20
nov.
08

„MADE IN ROMANIA“: Patriotismul de la raft începe să prindă

Mărfurile autohtone tind să devină preferatele românilor, datorită preţului mai mic. Totuşi, firmele locale trebuie să le promoveze mai bine.

tabelProdusele „made in Romania“ au toate şansele să dea lovitura urcând în preferinţele consumatorilor români în următoarele luni, drept urmare a impactului crizei financiare internaţionale în economia noastră.

Pentru aceasta însă producătorii autohtoni trebuie să practice preţuri mai mici decât cei de peste hotare şi să atragă consumatorii prin noi strategii de marketing, consideră sociologul Marius Pieleanu.

Potrivit acestuia, maşinile, mâncarea, hainele, cremele şi frigiderele româneşti vor fi preferate de conaţionalii noştri datorită preţurilor mai mici, în condiţiile în care nivelul de trai va coborî, în urma turbulenţelor financiare externe. „Dacă va scădea puterea de cumpărare, vom alege produse mai ieftine. Nu este neapărat ca mărfurile româneşti să devină mai calitative“, ne-a declarat sociologul.

Băsescu a dat primul exemplu

La începutul acestei săptămâni, preşedintele României, Traian Băsescu, a făcut un apel ca românii să cumpere cât mai multe produse autohtone, pentru a susţine companiile noastre în contextul crizei financiare. „O să mă uit de zece ori când mă duc să fac cumpărăturile să cumpăr roşii româneşti, lapte românesc, unt românesc. Aşa, fiecare dintre noi putem ajuta chiar economia noastră“, a afirmat şeful statului, după ce a vizitat Uzina Ford de la Craiova. El a mai spus că va renunţa la Volkswagenul Golf pentru o Dacie.

„Gestul preşedintelui este uşor politicianist, dar era absolut util şi necesar în acest moment“, este de părere Marius Pieleanu. În opinia sa, gestul lui Traian Băsescu trebuie urmat de întreaga clasă politică, deoarece „exemplul personal este foarte important pentru a crea solidaritate“.

Marketingul, cheia succesului

Potrivit unui studiu de piaţă efectuat de compania Nielsen, alimentele fabricate la noi în ţară sunt preferate de 53% dintre români, în timp ce produsele de import sunt alese de 27% dintre conaţionali. În schimb, produsele pentru îngrijire personală româneşti sunt preferate de numai 22% dintre consumatori, în timp ce 57% dintre aceştia le cumpără pe cele de peste hotare.

Mărcile autohtone ale produselor pentru curăţenie i-au cucerit numai pe 26% dintre români, iar cele produse în exterior sunt cumpărate de 45% dintre consumatori. Totuşi, în jur de 20% dintre cumpărători nu au nicio preferinţă când aleg produsele, arată studiul.

Produsele alimentare româneşti sunt mai naturale şi au o calitate bună, motiv pentru care românii le preferă deseori în defavoarea celor străine. „Mezelurile româneşti Cris Tim sau Aldis nu sunt cu nimic inferioare produselor italieneşti sau franţuzeşti. La fel şi lactatele noastre, datorită tehnologiilor folosite la ora actuală“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).

Nu aceleaşi lucruri pozitive se pot spune însă despre domeniul auto, unde Dacia se vinde numai datorită preţului mic, sau despre îmbrăcăminte şi încălţăminte, sectoare dominate într-o mare proporţie de brandurile străine. „Hainele, încălţămintea şi maşina definesc statusul social. Cei care îşi permit, nu vor renunţa la mărcile străine. Vor alege produse mai ieftine în special clasele sărace“, spune sociologul Pieleanu.

În plus, fără un marketing bun, firmele noastre nu vor reuşi să se afirme. De exemplu, producătorii români de medicamente îşi promovează foarte puţin produsele, deşi sunt la fel de bune ca acelea de provenienţă externă. „Fabricile româneşti lucrează după normele europene, aşa că genericele de la noi sunt la fel de bune ca acelea de import“, spune profesorul de farmacologie Ioan Fulga, fost director la Agenţia Naţională a Medicamentului.

Sprijin pentru economie

Din cauza crizei financiare, companiile româneşti obţin mai greu contracte de vânzare a produselor lor sau le pierd pe cele existente, riscând uneori chiar să dea faliment.

Dacă tot mai mulţi români ar renunţa la produsele fabricate peste hotare în favoarea mărfurilor autohtone, ar da de lucru firmelor noastre, asigurându-se în acelaşi timp că angajaţii lor nu vor fi trimişi în şomaj. În plus, cu cât volumul de produse vândute creşte, cu atât mai multe taxe şi impozite intră în bugetul de stat, care trebuie să susţină investiţiile în sistemul public. (A contribuit Geta Roman)



ÎN LUME

Conştientizare încă de pe băncile şcolii

Conceptul de a utiliza şi de a consuma produse autohtone este privit ca un mecanism naţionalist de importanţă majoră în statele europene. „De exemplu, în Elveţia există un adevărat cult din a sădi în mentalitatea cumpărătorilor să achiziţioneze mărfuri autohtone încă din şcoală şi continuă pe toată perioada vieţii active. Populaţia este învăţată că orice produs naţional asigură locuri de muncă pentru ţara respectivă şi creştere economică, deci bunăstare“, ne-a declarat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor.

Potrivit acestuia, un alt exemplu elocvent este America Latină, unde programele de promovare a acestei noţiuni sunt la fel de ofensive, pentru asigurarea veniturilor propriei ţări. În Statele Unite, Canada şi Franţa există comunităţi fanatice pentru acest tip de consum. Astfel, aşa-numiţii „locavori“ nu concep să consume alimente produse la mai mulţi kilometri decât o limită respectată cu stricteţe. (Florentina Cioacă)

DEZINTERES

Niciun ajutor de la guvern

Agenţia pentru Strategii Guvernamentale nu a iniţiat, până în prezent, niciun program privind promovarea consumului de produse româneşti. Contactat de EVZ, directorul general Dan Jurcan susţine că instituţia nu are planificată nici pentru viitor o astfel de strategie. „Totuşi, cred că, în contextul actual al crizei financiare, un program pentru conştientizarea românilor cu privire la beneficiile utilizării produselor româneşti ar fi necesar“, a spus acesta.

Potrivit lui Dan Jurcan, chiar dacă în prezent ar fi demarat un astfel de program, procedura de achiziţii publice, care durează cel puţin două luni, ar întârzia prea mult momentul când mesajul ar ajunge la public. Finalul de an şi de mandat face practic imposibil acest lucru, consideră oficialul. Asociaţia pentru Promovarea Produselor şi Serviciilor din România a lansat, în anul 2000, programul „Fabricat în România“, destinat promovării brandurilor autohtone, însă patronatele implicate susţin că programul a fost abandonat din lipsa sprijinului din partea autorităţilor. (Florentina Cioacă)

NOTORIETATE

Produsele noastre sunt pe placul străinilor

Datele Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor Români arată că cele mai exportate produse fac parte din categoria echipamentelor, utilajelor şi produselor prelucrate din metal, produselor petroliere şi textile. Brandurile pe care mizează România pe pieţele externe se încadrează în domeniile IT, vin, textile, mobilă şi construcţii de maşini.

Una dintre cele mai vizibile mărci pe plan internaţional este Dacia, promovată masiv în vestul Europei, şi nu numai de Renault, după ce producătorul francez de maşini a cumpărat fabrica din Argeş în 1999.

În sectorul IT, BitDefender este cel mai cunoscut brand românesc pe internet şi are peste 40.000 de utilizatori în mai mult de 100 de ţări din toată lumea. BitDefender este produsul companiei Softwin.

Chiar dacă, pe piaţa autohtonă, produsele cosmetice româneş ti au pierdut destul de mult teren în ultimii 15 ani, unele firme au reuşit să recupereze teren, exportând produse sub eticheta „de lux“. De exemplu, Gerovital a devenit o marcă de top în Japonia, alături de Vichy şi Givenchy. Alte marci autohtone de cosmetice, Gerocossen şi Ana Aslan, au reuşit să cucerească pieţele din Statele Unite, Asia, Franţa, Italia şi Grecia.

Lactatele Dorna sunt, de asemenea, foarte bine privite peste graniţă. Deţinută de grupul francez Lactalis, compania exportă brânză ecologică în Statele Unite, printr-un parteneriat cu cel mai mare lanţ internaţional de retail, Wal-Mart. Producătorul clujean de lenjerie intimă Jolidon vinde în Statele Unite, Rusia, Africa de Sud şi Arabia Saudită. La mesele europenilor se serveşte foarte des vin de Murfatlar şi Jidvei sau apă minerală Borsec. (Florentina Cioacă)

PRINTRE RAFTURI

Clienţii mai în vârstă rămân fideli etichetelor româneşti

Produsele „made in Romania“ îşi păstrează în general cumpărătorii de vârsta a doua şi a treia, o tendinţă vizibilă după o plimbare printre rafturile unui hipermarket.

Sunt preferate fie dintr-un soi de naţionalism cuminte, fie pentru că sunt considerate mai bune decât cele din import. De cealaltă parte, tinerii tind să nu dea mare atenţie provenienţei şi afirmă că – atunci când se uită la etichetă – preferă de multe ori produsul din import.

„Producătorii sunt foarte zăpăciţi de criză“

Aurelian Dincă (48 de ani) se chinuieşte să desfacă eticheta tricoloră a unui baton de ciocolată cu rom. Crede că „lucrurile făcute la noi sunt în general mai bune decât celelalte. Nu la fel de bune ca înainte, dar alimentele rămân totuşi mai gustoase“. Decizia sa ţine şi de un calcul în care intră şi slujbele altora: „Ne ajutăm pe noi în primul rând. Oricum, producă torii sunt foarte zăpăciţi de criză. Cumpăr, de exemplu, oţet de Topoloveni, pentru că ştiu că nu găsesc unul mai bun din afară“.

Dorina Suciu cumpără ce e „de afară“ doar când nu găseşte produse româneşti similare: „Prefer mărcile româneşti, în special când e vorba despre cele alimentare, pentru că de afară vine în general ce nu le convine acolo. Acum, de exemplu, am cumpărat smântână şi fructe româneşti“. Pensionara Maria Boiangiu zice că ar vrea să aleagă ce-i românesc, dar de multe ori nu prea are cum: „Aş vrea să cumpăr produse româneşti, dar piaţa e invadată de lucruri aduse din import“, spune femeia.

În schimb, Claudiu Petroi, un student în vârstă de 22 de ani, crede că nici criza ce va cădea greu pe producătorii români nu-i va trezi sentimentalisme: „În general cumpăr produse străine. Depinde însă şi ce găsesc pe moment în magazin. Nu mi se pare însă foarte important dacă e marcă românească sau nu“

*EVZ

0 Responses to “„MADE IN ROMANIA“: Patriotismul de la raft începe să prindă”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Blog Stats

  • 322.049 hits
noiembrie 2008
L M M J V S D
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte

%d blogeri au apreciat: