Programe rulate de pe stick

Când calculatorul geme din cauza lipsei de spaţiu şi se mişcă tot mai greu, nu dispera: poţi folosi aplicaţiile care merg de pe memoriile externe.Orice computer se va încărca la un moment dat cu tot felul de programe şi fişiere şi va începe să „cârâie“ tot mai des. Sistemul de operare ocupă mult loc pe hard-disk, aplicaţiile grafice solicită memoria RAM, după ce dezinstalezi un program vor rămâne reziduuri de care nu ştii. Există o soluţie folosită de tot mai mulţi utilizatori: programele care rulează de pe memorii externe, de obicei stick-uri pe USB.De ce ai nevoie

Singurul accesoriu necesar este un memory stick pe USB, cu o capacitate cât mai generoasă. Ţine cont de faptul că aplicaţiile respective nu trebuie instalate pe calculator, ci vor rula direct de pe stick. De asemenea, fişierele create vor fi salvate tot pe stick, dacă vrei să continui lucrul pe alt calculator. O memorie pe USB de vreo 2 GB ar fi suficientă, deşi astăzi există stick-uri cu o capacitate şi mai mare – de curând, Kingston a lansat modelul Data Traveler, cu 64 GB capacitate.

Chiar dacă programul respectiv nu are de-a face cu calculatorul în sine, există unele standarde minimale pentru a lucra cu anumite aplicaţii. De exemplu, dacă vrei să foloseşti varianta portabilă a programului de tehnoredactare Adobe InDesign CS3, trebuie să te asiguri că ai minimum 1 GB de RAM în calculator, altfel nu va funcţiona aplicaţia. Iar dacă fişierul creat este foarte mare şi depăşeşte capacitatea stick-ului de memorie, el nu va putea fi salvat.

Cum funcţionează

Într-un calculator tipic, toate programele se „leagă“ de sistemul de operare, lasă urme într-un sector numit „regiştri“ şi în alte părţi. Pe măsură ce foloseşti aplicaţia, ea va folosi acest sector şi va scrie date pe hard-disk-ul computerului.

Aplicaţiile portabile lasă calculatorul neschimbat când termină lucrul, deşi îl folosesc pentru a te ajuta să creezi fişierele dorite. Documentele vor fi salvate automat în folderul care conţine şi programul, adică pe stick.

Astăzi, există variante portabile ale multor programe populare, dar există şi aplicaţii special create pentru a fi folosite separat de un calculator anume. Fie că ai un PC sau un Mac, fie că foloseşti Windows, Linux sau Mac OS, sigur vei găsi aplicaţii portabile pe care să le poţi folosi pe calculatorul tău.

Partea bună: aplicaţiile sunt gratuite

Multe dintre aplicaţiile portabile sunt distribuite în regim open-source, adică nu trebuie să plăteşti pentru ele şi le poţi modifica după cum doreşti. De exemplu, Sumatra PDF face acelaşi lucru ca şi Adobe Reader (care are şi variante gratuite), numai că se mişcă mai repede. Programul de navigare Opera are o variantă portabilă şi programele de mesagerie instantanee MSN şi Pidgin pot fi rulate de pe stick. Pentru a scrie CD-uri şi DVD-uri, există Totally Free Burner. Avast este programul antivirus de mici dimensiuni. Pentru prelucrarea textului, la o viteză şi o flexibilitate mult mai mare decât cele oferite de Microsoft Office, există OpenOffice.org. Dacă nu vrei să te plictiseşti, poţi avea pe stick şi jocuri portabile – îţi recomandăm Sudoku Portable, dacă eşti fan al acestui joc. Iar dacă ai un iPod şi nu-ţi place să lucrezi cu iTunes, alternativa se numeşte Sharepod şi poate fi rulată direct de pe iPod!

SFAT

Alegeţi pachetele preinstalate

Pe Internet, găseşti mai multe suite de aplicaţii special împachetate pentru a fi descărcate direct pe stick, şi folosite pe orice calculator. De exemplu, la Portableapps.com, vei găsi trei variante ale unei colecţii de programe utile. În varianta Suite Light vei găsi programe precum: Firefox (navigare online), Thunderbird (client de e-mail), Clamwin (antivirus), Keepass (stocarea parolelor), Cool Player (audio şi video), AbiWord (procesare de text). Când vei instala pe stick, nu va ocupa mai mult de 350 MB. Ca să nu ai dureri de cap, este bine să eviţi aplicaţiile care:

> trebuie de fapt instalate în loc să ruleze de pe stick,

> merg numai cu anumite variante de Windows,

> depind de Internet Explorer, DirectX sau alte utilităţi,

> cer drepturi de administrator pe calculator. Evident, sfatul suprem este să nu uiţi pe undeva stick-ul de memorie care conţine aplicaţiile şi fişierele, pentru că nu vei avea obiectul muncii dacă mergi să lucrezi în altă parte, la un alt calculator!

A murit tânărul care vroia să fie eutanasiat

Tânărul în vârstă de 29 de ani, care i-a cerut în urmă cu o săptămână, preşedintelui Traian Băsescu să îi aprobe eutanasierea a murit, ieri seară, la secţia de Terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Constanţa.

Eugen, în vârstă de 29 de ani, se afla internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa, pentru că suferea de ciroză, care i-a distrus ficatul şi care se complicase cu varice esofagiene, hernie ombilicală şi inghinală, iar sângele nu i se mai coagula.

El îi ceruse şefului statului să îi aprobe eutanasierea din cauză că nu mai putea suporta durerile cauzate de boală.

Purtătorul de cuvânt al unitătii medicale, doctorul Florian Stoian, a declarat că pacientul a decedat în urma unui stop cardio-respirator.

Preşedintele Traian Băsescu a răspuns că poate înţelege suferinţa prin care trece acest tânăr, însă a precizat că în România eutanasierea este interzisă de Codul penal.

Tânărul solicitase eutanasierea din cauză că nu îşi mai putea mişca picioarele şi avea dureri îngrozitoare. El fusese luat în grijă, săptămâna aceasta, chiar de Arhiepiscopul Tomisului, Inalt prea Sfinţia Sa Teodosie, care îl vizitase la spital şi care îi promisese că îl va ajuta inclusiv cu un tratament în străinătate.

Care zahăr e mai bun

Mierea îngraşă la fel de mult ca zahărul obişnuit, iar îndulcitorii pot fi cancerigeni. Cele mai sănătoase sunt glucidele care se eliberează lent.

Nu vă lăsaţi păcăliţi de sintagma acest produs „nu conţine zahăr“. Aceste alimente conţin un tip de glucide care pot fi mai periculoase decât zaharurile şi care îngraşă aproape la fel de mult.

Nici dacă vă gândiţi să vă menţineţi silueta prin eliminarea din alimentaţie a zahărului obişnuit şi înlocuirea lui cu miere sau cu zahăr brun nu o să aveţi succes. Asta pentru că nivelul de calorii este acelaşi în toate trei: o linguriţă de zahăr are 14 calorii, indiferent de culoarea lui, la fel şi mierea, susţin specialişti citaţi de publicaţia „Forbes“.

Nici îndulcitorii artificiali, precum aspartamul sau zaharina, nu sunt o alegere fericită fiindcă numeroase studii îi incriminează pentru că ar fi cancerigeni. Toate aceste discuţii fac dificilă o alegere sănătoasă în privinţa zahărului.

Există însă nişte reguli generale pe care le puteţi urma pentru a nu avea probleme din cauza tipului de zahăr pe care-l consumaţi.

Ghidul glucidelor

„Zahăr înseamnă zaharoză. Există însă şi alte zaharuri cum sunt fructoza, glucoza (dextroza), mierea naturală sau artificială, lactoza, dar şi sorbitolul sau poliolii. Consumatorii nu trebuie să se lase păcăliţi de sintagma «nu conţine zahăr», asta înseamnă că nu are zaharoză, însă are alte glucide care pot fi mai periculoase. Glucide sunt şi zaharoza, şi fructoza, şi glucoza, şi amidonul“, comentează profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

În privinţa caloriilor pe care le conţin glucidele, nu existe diferenţe semnificative şi toate îngraşă la fel. „Zaharul (zaharoza), ca şi fructoza sau glucoza au patru kilocalorii pe gram, mierea (amestec de fructoză şi glucoză) la substanţă uscată echivalentă are tot patru kilocalorii pe gram. Îndulcitorii artificiali, precum sorbitolul din bomboane sau din guma de mestecat, au două kilocalorii pe gram, iar amidonul din făinoase – patru kilocalorii pe gram“, exemplifică specialistul în alimentaţie.

Nici zahărul din fructe nu este o soluţie mai bună. „Inclusiv fructoza din fructe poate fi periculoasă dacă este consumată în cantităţi mari. Excesul de fructoză din organism se transformă în grăsimi“, avertizează Elizabeth Parks, profesor la Universitatea din Texas, care a făcut studii în acest sens.

Consumaţi făină integrală, fasole, orez brun

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi recomandă în locul glucidelor din zaharuri, care se eliberează rapid şi au un index glicemic ridicat, pe cele cu eliberare lentă, din făină integrală, cartof fiert (nu prăjit), fasole, orez brun, paste integrale. „Acestea sunt mai închise la culoare şi nu par foarte apetisante, însă, pentru a le face mai atrăgătoare, pot fi combinate cu cantităţi mici din paste din grâu sau orez alb, spre exemplu“, recomandă profesorul Mencinicopschi.

Există şi îndulcitori artificiali gen aspartam, zaharină, sucraloză – care nu au calorii. Studii făcute pe animale au arătat însă că aspartamul şi zaharina sunt legate de apariţia cancerului. „Dacă ar trebui să alegeţi între îndulcitorii artificiali şi zahăr, este preferabil zahărul“, crede Gheorghe Mencinicopschi.

4 kilocalorii pe gram conţin zahărul, fructoza şi mierea

ALTERNATIVĂ

Îndulcitorii din plante, folosiţi pe scară largă în Asia

Un îndulcitor natural, care în ţări din Asia se utilizează în masă, este steviozida. „La noi se foloseşte doar ca supliment alimentar pentru diabetici, însă în Japonia din 1970 au fost interzişi îndulcitorii de sinteză şi se foloseşte doar steviozidă“, spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi. Steviozida este un extract pulbere obţinut din frunzele plantei Stevia reubaudiana, originară din Brazilia şi din Paraguay. Aceasta este de 200 de ori mai dulce decât zahărul, fiind folosită de mii de ani. A fost redescoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea de către doctorul Moises Santiago Bertoni. Azi este cunoscută şi utilizată în special în China, Japonia, India, America de Nord şi de Sud.

*evz

5 „mişcări“ care ard caloriile

Folosiţi-vă muşchii abdominali şi pe cei ai braţelor atunci când mergeţi şi încercaţi noi tipuri de dans sau de exerciţii.Mersul pe jos vă poate ajuta să ardeţi mai multe calorii dacă încercaţi să vă solicitaţi şi muşchii abdominali în timpul plimbării. Dacă v-aţi plictisit de exerciţiile pe care le faceţi sau dacă nu simţiţi că acestea vă mai solicită la fel de mult, înseamnă că organismul vostru a intrat într-o rutină şi riscaţi să consumaţi mai puţine calorii decât credeţi. Specialiştii vă sfătuiesc să vă modificaţi programul de exerciţii săptămânal sau lunar, dacă vreţi ca mişcarea pe care o faceţi să fie eficientă.1 Daţi din mâini în timp ce vă plimbaţi. Ideal ar fi să înotaţi, vâsliţi sau schiaţi, pentru că aceste sporturi solicită 80%-90% din toate grupele de muşchi. O variantă eficientă şi la îndemână de a face mişcare este să balansaţi mâinile cât mai mult în timp ce vă plimbaţi. Încercaţi să vă folosiţi muşchii abdominali, ai şoldurilor şi ai coapselor atunci când mergeţi. „Dacă nu aveţi timp să mergeţi la sală, puteţi face exerciţii pe scaunul de la birou sau acasă, pe o salteluţă“, vă sfătuieşte Florin Suciu, specialist în fitness la Wellnes Club by Elmec.

2 Fugiţi de rutină. Încercaţi un nou tip de dans sau sport pentru a vă forţa muşchii să lucreze mai mult, datorită mişcărilor cu care nu este obişnuit. La final, veţi pierde mai multe calorii decât dacă faceţi exerciţiile cu care sunteţi obişnuit. „Organismul se adaptează foarte repede la un program şi, de aceea, acesta trebuie modificat săptămânal sau lunar. Primul semn care arată că organismul s-a obişnuit cu exerciţ iile pe care le faceţi este plictiseala. Un alt semn este uşurinţa cu care faceţi mişcările, fapt care vă va face să pierdeţi mai puţine calorii“, explică Florin Suciu.

3 Faceţi exerciţii pentru inimă dimineaţa. Persoanele care exersează dimineaţa îşi ţin metabolismul ridicat timp de mai multe ore şi, astfel, ard mai multe calorii, au arătat studiile. De asemenea, cei care fac mişcare dimineaţa au şanse mai mari să se ţină de programul de sport. „Exerciţiile cardio sunt recomandate mai mult dimineaţa. Dacă le faceţi seara, nu puteţi adormi decât peste două-trei ore, pentru că pulsul creşte, iar metabolismul se modifică. Programul optim pentru sport este dimineaţa de la 9.00 la 11.00 şi seara de la 17.00 la 19.00“, mai spune Florin Suciu.

4 Nu consumaţi citrice înainte de a face mişcare. Mâncaţi o banană sau un iaurt înainte să mergeţi la sală sau înainte să faceţi jogging. „Este bine să nu mâncaţi alimente care vă creează disconfort, precum citricele sau alimentele sărate. Consumaţi o banană sau un iaurt cu o oră înainte de antrenament şi la o oră jumătate după ce aţi făcut sport“, completează Florin Suciu.

5 Împărţiţi-vă programul de sport în trei etape. Atunci când mergeţi la sală, în prima parte a programului puteţi să pedalaţi pe bicicletă, în a doua parte mergeţi pe bandă, iar în a treia, folosiţi o bicicletă eliptică. Procedând aşa, vă veţi menţine bătăile inimii şi veţi creşte arderea caloriilor.

TEHNOLOGIE/În plasa reţelelor fără fire

Experţii în tehnologiile “fără fir” sunt de părere că, până în 2017, reţelele personale vor ajunge în situaţia în care trebuie să facă faţă interconectării a mii de dispozitive, fie că e vorba de computere, telefoane, playere muzicale sau alţi senzori care ne vor controla toţi parametrii confortului nostru zilnic.

Această predicţie, a Forumului Mondial de Cercetare în domeniul Wireless-ului, face referire la existenţa probabilă a 7.000 de miliarde de dispozitive electronice la o populaţie de 7 miliarde de persoane peste 9 ani. Potrivit serviciului ICT Results, această perspectivă impune conceperea unei “Reţele pentru Orice”, o provocare în faţa căreia cercetătorii europeni au înregistrat deja progrese importante. În cadrul proiectului european de cercetare “Magnet Beyond” au fost încheiate lucrările la o reţea ce va deveni cunoscută cel mai probabil sub numele de Smart Personal Network (Reţeaua Personală Inteligentă). Reţelele Personale sunt văzute ca elemente-cheie ale unei lumi în care convergenţa electronicelor va fi o caracteristică importantă a vieţii de zi cu zi. Viziunea care stă la baza proiectului Magnet Beyond include ideea de dispozitive capabile să se organizeze singure, într-o arhitectură flexibilă, în tendinţa eliminării necesităţii unui administrator al reţelei.

Au fost deja dezvoltate şi prototipuri hardware care să demonstreze că o astfel de platformă poate funcţiona eficient, această fază a proiectului, gestionată de un consorţiu format din 35 de companii, beneficiind de fonduri de peste 16 milioane de euro.

SECURITATEA
Unul dintre aspectele importante în contextul în care conectivitatea wireless va deveni un standard comun al vieţii cotidiene va fi reprezentat de securitatea informaţiilor vehiculate prin această metodă. În prezent, cea mai utilizată metodă de criptare a informaţiilor în reţelele wireless este WPA2 (Wi-Fi Protected Access), stabilit ca standard încă din 2006. WPA2 este varianta îmbunătăţită a WPA, protocol conceput ca răspuns la descoperirea vulnerabilităţilor predecesorului său, WEP. Pare a fi deci doar o chestiune de timp până când se va găsi un “călcâi al lui Ahile” si pentru WAP2. Săptămâna trecută, doi cercetători germani au anunţatcă au descoperit o nouă metodă de a “sparge” codul WPA. Rezultatele au fost publicate într-o lucrare intitulată “Atacuri Practice împotriva WEP şi WAP” şi vor fi prezentate în cadrul conferinţei PacSec din Japonia, pe tema securităţii informatice. Chiar dacă WAP2 a devenit standard pentru comunicaţiile wireless de mai bine de doi ani, specialiştii apreciază că există în continuare destule reţele wireless ce se bazează pe prima variantă a protocolului Wi-Fi Protected Access.

*Jurnalul

TEHNOLOGIE/Grid-ul, o reţea de viitor

Se prefigurează o reţea superioară internetului, în sensul în care ea va permite unui utilizator să se folosească de toate capacităţile calculatoarelor înscrise în această reţea.

Pentru mulţi, internetul a devenit un standard maximal atunci când vine vorba de a pune în comun resurse şi informaţii din toate colţurile lumii. Dar asta nu e totul atunci când vine vorba de reţele de computere. Unul dintre proiectele de viitor este acela care implică resursele unui calculator şi atunci când el nu este folosit de posesor.

Este vorba de World Wide Grid, un concept aflat acum în stadiul în care World Wide Web-ul era spre sfârşitul anilor ’80, adică un proiect conturat în special în mediul academic şi ştiinţific. Grid-ul este o hiperreţea în care calculatoarele îşi pun în comun puterea de procesare, capacitatea de stocare şi, în general, toate caracteristicile de care dispun. Simplist vorbind, este ca şi când un singur calculator beneficiează de performanţele cumulate ale tuturor sistemelor de calcul înscrise în reţea. În prezent există mai multe astfel de reţele concepute pentru a servi diverse scopuri ştiinţifice sau educaţionale.

MODELE
Una dintre cele mai ample infrastructuri multidisciplinare de tip “grid” poartă numele de EGEE (Enabling Grids for E-Science), în care sunt implicate peste 140 de instituţii, având locaţii în peste 50 de state. Circa 10.000 de utilizatori au prin intermediul EGEE acces la puterea de procesare a 80.000 de procesoare.

De o recentă popularizare s-a bucurat o altă reţea de acest tip, WorldWide LHC Computing Grid, care va fi folosită pentru procesarea uriaşului volum de date rezultate în urma experimentului realizat de CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară). 140 de centre de calculatoare, cumulând circa 100.000 de procesoare, sunt pregătite pentru a lucra împreună la procesarea celor 15 milioane de GB de informaţii pe an estimate a fi rezultate în urma celui mai amplu experiment din istoria omenirii. Mai nou, WorldWide LHC Computing Grid este utilizată de două companii care lucrează la implementarea motorului de căutare al viitorului, potrivit publictechnology.net. Imense Ltd şi iLexIR Ltd folosesc infrastructura acestui grid pentru a-şi testa şi îmbunătăţi programele specializate în procesarea limbajului natural şi în returnarea unor rezultate relevante în materie de căutări online de imagini şi conţinut video.

ACCESIBILITATE
Principala barieră în creşterea popularităţii concept de grid şi implicit în folosirea acestui tip de arhitectură pe scară largă o constituie faptul că aceste reţele sunt destul de greu de utilizat, fiind necesare cunoştinţe de specialitate şi abilităţi de programator. Facilitarea accesului la astfel de grid-uri este deci una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor din domeniu. Un pas în acest sens a fost făcut prin intermediul proiectului european g-Eclipse, în cadrul căruia a fost concepută o interfaţă grafică uşor de folosit, similară cu cea utilizată în cazul sistemului de operare Windows, care permite accesarea resurselor unei reţele de acest tip prin numai câteva butonări ale mouse-ului. O altă problemă de accesibilitate ar fi dată de faptul că în prezent există mai multe tipuri de arhitecturi utilizate în realizarea acestor reţele, fiind necesar un mecanism care să depăşească această barieră atunci când vine vorba de acordarea unui acces facil la resursele unui grid. Indiferent de structura pe care acesta o prezintă, g-Eclipse oferă o soluţie în acest sens, fiind conceput ca un echivalent al browsere-lor actuale pentru ceea ce ar putea deveni World Wide Grid.


“Folding”

Există mai multe echipe din România care participă la un renumit proiect internaţional destinat susţinerii procesului de descoperire a remediilor unor boli severe. Iniţiat de Stanford University, peste 144.000 de echipe contribuie la aplicaţia Folding@home, România fiind reprezentată de comunităţi precum crazypc.ro, Team România sau MyGarage. Aplicaţia Folding@home este un program gratuit care rulează în background, permiţându-le utilizatorilor obişnuiţi să susţină în mod real procesul de descoperire a unui tratament pentru boli precum BSE (boala vacii nebune), forme de cancer, Alzheimer. Clientul Folding@home a fost dezvoltat cu ajutorul tehnologiei NVIDIA Cuda.

*Jurnalul

VINEREA NEAGRĂ –Tsunami ori salvare

Corepondenţă din Washington

”Vinerea Neagră” este cunoscută în America drept cea mai mare zi de cumpărături din tot anul, reprezintă startul cumpărăturilor pentru sărbătorile de iarnă şi cele mai mari reduceri din an. Este barometrul economiei. Va fi economia salvată, sau nu? Aflăm imediat după ce se închid magazinele.

Cei care încă visează la o cameră foto-minune, la un laptop, la un televizor cu ecran plat sau mobilă, la o maşină nouă sau pulovere din caşmir, au ocazia să-şi îndeplinească visul în Vinerea Neagră, când toate aceste produse pot fi oferite la reduceri între 50 şi 70%, în unele cazuri fiind oferite pe sume mai mult simbolice.

SE LASĂ CU VÂNĂTĂI. Şi bătălia este pe măsură. An de an, americanii pasionaţi de cumpărături cât mai ieftine, se aşează la rândul unor magazine ca Wal-Mart, Circuit City, Macy, TJMaxx etc încă din zorii zilei, adică pe la ora 01:00 dimineaţa. În alte cazuri, amatorii de chilipir prind rând în faţa magazinelor chiar şi cu o zi înainte. Iar când uşile se deschid, ţin-te bine! Americanii dau năvală unii peste alţii, creînd o adevărată ambuscadă, iar victimele sunt pe măsură. Nasuri pline de sânge, capuri sparte, picioare rupte, haine şi papuci pierduţi, păr smuls, ochi vineţi şi multe salvări la uşile supermarketurilor.

ŞI MORŢI. Un angajat al magazinului Wal-Mart din New York a fost deja declarat mort din cauza ambuscadei, iar trei alte persoane au fost tratate pentru rănile suferite, între care o femeie gravidă, transportată la spital de urgenţă. Magazinul a fost închis imediat după incident.

Deşi reprezintă un hazard, tradiţia este păstrată cu sfinţenie pentru că Vinerea Neagră dă ”tonul” economiei din viitorul an. Vinerea Neagră este ”barometrul” cu care economiştii determină dacă anul viitor va fi unul bun pentru economia ţării, ori nu. Anul acesta, în special, rezultatele vânzării din Vinerea Neagră vor vorbi clar şi răspicat. Va fi sau nu va fi economia ţării salvată? Se va îndrepta America spre un tsunami financiar cu efecte negative imense, ori va fi salvată? Întrebarea îşi va găsi răspuns imediat după ce magazinele se vor închide, iar afaceriştii vor număra profitul.

START ROBUST. Deocamdată, după doar câteva ore de cumpărături, analiştii spun că startul a fost unul puternic, oamenii s-au aşezat la rând cu miile şi cu portofelele doldora. Şi eu la fel, închei articolul şi mă îndrept către uşă. Cu lista de cumpărături şi cartea de credit pregătite. Îmi propun să cheltuiesc puţin şi să cumpăr multe. Un vis!

*Jurnalul

RECOMANDĂRI/Prezervativul şi vaccinul contra cancerului de col

Human papillomavirus (HPV). Are peste 100 de variante, dintre care 2-3 tipuri sunt cele mai periculoase. Fiecare zonă geografică are tipurile proprii de HPV. În corpul nostru s-a extins cam peste tot. Dar infecţia cu HPV poate fi prevenită: cu prezervativul şi cu vaccinul.

În multitudinea de tipuri de human papillomavirus (HPV) sunt inventariate aproape 120 de genotipuri. Dar nu toate au aceeaşi capacitate cancerigenă. În Europa, cel mai nociv este tipul 16. Acesta este prezent în unul din două cancere de col. Celelalte virusuri cu potenţial oncogen sunt HPV 18 (20% din cazuri) şi mai discrete sunt HPV 31, HPV 33, HPV 35. Despre aceste tipuri nu se poate spune că sunt mai puţin periculoase, dar sunt mai puţin prezente în zona europeană. În Columbia, HPV 45 este depistat în peste jumătate din leziunile canceroase de col uterin. Dar sunt variante asiatice sau africane de HPV care sunt izolate în Europa. La ora actuală se fac studii privitoare la specificitatea zonală a HPV. Ultimele studii indică faptul că şi localizarea anatomică a HPV este mai extinsă decât s-a crezut iniţial.

Astfel, au fost depistate în laringe şi stomac. Un lucru este cert: din fericire, nu toate infecţiile cu HPV evoluează spre cancer. Infecţiile cu HPV sunt foarte frecvente la femeile tinere. Cel puţin o femeie activă sexual din două a fost expusă acestor virusuri în cursul vieţii. Uneori, unele infecţii se pot retrage spontan. Infecţiile HPV, chiar printr-un virus de tip oncogen, sunt adesea eliminate de organism. În prezent, nu se ştie care sunt factorii ce contribuie la eliminarea infecţiei în mod spontan sau la evoluţia acesteia spre cancer. Se presupune doar că vechimea acestei infecţii în corp poate lansa procesul oncogen.

În 2007, numărul deceselor a fost de trei, la grupa de vârstă 20-24 de ani; la grupa de vârstă 25-29 de ani, 20 de decese, la 30-34 de ani au fost înregistrate 32 de decese, la grupa de vârstă 35-39 de ani, 113, cele mai multe înregistrându-se la grupa de vârstă 50-54 de ani, 288 de decese. Indicate de specialişti contra acestui inamic invizibil sunt: sexul protejat şi vaccinul contra acestei infecţii.

Experţii noştri:
• Prof. dr Nicolae Calomfirescu – şeful Secţiei Urologie, doctor în Medicină, Spitalul Militar “Prof. Dimitrie Gerota”
• Dr Vasile Benea – medic primar, cercetător ştiinţific, Clinica Dermato-Venerice “Prof. dr Scarlat Longhin”
• Conf. dr Daniel Popescu – medic primar Obstretică- Ginecologie, directorul Policlinicii “Şerban Vodă”

*jurnalul

SMS-uri şi e-mailuri la dispoziţia anchetatorilor

FĂRĂ CONFIDENŢIALITATE. Firmele de comunicaţii electronice sunt obligate să stocheze, pentru şase luni, anumite date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau e-mailurile, generate sau prelucrate prin serviciile furnizate.

Informaţiile pot fi accesate de MIRA, Parchet, SRI şi SIE, la solicitarea acestora, potrivit unei legi publicate recent în Monitorul Oficial. Instituţiile pot utiliza aceste date în activităţile de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave.

Datele vor fi stocate în format electronic prin intermediul unei baze de date care va fi creată şi administrată din fonduri proprii de către operatorii de telecomunicaţii fixe şi mobile, precum şi de furnizorii de servicii de internet. Cheltuielile aferente înfiinţării şi administrării bazei de date vor fi deductibile fiscal.

*evz

MONITORIZARE/Apeluri la păstrare

Controversata directivă UE a stocării datelor de telefonie şi Internet a ajuns şi în Monitorul Oficial. Guvernul a adoptat în februarie proiectul de lege iar preşedintele a promulgat legea în cursul acestei luni.

Firmele de comunicaţii electronice sunt obligate sã stocheze, pentru şase luni, anumite date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau email-uri, generate sau prelucrate prin serviciile furnizate, informaţii care pot fi accesate de MIRA, Parchet, SRI şi SIE, la solicitarea acestora. Datele vor fi stocate în format electronic prin intermediul unei baze de date, care va fi creatã şi administratã din fonduri proprii de cãtre operatorii de comunicaţii (telefonie si internet) . Cheltuielile aferente înfiinţãrii şi administrãrii bazei de date vor fi deductibile fiscal.

CONDIŢII
Categoriile de date care vor fi stocate vizeazã urmãrirea şi identificarea sursei unei comunicãri şi a destinaţiei acesteia, a suportului de comunicare şi a echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament, precum şi locaþia echipamentului de comunicaţii mobile. În plus, operatorul va stoca datele necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicãrii. Actul normativ nu se va aplica în ceea ce priveşte conţinutul comunicãrii sau informaţiile consultate în timpul utilizãrii unei reţele de comunicaţii electronice. Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai dupã ce a fost începutã urmãrirea penalã, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã.

*Jurnalul

România este pe penultimul loc din UE, după nivelul salariului minim

Salariul net minim lunar stabilit prin lege în România este, în 2008, de 137 euro (500 lei). Acest lucru plasează statul român la coada clasamentului în cadrul Uniunii Europene (UE) în funcţie de nivelul câştigului minim reglementat, arată datele publicate astăzi de Eurostat.

Cu toate acestea, salariul minim legal a crescut în România de aproape patru ori din 2000 până în 2008, de la 35 euro pe lună (70 lei) până la 137 euro pe lună (500 lei).

Potrivit NewsIn, biroul european de statistică a precizat că din cele 27 de state membre ale UE, 20 aveau în luna iulie 2008 legislaţii naţionale privitoare la nivelul salariului minim. Sumele variază foarte mult în cadrul blocului comunitar, cea mai mică valoarea a acestuia fiind stabilită în Bulgaria, la 112 euro, iar cea mai mare în Luxemburg, la 1.610 euro.

Totuşi, potrivit Eurostat, românii au cea mai scăzută putere de cumpărare, în timp ce luxemburghezii pot cumpăra cel mai mult cu salariul lor minim.

În Spania, salariul minim lunar stabilit prin lege este de 700 euro, iar în Marea Britanie, acesta se cifrează la aproape 1.150 euro. Alte state membre, unde lucrează în prezent numeroşi români, precum Italia şi Germania, nu au reglementări privind câştigul minim lunar.

Turcia, ţară candidată la Uniune, are stabilit un salariu minim lunar de 333 euro, în timp ce pentru SUA, la nivel federal a fost stabilit un salariu minim de 652 euro / lună.

*adevarul

RECOMANDĂRI/Primul ajutor în degerături

Activităţile fizice sau sportive pot deveni periculoase când le efectuăm la temperaturi scăzute şi în lipsa unui echipament adecvat. Leziunile încep de la temperaturi sub 0 grade, de regulă -4,-6,-10 grade, fiind influenţate de valoarea temperaturii şi durata expunerii.

Leziunile sunt agravate de factori externi (altitudine, vânt, umiditate) sau individuali: vârsta (copiii şi bătrânii sunt mai expuşi), o anumită patologie medicală (tulburări vasculare sau neurologice, diabet zaharat, hipotiroidism, exces de alcool, eventuale degerături în antecedente etc). Sunt afectate mai ales extremităţile (degetele de la mâini şi picioare), nasul, urechile, faţa, dar şi alte zone ale corpului. Iniţial leziunile afectează pielea şi ţesutul subcutanat, dar se pot extinde în profunzime la tendoane, articulaţii, muşchi.

SIMPTOME, LA DEBUT
La început, zona este roşie, umflată, cu sensibilitate diminuată. Dacă se continuă expunerea la frig, ea devine palidă, rece, dură, total lipsită de sensibilitate. După patru-şase ore se formează vezicule cu lichid clar, care denotă o afectare superficială, sau sanghinolent, care indică o afectare mai profundă. Dacă leziunile sunt şi mai adânci se formează zone dure, închise la culoare, de cangrenă, care marchează o devitalizare a ţesuturilor. Chiar după rezolvarea episodului respectiv, din cauza afectării vasculare şi nervoase, se înregistrează simptome reziduale: sensibilitate la rece, transpiraţie excesivă, amorţeală, furnicături, durere, întârzieri în creşterea unghiilor. În cazul unor expuneri cronice la frig, zona respectivă devine roşie şi tumefiată, cu senzaţia de durere şi prurit.

TRATAMENT
Primele măsuri de tratament sunt scoaterea bolnavului din zona hipotermică şi încălzirea lui. Pentru zonele afectate nu se recomandă aplicarea de căldură uscată (foc, pături electrice) din cauza lipsei de sensibilitate locală, putându-se ajunge uşor la arsuri. Dacă este posibil, bolnavul va evita mersul, care traumatizează şi mai mult ţesuturile, fiind transportat de colegi sau salvatori. Reîncălzirea nu se face decât dacă nu mai există pericolul ca porţiunile respective să reîngheţe, altfel procesul e foarte nociv pentru ţesuturi. Dacă nu există această posibilitate, zona se usucă delicat, se acoperă cu material steril şi se înveleşte. Reîncălzirea se face în apă caldă, la temperatura de 40 de grade Celsius, timp de 15-30 de minute. Nu se freacă, nu se masează zona, pentru că ţesuturile sunt foarte fragile. La reîncălzire zona se înroşeşte, apar durerea şi hipersensibilitatea locală. Dacă există vezicule sau zone de cangrenă, bolnavul trebuie transportat la spital pentru evaluare şi toaleta rănilor. De asemenea, dacă lipsa de sensibilitate persistă, este important să vă adresaţi medicului. Între timp se pot administra antialgice şi antiinflamatoare. Persoana care a suferit degerături prezintă şi o hipotermie concomitentă, astfel că trebuie luate măsuri şi pentru combaterea acesteia.


Prevenire

Fie că munciţi, vă plimbaţi sau faceţi sport la temperaturi scăzute, trebuie să fiţi perfect echipat. Este bine să purtaţi două perechi de ciorapi groşi şi lungi, încălţăminte solidă, cu talpă groasă, care nu lasă să pătrundă apa. În mâini trebuie să aveţi mănuşi groase, pe cap căciulă şi un fular care să vă protejeze faţa şi nasul. Obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte nu trebuie să fie strâmte, pentru a nu stânjeni circulaţia. Asiguraţi-vă că aveţi nişte ciorapi de schimb, în cazul în care vă udaţi. Nu plecaţi singur în situaţia unor condiţii meteo nefavorabile sau asiguraţi-vă că puteţi lua legătura cu alte persoane. Nu vă aventuraţi pe munte dacă nu sunteţi bine echipat sau dacă este un mediu neprielnic

*Jurnalul

România: cei mai scumpi kilometri de autostradă din Europa

Tronsonul Comarnic-Braşov va fi cea mai costisitoare autostradă din Europa, 3,3 miliarde de euro pentru 58 kilometri de drum, o medie de 57 milioane de euro pe kilometru. Cel mai scump kilometru de autostradă, din Europa, de până acum, a fost construit în Anglia, cu 51 milioane de euro. Însă România va bate recordul.

Bugetate cu miliarde de euro, lucrările la drumuri şi autostrăzi sunt aproape invizibile în realitate. Pe hârtie, în România ar urma să aibă 2.088 de kilometri de autostradă, iar acum abia sunt cârpiţi 298 de kilometri.

Potrivit datelor comunicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR), pentru lucrările încheiate sau contractate deja, construcţia unui kilometru de autostradă variază între 3 milioane şi 8 milioane de euro, numai lucrările decontate constructorilor, nu şi cheltuielile legate de studii şi exproprieri.

Locul 1 la cheltuieli: Comarnic-Braşov

Studiile de fezabilitate făcute de proiectanţi arată că cel mai scump tronson de autostradă din România va fi cel dintre Comarnic şi Braşov, cu o estimare de 57 milioane de euro pe kilometru. Acest sector de autostradă, dacă va fi construit la acest preţ, va deţine recordul absolut şi în Europa. Până acum, cea mai scumpă autostradă a fost construită în Anglia, între Birmingham şi Manchester.

Guvernul britanic a anunţat o bugetare de 4,4 miliarde de euro pentru 85 de kilometri de autostradă, o valoare medie de 51 milioane de euro pentru un kilometru.

Valoarea la care se ridică tronsonul Comarnic-Braşov le-a atras atenţia şi drumarilor români. “E o păcăleală cu 57 milioane de euro. Au fost condiţii imposibile ca drumarii români să se califice. A fost cu dedicaţie pentru firmele străine”, a declarat patronul companiei PA&Co, Costel Căşuneanu.

“Este o golănie impusă de instituţiile finanţatoare. Sunt condiţii pe care firmele româneşti nu le pot îndeplini, iar contractele sunt adjudecate de firme străine”, a explicat pentru “Adevărul” Alin Goga, fost director juridic la CNADR.

Surse din rândul drumarilor spun că este normal ca tronsonul de munte al Autostrăzii Bucureşti-Braşov să fie mai scump pentru că majoritatea lucrărilor vor fi viaducte şi tuneluri. Construcţia unui viaduct este estimată de specialişti la 20-23 milioane de euro pe kilometru, în timp ce un kilometru de tunel variază între 18 şi 20 milioane de euro.

Dacă ar fi făcut numai din tuneluri şi viaducte, tronsonul Comarnic-Braşov nu ar trebui să coste cu mult peste 20 milioane de euro kilometrul. Oficial, CNADR nu înaintează costuri, ci precizează numai că “Autostrada Comarnic-Braşov va fi realizată prin concesiune.

Contractul de concesiune va fi atribuit prin aplicarea procedurii de dialog competitiv care este în desfăşurare. Contractul de concesiune cuprinde lucrări şi servicii pentru proiectarea, finanţarea, construirea, operarea şi întreţinerea autostrăzii”, se arată într-un comunicat CNADNR, trimis redacţiei „Adevărul“.

Locul 2, autostrada Bechtel

Evaluată iniţial la 2,241 miliarde euro, Autostrada Transilvania, cu o lungime de 415 kilometri, ar fi urmat să coste 5,4 milioane de euro pe kilometru. Bechtel însă a plusat şi a cerut CNADR 5,2 miliarde de euro pentru Autostrada Braşov-Borş, sumă neaprobată încă în mod oficial.

În aceste condiţii, preţul unui kilometru de autostradă va fi 12,5 milioane de euro, mai mult decât dublul sumei renegociate în anul 2005. Pentru cele opt segmente de autostradă de pe tronsonul Braşov-Borş, CNADR a evitat să prezinte costuri.

Compania ţine să avertizeze că “în condiţiile apariţiei accidentelor geologice neprevăzute, care ar putea determina lucrări suplimentare, suma contractului ar putea fi modificată”.

Începute în 2004, lucrările la Autostrada Transilvania ar urma să se încheie, potrivit termenelor contractuale, în 2010 pentru trei sectoare de drum ce însumează 142 de kilometri, în 2011 alte două sectoare care însumează 113 kilometri, iar în 2013 ultimele trei porţiuni în lungime totală de 161 de kilometri.

Fost ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, din perioada 1996-2000, Nicolae Noica susţine că valorile contractelor pentru execuţia de autostrăzi ar trebui să fie consultate de oricine. “Problema gravă aici este că autostrăzile sunt lucrări publice, deci se plătesc din bani publici şi trebuie să existe transparenţă.

Înainte de a începe o lucrare, se fac nişte indicatori tehnici, studiu de fezabilitate care se aprobă de către Guvern şi se publică în Monitorul Oficial”, a precizat Noica referindu-se la uşurinţa cu care cresc preţurile lucrărilor la autostrăzi într-un interviu acordat ziarului “Adevărul”.

Locul 3, Bucureşti-Moara Vlăsiei

Cu o valoare medie de 8 milioane de lei pe kilometru, sectorul de drum dintre Bucureşti şi Moara Vlăsiei din tronsonul de Autostradă Bucureşti-Ploieşti se află pe locul a treilea al celor mai scumpi kilometri construiţi. Şi asta în condiţiile în care contractul a fost semnat anul trecut, iar constructorul, asocierea Impresa Pizzarotti-Tirrena Scavi SpA, nu a cerut încă acte adiţionale. Contractul iniţial pentru cei 19 kilometri de autostradă a fost de 152 milioane de euro.

De la kilometrul 19 la kilometrul 62 lucrează un concern format din companii autohtone, Spedition UMB (controlată de omul de afaceri Dorin Umbrărescu), PA&Co (a omului de afaceri Costel Căşuneanu) şi Euroconstruct Trading (controlată de patronul de la Golden Blitz, Dan Besciu). Valoarea contractului pentru cei 43 de kilometri este de 200 milioane de euro, preţul mediu pe kilometru fiind de 4,65 milioane de euro, aproape la jumătate din valoarea la care este estimat primul tronson.

Şi autostrada soarelui se scumpeşte

După ce, timp de patru ani de zile, preţul mediu de execuţie a sectoarelor de drum de pe Autostrada Bucureşti-Constanţa nu a depăşit trei milioane de euro pe kilometru, ultima porţiune, dintre Cernavodă şi Constanţa, se ridică la 6,7 milioane de euro. Cu o lungime de 52,8 kilometri, sectorul de autostradă este finanţat cu 354 milioane de euro, din care 250 din împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii, iar 104 milioane de euro reprezintă contribuţia Guvernului României.

Centura Piteştiului

Aproape opt milioane de euro a costat şi varianta de ocolire a oraşului Piteşti, dată în folosinţă acum două luni. Potrivit datelor furnizate de CNADR, cei 15 kilometri, dintre care 13,6 pe profil de autostradă şi 1,6 pe profil de drum naţional, au costat 121,26 milioane de euro, adică un preţ mediu de 7,9 milioane de euro pe kilometru. Lucrarea a fost executată de asocierea JV Astaldi şi Italstrade şi are o garanţie de doi ani.

Autostrada Arad-Timişoara are constructor

Cel mai important proiect de infrastructură din vestul ţării, Autostrada Arad-Timişoara, are constructor. Consorţiul de firme FCC Construction-Astaldi a câştigat licitaţia organizată de Ministerul Transporturilor şi a primit aprobare pentru ofertă de la Banca Europeană pentru Investiţii.

Contractul are o valoare de aproape 483 milioane de lei, fără TVA. Construcţiile nu pot începe însă din cauza unui litigiu. Ioan Maliţa a declarat pentru „Adevărul“ că lucrările nu pot începe pentru că societatea Boştină şi Asociaţii a contestat această licitaţie de atribuire a procedurilor de expropriere. „Ei au participat şi au pierdut, dar au contestat câştigătorul şi acum suntem în proces. Până nu se termină nu putem face nimic“, a spus Maliţa. Nicoleta Tudor

Statul greşeşte

Specialiştii spun că preţul autostrăzilor creşte de două până la trei ori de la atribuirea licitaţiei şi până la finalizarea lucrărilor din cauza contractelor proaste făcute între CNADR şi constructor. “Este vina beneficiarului. Porneşte greşit din start. Face licitaţiile fără a avea toate exproprierile făcute şi toate sursele de finanţare asigurate. Constructorii se folosesc de tot felul de motive şi cresc preţul lucrării”, a declarat Alin Goga, fost director al direcţiei juridice a CNADR.

O altă problemă o pun chiar consultanţii. “Multe proiecte sunt făcute din birou, fără studii geotehnice. Studiile sunt varză. În proiect apare un tip de sol, iar constructorul găseşte altul şi cere apoi modificarea indicatorilor tehnico-economici”, a mai adăugat Goga.

*adevarul

Watson şi Crick sunt cei care au evidenţiat structura de dublu helix a moleculei de ADN în 1953. Studii ulterioare au elucidat modul cum ADN-ul este replicat la fiecare diviziune celulară. Fundamentală a fost şi descoperirea faptului că ADN-ul este codul universal folosit de toate vieţuitoarele şi că funcţiile centrale ale tuturor organismelor sunt similare în toate organismele vii (replicarea ADN şi ARN, sinteza proteinelor, metabolismul energetic etc).

Modificarea genetică s-a bazat pe constatarea unei varietăţi genetice naturale, pe care s-a bazat în fond evoluţia speciilor prin cale naturală, fiind folosită de om înainte de a fi înţeleasă prin selecţionarea unor varietăţi/rase de plante/animale şi microorganisme, pentru a răspunde mai bine nevoilor omului.

Utilizată iniţial pentru creşterea unui metabolit produs de un anumit organism (de obicei o proteină, dar nu neapărat), ori pentru a determina un organism care în mod normal nu produce un anumit metabolit să îl producă sau pentru a bloca sinteza unui metabolit de către un anumit organism, modificarea genetică a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani.

Primele produse obţinute prin modificare genetică au fost tomatele FlavSavr, produse în Marea Britanie, care s-a bazat pe blocarea biosintezei enzimelor implicate în procesul de degradare (poligalactorunaze). Tomatele obţinute erau mai scumpe decât cele obţinute tradiţional, iar gradul lor de prospeţime îl depăşea cu multe săptămâni pe al acestora.

O altă aplicaţie, de data aceasta în SUA, a fost creşterea rezistenţei plantei la îmbolnăvire, prin crearea unui nou soi de dovleac comestibil, rezistent la doi virusuri de tip mozaic.

Ulterior au apărut plantele oleaginoase, cum este rapiţa, cu un conţinut ridicat de acizi graşi n-3, extrem de utili în nutriţia sănătoasă, dar care era extrem de toxică până la modificarea genetică, datorită conţinutului bogat de acid erucic.

MOTIVE PENTRU MODIFICARE
Au urmat soia rezistentă la erbicid, ca urmare a introducerii genei care controlează biosinteza unei enzime, seminţele de bumbac, rezistente la atacul unor insecte, porumbul, iar lista continuă.

Un alt grup de aplicaţii constă în utilizarea manipulării genetice în vederea ameliorării indicilor calitativi şi/sau a procesabilităţii materiilor prime vegetale. Un exemplu concludent a fost obţinerea unui soi de cartofi cu un conţinut mai mare de amidon, cu consecinţe în reducerea absorbţiei de ulei în timpul prăjirii, cu efecte atât economice, cât şi nutriţionale.

Într-un raport publicat în prestigioasa publicaţie Journal of Food Science de către Institutul pentru Ştiinţele Vieţii din Washington DC (ILSI), sunt făcute publice progresele obţinute prin utilizarea modificării genetice făcând o evaluare nutriţională şi de inocuitate a noilor produse.

Raportul relevă că preocupările cercetătorilor în modificarea genetică s-au focalizat pe obţinerea unor alimente folosite atât în nutriţia umană, cât şi în furajarea animalelor cu proprietăţi nutriţionale deosebite, care vor preveni malnutriţia la populaţiile mari consumatoare de aceste alimente, şi care pe de altă parte vor acoperi nevoile alimentare ale populaţiei globului în continuă creştere.

Astfel, raportul evidenţiază progresele realizate în obţinerea unui nou tip de porumb, cu doi embrioni, Double Embrio Maize, care va furniza un conţinut mai ridicat de proteine şi de uleiuri, extrem de utile în nutriţia umană, dar şi a porumbului Lyzine Maize – îmbogăţit cu lizină, un aminoacid esenţial deficitar în porumb, destinat furajării animalelor nonruminante, care vor avea un conţinut de lizină în carne mai mare decât prin furajare cu cereale obişnuite.

ÎMBUNĂTĂŢIRI
De asemenea, Golden Rice 2 este un orez îmbogăţit cu caroten pentru prevenirea deficienţei de vitamină A la populaţiile mari consumatoare de orez. Un alt aliment nou proiectat este cartoful dulce, obţinut în varianta îmbogăţit în -caroten, pentru prevenirea deficienţei de vitamină A, dar şi în varianta îmbogăţit în proteine, pentru a reduce malnutriţia proteinoenergetică în rândul populaţiei mari consumatoare de cartof dulce. Dincolo de aspectele sale extrem de controversate, modificarea genetică mai are încă multe de oferit omenirii, iar cei care studiază aspectele legate de inocuitatea alimentelor modificate genetic sunt în permanentă alertă.

*Jurnalul

Reclamă iPhone interzisă în Marea Britanie

SANCŢIUNI. O reclamă la telefonul Apple, iPhone, a fost interzisă în Marea Britanie deoarece exagerează viteza telefonului, relevă BBC News.

Spotul descrie noul model 3G ca fiind „cu adevărat rapid“ şi îl arată când încarcă pagini de internet în mai puţin de o secundă. Arbitrul pieţei de publicitate britanice – The Advertising Standards Authority (ASA) – spune că reclama dezinformează publicul, deoarece telefonul este mult mai încet.

Mai mult, ASA a spus că a primit 17 plângeri în acest sens. Reprezentanţ a Apple din Marea Britanie a răspuns, comunicând că faptele prezentate în reclamă erau „relative nu absolute“.

AVERTIZARE: Vinul cu exces de E-uri dăunează sănătăţii

Folosirea excesivă a conservanţilor care distrug microorganismele poate cauza ameţeli, dureri de cap şi probleme intestinale.

Ca să nu fermenteze, vinurile au nevoie de conservanţi artificiali, aşa că cele mai multe conţin aşa-numiţii sulfiţi. Produsele de proastă calitate pot avea exces de sulfiţi de sodiu, responsabili de durerile de cap şi ameţelile „de a doua zi“. În plus, aceşti sulfiţi pot cauza probleme intestinale, dar şi o proastă asimiliare a vitaminelor în organism.

Experţii spun că un vin bun costă cel puţin 5 euro, iar cele care „joacă“ pe segmentul de calitate ajung pe la 10 euro sticla. Pentru cei care nu vor să aibă de-a face cu niciun conservant, există şi varianta vinurilor bio, din ce în ce mai apreciate în ţările occidentale.

Excesul de sulfiţi ascunde calitatea proastă

„Bisulfitul de sodiu face parte din categoria conservanţilor care sunt şi E-uri, de aceea pe vinuri scrie că au în compoziţie sulfiţi, care au rolul de a omorî microbii. Ca să acopere greşelile tehnologice sau calitatea proastă a strugurilor, unii producători adaugă sulfiţi în exces“, avertizează profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Specialistul mai spune că sulfiţii folosiţi în cantităţi mari au efecte toxice care duc la încetinirea asimilării vitaminelor, cauzează ameţeli, afecţiuni intestinale, dar şi aşa-numitul astm de sulfit.

Se spune că „vinul bun se recunoaşte a doua zi dimineaţa“. „Vinurile care au mulţi sulfiţi cauzează dureri de cap“, spune şi Sergiu Nedelea, somelier şef la restaurantul „Casa Iancului“, din Bucureşti. Expertul afirmă însă că şi la noi a început să existe un echilibru între preţ şi calitate. „Vinul făcut din struguri atent aleşi, selecţionaţi bob cu bob, are nevoie de sulf mai puţin pentru a distruge microorganismele din timpul fermentării. Vinurile realizate cu tehnologii mai complexe au însă şi costuri mai ridicate“, mai spune Sergiu Nedelea.

Cum să alegi un vin bun

Aşa-numitul vin corect (realizat cu respectarea regulilor) pleacă de la 4-5 euro sticla, iar unul de calitate ajunge pe la 10 euro (preţ de supermarket). „Vinurile de foarte bună calitate se găsesc în magazinele specializate sau în restaurate, mai puţin în supermarketuri“, mai spune expertul în vinuri.

Pentru pretenţioşii care nu vor să aibă deloc conservanţi în vinul pe care-l consumă, există varianta vinurilor bio. „Un vin bio poate fi făcut şi în casă. Dacă iese mai tare, nu mai e nevoie nici de zahăr, nici de sulfiţi“, crede Gheorghe Mencinicopschi. Vinurile bio realizate pe scară industrială sunt încă destul de rare. „Viile nu trebuie tratate cu elemente chimice, trebuie să fie plasate într-un areal viticol în care să nu existe poluare. Ideea de vinuri bio e destul de pretenţioasă“, crede somelierul Sergiu Nedelea.

În ciuda dificultăţilor, în ţările din Vest (Italia, Franţa, Spania) se cultivă zeci de mii de hectare cu viţă-de-vie organică, din care se obţin strugurii bio

*evz

UE: plan anticriză de 200 miliarde de euro

Comisia Europeană a pregătit un plan de stimulare a economiei care presupune reduceri de taxe şi investiţii în domenii-cheie.

Comisia Europeană (CE) pregăteşte un plan de recuperare economică în valoare totală de 200 de miliarde de euro, care va consta, în principal, în reduceri de taxe şi investiţii bine ţintite în industriile-cheie, scrie BBC News. „Este esenţial ca statele membre să acţioneze împreună într-o perioadă de criză excepţională“, a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. Cea mai mare parte a pachetului de măsuri va fi implementată în 2009, celelalte urmând să fie demarate în 2010. Din cei 200 de miliarde de euro, 170 de miliarde vor fi furnizate de statele membre, iar 30 de miliarde de euro – de CE, prin acţiuni proprii.

Derogare de la reguli pe timpul crizei

Totuşi, într-o uniune de state independente, cum este UE, nu poate fi aplicat un model unitar pentru fiecare ţară în parte, din cauza diferenţelor de structură bugetară şi economică din aceste state, spun scepticii. „Măsurile pe care fiecare stat le ia nu trebuie să fie identice, ci coordonate“, vede soluţia la această problemă Barroso. „Este cea mai bună cale pentru a le reda cetăţenilor încrederea şi pentru a contracara o recesiune lungă şi adâncă“, a adăugat el.

CE a sugerat că reducerile de taxe se pot face la TVA, la produsele eficiente din punct de vedere energetic şi la costurile cu angajaţii, pe când investiţiile trebuie să fie făcute în construcţii şi în industria auto.

Iniţiativa CE este susţinută şi de Banca Centrală Europeană (BCE). Jean Claude Trichet, preşedintele instituţiei, a declarat că BCE va face tot ceea ce este necesar pentru a furniza lichidităţi pieţelor financiare pe termen scurt, relevă agenţia de ştiri Reuters.

Statele membre sunt zorite de CE să semneze planul. Totodată, Germania şi Franţa au făcut front comun pentru a determina Uniunea să relaxeze regulile fiscale, măsură ce le-ar permite statelor comunitare să cheltuiască mai mult pentru a-şi susţine economiile pe timpul crizei.

Iniţiativa se referă la regula care stipulează că deficitul public al unui stat comunitar nu trebuie să depăşească nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB) al acestuia. „Măsura trebuie ţintită aşa încât după doi ani, când vom ieşi din perioada de criză, să putem să ne reîntoarcem la principiile administrării finanţelor publice, la controale şi la reducerea deficitelor“, a declarat ministrul francez de finanţe, Christine Lagarde.

Banii, cheltuiţi conştiincios

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat statele UE să nu intre „în cursa miliardelor“, dezvăluind planuri de stimulare a economiei uriaşe, aluzie la sutele de miliarde de dolari băgate până acum de Statele Unite în propriul sistem financiar şubrezit de criză. Totuşi, Merkel este conştientă că intervenţii sunt necesare, deoarece este convinsă că actuala criză financiară va duce şi la una economică puternică.

Franţa a anunţat că va injecta 19 miliarde de dolari în industriile sale cheie – construcţii şi auto, pentru a-şi „relansa“ economia. În acelaşi timp, Germania a comunicat că va cheltui 32 de miliarde de euro în următorii doi ani, în acelaşi scop.

Planuri similare au fost anunţate de Spania – 40 de miliarde de euro, Italia – 80 de miliarde de euro, sau Marea Britanie – 24 de miliarde de euro.

Şi România a pregătit un plan de stimulare a economiei locale pe o perioadă de patru ani, în valoare totală de 10 miliarde de euro.

PLANURI

SUA vor să „înece“ problemele financiare cu sute de miliarde de dolari

Banca centrală americană – Federal Reserve System (Fed) a anunţat marţi că va folosi 800 de miliarde de dolari pentru a cumpăra instrumentele financiare „toxice“, care au generat criza financiară, răspândită acum în toată lumea. Din această sumă, 200 de miliarde de dolari vor fi folosite pentru susţinerea pieţei împrumuturilor de consum, iar 600 de miliarde vor fi utilizate pentru cumpărarea instrumentelor ipotecare ce stau la baza crizei. Încurajaţi de noua iniţiativă a autorităţilor şi de faptul că mai multe bănci aflate cu un picior în groapă au fost ajutate pentru a evita falimentul, asigurătorii se aşteaptă acum ca şi ei să primească fonduri. Mai mult, există un precedent, deoarece statul a ajutat deja compania de asigurări American Internaţional Group (AIG), atunci când a fost la un pas de colaps, cu circa 150 de miliarde de dolari. Secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, a declarat că nu este sigur dacă alţi asigurători vor mai fi ajutaţi cu bani publici.

*evz

EFECTELE CRIZEI/Cumpărăm mâncare mai puţină şi ieftină

Criza economică îi determină pe români să consume mai puţin şi să se orienteze spre produse mai ieftine. “Criza e încă în fază incipientă în România, dar cel mai probabil din 2009 va fi resimţită pe deplin, în special în domeniul serviciilor şi al retailului, iar consumatorii îşi vor schimba atitudinea şi se vor orienta către comercianţii care oferă preţuri mici. Tocmai de aceea, cel mai mult vor avea de câştigat magazinele cu preţuri foarte mici. Consumul este firesc şi nu va dispărea, dar probabil vom avea o substituţie către produse mai ieftine sau un ritm de consum mai mic, o medie a consumului mai mică”, a declarat Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA). Acesta a arătat că, în cazul bunurilor de larg consum, produsele premium şi cele de lux vor avea cel mai mult de suferit din cauza crizei, întrucât consumatorii se vor limita la a-şi cumpăra produsele de bază necesare. În plus, vârful de sezon înregistrat în perioada Crăciunului se va menţine la un nivel similar celui din 2007, însă structura coşului de cumpărături se va schimba substanţial, preponderente fiind alimentele.

MĂSURI DEPĂŞITE
Voinea nu recomandă retailerilor să îşi bazeze foarte mult planul de afaceri pentru 2009 pe programele guvernamentale anticriză bazate pe ajutoare de stat. “Nu cred în programele anticriză bazate pe ajutor de stat, pentru că nu există bani pentru aşa ceva”, a spus Voinea. Oficialul a spus că Ministerul Economiei şi Finanţelor a ajuns să atragă lichidităţi cu scadenţa la o săptămână. “În octombrie se împrumuta la trei luni, acum se împrumută la săptămână. Când te împrumuţi la săptămână este vorba despre cheltuieli curente, nu de investiţii”, a spus Voinea. În plus, Voinea a precizat că bugetul pentru anul viitor se bazează pe o creştere de 6%, creştere irealizabilă. “Actualul buget pe 2009 se bazează pe 6% creştere, ceea ce nu va fi niciodată, având în vedere că veniturile sunt în scădere. Dintr-o criză care nu a ajuns încă la apogeu nu se iese tot prin supraconsum, ci prin economisire”, a declarat Voinea.

NE ÎNTINDEM MAI MULT DECÂT NE ESTE PLAPUMA
În ultimii şase ani, motoarele creşterii economiei au fost majorarea consumului gospodăriilor, de 10%-15% anual, şi formarea brută de capital fix. Majorarea cheltuielilor gospodăriilor a fost finanţată de creditele de consum, care au crescut cu 60% anual, şi de creşterea salariilor cu 20%-25% anual. “A contribuit şi perspectiva optimistă asupra veniturilor proprii. Omul a avut senzaţia că îi va creşte salariul anual pentru următorii 20-30 de ani cu acelaşi procent, ceea ce nu se va mai întâmpla cu siguranţă de anul viitor”, a adăugat Voinea. În plus, creştere determinată de consumul bazat pe datorie nu este în regulă. “În momentul în care finanţarea este prea scumpă sau dispare cu desăvârşire, aici este buba. Consumul oferă o senzaţie de bunăstare care nu este întotdeauna corectă. Datoriile au crescut de patru ori în ultimii patru ani în activele populaţiei, care cuprind mai ales imobile, a căror valoare a crescut în ultimii ani. La nivelul firmelor din retail, raportul datorii active este de 3 la 1”, a afirmat Voinea.

Legumele româneşti sunt de sezon

Românii vor putea cumpăra fructe şi legume româneşti din marile reţele comerciale atunci când producătorii autohtoni vor putea să asigure livrări constante tot timpul anului. “Nu este vorba că boicotăm economia românească. În general dorim să oferim acelaşi sortiment de produse la preţuri apropiate tot timpul anului”, a explicat Alexandru Vlad, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR). Acesta a spus că marea problemă a legumelor şi fructelor româneşti este caracterul sezonier al acestora. “Soluţia este să găsim furnizori români care să ne poată livra produse autohtone timp de 365 de zile pe an. Pentru acest lucru trebuie să se facă investiţii în infrastructura agricolă şi să nu mai dărâmăm serele pentru afaceri imobiliare”, a spus Vlad. Potrivit unui studiu de caz al companiei Selgros, 78% din legumele şi fructele comercializate în unităţile cash & carry ale retailerului sunt produse în afara ţării.

*Jurnalul

Locuinţele vechi se vor ieftini cu 15%

Specialiştii speră ca următoarele reduceri să revitalizeze piaţa imobiliară.

Preţurile apartamentelor vechi vor scădea cu 15% anul viitor, estimează agenţii imobiliari citaţi de revista „Capital“. Aceştia se aşteaptă ca noile ieftiniri să impulsioneze piaţa, astfel încât vânzările de locuinţe să-şi revină din toamna lui 2009. Pe de altă parte, cei care au achiziţionat deja un spaţiu locativ s-ar putea trezi în imposibilitatea de plată a dobânzilor din ce în ce mai mari şi îşi vor pierde locuinţele, care vor intra în proprietatea băncilor. La rândul lor, instituţiile bancare riscă să piardă bani pe fondul scăderii accentuate a valorii de piaţă a proprietăţilor.

Revigorarea de toamnă

Apartamentele vechi s-au ieftinit constant în ultimele luni şi au ajuns astfel la nivelul la care se vindeau anul trecut. „Pe piaţă sunt extrem de puţine tranzacţii acum şi e firesc ca preţurile să mai coboare. Deja sunt scăderi de 15%-20%, iar tendinţa se păstrează“, a declarat Ruxandra Cleciu, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) pentru „Capital“. Studiile companiei de consultanţă Colliers International arată că, dacă, la începutul anului, proprietarii solicitau 1.875 de euro/mp, în octombrie preţul ajunsese la 1.567 euro/mp. Estimările arată că, până la finele acestui an, preţurile vor mai scădea până la 1.421 euro/mp.

Aceste reduceri de piaţă îi încurajează pe agenţi să spere într-o viitoare revigorare. „Începând cu toamna anului viitor, dinamica pieţei va creşte. În plus, ne aşteptăm ca, în termen de un an, creditele să revină în marje accesibile“, preconizează Andrei Pascu, broker/owner/ Re/max Bucureşti.

FINALIZARE ÎNTÂRZIATĂ

900 de locuinţe noi în zece luni

Şi o parte dintre apartamentele noi s-ar putea ieftini în 2009, în contextul lipsei de clienţi, susţin reprezentanţii CBRE-Eurisko. Proiectele noi au însă mari probleme cu termenul de finalizare. În ianuarie-octombrie 2008 au fost livrate circa 900 de unităţi, 90% dintre acestea fiind apartamente, arată datele CBRE. Potrivit acestora, până la sfârşitul anului se mai pot finaliza încă 1.500 de unităţi. În contextul crizei însă, specialiştii estimează că vor fi gata doar jumătate dintre acestea, respectiv 700-800 de locuinţe. Dezvoltatorii anunţaseră iniţial construirea a circa 8.000 de unităţi locative în 2008. Aceeaşi cifră e estimată şi pentru 2009. „Cel mai probabil se vor finaliza doar proiectele mici şi medii, în care construcţia e într-un stadiu avansat şi unităţile locative sunt vândute în proporţie de minimum 50%“, afirmă Adrian Nicolescu, Head of Valuation&Advisory la CBRE-Eurisko.

*evz

Publicitate înşelătoare la maşini

Un bucureştean şi-a cumpărat maşină încântat de garanţia care acoperă cheltuielile în caz de accident. Compania a renunţat însă la ofertă fără să dea explicaţii.

Gabriel a ales să-şi ia anul trecut o maşină modelul Kia Cee’d după ce a vizitat anul trecut Salonul Internaţional Auto din Capitală. L-au atras materialele promoţionale care ofereau inclusiv o garanţie extrem de atrăgătoare pentru o perioadă de cinci ani. Bărbatul nu a beneficiat însă de ofertă. Numeroşi cumpărători sunt în situaţii asemănătoare.

„Au promovat un serviciu fără să-l ofere“

„Am trecut pragul unui dealer Kia din Bucureşti pentru mai multe detalii, mi s-a prezentat o maşină şi am primit câteva materiale promoţionale. Am făcut comandă pentru acest model în octombrie 2007, la un dealer din afara Bucureştiului, şi am primit maşina în ianuarie 2008“, povesteşte bărbatul.

Printre materialele promoţionale primite de acesta se afla şi o broşură, în care exista o referire la un program de asistenţă rutieră numit „Garanţia de cinci ani a mobilităţii“. Acest program asigura nenumărate facilităţi în caz de accident: tractare, acoperirea costurilor de cazare într-un hotel, transportul cu trenul, ca şi înlocuirea maşinii în perioada în care cea a proprietarului este la reparat.

„Am întrebat la momentul respectiv dealerul despre acest program şi mi s-a spus că nu este încă operaţional, iar când va fi ne vor anunţa. Din câte am aflat ulterior, acest program a fost lansat în luna aprilie 2008 sub numele de KAR. Am crezut iniţial că toţi cei care au cumpărat maşini Kia Cee’d în perioada ulterioară tipăririi broşurii vor avea acces la acest program. Surpriza a venit mai târziu, când am aflat de pe un «forum» că doar cei care au factură finală primită după data de lansare oficială a programului vor avea acces la KAR“, mai spune dezamăgit bărbatul.

El a sunat la dealerul de unde a cumpărat maşina, care i-a confirmat cele aflate şi a încercat să intre în legătură cu importatorul care se ocupă de program, fără succes însă. „Comportamentul importatorului legat de clienţii care au cumpărat această maşină nu mi se pare corect, având în vedere faptul că a promovat un serviciu aferent unui produs fără a-l oferi“, este de părere Gabriel.

„Programul a fost abandonat de producător“

Reprezentanţii companiei Kia Romauto susţin că întregul conţinut al broşurii promoţionale aparţine firmei Kia Motors Corp, ei efectuând doar o traducere în română, la acel moment.

„Este adevărat că producătorul coreean a avut de gând să demareze un program pan-european de asigurare a garanţiei mobilităţii, la care face domnul referire. Programul a fost abandonat ulterior, din motive care nu ne-au fost aduse la cunoştinţă. De altminteri, pe coperta patru a broşurii se specifică următoarele: «Toate informaţiile, ilustraţiile şi specificaţiile sunt valabile în momentul tipăririi şi pot fi modificate fără avertisment»“, ne-a declarat Bogdan Paşa, PR-ul companiei Kia Romauto. Acesta mai spune că firma Kia Romauto, distribuitor pentru România al Kia Motors Corp, a demarat un program propriu, numit KAR (Kia Asistenţă Rutieră), anunţat pentru prima dată public în martie 2008, precizându-se că de acesta beneficiază gratuit posesorii autovehiculelor Kia cumpărate după 1 aprilie 2008.

„În respectiva broşură nu se precizează vreo dată la care ceva să intre în vigoare. Caracterul broşurii este unul informativ şi conţine informaţii valabile la momentul tipăririi ei. Din punctul nostru de vedere, înţelegem frustrarea domnului“, susţine Bogdan Paşa.

Ce spune legea

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) consideră că acest caz poate fi încadrat la publicitate înşelătoare, sanc- ţionată prin Legea 363/2007, privind practicile comerciale incorecte. Amenda în astfel de cazuri variază între 3.000 şi 30.000 de lei.

„În condiţiile în care în broşură nu este precizat faptul că oferta se adresează persoanelor care cumpără începând cu o anumită dată sau persoanelor care achiziţionează ulterior punerii în aplicare a programului, consumatorul ar fi fost îndreptăţit să beneficieze de această asistenţă în caz de accident“, este de părere Mihai Titichi, şef Serviciu juridic al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor. El mai spune că, dacă problema nu se rezolvă pe cale amiabilă, cel păgubit ar trebui să depună o reclamaţie la ANPC, cu documentele doveditoare. O altă problemă în acest caz este şi utilizarea termenului „garanţie a mobilităţii“, în condiţiile în care se acordă doar asistenţă în caz de accident, ceea ce nu are legătură cu garanţia (comercială) definită în lege.

ULTIMĂ ORĂ

Kia acordă asistenţă rutieră gratuită

Pentru a rezolva situaţia celor care şi-au cumpărat maşini Kia înainte de 1 aprilie 2008, conducerea Kia Romauto a decis înscrierea în programul KAR (Kia Asistenţă Rutieră) a tuturor maşinilor care se află în primii trei ani de garanţie. „În urma numeroaselor sesizări primite în ceea ce priveşte participarea la programul KAR, am decis împreună cu partenerul nostru, Europ Assistance, să introducem în acest program şi maşini achiziţionate înainte de 1 aprilie 2008. Mai exact, maşinile care se află în primii trei ani de garanţie. Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri create clienţilor, dar a fost o negociere de durată pentru că am dorit să putem oferi participarea gratuită la programul KAR“, afirmă Bogdan Paşa, marketing şi PR Manager la Kia Romauto. Cei care îndeplinesc condiţiile pentru a participa la programul de asistenţă rutieră gratuită pot să contacteze dealerii de unde au cumpărat maşinile.

*evz

Mobilii „scot” netbook

Competiţia între operatorii de telefonie mobilă pe soluţii complete de acces la internet a intrat într-o nouă etapă. Vodafone a lansat provocarea netbook-urilor sub brand propriu.Până ieri, în oferta operatorilor mobili Orange şi Vodafone existau câte două modele de minilaptopuri. Vodafone a lansat ieri primul netbook sub brand propriu, model produs de taiwanezii de la ECS. Minicomputerul are CPU Intel Atom la 1.6 GHz, sistem de operare XP Home edition, 1 GB RAM, hdd de 160 GB, ecran cu diagonală 10.2 inci, şi cântăreşte 1,2 kg. Modelul este disponibil în două variante de preţ: 99 şi 219 euro (preţ cu TVA). Prima opţiune este valabilă cu abonament de 35,70 euro/lună, încheiat pe 2 ani, trafic de date nelimitat şi viteze de până la 3,6 Mbps. Pentru a doua variantă, există un abonament de 21,42 euro/lună, trafic nelimitat,viteze de transfer de până la 1 Mbps, pentru contracte încheiate pe o perioadă de 2 ani.

Assus vs Assus
Operatorii Orange şi Vodafone au în oferta de soluţii complete de acces mobil la internet patru modele de mininotebook-uri Eee PC. La Orange găsim 901 şi 1000H. Acesta din urmă este un model cu ecran de 10 inci (1.024 X 600), procesor Intel Atom 1,6 GHz, conectivitate Bluetooth şi Wi-Fi, HDD 160 GB şi sistem de operare Linux. Vodafone vinde 701 şi 904 HD. Acesta din urmă este un model cu ecran 8,9 inci, CPU Intel Dothan, HDD 160 GB, XP. Potrivit oficialilor Assus România, în perioada ianuarie-august s-au vândut pe piaţa locală 35.000 de unităţi Eee PC, iar estimarea până la sfârşitul anului este de 80.000 de unităţi.

COMPETIŢIE DURĂ
Dar nu numai Assus este prezent pe piaţa locală cu asemenea modele. Acer vinde modelele Aspire One 110/150 la 1.100/1.200 lei, cu diagonală 8,9 inci, 512 MB/1 GB RAM DDR2, stocare SSD 8 GB/80 GB, sistem de operare Linux. Există şi în versiune cu Windows XP, dar preţul este de 1.350 lei. Cei de la MSI vând modelele Wind U90/U100 cu preţuri de 1.150/1.400 lei, sisteme de operare Linux/Windows XP. De asemenea, din această lună este disponibil şi Toshiba NB100, la preţ de 1.450 lei cu XP. Este echipat cu Atom la 1.6 GHz, Bluetooth, ecran de 8.9 inci.

Uniunea Europeană ne cheamă sâmbăta la serviciu

Patronii europeni fac presiuni pentru extinderea programului săptămânal de muncă
Directiva timpului de lucru a declansat adevărate controverse în sânul Uniunii Europene, ducând la o polarizare a spectrului politic, dar si la pericolul declansării unor acţiuni sindicale. Intenţia de a include asa-numita clauză „opt-out individual“ poate avea drept consecinţă prelungirea programului de muncă săptămânal la cel puţin 48 de ore. Fiind stat membru, România va trebui să se supună legislaţiei europene, iar acest fapt ar putea duce la scurtarea weekend-urilor pentru mulţi dintre angajaţii din ţara noastră si la transformarea sâmbetei în zi lucrătoare.
Pe 17 decembrie, Comisia Europeană va prezenta propunerile de modificare pe care le are la Directiva timpului de lucru, propuneri făcute la presiunea patronilor, cu intenţia de a reduce din cheltuielile de personal. Cu o zi înainte, sindicatele vor iesi în stradă, la Strasbourg, în încercarea de a atrage atenţia că schimbările dorite sunt în defavoarea lucrătorilor, încălcând convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Dacă parlamentarii europeni vor accepta aceste modificări se va ajunge la o directivă nouă, ce va avea influenţe majore în ţările din Uniune, mai ales că există mai multe puncte ale căror abordări vor fi cu totul altele în comparaţie cu ceea ce se întâmplă acum în legislaţia muncii.
Concret, se doreste o reinterpretare a definiţiei „timp de lucru“ în asa fel încât perioadele inactive petrecute la serviciu să nu fie luate în calcul atunci când se face plata. O astfel de decizie ar scăpa angajatorii de eventuale litigii cu salariaţii nemulţumiţi că sunt remuneraţi în funcţie de productivitate, si nu de orele petrecute la job. „Curtea Europeană de Justiţie a soluţionat destul de multe cazuri de acest gen, patronii fiind atinsi la bugete. Un exemplu cunoscut este cazul «Jaeger». Un pompier si-a chemat seful în instanţă pentru că l-a obligat să rămână la serviciu peste program, iar în ziua respectivă nu a avut loc nicio intervenţie. Justiţia europeană i-a dat dreptate lucrătorului. Printr-o redefinire a timpului de lucru se încearcă tocmai evitarea unor noi procese. Astfel, angajatorii vor dispune după bunul plac de perioada de odihnă a muncitorilor si vor putea decide câte ore trebuie să stea la serviciu, dacă vor să fie plătiţi“, ne-a declarat Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS.
De asemenea, se are în vedere o unificare a timpului de lucru săptă-mânal pentru toate ţările comunitare, minimum fiind de 48 de ore, în paralel cu introducerea clauzei „opt-out individual“.
„Pe motiv că fiecare lucrător este lăsat să decidă dacă munceste mai mult, vor apărea situaţii de exploatare a oamenilor. De frică să nu-si piardă locurile de muncă, salariaţii vor accepta orice condiţie impusă de conducerea societăţii unde lucrează. Ei depind de angajatorii lor si este clar că nu vor putea niciodată să aleagă altceva decât ceea ce doresc acestia. Consecinţele imediate ale unei astfel de schimbări sunt scoaterea plăţilor suplimentare si limitarea apariţiei unor noi locuri de muncă. Patronii vor de fapt să folosească mai puţini lucrători pentru muncă mai multă“, a explicat pentru SFin Bogdan Hossu, presedinte CNS Cartel Alfa.

O zi în plus de muncă, bani mai mulţi
În România, programul de lucru este reglementat prin Codul Muncii si este de 40 de ore săptămânal. Perioada care depăseste acest interval este plătită suplimentar sau este echivalată în timp liber. Modificările Directivei timpului de lucru sunt importante pentru ţara noastră, în condiţiile în care s-ar putea ajunge la prelungirea săptămânii de muncă la sase zile sau la cresterea numărului de ore lucrate zilnic. Reprezentanţii patronilor sunt de părere că ar fi o măsură bună, mai ales pentru unele domenii de activitate. „Pe fondul crizei mondiale, trebuie să ne gândim la soluţii pentru a depăsi acest colaps economic. Orele de muncă în plus duc la o crestere a productivităţii si automat au efecte asupra industriei. Nu cred că ar fi rău, dacă în infrastructură, de exemplu, s-ar lucra si sâmbăta“, ne-a spus Mihai Păsculescu, director general al asociaţiei patronale UGIR 1903.
Si reprezentanţii autorităţilor statului cred că trebuie privită si partea plină a paharului. Nicolae Bratu, inspector general de stat adjunct în Inspecţia Muncii, consideră că sunt multe pături sociale care si-ar dori să muncească mai mult, o zi de lucru în plus aducând bani mai mulţi la sfârsit de lună. „Mai multe firme vor fi dispuse să prelungească timpul de lucru, având în vedere că nu se va mai face plata în regim special. Si salariaţii vor fi câstigaţi. Când noua directivă va fi votată în Parlamentul European noi nu vom putea face altceva decât s-o acceptăm literă cu literă“, a conchis Bratu.

*sfin

DESCOPERIRE / Calciul, al şaselea gust

Acru, amar, dulce, sărat. Celor patru gusturi fundamentale li s-a adăugat în 2007 savoarea alimentelor, numită de specialişti gustul umami. Dar iată că în 2008 cercetătorii au descoperit şi al şaselea gust: calciul.

Michael Tordoff, cercetător la Monell Chemical Senses Center din Philadelphia, a ajuns la concluzia că pe limbă există papile gustative capabile să detecteze calciul.

Potrivit prof. Tordoff, calciul nu seamănă cu nici unul din cele cinci gusturi cunoscute până acum. Iniţial, capacitatea de a detecta calciul a fost testată la şoareci de laborator. Dar faptul că oamenii şi şoarecii au multe gene asemănătoare i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să continue testele la om.

Astfel au aflat că receptorii (papilele gustative) de pe limbă sunt capabili să diferenţieze calciul de celelalte gusturi. „Nu există un cuvânt mai potrivit pentru a descrie gustul calciului. Este puţin amar, dar şi acru. Dar este mult mai mult decât atât, deoarece pe limbă există receptori specializaţi pentru calciu, nu doar pentru componentele amare sau acre”, a explicat Michael Tordoff.

SAVUROASE
Gustul umami desemnează savoarea alimentelor. El a fost definit încă din 1908 de profesorul Kikunae Ikeda de la Universitatea Imperială din Tokyo, dar de-abia în 2007 cercetătorii au descoperit papilele gustative specializate în perceperea acestui gust.

Umami este un gust dat de conţinutul de proteine al alimentelor şi de descompunerea proteinelor în timpul fermentării sau preparării alimentelor la foc mic.
Aşa se explică savoarea fripturilor la cuptor, supelor, ciupercilor, brânzeturilor, vinurilor.

Ce percep papilele gustative
Amar: cafea, ceai verde sau negru, cicoare, cacao, unele vinuri, bere, andive, sparanghel, ţelină, andive, vinete etc.
Acru: citrice, kiwi, ananas, coacăze, roşii, conopidă, ceapă, ciuperci, iaurt, muştar, vin, murături etc.
Sărat: chipsuri, alune, mezeluri etc.
Dulce: zahăr, dulceaţă, miere
Umami: parmezan, sos de soia, sos Worcestershire, supă de vită, cimbru, pătrunjel

*jurnalul

CHIRURGIA VIITORULUI / Laser în loc de aţă chirurgicală

De mai bine de 2.000 de ani, singura modalitate prin care se pot închide tăieturile a rămas sutura cu fir de aţă. Doar tipul de aţă chirurgicală a fost schimbat de-a lungul timpului. Sutura cu fir de aţă are două dezavantaje: cicatricele şi riscul de infecţii.

Pentru a minimiza aceste riscuri, mai multe echipe de medici au încercat sutura cu laser cu dioxid de carbon. Toate încercările lor au eşuat, pentru că le-a fost imposibil să regleze temperatura laserului în aşa fel încât el să nu ardă ţesuturile. Dar recent o echipă de cercetători a Universităţii Tel Aviv a creat tehnologia care va permite cât de curând închiderea rănilor cu laserul, anunţă sciencenewsdaily.org.

Profesorul Abraham Katzir, coordonatorul echipei, a descoperit temperatura optimă la care poate fi vindecată o tăietură şi a creat un dispozitiv capabil să menţină constantă această temperatură în aşa fel încât să nu distrugă ţesuturile.

CICATRICE MAI MICI
În premieră, specialiştii din Tel Aviv au testat tratamentul laser pe mai mulţi pacienţi care au efectuat laparoscopic intervenţia chirurgicală de extirpare a vezicii biliare (colecistectomie). Două dintre inciziile de pe abdomen au fost suturate cu aţă chirurgicală, iar celelalte două cu dispozitivul laser. Acestea din urmă s-au vindecat mai repede, iar cicatricele au fost mai mici decât la cele suturate cu aţă.

Noua tehnologie poate fi folosită şi pentru tratarea leziunilor corneei sau ale unor organe interne precum vezica urinară, intestinele, vasele sangvine sau traheea. Laserul ar putea fi în curând de un real ajutor chirurgilor, chiar şi neurochirurgilor. „Ţesuturile moi se vindecă mai bine folosind laserul. El ar putea fi întrebuinţat cu succes pentru închiderea leziunilor interne„, spune profesorul Katzir.

Cercetătorii au primit permisiunea autorităţilor medicale israeliene de a testa tehnologia laser pe incizii şi leziuni mai lungi, de tipul celor realizate în hernii. Dacă aceste teste vor avea rezultate bune, dispozitivul laser ar putea deveni un produs comercial în următorii ani. „Chirurgia plastică în mod deosebit va fi încântată de această invenţie. Suturarea ţesuturilor fără a lăsa cicatrice este o adevărată artă pe care puţini o posedă”, crede profesorul Abraham Katzir.

RISC MINIM DE INFECŢII
„Suturile nu sunt etanş şi sângele sau urina poate pătrunde prin incizii, cauzând infecţii severe. De asemenea, chirurgul trebuie să aibă o foarte bună îndemânare pentru a realiza suturile interne, pentru a lega vasele sangvine mici sau pentru a închide o tăietură de la suprafaţa pielii în aşa fel încât cicatricele să nu fie inestetice. Sutura cu laser este etanş şi nu are risc de infecţii„, mai spune profesorul Katzir.

*Jurnalul

200

Astăzi am avut cea de a doua suta vizită pe blogul meu şi sper ca în viitorul apropiat să ajung la 1 000 😀

Vorbim, lunar, două ore la mobil

Un român poartă zilnic conversaţii la celular timp de trei minute şi jumătate, potrivit datelor centralizate de ANC.

Un român care foloseşte serviciile de telefonie mobilă vorbeşte în medie 110 minute pe lună, echivalentul a circa 3 minute şi 30 de secunde pe zi, ne-a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii (ANC), Liviu Nistoran.

Şeful operatorului de telecomunicaţii RCS&RDS, Alexandru Oprea, consideră că numărul de minute este mic şi că stăm prost din acest punct de vedere din cauza tarifelor ridicate practicate în ţara noastră la serviciile de telefonie mobilă. „Se vorbeşte atât de puţin deoarece în România telefonia mobilă este un lux, nu din cauza lipsei apetitului“, a adăugat Oprea. „Cea mai mare barieră este reprezentată de tarifele de interconectare, care sunt mari“, a mai spus şeful RCS&RDS.

Liderii pieţei spun că tarifele sunt mici

Reprezentanţii Orange România nu consideră că în ţara noastră telefonia mobilă este un lux. „Având în vedere faptul că avem tarife de 1 cent/minut pentru apeluri de pe cartele preplătite şi abonamente şi în contextul în care gradul de penetrare SIM a ajuns la 125%, mai poate cineva să spună că telefonia mobilă este un lux pentru români?“, ne-a comunicat operatorul. Şi oficialii Vodafone România au o viziune similară. „Tarifele pentru serviciile de telefonie mobilă din România sunt printre cele mai scăzute din Europa. (…) Totodată, o rată de penetrare a telefoniei mobile în România, la nivel de SIM-uri, de aproape 130% arată că serviciile de comunicaţii mobile sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori şi că preţul nu este în niciun caz o barieră“, au menţionat oficiali ai companiei.

Deşi de abia a trecut un an de când a intrat pe piaţa de telefonie mobilă autohtonă cu propriul serviciu mobil – Digi.Mobil, RCS&RDS deja se gândeşte la extinderea în Ungaria. Astfel, în viitorul apropiat, compania va participa la o licitaţie organizată de statul vecin pentru acordarea de licenţe, a mai spus Alexandru Oprean. Compania va începe construcţia reţelei imediat ce primeşte licenţa, a adăugat acesta.

*EVZ

REGULI / Legume în aburi, mai multe vitamine

Nutriţioniştii ne recomandă să mâncăm cel puţin cinci legume în fiecare zi. Dar pentru a beneficia de toate vitaminele şi mineralele este bine să le consumăm crude sau preparate în aburi.

Bogate în fibre alimentare, vitamina C, betacaroten, potasiu, magneziu, calciu, fosfor, fier, legumele ne protejează sănătatea. Cu condiţia să avem grijă la modul în care le preparăm, dacă nu le mâncăm crude. Pentru că vitaminele şi mineralele se pot deteriora din cauza temperaturilor ridicate, luminii şi aerului.

Iată câteva reguli simple care vă vor permite să beneficiaţi de toate substanţele nutritive din legume:
1. Alegeţi cu atenţie legumele. Suprafaţa acestora trebuie să fie intactă, tare şi strălucitoare.
2. Nu le ţineţi mult timp în frigider. Consumaţi legumele în cel mult 2-3 zile de la cumpărare.
3. Nu lăsaţi legumele în apă, este suficient să le spălaţi sub jetul de apă.
4. Curăţaţi legumele cât mai puţin posibil, eventual răzuiţi-le. Cartofii, morcovii se fierb în coajă. Nu curăţaţi dovleceii, castraveţii sau roşiile. De ce este bine să păstrăm coaja legumelor? Pentru că în coajă sunt concentrate fibrele, vitaminele şi mineralele. Acest lucru e valabil şi pentru fructe.
5. Tăiaţi legumele în bucăţi mari şi asta chiar înainte de a le prepara. Contactul cu aerul şi apa duc la oxidarea acestora şi la pierderea din substanţele nutritive. Le puteţi tăia în bucăţi mici după preparare.
6. Cel mai bun mod de preparare a legumelor este în vapori de apă. În felul acesta se păstrează vitamina C, betacarotenul, vitaminele B şi mineralele. Cu cât fierberea legumelor este mai îndelungată şi în mai multă apă, cu atât se irosesc mai multe vitamine şi minerale. Pentru a păstra culoarea naturală a legumelor este bine să le stropiţi cu puţin suc de lămâie înainte de a le prepara în aburi. Toate legumele pot fi pregătite în vapori, într-un timp mai mult sau mai puţin scurt. De exemplu, morcovii, ţelina, sfecla roşie, cartofii, mazărea au nevoie de mai mult timp, pe când conopida, broccoli, fasolea verde, spanacul sau andivele nu trebuie lăsate mai mult de 15-20 de minute.
7. Evitaţi prăjirea legumelor, pentru că preparate astfel capătă mai multe calorii din cauza grăsimilor adăugate, îşi pierd din vitamine, minerale, antioxidanţi. Mai mult, prin prăjirea legumelor care conţin amidon, cartofii de exemplu, este generată o substanţă cancerigenă numită acrilamidă.

AVERTISMENT / Nou născuţi condamnaţi la moarte

Una dintre principalele cauze ale mortalităţii neonatale este sindromul de detresă respiratorie. Viaţa a aproximativ 90% dintre nou-născuţii cu acest sindrom este ameninţată, din cauza lipsei fondurilor necesare unui tratament corect.Sindromul de detresă respiratorie este caracteristic nou-născutului prematur, cu greutate sub 1.500 gr sau vârsta de gestaţie mai mică sau egală cu 32 de săptămâni. Aceşti copii reprezintă aproximativ 3% din numărul anual de naşteri, aproape 6.000 de nou-născuţi. Incidenţa bolii creşte odată cu scăderea vârstei gestaţionale.

Mai afectaţi de boală sunt nou-născuţii de sex masculin, dar şi cei din sarcini gemelare (exemplu geamănul al doilea), cei cu asfixie/hipoxie perinatală (cu debut intrauterin, determinat în general de patologia maternă de sarcină).

Peste 80% dintre prematurii afectaţi de această patologie au un risc crescut faţă de ceilalţi de a deceda în primele zile de viaţă. Deoarece afecţiunea este cauzată în principal de imaturitatea pulmonară, ceea ce înseamnă deficit cantitativ şi calitativ de surfactant, o substanţă ce se găseşte în mod normal în cantităţi suficiente în plămânul unui nou-născut normal.

PROTOCOALE STANDARD
În întreaga lume, profilaxia şi tratamentul acestei patologii se efectuează prin administrarea de surfactant,
conform unor protocoale standard, în secţii de terapie intensivă neonatală. Surfactantul este substanţa activă deficitară din plămânul imatur al prematurului, administrarea produsului medicamentos endotraheal având rol de substituţie, dar şi de stimulare a sintezei proprii. Prin administrarea de surfactant exogen, mortalitatea neonatală la prematurii afectaţi de sindromul de detresa respiratorie se reduce cu 60%-80%, adică în cazul ţării noastre cu peste 1.300 decese/an.

Mai mult, această terapie ar scurta durata de spitalizare, incidenţa complicaţiilor şi s-ar reduce costurile necesare îngrijirii micuţilor pacienţi. S-ar economisi astfel bani, care ar putea fi dirijaţi către celelalte sectoare din sistemul sanitar.

Printre complicaţiile sindromului de detresă respiratorie amintim în special handicapul neurologic (ex. hemoragie cerebrală urmată de paralizii motorii) şi respirator (ex. displazie bronho-pulmonară, astm bronşic) pe termen lung. În momentul de faţă, în întreaga lume, administrarea de surfactant este utilizată pentru scăderea incidenţei detresei respiratorii, a com-plicaţiilor ei, a mortalităţii şi handica-pului pe termen lung, generate de această boală.

TRATAMENTE DOAR PENTRU 10%
În ţara noastră, programul naţional de diagnostic precoce, prevenţie primară şi secundară, monitorizare şi recuperare a unor afecţiuni cronice la copil a fost iniţiat în 1996 în secţiile de neonatologie (cele care au compartimente de terapie intesiva neonatală) ale clinicilor de obstetrică-ginecologie. Dar deocamdată sistemul nostru precar de sănătate acoperă până la 10% din numărul nou-născuţilor ce ar trebui trataţi, alocând sume derizorii (aproximativ 150.000 Euro, comparativ cu bugetul total alocat sănătăţii de peste 5 miliarde de euro!), pentru tratamentul cu medicaţie adecvată al copiilor ce suferă de acest sindrom. Deci peste 90% din nou-născuţii cu acest sindrom suferă, se chinuie şi mare parte mor.
Asta în timp ce, în Ungaria, ţară cu o populaţie la jumătate comparativ cu România, alocă pentru această medicaţie specifică un buget de aproximativ 15 ori mai mare.

DECESE
Mortalitatea neonatală este o componentă principală a mortalităţii infantile, respectiv 6,9%, adică 1.475 de decese/an, altă componentă fiind mortalitatea post-neonatală, respectiv 5,1%0, adică 1.099 decese/an. O subcomponentă a mortalităţii neonatale o reprezintă mortalitatea neonatală precoce, respectiv 4,9%, adică 1052 decese/an.

Sursă: Ministerul Sănătăţii Publice – Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii, anul 2007

Noul Cod Civil ne trimite la primar pentru divorţ

Căsătoriile vor fi desfăcute la Starea Civilă. Infractorii recidivişti vor plăti dublu. Aşa prevăd noile Coduri ale justiţiei, care iau drumul parlamentului.Cele patru Coduri care stau la baza sistemului judiciar (Codul Civil, Codul Penal, dar şi cele de procedură) vor fi trimise în parlament şi ar putea fi aplicate în câţiva ani. Şi asta pentru că magistraţii trebuie să se obişnuiască cu modificările fundamentale aduse actualei legislaţii.

Unele dintre cele mai importante prevederi se referă la căsătoriile care vor fi desfăcute la Starea Civilă şi la obligarea logodnicilor să returneze cadourile primite în cazul în care se hotărăsc să rupă relaţia. Aceste amendamente sunt aduse Codului Civil, dar nici cel Penal nu e mai prejos. În timp ce pedepsele pentru anumite infracţiuni – cum ar fi furtul – vor scădea, recidiviştii riscă să înfunde puşcăriile chiar şi câteva zeci de ani.

Despăgubiri logodnicei părăsite

Astfel, potrivit proiectului de Cod Civil, soţii care nu au de împărţit custodia copiilor minori vor putea divorţa rapid „pe cale administrativă“, adică la Starea Civilă. Cu logodna însă – reglementată în premieră de legea românească – este ceva mai complicat. Motivul: cel care refuză să-şi mai pună pirostriile după o perioadă în care şi-a „oficializat“ relaţia cu un inel va fi obligat să-i restituie „jumătăţii abandonate“ darurile primite „în considerarea logodnei sau pe durata acesteia (…) cu excepţia darurilor obişnuite“. „Clasificarea cadourilor – în obişnuite şi mai puţin obişnuite – se va face de către magistraţi, în funcţie de potenţa financiară a fiecărui cuplu“, au explicat legiuitorii.

Mai mult, „cel care rupe logodna abuziv poate fi obligat la plata de despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate“, a explicat profesorul Marieta Avram, membru în comisia care a elaborat proiectul noului Cod Civil.Arest la domiciliu

Şi în noul Cod Penal se regăsesc modificări importante, cum ar fi arestul la domiciliu (persoana arestată nu va avea voie să-şi părăsească locuinţa), care implică obligatoriu o brăţară electronică pe care învinuitul va fi obligat s-o poarte permanent.

Pe de altă parte, în timp ce pedepsele pentru unele infracţiuni vor scădea, cele pentru recidivişti cresc semnificativ. Practic, în cazul acestora, nu se va mai aplica pedeapsa cea mai mare – ca până acum – legea introducând „cumulul aritmetic“ al pedepselor, după sistemul american. Adică, pedepsele pentru fiecare infracţiune în parte vor fi adunate, rezultând astfel condamnări-record.

De asemenea, deşi reduce la 13 ani vârsta de la care minorii răspund penal, aceştia nu vor mai fi trimişi la închisoare, legea oferind drept alternativă o serie de „măsuri educative“.

Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei: „Este nevoie ca aceste coduri să intre în vigoare la cel puţin un an de la publicarea în Monitorul Oficial pentru ca magistraţii să se familiarizeze cu noile prevederi.”

Pentagonul a fost atacat de un virus informatic

Departamentul american al apărării a anunţat vineri că reţelele informatice ale Pentagonului au căzut victimă unui virus care a infestat mare parte dintre calculatoarele instituţiei, informează NewsIn.

„Suntem la curent cu existenţa unui virus mondial care face obiectul alertelor” a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Bryan Whitman. „Am constatat acest lucru în reţelele noastre şi am luat măsuri pentru a remedia situaţia„, a spus el.

Whitman nu a vrut să dea prea multe detalii în legătură cu natura virusului şi nici nu a vrut să vorbească despre căt de afectate au fost informaţiile ultasecrete stocate electronic.

Potrivit presei specializate, Pentagonul a difuzat luni o notă internă în care a interzis folosirea de stickuri USB pe toate calculatoarele departamentului.

Pentagonul are 17.000 de reţele informatice regionale şi locale, care numără circa şapte milioane de terminale.

Apusul unui imperiu: două decenii de declin

Statele Unite îşi vor pierde statutul de superputere mondială unică în următorii ani, apreciază analiştii serviciilor de informaţii americane.Dominaţia economică, militară şi politică a SUA va înregistra un declin substanţial în cursul următoarelor două decenii, arată o prognoză realizată de experţi ai serviciilor secrete americane şi citată de „The Guardian“. Într-un raport sumbru, intitulat „Tendinţe globale 2025: O lume transformată“, analiş tii Consiliului Naţional pentru Informaţ ii (NIC) descriu o planetă în care ameninţarea unui război nuclear, catastrofele ecologice şi terorismul vor face parte din peisajul cotidian. Documentul apreciază că deja am intrat într-o perioadă tot mai instabilă şi mai imprevizibilă, în care progresul democraţ iei de tip occidental nu mai este asigurat, iar unele state sunt pe cale să fie „preluate şi guvernate de reţele criminale“.

Această prognoză, pe care NIC o realizează o dată la fiecare patru ani, constituie o lectură grea pentru preşedintele ales al SUA, Barack Obama, care va prelua de pe 20 ianuarie poate cel mai dificil mandat prezidenţial din istoria Statelor Unite. Ţara sa nu va mai putea să ia decizii de una singură, pierzându-şi statutul de superputere unică.

„Nici măcar un singur deznodă mânt nu este prestabilit: modelul occidental de liberalism economic, democraţie şi laicitate, spre exemplu, pe care mulţi l-au considerat inevitabil, şi-ar putea pierde strălucirea – cel puţin pe termen mediu“, afirmă raportul. „În prezent, bogăţia se mişcă nu doar de la Vest la Est, ci şi sub controlul statului“, se adaugă în document, cu referire la China şi Rusia.

Statul va fi mai prezent în economie

„În perspectiva crizei financiare globale din 2008, rolul statului în economie ar putea deveni mai atrăgător în întreaga lume“, continuă autorii prognozei. În acelaşi timp, poziţia Americii va deveni „mai puţin dominantă“, un fel de „prima între egali“, pe un glob mult mai fluid şi ceva mai echilibrat, departe de „unilateralismul erei Bush“.

Organizaţiile internaţionale, precum ONU, par nepregătite să preia rolul puterii slăbite a SUA, într-o perioadă de multiple crize potenţiale, favorizate de încălzirea globală şi de secătuirea tot mai accentuată a unor resurse precum apa, hrana şi ţiţeiul. NIC apreciază că tehnologia va rămâne, cel mai probabil, în urma epuizării rezervelor de petrol şi gaz, avertizând că o tranziţie bruscă va aduce propriile sale probleme, precum instabilitate în Rusia şi în zona Golfului Persic.

Răspândirea capacităţilor nucleare va pune probleme mari de securitate, în condiţiile în care creşterea numărului de state mici (şi slabe) posesoare de tehnologie nucleară sporeşte şi posibilitatea intrării acesteia în mâinile altor state (poate încă mai mici şi mai slabe) sau chiar ale unor organizaţii teroriste.

Dacă naţiuni precum China, India şi Brazilia vor înregistra probabil un spor de influenţă în detrimentul Statelor Unite, altfel vor sta lucrurile cu Uniunea Europeană.

Analiştii NIC estimează că şi UE îşi va vedea influenţa diminuată până în 2025. Gâlcevile interne şi o „prăpastie democratică“ lărgită între Bruxelles şi alegătorii europeni vor face din UE un „uriaş cu picioare de lut“, incapabil să-şi transforme puterea economică în putere globală, afirmă documentul NIC.

PERICOLUL DEFLAŢIEI/Prăbuşirea preţurilor îi sperie pe economişti

După ce, toată vara, s-au temut de inflaţie, Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Franţa încearcă acum să frâneze ieftinirile. Perspectiva unui declin general al preţurilor îngrijorează şi Japonia şi China. Specialiştii avertizează că deflaţia agravează criza economică şi speră că încă poate fi evitată.În Statele Unite, preţurile de consum au înregistrat, în octombrie, o scădere fără precedent în cei 61 de ani de când este monitorizată evoluţia lor. Ieftinirea accelerată a produselor şi serviciilor îi bucură pe consumatori, dar îi alarmează pe economişti. Potrivit statistilor date publicităţii, recent, de Departamentul american al Muncii, indicele preţurilor de consum s-a redus cu 1%, într-o singură lună. Specialiştii anticipaseră o scădere de 0,8%, pe fundalul ieftinirii spectaculoase a carburanţilor. La mijlocul lui iulie, barilul de petrol costa 145 de dolari; acum el este tranzacţionat la sub 50 de dolari. Începând din vară, preţul energiei a scăzut constant: cu 3,1% în august, cu 1,9% în septembrie şi cu 8,6% în octombrie. De la o lună la alta, benzina s-a ieftinit cu 14,2% – un alt record absolut. Cu toate acestea, preţul la pompă rămâne cu 12% mai mare decât cel înregistrat în urmă cu un an. În octombrie, alimentele s-au scumpit în Statele Unite, însă cu doar 0,3%. O creştere de două ori mai mică decât cea înregistrată în luna precedentă. Inflaţia a ajuns la 3,7%, cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni. Vicepreşedintele Rezervei Federale, Donald L. Kohn, crede că riscul deflaţiei a crescut, deşi rămâne deocamdată îndepărtat. Kohn a asigurat că Guvernul american va interveni, la nevoie agresiv, pentru a împiedica o depreciere generală a preţurilor.IEFTINIRI PE TOATE MERIDIANELE
O situaţie similară se înregistrează şi în Marea Britanie, unde Biroul Naţional de Statistică a anunţat marţi o scădere cu 0,2% a indicelui preţurilor de consum în luna octombrie. Inflaţia anuală a basculat de la 5,2% la 4,5%, în ciuda deprecierii lirei sterline. Scumpirea produselor din import a fost compensată de ieftinirea benzinei. O altă cauză identificată de specialişti o reprezintă ofertele promoţionale la produse alimentare, lansate în cascadă de supermagazine. Potrivit Biroului Naţional de Statistică din Regatul Unit, preţurile reduse la hrană şi la băuturile nealcoolizate au determinat, singure, o scădere a inflaţiei cu 0,11%. Circa 0,5% provine din ieftinirea transporturilor.
„Dacă în ultimele luni problema era inflaţia, anul viitor problema va fi deflaţia”, a explicat premierul britanic Gordon Brown. Un raport al Băncii Angliei avertiza, încă din 12 noiembrie, asupra acestui pericol. Produsele şi serviciile s-au ieftinit semnificativ şi în zona euro, în special în Franţa şi Germania. În Japonia, preţurile au îngheţat. Chiar şi Beijingul este preocupat de răsturnarea bruscă a tendinţelor. Yi Gang, guvernatorul Băncii centrale a Chinei, a explicat recent: „Până în iunie, am fost nevoiţi să luptăm împotriva inflaţiei şi Guvernul chinez a reuşit să controleze această problemă. Acum, însă, Guvernul reflectează asupra măsurilor menite să prevină eficient o posibilă deflaţie”.ŞOMAJ
Pentru profani, scăderea preţurilor pare oricând un motiv de bucurie. Specialiştii atrag însă atenţia că ea nu este acelaşi lucru cu ieftinirea vieţii. Inflaţia negativă arată, de fapt, că oferta de produse şi servicii este mai mare decât cererea. Ceea ce aduce întotdeauna diminuarea producţiei şi a investiţiilor, creşterea şomajului, reducerea salariilor şi o încetinire a întregii economii. Odată instalată, deflaţia s-a dovedit a fi un fenomen foarte dificil de inversat. Japonezii au învăţat-o pe pielea lor, în timpul recesiunii din anii ’90 (perioadă pe care au botezat-o „deceniul pierdut”).
Specialiştii subliniază că economia mondială nu se confruntă deocamdată cu deflaţia, ci doar cu o încetinire accentuată a inflaţiei. În zona euro, rata inflaţiei a scăzut de la 4% în iulie la 3,2% în octombrie, rămânând însă pozitivă. Ceea ce înseamnă că, pe durata unui an, preţurile continuă totuşi să crească.
Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, concluzionează: „Este clar că ameninţarea inflaţionistă de anul trecut a dispărut. Este prea devreme să spunem că am trecut într-o etapă de deflaţie. Dar se poate întâmpla”.

Spectrul falimentului la Citigroup

Citigroup, cândva cea mai mare bancă a lumii, ar putea să se vândă unor investitori, să dea părţi in companie sau să fuzioneze cu o altă instituţie financiară, din cauza problemelor pe care le are. Acţiunile sale au scăzut cu 50% în această săptămână, din care 25% numai în urmă cu două zile, până la valori de sub 5 dolari pe un titlu, cea mai mică din 1994 încoace. Vikram Pandit, directorul băncii, a anunţat recent un plan de a reduce numărul angajaţilor cu 52.000 la nivel mondial, prin vânzări de active, în plus faţă de cei 23.000 anunţaţi dinainte. Astfel, Citigroup va avea doar 300.000 de angajaţi, faţă de 375.000, câţi avea
când era la maximul său de activitate. Numai în fatidica şedinţă bursieră de după anunţarea disponibilizărilor, Citi a pierdut 26 de miliarde de dolari capitalizare, până la aceeaşi sumă. Faţă de capitalizarea de 274 de miliarde de dolari avută la finele lui 2006, diferenţa este imensă. Ieri, Citigroup ajunsese abia a 5-a bancă americană după capitalizare, fiind depăşită de JP Morgan, Bank of America, Wells Fargo şi Bancorp. Citigroup deţine active de 2.187 de miliarde de dolari, conform Forbes. Compania a primit 25 de miliarde de dolari din Planul de Salvare de 700 de miliarde, dar a raportat până acum pierderi nete de 20 de miliarde de dolari şi rescrieri în minus ale activelor cu 65 de miliarde de dolari. Experţii se tem că banca va avea pierderi de 3 miliarde de dolari pe următorul trimestru. Citi este al doilea mare jucător pe piaţa derivativelor bazate pe credite, cu un portofoliu de 3.600 de miliarde de dolari, potrivit revistei americane Business Week.Barry James, preşedintele James Investment Research, care manageriază active de 1,75 miliarde de dolari, spune că Citigroup este atât de integrată în economia americană, încât Guvernul nu o va lăsa să intre în colaps,
după modelul AIG.

*Jurnalul

Ford, GM şi Chrysler, pe marginea gropii

Politicienii americani le-au transmis marilor producători auto din SUA loviţi de criză că, până pe 2 decembrie, trebuie să vină cu propriul plan viabil de salvare dacă vor să primească ajutor de 25 de miliarde de dolari de la autorităţi, scrie BBC News.„Până când nu vin cu un plan, nu le putem arăta banii“, a declarat purtătorul de cuvânt al Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi.

„Până acum, liderii acestor companii nu au fost în stare să convingă cetăţenii americani sau Congresul că acest ajutor pe care îl cer este şi ultimul“, a spus şi Harry Reid, liderul majorităţii din Senat. Trei mari grupuri auto de peste Ocean, Ford, General Motors şi Chrysler, sunt în acest moment cu un picior în groapă. Dacă nu primeşte un colac de salvare, General Motors a comunicat că va rămâne fără lichidităţi la sfârşitul acestui an. Şefii celor trei mari producători spun că milioane de americani îşi vor pierde slujbele dacă se prăbuşesc companiile. Planuri de salvare a industriei auto sunt puse la punct şi în Europa.

Germania a anunţat că va ajuta firma „suferindă“ Opel, parte a grupului american General Motors, numai dacă fondurile nu sunt folosite şi de compania- mamă. Şi în România, executivul a luat decizia ca, timp de un an, maşinile Euro 4 cu capacitate sub 2.000 de centimetri cubi să fie scutite de plata taxei de poluare auto.

UE a lansat biblioteca digitală

BRUXELLES. Două milioane de documente, cărţi, picturi, hărţi, înregistrări audio sau video au devenit accesibile de ieri pe site-ul http://www.europeana.eu, un proiect lansat de Comisia UE şi statele membre.Franţa a oferit mai bine de jumătate din conţinutul bibliotecii digitale, la care participă şi România, prin „Institutul de Memorie Culturală“. Picturi ale lui Picasso, Simfonia a 9-a a lui Beethoven sau „Declaraţia drepturilor omului“, adoptată în Franţa la 1789, pot fi vizionate sau ascultate pe pagina care va conţine, până în 2010, în jur de 10 milioane de materiale. Milioanele de accesări au copleşit ieri serverele proiectului şi au dus la blocarea temporară a site-ului.

Factura la mobil, cu 30% mai mica

Factura pe care o platim in prezent la serviciile de telefonie mobila ar putea sa scada cu 25-30% in urmatorii trei ani daca intentiile Autoritatii Nationale pentru Comunicatii de reducere a tarifelor de interconectare practicate de operatorii din Romania vor intra in vigoare.
Tarifele pe care le percep operatorii mobili pentru apelurile venite din alte retele, care se reflecta in pretul final al utilizatorilor, vor scadea de la 6,4 eurocenti/minut, cat este in prezent, la 5,03 eurocenti/minut din ianuarie 2009, in cazul Orange si Vodafone , informeaza Romania Libera. In cazul Cosmote si Telemobil , reducerea se va aplica din februarie 2009, acestia urmand sa perceapa 6,4 eurocenti/minut, fata de 8,20 si, respectiv, 8,01 eurocenti/minut, cat incaseaza acum. Ceea ce ar insemna ca primele reduceri ar putea aparea din primavara.

In ceea ce-i priveste pe operatori, reprezentantii Cosmote s-au multumit deocamdata sa spuna ca vor analiza aceste propuneri ale arbitrului telecom si impactul acestora asupra operatiunilor companiei si numai dupa aceea vor fi in masura sa faca comentarii. In schimb, Orange Romania si-a manifestat de la inceput totala dezaprobare fata de modul in care a fost conceput acest proiect, oficialii companiei declarand ca tarifele pentru utilizatori nu vor putea scadea in mod corespunzator, in conditiile in care ANC decide sa mentina tarifele de interconectare la un nivel ridicat pentru unii operatori.

Potrivit Wall-Street, reprezentantii Vodafone considera ca propunerea Autoritatii Nationale pentru Comunicatii, privind scaderea tarifelor de interconectare, este o initiativa discriminatorie, de natura sa descurajeze competitia. Mai mult, aceasta actiune intra in contradictie cu ultimele recomandari ale Comisiei Europene si creeaza dezechilibre majore pe piata locala de telecomunicatii.

„Ne exprimam surprinderea ca ANC nu mai pune utilizatorul final pe primul loc, ignorand practic interesele celor 20 de milioane de clienti ai Vodafone si Orange, prin favorizarea operatorilor Cosmote, Telemobil si RCS &RDS. Apreciem ca declaratiile presedintelui ANC, potrivit carora tarifele pentru serviciile mobile vor scadea cu 25-30% in urmatorii 3 ani, ca urmare a diminuarii taxelor de interconectare, nu au niciun fundament de business si reprezinta doar un demers personal de imagine”, au declarat reprezentantii Vodafone Romania.

ANC a inclus si RCS&RDS pe lista operatorilor care trebuie reglementati, insa ii permite sa ceara un tarif de 7,21 eurocenti/minut (fata de 7,43 eurocenti) din februarie 2009.

RCS&RDS considera ca pozitia ANC in legatura cu tarifele de interconectare este una de deplina normalitate, in directia respectarii si aplicarii legii si va avea un impact pozitiv, important in favoarea consumatorilor.

„Compania noastra este decisa ca tarifele practicate catre clientii sai, pentru apeluri catre clienti din reteaua oricarui alt operator, sa fie egale cu tarifele de interconectare, fara a adauga nici un alt tarif suplimentar”, au mai spus oficialii RCS&RDS, citati de Wall-Street.

*9AM

Multinaţionalele migrează spre ţări mai ieftine

În ultima vreme, investitori străini din România s-au orientat spre zone de producţie mai profitabile şi îşi mută fabricile în alte ţări. Colgate-Palmolive, Kraft-Foods şi Coca-Cola sunt companiile care îşi mută fabricile din România spre ţări care au costuri mai mici. Ţara noastră nu mai e raiul investitorilor.Profit mai mare cu cheltuială mai mică. Asta urmăresc multinaţionalele când îşi mută activitatea de producţie dintr-o ţară în alta. Nu este de vină nici criza financiară, nici altcineva.

„Cele trei multinaţionale sunt companii americane şi vă pot spune din experienţă că americanii sunt cei mai pragmatici investitori dintre toţi”, spune Monica Bărbuleţiu, vicepreşedintele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine.

Dacă la începutul acestui an sute de muncitori nemţi au asistat la relocarea companiei Nokia din Bockum la Cluj, astăzi a venit rândul românilor să asiste neputincioşi la plecarea multinaţionalelor.

După Kraft-Foods România, care va închide fabrica de ciocolată din Braşov, urmând să-şi mute producţia în Bulgaria, Colgate-Palmolive a anunţat că îşi transferă activitatea din ţara noastră în Polonia, iar Coca-Cola va transfera producţia de la Iaşi la Chişinău.

Reprezentanţii Coca-Cola HBC România nu au confirmat încă această informaţie, însă liderii de sindicat de la Iaşi dau ca sigură închiderea fabricii.

Circa 190 de oameni vor fi şomeri din decembrie, ca urmare a disponibilizărilor operate de Colgate-Palmolive România. „Deocamdată, nu ştim o dată exactă a ultimelor disponibilizări, însă estimăm că se va întâmpla pe la jumătatea lunii decembrie“, declara Gabriela Popescu, director-juridic Colgate-Palmolive România.

Colgate-Palmolive pleacă în Polonia

Reprezentanţii companiei americane susţin că fabrica de la Braşov va fi închisă ca urmare a unui „program mai amplu de restructurare privind reorganizarea globală şi consolidarea activităţii“.

Potrivit oficialilor ARIS, forţa de muncă din Polonia este mult mai scumpă decât în România, însă este posibil ca această mutare să facă parte dintr-un plan de afaceri negociat cu mult înainte de Colgate-Palmolive cu oficialităţile poloneze.

400 de şomeri de la Kraft România

Producătorul de dulciuri Kraft Foods va închide până la finele anului viitor fabrica de ciocolată din Braşov, urmând să mute activitatea cel mai probabil în Bulgaria. La fel şi în cazul celorlalte multinaţionale, oficialii companiei Kraft au anunţat că decizia vine pe fondul necesităţii extinderii activităţii şi nu are nicio legătură cu criza financiară.

Astfel, după diferite studii de piaţă, cei de la Kaft Foods au decis să renunţe la fabrica de la Braşov.

“Businessul merge foarte bine în România, dar locaţia nu ne putea permite extinderea capacităţilor de producţie”, declara Doina Cavache, Corporate Affairs Manager al Kraft Foods România. Autorităţile locale au reacţionat şi au venit cu o contraofertă: un teren mai mare pus la dispoziţie în mod gratuit.

Producătorul de dulciuri a analizat şi această opţiune, însă răspunsul a fost acelaşi: “Apreciem oferta autorităţilor locale, însă decizia Kraft România de a închide fabrica de la Braşov rămâne neschimbată”. În urma acestei decizii, peste 440 de salariaţi vor fi disponibilizaţi până la finalul anului viitor.

Bulgaria, principala contracandidată

În această perioadă, multinaţionalele şi-au accelerat procesul de relocare a capacităţilor de producţie spre ţări mai ieftine. Bulgaria rămâne principalul contracandidat al ţării noastre în materie de investiţii străine

În timp ce trei companii părăsesc România, alte două intenţionează să investească în ţara noastră

Kraft Foods România îşi relochează fabrica de ciocolată din Braşov cel mai probabil în Bulgaria. Compania a investit până acum circa 50 de milioane de euro în România.

Colgate-Palmolive îşi închide activitatea de producţie din România şi se va reloca în Polonia. Peste 220 de muncitori vor rămâne fără locuri de muncă.

Coca-Cola îşi va închide, potrivit liderilor de sindicat, cea de-a treia fabrică din România, pe cea de la Iaşi, pentru a se reloca la Chişinău.

Producătorul de lenjerie Dim SAS va muta o parte din producţie din Franţa în România. Decizia va afecta circa 100 de muncitori francezi.

Compania americană Procter&Gamble a anunţat de curând că urmează să investească 100 de milioane de euro în oraşul Urlaţi din judeţul Prahova.

Mama-surogat, o soluţie modernă la infertilitate?

Infertilitatea a devenit una dintre cele mai delicate probleme cu care se confruntă cuplurile. De cele mai multe ori, aceasta este cauzată de vârsta înaintată la care se hotărăsc femeile să devină mame, preocupate mai mult de realizarea profesională. Există, însă, şi cazuri când o femeie nu poate rămâne însărcinată sau nu poate duce o sarcină până la capăt din motive de sănătate. La acestea se adaugă factori „moderni”, precum stresul, alimentaţia şi poluarea. Potrivit statisticilor, în România, infertilitatea afectează cel puţin 15 la sută din populaţie.În aceste condiţii, cuplurile care îşi doresc foarte mult un copil pot apela la adopţie sau la o metodă relativ nouă, mama-surogat. Odată cu evoluţia tehnicilor medicale, a devenit posibil ca femeile să aibă propriul copil, cu aceleaşi informatii genetice ca ale lor sau ale partenerului, fără însă ca ele să îl nască. Mama purtătoare este acea femeie care îşi dă acordul să ducă o sarcină la termen, pentru un cuplu care se confrunta cu probleme de fertilitate.

„O alternativă fericită”

Psihologul Bogdana Bursuc a explicat că metoda mamei-surogat este o „alternativă fericită” atât pentru femeia care îşi doreşte copilul, cât şi pentru prunc. Singura persoană care ar putea fi afectată este mama-purtătoare, deoarece ea face o „investiţie” pe timpul sarcinii.

„Pentru femeia care îşi doreşte copilul este o alternativă foarte fericită. Dezavantajul poate să fie în legătură cu mama-surogat pentru că ea va suporta pe timpul sarcinii o serie de modificări, atât ale corpului, cât şi mentale. Ea face un efort cât timp ţine sarcina, face o investiţie personală şi, uneori, se poate întâmpla ca mamei-surogat să îi vină greu să renunţe la sarcină”, a subliniat specialistul.

Se pune problema alegerii mamei-surogat. Este mai bine ca ea să fie din familie sau este mai convenabil să fie o persoană necunoscută?

Psihologul contactat de noi a precizat că alegerea depinde de fiecare femeie sau cuplu.

„Sunt persoane din familie care s-ar bucura să fie tot timpul în preajma copilului pe care l-au născut. Pe de altă parte, însă, cred că este o experienţă mult mai dureroasă pentru persoana respectivă să îl vadă pe copil frecvent şi să nu aibă acces la el în rolul de mama. Astfel, o alternativă mai bună ar fi o persoană care nu este din familie”, a apreciat Bogdana Bursuc.

Persoanele care vor să apeleze la metoda mamei-surogat se gândesc, deseori, dacă există posibilitatea ca bebeluşul lor să împrumute din comportamentul celei care îl poartă în pântece. Referitor la această situaţie, psihologul contactat de evz.ro a explicat că nu se poate pune o astfel de problemă deoarece singurul lucru transmis de la mamă la făt este bagajul genetic, în cazul mamei-surogat neexistând această posibilitate. Mai mult, specialistul a spus că toate comportamentele se învaţă în familie.

„Ca duhovnic, nu pot să fiu de acord”

Până în prezent, Biserica nu a formulat o poziţie oficială în legătură cu această problemă. Părintele Visarion ne-a prezentat, însă, punctul său de vedere. „Ca duhovnic, nu pot să fiu de acord cu această metodă. Între un părinte şi copil se stabilesc şi legături sufleteşti. Nu poţi să naşti un copil şi apoi să îl dai”.

Mai mult, părintele a subliniat că nu putem vorbi despre mama-surogat pentru că, practic, acea femeie nu este mamă. „Nu poate fi numită mamă o femeia care îşi dă copilul. O astfel de femeie nu îşi îndeplineşte datoria de mamă”.

În opinia părintelui Visarion, adopţia este o alternativă bună pentru cuplurile care nu pot avea copii. „Sunt atâţia copii care au nevoie de mamă. Sunt orfelinatele pline de prunci. Decât să naşti un copil fără mamă, mai bine infiezi unul care are atâta nevoie de căldura unui cămin”.

Bunici, mame pentru nepoţi

În ultima perioadă, tot mai multe femei cu probleme de fertilitate au apelat la metoda mamei-surogat. Cazurile în care bunicile au dat naştere propriilor nepoţi au fost relatate pe larg în presa internaţională. Cel mai recent este cel al unei americance, în vârstă de 56 de ani, care s-a oferit să fie mamă purtătoare pentru cei trei nepoţi ai săi. Femeia a născut, luna trecută, tripleţii prin cezariană.

Un alt exemplu este cel al unei japoneze de 61 de ani, care a dat naştere propriului nepot, deoarece fiica sa nu putea face copii. Acest lucru se întâmplă extrem de rar în Japonia, unde practica nu este privită drept una normală, cu toate că nu este ilegală.

Prima femeie din lume care şi-a născut nepoţii a fost o braziliancă, în vârstă de 52 de ani.
De menţionat că, în Brazilia, doar rudele apropiate au voie să fie mame surogat.

Ce acte se întocmesc între părinţii biologici şi mama-purtătoare

Pentru a se evita situaţiile în care mama-surogat se ataşază de copilul pe care îl poartă în pântece şi refuză să îl dea părinţilor biologici, se încheie o serie de acte, înainte de începerea procedurilor de reproducere asistată medical. Printre acestea se numără o declaraţie a mamei purtătoare privind cedarea drepturilor parentale cuplului asistat şi acordul de încredinţare a copilului, acceptul privind neconsemnarea datelor sale de identitate în certificatul de naştere a copilului, în actele civile şi în nici un alt înscris oficial privind maternitatea copilului şi consimţământul cuplului asistat reproductiv de a-i fi încredinţat copilul imediat după naştere, indiferent de starea lui de sănătate.

Acord pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4

Proiectul pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă a intrat din nou în normalitate, prin semnarea unui acord între Nuclearelectrica şi ceilalţi şase investitori, după ce au existat unele divergenţe legate de majorarea participaţiei statului la 51%.

În primăvară, autorităţile au anunţat că statul, prin Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare, ar trebui să deţină pachetul majoritar. După ce au avut loc mai multe negocieri, investitorii privaţi – şi anume Enel, CEZ, Iberdrola, ArcelorMittal, RWE, GDF Suez – au fost de acord cu solicitarea autorităţilor.

Astfel, ieri, reprezentanţii celor şapte companii au semnat acordul privind înfiinţarea companiei de proiect, care se va numi EnergoNuclear SA. Nuclearelectrica deţine 51% din proiect, ArcelorMittal şi Iberdrola, câte 6,2%, iar restul, câte 9,15 procente. Compania de proiect va fi operaţională în martie 2009. Un studiu de fezabilitate, care va dura 18 luni, va stabili costurile exacte ale investiţiei, estimate de guvern la 4 miliarde de euro, urmând ca reactoarele să fie finalizate în 2016.

Energia nucleară, agreată de circa jumătate dintre români

Tot ieri a fost dat publicităţii un sondaj de opinie comandat de Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive, conform căruia 67% dintre persoanele intervievate au agreat energia nucleară. În acelaşi timp, circa 10% dintre persoane nu au fost de acord cu folosirea resursei nucleare pentru producerea de electricitate. Sondajul a fost realizat de Biroul de Cercetări Sociale, pe un eşantion de 1.227 de persoane, în perioada 20-30 septembrie 2008.

*EVZ

AVERTISMENT/Intoxicaţia cu monoxid de carbon

Intoxicaţia cu monoxidul de carbon este mai frecventă iarna. Monoxidul de carbon rezultă prin arderea incompletă a combustibililor (gaz, combustibili lichizi, cărbune, lemn) folosiţi în locuinţe – în instalaţii de încălzire, sobe, cuptoare prost întreţinute şi fără un sistem de ventilaţie corespunzătoare –, în motoarele maşinilor, dar şi în industrie (cuptoare, furnale, mine).

Monoxidul de carbon este un gaz incolor şi inodor, greu de detectat. Simptomele produse sunt în mare parte nespecifice, astfel că uneori măsurile terapeutice sunt instituite tardiv. Femeile gravide (inclusiv fătul), copiii, bătrânii, persoanele cu afecţiuni cronice (cardiace, respiratorii, neurologice, anemii etc.) sunt mai sensibile la acţiunea patogenă a acestui gaz. Monoxidul de carbon acţionează în principal înlocuind oxigenul în timpul transportului în sânge, ceea ce face ca ţesuturile să fie private de acest element indispensabil. El mai are şi un efect toxic direct, în special pe celula nervoasă.

SIMPTOME
Simptomele depind de concentraţia gazului acumulat şi de durata expunerii. Iniţial apar dureri de cap, ameţeli, greaţă, slăbiciune, iritabilitate, zgomote în urechi, tulburări de vedere, dificultăţi de concentrare, scăderea capacităţii de judecată şi acţiune (fără ca persoana în cauză să realizeze), confuzie, somnolenţă. Ritmul cardiac creşte mult (ajungând la 150-160 de bătăi pe minut), apar vărsături, extrasistole, tensiunea arterială scade, respiraţia devine rapidă şi superficială, însoţită de dispnee. Mai ales la copii apar dureri abdominale şi diaree, iar dacă nu se intervine în timp util se ajunge la comă şi moarte.

Intoxicaţia cronică (expuneri prelungite la concentraţii mai mici de gaz) se manifestă prin cefalee, astenie, ameţeală, scăderea poftei de mâncare, tulburări digestive, de vedere, auz sau echilibru, iritabilitate.

SERVICIUL DE URGENŢĂ
Când se presupune că ar fi o acumulare de monoxid de carbon, persoanele trebuie evacuate rapid spre un loc deschis, la aer curat, cu ferestrele larg deschise. Trebuie contactat imediat un serviciu de urgenţă. Principalul tratament este administrarea oxigenului pe o mască. Unele complicaţii (cardiace sau neurologice) pot apărea tardiv, la câteva zile sau săptămâni, astfel că este importantă prezentarea la medic pentru controale ulterioare.

PREVENŢIE
Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu monoxid de carbon, toate sistemele de încălzire trebuie să fie corect instalate, întreţinute şi verificate periodic, pentru a avea o bună ventilaţie. Coşurile, hornurile, ţevile de evacuare trebuie şi ele inspectate periodic. Încăperile trebuie aerisite frecvent, mai ales unde stau copiii mici sau bătrâni. Este bine să fie instalate detectoare de monoxid de carbon, pentru depistarea concentraţiilor crescute de gaz. Autovehiculele nu trebuie puse în funcţiune într-un spaţiu închis, căci acumulările de gaze se produc rapid. Nu folosiţi aragazul, cuptorul sau generatoare portabile cu gaz pentru a încălzi încăperile şi mai ales nu le lăsaţi nesupravegheate când dormiţi.


Sobele

La începutul anului, 15 elevi din judeţul Botoşani s-au intoxicat cu monoxid de carbon chiar în timpul orelor de curs. Adolescenţii au leşinat şi au fost transportaţi de urgenţă la spital. Medicii au constatat că de vină este monoxidul de carbon de la sobele din clase. Modul defectuoas de funcţionare a sobelor este cea mai frecventă cauză de intoxicaţie cu monoxid de carbon.

Potrivit enciclopediei Wikipedia, monoxidul de carbon este o combinaţie între un atom de carbon şi un atom de oxigen. El este un gaz asfixiant, toxic, incolor şi inodor, care ia naştere printr-o ardere (oxidare) incompletă a substanţelor care conţin carbon.

Acest proces are loc în cazul arderii la temperaturi înalte într-un loc sărac în oxigen, formându-se monoxidul în locul bioxidului de carbon. Monoxidul este un gaz inflamabil, care arde cu o flacără albastră.

*Jurnalul

TIMP DE UN AN/Taxa auto, suspendată!

Guvernul a decis să suspende taxa de poluare auto pentru maşinile noi Euro 4 pe întregul an 2009. Măsura este luată pentru a proteja locurile de muncă din sectorul auto şi vine în sprijinul producătorilor autohtoni, dar şi al importatorilor de maşini noi. Suspendarea taxei reduce simţitor banii alocaţi pentru programele de mediu pentru anul viitor.

Guvernul va suspenda taxa de poluare auto percepută la achiziţionarea de maşini noi Euro 4 pe durata întregului an 2009. Decizia va intra în vigoare începând cu 1 decembrie. Premierul Tăriceanu a precizat că Executivul va trimite Comisiei Europene o notificare în care această măsură va fi explicată în primul rând prin necesitatea păstrării locurilor de muncă. “Nu se pune problema protejării industriei. Problema fundamentală este aceea a protejării locurilor de muncă. Consider că este obligaţia Guvernului să protejeze locurile de muncă”, a spus Tăriceanu. Premierul şi preşedintele Traian Băsescu au discutat ieri la Cotroceni despre importul de maşini second-hand ce a afectat vânzările maşinilor autohtone. Oficialul a menţionat că scutirea de la plata taxei auto pentru maşinile noi este o necesitate atât pentru producătorul american de automobile Ford, cât şi pentru Uzinele Dacia. Suspendarea taxei de poluare auto pentru maşinile noi pentru un an va reduce simţitor veniturile Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), respectiv sumele alocate pentru programele de protecţie a mediului înconjurător finanţate cu bani din această taxă. “Suspendarea taxei de poluare auto pe şase luni va reduce veniturile Administraţiei Fondului de Mediu pentru anul viitor cu circa 40%. Suspendarea taxei auto nu afectează programele aflate în derulare ale Administraţiei, însă va afecta programele viitoare. În prezent, sumele încasate din taxa de poluare auto au fost alocate pentru programul de înlocuire a sistemelor clasice de încălzire cu lemne sau cărbune cu panouri solare, crearea de spaţii verzi în oraşele din ţară, programul de înnnoire a parcului naţional auto etc.”, ne-a declarat Mihai Toti, preşedintele AFM. De la data introducerii noii formule a taxei de poluare auto, respectiv 1 iulie, şi până în luna octombrie, încasările din taxa auto s-au ridicat la peste 550 de milioane de lei (circa 150 de milioane de euro).

PROBLEME
Programul cel mai cunoscut de cetăţeni, finanţat anul acesta cu bani din taxa de poluare auto, este programul “Rabla”. Acest program, ce se derulează de trei ani la noi în ţară, a avut un real succes, deoarece proprietarii de maşini mai vechi de 12 ani, care îşi doreau o maşină nouă, au avut posibilitatea să beneficieze de o reducere de 3.000 de lei (30 de milioane de lei vechi) în vederea achiziţionării unei maşini noi. Anul acesta numărul maşinilor scoase din uz a ajuns la 30.000. Cele peste 46.000 de maşini schimbate de la începutul programului “Rabla” a dus la eliminarea a peste un milion de tone de oxid de carbon din atmosferă.

Lada de gunoi a Europei

Noua modalitate de calcul a taxei de poluare auto, intrată în vigoare la 1 iulie 2008, a adus taxe mai mari pentru maşinile noi şi mici pentru maşinile vechi. Deşi prin introducerea taxei auto autorităţile române îşi doreau să stopeze importul de maşini second-hand, rezultatele sunt cu totul altele. “Eu am spus că importurile de vehicule second-hand vor omorî piaţa internă şi astăzi lucrurile se văd şi au o amploare deosebită. Cea mai eficientă măsură este suspendarea importurilor prin anularea taxei pentru maşinile noi. Practic, păstrăm taxa pentru maşinile second-hand. Vedem cum reacţionează piaţa, după aceea vedem ceea ce este de făcut, găsim o altă formulă, nu ştiu, dar trebuie făcut ceva fără îndoială”, a spus Tăriceanu.

Dacia opreşte producţia, 11.000 de oameni acasă

În jur de 11.000 de argeşeni intră, începând de astăzi, într-o vacanţă forţată. E vorba de angajaţii Uzinei Dacia, care a anunţat în urmă cu câteva săptămâni că este nevoită să-şi întrerupă activitatea timp de 17 zile. Muncitorii au încercat în primele patru zile de şomaj tehnic, două în luna octombrie şi încă două săptămâna trecută, să-şi păstreze optimismul şi să spere că recesiunea nu-i va afecta tocmai pe ei. Situaţia e mai îngrijorătoare decât pare, dar oamenii încă mai speră că nu-şi vor pierde locurile de muncă. Ieri a fost ziua în care au venit la serviciu angajaţii de la secţiile pieselor de schimb, centrul CKD, departamentele de Expediţii Vehicule şi Finisări, dar şi de la Fabricaţia de cutii de viteze şi din cadrul Uzinei Mecanice. Azi însă vor sta cu toţii acasă. Mai puţin muncitorii de la centrul CKD şi de la departamentul de Desfacere. Nimeni nu poate da cifre exacte, dar se estimează că dintr-un total de aproximativ 14.000 de angajaţi vor veni la serviciu în jur de 3.000 de oameni. Numărul muncitorilor va fluctua zilnic, în funcţie de necesităţi, spun liderii sindicali, care sunt de părere că anul 2009 va fi cu probleme grave.

ŞOMAJ TEHNIC
Potrivit administraţiei Dacia, din cauza scăderii brutale a pieţelor auto, Uzina se vede nevoită să-şi întrerupă producţia în perioada 20 noiembrie-7 decembrie 2008. Această măsură a fost luată ca urmare a adâncirii crizei financiare şi economice din luna octombrie, care a dus la o scădere importantă a pieţelor auto, inclusiv cea a României, iar această tendinţă va continua, probabil, şi în lunile următoare. Salariaţii care vor rămâne acasă ca urmare a întreruperii activităţii Uzinei Dacia vor fi plătiţi cu 85% din salariul total brut, conform contractului colectiv de muncă Dacia 2008. Oamenii vor primi şi tichetele de masă aferente acestor zile. În perioada 20 noiembrie-7 decembrie 2008 vor intra în şomaj tehnic şi salariaţii de la furnizorii direcţi ai Uzinei Dacia. Este vorba despre societăţile Leoni Mioveni, Leoni Piteşti, Johnson Control, Euro APS, Cortubi, Metal Impex, Maxiro, Piroux SRL, Matrice Dacia, Presate Dacia, Eurest SRL şi ASI (furnizor punţi), în total 2.000 de angajaţi.

*Jurnalul

„MADE IN ROMANIA“: Patriotismul de la raft începe să prindă

Mărfurile autohtone tind să devină preferatele românilor, datorită preţului mai mic. Totuşi, firmele locale trebuie să le promoveze mai bine.

Produsele „made in Romania“ au toate şansele să dea lovitura urcând în preferinţele consumatorilor români în următoarele luni, drept urmare a impactului crizei financiare internaţionale în economia noastră.

Pentru aceasta însă producătorii autohtoni trebuie să practice preţuri mai mici decât cei de peste hotare şi să atragă consumatorii prin noi strategii de marketing, consideră sociologul Marius Pieleanu.

Potrivit acestuia, maşinile, mâncarea, hainele, cremele şi frigiderele româneşti vor fi preferate de conaţionalii noştri datorită preţurilor mai mici, în condiţiile în care nivelul de trai va coborî, în urma turbulenţelor financiare externe. „Dacă va scădea puterea de cumpărare, vom alege produse mai ieftine. Nu este neapărat ca mărfurile româneşti să devină mai calitative“, ne-a declarat sociologul.

Băsescu a dat primul exemplu

La începutul acestei săptămâni, preşedintele României, Traian Băsescu, a făcut un apel ca românii să cumpere cât mai multe produse autohtone, pentru a susţine companiile noastre în contextul crizei financiare. „O să mă uit de zece ori când mă duc să fac cumpărăturile să cumpăr roşii româneşti, lapte românesc, unt românesc. Aşa, fiecare dintre noi putem ajuta chiar economia noastră“, a afirmat şeful statului, după ce a vizitat Uzina Ford de la Craiova. El a mai spus că va renunţa la Volkswagenul Golf pentru o Dacie.

„Gestul preşedintelui este uşor politicianist, dar era absolut util şi necesar în acest moment“, este de părere Marius Pieleanu. În opinia sa, gestul lui Traian Băsescu trebuie urmat de întreaga clasă politică, deoarece „exemplul personal este foarte important pentru a crea solidaritate“.

Marketingul, cheia succesului

Potrivit unui studiu de piaţă efectuat de compania Nielsen, alimentele fabricate la noi în ţară sunt preferate de 53% dintre români, în timp ce produsele de import sunt alese de 27% dintre conaţionali. În schimb, produsele pentru îngrijire personală româneşti sunt preferate de numai 22% dintre consumatori, în timp ce 57% dintre aceştia le cumpără pe cele de peste hotare.

Mărcile autohtone ale produselor pentru curăţenie i-au cucerit numai pe 26% dintre români, iar cele produse în exterior sunt cumpărate de 45% dintre consumatori. Totuşi, în jur de 20% dintre cumpărători nu au nicio preferinţă când aleg produsele, arată studiul.

Produsele alimentare româneşti sunt mai naturale şi au o calitate bună, motiv pentru care românii le preferă deseori în defavoarea celor străine. „Mezelurile româneşti Cris Tim sau Aldis nu sunt cu nimic inferioare produselor italieneşti sau franţuzeşti. La fel şi lactatele noastre, datorită tehnologiilor folosite la ora actuală“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).

Nu aceleaşi lucruri pozitive se pot spune însă despre domeniul auto, unde Dacia se vinde numai datorită preţului mic, sau despre îmbrăcăminte şi încălţăminte, sectoare dominate într-o mare proporţie de brandurile străine. „Hainele, încălţămintea şi maşina definesc statusul social. Cei care îşi permit, nu vor renunţa la mărcile străine. Vor alege produse mai ieftine în special clasele sărace“, spune sociologul Pieleanu.

În plus, fără un marketing bun, firmele noastre nu vor reuşi să se afirme. De exemplu, producătorii români de medicamente îşi promovează foarte puţin produsele, deşi sunt la fel de bune ca acelea de provenienţă externă. „Fabricile româneşti lucrează după normele europene, aşa că genericele de la noi sunt la fel de bune ca acelea de import“, spune profesorul de farmacologie Ioan Fulga, fost director la Agenţia Naţională a Medicamentului.

Sprijin pentru economie

Din cauza crizei financiare, companiile româneşti obţin mai greu contracte de vânzare a produselor lor sau le pierd pe cele existente, riscând uneori chiar să dea faliment.

Dacă tot mai mulţi români ar renunţa la produsele fabricate peste hotare în favoarea mărfurilor autohtone, ar da de lucru firmelor noastre, asigurându-se în acelaşi timp că angajaţii lor nu vor fi trimişi în şomaj. În plus, cu cât volumul de produse vândute creşte, cu atât mai multe taxe şi impozite intră în bugetul de stat, care trebuie să susţină investiţiile în sistemul public. (A contribuit Geta Roman)



ÎN LUME

Conştientizare încă de pe băncile şcolii

Conceptul de a utiliza şi de a consuma produse autohtone este privit ca un mecanism naţionalist de importanţă majoră în statele europene. „De exemplu, în Elveţia există un adevărat cult din a sădi în mentalitatea cumpărătorilor să achiziţioneze mărfuri autohtone încă din şcoală şi continuă pe toată perioada vieţii active. Populaţia este învăţată că orice produs naţional asigură locuri de muncă pentru ţara respectivă şi creştere economică, deci bunăstare“, ne-a declarat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor.

Potrivit acestuia, un alt exemplu elocvent este America Latină, unde programele de promovare a acestei noţiuni sunt la fel de ofensive, pentru asigurarea veniturilor propriei ţări. În Statele Unite, Canada şi Franţa există comunităţi fanatice pentru acest tip de consum. Astfel, aşa-numiţii „locavori“ nu concep să consume alimente produse la mai mulţi kilometri decât o limită respectată cu stricteţe. (Florentina Cioacă)

DEZINTERES

Niciun ajutor de la guvern

Agenţia pentru Strategii Guvernamentale nu a iniţiat, până în prezent, niciun program privind promovarea consumului de produse româneşti. Contactat de EVZ, directorul general Dan Jurcan susţine că instituţia nu are planificată nici pentru viitor o astfel de strategie. „Totuşi, cred că, în contextul actual al crizei financiare, un program pentru conştientizarea românilor cu privire la beneficiile utilizării produselor româneşti ar fi necesar“, a spus acesta.

Potrivit lui Dan Jurcan, chiar dacă în prezent ar fi demarat un astfel de program, procedura de achiziţii publice, care durează cel puţin două luni, ar întârzia prea mult momentul când mesajul ar ajunge la public. Finalul de an şi de mandat face practic imposibil acest lucru, consideră oficialul. Asociaţia pentru Promovarea Produselor şi Serviciilor din România a lansat, în anul 2000, programul „Fabricat în România“, destinat promovării brandurilor autohtone, însă patronatele implicate susţin că programul a fost abandonat din lipsa sprijinului din partea autorităţilor. (Florentina Cioacă)

NOTORIETATE

Produsele noastre sunt pe placul străinilor

Datele Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor Români arată că cele mai exportate produse fac parte din categoria echipamentelor, utilajelor şi produselor prelucrate din metal, produselor petroliere şi textile. Brandurile pe care mizează România pe pieţele externe se încadrează în domeniile IT, vin, textile, mobilă şi construcţii de maşini.

Una dintre cele mai vizibile mărci pe plan internaţional este Dacia, promovată masiv în vestul Europei, şi nu numai de Renault, după ce producătorul francez de maşini a cumpărat fabrica din Argeş în 1999.

În sectorul IT, BitDefender este cel mai cunoscut brand românesc pe internet şi are peste 40.000 de utilizatori în mai mult de 100 de ţări din toată lumea. BitDefender este produsul companiei Softwin.

Chiar dacă, pe piaţa autohtonă, produsele cosmetice româneş ti au pierdut destul de mult teren în ultimii 15 ani, unele firme au reuşit să recupereze teren, exportând produse sub eticheta „de lux“. De exemplu, Gerovital a devenit o marcă de top în Japonia, alături de Vichy şi Givenchy. Alte marci autohtone de cosmetice, Gerocossen şi Ana Aslan, au reuşit să cucerească pieţele din Statele Unite, Asia, Franţa, Italia şi Grecia.

Lactatele Dorna sunt, de asemenea, foarte bine privite peste graniţă. Deţinută de grupul francez Lactalis, compania exportă brânză ecologică în Statele Unite, printr-un parteneriat cu cel mai mare lanţ internaţional de retail, Wal-Mart. Producătorul clujean de lenjerie intimă Jolidon vinde în Statele Unite, Rusia, Africa de Sud şi Arabia Saudită. La mesele europenilor se serveşte foarte des vin de Murfatlar şi Jidvei sau apă minerală Borsec. (Florentina Cioacă)

PRINTRE RAFTURI

Clienţii mai în vârstă rămân fideli etichetelor româneşti

Produsele „made in Romania“ îşi păstrează în general cumpărătorii de vârsta a doua şi a treia, o tendinţă vizibilă după o plimbare printre rafturile unui hipermarket.

Sunt preferate fie dintr-un soi de naţionalism cuminte, fie pentru că sunt considerate mai bune decât cele din import. De cealaltă parte, tinerii tind să nu dea mare atenţie provenienţei şi afirmă că – atunci când se uită la etichetă – preferă de multe ori produsul din import.

„Producătorii sunt foarte zăpăciţi de criză“

Aurelian Dincă (48 de ani) se chinuieşte să desfacă eticheta tricoloră a unui baton de ciocolată cu rom. Crede că „lucrurile făcute la noi sunt în general mai bune decât celelalte. Nu la fel de bune ca înainte, dar alimentele rămân totuşi mai gustoase“. Decizia sa ţine şi de un calcul în care intră şi slujbele altora: „Ne ajutăm pe noi în primul rând. Oricum, producă torii sunt foarte zăpăciţi de criză. Cumpăr, de exemplu, oţet de Topoloveni, pentru că ştiu că nu găsesc unul mai bun din afară“.

Dorina Suciu cumpără ce e „de afară“ doar când nu găseşte produse româneşti similare: „Prefer mărcile româneşti, în special când e vorba despre cele alimentare, pentru că de afară vine în general ce nu le convine acolo. Acum, de exemplu, am cumpărat smântână şi fructe româneşti“. Pensionara Maria Boiangiu zice că ar vrea să aleagă ce-i românesc, dar de multe ori nu prea are cum: „Aş vrea să cumpăr produse româneşti, dar piaţa e invadată de lucruri aduse din import“, spune femeia.

În schimb, Claudiu Petroi, un student în vârstă de 22 de ani, crede că nici criza ce va cădea greu pe producătorii români nu-i va trezi sentimentalisme: „În general cumpăr produse străine. Depinde însă şi ce găsesc pe moment în magazin. Nu mi se pare însă foarte important dacă e marcă românească sau nu“

*EVZ

Apelurile telefonice si SMS-urile romanilor ar putea fi pastrate timp de sase luni

Toate SMS-urile, e-mailurile si apelurile telefonice ale romanilor ar putea fi memorate de operatorii de telefonie timp de sase luni, arata o lege aprobata de Camera Deputatilor.
Datele urmeaza sa fie folosite in anchetele facute de SRI, SIE, Parchetului sau Ministerului de Interne. Aceste insitutii nu vor primi insa bazele de date decat daca sunt solicitate de judecator sau de procuror, in cazul in care s-a inceput urmarirea penala.Vor fi memorate numerele de telefon de la care se primesc sau se trimit mesaje ori apeluri.

Romania ar putea ramane fara apa in 2020

Pe termen mediu si lung Romania nu va mai putea face fata cerintelor de apa ale populatiei, industriei, agriculturii si ale altor consumatori, din cauza contaminarii a aproape jumatate din resursele tarii, a distribuirii neuniforme a apelor si a schimbarii climei.
Romania nu va mai avea apa suficienta peste 12 ani, potrivit Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Romaniei, aprobata recent de Guvern, document dupa care autoritatile ar trebui sa se ghideze in urmatoarele decenii. Avertismentul este lansat pentru termen mediu (anul 2020), dar si lung (2030), in cazul in care autoritatile nu vor schimba situatia actuala.Una din cauzele principale ale scaderii rezervelor de apa sunt activitatile antropice, care au afectat calitatea apelor de suprafata si a celor subterane, indeosebi a celor freatice. Astfel, potrivit documentului, doar 57,5% din lungimea totala a raurilor monitorizate calitativ reprezinta ape care pot fi utilizate la alimentarea centralizata cu apa potabila.

Din totalul resurselor potentiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, in special datorita contaminarii resurselor.

Ca urmare, resursa de apa utilizabila in Romania este momentan de 2.660 de metri cubi pe locuitor pe an (fata de potentialul de 5.930 de metri cubi/an/locuitor), in comparatie cu media europeana de peste 4.000 de metri cubi/an/locuitor, potrivit Strategiei. Acest lucru face ca Romania sa se plaseze printre statele cu resurse utilizabile de apa relativ scazute. In plus, in tara noastra raurile interioare se alimenteaza predominant din ploi si zapezi, mai putin din izvoare subterane, ceea ce duce la un inalt grad de dependenta si de vulnerabilitate fata de conditiile climatice.

Mai mult, clima Romaniei prezinta variatiuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive in zonele sudice si de litoral, fata de doar 4 luni in zonele montane inalte). „Se inregistreaza destul de frecvent valuri de caldura, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius (in vara anului 2007 au fost trei asemenea valuri la Bucuresti), si de frig, cu temperaturi sub -30 grade Celsius, in special in depresiunile intramontane.

Zbori 2 ore, aştepţi 4 zile

Un sibian care trebuia să ajungă în Nigeria reclamă că a fost dezinfomat de angajaţii Tarom şi a pierdut legătura de la München către Lagos.Un avion Tarom pleacă cu întârziere de patru ore, pasagerul este îndrumat să se îmbarce totuşi, conexiunea la un alt zbor se pierde, iar „clientul“ trebuie să aştepte patru zile cursa următoare pe banii lui. Pe scurt, aceasta este păţania unui sibian care trebuia să ajungă la locul de muncă în Nigeria. Cine este vinovat într-un astfel de caz? Pasagerul îi acuză pe angajaţii care l-ar fi dezinformat, oficialii Tarom susţin însă că şi-au respectat obligaţiile legale.Întârziere de patru ore din motive excepţionale

În dimineaţa zilei de 10 octombrie, Vasile G. a mers la aeroportul din Sibiu, de unde trebuia să ajungă la locul de muncă din Nigeria, după două escale, la München şi la Roma.

În jurul orei de plecare, două reprezentante ale companiei Tarom au venit să anunţe că zborul este întârziat din motive excepţionale. Ştiind că biletul conţine două contracte, unul cu Tarom, celălalt cu Alitalia, Vasile a anunţat imediat despre situaţie, însă răspunsurile au fost evazive. Avionul a avut o întârziere de peste patru ore, iar bărbatului i s-a dat înainte de îmbarcare o hârtie prin care era informat că va ajunge la Roma cu ultimul zbor Alitalia. „Bun, zic eu, dar cum ajung în Nigeria? E treaba lor, a venit răspunsul, vă vor redirija cu o altă companie. Reprezentantul Tarom mi-a dat chiar propriul telefon să-mi anunţ compania de întârziere, fiindcă în Nigeria eram aşteptat de poliţia militară, pentru a fi escortat de la aeroport către locul de muncă“, povesteşte bărbatul.

În cele din urmă, Vasile a ajuns la München cu avionul Tarom, însă cursa spre Nigeria nu era decât patru zile mai târziu, deoarece biletul nu permite schimbarea companiei de zbor. „O chichiţă pe care refuz să cred că cei de la Tarom nu au observat-o, e meseria lor“, mai spune Vasile. Drept urmare, bărbatul a fost nevoit să plătească taxa de schimbare a rezervării şi să petreacă pe banii lui patru zile în împrejurimile Münchenului. „Ceea ce m-a distrus, aproape, a fost sentimentul de câine de pripas în faţa biroului Alitalia din München, atunci când operatoarea a înţeles că Tarom, compania din ţara mea, m-a minţit“, mai povesteşte cu tristeţe sibianul.

Oficialii Tarom: „I s-a acordat tot sprijinul“

Purtătorul de cuvânt al companiei Tarom, Mădălin Tudor, susţine că nu au nicio responsabilitate în acest caz, pentru că pasagerul a avut bilete separate, de la Sibiu la München cu Tarom, iar pentru celelalte conexiuni cu alte companii. „Prin urmare, Tarom şi-a respectat contractul de a-l transporta doar până la München. Cu toate că zborul respectiv a avut o întârziere de aproximativ 4 ore, din motive de restricţie de trafic, personalul nostru de la sol, atât la Sibiu, cât şi la München, i-a dat tot sprijinul domnului“, adaugă Mădălin Tudor.

REGULI

Clienţii păgubiţi pot cere banii pe bilet

Atunci când pasagerii sunt puşi în situaţia de a li se anula zborurile sau cursa are o întârziere prelungită, ei pot cere banii înapoi, conform Regulamentului nr. 261/2004 al Parlamentului European. „Un consumator poate solicita rambursarea costului biletului dacă întârzierea este de cel puţin cinci ore şi el alege să nu-şi continue călătoria“, spune Mihai Titichi, şef serviciu juridic la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor. Companiile sunt obligate să asigure cazarea pasagerilor, ca şi transportul şi masa, dacă întârzierea avionului are loc din vina lor. Pasagerii au dreptul şi la acces gratuit la e-mail şi la două apeluri telefonice fără bani când companiile au întârzieri.

SENZAŢII TARI – Sex cu ţeava de eşapament

Din ciclul “Mare ţi-e grădina, Doamne!” vă prezentăm astăzi cazul unor bărbaţi care, în dorinţa de senzaţii tari, au făcut sex cu diverse lucruri, de la ţeava de eşapament la masa de picnic. Iar un sârb a făcut sex cu un arici ca să scape de ejaculări precoce.Britanicul Chris Donald este pasionat de munca lui. Ba chiar mult prea pasionat. Mecanic auto de meserie, el a declarat pentru The Sun că obişnuieşte să facă sex cu maşinile. Asta în ciuda faptului că are, totuşi, o iubită.

A “încercat” peste 30 de modele diferite, chiar şi unele “hard”: două bărci cu motor şi un skijet. “Pentru mine, o maşină înseamnă o desfătare a simţurilor: miros, gust, pipăit”, mărturiseşte englezul în The Sun. Donald spune că nu numai ţevile de eşapament prezintă interes, ci şi formele curbe ale fiecărui automo-bil în parte.

BULLBAR
Imaginaţi-vă un Chevrolet Blazer sau o Chevrolet Blazer, că nu se ştie niciodată ce e în mintea omului. Poate nici măcar americanul care a fost filmat în plină stradă “iubindu-se” cu bullbar-ul respectivului autoturism nu şi-a dat seama, mai ales că era mort de beat. Site-ul youtube.com ne oferă filmuleţul în toată “splendoarea” (a se citi oroarea) lui. Poliţia din Swan Creek Township (Michigan) a anunţat că a arestat un bărbat în vârstă de 29 de ani care a fost surprins făcând sex cu un aspirator într-o spălătorie auto, informează site-ul metro.co.uk. “Am văzut lucruri ciudate la viaţa mea, dar asta le-a întrecut pe toate”, a declarat sergentul Gary Breidinger, cel care l-a prins în flagrant pe infractor.

Cotidianul britanic Daily Mail a prezentat de curând cazul unui bărbat care a fost trecut pe lista potenţialilor agresori sexuali după ce a făcut sex cu o bicicletă într-o cameră a căminului Aberley House Hostel din Air (sud-vestul Scoţiei). Robert Stewart a fost prins în flagrant de două angajate ale căminului.

Femeile au ciocănit la uşă şi după ce nu au primit nici un răspuns, au folosit o cheie de rezervă. “Atunci l-au găsit pe bărbat pe jumătate dezbrăcat făcând mişcări de du-te-vino lângă o bicicletă”, a declarat judecătoarea Gail Davidson.

MASA DE PICNIC
Poliţiştii din orăşelul Bellevue (Ohio) nu au avut parte de o privelişte încântătoare. Camerele de supraveghere l-au surprins în repetate rânduri pe Arthur Price Jr făcând sex cu masa de picnic de pe veranda casei. Tată a trei copii, Price a avut patru capete de acuzare pentru indecenţă în public.

A fost eliberat pe cauţiune, după ce a plătit 20.000 de dolari, informează site-ul metro.co.uk.

Naivitate

Zoran Nikolovic n-a stat prea mult pe gânduri după ce a fost sfătuit să facă sex cu un arici pentru a scăpa de ejaculările precoce. Potrivit cotidianului britanic The Sun, sârbul în vârstă de 35 de ani a apelat la serviciile unui vraci pentru a se vindeca de ejaculare prematură.

Deprimat din cauza faptului că nu-şi satisfăcea iubita şi mult prea ruşinat pentru a se duce la un centru medical, bărbatul a făcut exact ce i-a spus vraciul.

Metoda a dat roade, însă nu în sensul bun al cuvântului. Sârbul a scăpat de ejaculări precoce, dar şi de erecţie, întrucât penisul său nu va mai fi în “stare de funcţionare”.

Cel puţin pentru o vreme, şi asta dacă are mult noroc.

Pe de altă parte, un australian a ajuns la spitalul din Hornsby cu 16 şaibe înţepenite pe… “bărbăţie”.

Când a văzut că nu şi le mai poate scoate, bărbatul a chemat paramedicii. După ce s-au chinuit o oră, echipa de intervenţie l-a transportat pe bărbat la spital, unde s-a încercat din nou scoaterea discurilor de metal. Două ore le-au trebuit medicilor să reuşească acest lucru, şi asta numai după ce s-a folosit echipamentul de descarcerare al pompierilor.

CRIZA ÎN 2009/Creşterea impozitelor este inevitabilă

Criza internaţională va duce la majorări ale taxelor şi impozitelor în anul 2009. Alternativa ar fi deprecierea leului şi mărirea inflaţiei. Grav este că situaţia nu va reveni la normalitate mai devreme de unu-doi ani.

Doar dacă va creşte încasarea veniturilor, impozitele nu se vor majora, spune Libocor Foto: Agerpress

Creşterea taxelor şi impozitelor va fi inevitabilă anul viitor, chiar dacă este o măsură nepopulară, nu va putea fi evitată de nici un Guvern, consideră majoritatea analiştilor financiari din cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari (AAFB). „Principala problemă este că dezechilibrul extern nu va mai putea fi finanţat din împrumuturi, care devin foarte scumpe. Trebuie să revenim cu picioarele pe pământ şi să facem o ajustare pe partea fiscală.
Aceasta este soluţia pentru România, chiar dacă nu e populară, va fi inevitabilă pentru orice Guvern”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank România. Florin Ilie, director ING Securities, spune că nu există o altă posibilitate mai bună. „Ori măreşti taxele şi impozitele, ori împrumuţi bani.”
De fapt, nu există o soluţie mai puţin dureroasă decât mărirea fiscalităţii. Alternativa ar fi inflaţie mare şi depreciere de curs. Lucian Anghel, economist-şef BCR, împărtăşeşte o opinie similară: „Sper ca viitorul Guvern să fie în funcţiune în acest an, nu să apară prin ianuarie-februarie. Probabil că taxele vor fi mărite şi cred că ar trebui acum făcută o discuţie publică„. Unii dintre analişti spun că este mai bine să fie majorată taxa pe valoarea adăugată, iar alţii merg pe varianta de creştere a cotei unice de impozitare. Numai Florin Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen, se declară împotriva majorării impozitelor şi spune că soluţia ar fi o mai bună colectare. „Replica la mărirea taxelor este frauda, fuga în economia subterană. În criză, firmele au probleme şi mărirea fiscalităţii le poate băga în faliment.”

CRIZA VA DURA DOI ANI
„Normalizarea în ceea ce priveşte piaţa financiară nu o vom avea încă un an, poate chiar doi”, a declarat Ionuţ Dumitru. La ce putem să ne aşteptăm, în afară de creşterea impozitelor? „Din punctul meu de vedere, salariile vor stagna, vom lua mai puţine credite, vom avea vacanţe mai scurte şi vom lua mai puţine maşini noi”, a explicat Radu Crăciun, director la Interamerican. Economia românească se confruntă cu o scădere a cererii de pe principalele pieţe de export din zona euro, care a dus deja la reduceri ale producţiei şi la disponibilizări. Analiştii spun că România are şansa să diminueze efectele crizei prin folosirea banilor de la Uniunea Europeană la infrastructură şi în agricultură. „Nu o să putem niciodată să rezolvăm problemele pieţei auto, care sunt globale, însă să ne ocupăm de acele sectoare pe care putem să le dezvoltăm, cum ar fi infrastructura„, a spus Libocor.

CREDITE MAI PUŢINE
Băncile vor fi mult mai selective cu clienţii – persoane fizice sau firme – când vor acorda credite. „E normal ca băncile să nu mai ofere uşor credite, asta nu înseamnă că au probleme grave de lichiditate, ci că suntem într-o perioadă în care banii sunt scumpi, iar băncile trebuie să returneze bani luaţi de la băncile-mamă„, a declarat Radu Crăciun.
El a mai opinat că este normal ca băncile să-şi stabilească priorităţi, către ce tip de clienţi se vor orienta, către ce monedă etc. „Din păcate, persoanele fizice nu vor fi o prioritate, nici firmele mici şi mijlocii. Băncile se vor orienta către companiile mari, către nume mari.”


Agenţiile de rating au greşit
România avea toate motivele să rămână în categoria investment grade (n.r. – ţară bună pentru investiţii), mai ales că beneficiază de ancora UE, consideră analiştii financiar-bancari. „România are toate motivele să fie în investment grade, în condiţiile în care avem ancora UE, care este extrem de importantă. Scoaterea României din această categorie este un eveniment fără precedent în Uniunea Europeană„, a spus Ionuţ Dumitru. Agenţiile de rating Standard & Poor’s şi Fitch au scăzut recent calificativul României, decizii care au scos ţara din categoria investment grade. Motivul principal invocat fiind dependenţa în creştere de surse de finanţare străine din ce în ce mai nesigure. Moody’s, singura dintre marile agenţii de evaluare financiară care menţine încă România în categoria investment grade, va lua o decizie de rating până la începutul anului viitor. Pe de altă parte, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, consideră că, în condiţiile crizei şi pierderii de credibilitate pentru agenţiile de rating, rolul Comisiei Europene şi al unor instituţii precum Fondul Monetar Internaţional va deveni din ce în ce mai important, iar România trebuie să acorde atenţie recomandărilor acestora. „În acest vid de expertiză vom asista la o creştere a influenţei Comisiei Europene şi FMI, iar România trebuie să acorde foarte multă atenţie recomandărilor acestora pe viitor„, a spus Anghel.

Iubita mea

Iubita mea, care n-ai fost
Dar poate-odata, fericire,
Cuvinte calde fara rost,
Ce se astern fara menire.

Iubita mea din necuprins,
Un vuiet dulce dintr-o seara,
Ai dat din rece ras in plans,
Si te-ai pierdut in praf de vara.

Iubita mea din trei cuvinte.
In bolta cerului senin
Am adunat pentru aminte,
In soarta mea, sa ne iubim.

sarutul

Ţi-ai aplecat asupra mea fiinta
Facand din sufltul tau orizont
Şi atunci
Inspiratiile au nins cu lumina
si am sarutat buza unui zeu
Cautandu-te,
Cu ochii inchisi,

Ce enervează la cei care candidează

Nimic nu mă enervează mai tare decît îndemnul de a merge la vot, milogeala candidaţilor de a pune ştampila pe ei, promisiunea ieftină şi meschină, nimic nu mă enervează mai tare decît cumpărarea voturilor cu zahăr şi ulei, ţuică şi mălai, vin şi făină, nimic nu mă enervează mai tare ca această discrepanţă totală între promisiunile candidaţilor uninominali şi promisiunile partidelor din care fac parte, unii promit marea, ceilalţi promit sarea, nimic nu mă enervează mai tare ca aerele de fete mari ale politicienilor care au stat la baza edifi­cării bordelului politic de pe la noi, cum nimic nu mă enervează mai tare decît abandonarea jeep-ului, ceasului şi Louis Vuitton-ului la intrarea în colegiu, dar cel mai tare mă enervează cei care promit în campania electorală butelii, ca şi cînd Parlamentul, Senatul şi Camera Deputaţilor s-ar ocupa cu asta, cum la fel de bine – asta-i limba ro­mână cu paradoxurile ei – sau la fel de rău candidaţii, rar, ce-i drept, care promit legi şi partidele care promit feţe de masă, cuie, ace, brice şi alice, mă enervează ipocrizia confruntărilor televizate în care candidaţii sînt gata să se ia la bătaie, cînd, de fapt, o dată ce nu mai sînt filmaţi pleacă acasă pupîdu-se de mama focului, cum la fel de tare mă enervează candidaţii care au trecut prin atîtea guverne, ministere fără să lase o urmă şi vin cu tupeul că ei vor schimba România, mă enervează îngrozitor de tare toţi politicienii care mor de dragul ţărişoarei, care lăcrămează cînd vine vorba despre Românica, dacă ar fi după mine le-aş interzice candidaţilor folosirea cuvintelor ţară, popor, neam, român, România în campania electorală, iar cel mai tare mă enervează faptul că la 30 noiembrie trebuie să votez, cînd, de fapt, ar trebui să strig…

*jurnalul

G20 combate criza cu promisiuni de reformă

Participanţii la Summitul G20 au ajuns la un acord privind necesitatea reformării FMI şi a Băncii Mondiale, în vederea relansării economiei.Liderii statelor dezvoltate şi ai ţărilor emergente, reuniţi sâmbătă, la Washington, în primul Summit G20 organizat la nivel de şefi de stat şi de guvern, s-au angajat să relanseze economia mondială şi să reformeze sistemul financiar internaţional, relatează AFP. „Suntem de acord că un răspuns politic consolidat, bazat pe cooperarea macroeconomică, este necesar pentru restabilirea creşterii“, se arată în declaraţia finală a summitului de la Washington, convocat la iniţiativa Statelor Unite, pe fondul celei mai grave crize financiare din ultimii 80 de ani.„Acţiuni imediate“

Liderii G20 au convenit asupra adoptării de „acţiuni imediate“ pentru a împiedica economia mondială să se afunde într-o criză prelungită, printre acestea regăsindu-se implementarea de „măsuri bugetare pentru stimularea cererii interne cu rezultate rapide“.

Potrivit Reuters, participanţii la reuniunea din capitala americană au propus, printre altele, suplimentarea contribuţiilor destinate Fondului Monetar Internaţional şi necesare sprijinirii economiilor emergente, precum şi reformarea instituţiilor create în urma acordurilor de la Bretton Woods, cu scopul de a conferi economiilor în dezvoltare un rol mai puternic.

Statele membre G20 mai analizează înfiinţarea unui colegiu de supervizori care să monitorizeze evoluţia principalelor bănci, revizuirea normelor contabile, a celor de gestionare a falimentului şi impulsionarea viitoarei runde de negocieri comerciale de la Doha. Miniştrii de finanţe din cele 20 de ţări participante la Summitul G20 vor examina în detaliu aceste propuneri până la următoarea reuniune a grupului, programată să aibă loc până la 30 aprilie 2009 în capitala Marii Britanii, Londra.

Medvedev îi intinde mâna lui Barack Obama

Prezent la Washington, preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat sâmbătă, într-o conferinţă organizată de Consiliul pentru Relaţii Externe, că Rusia vrea să aibă cu Statele Unite relaţii la fel de bune precum cele cu China. „Bineînţeles că vrem să avem acelaşi tip de relaţii cu Statele Unite“, a subliniat liderul rus, salutând victoria lui Barack Obama în alegerile prezidenţiale. „Cred că nu există în prezent, în relaţiile ruso-americane, încrederea necesară acestor legături“, a adăugat Medvedev. La conferinţă a asistat şi fostul secretar de stat Madeleine Albright, emisar al preşedintelui ales Barack Obama la Summitul G20.

100

Astăzi am avut cea de a o suta vizită pe blogul meu şi sper ca în viitorul apropiat să ajung la 1 000 😀

Modele de univers

Încă de la ieşirea sa din peşteră sau poate chiar de mai înainte, Omul şi-a dorit să pătrundă în secretele universului din jurul său. Curiozitatea Omului s-a dovedit, de-a lungul istoriei, fără limite.Un lucru este clar. Universul nu poate fi definit. Este un postulat. Îl luăm ca atare.Vorbim, în cele ce urmează, despre modelele de Univers imaginate de Om până acum.O lecţie de astronomie
Universul este un concept sinonim cu „tot ceea ce există”, independent de voinţa noastră. Este alcătuit din materia în continuă mişcare care se prezintă sub cele două aspecte – substanţa şi câmpul fizic. În privinţa substanţei, ea reprezintă aspectul granular al materiei şi se prezintă sub formă de aştri, atomi, particule elementare, care constituie „cărămizile” Universului. Cât priveşte câmpul fizic, acesta este forma continuă a materiei prin care se transmit interacţiunile gravitaţionale, electrice, magnetice şi nucleare.

Cercetarea materiei în ansamblul ei se face în două direcţii diferite: cosmosul şi microcosmosul, un loc aparte aparţinând studiului materiei vii a cărei figură centrală este reprezentată de om. În antichitate, cosmosul reprezenta ordinea şi armonia perfectă. Păstrând această direcţie, oamenii au aflat treptat că materia din cosmos este organizată în anumite structuri ierahice – stele şi planete, stele multiple, roiuri de stele; galaxii, roiuri de galaxii, galaxii multiple, metagalaxii. În ceea ce priveşte metagalaxia, trebuie amintit faptul că materia conţinută de această difuză în mod haotic norii de praf şi de gaze interstelare, radiaţii cosmice şi altele.

La nivel micro, peste tot în jurul nostru şi, deci, şi în Universul invizibil cu ochiul liber de pe Terra, materia este formată din atomi, din particule elementare şi din rezonanţe (particule elementare cu durată de viaţă foarte scurtă).

În antichitate apar primele idei ale fomării Universului, sub forma unor reprezentări metaforice întâlnite în mituri şi legende. Biblia prezintă „Geneza”, punând accent pe transformarea şi mişcarea lucrurilor raportate la un centru predefinit (Dumnezeu): „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. Şi a zis Dumnezeu: «Să fie lumină!». Şi a fost lumină. Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina şi a despărţit lumina de întuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi. Şi a zis Dumnezeu: «Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape!». Şi a fost aşa. A făcut Dumnezeu tăria şi a despărţit Dumnezeu apele cele de sub tărie de apele cele de deasupra tăriei. Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua. Şi a zis Dumnezeu: «Să se adune apele cele de sub cer la un loc şi să se arate uscatul!». Şi a fost aşa. Şi s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor şi s-a arătat uscatul. Uscatul l-a numit Dumnezeu pământ, iar adunarea apelor a numit-o mări. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Apoi a zis Dumnezeu: «Să dea pământul din sine verdeaţă: iarbă, cu sămânţă într-însa, după felul şi asemănarea ei, şi pomi roditori, care să dea rod cu sămânţă în sine, după fel, pe pământ!». Şi a fost aşa. Pământul a dat din sine verdeaţă: iarbă, care face sămânţă după felul şi după asemănarea ei, şi pomi roditori, cu sămânţă, după fel, pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia. Şi a zis Dumnezeu: «Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii şi să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul». Şi a fost aşa. A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare pentru cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopţii şi stelele. Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să lumineze pământul, să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra. Apoi a zis Dumnezeu: «Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu viaţă în ele şi păsări să zboare pe pământ, pe întinsul tăriei cerului!». Şi a fost aşa. A făcut Dumnezeu animalele cele mari din ape şi toate fiinţele vii, care mişună în ape, unde ele se prăşesc după felul lor, şi toate păsările înaripate după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi le-a binecuvântat Dumnezeu şi a zis: «Prăsiţi-vă şi vă înmulţiţi şi umpleţi apele mărilor şi păsările să se înmulţească pe pământ!». Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a cincea. Apoi a zis Dumnezeu: «Să scoată pământul fiinţe vii, după felul lor: animale, târâtoare şi fiare sălbatice după felul lor». Şi a fost aşa. A făcut Dumnezeu fiarele sălbatice după felul lor şi animalele domestice după felul lor şi toate târâtoarele pământului după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: «Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!». Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: «Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!». Apoi a zis Dumnezeu: «Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă de pe toată faţa pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el. Acestea vor fi hrana voastră. Iar tuturor fiarelor pământului şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor ce se mişcă pe pământ, care au în ele suflare de viaţă, le dau toată iarba verde spre hrană. Şi a fost aşa. Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea. Aşa s-au făcut cerul şi pământul şi toată oştirea lor. Şi a sfârşit Dumnezeu în ziua a şasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a şaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut. Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că într-însa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut şi le-a pus în rânduială. Iată obârşia cerului şi a pământului de la facerea lor, din ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul şi pământul. (…)”Teoria geocentrică
Cu aproximativ 300 de ani înaintea scrierii Genezei şi după o sută şi ceva de ani de la naşterea lui Iisus, Aristotel (384-322 î.Hr.), Hiparh (190-120 î.Hr.) şi Ptolemeu (87-165 d.Hr.) au constituit primul model ştiinţific despre Univers. Ei nu au fost însă singurii savanţi care considerau că Pământul este situat în centrul lumii, iar Soarele şi planetele se află în rotaţie în jurul Terrei. Despre stele se considera că sunt aşezate toate la aceeaşi distanţă pe o sferă numită „sfera stelelor fixe”.

Teoria Heliocentrică
Heraclid (sec al IV-lea î.Hr.) şi Aristarch (310-230 î.Hr.) au dezvoltat o teorie, argumentată ulterior riguros de către Copernic, care presupune că Soarele se află în centrul Universului, iar Pământul şi celelalte planete se află în rotaţie în jurul Soarelui. În cadrul acestei teorii se păstrează noţiunea de „sferă a stelelor fixe”, deoarece încă nu se puteau face determinări de distanţe până la stele.

Modelul S:O:E.
O dată cu descoperirea faptului că stelele duble se rotesc în jurul centrului comun de masă (astronomul britanic de origine germană William Herschel a enunţat această idee în 1803) şi că stelele se află la diferite distanţe (matematicianul şi astronomul german Friedrich Wilhelm Bessel a determinat distanţa de 600.000 u.a. până la steaua a Cygni, iar scoţianul Thomas Henderson a calculat 260.000 u.a. până la steaua a Centauri), este desfiinţat mitul „sferei stelelor fixe”. (De menţionat că „u.a.” este „unitatea astronomică” şi reprezintă distanţa dintre Pământ şi Soare, care are valoarea medie de 150 de milioane de kilometri).Ulterior Herschel a descoperit structura de galaxie a stelelor din preajma noastră şi astfel a apărut idera unui Univers infinit în spaţiu (considerat euclidean), format dintr-o pluralitate de galaxii distribuite unifom (omogen) şi invariabil în timp (staţionar). Modelul S.O.E. (staţionar, omogen şi euclidean) capătă şi o reprezentare matematică prin binecunoscuta lege a atracţiei universale a lui Isaac Newton.Pentru a înţelege acest model – S.O.E. – trebuie specificate paradoxurile sale. În primul rând, vorbim despre aşa-numitul „Paradox al lui Olbers” – în 1826, Heinrich Wilhelm Matthäus Olbers enunţa următoarea idee: dacă Universul este infinit, omogen şi staţionar, atunci în oricare direcţie am privi ar trebuim să vedem o stea şi cerul ar fi alb. Deoarece o astfel de imagine nu există, înseamnă că fie densitatea stelelor nu este omogenă, fie Universul este finit. Un alt paradox al modelului S.O.E. poartă denumirea de „Moartea termică a Universului”. Dacă Universul este staţionar, atunci conform legilor termodinamicii toate corpurile ar fi avut suficient timp să ajungă la aceeaşi temperatură.

Pentru că acest lucru nu se constată, înseamnă că Universul primeşte energie din exterior. În al treilea rând, trebuie amintit şi „Paradoxul lui Seeliger”. Astronomul german Hugo von Seeliger susţinea, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, că dacă numărul corpurilor din Univers este infinit, atunci fiecare corp este supus la o infinitate de forţe de atracţie gravitaţională, ceea ce ar duce la distrugerea sa. Deoarece acest lucru nu se constată, înseamnă că teoria newtoniană a gravitaţiei ori nu este aplicabilă la întregul Univers, ori trebuie modificată.

Modelul lui Einstein
Pentru „a desfiinţa” cele trei paradoxuri, fizicianul german Albert Einstein a modificat la începutul secolului trecut teoria newtoniană a gravitaţiei, introducând două postulate: în orice sistem de referinţă inerţial, indiferent unde s-ar afla în Univers, legile fizicii sunt aceleaşi; în orice direcţie, viteza luminii în vid este aceeaşi, respectiv, egală cu 300.000 km/s. Teoria generalizată a relativităţii a lui Einstein se baza pe calcule potrivit cărora geometria Universului nu este euclidiană, ci curbă (ceea ce înseamnă că Universul este finit, având o rază de curbură) şi Universul poate fi nestaţionar (adică evoluează în timp prin modificarea densităţii).

Einstein optează pentru un model de Univers neeuclidean (finit, cu o anumită rază de curbură, omogen – „umplut” uniform cu materie şi invariant în timp – având densitate constantă). Valorile calculate de Einstein atunci sunt:
Raza Universului R= 1028 cm
Masa totală M = 2×1056 g
Densitatea r = 10-29 g /cm3
(În acest model, Universul ar conţine 1023 stele şi 1012 galaxii).

Modele de univers nestaţionar
În perioada 1922-1924, Alexander Alexandrovich Friedman a demonstrat că ecuaţiile teoriei relativităţii generalizate corespund unui spaţiu omogen în care toate distanţele dintre aştri şi densitatea de materie se modifică în timp. Universul se dilată, iar densitatea de substanţă scade. Pornind de la această concluzie, ulterior se elaborează trei modele de univers nestaţionar.

„Modelul Einstein-de Sitter” (1932) presupune spaţiul euclidian în care distanţa dintre repere creşte neîncetat. „Modelul spaţiului sferic cu curbură pozitivă” prevede faptul că mai întâi Universul se dilată, apoi se contractă din nou, iar lumina parcurge distanţa dintre două corpuri pe o traiectorie sub formă de arc de cerc. Într-un astfel de Univers putem spune că un om are capacitatea să-şi vadă ceafa. „Modelul spaţiului sferic cu curbură negativă” precizează că Universul se dilată nelimitat, iar între două corpuri lumina parcurge un drum sub formă de arc de parabolă.

Deplasarea spre roşu
În 1929, astronomul american Edwin Hubble a descoperit, în urma unui experiment, faptul că poziţia liniilor spectrale ale luminii provenite de la galaxiile îndepărtate este deplasată spre partea roşie faţă de spectrul luminii provenite de la Soare sau de la laboratoarele terestre. În plus, a constatat că această deplasare este cu atât mai mare cu cât lumina provine de la galaxiile mai îndepărtate şi a ajuns astfel la concluzia potrivit căreia galaxiile mai îndepărtate au o viteză de recesiune mai mare. În consecinţă, Hubble a stabilit o formulă care oferă legatura între viteza de recesiune „v” şi distanţa „R” până la o galaxie (v = HR, unde „H” este o constantă numită constanta lui Hubble).

Teoria Big-Bangului
Dacă toate galaxiile se îndepărtează după cum rezultă din deplasarea spre roşu, înseamnă că a existat un moment când toată materia Universului era adunată la un loc într-un atom primordial fără dimensiuni şi cu energie nedefinită. În 1931, abatele belgian George Lemâtre, unul dintre primii savanţi care au utilizat Teoria relativităţii generalizate a lui Einstein, a presupus că în trecutul îndepărtat întreg Universul a fost comprimat într-un mic obiect numit „oul cosmic”. Acest „ou cosmic” ar fi explodat, nu se ştie din ce cauze, şi astfel a fost declanşată expansiunea Universului. Ulterior această idee a fost dezvoltată, în 1940, de către de fizicianul de origine rusă George Gamov şi de către asistenţii săi Ralph Alphen şi Robert Herman. Zece ani mai târziu, fizicianul britanic Fred Hoyle a inventat noţiunea de „Big Bang”.

În loc de concluzie
Momentul de la care fizicienii au putut elabora un scenariu de evoluţie a Universului are punctul de plecare la 10-34 s. Oamenii de ştiinţă se lovesc însă de aşa-numitul „zid al lui Planck” (după numele fizicianului german Karl Ernst Ludwig Marx Planck), un concept care reprezintă de fapt existenţa limitelor minime fizice ale cunoaşterii. Una dintre aceste limite poartă denumirea de „quantumul de acţiune” sau constanta lui Planck (h = 6626,11-34 joule/secundă), care reprezintă cea mai mică cantitate de energie existentă în lumea noastră. Prin analogie, există cea mai mică unitate de măsură a distanţei denumită „lungimea Planck” (10-33cm) şi cea mai mică unitate de timp denumită „timpul Plank” (10-34 s). Se presupune că înainte de 10-34 s a existat un ocean de energie infinită, perfecţiunea Universului, simetrie absolută înainte de Creaţie, atemporalitate. Astrofizicienii care au ca punct de plecare 10-34 s de la Big Bang consideră că la această vârstă tot Universul era conţinut într-o sferă cu raza 10-33 cm (nucleul unui atom are raza de 10-14 cm) şi temperatura de 1032 grade Celsius. După marea explozie au urmat câteva etape pe scara timpului în apariţia treptată a diverselor categorii de obiecte cosmice despre care vom vorbi într-un articol viitor.

Primele secunde
Potrivit unor calcule astronomice, vârsta Universului este de aproximativ 13,73 miliarde de ani (plus/minus 0,12 miliarde de ani). Atunci a fost momentul pe care astăzi îl numim Big Bang – după acest eveniment astronomic, se presupune că Universul s-a extins în proporţii greu de înţeles de omul modern. De altfel, cercetătorii spun că în prima fracţiune de secundă de după explozie, Universul s-a extins în proporţii de milioane de ori mai mari decât starea iniţială, iar în următoarea fracţiune de secundă, extinderea a devenit mai înceată pentru că Universul începuse deja să se răcească şi să lase loc particulelor de materie să se formeze. Universul are un diametru de cel puţin 93 de miliarde de ani lumină, chiar dacă s-a presupus, în tot felul de afirmaţii lansate de-a lungul timpului, că el este infinit în spaţiu. (A.A.)

Sistemul solar
În primele o mie de secunde de la Big Bang s-au format protonii, nucleii de deuteriu, litiu, beriliu şi heliu. În primul milion de ani de existenţă a Universului, protonii şi nucleii s-au combinat cu electronii şi au format atomii. Schimbările ulterioare au fost uimitoare. Potrivit unor observaţii astronomice, se crede că, până la „vârsta” de patru milioane de ani a Universului, s-au format quasarii. Prima populaţie de stele constituită în interiorul Universului poartă numele de Populaţia I şi a fost formată, în mare parte, din hidrogen şi heliu. Treptat, stelele formate din gaz şi praf interstelar au evoluat, creând obiecte mai grele şi ducând la apariţia fuziunilor nucleare şi, pe cale de consecinţă, a supernovelor. În urmă cu cinci miliarde de ani, a luat naştere Populaţia II şi sistemul nostru solar. (A.A.)

În urmă cu 13,73 miliarde de ani, Big Bangul a provocat apariţia Universului în care trăim noi astăzi. Miliarde de ani mai târziu, în perioada pe care noi o numim antichitate, au început să fie enunţate primele teorii cu privire la formarea Universului. Cunoştinţele în domeniu şi instrumentele pe care le deţineau savanţii acelor vremuri erau rudimentare, dacă luăm în calcul tehnica şi bagajul de cunoştinţe la care avem acces în zilele noastre. Termenul latin „universum” provine din varianta poetică „unvorsum”, folosită pentru prima dată de Lucretius în Cartea a IV-a din volumul De rerum natura (Despre natura lucrurilor). Poetul se referea la faptul că orice devine un tot, se combină şi formează un tot.

AVERTISMENT – Laptele cade greu la stomac

Boala numită reflux gastroesofagian este din ce în ce mai frecventă şi este însoţită de simptome dintre cele mai neplăcute. Acestea pot fi calmate şi chiar eliminate dacă renunţăm la o serie de alimente şi de băuturi.

Potrivit definiţiei oferite de site-ul sfatulmedicului.ro, boala de reflux gastroesofagian este cauzată de refluxul acidului şi al sucurilor gastrice în esofag, tubul ce uneşte gâtul cu stomacul. Refluxul gastroesofagian se produce când relaxarea sfincterului esofagian inferior are loc într-un moment nepotrivit (alt moment decât cel al înghiţirii alimentelor) şi se menţine deschis o perioadă îndelungată.

În mod normal, sfincterul se deschide pentru câteva secunde în timpul înghiţirii. Simptomele acestui fenomen sunt clasice: arsuri stomacale, aciditate gastrică, reflux după ce am mâncat, când ne aplecăm sau stăm la orizontală, tuse, inflamarea faringelui etc.

Pentru a reduce intensitatea şi numărul simptomelor, nutriţioniştii şi gastroenterologii ne recomandă să renunţăm la unele alimente şi băuturi. Iată cele nouă alimente care ne cad greu la stomac:

1. Cafeaua, ceaiul şi băuturile tip cola. Aceste băuturi conţin cafeină sau teină, substanţe care facilitează relaxarea sfincterului esofagian şi refluxul acidului gastric. Cafeina şi teina pot irita mucoasele esofagiene, ceea ce reprezintă un factor ce favorizează refluxul gastroesofagian.

2. Băuturile carbogazoase. Toate băuturile de acest gen trebuie evitate, deoarece provoacă balonări, cu efect negativ asupra sfincterului gastroesofagian.

3. Vinul, berea şi alte băuturi alcoolice. Toate băuturile alcoolice produc relaxarea sfincterului esofagian, valva musculară care blochează conţinutul stomacului să urce în esofag. Un stomac gol, aşa cum este dimineaţa, accentuează acest fenomen.

4. Laptele. Grăsimile, proteinele, calciul din compoziţia laptelui, toate stimulează secreţia de acid gastric.

5. Ciocolata cu lapte. Prin aportul de grăsimi şi de cafeină, acest aliment declanşează arsuri stomacale.

6. Alimentele grase şi prăjite. Cu cât mâncărurile sunt mai grase şi sunt preparate prin prăjire, cu atât digestia este mai dificilă şi mai greoaie, contribuind la creşterea secreţiei de acizi.

7. Citricele şi sucul acestora. Din cauza acidităţii care se adaugă secreţiilor gastrice, din cauza vitaminei C, citricele, chiar sub formă de suc proaspăt, provoacă creşterea secreţiei acide a stomacului.

8. Menta. Această plantă are proprietatea de a relaxa sfincterul esofagian, acelaşi efect avându-l şi roşiile.

9. Condimentele. Deşi sunt esenţiale în majoritatea preparatelor, totuşi condimentele sunt suspectate că irită mucoasa esofagului şi accentuează senzaţia de arsuri.

G20: alianţa mondială împotriva crizei

Liderii G20 pun la cale astăzi, la Washington, strategia globală de salvare a economiei.

Liderii din UE şi Rusia au anunţat ieri, la Nisa, că împărtăşesc o viziune asemănătoare privind reformarea sistemului financiar mondial, în perspectiva Summitului G20, şi au lăsat în plan secund neînţelegerile pe tema georgiană şi a scutului antirachetă. În vreme ce preşedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat că propunerile ruse sunt de „bună calitate“, omologul rus Dmitri Medvedev a apreciat chiar că Moscova şi UE vor prezenta la Washington poziţii aproape identice. Cei doi au fost de acord ca summitul de azi să fie urmat de o altă reuniune, în februarie, după instalarea lui Barack Obama la Casa Albă.

În paralel, Sarkozy s-a declarat „îngrijorat“ de ameninţarea Moscovei privind instalarea de rachete în enclava Kaliningrad, drept răspuns la scutul american antirachetă din Europa. Sarkozy a anunţat în acest sens organizarea unei reuniuni în 2009, cu scopul de a stabili arhitectura de securitate a Europei. „Până atunci, nu mai vorbiţi despre instalarea unui scut antirachetă, care nu ajută securitatea, dar complică lucrurile“, a solicitat liderul francez, într-o critică la adresa planului SUA.

Subiectul „Georgia“, discutat spre sfârşitul reuniunii, le-a oferit liderilor europeni ocazia de a-i cere încă o dată Moscovei retragerea completă a trupelor din fosta republică sovietică.

SUMMIT ISTORIC

Punct de plecare pentru soluţii viitoare

Liderii G20, grupul care reuneşte statele dezvoltate şi economiile emergente, vor participa astăzi, la Washington, la un summit istoric, menit să identifice soluţii pentru cea mai gravă criză financiară globală din ultimii 80 de ani, relatează Reuters. Reuniunea, organizată la iniţiativa pre- şedintelui american în exerciţiu, George W. Bush, este prima organizată la nivel de şefi de stat şi de guvern de la crearea grupului şi are loc într-un moment de agravare a crizei mondiale, după ce tot mai multe state industrializate au anunţat că au intrat sau sunt în pragul recesiunii economice.

G20, care se reuneşte anual la nivelul miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor, reprezintă 85 la sută din economia mondială şi două treimi din populaţia globală. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială sunt, de asemenea, reprezentate la reuniunea de azi.

Planuri de reformă

În pofida mizei uriaşe pe care o are summitul, liderii mondiali minimalizează efectele imediate ale reuniunii. „Acesta va trebui văzut doar ca un punct de plecare“, a declarat preşedintele mexican Felipe Calderon. „Aceste discuţii vor fi foarte dificile“, a precizat, la rândul său, cancelarul german Angela Merkel, subliniind necesitatea identificării urgente a unei soluţii comune, într-un moment în care economia Germaniei a intrat în recesiune. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, a avertizat ieri că opinia publică nu trebuie să se aştepte „la un miracol imediat“ în urma acestui summit, ci mai degrabă la „debutul unui proces“.

Liderii celor 20 de state participante vor încerca să „răspundă crizei actuale şi să pună bazele unor reforme menite să împiedice repetarea unei astfel de situaţii în viitor“, a declarat ieri preşedintele american în exerciţiu, potrivit AFP.

SUA se pronunţă în favoarea reformării FMI şi a Băncii Mondiale, pentru a spori rolul statelor emergente, dar se opun categoric instituirii unei autorităţi internaţionale de reglementare în sectorul financiar.

Bush a respins în egală măsură măsurile de intervenţie exagerate ale statului pe piaţa financiară şi a respins ferm acuzaţiile potrivit cărora Washingtonul se află la originea crizei.

Francezii sunt sceptici

De cealaltă parte, europenii, în special francezii, sunt conştienţi că summitul de azi nu reprezintă decât un punct de plecare şi că nu se va materializa într-un al doilea „Bretton Woods“, acordurile care au dat naştere, în 1944, la actuala arhitectură financiară. (Paul Ciocoiu)

POZIŢIE

România vrea transparenţă

Preşedintele român Traian Băsescu a declarat, pe 7 noiembrie, înaintea reuniunii informale a Consiliului European, că reconfigurarea sistemului financiar internaţional trebuie să aibă la bază o serie de principii, printre care responsabilitatea, transparenţa şi necesitatea instituirii unui sistem de reglementare şi supraveghere în acest sector.

Fitch: România nu va adopta euro până în anul 2015

Agenţia de evaluare financiară Fitch Rating consideră că România nu va adopta moneda unică europeană până în anul 2015, deoarece are nevoie de timp pentru obţine convergenţa reală şi nominală. Autorităţile române şi-au stabilit ca obiectiv să intre în zona euro în 2014.

„Adoptarea euro nu este o perspectivă pe termen scurt pentru România, deoarece statul are nevoie de mai mult timp pentru a obţine convergenţa reală şi nominală. Fitch nu anticipează că România va adopta euro până în 2015„, se arată într-un raport al Fitch.

O condiţie a tranziţiei la moneda euro este menţinerea monedei naţionale în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) pentru o perioadă de doi ani. România şi-a stabilit ca obiectiv să adopte euro la orizontul anului 2014, ceea ce înseamnă că va trebui să intre în ERM II în anul 2012.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene din mai, România îndeplineşte doar un criteriu din cele necesare adoptării monedei europene, respectiv cel privind stabilitatea bugetară, dar nu respectă prevederile legate de inflaţie, cursul de schimb şi condiţiile legate de convergenţa ratelor de schimb pe termen lung, transmite Mediafax.

Inflaţia statelor membre care vor să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale nivelul mediu al inflaţiei din cele mai performante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maxim 3% din Produsul Intern Brut. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost de 3,7% în octombrie.

Datoria publică se poate plasa la maxim 60% din PIB, iar în perioada de doi ani în ERM II cursul trebuie să se menţină într-o marjă de 15% faţă de o paritate stabilită în raport cu euro.

Cel mai mare salariu declarat din Romania: 4,15 milioane lei

Cel mai mare salariu din Romania declarat la Fisc a fost anul trecut de 4,15 milioane lei (1,24 milioane euro), corespunzator unui castig lunar de peste 100.000 euro, si a fost incasat de un angajat din domeniul comercializarii de energie electrica, potrivit ANAF.
In clasamentul clasamentul celor mai mari salarii din Romania platite in 2007 intocmit de Fisc, pe pozitia a doua s-a clasat o persoana care lucra tot in distributia de electricitate, care a primit 2,92 milioane lei (875.400 euro), echivalent cu 73.000 euro/luna, in medie, transmite NewsIn.Pe pozitia a treia s-a situat un consultant pentru afaceri si management, care a castigat 2,48 milioane lei (742.400 euro) sau 62.000 euro/luna.

Pe locurile 4 si 5 in topul ANAF se afla persoane din activitati de intermedieri monetare, care au avut anul trecut venituri nete de 1,73 milioane lei, respectiv 1,72 milioane lei.

Pozitia a sasea a revenit unei persone care lucra in distributia de energie electrica, cu un venit net anual de 1,64 milioane lei, in timp ce pe pozitia urmatoare se claseaza un angajat din domeniul productiei de bauturi racoritoare nealcoolice/ape minerale, cu 1,47 milioane lei.

Doua persoane din activitati de intermedieri monetare au castigat 1,43 milioane lei, respectiv 1,39 milioane lei in 2007.

Clasamentul este incheiat de o persoana din domeniul productiei de articole din material plastic pentru constructii, care a castigat anul trecut 1,34 milioane lei.

*9AM

Hipotermia

Când pierderile de căldură ale corpului depăşesc capacitatea acestuia de a o genera se instalează hipotermia. Temperatura normală a organismului se situează în jur de 37 grade Celsius, iar alterări fiziopatologice apar când scade sub 35 de grade.

Scăderea temperaturii corpului sub 35 de grade Celsius este definiţia hipotermiei, fenomen întâlnit iarna, mai vulnerabili fiind copii şi persoanele în vârstă

Există factori care favorizează hipotermia: vântul şi precipitaţiile, păstrarea pe corp a hainelor ude, care prin evaporarea apei măresc senzaţia de răceală, imobilitatea îndelungată. Vârstnicii sunt mai sensibili, din cauza unor afecţiuni cronice, scăderii capacităţii de deplasare şi de comunicare, unei percepţii diminuate a senzaţiei de frig. La rândul lor, copiii au mecanisme de termoreglare insuficient dezvoltate. De asemenea, stratul adipos e mai slab reprezentat. Consumul de alcool induce vasodilataţie periferică, ceea ce creşte pierderile de căldură şi alterează capacitatea de gândire şi de luare a deciziilor. Anumite maladii: boli endocrine (hipotiroidism, afecţiuni suprarenale), boala Parkinson, bolile cardiovasculare, tulburările vasculare şi neurologice periferice (arterită sau diabet zaharat), afecţiunile articulare, pierderea cunoştinţei (după traumatisme, accidente vasculare, convulsii, hipoglicemie etc.) reprezintă factori agravanţi. Primul mecanism de apărare a organismului este tremorul dat de contracţii musculare care generează caldură. El este depăşit când temperatura corpului scade sub 31 grade Celsius. La nivelul sistemului nervos central apar somnolenţa, apatia, letargia, confuzia, iritabilitatea, lipsa de coordonare, uneori halucinaţii. Dacă nu se intervine, pacientul intră în comă. Pielea este palidă şi rece, frecvenţele cardiacă şi respiratorie scad, în stadii avansate ajungându-se la insuficienţă cardiorespiratorie. Diureza creşte, ducând la scăderea volumului circulant, ceea ce nu se observă pe moment, dar poate fi dramatic când bolnavul este încălzit, el putând intra în stare de şoc.


Tratament

Măsurile de tratament trebuie instituite cât mai rapid. Bolnavul este transportat într-o încăpere, i se scot hainele ude şi este acoperit cu pături calde. Dacă nu este posibilă aducerea lui în interior, este aşezat într-un loc ferit, pe o pătură şi acoperit. Bolnavul nu trebuie încălzit brusc. Nu folosiţi căldura directă, imersia în apă fierbinte, pături electrice sau alte dispozitive. Aplicaţi comprese calde (dar nu fierbinţi) pe gât, torace şi zona inghinală (nu pe membre, deoarece sângele rece întors la inimă scade şi mai mult temperatura internă). Dacă persoana este conştientă, daţi-i să bea lichide calde. Dacă nu este, contactaţi serviciul de urgenţă. Monitorizaţi-i pulsul şi frecvenţa respiratorie.

PREVENŢIE
Pentru a preveni hipotermia, evitaţi ieşirile la temperaturi scăzute. Dacă sunteţi obligaţi să o faceţi îmbrăcaţi-vă corespunzător, mişcaţi-vă permanent, dar nu faceţi activităţi fizice foarte intense, căci transpiraţia produsă vă obligă să staţi cu hainele ude. Dacă e ploaie, vânt sau zăpadă adăpostiţi-vă. Îmbrăcaţi-vă corespunzător, cu haine groase, din materiale uşoare, călduroase şi impermeabile. Preferaţi lâna, mătasea şi materialele sintetice care nu pierd căldura. Închideţi bine hainele cu fermoar sau nasturi. Purtaţi căciulă şi fular, mănuşi, de preferat cu un deget, care permit în interior contactul dintre degete, ciorapi groşi şi lungi şi o încălţăminte solidă. Dacă trebuie să staţi în maşină nu lăsaţi motorul să meargă în permanenţă, căci emisiile de monoxid de carbon pot atinge cote periculoase. Dacă sunteţi surprins de o schimbare a vremii, până veţi primi ajutor retrageţi-vă într-un loc adăpostit, staţi cu genunchii la piept, picioarele lipite şi braţele în jurul lor sau împreunate pe gât, în spatele capului.

Postul Crăciunului, tradiţie şi necesitate

Românii ortodocşi mănâncă astăzi ultima masă „de dulce” înaintea Sărbătorii Naşterii Domnului. Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii Mântuitorului.

Semnificaţia acestuia are rădăcini în Vechiul Testament, patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David, petrecând timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, cereau iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Prin durata sa, Postul Naşterii Domnului ne aminteşte de cele 40 de zile de nevoinţă ale lui Moise de pe Muntele Sinai, înainte de a primi cele zece porunci scrise pe lespezile de piatră.Asemenea şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc sufletele şi trupurile pentru a-l primi pe Dumnezeu-Cuvântul, Iisus Hristos. De aceea, cântările biserceşti din această perioadă cuprind preziceri profetice care vorbesc despre venirea în trup a lui Mesia.Pe vremuri se postea diferit

Cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul de la Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.

Postul este cunoscut şi practicat însă, din considerente terapeutice, încă de pe vremea spartanilor. Tinerii se abţineau de la mâncărurile grele pentru a-şi făuri un trup sănătos şi rezistent la lipsuri şi boli.

Obiceiuri de Lăsatul Secului

Apropiat ca dată de Filipii de Toamnă, începutul Postului Crăciunului este asociat în tradiţia populară cu o serie de acte rituale.

Ungerea cu usturoi a uşilor, a porţilor şi a ferestrelor, alungarea spiritelor rele prin zgomote şi împuşcături sunt câteva dintre acestea. Se mai obişnuieşte ca păsările sălbatice să fie hrănite cu resturi de la masa de Lăsatul Secului pentru a nu strica recoltele viitoare.

Întoarcerea vaselor din casă cu gura în jos pentru a nu intra în ele spiritele rele, aflarea ursitei, a rodului holdelor şi vitelor în anul care urmează reprezintă, la rândul lor, obiceiuri din străbuni. Masa de Lăsatul Secului, foarte bogată în preparate, este atestată în toate zonele etnografice ale României.

Ce mâncăm în post

În zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin, decât dacă se prăznuieşte vreun sfânt mare, trecut în calendar cu cruce neagră.

Uleiul şi vinul sunt permise însă marţea şi joia. Sâmbăta şi duminica, până la 20 decembrie inclusiv, se dezleagă la peşte şi preparate din peşte.

Alte zile în care se mănâncă peşte sunt 21 noiembrie, sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, şi zilele de prăznuire a unor sfinţi cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă: 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul).

Se spune că Postul Crăciunului este mai uşor şi pentru că spre final de an cămările gospodăriilor sunt pline cu alimente de sezon, de la murături şi până la alte preparate vegetale conservate.

Grâu fiert cu fructe şi miere, în Ajun

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului este 24 decembrie, ajunul Crăciunului. Până seara nu se mănâncă, în unele părţi ale ţării, iar la cină familiile de creştini au la masă grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, poame, covrigi sau turte din făină. În alte zone, se ţine post negru până la răsăritul Luceafărului de seară, steaua care a vestit magilor Naşterea Lui Iisus Hristos.

Creştinii nu au doar obligaţia de a se abţine de la mâncăruri „de dulce”, ci şi aceea de a face fapte bune. Rugăciunea şi îngăduinţa faţă de semeni sunt esenţiale în această perioadă.

Rodul efortului vine atunci când omul progresează spiritual în urma postului. Scrierile bisericeşti din vechime îi învaţă pe credincioşi să postească, păzindu-se de faptele cele rele şi să slujească Domnului cu inima curată.„Prin post te întorci către adâncul din tine”Părintele Nicolae Bordaşiu, parohul Bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti, le-a vorbit credincioşilor, zilele acestea, despre adevărata semnificaţie a Postului Naşterii Domnului.„În viaţa de zi cu zi, postul te face să te întorci către adâncul din tine. Adică spre ceea ce eşti cu adevărat, fiinţă trupească în care Dumnezeu a sădit sufletul nemuritor”, a spus părintele Bordaşiu. El i-a sfătuit pe oameni ca viaţa lor spirituală să genereze aspectele vieţii materiale, astfel încât să respecte poruncile lui Dumnezeu.

„Când ne apropiem de cele patru posturi mari, fiecare îşi pune o problemă personală: „Ce pot face eu pentru mine?”.

Mai trăim Sărbătoarea?

Postul Crăciunului este perioada unui ascetism vesel. Prefaţând momentul de maximă bucurie al Naşterii Domnului, zilele de post din noiembrie-decembrie sunt în contrast absolut cu cenuşiul de afară, cu frigul sau cu zilele prea scurte.

Lectura unei duhovnicii vesele făcută acestei perioade se traduce, printre altele, în permisiunea de a mânca peşte în duminici şi într-o serie de alte mici pogorăminte. Avem de-a face aşadar cu un mod de pregătire seren tocmai pentru că întruparea în istorie a lui Iisus Hristos este un eveniment care aşază între paranteze toate regulile, regulamentele, legile şi rigorile.

Exuberanţa acestei minuni pune practic pe plan secund tot restul. Asemenea celuilalt Praznic împărătesc, Învierea, Naşterea merită totul. De dragul Naşterii şi al Învierii Domnului încercăm să fim mai buni, să iertăm pe cei pe care îi duşmănim şi să cerem la rândul nostru iertare.

Slujbele bisericeşti care se ţin în această perioadă au o puternică încărcătură profetică, anunţă practic împlinirea a ceea ce şiruri lungi de profeţi şi drepţi au anunţat şi au sperat să se întâmple chiar în timpul vieţii lor.

Prin această lectură profetică, astfel încât Hristos este anticipat de întreg Vechiul Testament, Biserica ne pune în faţă imaginea relaţiei pedagogice dintre Dumnezeu şi creaţie: a fost nevoie de secole pentru ca umanitatea să fie cât de cât pregătită să accepte, să înţeleagă şi să îmbrăţişeze actul Întrupării.

Tot astfel, prin Postul Crăciunului, ca de altfel prin toate posturile de peste an, Biserica ne cheamă să ne pregătim, să fim în stare să vedem cu ochii spirituali ceea ce de fapt se întâmplă la fiecare Praznic.

Chiar avem nevoie de o astfel de pregătire: nu ni se pare că, de la an la an, amploarea pregătirilor sărbătoreşti ne împiedică să trăim în mod autentic Sărbătoarea?

Criza financiară, cea mai mare ameninţare pentru securitatea mondială

O deteriorare a economiei globale provocată de criza financiară este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii mondiale, pentru că va reduce la sărăcie şi la resentimente sute de milioane de oameni, arată raportul unei organizaţii neguvernamentale britanice, publicat joi şi preluat de Reuters.

Desfiinţarea unui număr mare de locuri de muncă va accentua sărăcia, va spori numărul de îmbolnăviri şi va duce la creşterea numărului de oameni care nu se pot alimenta în mod adecvat în ţările în curs de dezvoltare. Acest lucru va influenţa negativ sistemele de securitate socială, care nu vor mai face faţă, arată raportul anual de evaluare a securităţii la nivel mondial redactat de Oxford Research Group (ORG).

Toate acestea vor alimenta probabil nemulţumirile la scară largă şi vor conduce la apariţia unor mişcări sociale radicale şi violente, care vor fi controlate recurgând la forţă, arată raportul. Deja, există indicii privind accentuarea tulburărilor sociale în China şi a rebeliunii maoiste în India.

„Ne confruntăm cu cea mai mare criză economică de două generaţii încoace„, a comentat autorul raportului, Paul Rogers, consultant ORG şi profesor la Universitatea Bradford. „Fie răspundem ca o comunitate globală, fie ca un grup restrâns de ţări bogate şi puternice”.

Potrivit raportului, ţările bogate s-au concentrat până în prezent asupra măsurilor destinate să intensifice cooperarea în domeniul financiar, ceea ce este irelevant pentru ţările mai sărace. „În schimb, ar trebui să se profite de ocazie pentru a introduce reforme economice fundamentale, care să anuleze diviziunile săraci/bogaţi, ce s-au adâncit atât de mult în ultimele trei decenii”, a spus Rogers.

Alţi factori majori de insecuritate sunt schimbarea climatică, concurenţa pentru resursele energetice şi tendinţa elitelor puternice de a menţine securitatea prin mijloace militare, apreciază raportul.

Pentru a evita adâncirea diviziunilor pe plan mondial, este nevoie de un angajament pentru „emancipare şi dreptate socială”, inclusiv comerţ corect, anularea datoriilor, reducerea radicală a emisiilor de dioxid de carbon şi investiţii în surse regenerabile de energie, potrivit ORG.

E oficial: Criza s-a instalat si in Romania

Executivul a prezentat, ieri seara, primul plan anticriza, care prevede, printre altele, alocarea a minimum 10 miliarde de euro in urmatorii patru ani pentru investitii in economie, reducerea CAS cu zece puncte procentuale, alocarea a 220 de milioane de euro pentru constructia de locuinte sociale, scutirea impozitului pe profitul reinvestit si ajutoare de stat pentru investitii.
Planul anticriza vine pe axa Guvern – BNR – Asociatia Bancilor, titreaza Wall-Street. In urma discutiilor dintre premier si Asociatia Romana a Bancilor (ARB) s-a decis infiintarea unui grup de lucru la care vor participa reprezentantii Guvernului, ai BNR si ai Asociatiei Romane a Bancilor si care va realiza un plan de masuri privind asigurarea finantarii economiei „intr-un mod optim”. Prioritatile declarate ale premierului: “oamenii, firmele romanesti si sistemul bancar“.

Tariceanu promite reducerea contributiilor de asigurari sociale cu inca zece puncte procentuale. „Vom ajunge la un CAS de 30% dupa ce, in urma cu patru ani, aveam nu mai putin de 49,75% contributii de asigurari sociale. Vom ajunge, astfel, la una dintre cele mai scazute valori ale CAS din Europa”.

Planul mai prevede acordarea unui premiu fiscal de 5% din valoarea impozitului pentru plata la timp de catre firme, persoane fizice autorizate si populatie a darilor catre stat.

Tot de la 1 ianuarie 2009, dividendele reinvestite vor fi scutite de impozitul de 16%. O alta masura vizeaza alocarea a 220 de milioane de euro pentru constructia de locuinte sociale. Fondurile alocate de la buget pentru programele de constructii de locuinte – nu doar pentru cele sociale – se vor dubla, inclusiv fondurile destinate subventionarii dobanzilor la creditele ipotecare.

Pentru fiecare loc de munca nou creat, intreprinderile vor primi 1.000 de euro daca vor angaja persoane care se afla in somaj de peste trei luni, iar pentru Programul Fermierul vor fi alocate in plus 500 de milioane de euro.

Mai mult decat atat, Guvernul va acoperi o „mare parte” din cofinantarea firmelor romanesti care vor beneficia de o parte din cele 30 de miliarde de euro alocate de UE prin Fondul special de creditare.

In plus, incepand cu 1 ianuarie 2009, Guvernul va suplimenta cu 100 de milioane de euro anual plafoanele de garantare a dobanzilor la Fondul National de Garantare a creditelor pentru IMM-uri si la Fondul de Garantare a creditului rural.

Alte trei miliarde de euro vor fi alocate sub forma de ajutor de stat pentru investitiile care duc la crearea de noi locuri de munca si care presupun inovatii si progres tehnologic. Suma alocata pentru 2009 va fi suplimentata cu un miliard de euro fata de suma prevazuta in buget, iar banii vor fi orientati preponderent catre IMM-uri in cadrul schemei de minimis – ajutoare primite timp de trei ani fiscali consecutivi, a caror valoare totala nu poate depasi 200.000 de euro. Diferenta va fi distribuita sub forma unui ajutor de cofinantare in cadrul celor doua scheme de ajutor care vizeaza marii investitori: pentru investitii de peste 100 de milioane de euro care genereaza peste 500 de locuri noi de munca este acordat un ajutor de stat de pana la 50 de milioane de euro, iar pentru cele sub 100 de milioane de euro care genereaza peste 300 de locuri de munca – de maximum 28 de milioane.

„Impactul estimat al acestor ajutoare pe schema ajutorului de stat este de 20.000 – 25.000 de locuri de munca nou create, la care se adauga 60.000 – 75.000 de locuri de munca in industriile de pe orizontala, deci un total de 80.000 – 100.000 de locuri de munca„, a estimat premierul.

Potrivit Wall-Street, Tariceanu a mai anuntat ca va majora capitalul social al CEC cu 250 de milioane de euro in scopul finantarii IMM-urilor si agriculturii. Mai mult, premierul a promis masuri pentru cresterea sustinerii IMM-urilor de catre Eximbank .

„Masurile stabilite vor fi suplimentare cheltuielilor cu investitiile deja programate pentru anul 2009, prin proiectul de buget transmis Parlamentului. (…) Trebuie sa refuzam orice perspectiva pesimista cum sunt cele ale multora dinte politicienii nostri. Eu, ca majoritatea romanilor, cred in capacitatea noastra de a trece peste orice obstacol”, a declarat seful Executivului.


Planul spulbera tinta de deficit, avertizeaza Romania Libera

Premierul propune alocarea a cel putin 2,07 miliarde euro pentru sustinerea IMM-urilor, agriculturii si locuintelor, suma care spulbera tinta de deficit fiscal pentru 2009, stabilita la 2% din produsul intern brut (PIB). Astfel alocarile initiale urca deficitul la peste 3,5% din PIB, daca Romania nu va apela la fondul de criza al Uniunii Europene, de 12 miliarde de euro. „Pentru o vreme nici o tara europeana nu va putea respecta deficitul strict de 3% din PIB, din cauza crizei. Se va lucra cu deficite de 4-4,5% din PIB”, a explicat presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru.


Opozitia nu gusta promisiunile premierului, precizeaza Cotidianul

Cristian Diaconescu, vicepresedinte PSD: „Dincolo de aspectele pur electorale se remarca faptul ca domnul prim-ministru vorbeste in numele unui Guvern pe care nu-l va mai conduce dupa 30 noiembrie. Am asistat la o retorica politica de campanie electorala. Discursul a fost unul optimist si de stanga. Nu am auzit insa nimic despre problemele grave actuale: deficitul de cont curent si deficitul balantei externe“.

Theodor Stolojan, vicepresedinte PD-L: „Domnul Tariceanu a revarsat cornul abundentei in campania electorala. A tinut un discurs electoral de la tribuna Guvernului Romaniei. Un asemenea discurs arata ca domnul prim-ministru nu mai are legatura cu realitatea. De unde nu erau bani de majorare a salariilor pentru profesori acum se discuta de alocari de miliarde de euro. Domnul acesta nu mai are ce cauta la guvernare“.

Lucian Bolcas, vicepresedinte PRM: „Pot caracteriza discursul domnului prim-ministru ca un discurs al disperarii. Nu as vrea sa compar promisiunile domnului Tariceanu cu majorarea de 100 de lei promisa de Ceausescu. Discursul domnului Tariceanu demonstreaza degringolada unui Guvern care nu mai poate gestiona situatia. In plus, prin ceea ce face aplica teoria mlastinii: cu cat te zbati mai tare, cu atat te afunzi mai rau“.

*9AM

Ce afaceri merg bine pe timp de criză?

Operatorii low-cost, hostelurile şi outleturile vor face faţă mai uşor turbulenţelor financiare. Pe timp de criză, luxul nu mai este la modă. În schimb, oamenii preferă produse şi servicii mai ieftine, merg mai des la biserică şi îşi încearcă norocul la loto.

Pentru marile companii, criza financiară înseamnă profituri în scădere şi o redimensionare a bugetelor. Pentru omul de rând, criza are însă un alt înţeles: vacanţe mai puţine şi mai ieftine, renunţarea la hainele de marcă sau la mesele la restaurant, precum şi amânarea achiziţiei unei case pe credit.

În aceste condiţii, firmele care îşi vor orienta oferta pentru a satisface nevoile specifice în vremuri tulburi nu vor avea decât de câştigat.

În Europa de Vest, outleturile înregistrează deja vânzări în creştere, iar operatorii low-cost transportă tot mai mulţi călători care în urmă cu câteva luni ar fi ales o companie clasică de transport aerian.

În plus, bancherii francezi renunţă la pauza de masă pentru a merge la biserică, în timp ce în Marea Britanie credincioşii au o rugăciune specială pentru a depăşi problemele financiare.

Pentru că efectele crizei vor fi mai temperate în ţara noastră şi dat fiind comportamentul de consum diferit al românilor, este greu de anticipat dacă aceleaşi afaceri se vor dovedi rentabile şi în ţara noastră.Economii

Acolo unde criza financiară a lovit cel mai dur, oamenii fie şi-au amânat vacanţele, fie au optat pentru o cazare la un hotel mai ieftin sau pentru un hostel.

În România, unde nu sunt aşteptate efecte negative de aceeaşi amploare, “migraţia” către serviciile hoteliere mai ieftine nu va fi la fel de evidentă. Cu atât mai mult cu cât românii alocă, de regulă, mai puţini bani pentru vacanţe, iar numărul hostelurilor şi al campingurilor din ţara noastră este scăzut. „Turismul românesc va fi cel mai puţin afectat între statele din Europa.

Un impact negativ se va resimţi însă la nivelul turismului de evenimente, din cauză că firmele îşi refac bugete“, este de părere Mihai Râjniţă, secretar general al Federaţiei Industriei Hoteliere din România. Totuşi, specialiştii spun că nu putem vorbi despre pierderi pe acest segment, ci doar de o încetinire a ritmului de creştere.

Austeritatea dictează

Schimbarea de opţiune este evidentă în state ca Marea Britanie, unde turismul de business se orientează tot mai des spre hoteluri low-cost. De exemplu, Travelodge, o reţea hotelieră inclusă în această categorie, a raportat venituri cu 45% mai mari numai pe segmentul de business.

Reprezentanţii companiei susţin că sunt luaţi cu asalt de cereri venite din partea directorilor financiari, ca urmare a reducerii drastice a cheltuielilor de călătorie. Potrivit Travelodge, pentru un număr de 43 de nopţi de cazare, o firmă poate economisi anual până la 8.000 lire sterline pentru fiecare angajat, dacă se renunţă la cazarea clasică.

Cererea migrează spre operatorii low-cost

Criza transportului aerian a început odată cu scumpirea alarmantă a barilului de petrol şi s-a acutizat pe măsură ce turbulenţele financiare internaţionale s-au intensificat.

Forţate să îşi reducă bugetul de călătorie, atât firmele, cât şi persoanele fizice s-au orientat rapid spre operatorii low-cost. Perioada de recesiune are ca rezultat un nivel temporar mai scăzut al traficului şi o modificare a structurii cererii.

Pasagerii continuă să călătorească, însă nu-şi permit să plătească la fel de mult. Astfel, pasagerii din segmentul corporate coboară o treaptă în ceea ce priveste costul călătoriilor, ceea ce este în beneficiul operatorilor low-cost.

„Compania noastră va înregistra o creştere a numărului de pasageri, atât pe segmentul business, cât şi al călătoriilor de agrement ca urmare a scăderii numărului de clienţi ai companiilor tradiţionale”, ne-a explicat Natasei Kazmer, director de comunicare la Wizz Air.

Totodată, reprezentanţii Blue-Air spun că, spre deosebire de alte pieţe care s-au confruntat cu scăderi în numărul de pasageri, piaţa din România s-a menţinut aproape de nivelul prognozat.

„Este dificil să prevedem ce se va întâmpla în 2009, ţinând cont, în primul rând, de lipsa de experienţă a populaţiei din România în ceea ce priveşte comportamentul în situaţii de criză economică”, ne-au declarat reprezentanţii Blue-Air.

Europenii preferă să ia masa acasă

Nevoia de a economisi îi determină pe mulţi europeni să renunţe la ideea de a mai lua masa la restaurant, în favoarea unei mese gătite acasă.

În consecinţă, vânzările retailerilor, în special a celor din categoria discounteri, au crescut semnificativ în ultima perioadă. De exemplu, în Marea Britanie, Aldi a înregistrat vânzări trimestriale în urcare cu un sfert, în special în rândul consumatorilor din clasa de mijloc.

In topul preferinţelor: Mâncarea congelată

În plus, Tesco, cel mai mare supermarket britanic, încearcă să atragă clienţi prin diversificarea ofertei de produse ieftine, cu preţuri de sub o liră. Dacă vânzările de mâncare congelată au explodat, nu la fel de bine stau magazinele cu produse ecologice, ale căror încasări au scăzut dramatic.

În România, comercianţii susţin că, în ciuda posibilor efectele negative ale instalării crizei, vânzările vor rămâne constante, o creştere urmând să aibă loc în perioada sărbătorilor de iarnă. „În momentul de faţă nu vedem niciun efect al crizei financiare în volumul vânzărilor.

Mai mult, noi vindem preponderent alimente de bază, pentru care cererea este aproximativ constantă, indiferent de fazele ciclului economic”, ne-au declarat reprezentanţii MiniMax Discount.

Italienii trag nădejde la jocurile de noroc

Îngrijoraţi de criza economică şi de recesiunea care bate la uşă, tot mai mulţi italieni îşi încearcă norocul la loterie. Astfel, la finalul lunii octombrie, Superenalotto, cel mai popular joc de loto italian a înregistrat un pot-record de aproape 100 milioane euro.

„Este firesc ca în perioadă de criză oamenii să joace mai des la loto. În timpul Marii Crize, din 1929-1933, frecvenţa celor care au jucat la loterie a crescut semnificativ”, ne-a declarat sociologul Marius Pieleanu. În opinia acestuia, este foarte posibil că asistăm la o creştere a jucătorilor de loto dacă efectele crizei se vor accentua şi în ţara noastră.

Până în prezent, însă, românii nu s-au înghesuit să cumpere bilete, înspăimânţaţi de veştile rele despre criză. Potrivit reprezentanţilor Loteriei Române, în cazul Loto 6/49, numărul de variante jucate creşte, în general, cu premiul de la categoria I.

Soluţii financiare pentru criză

Deşi pare greu de crezut, există şi activităţi din sectorul financiar care nu au fost afectate de criză. Ba mai mult, reprezentanţii acestor companii susţin că situaţia actuală le-ar putea aduce un plus de profit.

Reticenţa, alături de noile norme de creditare, i-a făcut pe mulţi români să-şi ia gândul de la achiziţionarea unei case prea curând. O alternativă o reprezintă produsele de economisire-creditare oferite de cei doi jucători de pe piaţa românească, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi BCR Banca pentru Locuinţe.

Avantajul acestui produs îl reprezintă faptul că, după ce economiseşte o perioadă, clientul poate contracta un credit în lei (se elimină riscul valutar), cu dobândă fixă, la care se adaugă o primă de la stat. „Criza internaţională nu numai că nu afectează sistemul băncilor pentru locuinţe, dar reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea şi consolidarea lui”, spun reprezentanţii sistemului de economisire-creditare.

Companiile se pun la adăpost

Pe de altă parte, prudenţa manifestată de unele companii constituie un motiv de bucurie pentru asiguratorii de credit comercial, dar şi pentru societăţile de factoring. Înmulţirea falimentelor din ultima perioadă, cauzată de lipsa de lichidităţi, determină tot mai multe companii să-şi asigure riscul de neplată al partenerilor de afaceri.

Criza actuală a făcut ca mulţi antreprenori să conştientizeze necesitatea unei asigurări de credit comercial. Concret, prin poliţa de credit comercial, compania îşi asigură portofoliul de creanţe, riscul de neplată al partenerilor de afaceri fiind preluat de asigurător.

Pentru a‑şi proteja fluxul de numerar, sensibil în perioade de criză, multe dintre companiile de pe piaţa românească apelează la factoring. “Ne aşteptăm ca politicile restrictive de creditare să aibă influenţe pozitive asupra activităţii de factoring“, susţine Mihaela Dimitriu, director al direcţiei de factoring din cadrul BRD.

Outleturile înfloresc

Reprezentanţii magazinelor de tip outlet susţin că vânzările merg bine, mai ales pe timp de criză, şi că sunt mulţumiţi de evoluţia încasărilor din Europa în ultima perioadă.

În ţara noastră, outleturile sunt aproape inexistente, iar preţurile afişate nu corespund întotdeauna profilului de business. În aceste condiţii, chiar dacă România ar fi grav afectată de criză, cei interesaţi să cumpere haine de marcă din colecţii mai vechi nu ar avea prea multe opţiuni.

„Noi vedem criza ca o adevărată oportunitate. Discounturile oferite sunt atractive pe perioadele în care oamenii au mai puţini bani. Am observat această tendinţă în Europa şi ne aşteptăm la un efect similar şi în România, după ce vom deschide o reprezentanţă aici în viitorul apropiat”, ne-a declarat Johan Rogiers, director general la Liebrecht & wooD. Potrivit acestuia, cele trei magazine deschise în Polonia continuă să crească într-un ritm mult mai ridicat decât magazinele obişnuite.

La rândul său, Brendon O’Reilly, directorul unei alte reţele de outleturi, GVA Grimley Outlet Services, susţine că în aceste perioade tot mai mulţi oameni îşi fac cumpărăturile în magazinele cu preţuri reduse. „Ne aşteptăm ca afacerile să meargă şi mai bine anul viitor, ca urmare a vânzărilor mai scăzute, anticipate de magazinele clasice”, spune O’Reilly.

Criza de cash din SUA, bucuria caselor de amanet

Până şi locuitorii din Beverly Hills amanetează tot felul de bunuri, de la tablouri de Picasso, Rolex-uri şi brăţări cu diamante până la automobile Porsche sau Ferrari.Cum economia americană este în criză, numărul clienţilor care apelează la o casă de amanet pentru un împrumut pe termen scurt a crescut dramatic în ultima perioadă.

Pentru că băncile nu mai acordă credite, cei care au nevoie urgentă de bani sunt nevoiţi să găsească soluţii pentru a face faţă facturilor de la o lună la alta.

Presa americană relatează tot mai mult despre oameni care recurg la casele de amanet pentru a-şi plăti taxele şcolare ale copiilor, pentru a-şi achita o rată la bancă sau pentru a face plinul maşinii.

La People’s Pawn, în Springfield, Massachusetts, colecţia de DVD playere, televizoare şi alte electronice devine tot mai mare. Aici vin chiar şi 200 de clienţi pe zi pentru a-şi aduce lucrurile şi a împrumuta bani, spune Efren Rivera, o angajată a casei de amanet, citată de MSNB.

Angajaţii caselor de amanet din SUA vorbesc despre 2008 ca despre cel mai prolific an din câţi au văzut Foto: AFP

Casele de amanet percep o dobândă situată între 5 şi 20% pe lună, în funcţie de valoarea mărfii şi de încrederea prezentată de client.

La o dobândă de 20%, pentru un împrumut de 75 de dolari timp de o lună un client plăteşte o dobândă de 15 dolari. Penalităţile la ratele neplătite la bancă sunt în medie de două ori mai mari de atât.

Succesul caselor de amanet arată că până şi în Beverly Hills a ajuns criza financiară, unde venitul mediu pe cap de locuitor în 2006 era de 50.218 dolari.

Şi bogaţii plâng după bani

Beverly Loan Co, din Beverly Hills, California, înfloreşte, spune directorul executiv al companiei, Jordan Tabach-Bank, citat de Bloomberg. La această casă de amanet, clienţii care au nevoie urgent de bani lasă bijuterii Cartier, motociclete Harley-Davidson şi statuete Oscar.

“N-am văzut în viaţa mea atâţia bancheri, avocaţi, doctori şi actori cu lucruri valoroase de amanetat. Cum creditorii obişnuiţi nu mai acordă credite, în multe cazuri noi suntem acum singura bancă disponibilă”, spune Tabach-Bank. La Beverly Loan Co, împrumuturile se acordă pe garanţii precum lucrări de-ale lui Pablo Picasso sau Anndy Warhol şi pot varia de la câteva mii de dolari până la sute de mii de dolari sau chiar milioane.

Clienţii iau aceste împrumuturi pentru a acoperi rate ipotecare, pentru a plăti pensii alimentare sau pentru a finanţa operaţii cosmetice, relatează Bloomberg.

Asociaţia Naţională a Caselor de Amanet din SUA (NPA) spune că 80% din clienţi îşi revendică bunurile amanetate la timp şi plătesc o dobândă care face ca businessul să prospere. După estimările NPA, pe întreg teritoriul Statelor Unite există între 12.000 şi 14.000 de case de amanet.

Cash America International Inc, care operează peste 500 de case de amanet în 21 de state, a raportat în al doilea trimestru din 2008 un profit mai mare cu 52% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut şi estima pentru al treilea trimestru un profit în creştere cu alte 20 de procente.

First Cash Financial Services Inc. operează 250 de case de amanet, iar profitul său a crescut cu 26% în primul trimestru şi cu 39% în al doilea.

Românii nu prea cred în criză

România a obţinut 92 de puncte la capitolul “încrederea consumatorilor”, ceea ce relevă o stare generală mai bună decât media globală

Jumătate dintre români cred că ştirile despre recesiune sunt doar poveşti. Din 52 de state, suntem ultima ţară în care consumatorii ar accepta să cumpere alimente mai ieftine. Suntem dispuşi să economisim doar la haine şi la energie.

Românii sunt impasibili în faţa crizei financiare cu care se confruntă restul lumii: mai mult de jumătate sunt convinşi că nici măcar nu traversăm o perioadă de recesiune, iar cei care recunosc totuşi existenţa unor tulburări economice spun că acestea nu se pot prelungi pe mai mult de un an de zile.

Acestea sunt principalele concluzii ale celui mai recent studiu al companiei de cercetare de piaţă Nielsen, axat pe percepţia consumatorilor din 52 de ţări – inclusiv România – în faţa crizei financiare globale.

De aici şi atitudinea la cumpărături. Contrar majorităţii ţărilor analizate de Nielsen, doar 16% din consumatorii români sunt dispuşi să cumpere produse alimentare mai ieftine. De altfel, suntem ultima ţară din cele 52 de state analizate în care consumatorii ar fi dispuşi să cumpere alimente mai ieftine în caz de criză în portofel.

Prin comparaţie, 70% din austrieci şi 62% din nemţi ar fi dispuşi să se orienteze în viitor către magazinele de tip discounter. Cheltuielile cu alimentele, băuturile şi produsele de larg consum ating circa 80% din bugetul destinat cumpărăturilor al unei familii din România.

“Românii se află încă pe valul expansiunii economice din ultima vreme şi, cel puţin deocamdată, nu au simţit nevoia să îşi ajusteze stilul de viaţă sau nivelul de consum în vreun fel”, sintetizează rezultatele studiului Emanuel Sanda, directorul general al Nielsen în România.

Renunţăm la haine

Întrebaţi la ce tip de investiţii ar renunţa totuşi în caz de criză economică, unul din doi consumatori a declarat că se gândeşte să-şi reducă bugetul pentru haine noi şi va mai amâna modernizarea tehnologiei, precum şi înlocuirea produselor casnice majore. Iar când vine vorba de strâns serios cureaua, 2 din 5 români spun că vor încerca să economisească la facturile de gaz şi electricitate.

Datele Nielsen sunt în acord cu aşteptările mai toturor retailerilor de electronice-electrocasnice şi îmbrăcăminte, care au declarat în ultimul timp că se pot înregistra temperări ale consumului, însă nu semnificative.

Vesticii sunt temători

Majoritatea locuitorilor din Europa de Vest – Franţa, Italia, Spania – s-au arătat temători în privinţa propriilor economii. Esticii, în schimb, printre care şi românii, privesc recesiunea mai relaxat şi au înregistrat un indice de încredere în economie mai mare decât media, potrivit studiului Nielsen, care pune aceste diferenţe pe seama ritmului rapid de dezvoltare a acestor ţări.

„În economiile emergente, aşa cum sunt China, Vietnam, Rusia, dar şi România şi Bulgaria, mai multe categorii de produse şi servicii continuă să îşi menţină creşterea de două cifre, consumul nefiind afectat în aceeaşi măsură ca în economiile occidentale”, se arată în analiza Nielsen.

Autorii studiului apreciază că sumele cheltuite cu ocazia sărbătorilor de iarnă vor fi reduse în ţările occidentale, însă nu acelaşi lucru se va întâmpla şi în Est.

Studiul a fost realizat în perioada 22 septembrie – 6 octombrie, fiind intervievaţi peste 26.000 de utilizatori de internet din 52 de ţări din toată lumea.

Criza atinge serios călătoriile

lDacă în 2006 şi 2007, operatorii aerieni se lăudau cu creşterea cu până la 30% a numărului de pasageri, acum, cele mai optimiste previziuni arată o scădere a traficului cu 10%. Numărul de pasageri a stagnat şi chiar a scăzut pentru o mare parte dintre companii în luna septembrie.

“Este imposibil ca acest segment să nu fie atins de criza economică. Sperăm să fie scăderi de doar 10% comparativ cu anul trecut în ceea ce priveşte numărul de bilete vândute”, susţin reprezentanţii firmelor low-cost ce operează în România.

Pachetele scoase la vânzare pentru vacanţa de iarnă sunt aproape epuizate, însă reprezentanţii industriei spun că vor veni perioade mai dificile în primăvară.

Ion Migdal: „Marţi ne umflă «doi şi-un sfert»“

Ion Migdal, fratele lui Fane Spoitoru, ştia că va fi săltat de procurori. Aceasta reiese din interceptarea convorbirilor telefonice pe care acesta le avea cu complicele său, Sandu Mialcă, în dosarul în care cei doi au fost trimişi în judecată pentru că ar fi promis unor deţinuţi că vor fi puşi în libertate, lăsând să se creadă că au influenţă asupra unor magistraţi.

Migdal l-a sunat pe 28 septembrie, într-o duminică, pe Mialcă şi i-a transmis: “Vezi că marţi vor să ne umfle ăştia de la «doi şi-un sfert» (Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului de Interne – n.r.)”. “A, ţi-a zis ăla… nebunu’ ăla al tău…”.

După câteva minute de discuţii, cei doi decid să aştepte să fie ridicaţi de anchetatori. În data de 30 septembrie, marţi, Migdal a fost reţinut de procurorii DIICOT pentru trafic de droguri, iar două zile mai târziu era săltat şi Mialcă.

“Mi-am băgat coada… l-a pus liber”

Procurorii DNA au relevat faptul că cei doi interlopi erau cunoscuţi în penitenciarele din jurul Capitalei că ar avea influenţă asupra magistraţilor.

“În perioada iunie-octombrie 2008, Sandu Mialcă era contactat telefonic, zilnic, de cel puţin zece deţinuţi aflaţi în penitenciarele Jilava şi Rahova sau de rude ale acestora care solicitau în mod direct sprijinul pentru a interveni pe lângă magistraţi ai Curţii de Apel şi Tribunalul Bucureşti pentru a fi puşi în libertate sau pentru a li se reduce pedepsele, negociind sumele pretinse, stabilind întâlniri pentru a justifica influenţa pe lângă magistraţi”, se arată în rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată cei doi. În schimbul influenţei, ei cereau sume între 10.000 şi 30.000 de euro.

Cei doi au primit 30.000 de euro de la Lidia Balint pentru eliberarea lui Nuţu Cămtaru, care a primit aviz pozitiv la Judecătoria Sectorului 4, dar i s-a respins cererea la Tribunal. “Mi-am băgat coada, mi-am făcut meseria… s-a dat afară şi l-a pus liber”, explică într-un limbaj codificat fratele lui Fane Spoitoru.

Migdal a declarat la DNA că îşi va susţine nevinovăţia la Tribunal. “O cunosc pe Balint Lidia, cât şi pe soţul ei Balint Ion. Cu Balint Ion am fost la puşcărie, în urmă cu mai mulţi ani. Sunt actor profesionist, colaborez cu Pro TV”, sunt singurele declaraţii făcute când a fost arestat. Migdal a avut un rol în filmul “Băieţi buni”.

Romania, retrogradata numai pe hartii sau si in economie?

Criza financiara este oarba, loveste economia mondiala din toate partile si face ca totul sa devina incert, mai putin faptul ca timpul merge inainte. Cum va evolua economia Romaniei in urmatoarele luni aflati mai jos.
Una cate una tarile europene sunt afectate mai mult sau mai putin de criza. Daca cea mai afectata de pana acum pare a fi Islanda, urmata de celelalte tari europene dezvoltate, efectele se indreapta tot mai mult si spre tarile europene in dezvoltare, implicit si catre Romania.

La sfarsitul lunii octombrie agentia de rating Standard & Poor’s (S&P) a retrogradat Romania si a scos-o din categoria „investment grade”, ceea ce o face acum riscanta in ochii investitorilor (cadru economic si juridic instabil, riscuri mari si sanse de profit reduse). Ieri, o alta agentie de rating, de data aceasta Fitch, a coborat si ea ratingul Romaniei, impreuna cu al altor trei alte tari din zona: Bulgaria, Ungaria si Kazahstan.Fitch a scazut si ratingurile Bulgariei, Ungariei si KazahstanuluiAceste retrogradari economice survin dupa multe altele, mai mici ca importanta, dar care cumulate au adus la situatia actuala, de „atentie, nu investiti aici, riscul e prea mare!”. Dupa retrogradarea Romaniei, de catre „doctorul” S&P, a urmat retrogradarea Bucurestiului, centrul economic al tarii. Odata afectat intregul (Romania), boala numita „criza financiara mondiala” a afectat creierul-capitala, orasul cel mai dezvoltat si punctul de inceput pentru orice investitor. Apoi a urmat: Transelectrica si Transgaz, doua companii de interes strategic pentru Romania si monopoluri pe pietele pe care activeaza, piata energiei electrice si respectiv al energiei calorice.Pozitia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a fost foarte ferma: „S&P ar trebui sa-si refaca raportul prin care a scos Romania din clasa” datorita faptului ca datoria externa este redusa, singura problema fiind deficitul de cont curent. Insa S&P a coborat pe buna dreptate ratingul, dupa aprobarea legii „50%”, care ar fi dus la o inflatie extrem de mare, lucru de nedorit pe timp de criza.

Initial, agentiile de rating Moody’s si Fitch, nu au modificat ratingul Romaniei, dand dovada de prudenta. Insa prognozele de evolutie economica pentru Uniunea Europeana (UE) ale Fondului Monetar International (FMI) si Comisiei Europene (CM), probabil ca le-au dat de gandit.

Atat FMI, cat si CM au rectificat prognozele pentru economia mondiala pentru finele lui 2008 si pentru 2009. FMI a estimat recesiune pentru UE, cea mai grava dupa cea din ’29-’33, in timp ce CM a considerat ca economia europeana va creste usor (1,4%). Si chiar daca prognoza comisiei pentru Romania, a fost una de crestere economica, aproximativ 8% pentru 2008 si 4% pentru 2009, criza este oarba si daca loveste in tarile dezvoltatea ale UE, efectele se vor resimti si in tarile in dezvoltare ale uniunii.

Ieri, alt „doctor”, agentia de rating Fitch, a mai retrogradat, pe langa ratingul de tara, si calificativele pentru orasele Bucuresti si Oradea, si cinci banci autohtone importante: BCR, BRD Soc Gen, Bancpost, Unicredit Tiriac Bank si Banca Romaneasca.

Fitch isi motiveaza alegerea prin faptul ca este posibil ca Romania sa aiba nevoie de sprijin financiar extern, pentru a impiedica „o criza a creditului”, avand in vedere ca se confrunta cu un deficit de cont curent, care ar urma sa depaseasca 14 % din PIB in acest an, potrivit Ministerului Economiei si Finantelor.

In plus, agentia de rating a avertizat asupra cresterii riscurilor la adresa economiei romanesti, ca urmare a sporirii datoriei sectorului privat pe pietele externe (creditele solicitate de populatie in principal), din ce in ce mai nesigure. Potrivit agentiei de rating, in contextul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, factorii politici de la Bucuresti au ignorat semnalele de alarma, fapt care atrage dupa sine posibile consecinte negative asupra coerentei politicii fiscale.

„In acest sens, Ministerul Economiei si Finantelor a avertizat, deja, ca exista o lipsa de coerenta la nivelul factorilor politici de decizie (Parlament, Presedintie, partide parlamentare) in asumarea unor politici publice restrictive care sa reduca riscurile induse de criza financiara si economica globala si care sa asigure in continuare Romaniei o crestere economica. Pe de alta parte, decizia Fitch nu a tinut cont de evolutii importante ale economiei romanesti, cum ar fi cresterea reala anuala a PIB la 9,1% in 2008, si 6% estimat pentru 2009, precum si mentinerea unui nivel extrem de redus al datoriei guvernamentale (10,6% din PIB, in iunie 2008). In plus, Romania are un nivel al rezervelor internationale suficient (27,3 mld. EURO la sfarsitul lunii septembrie) si un stoc de datorie externa mai scazut comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene”, a declarat Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.

Efectele negative ale scaderii ratingului vor fi vizibile atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Pe termen scurt Romania va fi privita cu suspiciune de si asa putinii investitori existenti pe timp de criza, si se va indatora pe termen lung la preturi din ce in ce mai mari. Iar in functie de cat de ample si dure vor fi loviturile crizei, pe termen lung estimarile sunt sumbre: somaj si recesiune.

*9AM

Românii, campioni mondiali la taxe

Intr-un an, contabilii stau la coada la Fisc peste 200 de ore pentru fiecare firma

Romania a coborat pana pe locul 146 din 181 de tari analizate din punct de vedere al platii taxelor, ca urmare a cresterii numarului de taxe si a ponderii acestora in profitul firmelor, potrivit unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC) si Banca Mondiala (BM).

Un raport al Băncii Mondiale plasează România pe cea mai înaltă poziţie în lume la numărul de plăţi făcute în contul taxelor. Dările sustrag 48% din profitul firmelor mijlocii. Dar vin vremuri mai bune.

Firmele din România plătesc cel mai mare număr de taxe din lume şi chiar dacă impozitul unic este de 16%, este doar unul de faţadă, pentru că o firmă plăteşte pe taxe 48% din profitul pe care îl realizează, arată un raport al Băncii Mondiale, sprijinit de casa de consultanţă PricewaterhouseCoopers. România se situează pe ultimul loc (181) între ţările analizate de Raportul Băncii Mondiale „Paying taxes 2009”, cu cel mai mare număr de taxe de plătit pe an, 113, coborând de pe locul 175 în raportul precedent. Per total, analizând numărul taxelor, timpul consumat pentru plata lor şi suma cheltuită din profit pe dări, România este pe locul 146 din 181 de ţări, în coborâre de pe locul 134, anul trecut.

In 2007 fata de 2006, numarul taxelor de platit in Romania crescuse de la 96 la 113, iar cele mai multe taxari suplimentare s-au pus pentru fondul de garantare (12 noi taxe) si pentru piata muncii (inca 12)

Astfel, la nivelul anului trecut, Romania se situa pe ultimul loc (181) intre tarile analizate, cu cel mai mare numar de taxe de platit pe an, 113, coborand de pe locul 175 in raportul precedent.

„MENTALITATE DE MILIŢIAN” / Tupeu de jmecher cu caşchetă

„Mentalitatea de miliţian” este atributul vreunei civilizaţii extraterestre. Este boală grea. Poate fi transmisibilă, dar la unii face parte chiar din natura lor umană. Unii cred că este o calitate şi un instrument necesar de acaparare a puterii şi de impunere, de menţinere a unui anumit tip de gândire. Acest virus a evoluat o dată cu societatea, adaptându-se mereu în lupta sa cu noile vaccinuri. Miliţianului ajuns la birou de poliţist nu-i e frică de consecinţe, pentru că acestea nici nu există pentru el. Are spate şi poate şi funcţie. Mentalitatea de miliţian înseamnă „cine nu este cu noi sau ca noi este împotriva noastră”. Este puterea devenită abuz. Ieri, un subofiţer s-a găsit să-şi parcheze limuzina fix în uşa magazinului fără să-l doară măcar în caşchetă. Azi se găseşte unu’ care să urmărească „gruparea emo”, aşa, preventiv. Tot azi s-a găsit un altul care să-i dea vreo trei pumni unui copil al străzii găsit undeva, pe scările unei instituţii, în plină noapte, în timp ce alţi doi, într-un birou înghesuit de provincie, conduc un interogatoriu cu pumnii. „Noi ne permitem, iar voi, restul, trebuie să respectaţi ceea ce ne permitem noi.” Există leac, dar unii chiar nu vor să fie vindecaţi. „Miliţianul” nu este decât „coada de topor” sau „braţul înarmat” – exprimarea cea mai brutală, directă şi vizibilă a „mentalităţii de miliţian„.

Un miliţian bate doi copii ai străzii în mijlocul bulevardului, un altul bate o persoană în sala de interogare în mijlocul audierilor, un altul ia mită pentru a nu da unei dudui amendă că a trecut pe linia continuă. Dar Dumnezeul filmuleţelor, întâmplărilor cu miliţienii din ziua de azi e cel făcut la Tulcea. Nu ştiu exct când e făcut. Destul de recent oricum, probabil anul acesta.

Un purtător de „caşchetă” cu ceva funcţie „pe spate” îşi parchează Audiul fix în uşa unui magazin de la parterul blocului în care locuieşte, blocând accesul, clienţii fiind nevoiţi să se strecoare între uşă şi A6-ele impunător. Şi când vine seara, şi patronul vrea să închidă magazinul, închide dacă poţi. Uşa era blocată de Audi. Deci, pa…Nonstop, frate, că aşa vrea ăla cu „caşchetă” în seara asta, că n-a avut unde să parcheze decât fix în uşa ta, nene. Că cine te-a pus să-ţi faci magazin acolo, unde vrea ăla să-şi parcheze limuzina? Şi ce dacă te enervezi? Şi ce dacă chemi Poliţia?

CORB LA CORB NU-ŞI SCOATE OCHII

Mai întâi ce spune dispeceratul 112: „Noi nu putem să luăm maşina cu forţa„. Ce zice subofiţerul venit să constate treaba la faţa locului: „Nu-mi permit să aduc atingere la maşina asta… să o trag să fac alt lucru”. Comicăria e însă şi mai mare când poliţistu’ ăla venit „să constate la faţa locului”, încolţit de lumina reflectoarelor televiziunilor, înjură în gând, dă cu „caşcheta” de pământ, şi, deh, ce să facă, urcă până la apartamentul împricinatului. Cioc-cioc. Sfios şi umil, pus într-o oarecare încurcătură: „Îmi cer scuze că vă deranjez la ora asta, avem şi noi o problemă… vrea domnul de jos să închidă magazinul”. Subcomisarul năuc, dar cu doza de aroganţă în buzunar: „Cine-i domnul de jos?”. „Cu magazinul de jos de la parter… Putem să îl ajutăm să iasă?” „Nu-l cunosc, nu ştiu la ce vă referiţi.” „Păi cu maşina.” „Discutăm mâine.”

Şi buf o uşă în nas. Şi gata s-a rezolvat problema. Poliţistul se dezumflă şi pleacă, maşina rămâne parcată până a doua zi la ora 18:00.

ANCHETĂ INTERNĂ
Ce zice printre aşchii şefu’ lu’ proprietaru’ lu’ A6, domnu’ Machedon: „O să se facă o anchetă internă şi dacă într-adevăr se dovedeşte că a blocat uşa cu intenţie, o să iau măsuri vizavi de deontologia profesională”. Probabil că „vizavi de deontologia profesională” subcomisaru’ n-a păţit nimic. A luat doar o amendă de 150 de lei pentru parcare neregulamentară şi şi-a luat binişor limuzina din uşa magazinului abia a doua zi la ora 18:00.

CĂ AŞA A VRUT MUŞCHII LUI.
Domnule Machedon din Tulcea, şef de IJP, vă întreb şi io aşa, ca un om simplu ce sunt (care n-are deontologie profesională poliţienească sau miliţienească), dar dacă muşchii mei sau ai lui Ionescu „voia” să parcheze maşina în uşa magazinului ce se întâmpla? Tot aşa frumos ca o balerină urca un domn poliţist până la apartamentul meu să-mi spună că-şi cere scuze, că mă deranjează şi dacă putem să-l ajutăm pe domnul de jos să închidă magazinul? Eu mă îndoiesc. Şi mă îndoiesc şi de faptul că domnul subofiţer a primit ceva mai mult decât înjurăturile de rigoare şi 150 de lei amendă. Şi atunci, ce dacă ne enervăm?

Jmecheru’ e cel care face orice şi ştie că nu păţeşte nimic, pentru că este bazat, are spate. Spatele înseamnă întotdeauna bani, funcţie, rude sus-puse sau alt tip de cumetrii. Trăieşte dincolo de consecinţe. În afara lor. Ce urmează urmează, oricum el nu este afectat. Că el are spate. O să ne ocupăm azi de „spatele” cu „caşchetă”. Tupeul de poliţist. Sau mai bine zis de miliţian.



De la roacări, la emo
În anii ’50-’60, miliţia supraveghea roacării pletoşi, drogaţi şi satanişti. Câţiva ani mai târziu intrau în vizor punkiştii. Astăzi e rândul adepţilor EMO. Presa s-a inflamat în momentul în care s-a aflat că poliţia timişeană îi supraveghează pe adepţii mişcării EMO sub pretextul prevenirii. Adică „trebuie să ştim cum se manifestă membrii acestei comunităţi, ce trăiri au. Ca să previi ceva, trebuie să fii mai întâi bine informat. Nu-l considerăm ca fiind un curent ilegal, dar e important să vedem cum sunt ei pentru a preveni eventualele devieri”, declara agentul Marinela Apostolache, ofiţer de presă al IJP Timiş. Vocea superioară venită de la Bucureşti, adică de la Inspectoratul General al Poliţiei, spune că iniţiativa aparţine doar şefului Poliţiei Timiş de a înţelege mai bine acest fenomen. „Tinerii adepţi ai curentului EMO nu sunt filaţi operativ şi nu sunt văzuţi de poliţişti ca potenţiali infractori.”



Poliţistul şi EMOiştii: comicărie în trei acte
Comicăria a început probabil într-o zi ploioasă de vară, când un poliţist puhav, răsturnat comod pe scaunul de la biroul său poliţienesc, îşi revărsa şuncile peste „Idiotul” lui Dostoievski şi se simţea EMOţionat.

Şi, cum stătea el aşa liniştit în scaunul „ministerial” privind cum se scurg şiroaie picăturile de ploaie pe geamul biroului spălat numai de natură timp de ani şi bătând darabana în biroul dischisit, dar slinos pe alocuri (deh, s-a mai scurs un muştar, o zmerică, un „checiup”, o îngheţată sau poate puţină dulceaţă din vreo gogoaşă aburindă la pachet), îi vine. Şi îi vine. Şi se EMOţionează. Şi-şi sună superiorul, care se EMOţionează şi el ascultând cuvintele inferiorului său (mă refer aici la funcţie, nu neapărat la kilograme) de la celălalt capăt al firului: „Ştiţi domn comandant, ce m-am gândit io aşa, stând la birou… Că am văzut, dom’le, vă rog, iertaţi-mi limbajul mai degajat, … deci am văzut, dom’le, cum e cu EMO ăştia, dom’le”… „EMO? Ce EMO, măi Pandele? Despre ce tot îndrugi acolo?” „Cum dom’ comandant, nu ştiţi? Cu EMO? Păi e ditai mişcarea EMO. Cu copiii ăia care plâng, se vopsesc pe la ochi, se sinucid în masă şi ascultă muzică d’aia dă roacări care cântă cu chitările în dreptul, vă rog să mă scuzaţi, penisului…” „Aşa mă Pandele… Şi?” „Păi să vedeţi ce m-am gândit… Ăştia trebuie urmăriţi, dom’le, vă rog să mă scuzaţi, monitorizaţi… că-s periculoşi… Io zic că trebuie ţinuţi sub observaţie… Că se extinde cu EMOiştii ăştia… Atrag alţi copii în «reţeaua» lor… Şi dacă se sinucid?”

Planul EMO

Superiorul îşi priveşte superior stiloul de firmă, care luceşte pe masă în lumina neonului. „Măh Pandele, să ştii că nu eşti prost deloc. Da, sunt periculoşi. Trebuie observaţi. Da’ discret… Trebuie s-o facem discret… Adică să nu fim cu «geana» pe ei. Trebuie să vedem cum se manifestă, să prevenim astfel de elemente perturbatoare şi periculoase. Strânge vreo trei-patru băieţi d’ai tăi şi vedeţi prin licee, localurile pe care le frecventează… Ştii cum să faci… Că doar nu eşti prost, măh Pandele. Hai, că mâine semnez nota internă. Şi te şi apuci de treabă.” Închide telefonul şi-şi mai priveşte o dată stiloul cu care va semna mâine nota internă. Poliţistul Pandele îşi râde în barbă satisfăcut, ia o hârtie şi cu un pix de 0,20 de lei şi trasează un plan. Planul EMO. Cu nota internă în sertar şi zelul de poliţist în buzunar, dar cu uniforma lăsată acasă, Pandele o ia la picior pe străzile care împrejmuiesc două licee din urbe. „Aha, uite doi EMO, ia să-i urmăresc să văd ce fac. Dar discret, s-o fac discret, că aşa a zis dom’ comandant.” Şi urmăreşte la pas un cuplu de tineri elevi, EMO adevărat, având în vedere tunsorile şi îmbrăcămintea. Cei doi intră într-un local, unde se întâlnesc la o masă cu alţi patru din aceeaşi „reţea”. Pandele, atent să nu-i scape nici o mişcare, se aşază la cea mai apropiată masă liberă de cea a EMOiştilor. La masa tinerilor se vorbeşte despre şcoală, profesori, note, emisiuni la televizor, amintiri din vacanţă. Pandele începe să-şi cam piardă răbdarea. Dar trebuie să rabde, că doar e în misiune secretă.

Într-un final, după vreo două-trei ore, timp în care au „tras” de nişte sucuri, tinerii pleacă în direcţii diferite. Pandele pleacă şi el. La „bază” trebuie să facă un proces-verbal. Zilele se scurg. Pandele tot n-a aflat mare lucru în misiunile sale secrete despre mişcarea pe care o supraveghează discret. Nici o sinucidere, nici o „racolare”, nici o violenţă EMO, şi pe nimeni care să prizeze droguri n-a prins. Îşi pansă rana de la deget, căpătată în timp ce se pitise pe după un copac, şi se împiedică de o buturugă în timp ce urmărea un grup EMO. EMOlientul importat îşi făcu cât de cât efectul la degetul bandajat, dar Pandele nu mai este EMOţionat. „Până la urmă ce e domne cu EMO ăştia şi de ce trebuie să mă ţin io după ei în fiecare zi? Cine dracu’ m-o fi pus să-i zic lu’ şefu’?” Asudă şi trânti cu basca de pământ o dată cu o înjurătură birjărească. „Mai bine mă ocup de dosaru’ ăla de evaziune fiscală, pe care nu-l mai termin de doi ani, decât să mă ţin după mucoşii ăştia!” (Andreea Tudorică)

Miliţianul

VÂRSTĂ: n-are. Are însă în genere multe kilograme

LIMBAJ: te împroaşcă cu aşchii când ţi se adresează

FIŞA POSTULUI: se ocupă cu „fă asta, băh, aşa, că aşa vreau io, că io-s poliţist, da? Şi nu mai comenta„. Legea lui e mai importantă decât legea scrisă, pe care de multe ori nici nu o prea cunoaşte.

CARACTER: are întotdeauna dreptate. Dacă-l contrazici, te înjură sau îţi aplică „o corecţie”. Miliţianul-şef ajuns la birou poliţienesc cu un pic de funcţie care zgândăre orgoliul, are spate, nu-i e frică de consecinţe, pentru că el este în afara lor, pentru el ele nu există. Dacă mai pui în loc de sare şi nişte rubedenii sus-puse şi în loc de piper, un şef care-l laudă, tocăniţa de impertinenţă, nesimţire şi mitocănie e gata, dă în clocot. Şi răbufneşte zilnic. Pentru că e menţinută caldă şi îşi permite.

Cristian Crisbasan: Miliţianul eşti tu
„Mentalitatea de miliţian” nu este atributul vreunei civilizaţii extraterestre, nici vreo boală de tip „gripa aviară” sau adusă de marinari în port cu vapoarele. Nici măcar nu a fost răspândită de sovietici cu tancurile. Este o boală străveche, un virus care a evoluat o dată cu societatea, adaptându-se mereu în lupta sa cu noile vaccinuri – căpătând forme din ce în ce mai rafinate, perverse, diabolice şi mai bine disimulate, chiar şi sub imaginea celor mai avansate democraţii.

Acest virus şi-a găsit mediul ideal o dată cu instituţionalizarea şi legalizarea de către stat a unor forţe de coreciţie şi represiune menite să impună maselor de cetăţeni un anumit mod organizat, disciplinat, deseori cazon şi dictatorial, de a-şi trăi viaţa. Această acţiune a avut menirea şi de a separa şi proteja mai eficient anumite „elite” de restul „prostimii”. Pentru că, dacă ne gândim bine, nici măcar „Jaful secolului” sau celebrii criminali în serie nu justifică instituirea şi funcţionarea statului poliţienesc. „Miliţianul” nu este decât „coada de topor” sau „braţul înarmat” – exprimarea cea mai brutală, directă şi vizibilă a „mentalităţii de miliţian”.

„Miliţianul” face parte chiar din natura umană. Unii cred că este o calitate şi un instrument necesare de acaparare a puterii de impunere şi de menţinere a unui anumit tip de gândire.

Lucrurile sunt foarte simple, de fapt. Pe de o parte, un părinte îşi pedepseşte crunt copilul (fizic sau pishic) când acesta a făcut o greşeală, fără să-i explice nimic, urlându-i în faţă „Eu te-am făcut, eu te omor!” sau „Trebuie, pentru că aşa vreau eu!”. Pe de altă parte, întreaga „elită conducătoare” a unui stat îşi tratează cetăţenii ca pe nişte servitori umili, datori să asculte orbeşte tot ce li se impune. Ambele exemple de mai sus au, dincolo de toate, aceeaşi esenţă. Asta se înâmplă când autoritatea este construită şi exercitată în această logică, indiferent de domeniul de aplicare. „Mentalitatea de miliţian” înseamnă să crezi într-o superioritate a unor fiinţe umane asupra altora, impusă cu forţa: fizică, mentală, financiară, armată, politică, economică, religioasă. Înseamnă să gândeşti lumea în aceşti termeni reducţionişti: oameni puternici versus oameni slabi. Cei din urmă trebuie mereu reeducaţi, dresaţi şi controlaţi pentru a-i servi cât mai bine pe primii – o armată de servitori nediferenţiaţi pe identităţi umane.

Este „miliţian” masculul care crede că femeia este o fiinţă inferioară şi-şi tratează nevasta şi familia în această logică. Funcţionarul care te umileşte la ghişeu. Politicianul abuziv şi corupt. Şi, în general, toate formele de manifestare a elitelor conducătoare ale unui stat care refuză să se pună în slujba cetăţeanului care le-a dat votul. „Mentalitate de miliţian” înseamnă „cine nu este cu noi sau ca noi este împotriva noastră„. Este puterea devenită abuz.

Eşti „miliţian” chiar tu, care accepţi, tolerezi şi chiar încurajezi la familia şi prietenii tăi ceea ce condamni, judeci şi pedepseşti la alţii. Eşti tu care te bagi în faţă la coadă, la semafor sau pe o listă. Şi eşti „miliţian” şi tu cel care crezi că numai Dumnezeul religiei tale înseamnă „calea cea dreaptă”.

Sloganul de bază: „Noi ne permitem, iar voi restul trebuie să respectaţi ceea ce ne permitem noi”. Trăsături specifice: nesimţirea, aroganţa, tupeul, forţa brută şi terorismul psihic. La Auschwitz exista o regulă care spune totul şi care rămâne valabilă, din păcate, şi azi: „Este permis numai ceea ce se ordonă„.

*Jurnalul Naţional

AZILUL MILIARDARILOR IMOBILIARI / Şapte bătrâni paravan pentru afaceri colosale

Nicolaide Dumitru – 97 de ani, Maria Nicolaescu – 70 de ani, Natalia Preda – 76 de ani, Ion Rusescu – 92 de ani, surorile Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu – 60 de ani, Sonia Gesy Pavlovici – 85 de ani. Numele lor nu spune nimic. Averilor lor însă pot spune multe. Cei şapte bătrâni au primit de la statul român în ultimii ani 362 de hectare de teren în Bucureşti. Terenuri ce valorează acum sute de milioane de euro. Cum au ajuns de la statutul de pensionar la cel de moşier? Simplu, doar pe acte. Mafia imobiliară le-a dat de urmă, le-a folosit numele în dosarele de retrocedare, le-a luat terenurile şi nu le-a dat mai nimic. Au rămas doar cu pensiile şi cu regretul că au avut încredere în cine nu trebuie. Nu se ştie foarte multe despre ei, unii au şi decedat între timp, cum este cazul Soniei Gesy Pavlovici, cea care a primit de la Traian Băsescu, în perioada în care era primar general, mai multe proprietăţi printre care şi Parcul Duca, ajuns în proprietatea lui Codin Maticiuc, pe numele lui de scenă Poponeţ. Interesant este că femeia în 2001, atunci când i-a fost retrocedată averea, era bolnavă de alzheimer şi internată într-un azil din Franţa. Cotidianul „Jurnalul Naţional” vă prezintă povestea celor şapte bătrâni înşelaţi de băieţii deştepţi.

Şapte bătrâni, cu vârste între 60 şi 97 de ani, ar trebui să facă parte din Top 300, la capitolul tranzacţii imobiliare, ca fiind cei mai bogaţi oameni din România. În total au primit de la statul român 362 de hectare în Capitală. Nu vedeau în veci nici un petic de pământ dacă mafia imobiliară nu intra pe fir. Ei au fost doar paravan, şi-au vândut drepturile litigioase şi au rămas în final doar cu pensiile.

Nicolaide Dumitru, 97 de ani. La vârsta lui, te-ai aştepta să îl găseşti pe listele cu medicamentele compensate şi nu pe cele cu retrocedări de sute de milioane de euro. Nu este o noutate pentru nimeni faptul că bătrânii României, cu pensiile lor mici, sunt clienţii nelipsiţi ai cozilor lunare la farmacii. Cu bani puţini şi cu nevoi multe, pensionarii noştri îşi duc zilele de azi pe mâine. Ei bine, pe Dumitru Nicolaide noi l-am găsit proprietar pe aproape 200 de hectare de teren. Atât de generoase au fost autorităţile statului cu omul nostru, încât Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cercetează retrocedările făcute în numele lui. Totul a început cu o hotărâre semnată de fostul prefect al Bucureştiului Mioara Mantale. Atunci Nicolaide a primit în Nordul Bucureştiului 12 hectare de verdeaţă, mai exact în curtea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. Ulterior, el a mai fost cadorisit cu alte sute de hectare la Popeşti Leordeni. Iată care este pachetul complet: în Bucureşti, Nicoliade a primit 12 hec­tare la Băneasa, închizând astfel lupta imobiliară din zonă. A mai primit în jur de 11 hectare la Laromet, renumita fabrică din Bucureştii Noi.

Ca afacerea să fie rotundă, petentul a mai luat încă vreo 150 de hectare la Popeşti Leordeni, în curtea unui alt institut Agropol Popeşti-Leordeni. Alte 14 hectare i-au fost date la Mogoşoaia. Lista mai continuă cu încă 10 hectare ca măsură recompensatorie în Bucu­reşti, fără ca să fie trecut amplasamentul. Au urmat şi câteva imobile pe Strada Mihai Eminescu sau Ciprian Porumbescu.

Cotidianul „Jurnalul Naţional” a relatat de-a lungul timpului toate mişcările care au avut loc pe harta Bucureştiului în urma retrocedărilor. Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a cerut la rându-i Corpului de Control o anchetă amănunţită în ceea ce priveşte restituirile de proprietate din curtea unităţilor de cercetare. „Verificările tematice realizate de consilierii Direcţiei Generale de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul MADR au vizat şi retrocedarea către Nicolaide Dumitru a suprafeţei de 12,5 hectare din terenul concesionat Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Suprafaţa de 12,5 hectare nu a fost retrocedată compact, ea a fost împărţită în 12 loturi repartizate pe terenul concesionat de SCDP, loturi pe care se derulau programe naţionale de cercetare. În deciziile de scoatere definitivă din circuitul agricol s-a scris că terenurile în cauză sunt „teren arabil, clasa a III-a de calitate”, fără să se precizeze că acestea erau ocupate cu livezi, conform proceselor-verbale de punere în posesie şi ale planurilor de amplasament şi delimitare a imobilului. ADS a diminuat în mod nejustificat suprafaţa pomicolă a SCDP Băneasa, suprafaţă inclusă în diferite programe de cercetare. Nota de control a fost înaintată Ministerului Internelor şi reformei Administrative, precum şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea demarării cercetărilor specifice legate de retrocedările realizate”, se precizează în raportul corpului de Control trimis Cotidianului „Jurnalul Naţional” .

MARIA NICOLAESCU, 70 DE ANI.
Pensionara trăieşte în Constanţa şi, pentru o femeie de anii ei, pare foarte abilă. Numele ei este prezent în actele unor tranzacţii imobiliare. Una dintre ele este o adevărată moşie – 147 de hectare la Agropol Popeşti-Leordeni. Alături de un alt om de afaceri, „imobiliarul” Sorin Vişenescu, ea apare drept beneficiara suprafeţei evaluate la 30 de milioane de euro. Din câte se pare, afacerea Popeşti-Leordeni a căzut pentru moment, prin retragerea din ecuaţie a ADS-ului şi mai ales prin pericolul unui dosar în lucru al DNA în privinţa retrocedărilor numeroase din curtea institutelor de cercetare din Bucureşti. Numele femeii nu este însă străin de alte afaceri cu teren, asemănătoare cu cele descrise de Jurnalul Naţional. Singurul lucru care le diferenţiază sunt locaţiile. Astfel, Maria Nicolaescu a fost trecută în actele de vânzare-cumpărare ale unor suprafeţe generoase de pământ din Craiova sau Timişoara.

NATALIA PREDA, 76 DE ANI.
A primit 12 hectare tot în Băneasa. În aceeaşi hotărâre 916 din 26.01.2006 a Comisiei Municipiului Bucureşti pentru Aplicarea Fondului Funciar, prin care a trecut şi dosarul lui Nicolaide Dumitru. De această dată, fostul prefect al Capitalei Mioara Mantale a avut grijă de un ieşean de-al ei, Viorel Nicoară, cel care primeşte jumătate din averea femeii de 76 de ani. Cotidianul „Jurnalul Naţional” a relatat cu lux de amănunte modul în care Natalia Preda a primit de la autorităţile statului „o moşie” care valorează nici mai mult, nici mai puţin de 120 de milioane de euro. Terenul, aflat în curtea aceleiaşi staţiuni pomicole din nordul Bucureştiului, este tot o recompensare. Cum au stat ele, autorităţile, şi au văzut că terenul „original” se găseşte pe raza de zbor a Aeroportului Băneasa, s-au gândit că este cam greu să construieşti acolo şi, implicit, să obţii un profit. Astfel că au mutat „dosarul Preda” mai aproape de DN1, o zonă cu perspective frumoase.

CIUDĂŢENII
Spre deosebire de celelalte dosare, acesta este interesant şi din prizma ordinii semnării actelor. Astfel, la 26.01.2006, dosarul Natalia Preda trece de Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar. Şapte luni mai târziu, la 17.08.2006, doamna Preda semnează contractul de mandat cu Nicoară Viorel. În aceeaşi zi este semnat şi antecontractul de vânzare-cumpărare de bun viitor: „Natalia Preda, în calitate de pomitentă-vânzătoare, se obligă să vândă pomitentului-cumpărător dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 6 hectare, care face parte dintr-o suprafaţă totală de 12 hectare, pe care urmează să o primească în proprietate în baza articolului 5 din Hotărârea nr. 916/26.01.2006 a Comisiei Municipiului Bucureşti pentru Aplicarea Fondului Funciar”. Precizările continuă astfel: „În cazul în care restituirea dreptului de proprietate se face pe numele doamnei Preda Natalia, aceasta rămâne în deplină proprietate şi exclusivă posesie asupra terenului de 6 hectare… iar domnul Nicoară Viorel va primi restul de teren în suprafaţă de 6 hectare”. De obicei, în suveica afacerilor tipice cu teren, cumpărătorul drepturilor litigioase este cel care îşi asumă riscul de a nu intra în posesia bunului licitat. În cazul femeii de 76 de ani, se poate spune că omul de afaceri a prins pe Dumnezeu de pi­cior. El va primi pur şi simplu de la proprietara de drept, în baza contractului semnat, o avere de invidiat – 6 hectare în Băneasa.

AFACERI DE BUCUREŞTI CU RĂDĂCINI ÎN IAŞI
În spatele acestor bătrâni se găsesc de fiecare dată adevăraţii câştigători. Natalia Preda „l-a ales” pe Nicoară Viorel. Acesta este administratorul a două societăţi din Iaşi: CAV SRL şi VOIEVOD SRL. Prima se găseşte în lichidare, iar cea de-a doua în reorganizare judiciară. Exact în perioada în care funcţia de prefect al Capitalei era ocupată de Mioara Mantale, omul de afaceri din Iaşi s-a gândit că trebuie să investească şi în imobiliare. El a încheiat acest antecontract de vânzare-cumpărare de bun viitor cu Natalia Preda, obiectul contractului reprezentându-l terenul de 12 hectare din Băneasa.

ION RUSESCU, 92 DE ANI
În urmă cu câteva zile, Cotidianul „Jurnalul Naţional” va relata modul în care o altă retrocedare, girată de aceeaşi comisie Mantale, făcea fericit un bătrân de 92 de ani. Astfel, autorităţile i-au dat bărbatului, în urma unei cereri nedatate, 2.500 de metri pătraţi într-un parc de pe Aleea Ciceu din Sectorul 4 al Bucureştiului. Din cauza avântului autorităţilor, locatarii se luptă acum în instanţă pentru peticul de verdeaţă ameninţat cu ridicarea unui bloc de zece etaje. Avocatul locatarilor din Berceni a precizat de altfel că procedurile notariale cu un astfel de bătrân trebuie să respecte anumite prevederi. Astfel, la vârsta lui, omul ar fi trebuit să aducă un certificate de la Institutul de Medicină Legală prin care să se dovedească că este în deplinătatea facultăţilor mintale. Or, în acest caz, dar şi în cele de mai sus, ne întrebăm dacă au existat astfel de certificate. La fel ca şi în cazurile descrise, Rusescu se pierde între hârtii, pentru ca un om de afaceri „cu viziune”, Căpăţână Marian-Jean, să preia frâiele afacerii şi implicit ale banilor.

ADRIANA HARAM ŞI LUMINIŢA PETRESCU, 60 DE ANI
O altă poveste, dar cu un final nefericit, a fost surprinsă de ziarul nostru în vara acestui an. Dacă despre ceilalţi pensionari de milioane de euro nu vă putem spune cu ce s-au ales în urma retrocedărilor, în cazul surorilor Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu vă putem spune că au rămas şi fără pământ, şi fără bani. Cele două au semnat o procură prin care îl mandatau pe un individ să le recupereze două hectare de teren tot în Băneasa. Bărbatul care a preluat frâiele retrocedării s-a ales cu 4 milioane de euro, iar femeile au rămas cu regretele. Cele două surori au moştenit de la tatăl lor peste trei hectare de pământ în nodrul Bucureştiului.

În vârstă de 60 de ani şi fără să bănuiască averea de care se făceau vinovate, femeile s-au gândit că ar trebui să îşi recupereze pământul. Prima bucată de teren, de 1.150 metri pătraţi, se găseşte pe malul Lacului Băneasa, cu o deshidere frumoasă spre luciul apei, iar cea de-a doua parcelă, de două hectare, se găseşte în interiorul Staţiunii de Cercetare Dezvolatere pentru Pomicultură Băneasa. În urmă cu patru ani, surorile au întocmit o cerere comună şi au depus actele necesare pentru retrocedarea celor două parcele la Primăria Sectorului 1. La ceva timp după înregistrarea actelor, la uşă le bate un „om de bine”, Maser Villy-Marian. După o întreagă poveste bazată pe câştig de încredere, Maser se alege cu toată bunăvoinţa autorităţilor. Bunăvoinţă de care femeile nu aveau cum să beneficieze, fără un protector pe cinste.

Pe dosarul femeilor s-au dat lupte grele şi nume importante de pe piaţa imobiliară şi-au arătat interesul faţă de moştenirea acestora. Astfel, la un moment dat, Gigi Becali somează Primăria Sectorului 1 să nu le aprobe petentelor cererea de restituire a dreptului de proprietate, pe motiv că îi încalcă lui proprietatea. Becali a cumpărat drepturile litigioase pentru 27 de hectare la Staţiunea Pomicola. Până în acest moment se pare însă că nu a avut norocul să se vadă boier de Băneasa.

FINALUL UNEI AFACERI DUBIOASE
În martie 2008, terenul moştenitoarelor a fost împărţit în parcele şi vândut. Astfel, Moşteanu Lucian cumpără 5.000 de metri pătraţi în schimbul sumei „oficiale” de 2 milioane de euro. Alţi 10.000 de metri pătraţi sunt daţi în aceeaşi zi către Gică Alexandru, pentru 2.200.000 de euro. Urmează alte vânzări, alte parcelări, mai bine zis, promisiuni de vânzări care ar fi trebuit finalizate în luna iunie a acestui an. Cele 2 hectare din Băneasa au fost vândute de atâtea ori, încât sunt pe punctul de a-şi pierde urma. La finalul „afacerii Băneasa”, mandatarul Villy a ajuns milionar. Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu au rămas fără acte, fără pământ şi fără bani. Cele două surori vor să îl dea în judecată pe Maser Villy-Marian. Îşi mai doresc ca aceia care sunt puşi în situaţii similare să aibă grijă cu cine semnează procuri şi ce fac cu dreptul lor.

SONIA GESY PAVLOVICI, 85 DE ANI
O româncă stabilită în Franţa, bolnavă de Alzheimer, a fost internată în 1998 într-un sanatoriu, fiind luată în grijă de statul francez. Nimic senzaţional până aici. Însă averea bătrânei, atunci în vârstă de 85 de ani, a trezit interes în România. Femeia avea în proprietate mai multe imobile în zona Gării de Nord a Capitalei, inclusiv Parcul Duca, pe o suprafaţă de 3.600 de metri pătraţi, ajuns ulterior în posesia lui Poponeţ, pe numele lui Codin Maticiuc.

Sonia Gesy Pavlovici a ajuns sub tutela statului francez pentru simplu motiv că avea venituri mici şi nu putea să-şi plătească spitalizarea, cu alte cuvinte, averea ei a fost luată de francezi.

Ei bine, asta a fost teoretic, căci practic pe fir a intrat avocata Lucia Cherecheş, devenită peste noapte mandatara bătrânei. Până la a pune mâna pe întreaga avere n-a fost decât un pas.

În 2001, primarul general de atunci, Traian Băsescu, i-a retrocedat bătrânei, în timp ce aceasta era internată într-un sanatoriul din Franţa, Parcul Duca, ce reprezenta o parte din averea sa, ce teoretic trebuia să revină statului francez. Mai mult, din investigaţiile făcute în Franţa de oamenii din zonă dornici să salveze spaţiul verde, în 2001 Sonia Gesy Pavlovici era cetăţean francez, cetăţenia română redobândind-o mai târziu. La acest capitol multe lucruri au rămas şi acum neclare. Femeia a decedat în 2005, la vârsta de 93 de ani. Zvonurile cu privire la moartea bătrânei au apărut încă din 2001, când au fost demarate practic procesele de revendicare. „Cum a fost posibil să se retrocedeze atâtea imobile, inclusiv Parcul Duca, şi să se încheie şi contracte de vânzare-cumpărare, în baza unei copii de pe un act de identitate expirat în 1993, eliberat de autorităţile franceze, mai ales că Legea 119/1996 prevede ca actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, au puterea doveditoare în ţară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române? Transcrierea actelor de stare civilă şi înscrierea menţiunilor primite din străinătate se efectuează cu aprobarea Ministerului de Interne”, ne-a declarat Emilia Gheaţă, una dintre persoanele implicate în caz.

URME ŞTERSE REPEDE
Revenind la Parcul Duca, ce reprezintă o parte din averea doamnei Pavlovici, acesta a fost vândut de trei ori, probabil la baza acestei afaceri stând tocmai calitatea îndoielnică a actelor şi a persoanelor ce-l revendică. Cu un an înainte de deces, Sonia Gesy Pavlovici, bolnavă de Alzheimer, vinde Parcul Societăţii Proiect Bucureşti SA. Nouă luni mai târziu, terenul ajunge în posesia firmei Metropolis Real Estate Developers SRL, ce aparţine lui Codin Matiuc, cunoscut mai degrabă sub numele de Poponeţ. Scopul. Construirea unui ansamblu rezidenţial. Cu toate autorizaţiile în buzunar, SC Metropolis Real Estate Developers SRL vinde trei luni mai târziu parcul Societăţii Financial Solution SRL, firmă ce s-a înfiinţat cu o lună înainte de a achiziţiona terenul cu nici mai mult, nici mai puţin de nouă milioane de euro, mai exact cu 2.500 de euro pe metro pătrat. Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, s-a decis să se alăture oamenilor din zonă şi împreună să salveze parcul. Astfel, prin intermediul juriştilor, autorizaţia de construcţie obţinută de Poponeţ va fi atacată în instanţă de asociaţiile de locatari din vecinătate.

„Câţiva reprezentanţi ai oamenilor din zonă care au de suferit din cauza faptului că parcul lor riscă să se transforme în şantier au venit la mine şi mi-au prezentat documente care pun la îndoială modul în care au fost dobândite şi vândute proprietăţile doamnei Sonia Gesy Pavlovici. Din păcate, autorizaţia de construcţie nu mai poate fi atacată de noi pentru că nu ne mai încadrăm în timp, motiv pentru care îi vom sprijini pe aceşti oameni în demersul lor”, ne-a declarat Andrei Chiliman, edilul Sectorului 1.

Comisia Mantale, „ajutor social” pentru trei pensionari
Pe vremea când ocupa funcţia de Prefect al Capitalei, Mioara Mantale a validat cele mai interesante dosare de retrocedare. Dosarele despre care vă vorbeşte Cotidianul „Jurnalul Naţional” au foarte multe similitu­dini: validează suprafeţe de teren valoroase pe numele unor bătrâni trecuţi de 70 de ani. Nicolaide Dumitru, Preda Natalia şi Ion Rusescu au primit prin Comisia Mantale teren în Nordul Bucureştiului sau parcuri în Berceni. Prin hotărârea 916 din 26.01.2006 a Comisiei Capitalei pentru Aplicarea Fondului Funciar, cei trei bătrâni au fost binecuvântaţi cu o moşie de sute de milioane de euro. Dosarele girate cu atâta încredere şi bunăvoinţă de autorităţi erau pe numele celor trei şi au băgat sute de milioane de euro în buzunarele băieţilor deştepţi din imobiliare. Cotidianul „Jurnalul Naţional” relatează pe larg culisele mafiei imobiliare care a ales drept paravan bătrâni lipsiţi de apărare.

*Jurnalul Naţional

Ce promit partidele pentru voturi

Inainte ca lumea financiara sa intre in criza, majoritatea calculelor pe baza carora se intemeiau promisiunile electorale erau optimiste. Acum, programele economice ale partidelor se vad putin depasite de realitate. Politicienii reduc din mers proiectiile macroeconomice, dar nu renunta la promisiunile generoase angajate deja.

Ca niciodata pana acum, in acest an a existat posibilitatea – e drept, destul de redusa – ca unul dintre programele economice ale partidelor sa devina program de guvernare chiar inainte de alegeri, din cauza motiunii de cenzura pe care PD-L a depus-o in Parlament luna trecuta. Indiferent insa de momentul cand vor fi chemate sa le puna in practica, partidele au inceput deja sa-si ajusteze calculele si promisiunile pe care si-au bazat programele electorale, initial fundamentate mult mai optimist: o crestere economica de cel putin 6% (PD-L si PNL au avansat chiar 7%, dar PNL s-a temperat in proiectul de buget pe 2009) si mai multe reduceri de impozite si contributii la bugetul de stat.

La PSD se lucreaza deja la un scenariu de criza, neluat in calcul la redactarea versiunii oficiale a programului de guvernare al Aliantei PSDAPC. Vicepresedintele Constantin Nita, autor al ambelor proiecte, se justifica spunand ca “inclusiv pentru un specialist ca mine, problemele din economia mondiala evolueaza cu o rapiditate care ma sperie”.

Prin urmare, echipa coordonata de Nita pregateste o schita alternativa de proiect in care va opera cu o crestere economica minima de “doar 2-3%”, fata de 6%, cat era prevazut in varianta initiala. Vor mai fi, in aceste conditii, valabile promisiunile generoase pe care social-democratii si umanistii le-au inserat in oferta comuna? “Bineinteles”, raspunde Nita”, “doar ca le ponderam cu reducerea aplicata PIB”.

O crestere a PIB de doar 2% estimeaza si analistul economic Liviu Voinea pentru scenariul pesimist al anului viitor; Voinea merge mai departe si estimeaza ca aceasta ar include si o inflatie cu doua cifre, urmata de o evolutie a economiei in ton cu avertismentele de “hard landing” emise in ultimele luni de analistii agentiilor de rating si ai Bancii Mondiale. Nu e chiar cea mai placuta muzica pentru urechile ciulite la campania electorala, dar semnalul unei ajustari a fost perceput deja de cam toata clasa politica.

Prin urmare, si democrat-liberalii, al caror program initial prevedea un optimist 7% pentru cresterea PIB in urmatorii patru ani, s-au asezat din nou in fata simulatoarelor economice. Andreea Vass, cercetator la Institul de Economie Nationala (sub egida Academiei Romane) si membru in echipa care a conturat oferta de guvernare a PD-L, spune ca noile coordonate se stabilesc pornind de la o crestere de doar 5%.

Cel putin pentru 2009, pentru ca viitorul pe termen mediu este cel putin dificil de anticipat. In actualele conditii de piata, avertizeaza ea, cel ce isi aroga infailibilitatea in predictii cu privire la mersul economiei greseste profund: “Ce se intampla acum in economie e o teorie a haosului transpusa in practica”.

Ca mai toate partidele se simt deja coplesite de variabilele economice este de domeniul evidentei; ce este mai greu de inteles este insa strategia de guvernare pe care unele dintre ele sustin ca o vor aplica chiar si in conditiile unei cresteri economice mai modeste decat cele estimate initial. Alianta PSD+PC, care si-a surclasat concurenta in marinimie electorala, are o serie de promisiuni pe care Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), le considera in majoritate ineficiente. Ionita se refera in special la obiectivele PSD+PC referitoare la agricultura si tineret.

„Un singur calificativ – improbabil – este suficient”, spune Ionita, referindu- se la planurile social-democrate de subventionare a agriculturii (1.500 de lei pe hectar, 50% din pretul motorinei, 50% din pretul echipamentelor de irigat, tractoare etc.). “Toate la un loc costa prea mult si nu vor avea efect, dar cele mai daunatoare sunt primele doua”, spune directorul SAR. Probabil ca un guvern PSD+PC ar aplica doar unele dintre acestea, estimeaza el.

Cat despre cota de impozitare de 16%, cu 10% pentru veniturile sub salariul mediu, Ionita este categoric: “Este foarte improbabila, inaplicabila tehnic in forma aceasta; poate doar daca s-ar lua in calcul salariul mediu pe anul anterior, pentru ca nu se poate lucra cu valoarea la zi, care fluctueaza continuu”. Coordonatorul ofertei economice a PSD+PC, Constantin Nita, are insa un as in maneca in aceasta privinta: impozitul forfetar, care sa ajute la o mai buna colectare a veniturilor la buget, chiar in conditiile diminuarii impozitului pe venit si, cel mai important, la reducerea economiei subterane, care, potrivit calculelor sale, a crescut cu 10% fata de 2004.

“Este o propunere personala, pe care incerc sa o impun in fata colegilor”, explica Nita. Despre ce este vorba? “Sa luam exemplul unei frizerii; nu cred ca ati primit de multe ori bon fiscal dupa ce ati iesit de acolo, ceea ce inseamna evaziune fiscala din partea agentului economic respectiv, care se sustrage de la plata impozitului aferent. Impozitul forfetar presupune ca agentul respectiv va plati un impozit fix in fiecare an, impozit calculat dupa o serie de indicatori care au in vedere in principal numarul mediu de clienti si amplasamentul frizeriei respective.”

Astfel, spune el, statul va sti in fiecare an ce venituri urmeaza sa obtina de la astfel de agenti economici, iar acestia vor fi stimulati sa ofere servicii de mai buna calitate pentru a-si putea obtine sumele datorate ca impozit forfetar.

Social-democratii nu sunt singurii preocupati de amploarea economiei subterane; democrat-liberalii estimeaza – prin vocea Andreeei Vass – ca economia subterana a atins deja 25-30%, chiar daca statisticile oficiale sunt undeva la jumatate. Aceasta face, spun ei, sa se iroseasca fonduri suficiente pentru a sustine mai multe masuri cu caracter social, intre care si majorarea cu 50% a salariilor din invatamant, initiativa pe care si PSD si PD-L o promoveaza insistent.

“8% din PIB se duce acum pe alocari defectuoase ale fondurilor”, spune Andreea Vass, amintind de recentele sesizari ale PD-L cu privire la sumele alocate de catre Guvern administratiilor publice locale controlate de PNL si PSD. Prin urmare, democrat-liberalii isi propun eficientizarea impartirii bugetului de stat si urmarirea utilizarii fondurilor alocate pana la decontul final: “Vrem sa impunem un model antreprenorial pana la nivelul individului”, explica Andreea Vass cum ar trebui pusa in practica initiativa PD-L.

Daca s-ar realiza o eficientizare a cheltuielilor publice, efortul bugetar pentru cresterea salariilor din invatamant – sub 1% din PIB – ar fi suportabil, considera PD-L. Planul contrazice un scenariu profund pesimist al ministrului de finante Varujan Vosganian, care avertiza recent ca, odata pusa in practica, majorarea salariilor din invatamant ar putea pune in pericol insusi statutul de membru al UE al Romaniei, prin cresterea deficitului bugetar si a inflatiei, iar apoi a somajului si reducerea competitivitatii economiei.

Mai mult, astfel s-ar incuraja pretentii similare si din partea altor categorii de salariati, iar bugetul ar fidat peste cap. Deja “salariile din sectorul bugetar au ajuns sa fie cu 30% mai mari fata de cele din sectorul privat, in conditiile in care angajatii companiilor private sunt cei ce practic platesc salariile bugetarilor”, a declarat ministrul pentru Ziarul financiar.

Varujan Vosganian, care este in acelasi timp si autorul proiectului economic al PNL, nu a reusit sa aiba insa acelasi limbaj decis si in oferta electorala pe care a redactat-o. Analistii chestionati de BUSINESS Magazin cu privire la propunerile liberalilor spun despre multe dintre angajamentele PNL ca sunt neclare si confuze. Liviu Voinea este nemultumit de ambiguitatea tintei de 100 de miliarde de euro ca volum de investitii vizat pentru perioada 2009-2012.

“Daca se refera la investitiile publice, atunci tinta este prea mare si obiectivul nerealist. Daca se refera la investitiile straine directe, atunci este cu totul nerealist, pentru ca ar insemna de trei ori mai mult decat s-a investit cumulat in ultimii 20 de ani.” E posibil sa fie vorba de cumularea tuturor surselor, inclusiv formarea bruta de capital fix, spune Voinea, nemultumit totusi si de alte dovezi de ambiguitate din programul liberal, precum cele referitoare la PIB per capita sau la cresterea salariului mediu brut.

Nici Sorin Ionita, spre exemplu, nu considera ca un PIB de 200 de miliarde de euro in 2012 poate fiatins altfel decat prin aprecierea leului, in lipsa sanselor reale de a creste atat de accelerat productivitatea. Lasand la o parte anumite particularitati date de nevoia de adecvare la electoratul-tinta, programele electorale ale partidelor par destul de asemanatoare: mentinerea cotei unice, concentrarea pe infrastructura, educatie si sanatate, cresterea volumului de investitii, absorbtia fondurilor europene si preocuparea pentru redistribuirea – pe alocuri chiar generoasa – a veniturilor la nivelul individului.

Lipsa unor contradictii flagrante intre cele trei programe economice face ca, daca diferendele politice vor fidepasite, orice formula de guvernare sa fie plauzibila, cel putin la nivel teoretic. Si pana la proba practica nu mai e decat foarte putin.

200 de copii tigani din Romania fac anual peste 19 mil. de lire in Marea Britanie

Circa 200 de copii tigani din Romania, victime ale traficantilor de carne vie, castiga in Marea Britanie peste 19 milioane de lire (cca. 23 de milioane de euro) pe an din criminalitate stradala si fraude, cea mai mare parte a banilor intorcandu-se in Romania, scrie The Sunday Times
Copiii, care au o varsta medie de opt ani, au fost adusi ilegal in Marea Britanie cu acceptul parintilor lor. Acestia din urma primesc o „indemnizatie de angajare” din partea traficantilor.Activitatile desfasurate de aceasta banda, despre care politia crede ca a traficat in statele UE 1.107 copii, au fost dezvaluite parlamentarilor britanici de Max-Peter Ratzel, directorul Europol. „Toti acesti copii au fost traficati in Marea Britanie special pentru a fi exploatati prin incredintarea comiterii unor delicte stradale si pentru a frauda sistemul de securitate sociala al regatului”, a scris Ratzel intr-o scrisoare trimisa luna trecuta Comisiei pentru afaceri interne a Camerei Comunelor.”Multi dintre parintii lor au fost complici la acest trafic, pentru ca se gandeau la o cota parte din profiturile facute, in conditiile in care grupul de traficanti implicati se asteapta ca acesti 200 de copii sa castige pana la 24 de milioane de euro (19,2 milioane de lire sterline) pe an. Exista suspiciuni ca majoritatea, daca nu chiar toti acesti bani sunt trimisi inapoi in Romania„, spune seful Europol.James Clappison, membru conservator al comisiei parlamentare, spune ca aceasta realitate dovedeste gravitatea amenintarii reprezentate de bandele est-europene. „Traficarea acestor copii este foarte ingrijoratoare, atat din punctul de vedere al propriei bunastari, cat si in privinta consecintelor prezentei lor in Marea Britanie„, spune Clappison.

In ianuarie anul acesta, intr-o investigatie conexa, politia a perchezitionat 17 adrese in Slough, Berkshire, si a arestat 25 de persoane. Zece copii, multi dintre ei cu varsta mai mica de zece ani, au fost incredintati serviciilor sociale.

Cum economiseşti bani în timp de criză

În vremuri tulburi se impun măsuri de austeritate: cheltuieli reduse, datorii plătite la timp şi cât mai mulţi bani în portofel.Ultimul an a fost unul dominat de criza financiară mondială şi de efectele ei. Majoritatea analiştilor cred că nici anul viitor nu va fi unul prea bun. În astfel de momente, stabilitatea financiară devine prima prioritate. Una dintre regulile cele mai importante pe timp de criză este ca oamenii să păstreze cât mai mulţi bani lichizi. Asta deoarece în „zodia“ crizei oricând pot apărea cheltuieli neprevăzute sau oportunităţi de afaceri ori de investiţii. Banii pot fi păstraţi lichizi în depozite bancare, tiluri de stat sau obligaţiuni.

„Pe termen mediu şi lung, investiţia în acţiunile companiilor «blue chips» (companii foarte mari şi considerate sigure, listate pe Bursă – n.r.), de exemplu, este una care ar trebui să fie rentabilă“, ne-a declarat analistul Laurian Lungu de la Grupul de Economie Aplicată (GEA).

Mai mult, trebuie identificate cheltuielile la care se poate renunţa. Întotdeauna se pot face anumite „rectificări“ la bugetul personal sau al gospodăriei, fie că este vorba de a renunţa la încărcarea unei cartele telefonice sau de închiderea unui abonament de telefonie, de care nu mai este neapărată nevoie. Alţii pot la fel de bine să mai lase maşina din când în când acasă şi să meargă cu mijlocele de transport în comun.

Un alt exemplu este un management mai bun al resurselor acasă. Limitarea consumului de energie sau de apă sunt exemple în acest sens. „Trebuie reduse cheltuielile extravagante, acolo unde există. Unde oamenii fac cheltuieli absolut necesare, să încerce să prioritizeze. Unele achiziţii pot fi amânate, oamenii să cumpere bunuri şi servicii mai ieftine. Este o formă de introducere a unui regim de austeritate aplicat la nivelul gospodăriei. Aceasta poate însemna şi mersul pe jos sau cu transportul în comun şi consum casnic de energie diminuat“, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Dăianu. „Mai mult, să aplice regula de aur dată de înţelepciunea populară: să nu se întindă mai mult decât au plapuma“, a mai spus economistul.

Siguranţa banilor, esenţială

În vremuri ca acestea, una dintre principalele griji ale oamenilor trebuie să fie siguranţa banilor. Aceştia nu trebuie băgaţi la ciorap sau sub saltea. Ar fi o soluţie proastă, deoarece i-ar „eroda“ rapid inflaţia. Soluţia recomandată de analişti este depozitul bancar, mai ales că acum plafonul minim de garantare a depozitelor este de 50.000 de euro.

Aurul sau bijuteriile sunt alte tipuri de plasamente bune pe timp de criză, cu anumite menţiuni. „Aurul rămâne în mod tradiţional un refugiu al investitorilor pe timp de criză. Însă, odată aceasta trecută, preţul poate scădea destul de mult, şi odată cu el şi valoarea investiţiei“, spune Lungu. „Investitiile în alte active, gen obiecte de artă, prezintă riscul unei pieţe relativ mici de tranzacţionare şi al unei lichidităţi reduse“, a mai spus analistul.

Datoriile sunt mai grele ca plumbul

Datornicii sunt mai vulnerabili la efectele crizei. Astfel, cei care au datorii la alte persoane, ar face bine să le achite. Dacă datoriile sunt în euro şi salariul este primit în lei, achitarea lor trebuie să fie una din principalele priorităţi din cauza fluctuaţiilor cursului. O altă soluţie pentru a minimaliza cheltuielile este evitarea meselor la restaurant. Aceeaşi măsură ar putea fi luată şi în cazul hranei la serviciu. Cei care iau un pacheţel de acasă, cu alimente cumpărate de la supermarket, ies mai ieftin decât cei care cumpără mâncarea din oraş sau de la cantina companiei ori firmei la care lucrează.

Este, de asemenea, foarte importantă şi verificarea periodică a situaţiei cardului de credit şi a împrumuturilor la bănci. În ultima vreme, instituţiile de credit ne-au obişnuit cu „surprize“ neplăcute. Este vorba de dobânzi mărite peste noapte, comisioane apărute din senin etc. Un drum la bancă pentru a lua un scadenţar sau o situaţie financiară nu strică. Împrumutaţii ştiu aşa exact cât mai au de plătit, ce costuri implică produsele accesate şi dacă banca a modificat ceva peste noapte.

Un alt sfat este plătirea facturilor la timp pentru a se evita penalizările. Deşi acestea nu sunt foarte mari, alăturate la alte cheltuieli pot afecta bugetul unei gospodării. Mai mult, dacă scadenţa trece şi, de exemplu, curentul este tăiat, trebuie plătită şi taxa de reinstalare.

Nu în ultimul rând, cei care au mai multe carduri bancare ar putea renunţa la unele. Astea înseamnă comisioane mai puţine şi un control mai eficient al resurselor financiare. Tot aici, este preferabilă extragerea de numerar de la bancomatele băncii care a emis cardul, pentru a se evita plata unui comision. De asemenea trebuie rărită plata cu cardul la supermarket sau pe internet, unde se percep de obicei comisioane.

ECONOMII

Depozitele bancare, o soluţie la îndemână

Pieţele externe în febră le dau mari bătăi de cap celor care au bani puşi deoparte. Ei se întreabă în această perioadă care este cea mai potrivită soluţie pentru a păstra fondurile ferite de riscuri. Analiştii economici recomandă pentru vremurile de criză financiară în primul rând păstrarea banilor la bănci. În acest moment, în România depozitele bancare sunt o soluţie avantajoasă, având în vedere că odată cu creşterea dobânzilor pe pieţele interbancare au săltat şi dobânzile depozitelor. Cei care dispun de sume mai mari decât plafonul de garantare de 50.000 de euro le pot depune la mai multe bănci astfel încât să fie garantaţi toţi banii. O altă soluţie garantată de stat o reprezintă achiziţionarea de titluri de stat. Singurul dezavantaj este costul mare al acestora, 10.000 de lei/titlu. Cei care au la dispoziţie sume mai mari le pot investi în bijuterii sau aur, care câştigă în valoare în vremuri tulburi. Iar dacă aveţi o parte din economii în acţiuni pe Bursă, încercaţi să nu le vindeţi acum şi aşteptaţi cotaţii mai bune. (Ana Bâtcă)

PLANURI

Recomandări pentru mediul de afaceri

Reprezentanţii Camerei de Comerţ Timişoara au stabilit zece măsuri menite să reducă efectele crizei financiare. Lista cu propuneri a fost trimisă către toate camerele de comerţ din ţară pentru a fi completată şi trimisă ulterior la guvern. Prima măsură propusă de oamenii de afaceri timişoreni este aceea de a se menţine taxele şi impozitele la nivelul anului în curs, iar preţurile la utilităţi să rămână la fel sau chiar să scadă în 2009. Apoi, oamenii de afaceri consideră că autorităţile locale ar trebui obligate să-şi onoreze la timp facturile către sistemul privat. Pe de altă parte, reprezentaţii mediului de afaceri consideră că ar trebui luate o serie de măsuri menite să faciliteze accesul investitorilor la credite bancare. Astfel, ei solicită elaborarea unor reglementă ri legale prin care băncile să nu poată introduce clauze abuzive în contractele încheiate cu firmele, cum ar fi majorarea unilaterală a dobânzilor. Tot legat de mediul bancar, reprezentanţii Camerei de Comerţ Timişoara susţin că instituţiile bancare ar trebui să ofere credite de cofinanţare a proiectelor bazate pe fonduri structurale. „Ca oameni de afaceri, vedem ca prim pas către ieşirea din criză fluidizarea lichidităţilor între bănci şi agenţii economici. Toate proiectele cu finanţări europene se bazează pe relaţia întreprinză- torului cu banca. Dacă aceasta nu funcţionează, suntem blocaţi în relaţia cu furnizorii, cu angajaţii, nici nu putem plăti impozitele la stat“, explică Radu Dimeca, membru în consiliul de conducere al instituţiei.

Visului american i se face un facelift

„Oricine câştigă alegerile, poporul american le va pierde”, spunea, acum 40 de ani, un slogan al Partidului Socialist al Muncitorilor din SUA. În urmă cu şapte săptămâni, după primele zile de criză financiară, poate că cei 40 de milioane de jucători la bursă din SUA care au înregistrat pierderi plus alte milioane care şi-au văzut „jumulite” economiile din fondurile de pensii ar fi fost gata să împărtăşească scepticismul conaţionalilor lor marxişti – visul american intrase în comă.De decenii, casele nu au mai fost aşa de ieftine în America, dar nici aşa de greu de plătit, mai ales pentru cele două milioane de debitori care, până la sfârşitul lui 2009, sunt aşteptaţi a-şi preda imobilele băncilor, care şi aşa nu vor avea cui să le revândă.

În schimb toate celelalte – mâncarea, gazele, benzina, taxele şcolare şi costurile serviciilor medicale – sunt în creştere. De unde „să mai tai” cheltuielile? – pentru cei care oricum nu mai pun niciun dolar deoparte sau au datorii medii de până la 8.000 dolari pentru cardurile de credit… Ori de unde „să tragi” mai mult? – pentru cei care deja muncesc 12 ore pe zi şi dorm câte patru ore pe noapte?

Poate pentru prima dată în istoria „Ţării oportunităţilor”, visul american a fost smuls din mâinile americanilor, lăsaţi să simtă disperarea că nu mai au ce să facă ei înşişi pentru a le fi mai bine. Şi poate nici pe cine să dea vina, pentru că cei care au înfundat sistemul financiar, bancherii de pe Wall Street, au ieşit din scenă cu bonusuri de sute de milioane dolari şi, cel puţin deocamdată, fără ca FBI-ul să-l fi încolţit măcar pe vreunul, fie şi pentru a le da o satisfacţie simbolică americanilor.

Noul preşedinte ales al SUA avea să simtă neliniştea milioanelor de concetăţeni („Nu se mai pune problema să vă întrebaţi dacă vă e mai rău decât în urmă cu patru ani, ci dacă vă e mai rău decât în urmă cu patru săptămâni”, spunea la o reuniune electorală), promiţând „redistribuirea” averii Americii. Cu toată eticheta derogatorie de „socialist”, care i-a fost aplicată de rivalul republican, Obama a câştigat alegerile.

Însă probabil că a făcut-o nu pentru că americanii ar fi devenit ei înşişi „socialişti”, ci pentru că mai cred că se pot îmbogăţi singuri, dacă sunt lăsaţi. În afara unui sistem de asigurări de sănătate finanţate de stat (după model canadian şi al statelor UE), o ideee ce devine tot mai populară în SUA, prea puţine lucruri vor americanii din partea statului. Dar ceea ce negreşit vor este să mai capete convingerea promisă de Obama, „da, putem”.

În mod greu de înţeles pentru europeni sau chiar pentru alegătorii republicani care au primit alegerea lui Obama şuşotind între ei „aveţi grijă la portofele” (de teama creşterilor de taxe, indusă de McCain), inclusiv majoritatea americanilor care se aşteaptă ca Obama să crească taxele l-au votat tot pe el. Poate că americanii nu se tem într-atât de taxe mai mari, ci de taxe de pe urma cărora nu se aleg cu nimic.

Or, în acest sens, America are o nevoie de mult mai multe sute de miliarde pentru întreţinerea infrastructurii decât cele 50 pe care Obama le-a rezervat în programul său economic unei „bănci de investiţii în infrastructură”. După cele 700 de miliarde puse deoparte pentru salvarea sistemului financiar, şi economia reală a SUA are nevoie urgentă de un „plan de salvare”.

Administraţia Bush a cheltuit sute de miliarde pe războaiele din Afganistan şi Irak, însă, deşi a „pus mâna” pe petrolul irakian, preţul benzinei a continuat să crească în America. Banii cheltuiţi cu „exportarea democraţiei în lume” (fie prin bombe, fie prin propagandă) ar fi însemnat doar o părticică din întregul cost, însă cu siguranţă una necesară pentru repararea celor 182.726 de poduri nesigure din America (31,4% din total).

Restricţiile de viteză şi de greutate impuse camioanelor americane sunt o pierdere suplimentară pusă pe umerii antreprenorilor americani, la care se adaugă preţul la combustibil, costul ridicat al creditelor, concurenţa chineză etc.

Toate se adaugă pentru a face tot mai greu de acoperit notele de plată, iar orice reducere a acestora ar putea oferi impresia că „da, putem”, adică visul american se află măcar pe masa de operaţie a unui chirurg bun – Barack Obama. Iar înainte de a reda prestigiul Americii, de a face ceva pentru a salva economia globală, noul preşedinte trebuie să înceapă cu stimularea consumului intern, căci, în ultimă instanţă, din consumul americanului („ignorantul” şi „arogantul” acela adesea luat peste picior de celelalte naţiuni ale lumii) trăiesc şi întreprinderile din UE (cel mai mare partener comercial al SUA) şi zeci de milioane de foarte prost plătiţi (totuşi plătiţi!) muncitori chinezi.

Autostrada Bechtel a avansat până la kilometrul – 31

Autostrada Transilvania a ajuns la kilometrul minus 31, contraperformanţă cauzată de greşelile de proiectare şi execuţie ale constructorului – compania americană Bechtel. Este constatarea raportului efectuat de consultantul francez Egis Scetaoroute, însuşit, ieri, public, de beneficiarul CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România). De fapt, Bechtel a „turnat” cinci km de autostradă, dar este compromis de alunecări de teren şi crăpări ale taluzurilor un segment de 36 de kilometri al viitoarei căi de rulare ce va lega Braşovul de Vama Borş, segment din tronsonul Câmpia Turzii-Gilău. În opinia ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, responsabilitatea pentru problemele apărute cu tronsonul d e 36 de km se împarte între Bechtel şi… PSD. „Indicatorii de execuţie a lucrărilor au fost aprobaţi, de guvernarea PSD, în baza unui studiu de prefezabilitate, realizat de mântuială, în câteva săptămâni. Sigur însă că şi constructorul putea sesiza problemele, stopând execuţia lucrărilor”.Orban susţine că, deşi nu a discutat cu reprezentanţii Bechtel, e sigur că americanii vor plăti daunele – estimate de conducerea CNADNR la 100 de milioane de euro: „Nu ai ce să discuţi aici. De asta s-a comandat acum circa trei luni evaluarea, ca să se elimine alte posibile cauze ale problemelor apărute acolo şi să evităm să fim daţi în judecată de constructor. Raportul e clar, Bechtel a greşit, deci trebuie să plătească. De fapt, nu le vom face nicio plată, până ce nu aduc lucrările la indicatorii de calitate stabiliţi contractual”. În pofida multitudinii de probleme ivite în execuţia autostrăzii Transilvania, Orban consideră că Bechtel este o companie serioasă: „E firma cu cea mai mare capacitate de producţie. Au unele probleme de management, dar nu se poate afirma că lucrează de mântuială”.Pe sectorul 2B al autostrăzii, cuprins între Câmpia Turzii şi Gilău şi având o lungime de 52,5 km, se desfăşoară lucrări de terasamente şi structuri pe un segment de 36 de km, cuprins între km 13 şi km 49, unde, conform comunicatului CNADNR, „au fost identificate alunecări şi ravinări pronunţate ale taluzurilor. Cauzele ce au declanşat aceste fenomene sunt: greşeli de proiectare care aparţin Antreprenorului General – Bechtel care are şi calitatea de Proiectant General; ignorarea de către Proiectant a recomandărilor din studiile geotehnice; interpretarea eronată în anumite situaţii a datelor din forajele geologice; greşeli de execuţie. Costurile reparaţiilor vor fi suportate de Antreprenorul General – Bechtel. Valoarea lucrărilor de refacere va fi cunoscută după finalizarea lucrărilor”.

Acum câteva zile, citat de Evenimentul Zilei, Radu Gaşpar, director de proiect în cadrul CNADNR, a estimat costurile tuturor reparaţiilor necesare la autostrada Transilvania la peste 100 de milioane de euro. Pe de altă parte, Gaşpar a precizat că nu doar Bechtel va plăti această sumă: „Condiţiile de teren au fost diferite faţă de estimări. În acest caz, este normal şi firesc să ne asumăm aceste costuri”.

Proiectul de construcţie a autostrăzii Transilvania, pe traseul Braşov-Borş, a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro acordat companiei americane Bechtel. Lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când autorităţile au reanalizat contractul cu Bechtel, încheiat de guvernarea precedentă. Ca urmare a sistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit iniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an. În 2008, Bechtel trebuia să finalizeze 26 de kilometri de autostradă. Până în prezent, sunt gata cinci kilometri.

După ce, în intervalul 2007-2008, s-au alocat pentru construcţia autostrăzii Transilvania 700 milioane de euro (aproximativ 380 milioane euro în 2008), guvernul Tăriceanu a repartizat, în acelaşi scop, în proiectul de buget pe 2009, alţi 450 milioane euro.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, săptămâna trecută, că problemele la construcţia autostrăzii Braşov-Borş sunt determinate de incapacitatea companiei Bechtel de a respecta termenele contractuale şi a precizat că firma nu va primi niciun ban în plus fără un certificat de calitate a lucrării.

Reprezentantul Bechtel în România nu a putut fi contactat pentru a ne da punctul de vedere al companiei faţă de aspectele incriminate de raportul Egis. Dar compania americană a cerut, oficial, ca CNADNR „să certifice sumele datorate în mod legitim către antreprenor pentru lucrările executate; Hotărârea Beneficiarului trebuie să vizeze doar verificarea cantităţilor de lucrări”.

Info plus:

Trecutul „glorios” al autostrăzii Transilvania:

* pilonii viaductului din zona Suplacu de Barcău au fost ridicaţi fără respectarea proiectului, fapt pentru care le-a fost afectată rezistenţa; forajele pentru piloni au fost necorespunzătoare, betonul utilizat a fost de proastă calitate;

* în foarte multe sectoare, constructorul nu a respectat adâncimea săpăturilor impusă de proiect, diametrele pietrelor folosite, a folosit moloz pe post de balastru, fiind afectată portanţa autostrăzii;

* s-a lucrat fără respectarea unghiului de forfecare al terenului (unghiul la care terenul începe să alunece);

* nu s-au fixat corespunzător suprafeţele în pantă, acestea fiind deteriorate de ploi;

* au apărut fisuri la lucrările din beton armat, mascate cu dungi groase de material izolant;

* Direcţia de Calitate şi Protecţia Mediului din cadrul CNADNR a stabilit că Bechtel nu a respectat nici reţeta pentru stratul de uzură, fiind necesară o decopertare a autostrăzii pe o lungime de 120 de metri.

*GÂndul

Obama wins

„Dacă cineva se mai îndoieşte vreodată de faptul că America e locul unde orice este posibil, răspunsul i-a fost dat. Schimbarea a venit în America” – Barack Obama (preşedintele SUA)

Washington şi o aşezare din Kenya bucurându-se pentru acelaşi lucru. Africa – polul sărăciei, sălbăticiei, al bolii şi morţii şi America – vârful tehnologic şi civilizaţional al lumii, vibrând la unison. Barack Obama este primul preşedinte cu aură planetară din istoria omenirii. În toate ţările unde s-au făcut sondaje pe confruntarea Obama – McCain, americanul african a câştigat clar. Mai mult, destui dintre cetăţenii acestor ţări l-ar vota pe Obama preşedinte al statului lor, preferându-l conducătorilor politici băştinaşi.Este extraordinar modul în care senatorul de Illinois a obţinut acest uriaş impact. Barack Obama a fost un candidat popular, nu unul populist. Nu a recurs la trivialităţi, bâlcisme, bateri pe burtă cu poporul, pomeni electorale, n-a răcnit, n-a făcut-o pe moralistul, pe justiţiarul lovindu-se cu microfonul în piept, n-a melodramatizat, n-a vărsat decât o lacrimă, la moartea bunicii sale. Şi toate astea fără a părea arogant. Forţa şi coerenţa discursului său au fost interioare, oamenii au rezonat până în straturile cele mai de jos ale societăţii, dincolo de rasă, sex sau religie, la miezul celor spuse de Obama, la idei, nu la artisticării de campanie, şi acelea, bine făcute de echipa lui. În marea de politicieni abţibild care ne înconjoară, Barack Obama apare ca un om politic tridimensional, are adâncime. Obama este un intelectual, un harvardian pursânge. N-am crezut până acum că e posibil ca un intelectual să rămână intelectual devenind totodată un om politic de succes. Mi s-a părut că trebuie să-şi anuleze raţionalitatea şi bunul simţ pentru a câştiga la mase. Obama a reuşit rămânând el însuşi.

Ieşită din comun, de asemenea, lecţia de fair play politic şi calitate umană dată de cel învins, John McCain. Veteranul din Vietnam i-a îndemnat pe toţi cei care l-au susţinut să fie de-acum alături de Obama, care l-a convins că va şti să apere prestigiul Statelor Unite. Câte generaţii mai trebuie să treacă până când clasa noastră paleolitică se va apropia cât de cât de acest nivel de civilizaţie politică?

Dincolo de nesiguranţa zilei de mâine în care i-a aruncat criza fabricată de cei bogaţi, americanii obişnuiţi se simt desconsideraţi de Wall Street sub ochii „organelor“ guvernamentale. Jigniţi, dispreţuiţi, luaţi de fraieri. Obama înseamnă pentru cei mulţi speranţa nu numai de a supravieţui financiar, dar şi de a-şi recâştiga încrederea în autorităţile statului.

Mai mult decât atât: victoria lui Obama – cel mai important moment politic de după căderea comunismului – înseamnă regândirea capitalismului. Până acum, capitalismul s-a mulţumit să trăiască din superioritatea care i-a fost recunoscută faţă de comunism, ajungându-se până la năzbâtiile publicate de un Fukuyama despre „sfârşitul istoriei şi ultimul om“ – adică mai rămâne doar să cucerească toată planeta capitalismul liberal şi gata. Acum, capitalismul e silit să lupte, să se reformeze din rădăcini dacă vrea să mai existe.

Avem şi noi românii o contribuţie la soluţionarea problemelor Americii şi ale lumii întregi: am scos un banc în vreme ce ne uitam la meci, căci fotbalul a făcut audienţă, nu alegerile americane. Cum rezolvă Obama criza economică? Îi pune pe toţi să muncească la negru. V-aţi râs, stimaţi cititori? Eu, nu. Mi-am amintit doar de o definiţie dată de Mircea Vulcănescu românului de succes: secătura seducătoare.

Barack Obama nu este un vlăstar al marilor familii ale Americii, aşa cum a fost cel cu care este comparat, John F. Kennedy. Este un băiat venit dintr-o familie destrămată, crescut fără tată, atins de alcool şi de droguri în adolescenţă. Ca să ajungă să vorbească în numele altora, a trebuit să lupte mai întâi cu sine însuşi. Poate tocmai de aceea este omul potrivit pentru a face uitată „strategia“ Bush, pe care a descris-o foarte exact: să dai lecţii lumii întregi fără să asculţi pe nimeni. Fireşte, politica Americii nu se schimbă în coordonatele ei fundamentale de pe o zi pe alta, dar dialogul, respectul, raţionalitatea în locul încăpăţânării arogante şi agresive poate însemna un pas uriaş.

Închei cu un gând dincolo de politică: dacă incredibilul s-a produs şi un negru a ajuns preşedintele Americii.

„Ce ar fi mai bine pentru România, Obama sau McCain?”

„Ce ar fi mai bine pentru România, Obama sau McCain?” este o întrebare conţinând una dintre cele mai stupide idei vehiculate în ultima vreme în presă. Ideea că un preşedinte american ar putea avea o febleţe pentru ţara numită România şi poporul ei. Ca să nu mai vorbim de partide: a spune, aşa cum am citit prin ziare, că administraţiile republicane au fost mai bune pentru România decât cele democrate e ca şi cum ai hotărî să te duci la Washington fără umbrelă pentru că de câte ori ai fost pe-acolo în ultimele decenii a fost soare. În NATO nu ne-au băgat Bush şi republicanii – fără catastrofa Turnurilor Gemene, nu mai apărea nici un curcubeu pe 23 nov. 2002 la Bucureşti, cred că nici nu mai ploua.Administraţia Clinton nu s-a opus intrării României în NATO în ’97 deoarece lui Bill nu-i plac sarmalele sau îl enerva barbişonul lui Constantinescu, ci pentru că ăla era atunci interesul, sau, mai exact, dezinteresul strategic al SUA faţă de România. Cât priveşte relaţia „sentimentală” a Washingtonului republican sau democrat cu Bucureştiul, să aprindem o lumânare la mormântul lui Teo Peter.

Ceea ce nu înseamnă că nouă, românilor, trebuie să ne fie indiferent cine vine la Casa Albă, întrucât trăim pe această planetă şi asta ar trebui să ne ocupe măcar un minut din preţiosul nostru timp românesc. Am văzut ultimele filme electorale ale lui Obama şi McCain, cele cu care practic cei doi intră acum în urne, şi mi-e imposibil s-o fac pe „românul imparţial” – dă-i, bă, în mă-sa, parcă ce contează care iese, conduce tot cercurile de interese.

Mai întâi, dacă Barack Obama devine preşedinte, se încheie, abia acum, războiul de secesiune, Nord contra Sud, început în secolul XIX. Cu un preşedinte de culoare, fiu al unui negru musulman şi al unei albe, America repurtează o imensă victorie asupra ei însăşi, asupra trecutului rasial crud şi convulsiv. E un mesaj pentru întreaga lume, pe care John McCain, albul anglo-saxon mândru de ce este, nu îl poate oferi nimănui.
Apoi, Obama pe postul celui mai important politician din lume ar însemna şi o schimbare majoră în modul de a evalua şi a alege al maselor. Bush a fost ales ca animal politic primitiv, incult, ridicol chiar, dar părând hotărât şi iubitor de Dumnezeu – din popor şi din topor. Barack Obama arată ca un intelectual, vorbeşte ca un intelectual şi este un intelectual. În discursul său nu apar grosolănia complice, băşcălia, justiţiarismul de bodegă, limbajul este accesibil fără a fi trivial şi, în acelaşi timp, cultivat fără a fi arogant. Nu pot să bag mâna în foc pentru sinceritatea nici unui politician, dar acest om cred că înţelege şi îşi asumă ce spune, nu e o simplă portavoce talentată. Degajă seriozitate, responsabilitate, raţionalism – după propria-i declaraţie, nu e un om perfect şi nu va fi un preşedinte perfect, dar nu-l văd sub nici o formă „fumând” un trabuc cu o asistentă, nu pe masa din Salonul Oval, nicăieri. Şi nici bombardând Iranul pentru că sună ca Irakul sau Israelul pentru că îl ia drept Palestina.

De necrezut, dar în jumătatea de oră a filmului său de campanie, Obama nu spânzură, nu trage în ţeapă nici un corupt. „Nu mor de grija preşedinţilor-directori generali, a companiilor petroliere, de medicamente sau de asigurări – pot să se descurce şi singure. Ceea ce mă preocupă sunt problemele pensionarilor, ale familiilor care nu au bani să-şi ţină copiii la şcoală, ale mamelor singure fără asigurare de sănătate”. Vă imaginaţi ce-ar fi făcut candidatul român având la dispoziţie gigantica escrocherie petrecută în sistemul financiar american? Obama nu spune că va hăitui personal corupţii, nu consideră că asta e treaba lui, în schimb se angajează să reformeze sistemul din temelii, pentru ca asemenea crize să poată fi stopate la timp.

Cum vorbeşte intelectualul Obama de educaţie, că tot e subiectul la modă pe la noi? „Şcoala este importantă, cea mai importantă, ok, vom angaja o armată de profesori pe care îi vom plăti bine, cerându-le în schimb performanţă, dar nimeni, dragi concetăţeni, nimeni nu poate ţine locul părinţilor în educaţia copiilor. Nici un sistem de învăţământ, oricât de performant, nu poate să închidă televizorul, să îi oprească pe copii de la jocurile video pe calculator şi să citească în locul lor”.

Filmul lui Obama musteşte de poveşti cu nume, cu oameni şi locuri din America. El nu ezită să-şi aducă pe ecran povestea propriei familii, mama moartă de cancer, fiicele, fraţii şi surorile. Bietul McCain nu face decât să vorbească ţeapăn, ocupând ecranul minute în şir, despre cum a fost el rănit şi cum va face America să fie puternică, fără soluţii economice şi sociale precise, fără story, fără charismă. Până şi aici Obama îl bate, asigurându-şi conaţionalii că va duce la bun sfârşit lupta împotriva Al Qaida şi a talibanilor, că va încovoia Rusia agresivă, dar că „atunci când trimitem soldaţi la război să nu uităm nici o clipă că sunt copiii, fraţii şi taţii noştri”.

Fireşte că e şi mult Hollywood, punere în scenă, propagandă în ceea ce face Obama. Filmul despre care am vorbit a costat 5 milioane $. În spatele posibilului preşedinte se află mari sume de bani, care trebuie să producă şi mai mulţi bani. Fireşte că „cercurile de interese” există şi presează. Nu poţi să ştii cum va fi candidatul când va ajunge preşedinte. Acum, Obama înseamnă doar propagandă.

Dar ceea ce mie, un român de la capătul lumii, îmi dă o anume speranţă pentru ce va fi de mâine încolo în America şi în lume, e că propaganda lui Obama nu e pentru nebuni, nici pentru beţivi sau proşti.

LuPuL

Lupi in Romania

Ultimii lupi europeni traiesc in Carpati Doresc sa nu am dreptate. Sa nu fie adevarat ca specia umana are tendinta sa urasca natura. Singura specie de pe Terra, care isi aroga dreptul sa judece si sa dea verdicte, o face prea frecvent cu patima si subiectivism. Sa fie carenta de educatie? Sa fie un mod de a se absolvi de propriile pacate, aruncand o vina inexistenta pe seama altor vietuitoare, randuite cu drepturi egale in lume, de Dumnezeu? Citisem intr-unul dintre recentele numere ale revistei randurile unei doamne despre un frumos pui de caprioara. Ganduri gingase, sentimente delicate, interpretari osciland intre dragoste materna si manie nedisimulata. Un articol care se incheia cu un post-scriptum vehement, indignat si neiertator, care incrimina existenta lupului. Totul pornise de la un scenariu in care o haita ucisese caprioara mama, lasand doi ieduti orfani. O acuzatie grea ca un blestem pe capul unei specii a carei singura vina este ca exista. Ca specialist, am sesizat usor ca acest scenariu nu poate fi real. In perioada in care ciutele si caprioarele odraslesc, lupii nu vaneaza in haite. Nu! Natura isi are legile ei, adesea dure, adesea de neinteles pentru noi, oamenii, dar de fiecare data cu mult mai drepte si mai simple decat legile omenesti. Natura se conduce dupa niste principii ferme, foarte exacte, cum ar fi autoreglarea, autoconservarea, echilibrul dinamic. Doar acestea au facut ca speciile de animale si plante sa coexiste ere in sir, fara sa se distruga intre ele, fara sa se extermine. Singurii care au putut sa le infranga, sa le destabilizeze, am fost noi, oamenii. De coltii lupului nu s-a prapadit nici o specie. Din cauza cruzimii noastre, au disparut foarte multe. Unii urasc lupul pentru ca ucide. Acesta i-a fost destinul harazit de Dumnezeu: sa se hraneasca si cu carne. Lupul ucide pentru ca ii este foame lui si puilor sai. Omul ucide pentru ca se amuza, spectacolul mortii il distreaza, ii satisface orgoliul de asa-zis erou. Lupul supravietuieste exclusiv calitatilor pe care le are: instinct, dibacie, forta fizica, inteligenta. Omul – doar nascocirilor sale, care il fac atotputernic. Lupul vaneaza cinstit, rapunandu-si prada cu forta maxilarelor. Vanatorul se foloseste de autoturism, glonte, luneta, capcana sau de perfidia latului care chinuieste infiorator prada. Lupul vaneaza, de regula, ce este mai usor: animale bolnave, imbatranite, slabe, sau se multumeste cu cadavre. Omul omoara ca sa se faleasca. O executie organizata, perfida, fara urma de risc. Faptul ca exista legi care protejeaza unele salbaticiuni este meritoriu. Prin ele, omenirea isi recunoaste vina de a fi intervenit prea brutal si adesea cu nepricepere in fragilul echilibru al naturii. Din pacate, multe dintre aceste legi raman insa litere moarte. Tot omul este cel care le incalca sau nu le aplica, din ignoranta sau din egoism. Motivul real poate ca nici nu mai prezinta vreo importanta, de vreme ce acolo, in salbaticiile tot mai agresate de poftele si fantasmele speciei supreme, fiinte nevinovate privesc cu teama si neincredere cum habitatele lor devin tot mai restranse. Animalele, care candva stapaneau teritorii vaste, convietuind intr-o armonie sobra, si-au pierdut cu timpul terenurile de hrana, locurile de crestere a puilor si uneori chiar viata. Pentru cine are rabdare sa afle un adevar prea putin cunoscut, afirm cu toata raspunderea ca si lupul poate manifesta afectiune, ca de altfel oricare alt animal tratat de mic cu blandete, rabdare si intelegere. Se pune doar problema daca are cineva disponibilitatea pentru a i le oferi. In ciuda aparentelor, lupul este un animal sfios, temator, neincrezator, dar tandru si deosebit de inteligent, fapt care a facut ca numeroase popoare din vechime sa-l considere stramosul lor. Un asemenea popor a fost poporul dac. In natura nu exista buni si rai. Lucrul acesta trebuie sa-l intelegem bine si sa acceptam Creatia asa cum ne-a fost incredintata spre buna gospodarire. Cand Mantuitorul ne-a sfatuit sa ne iubim aproapele ca pe noi insine, a lasat deschisa calea intelegerii ca aproapele la care facea referire nu este neaparat specia din care facem parte, ci natura in genere. Iata un simplu motiv pentru care avem dreptul si indatorirea sa judecam, dar trebuie sa fim deosebit de prudenti cand ne hotaram sa condamnam. Si, mai ales, sa ucidem. Lupi in Romania Personaj negativ in povestile si legendele mai tuturor popoarelor, lupul a fost mereu nedreptatit de literatura si istorie. Povesti binecunoscute, ca Scufita rosie sau Cei trei purcelusi, au strecurat in sufletele copiilor de pretutindeni teama ca lupul cel rau poate sa manince oi, vite si chiar si o bunica, pe ici pe colo, daca nu esti cuminte. Aceasta perceptie a dus la exterminarea lupului in cele mai multe tari din Europa. Prejudecatile pe care europenii le au fata de lupi si alte carnivore mari, ca ursii sau risii, i-au determinat pe cei de la WWF (World Wide Fund for Nature – Fondul Mondial pentru Natura), organizatie care incearca sa protejeze speciile pe cale de disparitie, sa lanseze Campania pentru carnivorele mari din Europa. Campania incearca sa spulbere mitul care inconjoara aceste animale in speranta de a le reconcilia cu omul. „E o vreme de rascruce pentru carnivorele din Europa”, afirma Callum Rankine, Directorul sectiei Specii si Habitate al WWF. „Unele specii, cum este lupul, incearca sa revina in regiunile din care au fost indepartate, in Europa de vest. Altele, risul iberic din Spania si Portugalia, de exemplu, sint in pericol sa dispara definitiv.” Pina la sfirsitul secolului al XIX-lea, lupul a fost exterminat cu acte in regula si a disparut din toate tarile din centrul si nordul Europei. Si tocmai in Transilvania, careia Bram Stoker ii atribuie cei mai blestemati lupi, „copiii noptii”, cum ii numeste contele Dracula, vor fi protejati de WWF printr-un proiect care isi propune sa educe oamenii si sa le demonstreze ca apropierea lupilor nu este neaparat un motiv de teama si ura.Ultimul birlog al animalelor salbaticeMuntii Carpati sint ultimul loc din Europa in care oamenii mai traiesc in imediata vecinatate a unor carnivore mari. Desi Carpatii nu reprezinta decit 1,5% din suprafata Europei, aici se gasesc astazi 43% din ursii europeni, 30% din lupi si o mare parte din risi. Tot aici pasc sute de mii de oi si traiesc aproape cinci milioane de oameni. Din 1994, proiectul WWF se desfasoara in Piatra Craiului. Biologul Christoph Promberger, specialist in lupi, si echipa pe care o conduce, conlucreaza cu unitatile de administratie forestiera, cercetind si explicind comportamentul lupilor, al ursilor bruni si al risilor. Ca parte din acest proiect, cercetatorii au instalat emitatoare radio pe un numar de lupi. Atit prinderea animalelor pentru atasarea aparatelor, cit si monitorizarea lor ulterioara s-au dovedit a fi foarte dificile. Lupii sint raspinditi pe o arie foarte larga, si fiecare animal are un teritoriu de pina la 1300 kmp. Lupii sint animale inteligente si, dupa cum remarcau cercetatorii, au 2000 de ani de experienta in evitarea confruntarilor directe cu oamenii. De aceea, constituie specia cel mai greu de prins din Europa. In cele din urma, echipa a reusit sa ataseze emitatoare pe 12 animale din sapte haite diferite. Participantii la proiect isi petrec noptile in munti, adeseori sub cerul liber si, pentru a monitoriza animalele, parcurg mari distante pe jos sau calare, pe schiuri sau pe scutere in timpul iernii. Lupii pot acoperi de la 40 la 200 de kilometri zilnic, pe orice tip de teren. Pericolele cu care se confrunta animalele s-au dovedit numeroase, asa cum era de asteptat. Cinci dintre lupii monitorizati au fost omoriti in scurt timp de vinatori si ciobani.
Lupii hoinaresc prin Brasov

Cercetatorii au facut si descoperiri complet neasteptate. Localnicii povesteau de mult ca lupii fac un lucru de necrezut – coboara in Brasov sa caute mincare in lazile de gunoi. Urmarind-o pe lupoaica Timis, biologii au constatat ca animalul se indeparta intr-adevar cu mai mult de zece kilometri de padure, protejata numai de intunericul noptii. „Am vazut-o pe Timis invirtindu-se prin oras la rasaritul soarelui”, povesteste Christoph Promberger, „traversind strazile printre masini si oameni. O data s-a oprit la trei metri in fata mea, a adulmecat si m-a descoperit. A sarit intr-o parte si a plecat in drumul ei. A iesit incet din oras si a pornit spre padure.” A devenit limpede ca Timis si haita ei descoperisera o sursa sigura si comoda de hrana in gramezile de gunoi de la periferia Brasovului. Alti vizitatori nocturni ai gunoaielor, sobolanii, pisicile si ciinii vagabonzi cad usor prada lupilor. In orice caz, lupii nu s-au aratat inclinati sa atace oameni. In cadrul Proiectului pentru protectia carnivorelor mari din Carpati, specialistii WWF au incercat sa arate localnicilor ca pot chiar sa beneficieze de pe urma apropierii lupilor. Au incercat sa foloseasca animalele ca punct de atractie turistica pentru zona in cauza. Echipa a incurajat deschiderea unei pensiuni turistice in Zarnesti, in 1998, la numai cinci kilometri de sediul activitatilor de cercetare. Succesul initiativei lor este unul din motivele pentru care agroturismul este tot mai infloritor in regiune. Animalele care aduceau numai spaime si cosmaruri aduc acum bani. Echipa de cercetatori recunoaste totusi ca animalele sint responsabile pentru unele pagube in turmele de oi si vite ale taranilor din zona. Dar procentul, calculat anual, este destul de mic. Iar in acest domeniu specialistii occidentali au avut de invatat de la taranii nostri. In munti, o turma este pazita de doi pina la sase ciobani, si uneori chiar de zece ciini puternici, cu zgarzi speciale impotriva lupilor, cu cuie sau tepi ascutiti, orientati in afara. Proiectul desfasurat in Carpati a inceput sa inlocuiasca povestile de cosmar cu informatii reale, bine documentate. Pentru lupul din Romania, povestea ar putea avea un sfirsit fericit.

Curioaziatzi :LUPUL Ca rapitori recunoscuti, lupii depind de prada lor, caprioare, elani, caribou, iar in alte parti in care e raspandit chiar bizoni ce cantaresc chiar 450 kg (1000 pounds). Labele lor exercita de doua ori mai multa putere decat a unui caine domestic. Lupul este un animal social, traind in general in aceeasi haita ceea mai mare parte, daca nu chiar toata viata. Doar masculii si femelele puternice se reproduc, orice tentativa din partea celorlalti este pedepsita.