Arhivă pentru 10 noiembrie 2008

10
nov.
08

AZILUL MILIARDARILOR IMOBILIARI / Şapte bătrâni paravan pentru afaceri colosale

Nicolaide Dumitru – 97 de ani, Maria Nicolaescu – 70 de ani, Natalia Preda – 76 de ani, Ion Rusescu – 92 de ani, surorile Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu – 60 de ani, Sonia Gesy Pavlovici – 85 de ani. Numele lor nu spune nimic. Averilor lor însă pot spune multe. Cei şapte bătrâni au primit de la statul român în ultimii ani 362 de hectare de teren în Bucureşti. Terenuri ce valorează acum sute de milioane de euro. Cum au ajuns de la statutul de pensionar la cel de moşier? Simplu, doar pe acte. Mafia imobiliară le-a dat de urmă, le-a folosit numele în dosarele de retrocedare, le-a luat terenurile şi nu le-a dat mai nimic. Au rămas doar cu pensiile şi cu regretul că au avut încredere în cine nu trebuie. Nu se ştie foarte multe despre ei, unii au şi decedat între timp, cum este cazul Soniei Gesy Pavlovici, cea care a primit de la Traian Băsescu, în perioada în care era primar general, mai multe proprietăţi printre care şi Parcul Duca, ajuns în proprietatea lui Codin Maticiuc, pe numele lui de scenă Poponeţ. Interesant este că femeia în 2001, atunci când i-a fost retrocedată averea, era bolnavă de alzheimer şi internată într-un azil din Franţa. Cotidianul „Jurnalul Naţional” vă prezintă povestea celor şapte bătrâni înşelaţi de băieţii deştepţi.

Şapte bătrâni, cu vârste între 60 şi 97 de ani, ar trebui să facă parte din Top 300, la capitolul tranzacţii imobiliare, ca fiind cei mai bogaţi oameni din România. În total au primit de la statul român 362 de hectare în Capitală. Nu vedeau în veci nici un petic de pământ dacă mafia imobiliară nu intra pe fir. Ei au fost doar paravan, şi-au vândut drepturile litigioase şi au rămas în final doar cu pensiile.

Nicolaide Dumitru, 97 de ani. La vârsta lui, te-ai aştepta să îl găseşti pe listele cu medicamentele compensate şi nu pe cele cu retrocedări de sute de milioane de euro. Nu este o noutate pentru nimeni faptul că bătrânii României, cu pensiile lor mici, sunt clienţii nelipsiţi ai cozilor lunare la farmacii. Cu bani puţini şi cu nevoi multe, pensionarii noştri îşi duc zilele de azi pe mâine. Ei bine, pe Dumitru Nicolaide noi l-am găsit proprietar pe aproape 200 de hectare de teren. Atât de generoase au fost autorităţile statului cu omul nostru, încât Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cercetează retrocedările făcute în numele lui. Totul a început cu o hotărâre semnată de fostul prefect al Bucureştiului Mioara Mantale. Atunci Nicolaide a primit în Nordul Bucureştiului 12 hectare de verdeaţă, mai exact în curtea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. Ulterior, el a mai fost cadorisit cu alte sute de hectare la Popeşti Leordeni. Iată care este pachetul complet: în Bucureşti, Nicoliade a primit 12 hec­tare la Băneasa, închizând astfel lupta imobiliară din zonă. A mai primit în jur de 11 hectare la Laromet, renumita fabrică din Bucureştii Noi.

Ca afacerea să fie rotundă, petentul a mai luat încă vreo 150 de hectare la Popeşti Leordeni, în curtea unui alt institut Agropol Popeşti-Leordeni. Alte 14 hectare i-au fost date la Mogoşoaia. Lista mai continuă cu încă 10 hectare ca măsură recompensatorie în Bucu­reşti, fără ca să fie trecut amplasamentul. Au urmat şi câteva imobile pe Strada Mihai Eminescu sau Ciprian Porumbescu.

Cotidianul „Jurnalul Naţional” a relatat de-a lungul timpului toate mişcările care au avut loc pe harta Bucureştiului în urma retrocedărilor. Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a cerut la rându-i Corpului de Control o anchetă amănunţită în ceea ce priveşte restituirile de proprietate din curtea unităţilor de cercetare. „Verificările tematice realizate de consilierii Direcţiei Generale de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul MADR au vizat şi retrocedarea către Nicolaide Dumitru a suprafeţei de 12,5 hectare din terenul concesionat Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Suprafaţa de 12,5 hectare nu a fost retrocedată compact, ea a fost împărţită în 12 loturi repartizate pe terenul concesionat de SCDP, loturi pe care se derulau programe naţionale de cercetare. În deciziile de scoatere definitivă din circuitul agricol s-a scris că terenurile în cauză sunt „teren arabil, clasa a III-a de calitate”, fără să se precizeze că acestea erau ocupate cu livezi, conform proceselor-verbale de punere în posesie şi ale planurilor de amplasament şi delimitare a imobilului. ADS a diminuat în mod nejustificat suprafaţa pomicolă a SCDP Băneasa, suprafaţă inclusă în diferite programe de cercetare. Nota de control a fost înaintată Ministerului Internelor şi reformei Administrative, precum şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea demarării cercetărilor specifice legate de retrocedările realizate”, se precizează în raportul corpului de Control trimis Cotidianului „Jurnalul Naţional” .

MARIA NICOLAESCU, 70 DE ANI.
Pensionara trăieşte în Constanţa şi, pentru o femeie de anii ei, pare foarte abilă. Numele ei este prezent în actele unor tranzacţii imobiliare. Una dintre ele este o adevărată moşie – 147 de hectare la Agropol Popeşti-Leordeni. Alături de un alt om de afaceri, „imobiliarul” Sorin Vişenescu, ea apare drept beneficiara suprafeţei evaluate la 30 de milioane de euro. Din câte se pare, afacerea Popeşti-Leordeni a căzut pentru moment, prin retragerea din ecuaţie a ADS-ului şi mai ales prin pericolul unui dosar în lucru al DNA în privinţa retrocedărilor numeroase din curtea institutelor de cercetare din Bucureşti. Numele femeii nu este însă străin de alte afaceri cu teren, asemănătoare cu cele descrise de Jurnalul Naţional. Singurul lucru care le diferenţiază sunt locaţiile. Astfel, Maria Nicolaescu a fost trecută în actele de vânzare-cumpărare ale unor suprafeţe generoase de pământ din Craiova sau Timişoara.

NATALIA PREDA, 76 DE ANI.
A primit 12 hectare tot în Băneasa. În aceeaşi hotărâre 916 din 26.01.2006 a Comisiei Municipiului Bucureşti pentru Aplicarea Fondului Funciar, prin care a trecut şi dosarul lui Nicolaide Dumitru. De această dată, fostul prefect al Capitalei Mioara Mantale a avut grijă de un ieşean de-al ei, Viorel Nicoară, cel care primeşte jumătate din averea femeii de 76 de ani. Cotidianul „Jurnalul Naţional” a relatat cu lux de amănunte modul în care Natalia Preda a primit de la autorităţile statului „o moşie” care valorează nici mai mult, nici mai puţin de 120 de milioane de euro. Terenul, aflat în curtea aceleiaşi staţiuni pomicole din nordul Bucureştiului, este tot o recompensare. Cum au stat ele, autorităţile, şi au văzut că terenul „original” se găseşte pe raza de zbor a Aeroportului Băneasa, s-au gândit că este cam greu să construieşti acolo şi, implicit, să obţii un profit. Astfel că au mutat „dosarul Preda” mai aproape de DN1, o zonă cu perspective frumoase.

CIUDĂŢENII
Spre deosebire de celelalte dosare, acesta este interesant şi din prizma ordinii semnării actelor. Astfel, la 26.01.2006, dosarul Natalia Preda trece de Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar. Şapte luni mai târziu, la 17.08.2006, doamna Preda semnează contractul de mandat cu Nicoară Viorel. În aceeaşi zi este semnat şi antecontractul de vânzare-cumpărare de bun viitor: „Natalia Preda, în calitate de pomitentă-vânzătoare, se obligă să vândă pomitentului-cumpărător dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 6 hectare, care face parte dintr-o suprafaţă totală de 12 hectare, pe care urmează să o primească în proprietate în baza articolului 5 din Hotărârea nr. 916/26.01.2006 a Comisiei Municipiului Bucureşti pentru Aplicarea Fondului Funciar”. Precizările continuă astfel: „În cazul în care restituirea dreptului de proprietate se face pe numele doamnei Preda Natalia, aceasta rămâne în deplină proprietate şi exclusivă posesie asupra terenului de 6 hectare… iar domnul Nicoară Viorel va primi restul de teren în suprafaţă de 6 hectare”. De obicei, în suveica afacerilor tipice cu teren, cumpărătorul drepturilor litigioase este cel care îşi asumă riscul de a nu intra în posesia bunului licitat. În cazul femeii de 76 de ani, se poate spune că omul de afaceri a prins pe Dumnezeu de pi­cior. El va primi pur şi simplu de la proprietara de drept, în baza contractului semnat, o avere de invidiat – 6 hectare în Băneasa.

AFACERI DE BUCUREŞTI CU RĂDĂCINI ÎN IAŞI
În spatele acestor bătrâni se găsesc de fiecare dată adevăraţii câştigători. Natalia Preda „l-a ales” pe Nicoară Viorel. Acesta este administratorul a două societăţi din Iaşi: CAV SRL şi VOIEVOD SRL. Prima se găseşte în lichidare, iar cea de-a doua în reorganizare judiciară. Exact în perioada în care funcţia de prefect al Capitalei era ocupată de Mioara Mantale, omul de afaceri din Iaşi s-a gândit că trebuie să investească şi în imobiliare. El a încheiat acest antecontract de vânzare-cumpărare de bun viitor cu Natalia Preda, obiectul contractului reprezentându-l terenul de 12 hectare din Băneasa.

ION RUSESCU, 92 DE ANI
În urmă cu câteva zile, Cotidianul „Jurnalul Naţional” va relata modul în care o altă retrocedare, girată de aceeaşi comisie Mantale, făcea fericit un bătrân de 92 de ani. Astfel, autorităţile i-au dat bărbatului, în urma unei cereri nedatate, 2.500 de metri pătraţi într-un parc de pe Aleea Ciceu din Sectorul 4 al Bucureştiului. Din cauza avântului autorităţilor, locatarii se luptă acum în instanţă pentru peticul de verdeaţă ameninţat cu ridicarea unui bloc de zece etaje. Avocatul locatarilor din Berceni a precizat de altfel că procedurile notariale cu un astfel de bătrân trebuie să respecte anumite prevederi. Astfel, la vârsta lui, omul ar fi trebuit să aducă un certificate de la Institutul de Medicină Legală prin care să se dovedească că este în deplinătatea facultăţilor mintale. Or, în acest caz, dar şi în cele de mai sus, ne întrebăm dacă au existat astfel de certificate. La fel ca şi în cazurile descrise, Rusescu se pierde între hârtii, pentru ca un om de afaceri „cu viziune”, Căpăţână Marian-Jean, să preia frâiele afacerii şi implicit ale banilor.

ADRIANA HARAM ŞI LUMINIŢA PETRESCU, 60 DE ANI
O altă poveste, dar cu un final nefericit, a fost surprinsă de ziarul nostru în vara acestui an. Dacă despre ceilalţi pensionari de milioane de euro nu vă putem spune cu ce s-au ales în urma retrocedărilor, în cazul surorilor Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu vă putem spune că au rămas şi fără pământ, şi fără bani. Cele două au semnat o procură prin care îl mandatau pe un individ să le recupereze două hectare de teren tot în Băneasa. Bărbatul care a preluat frâiele retrocedării s-a ales cu 4 milioane de euro, iar femeile au rămas cu regretele. Cele două surori au moştenit de la tatăl lor peste trei hectare de pământ în nodrul Bucureştiului.

În vârstă de 60 de ani şi fără să bănuiască averea de care se făceau vinovate, femeile s-au gândit că ar trebui să îşi recupereze pământul. Prima bucată de teren, de 1.150 metri pătraţi, se găseşte pe malul Lacului Băneasa, cu o deshidere frumoasă spre luciul apei, iar cea de-a doua parcelă, de două hectare, se găseşte în interiorul Staţiunii de Cercetare Dezvolatere pentru Pomicultură Băneasa. În urmă cu patru ani, surorile au întocmit o cerere comună şi au depus actele necesare pentru retrocedarea celor două parcele la Primăria Sectorului 1. La ceva timp după înregistrarea actelor, la uşă le bate un „om de bine”, Maser Villy-Marian. După o întreagă poveste bazată pe câştig de încredere, Maser se alege cu toată bunăvoinţa autorităţilor. Bunăvoinţă de care femeile nu aveau cum să beneficieze, fără un protector pe cinste.

Pe dosarul femeilor s-au dat lupte grele şi nume importante de pe piaţa imobiliară şi-au arătat interesul faţă de moştenirea acestora. Astfel, la un moment dat, Gigi Becali somează Primăria Sectorului 1 să nu le aprobe petentelor cererea de restituire a dreptului de proprietate, pe motiv că îi încalcă lui proprietatea. Becali a cumpărat drepturile litigioase pentru 27 de hectare la Staţiunea Pomicola. Până în acest moment se pare însă că nu a avut norocul să se vadă boier de Băneasa.

FINALUL UNEI AFACERI DUBIOASE
În martie 2008, terenul moştenitoarelor a fost împărţit în parcele şi vândut. Astfel, Moşteanu Lucian cumpără 5.000 de metri pătraţi în schimbul sumei „oficiale” de 2 milioane de euro. Alţi 10.000 de metri pătraţi sunt daţi în aceeaşi zi către Gică Alexandru, pentru 2.200.000 de euro. Urmează alte vânzări, alte parcelări, mai bine zis, promisiuni de vânzări care ar fi trebuit finalizate în luna iunie a acestui an. Cele 2 hectare din Băneasa au fost vândute de atâtea ori, încât sunt pe punctul de a-şi pierde urma. La finalul „afacerii Băneasa”, mandatarul Villy a ajuns milionar. Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu au rămas fără acte, fără pământ şi fără bani. Cele două surori vor să îl dea în judecată pe Maser Villy-Marian. Îşi mai doresc ca aceia care sunt puşi în situaţii similare să aibă grijă cu cine semnează procuri şi ce fac cu dreptul lor.

SONIA GESY PAVLOVICI, 85 DE ANI
O româncă stabilită în Franţa, bolnavă de Alzheimer, a fost internată în 1998 într-un sanatoriu, fiind luată în grijă de statul francez. Nimic senzaţional până aici. Însă averea bătrânei, atunci în vârstă de 85 de ani, a trezit interes în România. Femeia avea în proprietate mai multe imobile în zona Gării de Nord a Capitalei, inclusiv Parcul Duca, pe o suprafaţă de 3.600 de metri pătraţi, ajuns ulterior în posesia lui Poponeţ, pe numele lui Codin Maticiuc.

Sonia Gesy Pavlovici a ajuns sub tutela statului francez pentru simplu motiv că avea venituri mici şi nu putea să-şi plătească spitalizarea, cu alte cuvinte, averea ei a fost luată de francezi.

Ei bine, asta a fost teoretic, căci practic pe fir a intrat avocata Lucia Cherecheş, devenită peste noapte mandatara bătrânei. Până la a pune mâna pe întreaga avere n-a fost decât un pas.

În 2001, primarul general de atunci, Traian Băsescu, i-a retrocedat bătrânei, în timp ce aceasta era internată într-un sanatoriul din Franţa, Parcul Duca, ce reprezenta o parte din averea sa, ce teoretic trebuia să revină statului francez. Mai mult, din investigaţiile făcute în Franţa de oamenii din zonă dornici să salveze spaţiul verde, în 2001 Sonia Gesy Pavlovici era cetăţean francez, cetăţenia română redobândind-o mai târziu. La acest capitol multe lucruri au rămas şi acum neclare. Femeia a decedat în 2005, la vârsta de 93 de ani. Zvonurile cu privire la moartea bătrânei au apărut încă din 2001, când au fost demarate practic procesele de revendicare. „Cum a fost posibil să se retrocedeze atâtea imobile, inclusiv Parcul Duca, şi să se încheie şi contracte de vânzare-cumpărare, în baza unei copii de pe un act de identitate expirat în 1993, eliberat de autorităţile franceze, mai ales că Legea 119/1996 prevede ca actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, au puterea doveditoare în ţară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române? Transcrierea actelor de stare civilă şi înscrierea menţiunilor primite din străinătate se efectuează cu aprobarea Ministerului de Interne”, ne-a declarat Emilia Gheaţă, una dintre persoanele implicate în caz.

URME ŞTERSE REPEDE
Revenind la Parcul Duca, ce reprezintă o parte din averea doamnei Pavlovici, acesta a fost vândut de trei ori, probabil la baza acestei afaceri stând tocmai calitatea îndoielnică a actelor şi a persoanelor ce-l revendică. Cu un an înainte de deces, Sonia Gesy Pavlovici, bolnavă de Alzheimer, vinde Parcul Societăţii Proiect Bucureşti SA. Nouă luni mai târziu, terenul ajunge în posesia firmei Metropolis Real Estate Developers SRL, ce aparţine lui Codin Matiuc, cunoscut mai degrabă sub numele de Poponeţ. Scopul. Construirea unui ansamblu rezidenţial. Cu toate autorizaţiile în buzunar, SC Metropolis Real Estate Developers SRL vinde trei luni mai târziu parcul Societăţii Financial Solution SRL, firmă ce s-a înfiinţat cu o lună înainte de a achiziţiona terenul cu nici mai mult, nici mai puţin de nouă milioane de euro, mai exact cu 2.500 de euro pe metro pătrat. Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, s-a decis să se alăture oamenilor din zonă şi împreună să salveze parcul. Astfel, prin intermediul juriştilor, autorizaţia de construcţie obţinută de Poponeţ va fi atacată în instanţă de asociaţiile de locatari din vecinătate.

„Câţiva reprezentanţi ai oamenilor din zonă care au de suferit din cauza faptului că parcul lor riscă să se transforme în şantier au venit la mine şi mi-au prezentat documente care pun la îndoială modul în care au fost dobândite şi vândute proprietăţile doamnei Sonia Gesy Pavlovici. Din păcate, autorizaţia de construcţie nu mai poate fi atacată de noi pentru că nu ne mai încadrăm în timp, motiv pentru care îi vom sprijini pe aceşti oameni în demersul lor”, ne-a declarat Andrei Chiliman, edilul Sectorului 1.

Comisia Mantale, „ajutor social” pentru trei pensionari
Pe vremea când ocupa funcţia de Prefect al Capitalei, Mioara Mantale a validat cele mai interesante dosare de retrocedare. Dosarele despre care vă vorbeşte Cotidianul „Jurnalul Naţional” au foarte multe similitu­dini: validează suprafeţe de teren valoroase pe numele unor bătrâni trecuţi de 70 de ani. Nicolaide Dumitru, Preda Natalia şi Ion Rusescu au primit prin Comisia Mantale teren în Nordul Bucureştiului sau parcuri în Berceni. Prin hotărârea 916 din 26.01.2006 a Comisiei Capitalei pentru Aplicarea Fondului Funciar, cei trei bătrâni au fost binecuvântaţi cu o moşie de sute de milioane de euro. Dosarele girate cu atâta încredere şi bunăvoinţă de autorităţi erau pe numele celor trei şi au băgat sute de milioane de euro în buzunarele băieţilor deştepţi din imobiliare. Cotidianul „Jurnalul Naţional” relatează pe larg culisele mafiei imobiliare care a ales drept paravan bătrâni lipsiţi de apărare.

*Jurnalul Naţional

10
nov.
08

Ce promit partidele pentru voturi

Inainte ca lumea financiara sa intre in criza, majoritatea calculelor pe baza carora se intemeiau promisiunile electorale erau optimiste. Acum, programele economice ale partidelor se vad putin depasite de realitate. Politicienii reduc din mers proiectiile macroeconomice, dar nu renunta la promisiunile generoase angajate deja.


Ca niciodata pana acum, in acest an a existat posibilitatea – e drept, destul de redusa – ca unul dintre programele economice ale partidelor sa devina program de guvernare chiar inainte de alegeri, din cauza motiunii de cenzura pe care PD-L a depus-o in Parlament luna trecuta. Indiferent insa de momentul cand vor fi chemate sa le puna in practica, partidele au inceput deja sa-si ajusteze calculele si promisiunile pe care si-au bazat programele electorale, initial fundamentate mult mai optimist: o crestere economica de cel putin 6% (PD-L si PNL au avansat chiar 7%, dar PNL s-a temperat in proiectul de buget pe 2009) si mai multe reduceri de impozite si contributii la bugetul de stat.

La PSD se lucreaza deja la un scenariu de criza, neluat in calcul la redactarea versiunii oficiale a programului de guvernare al Aliantei PSDAPC. Vicepresedintele Constantin Nita, autor al ambelor proiecte, se justifica spunand ca “inclusiv pentru un specialist ca mine, problemele din economia mondiala evolueaza cu o rapiditate care ma sperie”.

Prin urmare, echipa coordonata de Nita pregateste o schita alternativa de proiect in care va opera cu o crestere economica minima de “doar 2-3%”, fata de 6%, cat era prevazut in varianta initiala. Vor mai fi, in aceste conditii, valabile promisiunile generoase pe care social-democratii si umanistii le-au inserat in oferta comuna? “Bineinteles”, raspunde Nita”, “doar ca le ponderam cu reducerea aplicata PIB”.

O crestere a PIB de doar 2% estimeaza si analistul economic Liviu Voinea pentru scenariul pesimist al anului viitor; Voinea merge mai departe si estimeaza ca aceasta ar include si o inflatie cu doua cifre, urmata de o evolutie a economiei in ton cu avertismentele de “hard landing” emise in ultimele luni de analistii agentiilor de rating si ai Bancii Mondiale. Nu e chiar cea mai placuta muzica pentru urechile ciulite la campania electorala, dar semnalul unei ajustari a fost perceput deja de cam toata clasa politica.

Prin urmare, si democrat-liberalii, al caror program initial prevedea un optimist 7% pentru cresterea PIB in urmatorii patru ani, s-au asezat din nou in fata simulatoarelor economice. Andreea Vass, cercetator la Institul de Economie Nationala (sub egida Academiei Romane) si membru in echipa care a conturat oferta de guvernare a PD-L, spune ca noile coordonate se stabilesc pornind de la o crestere de doar 5%.

Cel putin pentru 2009, pentru ca viitorul pe termen mediu este cel putin dificil de anticipat. In actualele conditii de piata, avertizeaza ea, cel ce isi aroga infailibilitatea in predictii cu privire la mersul economiei greseste profund: “Ce se intampla acum in economie e o teorie a haosului transpusa in practica”.

Ca mai toate partidele se simt deja coplesite de variabilele economice este de domeniul evidentei; ce este mai greu de inteles este insa strategia de guvernare pe care unele dintre ele sustin ca o vor aplica chiar si in conditiile unei cresteri economice mai modeste decat cele estimate initial. Alianta PSD+PC, care si-a surclasat concurenta in marinimie electorala, are o serie de promisiuni pe care Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), le considera in majoritate ineficiente. Ionita se refera in special la obiectivele PSD+PC referitoare la agricultura si tineret.

Un singur calificativ – improbabil – este suficient”, spune Ionita, referindu- se la planurile social-democrate de subventionare a agriculturii (1.500 de lei pe hectar, 50% din pretul motorinei, 50% din pretul echipamentelor de irigat, tractoare etc.). “Toate la un loc costa prea mult si nu vor avea efect, dar cele mai daunatoare sunt primele doua”, spune directorul SAR. Probabil ca un guvern PSD+PC ar aplica doar unele dintre acestea, estimeaza el.

Cat despre cota de impozitare de 16%, cu 10% pentru veniturile sub salariul mediu, Ionita este categoric: “Este foarte improbabila, inaplicabila tehnic in forma aceasta; poate doar daca s-ar lua in calcul salariul mediu pe anul anterior, pentru ca nu se poate lucra cu valoarea la zi, care fluctueaza continuu”. Coordonatorul ofertei economice a PSD+PC, Constantin Nita, are insa un as in maneca in aceasta privinta: impozitul forfetar, care sa ajute la o mai buna colectare a veniturilor la buget, chiar in conditiile diminuarii impozitului pe venit si, cel mai important, la reducerea economiei subterane, care, potrivit calculelor sale, a crescut cu 10% fata de 2004.

Este o propunere personala, pe care incerc sa o impun in fata colegilor, explica Nita. Despre ce este vorba? “Sa luam exemplul unei frizerii; nu cred ca ati primit de multe ori bon fiscal dupa ce ati iesit de acolo, ceea ce inseamna evaziune fiscala din partea agentului economic respectiv, care se sustrage de la plata impozitului aferent. Impozitul forfetar presupune ca agentul respectiv va plati un impozit fix in fiecare an, impozit calculat dupa o serie de indicatori care au in vedere in principal numarul mediu de clienti si amplasamentul frizeriei respective.”

Astfel, spune el, statul va sti in fiecare an ce venituri urmeaza sa obtina de la astfel de agenti economici, iar acestia vor fi stimulati sa ofere servicii de mai buna calitate pentru a-si putea obtine sumele datorate ca impozit forfetar.

Social-democratii nu sunt singurii preocupati de amploarea economiei subterane; democrat-liberalii estimeaza – prin vocea Andreeei Vass – ca economia subterana a atins deja 25-30%, chiar daca statisticile oficiale sunt undeva la jumatate. Aceasta face, spun ei, sa se iroseasca fonduri suficiente pentru a sustine mai multe masuri cu caracter social, intre care si majorarea cu 50% a salariilor din invatamant, initiativa pe care si PSD si PD-L o promoveaza insistent.

8% din PIB se duce acum pe alocari defectuoase ale fondurilor”, spune Andreea Vass, amintind de recentele sesizari ale PD-L cu privire la sumele alocate de catre Guvern administratiilor publice locale controlate de PNL si PSD. Prin urmare, democrat-liberalii isi propun eficientizarea impartirii bugetului de stat si urmarirea utilizarii fondurilor alocate pana la decontul final: “Vrem sa impunem un model antreprenorial pana la nivelul individului”, explica Andreea Vass cum ar trebui pusa in practica initiativa PD-L.

Daca s-ar realiza o eficientizare a cheltuielilor publice, efortul bugetar pentru cresterea salariilor din invatamant – sub 1% din PIB – ar fi suportabil, considera PD-L. Planul contrazice un scenariu profund pesimist al ministrului de finante Varujan Vosganian, care avertiza recent ca, odata pusa in practica, majorarea salariilor din invatamant ar putea pune in pericol insusi statutul de membru al UE al Romaniei, prin cresterea deficitului bugetar si a inflatiei, iar apoi a somajului si reducerea competitivitatii economiei.

Mai mult, astfel s-ar incuraja pretentii similare si din partea altor categorii de salariati, iar bugetul ar fidat peste cap. Deja “salariile din sectorul bugetar au ajuns sa fie cu 30% mai mari fata de cele din sectorul privat, in conditiile in care angajatii companiilor private sunt cei ce practic platesc salariile bugetarilor”, a declarat ministrul pentru Ziarul financiar.

Varujan Vosganian, care este in acelasi timp si autorul proiectului economic al PNL, nu a reusit sa aiba insa acelasi limbaj decis si in oferta electorala pe care a redactat-o. Analistii chestionati de BUSINESS Magazin cu privire la propunerile liberalilor spun despre multe dintre angajamentele PNL ca sunt neclare si confuze. Liviu Voinea este nemultumit de ambiguitatea tintei de 100 de miliarde de euro ca volum de investitii vizat pentru perioada 2009-2012.

Daca se refera la investitiile publice, atunci tinta este prea mare si obiectivul nerealist. Daca se refera la investitiile straine directe, atunci este cu totul nerealist, pentru ca ar insemna de trei ori mai mult decat s-a investit cumulat in ultimii 20 de ani.” E posibil sa fie vorba de cumularea tuturor surselor, inclusiv formarea bruta de capital fix, spune Voinea, nemultumit totusi si de alte dovezi de ambiguitate din programul liberal, precum cele referitoare la PIB per capita sau la cresterea salariului mediu brut.

Nici Sorin Ionita, spre exemplu, nu considera ca un PIB de 200 de miliarde de euro in 2012 poate fiatins altfel decat prin aprecierea leului, in lipsa sanselor reale de a creste atat de accelerat productivitatea. Lasand la o parte anumite particularitati date de nevoia de adecvare la electoratul-tinta, programele electorale ale partidelor par destul de asemanatoare: mentinerea cotei unice, concentrarea pe infrastructura, educatie si sanatate, cresterea volumului de investitii, absorbtia fondurilor europene si preocuparea pentru redistribuirea – pe alocuri chiar generoasa – a veniturilor la nivelul individului.

Lipsa unor contradictii flagrante intre cele trei programe economice face ca, daca diferendele politice vor fidepasite, orice formula de guvernare sa fie plauzibila, cel putin la nivel teoretic. Si pana la proba practica nu mai e decat foarte putin.




Blog Stats

  • 323.510 hits
noiembrie 2008
L M M J V S D
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhive

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte