Arhivă pentru 27 noiembrie 2008

27
nov.
08

România: cei mai scumpi kilometri de autostradă din Europa

hartaTronsonul Comarnic-Braşov va fi cea mai costisitoare autostradă din Europa, 3,3 miliarde de euro pentru 58 kilometri de drum, o medie de 57 milioane de euro pe kilometru. Cel mai scump kilometru de autostradă, din Europa, de până acum, a fost construit în Anglia, cu 51 milioane de euro. Însă România va bate recordul.

Bugetate cu miliarde de euro, lucrările la drumuri şi autostrăzi sunt aproape invizibile în realitate. Pe hârtie, în România ar urma să aibă 2.088 de kilometri de autostradă, iar acum abia sunt cârpiţi 298 de kilometri.

Potrivit datelor comunicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR), pentru lucrările încheiate sau contractate deja, construcţia unui kilometru de autostradă variază între 3 milioane şi 8 milioane de euro, numai lucrările decontate constructorilor, nu şi cheltuielile legate de studii şi exproprieri.

Locul 1 la cheltuieli: Comarnic-Braşov

Studiile de fezabilitate făcute de proiectanţi arată că cel mai scump tronson de autostradă din România va fi cel dintre Comarnic şi Braşov, cu o estimare de 57 milioane de euro pe kilometru. Acest sector de autostradă, dacă va fi construit la acest preţ, va deţine recordul absolut şi în Europa. Până acum, cea mai scumpă autostradă a fost construită în Anglia, între Birmingham şi Manchester.

Guvernul britanic a anunţat o bugetare de 4,4 miliarde de euro pentru 85 de kilometri de autostradă, o valoare medie de 51 milioane de euro pentru un kilometru.

autobandValoarea la care se ridică tronsonul Comarnic-Braşov le-a atras atenţia şi drumarilor români. “E o păcăleală cu 57 milioane de euro. Au fost condiţii imposibile ca drumarii români să se califice. A fost cu dedicaţie pentru firmele străine”, a declarat patronul companiei PA&Co, Costel Căşuneanu.

“Este o golănie impusă de instituţiile finanţatoare. Sunt condiţii pe care firmele româneşti nu le pot îndeplini, iar contractele sunt adjudecate de firme străine”, a explicat pentru “Adevărul” Alin Goga, fost director juridic la CNADR.

Surse din rândul drumarilor spun că este normal ca tronsonul de munte al Autostrăzii Bucureşti-Braşov să fie mai scump pentru că majoritatea lucrărilor vor fi viaducte şi tuneluri. Construcţia unui viaduct este estimată de specialişti la 20-23 milioane de euro pe kilometru, în timp ce un kilometru de tunel variază între 18 şi 20 milioane de euro.

Dacă ar fi făcut numai din tuneluri şi viaducte, tronsonul Comarnic-Braşov nu ar trebui să coste cu mult peste 20 milioane de euro kilometrul. Oficial, CNADR nu înaintează costuri, ci precizează numai că “Autostrada Comarnic-Braşov va fi realizată prin concesiune.

Contractul de concesiune va fi atribuit prin aplicarea procedurii de dialog competitiv care este în desfăşurare. Contractul de concesiune cuprinde lucrări şi servicii pentru proiectarea, finanţarea, construirea, operarea şi întreţinerea autostrăzii”, se arată într-un comunicat CNADNR, trimis redacţiei „Adevărul“.

Locul 2, autostrada Bechtel

Evaluată iniţial la 2,241 miliarde euro, Autostrada Transilvania, cu o lungime de 415 kilometri, ar fi urmat să coste 5,4 milioane de euro pe kilometru. Bechtel însă a plusat şi a cerut CNADR 5,2 miliarde de euro pentru Autostrada Braşov-Borş, sumă neaprobată încă în mod oficial.

În aceste condiţii, preţul unui kilometru de autostradă va fi 12,5 milioane de euro, mai mult decât dublul sumei renegociate în anul 2005. Pentru cele opt segmente de autostradă de pe tronsonul Braşov-Borş, CNADR a evitat să prezinte costuri.

Compania ţine să avertizeze că “în condiţiile apariţiei accidentelor geologice neprevăzute, care ar putea determina lucrări suplimentare, suma contractului ar putea fi modificată”.

Începute în 2004, lucrările la Autostrada Transilvania ar urma să se încheie, potrivit termenelor contractuale, în 2010 pentru trei sectoare de drum ce însumează 142 de kilometri, în 2011 alte două sectoare care însumează 113 kilometri, iar în 2013 ultimele trei porţiuni în lungime totală de 161 de kilometri.

Fost ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, din perioada 1996-2000, Nicolae Noica susţine că valorile contractelor pentru execuţia de autostrăzi ar trebui să fie consultate de oricine. “Problema gravă aici este că autostrăzile sunt lucrări publice, deci se plătesc din bani publici şi trebuie să existe transparenţă.

Înainte de a începe o lucrare, se fac nişte indicatori tehnici, studiu de fezabilitate care se aprobă de către Guvern şi se publică în Monitorul Oficial”, a precizat Noica referindu-se la uşurinţa cu care cresc preţurile lucrărilor la autostrăzi într-un interviu acordat ziarului “Adevărul”.

Locul 3, Bucureşti-Moara Vlăsiei

Cu o valoare medie de 8 milioane de lei pe kilometru, sectorul de drum dintre Bucureşti şi Moara Vlăsiei din tronsonul de Autostradă Bucureşti-Ploieşti se află pe locul a treilea al celor mai scumpi kilometri construiţi. Şi asta în condiţiile în care contractul a fost semnat anul trecut, iar constructorul, asocierea Impresa Pizzarotti-Tirrena Scavi SpA, nu a cerut încă acte adiţionale. Contractul iniţial pentru cei 19 kilometri de autostradă a fost de 152 milioane de euro.

De la kilometrul 19 la kilometrul 62 lucrează un concern format din companii autohtone, Spedition UMB (controlată de omul de afaceri Dorin Umbrărescu), PA&Co (a omului de afaceri Costel Căşuneanu) şi Euroconstruct Trading (controlată de patronul de la Golden Blitz, Dan Besciu). Valoarea contractului pentru cei 43 de kilometri este de 200 milioane de euro, preţul mediu pe kilometru fiind de 4,65 milioane de euro, aproape la jumătate din valoarea la care este estimat primul tronson.

Şi autostrada soarelui se scumpeşte

După ce, timp de patru ani de zile, preţul mediu de execuţie a sectoarelor de drum de pe Autostrada Bucureşti-Constanţa nu a depăşit trei milioane de euro pe kilometru, ultima porţiune, dintre Cernavodă şi Constanţa, se ridică la 6,7 milioane de euro. Cu o lungime de 52,8 kilometri, sectorul de autostradă este finanţat cu 354 milioane de euro, din care 250 din împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii, iar 104 milioane de euro reprezintă contribuţia Guvernului României.

Centura Piteştiului

Aproape opt milioane de euro a costat şi varianta de ocolire a oraşului Piteşti, dată în folosinţă acum două luni. Potrivit datelor furnizate de CNADR, cei 15 kilometri, dintre care 13,6 pe profil de autostradă şi 1,6 pe profil de drum naţional, au costat 121,26 milioane de euro, adică un preţ mediu de 7,9 milioane de euro pe kilometru. Lucrarea a fost executată de asocierea JV Astaldi şi Italstrade şi are o garanţie de doi ani.

Autostrada Arad-Timişoara are constructor

Cel mai important proiect de infrastructură din vestul ţării, Autostrada Arad-Timişoara, are constructor. Consorţiul de firme FCC Construction-Astaldi a câştigat licitaţia organizată de Ministerul Transporturilor şi a primit aprobare pentru ofertă de la Banca Europeană pentru Investiţii.

Contractul are o valoare de aproape 483 milioane de lei, fără TVA. Construcţiile nu pot începe însă din cauza unui litigiu. Ioan Maliţa a declarat pentru „Adevărul“ că lucrările nu pot începe pentru că societatea Boştină şi Asociaţii a contestat această licitaţie de atribuire a procedurilor de expropriere. „Ei au participat şi au pierdut, dar au contestat câştigătorul şi acum suntem în proces. Până nu se termină nu putem face nimic“, a spus Maliţa. Nicoleta Tudor

Statul greşeşte

Specialiştii spun că preţul autostrăzilor creşte de două până la trei ori de la atribuirea licitaţiei şi până la finalizarea lucrărilor din cauza contractelor proaste făcute între CNADR şi constructor. “Este vina beneficiarului. Porneşte greşit din start. Face licitaţiile fără a avea toate exproprierile făcute şi toate sursele de finanţare asigurate. Constructorii se folosesc de tot felul de motive şi cresc preţul lucrării”, a declarat Alin Goga, fost director al direcţiei juridice a CNADR.

O altă problemă o pun chiar consultanţii. “Multe proiecte sunt făcute din birou, fără studii geotehnice. Studiile sunt varză. În proiect apare un tip de sol, iar constructorul găseşte altul şi cere apoi modificarea indicatorilor tehnico-economici”, a mai adăugat Goga.

*adevarul


27
nov.
08

Injecting red liquid in tomatoWatson şi Crick sunt cei care au evidenţiat structura de dublu helix a moleculei de ADN în 1953. Studii ulterioare au elucidat modul cum ADN-ul este replicat la fiecare diviziune celulară. Fundamentală a fost şi descoperirea faptului că ADN-ul este codul universal folosit de toate vieţuitoarele şi că funcţiile centrale ale tuturor organismelor sunt similare în toate organismele vii (replicarea ADN şi ARN, sinteza proteinelor, metabolismul energetic etc).

Modificarea genetică s-a bazat pe constatarea unei varietăţi genetice naturale, pe care s-a bazat în fond evoluţia speciilor prin cale naturală, fiind folosită de om înainte de a fi înţeleasă prin selecţionarea unor varietăţi/rase de plante/animale şi microorganisme, pentru a răspunde mai bine nevoilor omului.

Utilizată iniţial pentru creşterea unui metabolit produs de un anumit organism (de obicei o proteină, dar nu neapărat), ori pentru a determina un organism care în mod normal nu produce un anumit metabolit să îl producă sau pentru a bloca sinteza unui metabolit de către un anumit organism, modificarea genetică a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani.

Primele produse obţinute prin modificare genetică au fost tomatele FlavSavr, produse în Marea Britanie, care s-a bazat pe blocarea biosintezei enzimelor implicate în procesul de degradare (poligalactorunaze). Tomatele obţinute erau mai scumpe decât cele obţinute tradiţional, iar gradul lor de prospeţime îl depăşea cu multe săptămâni pe al acestora.

O altă aplicaţie, de data aceasta în SUA, a fost creşterea rezistenţei plantei la îmbolnăvire, prin crearea unui nou soi de dovleac comestibil, rezistent la doi virusuri de tip mozaic.

Ulterior au apărut plantele oleaginoase, cum este rapiţa, cu un conţinut ridicat de acizi graşi n-3, extrem de utili în nutriţia sănătoasă, dar care era extrem de toxică până la modificarea genetică, datorită conţinutului bogat de acid erucic.

MOTIVE PENTRU MODIFICARE
Au urmat soia rezistentă la erbicid, ca urmare a introducerii genei care controlează biosinteza unei enzime, seminţele de bumbac, rezistente la atacul unor insecte, porumbul, iar lista continuă.

Un alt grup de aplicaţii constă în utilizarea manipulării genetice în vederea ameliorării indicilor calitativi şi/sau a procesabilităţii materiilor prime vegetale. Un exemplu concludent a fost obţinerea unui soi de cartofi cu un conţinut mai mare de amidon, cu consecinţe în reducerea absorbţiei de ulei în timpul prăjirii, cu efecte atât economice, cât şi nutriţionale.

Într-un raport publicat în prestigioasa publicaţie Journal of Food Science de către Institutul pentru Ştiinţele Vieţii din Washington DC (ILSI), sunt făcute publice progresele obţinute prin utilizarea modificării genetice făcând o evaluare nutriţională şi de inocuitate a noilor produse.

Raportul relevă că preocupările cercetătorilor în modificarea genetică s-au focalizat pe obţinerea unor alimente folosite atât în nutriţia umană, cât şi în furajarea animalelor cu proprietăţi nutriţionale deosebite, care vor preveni malnutriţia la populaţiile mari consumatoare de aceste alimente, şi care pe de altă parte vor acoperi nevoile alimentare ale populaţiei globului în continuă creştere.

Astfel, raportul evidenţiază progresele realizate în obţinerea unui nou tip de porumb, cu doi embrioni, Double Embrio Maize, care va furniza un conţinut mai ridicat de proteine şi de uleiuri, extrem de utile în nutriţia umană, dar şi a porumbului Lyzine Maize – îmbogăţit cu lizină, un aminoacid esenţial deficitar în porumb, destinat furajării animalelor nonruminante, care vor avea un conţinut de lizină în carne mai mare decât prin furajare cu cereale obişnuite.

ÎMBUNĂTĂŢIRI
De asemenea, Golden Rice 2 este un orez îmbogăţit cu caroten pentru prevenirea deficienţei de vitamină A la populaţiile mari consumatoare de orez. Un alt aliment nou proiectat este cartoful dulce, obţinut în varianta îmbogăţit în -caroten, pentru prevenirea deficienţei de vitamină A, dar şi în varianta îmbogăţit în proteine, pentru a reduce malnutriţia proteinoenergetică în rândul populaţiei mari consumatoare de cartof dulce. Dincolo de aspectele sale extrem de controversate, modificarea genetică mai are încă multe de oferit omenirii, iar cei care studiază aspectele legate de inocuitatea alimentelor modificate genetic sunt în permanentă alertă.

*Jurnalul

27
nov.
08

Reclamă iPhone interzisă în Marea Britanie

apple-iphoneSANCŢIUNI. O reclamă la telefonul Apple, iPhone, a fost interzisă în Marea Britanie deoarece exagerează viteza telefonului, relevă BBC News.

Spotul descrie noul model 3G ca fiind „cu adevărat rapid“ şi îl arată când încarcă pagini de internet în mai puţin de o secundă. Arbitrul pieţei de publicitate britanice – The Advertising Standards Authority (ASA) – spune că reclama dezinformează publicul, deoarece telefonul este mult mai încet.

Mai mult, ASA a spus că a primit 17 plângeri în acest sens. Reprezentanţ a Apple din Marea Britanie a răspuns, comunicând că faptele prezentate în reclamă erau „relative nu absolute“.

27
nov.
08

AVERTIZARE: Vinul cu exces de E-uri dăunează sănătăţii

Folosirea excesivă a conservanţilor care distrug microorganismele poate cauza ameţeli, dureri de cap şi probleme intestinale.

Ca să nu fermenteze, vinurile au nevoie de conservanţi artificiali, aşa că cele mai multe conţin aşa-numiţii sulfiţi. Produsele de proastă calitate pot avea exces de sulfiţi de sodiu, responsabili de durerile de cap şi ameţelile „de a doua zi“. În plus, aceşti sulfiţi pot cauza probleme intestinale, dar şi o proastă asimiliare a vitaminelor în organism.

Experţii spun că un vin bun costă cel puţin 5 euro, iar cele care „joacă“ pe segmentul de calitate ajung pe la 10 euro sticla. Pentru cei care nu vor să aibă de-a face cu niciun conservant, există şi varianta vinurilor bio, din ce în ce mai apreciate în ţările occidentale.

Excesul de sulfiţi ascunde calitatea proastă

Bisulfitul de sodiu face parte din categoria conservanţilor care sunt şi E-uri, de aceea pe vinuri scrie că au în compoziţie sulfiţi, care au rolul de a omorî microbii. Ca să acopere greşelile tehnologice sau calitatea proastă a strugurilor, unii producători adaugă sulfiţi în exces“, avertizează profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Specialistul mai spune că sulfiţii folosiţi în cantităţi mari au efecte toxice care duc la încetinirea asimilării vitaminelor, cauzează ameţeli, afecţiuni intestinale, dar şi aşa-numitul astm de sulfit.

vinSe spune că „vinul bun se recunoaşte a doua zi dimineaţa“. „Vinurile care au mulţi sulfiţi cauzează dureri de cap“, spune şi Sergiu Nedelea, somelier şef la restaurantul „Casa Iancului“, din Bucureşti. Expertul afirmă însă că şi la noi a început să existe un echilibru între preţ şi calitate. „Vinul făcut din struguri atent aleşi, selecţionaţi bob cu bob, are nevoie de sulf mai puţin pentru a distruge microorganismele din timpul fermentării. Vinurile realizate cu tehnologii mai complexe au însă şi costuri mai ridicate“, mai spune Sergiu Nedelea.

Cum să alegi un vin bun

Aşa-numitul vin corect (realizat cu respectarea regulilor) pleacă de la 4-5 euro sticla, iar unul de calitate ajunge pe la 10 euro (preţ de supermarket). „Vinurile de foarte bună calitate se găsesc în magazinele specializate sau în restaurate, mai puţin în supermarketuri“, mai spune expertul în vinuri.

Pentru pretenţioşii care nu vor să aibă deloc conservanţi în vinul pe care-l consumă, există varianta vinurilor bio. „Un vin bio poate fi făcut şi în casă. Dacă iese mai tare, nu mai e nevoie nici de zahăr, nici de sulfiţi“, crede Gheorghe Mencinicopschi. Vinurile bio realizate pe scară industrială sunt încă destul de rare. „Viile nu trebuie tratate cu elemente chimice, trebuie să fie plasate într-un areal viticol în care să nu existe poluare. Ideea de vinuri bio e destul de pretenţioasă“, crede somelierul Sergiu Nedelea.

În ciuda dificultăţilor, în ţările din Vest (Italia, Franţa, Spania) se cultivă zeci de mii de hectare cu viţă-de-vie organică, din care se obţin strugurii bio

*evz

27
nov.
08

UE: plan anticriză de 200 miliarde de euro

Comisia Europeană a pregătit un plan de stimulare a economiei care presupune reduceri de taxe şi investiţii în domenii-cheie.

pozaComisia Europeană (CE) pregăteşte un plan de recuperare economică în valoare totală de 200 de miliarde de euro, care va consta, în principal, în reduceri de taxe şi investiţii bine ţintite în industriile-cheie, scrie BBC News. „Este esenţial ca statele membre să acţioneze împreună într-o perioadă de criză excepţională“, a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. Cea mai mare parte a pachetului de măsuri va fi implementată în 2009, celelalte urmând să fie demarate în 2010. Din cei 200 de miliarde de euro, 170 de miliarde vor fi furnizate de statele membre, iar 30 de miliarde de euro – de CE, prin acţiuni proprii.

Derogare de la reguli pe timpul crizei

Totuşi, într-o uniune de state independente, cum este UE, nu poate fi aplicat un model unitar pentru fiecare ţară în parte, din cauza diferenţelor de structură bugetară şi economică din aceste state, spun scepticii. „Măsurile pe care fiecare stat le ia nu trebuie să fie identice, ci coordonate“, vede soluţia la această problemă Barroso. „Este cea mai bună cale pentru a le reda cetăţenilor încrederea şi pentru a contracara o recesiune lungă şi adâncă“, a adăugat el.

CE a sugerat că reducerile de taxe se pot face la TVA, la produsele eficiente din punct de vedere energetic şi la costurile cu angajaţii, pe când investiţiile trebuie să fie făcute în construcţii şi în industria auto.

Iniţiativa CE este susţinută şi de Banca Centrală Europeană (BCE). Jean Claude Trichet, preşedintele instituţiei, a declarat că BCE va face tot ceea ce este necesar pentru a furniza lichidităţi pieţelor financiare pe termen scurt, relevă agenţia de ştiri Reuters.

Statele membre sunt zorite de CE să semneze planul. Totodată, Germania şi Franţa au făcut front comun pentru a determina Uniunea să relaxeze regulile fiscale, măsură ce le-ar permite statelor comunitare să cheltuiască mai mult pentru a-şi susţine economiile pe timpul crizei.

Iniţiativa se referă la regula care stipulează că deficitul public al unui stat comunitar nu trebuie să depăşească nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB) al acestuia. „Măsura trebuie ţintită aşa încât după doi ani, când vom ieşi din perioada de criză, să putem să ne reîntoarcem la principiile administrării finanţelor publice, la controale şi la reducerea deficitelor“, a declarat ministrul francez de finanţe, Christine Lagarde.

Banii, cheltuiţi conştiincios

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat statele UE să nu intre „în cursa miliardelor“, dezvăluind planuri de stimulare a economiei uriaşe, aluzie la sutele de miliarde de dolari băgate până acum de Statele Unite în propriul sistem financiar şubrezit de criză. Totuşi, Merkel este conştientă că intervenţii sunt necesare, deoarece este convinsă că actuala criză financiară va duce şi la una economică puternică.

Franţa a anunţat că va injecta 19 miliarde de dolari în industriile sale cheie – construcţii şi auto, pentru a-şi „relansa“ economia. În acelaşi timp, Germania a comunicat că va cheltui 32 de miliarde de euro în următorii doi ani, în acelaşi scop.

Planuri similare au fost anunţate de Spania – 40 de miliarde de euro, Italia – 80 de miliarde de euro, sau Marea Britanie – 24 de miliarde de euro.

Şi România a pregătit un plan de stimulare a economiei locale pe o perioadă de patru ani, în valoare totală de 10 miliarde de euro.

PLANURI

SUA vor să „înece“ problemele financiare cu sute de miliarde de dolari

Banca centrală americană – Federal Reserve System (Fed) a anunţat marţi că va folosi 800 de miliarde de dolari pentru a cumpăra instrumentele financiare „toxice“, care au generat criza financiară, răspândită acum în toată lumea. Din această sumă, 200 de miliarde de dolari vor fi folosite pentru susţinerea pieţei împrumuturilor de consum, iar 600 de miliarde vor fi utilizate pentru cumpărarea instrumentelor ipotecare ce stau la baza crizei. Încurajaţi de noua iniţiativă a autorităţilor şi de faptul că mai multe bănci aflate cu un picior în groapă au fost ajutate pentru a evita falimentul, asigurătorii se aşteaptă acum ca şi ei să primească fonduri. Mai mult, există un precedent, deoarece statul a ajutat deja compania de asigurări American Internaţional Group (AIG), atunci când a fost la un pas de colaps, cu circa 150 de miliarde de dolari. Secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, a declarat că nu este sigur dacă alţi asigurători vor mai fi ajutaţi cu bani publici.

*evz



Blog Stats

  • 323.511 hits
noiembrie 2008
L M M J V S D
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhive

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte