2009 LA MULŢI ANI !!!

La mulţi ani !!! un an nou si fericit, plin de realizări vă doresc …..

Lupushor & LupuL03

Cum sa pasesti cu dreptul in noul an

Sărbătorile de iarnă sunt bogate în semnificaţii, iar noaptea dintre ani are ore pline de magie. De la strămoşii romani am preluat circa 70 la sută din obiceiurile populare. Am adăugat, de-a lungul vremii, aproximativ 30 la sută superstiţii.Trei, doi, unu şi… atenţie la semne! În familia ardeleanului Adrian D., de 25 de ani, este important cine trece primul pragul casei în întâia zi a anului.

Dacă este o femeie, atunci anul va aduce ghinion, iar dacă e un bărbat, viitoarele 12 luni vor fi pline de noroc şi bunăstare. Teodora are 50 de ani şi e din Moldova.

Pentru ea, copiii care vin cu sorcova după miezul nopţii sunt semn bun, fiindcă „cine rămâne nesorcovit va fi pândit de boli, iar casa îi va fi ocolită de oaspeţi tot anul“.

Bucureşteanul Alin, de 32 de ani, recunoaşte şi el un obicei care se ţine în casă de câţiva ani: „Avem întotdeauna pe masă peşte.

Se spune că dacă mănânci peşte în prima zi din an, vei fi uşor ca peştele şi vei trece prin probleme la fel de repede ca el prin apă“, povesteşte Alin.

Fie că invocăm obiceiurile moştenite în familie sau superstiţiile pe care le adoptăm singuri, noaptea dintre ani este un bun prilej pentru a reînnoi „pactul“ cu hazardul.

Obiceiuri versus superstiţii

Parapsihologul Radu Botez explică refugiul în „legea“ semnelor prin faptul că, în mod subconştient, avem nevoie să simţim că stăpânim lucrurile şi că, urmare a fricii ancestrale care îl face pe om mai vulnerabil, mediul cel mai propice pentru ca superstiţiile să prindă viaţă este cel rural.

Rodnicia mediului rural este descrisă şi de etnologul Şerban Anghelescu, care spune că „ţăranul credea în eficacitatea actului ritual, care era un act religios – pentru începutul fiecărei activităţi.
Nimic nu era dezlegat de Dumnezeu sau dezlegat de lumea magică. O parte dintre ţărani aveau puterea să influenţeze lumea, prin acte religioase, creştine şi precreştine capabile să producă ploaia“, povesteşte el.

În schimb, „oamenii cu o altă educaţie, ştiinţifică sau pseudoştiinţifică, văd credinţa ca pe o superstiţie. Noi stăm cu braţele încrucişate şi lăsăm în voia climei, în timp ce ţăranii aveau certitudinea că ceea ce făceau produce o schimbare importantă în starea vremii“, explică etnologul Anghelescu. El consideră că, prin îndepărtarea de lumea ţărănească, românii şi-au pierdut credinţa că ar avea vreo putere asupra lumii.

Parapsihologul Radu Botez aminteşte de faptul că Sărbătorile de iarnă – perioada de dinaintea Crăciunului până la Bobotează, sunt presărate de circa 70 la sută obiceiuri populare şi ritualuri păgâne, moştenite de la romani, şi de doar 30 la sută superstiţii.

Astfel, în revista de superstiţii de pe domeniul .ro, parapsihologul aminteşte că tot de Anul Nou sunt cunoscute vrăjile, descântecele, farmecele şi ritualurile magice de ghicire a viitorului şi urările pentru anul care începe. Poate şi de aici, superstiţia legată de îmbrăcăminte care trebuie să conţină obligatoriu ceva roşu în noaptea dintre ani.

Decalog

1. Potrivit regulilor nescrise ale superstiţiilor, activităţi precum cusutul, spălatul rufelor, tricotatul, nu sunt indicate între Crăciun şi Anul Nou.

2. E bine ca înainte de noaptea dintre ani să faceţi curăţenie şi în cele mai ascunse locuri.

3. E de rău augur să intri în noul an fără niciun ban în buzunar. Datoriile, facturile neplătite sau banii daţi cu împrumut au acelaşi efect.

4. O altă superstiţie spune că în prima zi din an nu trebuie să aruncaţi nimic: nici măcar gunoiul…

5. Se consideră că e semn rău dacă strănuţi sau spargi ceva în noaptea de Revelion.

6. Aduce ghinion nu numai întoacerea filei de calendar înainte ca anul să înceapă, dar şi agăţarea propriu–zisă a calendarului în cui înainte de miezul nopţii.

7. Pentru nimic în lume, nu plângeţi în prima zi a anului. Se spune că orice acţiune care ar influenţa în mod negativ starea de spirit a unei persoane trebuie evitată pentru că aduce ghinion.

8. La cumpăna dintre ani, este bine să aveţi bani, mai ales noi, în portofel.

9. Se spune că acel obiect pe care-l ţii în mână la miezul nopţii sau pe care-l apuci imediat după ce bat cele 12 gonguri va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine. Dacă ţii banii în mână, vei avea satisfacţii de ordin financiar, dacă îţi dai mâna cu iubitul vei avea noroc în dragoste, iar dacă ţii paharul, vei avea un an vesel.

10. Dorinţa pusă la miezul nopţii are toate şansele să se îndeplinească!

Ce se întâmplă dincolo de graniţe

De Anul Nou, nemţii au obiceiul de a turna plumb topit în apă rece. Dacă acesta ia forma unui sac, atunci noul an va fi bogat, dacă e o siluetă de femeie, atunci vor fi pierderi de bani.

Tot în noaptea dintre ani, mănâncă crap, pentru a avea un an bogat.
Grecii mănâncă „vassilopitta”- un soi de pască, în prima zi a anului, în care gospodinele strecoară bănuţi. Cel care găseşte un ban în bucata sa va avea noroc tot anul.

Americanii servesc mazăre în noaptea dintre ani pentru a avea noroc. Ei cred că se vor căsători cu cea sau cel cu care se vor săruta la miezul nopţii.

Australienii se tem de pisica albă, considerată a fi aducătoare de ghinion şi întâmpină noul an cu fluiere, claxoane şi clopote pentru a alunga spiritele rele. Italienii cred că dacă întâlnesc o persoană de sex opus în dimineaţa noului an vor avea noroc.

În sudul Indiei, cu prilejul „ugadi”- Anului Nou, oamenii îşi curăţă casele, le decorează cu frunze de mango şi îşi cumpără haine noi. E de bun augur să înceapă orice acţiune nouă, iar femeile pun într-o cutie flori şi daruri pentru copii.

Japonezii au şi ei superstiţii legate de „Sensho”, ziua de 1 ianuarie după calendarul lunar folosit până în secolul al XIX-lea. Astfel, dimineaţa le aduce noroc dacă încep ceva nou. Ei mănâncă „mochi” – o prăjitură care se serveşte cu supă de soia – pentru a rămâne sănătoşi tot anul.

Drumul către viitor

Superstiţiile au „priză” la oameni din medii sociale felurite, de sexe şi vârste diferite. Parapsihologul Radu Botez spune că „rădăcinile vechilor religii precreştine se mai păstrează încă în ţărâna tradiţiei populare româneşti, pe care a încolţit creştinismul.

Din acest ogor au rodit datinile păgâne care au născut obiceiurile şi superstiţiile de azi“. Cum superstiţiile prind, Lucian Marinescu a înfiinţat, cu câţiva ani în urmă, „Agenţia de spart ghinionul”.

Concret, el a adunat câteva vase şi, sub pretextul înlăturării ghinionului, şi-a poftit clienţii la făcut ţăndări problemele.

Omul Anului: Sorin Oprescu

Jurnalul Naţional îl declară pe primarul general al Capitalei, prof. dr Sorin Oprescu, Omul Anului.

Sorin Oprescu este Omul Anului pentru că a avut curajul să plece dintr-un partid puternic, PSD, pentru a candida ca independent la Primăria Capitalei.

Este Omul Anului pentru că nu s-a lăsat intimidat atunci când i s-a contestat şi respins candidatura la funcţia de primar general.

Este Omul Anului pentru că e primul independent care a câştigat Primăria Capitalei, învingând contracandidaţi notorii şi maşinăria de partid din spatele lor.

Este Omul Anului pentru că o dată ce a fost ales primar general nu i-a dezamăgit pe bucureşteni, abandonându-i pentru funcţii mai înalte în stat. La şase luni de la alegeri, este şi acum în funcţie. Ba chiar mai vrea două mandate pentru a realiza tot ce şi-a propus şi a promis.

Este Omul Anului pentru că, imediat după preluarea mandatului, nu a tras de timp, ci a început în forţă. A demolat terasele de fiţe de pe malul Herăstrăului. A reziliat contractul cu firma de parcări Dalli şi a sesizat DNA pentru neregulile din Primăria Capitalei. A avut curajul să calce pe muşuroi şi a prezentat un raport despre starea Capitalei la preluarea mandatului, acuzând o serie de ilegalităţi din mandatele Băsescu-Videanu, de la plăţi ilegale în valoare de milioane de euro şi până la decontări în avans fără justificare. A demis directorii grei din Primăria Capitalei, de care nimeni n-a avut curajul să se atingă. Este vorba despre arhitectul-şef, Adrian Bold, şi Virgil Cârstea, şeful lacurilor şi parcurilor. Mai mult, cei care s-au simţit cu musca pe căciulă au plecat singuri, aşa cum a procedat Gheorghe Udrişte, directorul Direcţiei Transporturi.

Este Omul Anului pentru că a pus blocurile „Gemenii” din Piaţa Naţiunilor Unite la dispoziţia locatarilor din casele cu risc seismic ridicat şi aflate în proces de consolidare, precum şi foştilor chiriaşi evacuaţi din imobilele naţionalizate.

A decis să-i bucure pe toţi cetăţenii Capitalei, dar şi să atingă recorduri mondiale cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă prin care Bucureştiul să intre în Guiness Book.

Este Omul Anului pentru ce a făcut în şase luni de mandat şi francheţea de care dă dovadă. Oprescu a recunoscut public la bilanţul din 10 decembrie: „Eram un fraier, nu ştiam tot ce se întâmplă în Bucureşti, când eram în afara sistemului. Acum, însă, ştiu tot ce se întâmplă în Bucureşti!„.

Este Omul Anului pentru că a rămas Om, indiferent că a fost sus sau jos, indiferent că a fost supus presiunii sau nu. Şi mereu cu aceeaşi francheţe. „În 1998, la prima mea participare la Primăria Capitalei, la campania electorală, venise un jurnalist foarte interesant, aşa (o spune cu accent englezesc), care mi-a zis: Am aflat că aveţi o amantă. Da, e bine, zic, că nu ai aflat că am vreo pisică pe unde mă duc să i-o trag. Păi, zice, cum rămâne, că i-aţi cumpărat apartament. Păi, da, i-am cumpărat apartament şi care ţi-e problema? Păi, da’ i-aţi cumpărat şi maşină. Da, i-am cumpărat şi maşină. Păi, şi am înţeles că v-a părăsit. Nu, domne, ne-am despărţit. Şi nu vă pare rău? Nu, domne„, mărturisea recent Sorin Oprescu într-un interviu „Verde-n faţă” cu Marius Tucă.

Şi ca politician a fost la fel. „În urmă cu vreo 12 ani… Enervându-se şi interpretându-le că tinerii din partid ar fi vrut să facă un puci şi eu răspundeam de tineret, pentru că timp de trei ani m-am ocupat eu de organizaţia de tineret, atunci şi îi adunasem în jurul meu, supărat, Ion Iliescu, la o Delegaţie Permanentă, a zis: «Ce, crezi că nu ştiu că vă bateţi joc de mine? Uite şi Sorin, de exemplu, îmi spune tataie». Şi i-am explicat că o fac din suflet, o fac din credinţa mea pentru ce a fost tataia al meu pentru mine şi că nu găsesc nimic în asta, pentru că nu am spus niciodată tendenţios, n-am spus niciodată ireverenţios. Şi dacă vrea să înţeleagă, bine, dacă nu… dacă preferă să-i spună SPP-iştii, cum îi spuneau «bunicuţa», treaba lui… (…) În ’97, după ce se pierduseră alegerile, mi-aduc aminte că stăteam în anticamera lu’ domnul Iliescu ca să îi spună cineva «Bună dimineaţa», când se ducea să facă pipi. Nu mai era nimeni, fugiseră şi portarii, fugiseră toţi, rămăsesem acolo, în Kiseleff, în casa aia… i-am şi spus lui Năstase: «Domne, poate turnăm un film de groază aici». Nu mai eram decât patru inşi în ditamai casa”, povesteşte Sorin Oprescu în acelaşi interviu.

Este Omului Anului pentru că nu a uitat lecţiile învăţate în viaţă şi de la cine le-a primit. „Bunicul a fost un tip supermişto, pentru că a fost un tip din ăsta autodidact. N-am ştiut câte clase are, cât învăţase, era maistru la pirotehnie. Era jos pălăria. Citise ăsta, mamă, ce citise! Cred că a citit bine şi a înţeles bine. Că altfel cine ştie ce-mi băga în cap… Vreo tâmpenie. Şi mă ducea la film… şi mă duceam împreună cu dânsul şi îmi făcea educaţia. Şi culturală, şi civică. Îmi spunea aşa: «Bă, fă bine în viaţă dacă poţi. Bine, bă! Fă bine cu caru’». «Bine, domne, da’ la toţi? Că unii sunt răi.» Şi zicea: «Fă şi la ăia şi apoi îţi spui în gândul tău aşa: Doamne, să dea Dumnezeu să nu am nevoie vreodată de ăsta». Şi chestiile mi-au rămas, cam asta a fost”, îşi aminteşte Sorin Oprescu în dialogul cu Marius Tucă.

Este Omul Anului pentru că nu uită de unde a plecat: „Mă identific cu oricare de pe stradă. Ştiu viaţa lui, o bănuiesc, o intuiesc. E la fel ca a mea. Da, mă simt la fel ca ei, simt ca ei, gândesc la fel ca ei, nu am nimic deosebit, în plus faţă de ei”.

„Sunt primul primar independent al Capitalei. 15 iunie va rămâne în istorie ca una dintre cele mai frumoase zile ale democraţiei. (…) Votul dumneavoastră a fost mai puternic decât interesele lor”
Sorin Oprescu – Iunie 2008

*jurnalul

Băsescu caută un prefect anti-Oprescu

PDL a luat Prefectura Capitalei pentru a-l ţine în şah pe Sorin Oprescu. Traian Băsescu va ţine discursul de Revelion în Braşov, din cauza primarului Capitalei, care i-a furat timpul de discurs.

Traian Băsescu va petrece Revelionul, pentru prima dată de când este preşedinte, în Braşov şi îşi va ţine discursul de la miezul nopţii în Piaţa Sfatului, nu în Bucureşti. Băsescu nu a dorit să apară alături de Sorin Oprescu la miezul nopţii, primarul Capitalei organizând un Revelion în Piaţa Constituţiei şi susţinând el însuşi un discurs la ora trecerii în anul 2009.

Surse din conducerea PDL au declarat pentru Cotidianul că şeful statului este convins că primarul Capitalei are de gând să candideze la Preşedinţie în 2009 şi din această cauză a insistat ca democraţii să preia Prefectura Capitalei, pentru care s-au certat mai bine de o săptămână cu PSD.

După negocieri îndelungate, social democraţii au cedat, dar au cerut în schimb două posturi de subprefect, acestea urmând să fie ocupate de doi oameni ai lui Marian Vanghelie. Pentru funcţia de prefect, democraţii spun că nominalizarea va fi făcută de Traian Băsescu însuşi şi că acesta ar opta pentru un personaj de la Cluj, din anturajul lui Emil Boc, deşi preşedintele PDL Bucureşti, Liviu Negoiţă, a revendicat funcţia pentru un om al său, având în vedere că în Bucureşti democrat-liberalii au câştigat cele mai multe voturi la alegerile locale din vară.

Sorin Oprescu va fi astfel încolţit de Prefectură, şi de PDL, şi de PSD, având în vedere că Vanghelie nu l-a iertat pentru că a candidat împotriva voinţei sale la Primăria Capitalei. Sursele citate susţin că principala misiune a prefectului Capitalei va fi aceea de a-l ataca pe potenţialul contracandidat al lui Traian Băsescu la preşedinţie. De cealaltă parte, Sorin Oprescu, care susţine public că nu ar avea de gând să candideze la preşedinţie, a transmis pe căi neoficiale către tabăra lui Traian Băsescu că, „dacă va fi enervat“, îşi va depune candidatura la prezidenţialele din noiembrie 2009.

*cotidianul

Casa de Asigurări de Sănătate a fost promisă PC

Irinel Popescu, realizatorul primului transplant de ficat din România, este în cărţi pentru funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Algoritmul politic şi numărul de voturi au fost criteriile folosite de partidele de guvernământ în stabilirea secretarilor de stat din ministere. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a anunţat luni, la Craiova, că din regiunea Oltenia PSD va propune în actuala structură guvernamentală cinci-şase secretari de stat. Chirurgul Irinel Popescu, membru al Partidului Conservator, a fost singura persoană nominalizată de către liderul social democrat.

„Competenţa profesională a domnului Irinel Popescu ar trebui să se regăsească într-o formulă oarecare. Cred că nu avem decât de câştigat din cooptarea domniei sale într-o structură executivă la Bucureşti”, a spus Geoană la Craiova. Surse susţin că Irinel Popescu ar urma să fie propus pentru funcţia de preşedinte al CNAS.

Previziuni 2009: vor dispărea televiziuni, grilele tv se vor tabloidiza

La anul vor dispărea posturi de pe cablu, dar şi emisiuni nerentabile sau vedete foarte scumpe. Se va observa o tabloidizare accentuată a grilelor tv. Mihaela Rădulescu va trebui să-şi rezolve problemele de brand personal.

În prag de criză, televiziunile se pleacă în faţa clienţilor de publicitate care decid bugetele. Cât de greu va fi 2009 pentru canalele tv autohtone ne explică analistul media Iulian Comănescu şi jurnalistul Petrişor Obae de la paginademedia.ro.

De la televiziunile româneşti vor dispărea nişte… televiziuni, susţine Iulian Comănescu. „Cele care nu şi-au găsit măcar o identitate, dacă nu publicul sau profitabilitatea. Din grilele tv rămase vor ieşi emisiunile şi vedetele foarte scumpe. Probabil că o să vedem mai puţine telenovele, care sunt producţii foarte serioase în sens tehnic. Banii daţi pe vedete vor fi şi ei mai puţini.” „Prudenţa şi eficienţa vor caracteriza piaţa tv în ceea ce priveşte programele”, adaugă Petrişor Obae.

„Când vor vedea o reclamă la televizor, angajaţii ar trebui să se bucure, pentru că vor avea de unde să îşi primească salariul”, spunea un manager de televiziune căruia nu îi voi dezvălui numele.

*cotidianul

Premierului Boc i s-a pregătit patul lui Năstase

Noul premier urmează să primească de la RA-APPS o locuinţă de protocol, foarte probabil un apartament în celebrul bloc de VIP-uri din Strada Mareşal Prezan, unde au locuit Băsescu şi Năstase şi unde încă stă Văcăroiu.

Odată cu funcţia de premier, Emil Boc primeşte, conform legii, toate privilegiile de rigoare: escortă SPP, girofar şi, mai ales, locuinţă de protocol, deoarece primarul Clujului nu are casă în Bucureşti. Până acum, preşedintele PDL, acuzat de presă că a petrecut mai mult timp la Bucureşti, la şedinţele de partid, decât la Cluj ca primar, a folosit un apartament închiriat pe Calea Victoriei, dar aici SPP nu-i poate oferi protecţie în condiţiile prevăzute de lege pentru noua sa demnitate de şef al Guvernului.

Oficial, premierul Boc susţine că nu a făcut nici o cerere pentru locuinţă de serviciu. „Guvernul, în numele premierului, nu a făcut o cerere către Regie pentru a i se pune acestuia la dispoziţie o reşedinţă de protocol.
Pentru primul-ministru acest aspect nu este o prioritate“, a transmis serviciul de presă al Guvernului.

Surse din RA-APPS au declarat însă pentru Cotidianul că Emil Boc a făcut deja o cerere pentru locuinţă de serviciu, punând ochii pe fosta casă de serviciu a lui Adrian Năstase, din Strada Mareşal Prezan nr. 4, lângă Arcul de Triumf. Primul-ministru a negat însă existenţa vreunei cereri oficiale. Sursele citate susţin că locuinţa din Prezan este „disponibilă şi oferă condiţiile necesare pentru a găzdui un premier“. Apartamentul vizat de Emil Boc are o suprafaţă de peste 200 de metri pătraţi şi acces la grădină. Potrivit legii, primul-ministru nu va plăti chirie pentru viitoarea locuinţă de serviciu.

În blocul din Prezan locuieşte încă Nicolae Văcăroiu şi au locuit mulţi ani, ca buni vecini, Traian Băsescu, pe vremea când era primar al Capitalei, şi Adrian Năstase, ca premier şi preşedinte al Camerei Deputaţilor. Năstase şi Băsescu, acum adversari înverşunaţi, au rămas cu amintiri calde din perioada în care locuiau în vila din Prezan, momente povestite de amândoi cu nostalgie. Năstase a relatat de mai multe ori episodul inundaţiei provocate de Nicolae Văcăroiu: „Cel care ne-a inundat şi pe mine, şi pe Traian Băsescu a fost Nicolae Văcăroiu. Este adevărat că toţi încercam atunci să strângem apa, în condiţiile în care Nicu Văcăroiu era plecat din Bucureşti şi robinetul de apă de la el curgea încontinuu. A trebuit să intrăm, nu neapărat prin efracţie, dar cu ajutorul unui coleg, să oprim apa“.

Locuinţele de protocol alocate demnitarilor au constituit întotdeauna subiecte de scandal. Cel mai recent şi mai răsunător l-a avut în centru pe Mircea Geoană, proaspăt preşedinte al Senatului. Acesta plătea în jur de 200 de dolari pentru vila din Strada Cucu Starostescu, însă, ulterior, chiria i-a fost mărită de 15 ori. Situaţia locativă a liderului PSD a fost până în prezent una controversată. La sfârşitul lui 2007, el şi-a prelungit contractul cu RA-APPS până la mijlocul anului 2008, pe motiv că nu are unde să se ducă. „Stau în această casă cu chirie pentru că nu am altă soluţie. (…) Păi, cum să renunţ? Unde să mă duc?“, spunea atunci Geoană, care a explicat că ar urma să-şi achiziţioneze un apartament într-un ansamblu rezidenţial nou, pentru care a plătit deja un avans.

După expirarea termenului de închiriere, Regia l-a somat în zadar în câteva rânduri pe şeful PSD să evacueze casa. Odată cu preluarea preşedinţiei Senatului, familia Geoană a scăpat de presiunile RA-APPS, pentru că funcţia îi permite o locuinţă de serviciu, SPP şi girofar, la fel ca şi primului-ministru. În plus, conducerea Regiei va fi preluată în ianuarie de un om al PSD, întrucât la negocierile pentru împărţirea funcţiilor aceasta a revenit partidului lui Geoană.

*cotidianul

Mituri imobiliare călcate în picioare în 2008

Cererea mare pentru locuinţe, preţurile inatacabile ale apartamentelor noi sau creşterea valorii terenurilor sunt doar câteva dintre miturile imobiliare care s-au dovedit exagerări în 2008.

Regresul pieŢei imobiliare din România este atribuit de analiştii imobiliari crizei financiare sau noilor norme de creditare. Interesant este faptul că mitul cererii mari pentru locuinţe, mai ales pentru cele noi, a arătat că este doar un balon de săpun încă din prima parte a anului 2008, când încă nu intraseră în vigoare noile norme de creditare, iar despre criza mondială se spunea că este departe de România.

Scăderea numărului de tranzacţii a arătat că cererea solvabilă este mult mai mică decât se spunea, în condiţiile în care în piaţă se zicea că preţurile locuinţelor vor creşte mult timp de acum încolo deoarece este cerere mare.

În ultimul trimestru al anului trecut s-au vândut în Capitală 2.600 de locuinţe noi, în vreme ce în primul trimestru din acest an s-au vândut 2.000 de unităţi rezidenţiale. În aprilie şi mai s-au comercializat alte 500 de locuinţe, susţineau specialiştii Colliers.

Trebuie spus că în perioada la care s-a făcut referire nu intraseră în vigoare noile norme de creditare. Criza financiară a afectat însă fondurile de investiţii care achiziţionau la pachet zeci sau sute de apartamente, astfel că dezvoltatorii nu mai puteau raporta vânzări-record în noile ansambluri rezidenţiale. Ce a urmat după luna iunie deja nu mai contează. Unii dezvoltatori spuneau în toamnă, de exemplu, că vânzările erau cu 15-30% mai mici decât în anul precedent. În prezent, piaţa este îngheţată. Mai mult, unii dezvoltatori au anunţat deja că şi-au amânat proiectele pentru anul viitor.

Această situaţie a mai dărâmat încă un mit, cel al preţului inatacabil pentru apartamentele noi. În ultimele săptămâni, mulţi dezvoltatori au anunţat reduceri de preţ, iar în unele cazuri nu a fost vorba despre discounturi mascate, cum ar fi locuri de parcare gratuite, reducerea TVA sau mobilă gratuită pentru bucătărie. În toamnă, un dezvoltator a anunţat discounturi de peste 180 de euro/metrul pătrat construit pentru apartamentele din două ansambluri. Şi în alte ansambluri rezidenţiale s-au anunţat discounturi de 10-20%. Astfel, se poate vedea faptul că dezvoltatorii îşi pot reduce marja de profit. Şi piaţa terenurilor este în cădere liberă tot din cauza lipsei cererii. În unele zone, preţurile au scăzut la jumătate.

Preţuri noi la case vechi

Preţurile locuinţelor vechi au scăzut cu 20-30% în ultimele luni. Dacă în urmă cu mai puţin de un an pentru o garsonieră modestă situată într-o zonă de la periferia Capitalei se cereau peste 55.000 de euro, în prezent pentru aceasta se cer 35.000-40.000 de euro. În zone căutate precum Drumul Taberei, Titan sau Berceni, apartamentele cu două camere confort unu se vând cu preţuri cuprinse între 55.000 şi 70.000 de euro. În urmă cu mai puţin de un an, acestea costau peste 85.000 de euro.

*cotidianul

2009 – primele scumpiri

De la 1 ianuarie vor creşte preţurile la carburanţi şi la alcool. Majorarea preţurilor la alimente va continua. De vină sunt creşterea accizelor şi cursul leu-euro.

De la 1 ianuarie se vor scumpi în mod sigur carburanţii şi alcoolul. Aceasta din cauza majorării valorii accizelor şi a cursului de schimb la care acestea se calculează. Toate produsele care poartă accize sau alte taxe în euro se vor scumpi, cu excepţia ţigărilor, al căror preţ a crescut în avans în decembrie. Influenţele în preţul carburanţilor vor fi destul de importante. Acciza are o pondere în preţul benzinei de aproximativ 35%, iar în cel al motorinei de circa 26%.

Pe lângă sporirea costului pe diferenţa de curs, carburanţii vor avea de la 1 ianuarie şi accize mărite.

Astfel, în afară de creşterea cu 11,3% a cursului de calcul, accizele cresc de la 425,06 la 436 euro pe tona de benzină şi de la 325 la 336 de euro pe tona de motorină. În final se va ajunge la o scumpire de 10 bani pe litrul de motorină şi una de 12 bani la litrul de benzină.

O majorare de preţuri va avea loc şi în rafturile cu băuturi alcoolice, în special pentru băuturile tari. Acciza este de 750 de euro la suta de litri de alcool pur. Cu cât băutura conţine mai mult alcool, cu atât influenţa noului curs în preţ va fi mai mare. În cazul unei sticle de votcă sau whisky de 1 litru (concentraţie alcoolică 40%), scumpirea înseamnă cam un leu. Influenţa în preţul gazelor şi al electricităţii este insesizabilă, acestea având accize foarte mici. Excepţia – energia electrică pentru consumatorii industriali, care se va scumpi cu 1,5% de la 1 ianuarie, în urma unei decizii a Autorităţii de Reglementare.

Anul 2009 va aduce scumpiri şi la alimente, mai ales dacă moneda naţională va continua să se deprecieze, spune Mihai Vişan, directorul executiv al patronatului Romalimenta. „Cotaţia monedei europene poate influenţa direct costul alimentelor pentru că România importă foarte multe produse alimentare. În plus, producătorii interni vor majora şi ei preţurile dacă alimentele din import sunt mai scumpe“, a spus Vişan. În acest fel, evoluţia preţurilor alimentelor va fi direct legată de cea a monedei naţionale. „Dacă leul s-a depreciat cu 10%, cumpărăm materie primă mai scumpă cu 10%, iar preţul alimentelor se măreşte cu acelaşi procent. Leul s-a depreciat cu zece procente, iar preţul alimentelor a început deja să crească şi va continua. În cât timp produsele alimentare se vor scumpi şi mai mult depinde de stocuri“, a arătat şi Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

Producătorii şi procesatorii de alimente se tem că anul viitor nu va fi unul tocmai bun pe fondul adâncirii crizei economice. Profiturile vor scădea şi chiar sunt estimate scăderi ale vânzărilor. „Evoluţia pieţei alimentare va depinde de profunzimea şi de durata situaţiei economice actuale, care afectează puterea de cumpărare. Oamenii vor trebui să restrângă cheltuielile şi să se orienteze spre alimentele ieftine, aşa cum deja se întâmplă în ţările vest-europene“, a conchis Vişan.

*cotidianul

Guvernul are trei noi variante de taxa auto, cea actuala se suspenda

Ministrul Mediului propune trei formule: vechea taxă auto din iulie, o altă taxă în funcţie de cât poluează maşina sau două taxe, una de înmatriculare şi una de poluare, anuală.

Ministrul Mediului a anunţat că va propune ca Ordonanţa 218, privind triplarea taxei de înmatriculare pentru maşinile vechi şi suspendarea taxei pentru maşinile noi Euro 4, să fie suspendată pe o perioadă de una-două luni. În această perioadă va fi aplicată vechea ordonanţă, adică atât maşinile vechi, cât şi cele noi să plătească taxa de înmatriculare la valorile din iulie, în funcţie de puterea motorului, vechime şi de noxele emise. În aceste una-două luni, Executivul va analiza mai multe variante pentru taxa de înmatriculare, potrivit ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi.

Astfel, în prima variantă, taxa ar putea fi eliminată de tot, iar în locul ei să fie introdusă o taxă de poluare anuală.

În a doua variantă se vor achita o taxă de înmatriculare şi, anual, o taxă de poluare. A treia variantă: să se revină la vechea taxă din iulie. Potrivit lui Nemirschi, în sedinţa de guvern de marţi va propune suspendarea Ordonanţei 218.

În prezent, Comisia Europeană are în lucru o directivă care prevede aplicarea unei taxe de poluare uniforme în toată Uniunea Europeană. Când se va aproba şi România trebuie să aplice nivelurile de taxare din această directivă.

Subvenţia pentru panouri solare se amână

Nemirschi a anunţat că programul „Casa Verde“, care presupune acordarea unei subvenţii de 90% pentru schimbarea sistemelor de încălzire tradiţionale cu panouri solare sau centrale eoliene, nu va începe pe 5 ianuarie din cauză că Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) nu a reuşit să citească toate dosarele depuse de firmele care vor să participe la acest program. „S-au primit 5.000 de cereri din partea societăţilor care pot să ofere sisteme de încălzire neconvenţionale. Dintre acestea, 1.945 au depus dosarele complete, iar până în prezent s-au citit şi validat doar 359 de dosare“, a declarat Nicolae Nemirschi. În plus, ministrul Finanţelor nu a aprobat bugetul AFM-ului pe anul 2009, astfel că programul nu poate demara.

Tehnologiile care au marcat anul 2008

Deşi unele au apărut înainte de 2008, de abia anul acesta au reuşit să facă valuri în mainstream, concurând la faimă cu gadgeturile de abia lansate.

Vă prezintăm un clasament al tehnologiilor care au marcat acest an.

1. iPhone 3G şi rivalii
Ajuns şi în România în această vară, telefonul icon al lui Steve Jobs a făcut senzaţie la noi, ca şi la ei. Iar din clipa în care a văzut lumina zilei, toţi competitorii au făcut şi fac orice le stă în putinţă să dezvolte un iPhone killer. Are deja concurenţi redutabili, precum Blackberry, care sunt mai eficienţi la gestionarea de e-mailuri, dar şi la efectuarea de simple apeluri telefonice. Apple ne-a introdus, totuşi, odată cu iPhone, într-o nouă epocă, aceea a computerelor mobile.

Ca să nu mai pomenim despre discuţiile tot mai dese despre cum oricine se poate îmbogăţi de pe urma unei aplicaţii dezvoltate pentru iPhone: Apple Store are deja peste 10.000 de astfel de aplicaţii gratuite sau contra cost.

2. Twitter: glorie fără bani
Deloc luat în serios în clipa în care şi-a anunţat acum doi ani lansarea, serviciul de microblogging Twitter a intrat foarte rapid în mainstream. De la instituţii serioase de presă, care îşi pun publicul să le urmărească fluxul de ştiri condensat în 140 de semne, până la nume grele din showbiz precum Lance Armstrong, Richard Branson, Al Gore, Shaquille O’Neal şi Britney Spears, care îşi întâmpină fanii cu tweet-uri, serviciul şi-a consolidat poziţia în ciuda faptului că nu reuşeşte în continuare să aducă bani fondatorilor. Până una-alta, acoperirea alegerilor din State, unde Twitter s-a dovedit o alternativă serioasă la media tradiţionale, sau recentul atentat din India, unde breaking news-urile serviciului băteau chiar şi CNN, spune multe despre cât e de capabil campionul microblogging-ului.

3. Mozilla şi pentru telefoane
Unul dintre cele mai de succes proiecte open source, browserul de la Mozilla a atins în luna noiembrie 20% din piaţa acestora, dominată în continuare de Internet Explorer. Cu opt milioane de downloaduri în ziua lansării, Firefox 3 încearcă să ţină piept rivalului de la Microsoft, cu atât mai mult cu cât Explorer-ul a avut în ultima vreme probleme grave de securitate. Tot spre sfârşitul anului, Mozilla a lansat şi o versiune de browser dedicată special telefoanelor mobile, Fennec.

4. Chrome ameninţă cu monopolul virtual
Proaspăt ieşit din faza beta, browserul mult aşteptat al celor de la Google promite să muşte şi el cât mai curând din cota de piaţă a browserelor. Mai rapid decât Internet Explorer, noul browser i-ar aduce companiei americane un control total asupra publicităţii online. Google a fost, de altfel, extrem de harnic în acest an: de la parteneriatul legat de conţinut încheiat cu YouTube până la lansarea Android, sistemul de operare destinat telefoanelor mobile.

5. App Store pentru fani
Deşi încă timid pe piaţa din România, unde numărul aplicaţiilor este extrem de redus faţă de oferta de afară, magazinul virtual de la Apple e ridicat în slăvi de toată lumea. iPhone-ul n-a fost complet în momentul lansării de anul trecut, decât în clipa în care a avut şi un magazin pe măsură de unde userii să-şi poată descărca în voie aplicaţiile dorite, fie că e vorba de jocuri, unelte sau de alte produse dezvoltate de diverşi terţi. Până în clipa de faţă, peste 300 de milioane de astfel de aplicaţii au fost descărcate în întreaga lume.

6. Hulu, dar nu pentru România
Românii nu au deloc acces la platforma de web tv lansată anul trecut de Jason Kilar şi tocmai de asta curiozitatea autohtonă din jurul ei este majoră. Când vor da drumul, la liber, şi în Europa, respectiv România, tuturor filmelor pe care Hulu le oferă graţie înţelegerilor încheiate cu NBC şi Fox, vom şti că televizorul va înceta să devină liderul de entertainment în sufrageriile noastre. Hulu e primul semn că mai marile corporaţii americane se prind, în fine, cu ce se mănâncă Internetul.

7. Kindle
Amazon a dat lovitura pe piaţa de electronice printr-un dispozitiv de citire a cărţilor în format digital, anunţam în luna august a acestui an. Lansat la sfârşitul lui 2007 în cantităţi extrem de mici, Kindle a trecut aproape nevăzut vreme de câteva luni bune. Între timp, dispozitivul a devenit tot mai căutat graţie posibilităţii de a descărca o carte din cele peste 150.000 disponibile pe Amazon, în mai puţin de un minut, contra sumei de 10 dolari. Preţul de vânzare la Kindle este încă destul de mare: 350 de dolari.

8. LCD-ul de 8 milimetri grosime de la Philips
Chiar dacă e încă în stadiul de prototip, ecranul LCD al companiei olandeze promite să fie cel mai subţire de pe piaţă în momentul în care va ateriza în magazine. Locul din top este ocupat şi graţie lui Eugen Onac, românul care a participat la realizarea prototipului cu dimensiuni de invidiat: diagonală de 81 de centimetri şi doar cinci kilograme în greutate. Sony a anunţat deja un ecran de numai 3 milimetri grosime, însă tehnologia OLED din spate îl face mai scump decât orice ecran LCD.

*cotidianul

Gaza, cea mai sângeroasă zi din istorie

Sute de persoane au fost ucise în raidurile israeliene îndreptate împotriva ţintelor Hamas. Israelul analizează posibilitatea de a interveni terestru în Fâşia Gaza împotriva Hamas, iar între timp atenţionează Hezbollahul libanez să nu intervină în conflict.

Avioanele israeliene au continuat şi ieri, pentru a doua zi consecutiv, să lanseze atacuri coordonate asupra unor ţinte Hamas din Gaza, considerate de analişti drept cele mai devastatoare din istoria regiunii.

În operaţiunea numită „plumbul întărit“ au decedat, conform surselor palestiniene, peste 280 de persoane, iar 700 au fost rănite. Până ieri după-amiază, peste 210 ţinte Hamas au fost atacate de flota aeriană israeliană.

Israelul a început atacurile încă de sâmbătă, iar ţintele principale au fost bazele Hamas. Problema este însă că acestea se află, în marea lor majoritate, în zone dens populate.

Astfel, în ciuda „loviturilor chirurgicale“, numărul victimelor din rândul populaţiei civile este foarte mare. Cairo acuză însă Hamasul că nu permite răniţilor să fie transportaţi în Egipt pentru a primi îngrijiri.

Cea mai neagră zi

Numărul extrem de mare de victime, înregistrate încă din prima zi a atacurilor, reprezintă cea mai neagră zi din istoria regiunii, de când Israelul a ocupat aceste teritorii, în 1967.

Oficialii palestinieni admit că majoritatea victimelor făceau parte din Hamas, însă au existat şi numeroase cazuri în care printre victime s-au numărat femei şi copii. Pe lângă aceştia, cel puţin 700 de persoane au fost rănite în momentul în care rachetele israeliene au lovit bazele Hamas.

În tabăra israeliană, o persoană a fost ucisă în oraşul Netivot, aflat la aproximativ 20 de kilometri est de Gaza. Aceasta a fost ucisă de o rachetă lansată de militanţii Hamas, din Fâşia Gaza, peste graniţa cu Israelul.

Presa israeliană era ieri îngrijorată de faptul că mai multe rachete palestiniene, de tipul Qassam, au atins Ashdod, cel mai mare oraş israelian din sudul ţării, aflat la 38 de kilometri de graniţă.

Aceasta este cea mai mare distanţă la care au ajuns tirurile de rachete palestiniene în ultimii ani. În acest caz nu au fost raportate victime. Israelul susţine că numai în acest weekend militanţii Hamas au lansat peste 110 tiruri cu rachete împotriva localităţilor israeliene.

Intervenţia terestră, în stand-by

Mai mulţi lideri politici de la Tel Aviv susţin că există chiar opţiunea unei intervenţii terestre în Fâşia Gaza. Opţiunea ar putea fi însă activată numai în cazul în care atacurile aeriene nu vor reuşi să distrugă majoritatea bazelor Hamas. Posibilitatea unei intervenţii terestre a fost enunţată chiar de ministrul Apărării, Ehud Barak.

Consiliul de Securitate al ONU a votat ieri o rezoluţie, propusă de Federaţia Rusă, care cere atât Israelului, cât şi Hamas să pună capăt ostilităţilor. Rezoluţia nu are însă caracter obligatoriu, astfel încât ambele părţi ar putea continua războiul.

Israelul chiar a activat câteva mii de militari rezervişti, ceea ce demonstrează, încă o dată, ineficienţa Organizaţiei Naţiunilor Unite. În orice caz, ambasadorul israelian la ONU a explicat că ţara sa a fost cea care a reacţionat la atacurile Hamas.

„Acţiunile noastre au ca scop protejarea propriilor cetăţeni faţă de atacurile teroriste ale Hamas“, a declarat ambasadorul israelian la ONU, Gabriela Shalev.

„Nicio ţară nu ar putea permite ca populaţia sa civilă să fie atacată cu rachete, în mod repetat, fără a lua măsurile necesare pentru a opri acest lucru“, a explicat Shalev.

Organizaţie teroristă

Israelul a părăsit Gaza în 2005, după 38 de ani de la ocuparea regiunii, în urma războiului de şase zile, din 1967. În ultimii trei ani, regiunea a devenit principalul punct din care sunt lansate atacuri cu rachete împotriva oraşelor israeliene.

Armistiţiul semnat în vară între Israel şi Hamas a expirat în urmă cu aproximativ 10 zile, iar de atunci palestinienii au lansat peste 200 de rachete şi mortiere spre localităţile israeliene, astfel explicându-se acum răspunsul guvernului evreu.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia, Canada sau Israelul consideră Hamas o organizaţie teroristă.

Reacţii adverse de la comunitatea internaţională

Majoritatea actorilor internaţionali au cerut încetarea focului încă din prima fază a conflictului. Aliaţii tradiţionali ai Ierusalimului, precum Statele Unite, au condamnat acţiunile Hamas care au dus la răspunsul israelian.

În schimb, majoritatea statelor arabe au criticat dur acţiunile Israelului. Războiul din Gaza a devenit principalul subiect al Consiliului de Cooperare al Golfului, ce se va reuni la 29 decembrie, în Oman. Din Consiliu fac parte Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Oman, Qatar, Bahrein şi Kuweit.

Benedict al XVI-lea a chemat la o „tresărire de umanism“, în timp ce ayatollahul Khamenei a cerut „pedepsirea“ Israelului. Soluţia ieşirii din impas s-ar putea afla la Cairo. Egiptul a supervizat şi vechiul acord de pace, ce a expirat în urmă cu aproximativ 10 zile.

O poziţie surprinzătoare a avut preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas. Acesta a cerut Hamas să reînnoiască armistiţiul cu Israelul, pentru a se evita şi mai mult escaladarea conflictului.

Preşedintele ales al SUA, Barack Obama, a dat de înţeles încă din vară că ar susţine o intervenţie militară a Israelului, în cazul în care Hamas ar ataca ţinte civile israeliene

*adevarul

Peste un milion de americani şi 250.000 de ruşi vor rămâne fără slujbe în următoarele luni

Cel puţin un milion de americani riscă să-şi piardă locurile de munca anul viitor, îşi făcea publică prognoza compania de studii „Challenger, Gray & Christmas”, potrivit canalului de televiziune american ABC.

Conform evaluărilor firmei menţionate, fiecare a patra companie din SUA va opera reduceri masive de personal încă de la începutul anului viitor, în timp ce 20% dintre companiile care nu intenţionează să-şi disponibilizeze personalul îi vor ingheţa salariile.

Comparativ, în Rusia, doar în perioada ianuarie-februarie se prevede concedierea a 250.000 de salariaţi, potrivit postului de radio Eho Moskvî.

*adevarul

Producătorii de ţigări încearcă să abată atenţia cercetătorilor de la efectele nocive ale fumatului

Două studii realizate la cererea Institutului Naţional de Cancer din SUA arată că două mari companii producătoare de ţigări s-au implicat în acţiuni ştiinţifice pentru a distrage atenţia cercetătorilor de la efectele nocive ale fumatului.Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Sydney, compania Philip Morris ar fi trimis un angajat al companiei printre cercetătorii de la Institutul de Cercetare Chulabhorn din Bangkok, Thailanda, pentru a le abate atenţia de la efectele fumatului pasiv către alte surse de poluare a aerului.De asemenea, un alt studiu efectuat de cercetătorii americani arată că reprezentanţii companiei British American Tobacco ar fi plătit una dintre campaniile Fundaţiei Ficatului de la Beijing, China, pentru a distrage atenţia de la legătura dintre fumat şi bolile de ficat.

„Având în vedere că ţările cu o economie dezvoltată pun tot mai multe obstacole în calea companiilor producătoare de tutun, ele trebuie să se orienteze spre alte pieţe”, a spus epidemiologul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Edouard Tursan d’Espaignet.

Deşi ambele companii au negat rezultatele studiilor, organizaţiile împotriva fumatului au cerut public instituţiilor ştiinţifice să renunţe la cooperarea cu producătorii de tutun care încearcă săse infiltreze pe piaţă în Asia, Africa şi America Latină. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 80% dintre cele opt milioane de decese cauzate de fumat vor avea loc până în anul 2030.

Sursa: NewsIn

Criza readuce Revelionul romanesc

Circa 104.000 turisti au ales sa isi petreaca Revelionul 2008/2009 in tara, in scadere cu 23% fata de anul trecut si numai 13.000 in strainatate (in scadere cu 38% fata de anul trecut), pe fondul crizei economice, potrivit unui comunicat emis de Federatia Patronatelor din Turism
In ceea ce priveste preferintele romanilor centralizate de Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc, turismul intern de Revelion arata ca 104.000 persoane (in scadere cu 23% fata de cei 135.000 turisti de anul trecut) au cheltuit 142,6 milioane lei (in scadere cu 7% fata de anul trecut).

„Turistii romani au incercat sa uite de criza economica si, ca atare, in acest an, de Revelion, multi au preferat sa-si petreaca Sarbatorile de Iarna intr-un hotel sau o pensiune din tara sau o locatie din strainatate. Cele mai solicitate statiuni din tara noastra au fost cele de pe Valea Prahovei, unde gradul de ocupare se estimeaza ca va ajunge la 98%„, potrivit comunicatului Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc.

Oferta de locuri de cazare este in continuare mult depasita de cerere, iar situatia este aparent paradoxala: tarifele de pe Valea Prahovei si din Poiana Brasov s-au majorat fata de anul trecut si cu toate acestea, hotelurile si pensiunile vor fi pline de Anul Nou. Acest aspect se justifica prin faptul ca totalul locurilor de cazare disponibile in aceasta zona in hoteluri nu trece de 30.000, in vreme ce numai Capitala are sute de mii de potentiali clienti, de aceea este normal ca, pentru aceasta perioada, sa fie o cerere foarte mare, mai informeaza federatia patronala.

Si in celelalte statiuni montane cererea a fost mare, ajungandu-se la un grad de ocupare de 85 % din capacitatea de cazare.

Un alt segment solicitat a fost cel al marilor orase, unde vor petrece trecerea in noul an in hoteluri si in restaurante aproximativ 40.000 turisti, conform datelor federatiei patronale din turism.

In turismul rural, vor sarbatori Anul Nou aproximativ 25.000 turisti, care vor cheltui aproximativ 40 milioane lei, estimeaza federatia.

Exista si o categorie de turisti care prefera petrecerea Revelionului in Delta Dunarii, insa numarul acestora este cu 50% mai mic fata de anul trecut.

La aceste cifre se adauga aproximativ 18.000 de turisti care vor petrece sarbatorile in diferite statiuni balneoclimatice, in scadere cu 18% fata de anul trecut.

De asemenea, aproximativ 13.000 isi vor petrece Revelionul 2008/2009 in strainatate, in scadere cu 38% fata de anul trecut, cand peste 20.000 turisti romani au ales destinatii din afara tarii pentru petrecerea sarbatorilor de iarna. Cele mai solicitate destinatii externe in acest an au fost: Austria, Grecia, Bulgaria, Turcia, Egipt, Franta si Tunisia, mai informeaza sursa citata. Acestia au cheltuit 6,6 milioane euro (in scadere cu 16% fata de anul trecut).

Mai exista si turistii individuali, care nu au apelat la servicii de turism organizat si al caror numar nu poate fi apreciat.

In perioada urmatoare, preturile vor scadea cu aproximativ 30-50%, ceea ce inseamna ca sezonul de iarna se va prelungi pana in luna martie, daca este luata in calcul zapada abundenta cazuta in ultimele zile in toata tara, potrivit datelor federatiei din turism.

Profesorii ameninţă cu proteste, iar funcţionarii publici vor noi runde de negocieri

Anul 2009 debutează cu ameninţări de proteste. Primii care au anunţat că vor ieşi în stradă sunt dascălii. Ei solicită noului Guvern să pună în aplicare legea privind majorarea salariilor în învăţământ, aşa cum a fost votată de Parlament şi promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Nici funcţionarii publici nu se lasă mai prejos şi aşteaptă noi runde de negocieri.

Cadrele didactice ar trebui să primească majorări salariale de 37 la sută, începând cu data de 1 octombrie 2008. Legea nu a fost pusă în aplicare de Guvernul Tăriceanu, motivul invocat fiind lipsa banilor. Sindicaliştii aşteaptă ca noul Guvern să pună în aplicare legea votată de Parlament.

„Avem o lege care trebuie aplicată, o lege pe care nu am fost şi nici nu suntem dispuşi să o negociem. În cazul în care actul normativ nu va fi pus în aplicare, Consiliul Naţional al FEN a hotărât reluarea acţiunilor de protest”, a declarat Constantin Ciosu, secretar general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.

Momentul împărţirii banilor din buget este aşteptat şi de funcţionarii publici

Ei spun că nu doar dascălii trebuie să primească salarii mărite, ci şi restul bugetarilor.

„Noi nu am terminat mişcarea revendicativă, le-am oprit pentru că erau alegerile şi nu vroiam să se creadă că sunt cu ţintă politică. Noi ce suntem, o categorie socială mai puţin importantă decât învăţământul”, a spus Romel Neagu, vicepreşedinte Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţia Publică.

Tot din cauza alegerilor au fost amânate şi grevele angajaţilor CFR. Sindicaliştii susţin însă că ar trebui alocaţi bani şi pentru acest domeniu.

„Sperăm că ce nu s-a făcut pe timpul domnului Orban să se facă acum pentru că altfel putem vorbi de închiderea căii ferate. Obligatoriu compania naţională de infrastructură va trebui să primească fonduri de la buget pentru reabilitare, reparaţii şi modernizări altfel calea ferată va intra în faliment, a afirmat Gheorghe Popa, preşedinte Federaţia Naţională Feroviară.

Sursa: Realitatea TV

Statul român s-a împrumutat la bănci cu aproape 40% mai mult decât plănuise pentru 2008

Împrumuturi mai mari în 2008! Statul român s-a împrumutat mai mult decât plănuise iniţial, astfel încât datoria publică internă este mai mare cu 3 miliarde de lei faţă de anul trecut.

Calendarul iniţial al Ministerului de Finanţe prevedea pentru 2008 un împrumut de 11 miliarde de lei.

Cheltuielile mari din ultima perioadă şi scăderea veniturilor la bugetul de stat cu aproape 16 miliarde de lei în 2008 au determinat statul să se împrumute la mai multe bănci.

Astfel, dacă în 2007, valoarea împrumuturilor nu depăşea 9 miliarde de lei, anul acesta împrumuturile depăşesc 12 miliarde, cu aproape 40% mai mult decât anul trecut.

De exemplu, numai în decembrie, Mininsterul Finanţelor a vândut titluri de 2,81 miliarde de lei cu scadenţă la un an. Această datorie se adaugă la deficitul bugetar în creştere.

Cele mai recente estimări ale unor specialişti din cadrul BNR şi Ministerului Finanţelor arată că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB la finalul acestui an.

Sursa: Realitatea TV

Bucureştiul a intrat iar în Cartea Recordurilor cu cel mai greu tort din lume

Bucureştiul a intrat, astăzi, din nou în Cartea Recordurilor cu cel mai greu tort cu fructe şi frişcă din lume, care a cântărit 281 de kilograme

Tortul a fost preparat din 100 de kilograme de frişcă, 1.000 de ouă şi 40 de kilograme de zahăr.

Pentru constatarea recordului, a fost comandat un cântar special, care a fost introdus sub masa pe care se asamblează tortul. Reprezentantul Guinness World Records a certifica recordul şi i-a înmânat diploma primarului Sorin Oprescu.

Bucureştiul a intrat, de ieri, în istoria gastronomiei cu cel mai lung cârnat afumat făcut vreodată, 392 de metri, de patru ori mai mult decât recordul actual la cârnaţi afumaţi deţinut în acest moment de Polonia.

În urmă cu aproape o săptămână, Capitala României a intrat în Guinness Book după ce, la iniţiativa municipalităţii, 3.939 de bucureşteni în costume de Moş Crăciun au plecat în marş, din Piaţa Constituţiei, să împartă daruri.

Bugetul pe 2009 va fi dezbătut în şedinţa de guvern programată pentru marţi

Proiectul bugetului de stat pe anul 2009 va fi dezbătut în cadrul unei şedinţe de guvern stabilită pentru marţi. Iniţial, întrunirea a fost programată pentru luni.

În cursul zilei de marţi, este programată o şedinţă de Guvern în cadrul căreia se va dezbate noul proiect de buget care urmează a fi trimis Parlamentului.
Cabinetul Boc s-a întrunit şi sâmbătă într-o şedinţă de guvern informală pentru a pune la punct noul buget. Traian Băsescu a prezidat şedinţa timp de 20 de minute. Citeşte mai mult

De altfel, se pare că, după 15 ianuarie, proiectul de buget ar urma să intre în analiza comisiilor de specialitate, astfel ca, în ultima săptămână din ianuarie, să fie convocată o sesiune extraordinară pentru votarea bugetului pentru 2009.

Cabinetul Tăriceanu a trimis, înaintea alegerilor din 30 noiembrie, un proiect de buget pentru a fi dezbătut de Parlament. Guvernul Boc îşi va proiecta însă bugetul în funcţie de priorităţile programului propriu de guvernare. Noul ministru al Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, la finalul săptămânii trecute, că deficitul bugetului de stat se plasează, în prezent, la 3,67% din PIB şi ar putea atinge 4% din PIB până la finalul acestui an.

Eugen Rădulescu, director în cadrul BNR, a afirmat miercuri, pentru The Money Channel, că deficitul bugetar va ajunge în 2008 la 5% din PIB, ţinta noului guvern de 1,7% din PIB pe 2009 fiind foarte greu de atins după ce veniturile la buget vor scădea, iar creşterea economică ar putea stagna.

Sursa: NewsIn

Cabinetul Boc s-a reunit într-o şedinţă de guvern informală pentru a discuta bugetul pe 2009

Cabinetul Boc s-a întrunit într-o şedinţă de guvern informală pentru a pune la punct noul buget, astfel încât la începutul săptămânii viitoare să-l poată trimite în Parlament. Traian Băsescu a prezidat şedinţa timp de 20 de minute.

Traian Băsescu a declarat la începutul întrunirii că preşedinţia va susţine toate deciziile pe care le va lua Guvernul. Şeful statului nu a stat decât 20 de minute la şedinţă.

„Obiectivul meu major este ca ţara să fie gestionată corect în 2009. (…) Multe din angajamentele politice nu vor mai putea fi duse la îndeplinire, şi de aceea guvernul va trebui să suporte, în această perioadă, critici extrem de severe„, a precizat preşedintele Băsescu.Vezi aici declaraţia completă a preşedintelui

La finalul şedinţei, premierul Emil Boc a declarat că întâlnirea de azi a fost doar o şedinţă informală cu un scop extrem de clar.
„Scopul şedinţei de astăzi este foarte clar adică acela de a pregăti viitoarele şedinţe de Guvern consacrate bugetului. Fiind contra timp, întânirile noastre sunt absolut necesare pentru a pregăti fundamentarea bugetului pe 2009 din perspectiva actualei situaţii financiare a ţării şi din perspectiva obligaţiilor şi responsabilităţilor fiecărui minister”, a concluzionat Boc.

Deşi fostul Executiv a întocmit un buget de austeritate, acesta trebuie refăcut cu şi mai multă zgârcenie din cauza crizei financiare care a redus veniturile.

Specialiştii noului Guvern spun că proiectul fostului guvern Tăriceanu conţinea cifre mai optimiste decât permite realitatea prezentă. Spre exemplu, creşterea economică de 6% estimată pentru 2009, trebuie revizuită cu cel puţin 2%.

Prin restrângerea cheltuielilor publice, Cabinetul Boc speră să înregistreze în 2009 un deficit bugetar de doar 1,7%, faţă de minim 2% cât prognoza fostul ministru de Finanţe.

Şi indicele inflaţiei ar putea suferi modificări. Guvernul Coaliţiei PD-L-PSD prevede şi un salariu mediu brut mai scăzut decât cel anticipat de Tăriceanu.

În privinţa cheltuielilor, Executivul Tăriceanu şi-a propus să aloce 6% din PIB pentru învăţământ, 3,9% pentru sănătate sau 3% pentru agricultură. Şi Guvernul Boc îşi propune să aloce sume la fel de mari pentru aceste domenii, dar rămâne de văzut dacă vor găsi fondurile necesare.

Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea trebuie să facă rapid o evaluare a stării bugetului pentru a vedea dacă există bani pentru majorarea salariilor, pensiilor, alocaţiilor pentru copii sau a indemnizaţiei pentru mame.

După 15 ianuarie, proiectul de buget semnat de Cabinetul Boc ar urma să intre în analiza comisiilor de specialitate, astfel ca, în ultima săptămână din ianuarie, să fie convocată o sesiune extraordinară pentru votarea bugetului pentru 2009.

Sursa: Realitatea TV

Multe promisiuni din campania electorală nu se regăsesc în schiţa de buget

Cabinetul lui Emil Boc nu doarme de grija banilor. Unde sunt promisiunile electorale de altădată? Oriunde numai în schiţa de buget nu. Brusc, acum Emil Boc vorbeşte despre responsabilitate şi cumpătare, deşi susţinea, până să ajungă la guvernare, majorări salariale de 50%, pensii sau alocaţii mai mari pentru copii. Acum, Boc anunţă tăieri masive din cheltuielile bugetare.

După o campanie electorală plină de promisiuni, actualul Guvern nu mai este deloc sigur pe resursele de care va dispune. Aşa că nimeni nu se mai încumetă să spună de când şi cu cât vor creşte pensiile. Sau dacă profesorii vor primi salarii mai mari. Răspunsurile le vom afla abia în ianuarie, când Guvernul va prezenta în Parlament bugetul pe 2009.

Revenind la certitudinile noului program de guvernare, noul ministru al Mediului nu a precizat de ce criterii va ţine cont pentru modificarea taxei auto. Ştim sigur însă că aceasta nu va fi anulată. În ceea ce priveşte mărirea salariilor, a pensiilor şi a indemnizaţiilor pentru tinerele mame, lucrurile nu sunt deloc clare.

La Educaţie ministrul Ecaterina Andronescu, spune că i se pare „firesc” sau „moral obligatoriu” ca salariile dascălilor să crească, aşa cum a şi votat în Parlament. Dar, pentru că exista un „dar”, mărirea nu va fi de 50% cum spune legea, ci de 37%.

La Ministerul Muncii, problemele sunt ceva mai clare. Indemnizaţiile de 85% din salariu pentru tinerele mame vor fi plafonate. Cât despre pensii marite, noul ministru spune că mai analizează. Totul depinde de câţi bani rămân în vistieria statului. Nici TVA-ul pentru alimentele de bază nu va mai fi redus, după cum era prevăzut, deşi patronatele promiteau că va duce la scăderi de preţuri. Iar din estimarea privind salariul mediu pentru 2009 au fost tăiaţi 40 de lei, până la 1.700 de lei pe lună.

Sursa: Realitatea TV

Cabinetul Boc se va întruni astăzi în şedinţă pentru a reface bugetul pe 2009

Cabinetul Boc se va întruni, astăzi, într-o şedinţă de Guvern informală pentru a pune la punct noul buget, astfel încât la începutul săptămânii viitoare să-l poată trimite în Parlament.

Deşi fostul Executiv a întocmit un buget de austeritate, acesta trebuie refăcut cu şi mai multă zgârcenie din cauza crizei financiare care a redus veniturile.

România are nevoie de un alt buget, spune Guvernul Boc. Guvernul Tăriceanu a lăsat moştenire Cabinetului Boc un buget cuminte, fără exagerări, bazat în special pe investiţii.

Specialiştii noului Guvern spun însă că proiectul Tăriceanu conţine cifre mai optimiste decât permite realitatea. Spre exemplu, creşterea economică de 6% estimată pentru 2009 trebuie revizuită cu cel puţin 2%.

Prin restrângerea cheltuielilor publice, Cabinetul Boc speră să înregistreze în 2009 un deficit bugetar de doar 1,7%, faţă de minim 2% cât prognoza fostul ministru de Finanţe.

Şi indicele inflaţiei ar putea suferi modificări. Guvernul Coaliţiei PD-L-PSD prevede şi un salariu mediu brut mai scăzut decât cel anticipat de Tăriceanu.

În privinţa cheltuielilor, Executivul Tăriceanu şi-a propus să aloce 6% din PIB pentru învăţământ, 3,9% pentru sănătate sau 3% pentru agricultură. Şi Guvernul Boc îşi propune să aloce sume la fel de mari pentru aceste domenii, dar rămâne de văzut dacă vor găsi fondurile necesare.

Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea trebuie să facă rapid o evaluare a stării bugetului pentru a vedea dacă există bani pentru majorarea salariilor, pensiilor, alocaţiilor pentru copii sau a indemnizaţiei pentru mame.

După 15 ianuarie, proiectul de buget semnat de Cabinetul Boc ar urma să intre în analiza comisiilor de specialitate, astfel ca, în ultima săptămână din ianuarie, să fie convocată o sesiune extraordinară pentru votarea bugetului pentru 2009.

Sursa: Realitatea TV

Aproape 400.000 de persoane îşi serbează astăzi ziua numelui de Sfântul Ştefan

Aproape 400.000 de români îşi sărbătoresc ziua de nume. Astăzi este Sfântul Ştefan, cea mai mare sărbătoare dintre Crăciun şi Anul Nou.

Potrivit datelor de la Evidenţa populaţiei, în România, 230.000 de bărbaţi se numesc Ştefan. 62.000 de femei poartă numele de Ştefania, iar 25.000 au fost botezate Fana.

Alţi 23.000 de bărbaţi se numesc Istavan şi în jur de 9.000 poartă numele de Fănel.

Prenumele de Ştefan/Ştefana înseamnă cunună.

Sursa: Realitatea TV

Bucureştiul a intrat astăzi în Cartea Recordurilor cu cel mai mare cârnat afumat

Bucureştiul a intrat, de astăzi, în istoria gastronomiei cu cel mai lung cârnat afumat făcut vreodată, de 392 de metri. Preparatul a fost adus în Piaţa Constituţiei, unde a fost măsurat de experţii de la Guiness Book. I-am întrecut astfel pe polonezi.

Bucureştenii sunt încântați că orașul lor a intrat în Cartea Recordurilor la capitolul gastronomie.

Cârnatul a fost produs de o firmă de mezeluri din Pitești. Sub escorta poliţiei, preparatul a fost adus în Piaţa Constituţiei. Aici va putea fi degustat de bucureşteni.

„Este un cârnat la care au muncit aproape trei săptămâni. Avem aproape 40 de oameni care l-au umplut manual, l-au îmbinat„, a declarat Adrian Nicolaescu, marketing manager firma producătoare.

Cârnatul măsoară aproape 400 de metri. De patru ori mai mult decât recordul actual la cârnaţi afumaţi deţinut în acest moment de Polonia.

Şi duminică, Capitala va încerca să doboare un alt record: cel mai greu tort cu frişcă şi cu fructe din lume. Tortul, care va depăşi 200 de kilograme, va fi adus în Piaţa Constituţiei duminică dimineaţă, în jurul orei 06:00. Pentru constatarea recordului, a fost comandat un cântar special, ce va fi introdus sub masa pe care se asamblează tortul. Reprezentantul Guiness World Records va certifica recordul în jurul prânzului.

Tortul va fi tăiat şi servit bucureştenilor care vor veni în Piaţa Constituţiei.

În urmă cu aproape o săptămână, Capitala României a intrat în Guinness Book (Cartea Recordurilor), după ce, la iniţiativa municipalităţii, 3.939 de bucureşteni în costume de Moş Crăciun au plecat în marş, din Piaţa Constituţiei, să împartă daruri.

Sursa: Realitatea TV

Economia Marii Britanii se va confrunta anul viitor cu cea mai gravă recesiune din 1946

Economia Marii Britanii se va comprima cu 2,9% în 2009, marcând intrarea în cea mai severă recesiune din 1946, potrivit estimărilor institutului Center for Economics and Business Research (CEBR), relevate astăzi, conform AFP.Exporturile vor beneficia de pe urma deprecierii lirei sterline, dar acest lucru nu va fi suficient pentru a compensa scăderea cererii pe piaţa internaţională. Consumul la nivel naţional va continua să scadă, mai ales din cauza creşterii ratei şomajului. Dar investiţiile companiilor vor avea cel mai mult de suferit, urmând să scadă cu 15% în 2009, iar firmele vor întâmpina din ce în ce mai multe dificultăţi de creditare, a estimat institutul independent.

Potrivit statisticilor naţionale, produsul intern brut (PIB) al Marii Britanii a stagnat în al doilea trimestru şi a scăzut cu 0,5% în al cel de-al treilea, marcând prima scădere din ultimii 16 ani.

Guvernul britanic, ce a anunţat luna trecută un plan de 20 miliarde lire sterline pentru a sprijini consumul şi investiţiile, estimează o comprimare a PIB-ului între 0,75% şi 1,25%. Totuşi, unii experţi estimează o scădere a acestuia cu până la 2,5%.

„Situaţia ar putea fi mai dură”, a spus un economist din cadrul CEBR. „În ciuda declaraţiilor guvernamentale oficiale potrivit cărora băncile ar trebui să plătească mai mult, este clar că prinicipala grijă a multor instituţii bancare este îmbunătăţirea conturilor, în timp ce instituţiile recapitalizate de guvern vor trebui să ramburseze banii”, a declarat acesta pentru cotidianul Daily Telegraph.

Inflaţia anuală din Marea Britanie s-a temperat sub aşteptări în noiembrie, conform datelor oficiale, iar analiştii mizează pe o continuare a acestei evoluţii, în contextul scăderii preţului carburanţilor.Oficiul Naţional de Statistică (ONS) a anunţat recent că preţurile de consum au scăzut cu 0,1% în noiembrie, marcând o temperare a inflaţiei anuale la 4,1%, faţă de 4,5% în octombrie.

Inflaţia a atins, astfel, cea mai mică rată din iunie, menţinându-se, totuşi, peste nivelul dorit de banca centrală a Marii Britanii, de 2%, şi peste aşteptările analiştilor, ce estimaseră o inflaţie de 3,9%.
Autorităţile de reglementare sunt de părere că inflaţia nu mai reprezintă o problemă principală, atenţia acestora fiind îndreptată către recesiunea economică.

Sursa: NewsIn

Pogea: Proiectul de buget pe 2009 prevede tăierea cheltuielilor, dar nu din banii pentru investiţii

Proiectul de buget pe 2009 prevede reducerea drastică a cheltuielilor bugetare, dar aceasta nu implică reducerea fondurilor alocate investiţiilor şi a banilor destinaţi cofinanţării proiectelor structurale şi de coeziune, a declarat, astăzi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

„Avem în vedere eliminarea unor anumite posturi din sectorul bugetar şi reducerea drastică a cheltuielilor, pentru a menţine creşterea economică prognozată pentru anul viitor. Dorim să avem un deficit bugetar şi un deficit de cont curent cât mai reduse, însă limitarea acestora este fundamentată pe diminuarea cheltuielilor, fără să afecteze programele de investiţii”, a precizat Pogea.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au declarat pentru NewsIn că bugetul pe anul viitor este fundamentat pe o creştere economică de 3,5%, o inflaţie de 5% şi un produs intern brut (PIB) de 584 miliarde lei.

Cabinetul Boc ar putea renunţa la atingerea ţintei de deficit bugetar de 1,7% în 2009, în condiţiile în care reprezentanţii Ministerului Finanţelor estimează ca acesta va ajunge la 4% din PIB în 2008 sau chiar va depăşi acest nivel în urma scăderii drastice a încasărilor din lunile noiembrie şi decembrie.

„Încasările din luna decembrie ar putea fi mai mici cu aproape 4 miliarde lei, iar veniturile la sfârşitul anului 2008 vor fi mai mici cu circa 16 miliarde lei faţă de cât era prevăzut pentru acest an. În aceste condiţii deficitul bugetar ar putea ajunge la 4 – 4,1% din PIB„, au declarat surse din minister.

Gheorghe Pogea a explicat, totodată, că ţinta de deficit bugetar de 1,7% din PIB în 2009 ar putea fi modificată întrucât datele pe care aceasta era fundamentată nu mai sunt aceleaşi.

„Când am declarat că acesta va ajunge la 1,7% din produsul intern brut am avut în vedere un deficit bugetar de 3,5% din PIB în 2008, însă acum s-ar putea să fie 4%”, a explicat Pogea.

Noul ministru de Finanţe va prezenta sâmbătă, în Guvern, schiţa noului proiect de buget pe 2009, urmând ca luni să aibă loc o nouă întâlnire în care Executivul va trebui să ajungă la un acord legat de domeniile care vor fi afectate de reducerea cheltuielile bugetare.

Tot luni, Guvernul ar urma să ia unele măsuri cu impact social, cum ar fi majorarea salariului minim pe economie la 600 lei şi plafonarea indemnizaţiilor de creştere a copilului la maximum trei salarii medii pe economie.

În varianta propusă de cabinetul Tăriceanu, începând cu 1 ianuarie 2009, salariul minim ar fi trebuit să crească la 600 lei, iar indemnizaţiile acordate mamelor ar fi trebuit să reprezinte 85% din veniturile obţinute în ultimul an de activitate, fără a exista un plafon maxim pentru calcularea acestora.

Sursa: NewsIn

Ghici ce au în comun Elena Udrea şi Cătălin Predoiu?

Ce au în comun ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi şefa de la Turism, Elena Udrea? Originile! Cei doi miniştri ai cabinetului Boc sunt din judeţul Buzău, chiar din acelaşi sat, Pietroasa. Mai mult, au copilărit pe aceeași uliță. Cătălin Predoiu a petrecut câţiva ani ai copilăriei la bunicul dinspre tată. Tot în Pietrosu, la câteva case distanță, în curtea lui Ion Udrea, se juca Elena, cea care avea să-i devină lui Cătălin, peste mulți ani, colegă de guvern.

Elena Udrea a locuit până la 6 ani la Pietrosu, un sat din comuna buzoiană Costești, împreună cu fratele, părinții și bunicii dinspre tată. Bunicul, poreclit în sat Cantonieru, are acum 88 de ani.

„Era deşteaptă foc. Învăţa de toate de mică, de când avea doi-trei ani. Când mă întâlnesc cu lumea şi zice: ai auzit nea Ioane că nepoata ta e ..am auzit cum să nu, de la radio”, povesteşte bunicul Elenei Udrea, Ion Udrea.

Acum că Elena a ajuns atât de departe, bunicul ei îi cere doar un lucru.

„Dacă se uită ea, să-mi trimită un cărucior nou că ăsta s-a bontit, merge rău„, o roagă pe Elena bunicul.

Bătrânul Cantonieru îşi aduce aminte şi de Cătălin Predoiu de pe vremea când era copil.

„Tatăl lui Predoiu ăsta a fost cuscru cu mine, că ţinea sora mea un frate de-al lui„, a mai zis Ion Udrea.

Cei doi miniştri din Guvernul Boc au copilărit la câteva case distanţă.

„Un băiat frumos , cuminte, venea pe la bunică-su. Ea e fata lui văr-meu din partea mamei„, a precizat Maria Predoiu, vecină.

Cei doi au fost elevi şi la acelaşi liceu, acum, Colegiul Național ”B.P. Hașdeu”. Cătălin Predoiu l-a absolvit în 1986, iar Elena Udrea, şase ani mai târziu.

Sursa: Realitatea TV

Marian Sârbu: Guvernul decide luni varianta de limitare a indemnizaţiilor pentru mame

Guvernul va decide luni forma finală de limitare a indemnizaţiilor acordate mamelor în primii doi ani de creştere a copiilor, una dintre variante fiind acordarea banilor prin repartizarea pe grupe, în funcţie de veniturile obţinute de mame, a declarat, pentru NewsIn, ministrul Muncii.Spre deosebire de varianta propusă de guvernul Tăriceanu, care nu impunea un plafon maxim pentru astfel de indemnizaţii, noua formulă ar putea limita suma de bani primită pentru creşterea copilului la maximum trei salarii medii pe economie.

În octombrie, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1.795 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

„Sâmbătă vom avea loc nişte discuţii pregătitoare, pentru ca luni să punem în faţa guvernului mai multe variante şi să decidem în funcţie de bugetul care va fi alocat„, a declarat noul ministru al Muncii, Marian Sârbu.

El a precizat că aceste indemnizaţii ar putea fi limitate în funcţie de bugetul alocat Ministerului Muncii în noul proiect de guvernare. O altă variantă ar viza acordarea indemnizaţiei de 85% din veniturile obţinute de mamă în ultimul an înaintea naşterii, prin repartizarea pe grupe, în funcţie de câştigurile obţinute.

Tot luni, Guvernul va decide şi dacă punctul de pensie va fi majorat la 45% din salariul mediu brut pe economiei şi asupra introducerii salariului minim brut pe economie de 600 lei, începând cu 1 ianuarie 2009.

„Nu am primit niciun semn până în prezent legat de care va fi suma acordată, dar deciziile vor trebui luate în aşa fel încât nici populaţia să nu fie afectată, în condiţiile unei perioade de criză„, a mai spus Sârbu, pentru NewsIn.

Ministrul Muncii declara săptămâna trecută că nu sunt prevăzute termene clare în ce priveşte majorările, subliniind că „ar fi o ipocrizie” să anunţe înainte de adoptarea noului buget că „de la 1 ianuarie mamele pot beneficia de majorarea la 85% din venituri a indemnizaţiei de creştere a copilului”.

Sursa: NewsIn

Un revoluţionar povesteşte reacţiile soţilor Ceauşescu în faţa Revoluţiei şi a morţii

Pentru români 25 decembrie nu înseamnă doar sărbătoarea de Crăciun. 25 decembrie este ziua în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost împuşcaţi la Târgovişte.

În urmă cu 19 ani, cei doi şi-au petrecut ultimele trei zile din viaţă în arest, la Târgovişte. În acest oraş, cuplul Ceauşescu a fost dus mai întâi la sediul miliţiei judeţene, după care a ajuns cu un tab rămas celebru în memoria românilor, la unitatea militară de lângă gară. Două dintre persoanele implicate în acele evenimente povestesc cum au reacţionat soţii Ceauşescu în faţa Revoluţiei şi a morţii.

„M-am trezit cu ei venind pe poarta din spate a inspectoratului. Soldatul mă anunţă: domnu’, domnu’ veniţi că în camera de alături au intrat Nicolae şi Elena Ceauşescu şi doi domni pe care nu-i cunosc. La început nu erau speriaţi şi pe urmă sigur s-au speriat de ceea ce le făceam noi. (…) Ceauşescu ne observă şi ni se adresează: cine sunteţi voi mă să mă arestaţi voi pe mine. Sunt preşedintele vostru mă, sunt secretarul vostru general, sunt comandantul vostru suprem, cine mă sunteţi voi? La un moment dat ni se adresează cu cuvintele: de ce m-aţi adus aici copii? Răspund eu că eram mai în vârstă. Pentru cele bune şi cele rele făcute, tovarăşe preşedinte. Da’ eu nu am făcut nimic pentru ţara asta, pentru Târgoviştea asta a voastră? V-am făcut combinatul siderurgic, v-am făcut platforma asta industrială, aici am fost arestat în ilegalitate şi asta e răsplata mă care mi-o acordaţi voi mie?,” povesteşte Ilies Ştirbescu, revoluţionar.

Sursa: Realitatea TV

Noua lege a indemnizaţiilor pentru mame ar putea să nu fie aplicată

Noua lege privind indemnizaţia acordată mamelor pentru îngrijirea copiilor ar putea să nu fie aplicată. Deşi legea ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009, reprezentanţii Ministerului Muncii susţin că există mame care are trebui să primească indemnizaţii de zeci de mii de lei, iar bugetul alocat nu ar putea suporta aceste cheltuieli.

Sute de mămici aşteaptă ca Anul Nou să le aducă bani mai mulţi pentru creşterea copilului. Adică, în locul indemnizaţiei de 600 de lei, să primească 85% din venitul realizat într-un an. Reprezentanţii Ministerului Muncii se mai gândesc, însă, dacă legea va putea fi aplicată sau nu.

„Este nevoie ca această lege să fie modificată şi să fie plafonată la un plafon maxim. Bugetul nu poate să suporte aberaţiile legislative„, a declarat directorul Agenţiei Naţionale de Prestaţii Sociale, Adrian Toader.

Exemplul unei mame din Dâmboviţa, care într-un an a câştigat 400.000 de lei, i-a pus pe gânduri pe directorii din Ministerul Muncii.

„Patru miliarde împărţit la 12 luni şi înmulţit cu 85% dă o indemnizaţie de 280 de milioane„, a mai declarat Adrian Toader.

Indemnizaţii mari ar trebui să mai primească şi magistraţii, parlamentarii sau femeile care au lucrat în mediul privat pe salarii substanţiale.

Estimările făcute de Ministerul Muncii arată că aproximativ 20% din femeile angajate au venituri de peste 1.100 de lei.

Sursa: Realitatea TV

Peste 40 de nostalgici au mers la mormântul soţilor Ceauşescu pentru a depune coroane de flori.

La 19 ani de la execuţia cuplului Ceauşescu, aproximativ 40 de persoane au venit joi la Cimitirul Ghencea din Capitală, pentru a aprinde lumânări şi pentru a depune coroane de flori la mormintele foştilor dictatori.”Scoală, nea’ Nicule, din morţi şi dă-ne servici la toţi. Că şi noi te-am împuşcat şi-am făcut mare păcat„, urează una dintre persoanele venite la mormântul soţilor Ceauşescu.

Oamenii au vorbit despre meritele fostului acestora şi au susţinut ilegalitatea procesului.

„Procesul lui Ceuşescu de la Târgovişte din ziua de Crăciun a fost ilegal. Un preşedinte în funcţie nu se poate da jos decât de Marea Adunare Naţională, cum era atunci„, susţine un nostalgic.

„Eu nu l-am iubit, dar l-am respectat, pentru că a dat pâine la toţi oamenii din ţara românească. (…) Cu el nu existau şomeri„, spune un alt participant.

S-a spus că trupurile celor doi dictatori nu ar fi fost înmormântate în locul unde figurează scriptic. Zoia, fiica celor doi, a cerut instanţei deshumarea părinţilor săi. După ani de procese, Curtea de Apel Bucureşti a dat, la mijlocul acestui an, o decizie definitivă: Ministerul Apărării va trebui sa dovedească prin orice mijloace că soţii Ceauşescu sunt îngropaţi în cimitirul Ghencea.

Sursa: Realitatea TV

Împrumuturile în lei acordate de bănci au scăzut cu 0,2% în noiembrie

Creditarea frânează aproape de zero. Datele Băncile Naţionale a României confirmă blocajul aproape total de pe piaţa împrumuturilor. Faţă de luna precedentă, în noiembrie băncile n-au mai dat niciun credit în lei, iar cele în valută au fost foarte rare.

Împrumuturile în lei acordate de bănci au scăzut cu 0,2% în noiembrie faţă de octombrie.

Au fost însă câţiva români norocoşi care au reuşit să obţină valută cu împrumut de la bancheri. Creditele în monede străine au crescut uşor luna trecută, faţă de octombrie, cu două procente.

Astfel, până în noiembrie, populaţia avea contractate de la instituţiile financiar-bancare credite în valoare de aproximativ 97 de miliarde de lei.

Pe întreg anul 2008, valoarea creditelor în lei şi valută acordate de bănci populaţiei este mai mare cu 25%, respetiv 59%, faţă de 2007.

Datele oficialilor BNR arată însă că nici economiile populaţiei la bănci nu au crescut semnificativ în luna noiembrie, în ciuda dobânzilor extrem de atractive oferite de bancheri pentru depozite.

Pentru următoarele luni, estimările specialiştilor sunt şi mai pesimiste. Ei susţin că valoarea creditelor va scădea şi mai mult atât din cauza dobânzilor mari, cât şi a condiţiilor foarte restrictive de acordare a împrumuturilor.



Sursa: Realitatea TV

Preşedintele Traian Băsescu şi-a petrecut seara de Crăciun la Sinaia alături de familie şi… Elena Udrea

Şeful statului a ales să-şi petreacă sărbătorile de iarnă la munte. După ce joi s-a dat cu snowmobilul la Predeal, Traian Băsescu s-a retras apoi, la Cabana Schiorilor din Sinaia unde a petrecut până la două noaptea.

Însoţit de soţie şi fiica cea mică, Traian Băsescu a stat la Cabana Schiorilor mai bine de şase ore, timp în care a dansat, a făcut poze cu turiştii şi a mâncat preparate tradiţionale.

„Venim la Cabana Schiorilor din ’78. Acum e renovată, e modenizată, atmosferă plăcută. Vă doresc sărbători cu bine„, a spus Traian Băsescu.

Un motiv în plus pentru care şeful statului a fost prezent la Sinaia a fost Elena Udrea, care şi-a sărbătorit ziua de naştere.

„Am venit pe la ora 10 seara şi nu ne aşteptam să rămânem până la ora asta„, a declarat Udrea.

Preşedintele s-a ridicat în picioare când a auzit cântarea „Noi suntem români” şi a aplaudat alături de familie şi Elena Udrea care a şi cântat.

Turiştii au fost extreme de încântaţi că au putut petrece Crăciunul alături de primul om în stat.

„Am venit din întâmplare. Nu am ştiut că vine şi preşedintele… A fost foarte frumos. A fost şi ziua Elenei Udrea, care este o frumoasă„, a spus un turist.

Traian Băsescu s-a retras apoi la Palatul Foişor din Sinaia, unde va rămâne şi astăzi.

Sursa: Realitatea TV

Cabinetul Boc se va întruni sâmbătă în şedinţă pentru a reface bugetul pe 2009

Cabinetul Boc se va întruni, sâmbătă, într-o şedinţă de Guvern informală pentru a pune la punct noul buget, astfel încât la începutul săptămânii viitoare să-l poată trimite în Parlament.

Deşi fostul Executiv a întocmit un buget de austeritate, acesta trebuie refăcut cu şi mai multă zgârcenie din cauza crizei financiare care a redus veniturile.

România are nevoie de un alt buget, spune Guvernul Boc. Guvernul Tăriceanu a lăsat moştenire Cabinetului Boc un buget cuminte, fără exagerări, bazat în special pe investiţii.

Specialiştii noului Guvern spun însă că proiectul Tăriceanu conţine cifre mai optimiste decât permite realitatea. Spre exemplu, creşterea economică de 6% estimată pentru 2009 trebuie revizuită cu cel puţin 2%.

Prin restrângerea cheltuielilor publice, Cabinetul Boc speră să înregistreze în 2009 un deficit bugetar de doar 1,7%, faţă de minim 2% cât prognoza fostul ministru de Finanţe.

Şi indicele inflaţiei ar putea suferi modificări. Guvernul Coaliţiei PD-L-PSD prevede şi un salariu mediu brut mai scăzut decât cel anticipat de Tăriceanu.

În privinţa cheltuielilor, Executivul Tăriceanu şi-a propus să aloce 6% din PIB pentru învăţământ, 3,9% pentru sănătate sau 3% pentru agricultură. Şi Guvernul Boc îşi propune să aloce sume la fel de mari pentru aceste domenii, dar rămâne de văzut dacă vor găsi fondurile necesare.

Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea trebuie să facă rapid o evaluare a stării bugetului pentru a vedea dacă există bani pentru majorarea salariilor, pensiilor, alocaţiilor pentru copii sau a indemnizaţiei pentru mame.

După 15 ianuarie, proiectul de buget semnat de Cabinetul Boc ar urma să intre în analiza comisiilor de specialitate, astfel ca, în ultima săptămână din ianuarie, să fie convocată o sesiune extraordinară pentru votarea bugetului pentru 2009.

Dependenţă – Zahărul, un drog pentru creier

Zahărul creează dependenţă, pentru că acţionează la nivelul creierului la fel ca drogurile. Cel puţin aşa susţin cercetătorii de la Universitatea Princeton, care au studiat modul în care creierul controlează pofta de dulciuri.

Zahărul provoacă dependenţă şi probleme comportamentale similare celor produse de alcool, tutun sau droguri, arată un studiu coordonat de profesorul Bart Hoebel de la Departamentul de psihologie şi neuroştiinţe din cadrul Universităţii Princeton (New Jersey). Cercetătorii au studiat semnele dependenţei de zahăr la şoareci de laborator. Obiectivul: descoperirea mecanismului prin care creierul controlează pofta de dulce şi creşterea în greutate. Autorii studiului le-au dat şoarecilor apă, apă cu zahăr şi alcool. Ei au observat că majoritatea au fost atraşi de apa îndulcită, din care au început să bea cantităţi tot mai mari. După şase săptămâni nu au mai primit această apă cu zahăr, iar animalele au început să bea alcool. Aceasta pentru a compensa lipsa zahărului. Astfel cercetătorii au ajuns la concluzia că zahărul provoacă reacţii neurochimice şi tulburări de comportament. Aceste modificări cerebrale sunt asemănătoare celor produse de consumul de droguri sau de tutun.

EXPLICAŢII
În apariţia dependenţei este implicată o substanţă din creier numită dopamină. Consumul excesiv de zahăr determină creşterea nivelului de dopamină. După o lună în care zahărul este consumat zilnic, structura creierului se modifică, adaptându-se creşterii progresive de dopamină. Creierului începe să-i placă dulcele şi secretă mai mulţi receptori ai dopaminei. Astfel se intră într-un cerc vicios: cu cât nivelul dopaminei este mai mare, cu atât creşte nevoia de drog, în acest caz de zahăr. „Aceste rezultate sunt interesante şi ne încurajează să continuăm cercetările la om. Se ştie că pofta de dulce este mai mare pe măsură ce mâncăm mai multe dulciuri. Dar până acum se credea că este vorba despre dependenţă psihologică. Studiul nostru a arătat că zahărul produce modificări la nivelul creierului. Această descoperire ne-ar putea ajuta să obţinem un nou tratament contra tulburărilor alimentare precum bulimia şi anorexia„, a declarat profesorul Bart Hoebel.

Bradul de Crăciun şi lumânările parfumate pot declanşa crize de astm

Indiferent dacă este natural sau artificial, bradul de Crăciun le poate produce neplăceri persoanelor care suferă de astm, din cauza particulelor de praf, polen sau mucegai care se depun pe crengi, susţin medicii.

„Majoritatea oamenilor nici nu ştiu că brazii pe care ei îi ornează de Crăciun pot fi cauza unor stări febrile sau a crizelor de astm„, precizează reprezentanta Consiliului Naţional de Astm din Australia, Kristine Whorlow, transmite NewsIn.

Pentru cei care aleg să împodobească un brad de Crăciun natural, riscurile sunt mai mari, întrucât pe crengile brazilor naturali se găsesc foarte multe particule de praf şi polen care, în cele mai
multe cazuri nu se văd cu ochiul liber. Particulele minuscule le pot, însă, provoca stări neplăcute celor care suferă de astm.

Şi brazii artificiali acumulează praf, şi uneori, chiar şi mucegai. De aceea, specialiştii recomandă celor care optează pentru un brad artificial de Crăciun, să îl aspire foarte bine înainte de a-l împodobi. De asemenea, medicii recomadă le persoanelor care suferă de astm să aibă mereu cu ele medicamentele prescrise de doctor, indiferent că se află la o petrecere sau în vizită la rude.

Şi lumările parfumate, care au devenit un cadou des oferit de sărbători, pot provoca probleme de sănătate celor bolnavi de astm.

Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, peste 8% dintre români suferă de o formă de astm. Această boală determină crize tuse, sufocare, lăcrimarea ochilor şi respiraţie grea, mai ales noaptea şi in primele ore ale dimineţii. Crizele de astm pot fi prevenite prin evitarea factorilor alergeni, cum sunt polenul, praful, mucegaiul, substanţe parfumate, părul de animale.

*adevarul

Colinde Româneşti

Colinde:

O, ce veste minunată

O, ce veste minunată
În Betleem se arată
Că a nascut prunc
Prunc din Duhul Sfânt
Fecioara Maria.Cănd la Betleem Maria
Săvârsind calatoria
În sărac locas,
Din acel oras
A născut pe Mesia.

Pe fiul cel din vecie
Ce L-a trimis Tatal mie,
Să se nască si să crească
Să ne mântuiască.

Păstorii văzură-n zare
Pe cer o lumina mare,
Îngerii cântau,
Păstorii fluierau
Cu totii se bucurau.

Păstorilor din câmpie
Le vesteste bucurie:
C-astazi s-a născut
cel făr’ de-nceput,
Cum au spus proorocii.

Crestinilor, noi astazi

Crestinilor, noi astazi
Un praznic mare avem.
Ca sa’l putem cunoaste
Veniti la Viflaim!

Ca a nascut in lume
Pe-acel ce’l asteptam
Maria, maica sfanta.
Veniti ca sa’l vedem!

Pe paie intreite
Iisus este strain
Sa’i ducem si noi daruri
Veniti la Viflaim!

Sa mergem cu pastorii
Si sa il preamarim,
Caci pentru noi el s’a nascut.
Veniti la Viflaim!

Crestinilor, noi astazi
Degraba sa alergam,
Spre-a noastra mantuire
Veniti la Viflaim!

Au sosit colindatori

Ne-au sosit colindatori,
Florile dalbe,
Noaptea pe la cântatori.

Si ne zic mereu, mereu,
Florile dalbe,
Si-L aduc pe Dumnezeu.

Dumnezeu adevarat,
Florile dalbe,
Soare-n raze luminat.

Ne-au sosit colindatori,
Florile dalbe,
Noaptea pe la cântatori.

Steaua sus rasare

Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua luminează
Si adeverează

Steaua străluceste
Si lumii vesteste:
Că astăzi Curata,
Prea Nevinovata

Fecioara Maria
Naste pe Mesia
În tara vestita,
Betleem numită

Magii cum zăriră
Steaua si porniră
Si-au mers după rază
Pe Hristos să’l vadă.

Ei dacă sosiră
Îndată-L găsiră,
La Dânsul intrară
Si se inchinară

Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Luând fiecare
Bucurie mare.

Care bucurie
Si la noi sa fie
De la tinerete,
Pân’ la batrânete

Trei crai de la răsărit

trei crai de la răsărit
Spre Stea au călătorit
Si-au mers după cum citim,
Până la Ierusalim.

Acolo când au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Si le-a fost a se plimba,
Prin oras a intreba:

Unde s-a nascut – zicând –
Un crai mare de curând.
Iară Irod împărat
Auzind s-a tulburat.

Pe crai grabnic i-a chemat
Si in taină i-a-ntrebat
Ispitindu’i, vru setos,
Ca să afle de Hristos

Si cu grai adăugat
Foarte lor li s-a rugat
zicând: mergeti de-L aflati
Si venind mă înstiintati.

Să merg să mă-nchin si eu
Ca unuia Dumnezeu.
Craii dacă au plecat,
Steaua iar s-a arătat.

Si-au mers până a stătut
Und-era pruncul născut
Si cu toti s-au bucurat,
Pe Hristos ddaca-au aflat.

Cu daruri s-au inchinat
Ca la un mare-mpărat
Si-napoi dacă-au purces,
Pe-altă cale ei au mers.

Precum le-a fost lor si zis
Îngerul noaptea in vis.
Iară Irod împărat
Văzând că l-au înselat

Foarte rau s-a necăjit,
Oaste mare a pornit
Si-n Betleem a intrat
Multi copii mici a tăiat.

Pân’ la paisprezece mii,
Toti, junici, mărunti copii,
De doi ani si mai în jos
Ca să-l taie pe Hristos.

O, tirane, crunt Irod,
Mori în blestem de norod
Nefiind tu bucuros
De nasterea lui Hristos.

La Betleem

La Betleem, colo jos
Cerul arde luminos
prea Curata naste
Astăzi pe Hristos.

Naste-n ieslea oilor
Pe-Împăratul tuturor
Prea Curata stă
Si plânge-ncetisor.

N-are scutec de-nfăsat,
Nici hăinute de-mbrăcat
Prea Curata
Pentru Fiul de-Împărat.

Nu mai plânge, Maica mea
Nu mai plânge, Maica mea
Scutecele noi ti-om da
Prea Curată,
Pruncul Sfant a-L înfăsa.

BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!

BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!
NE DATI ORI NU NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI,
NE DATI, NE DATI?

BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!
NE DATI ORI NU NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI,
NE DATI, NE DATI?

FLORILE DALBE

SCOALA GAZDA DIN PATUT, FLORILE DALBE
SI NE DA UN COLACUT, FLORILE DALBE.

CA MAMUCA N-O FACUT, FLORILE DALBE
TARATA N-O FI AVUT, FLORILE DALBE.

PE CÂND SÂT’ O CAPATAT, FLORILE DALBE
COVATA I S-O CREPAT, FLORILE, FLORILE DALBE.

L-O SFADIT MAMA PE TATA, FLORILE DALBE
DI CE S-O CREPAT COVATA, FLORILE DALBE.

CÂND COVATA O LIPIT, FLORILE DALBE
CUPTORUL L-I S-O URNIT, FLORILE DALBE.

CÂND CUPTORUL A TOMNIT ,FLORILE DALBE
ANUL NOU A SI VENIT, FLORILE DALBE.

O, BRAD FRUMOS

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde.

O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbata,
Ma mangai si ma faci duios,
Si ma-ntaresti indata.

O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.

CANTEC DE CRACIUN

Din an in an sosesc mereu,
La geam cu Mos Craciun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.

Azi cu stramosii cant in cor,
Colindul sfant si bun.
Tot „Mos” era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
Tot „Mos” era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.

E sarbatoare si e joc,
In casa ta acum.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.

Acum te las, fii sanatos,
Si vesel de Craciun.
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!

NASTEREA LUI HRISTOS

Veniti, astazi, credinciosi
Sa saltam, sa saltam,
De nasterea lui Hristos
Sa ne bucuram, sa ne bucuram.

Ca el astazi, in Viflaim,
S-a nascut, s-a nascut,
Precum au vestit prorocii,
Mai de mult, mai de mult.

Din Maria Preacurata
S-a nascut, s-a nascut,
Mantuire astazi noua,
Ne-a facut, ne-a facut.

In iesle cu vitele,
S-a culcat, s-a culcat,
Cu un prunc mic, in scutece,
Infasat, infasat.

Cei trei Crai din rasarit
Se ivesc, se ivesc,
Aur, smirna si tamaie
Ii daruiesc, ii daruiesc.

Ingeri si pastori cantare
I-au adus, i-au adus.
Si noi sa-i cantam marire,
Intru cei de sus, intru cei de sus.

Pace si buna-nvoire
Pe pamant, pe pamant,
Ca azi s-a nascut in lume,
Domnul sfant, Domnul sfant.

ASEARA, PE ASFINTIT

Aseara, pe asfintit,
Mandra stea ne-a rasarit.
Dupa care noi ne-am dus,
Sa-l cautam pe Iisus.

Pe fiutul Mariei,
In pamantul Galileii.
Zice-se ca, Maria
Din casa-n casa umbla,
Sa nasca pe Mesia.

Si’ntr-o pestera a intrat,
De nimeni nu s-a ‘ntrebat.
Aici Domnul s-a nascut,
Ce l-am asteptat de mult.

Ingerii, cu flori in mana,
Impletesc mandra cununa.
Pe cununa-i scris frumos,
Astazi s-a nascut Hristos.

SUS LA POARTA RAIULUI

REFREN:
LINU-I LIN SI IARASHI LIN,
BATE VANTUL FRUNZA LIN,
LIN SI IARASHI LIN.

SUS, LA POARTA RAIULUI
PASTE TURMA TATALUI

REFREN

DAR LA POARTA CINE STA,
STA CHIAR MAICA PRECISTA,

REFREN

LANGA EA, UN LEGANEL,
CU UN COPILAS IN EL,

REFREN
COPILASUL CAND PLANGEA,
MAICA SFANTA-L LEGANA,

REFREN

MOS CRACIUN

MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
A SOSIT DE PRIN NAMETI
SI ADUCE DARURI MULTE
LA FETITE SI BAIETI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.

DIN BATRANI SE POVESTESTE,
CA-N TOTI ANII NEGRESIT
MOS CRACIUN PRIBEAG SOSESTE
NICIODATA N-A LIPSIT.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.

MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
INCOTRO VREI SA APUCI?
TI-AS CANTA FLORILE DALBE,
DE LA NOI SA NU TE DUCI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.

O, CE VESTE MINUNATA

O, CE VESTE MINUNATA IN VIFLAIM NI SE-ARATA,
CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.
CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.

CA LA VIFLAIM MARIA, SAVARSIND CALATORIA,
INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.
INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.

PASTORILOR DIN CAMPIE LE VESTESTE-O BUCURIE:
ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.
ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.

PASTORII VAZAND O ZARE,DIN CER O LUMINA MARE,
EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.
EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.

IN COLIBA PASTOREASCA VRUT-A DOMNUL SA SE NASCA,
FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.
FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.

PASTORII CUM AUZIRA SPRE LACASUL SFANT PORNIRA,
UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.
UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.

PE FIUL IN AL SAU NUME TATAL L-A TRIMIS IN LUME,
SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.
SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.

E IISUS, PASTORUL MARE, TURMA CA EL NIMENI N-ARE.
NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.
NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.

Trei crai

Trei crai de la rasarit
Spre steaua-au calatorit
Si-au mers dupa cum citim
Pana la Ierusalim

Acolo cand au ajuns
Steaua lor li s-a ascuns
Si le-a fost a se plimba
Prin oras a intreba

Unde s-a nascut zicand
Un crai mare de curand
Si-au mers pana au statut
Und-era pruncul nascut

Si cu toti s-au bucurat
Pe Hristos dac-au aflat
Cu daruri s-au inchinat
Ca la un mare-mparat

Ramai, gazda, sanatoasa

Ramai, gazda, sanatoasa (bis)
Sa ne dai cinstea frumoasa (bis)
Si-un colac de grau curatu (bis)
De la Dumnezau lasatu (bis)
Nici mai mare nici mai micu(bis)
Ca rotila di la plugu (bis)
Ramai, gazda, sanatoasa
Peste-un an mai veseloasa
Sa ne dai cinstea frumoasa (bis)
Si-o sticluta mica, verde (bis)
Numai de cinzeci de vedre (bis)
Si-ntru multi ani viitori
Si la anu’ mai cu spor

Ia sculati romani plugari

Ia sculati romani plugari

R: Florile dalbe, flori de mar
Florile dalbe, flori de mar

Ca va vin colindatori R:
Noaptea pe la cantatori R:
Si nu vin cu nici un rau R:
Ci-l aduc pe Dumnezeu R:
Sa va mantuie de rau R:
Dumnezeu adevarat R:
Cu lumina luminat R:

Mare iarna o picatu

Mare iarna o picatu

R: Florile sunt dalbe

Oile toate-au zbieratu R:
Dumnezeu le-o auzitu R:
Jos la ele-o coboratu R:
Pe-o scara mandra de flori R:
Sa ne-aduca pace-n zori R:
Pe-o scara mandra de soare R:
Sa ne-aduca sarbatoare R:

Velerim si Veler, Doamne

Dupa dealul cel mai mare

R: Velerim si Veler, Doamne

Rasarit-a mandrul soare R:
Mandru soare nu era R:
Ci era o manastire R:
Cu paretii de-alamaie R:
Si cu usa de tamaie R:
Dar intr-insa cine sade R:
Mos Craciun cu Mos Ajun R:
Cu barba de ibrisin R:
Si mustatile de fan R:
Ce ne-aduce Mos Craciun R:
Tot ce e frumos si bun R:

Scoala, gazda din patut

Scoala, gazda din patut

R: Florile dalbe

Si ne da un colacut R:
Ca mamuca n-o facut R:
Sata rara n-o avut R:
Pe cand sata-o capatat R:
Covata i s-o crapat R:
L-o sfadit mama pe tata R:
Di ce s-o crapat covata R:
Cand covata o lichit R:
Cuptioru s-o prahulit R:
Cand cuptioru o tocmit R:
Anu nou o si zanit R:

Trei pastori se intalnira

Trei pastori se intalnira (bis)

R:Raza soarelui, floarea soarelui

Si asa se sfatuira
Haideti,fratilor sa mergem(bis) R:
Floricele sa culegem
Si sa facem o cununa (bis) R:
S-o-mpletim cu voie buna
Si s-o ducem lui Hristos (bis) R:
Sa ne fie de folos

Colindita

Colindita nu-i mai multa
Sa traiasca cine-asculta
Sus la ceruri o-naltam
Si la gazde o-nchinam
O-nchinam cu veselie
Si cu mare bucurie
C-am ajuns seara de-ajun
A batranului Craciun
Sus, mai sus v-am inaltat
Ce-am stiut noi v-am cantat
Sa ramaneti sanatosi
Sanatosi si bucurosi
C-am ajuns ziua cea sfanta
Cand colindele se canta
Sarbatoarea lui Hristos
Sa va fie de folos

Noua azi ne-a rasarit

Noua azi ne-a rasarit

R: Domnul Iisus Hristos

Mesia cel mult dorit R:
Din Fecioara s-a nascut R:
Si cu lapte s-a crescut R:
Cu scutece s-a-nfasat R:
Si in brate s-a purtat R:
Cum e robul s-a smerit R:
Si pe noi ne-a mantuit R:

Sus, boieri, nu mai dormiti

Sus boieri, nu mai dormiti

R: Oleroi, Doamne

Vremea e sa va gatiti R:
Casa sa v-o maturati R:
Masa sa v-o incarcati R:
Nu dormiti in asta seara R:
Ci sedeti la privegheala R:
S-asteptam pe Domnul Sfant R:
Ca sa vie pe Pamant R:
Tuturor ce sunt in casa R:
Si se veselesc la masa R:
Sa le dea Hristos de toate R:
Bucurie, sanatate R:

Domn, Domn sa-naltam

Am plecat sa colindam

R: Domn, Domn sa-naltam

Cand boierii nu-s acasa
Si-au plecat la vanatoare
Sa vaneze caprioare
Caprioare n-au vanat
Si-au vanat un iepuras
Sa faca din blana lui
Vesmant frumos Domnului.

Deschide usa, crestine

Deschide usa, crestine

R: Buna seara lui Craciun

Ca venim din nou la tine R:
Si la Viflaim am fost R:
Unde s-a nascut Hristos R:
Si-am vazut si pe-a sa mama R:
Pe care Maria-o cheama R:
Umbla-n sus si umbla-n jos R:
Ca sa nasca pe Hristos R:
Mai tarziu gasi apoi R:
Un staul frumos de oi R:
Cete de ingeri coboara R:
Staulul de-l inconjoara R:
Ingerii cu flori in mana R:
Impletesc mandra cununa R:
Pe cununa-i scris frumos R:
Astazi s-a nascut Hristos R:

La Betleem colo-n jos

La Betleem colo-n jos
Cerul arde luminos
Preacurata
Naste astazi pe Hristos

Naste-n ieslea boilor
Pe-Imparatul tuturor
Preacurata
Sta si plange-ncetisor

N-are scutec de-nfasat
Nici hainute de-mbracat
Preacurata
Pentru Pruncul Imparat

Nu mai plange, Maica mea
Scutecele noi ti-om da
Preacurata
Pruncul sfant de-i infasat

Ceru-i scutec luminos
Dragostea-i vesmant frumos
Preacurata
Pentru mirele Hristos

Domnului Doamne

De cand Domnu’ S-o nascutu

R: Domnului Doamne

Si pamantu’ l-o facutu (pauza)
Si ceriu l-o ridicatu R:
Pa patru stalpi de arjintu
Tat cu stale maruntele R:
Si cu luna printre ele
Si-n mijlocul ceriuluiu R:
Scrisa-i mana Domnuluiu
Cea direapta si-o galeata R:
Si-n galeata busuiocu
Busuiocu feteloru R:
Paru rosu juniloru
Si crucea batraniloru R:
Si crucea batraniloru

La nunta din Cana Galileii

La nunta ce s-a-ntamplat
In Cana Galileii
Fost-a si Iisus chemat
In Cana Galileii (bis)
Iara mama lui Iisus
Vazand ca nu e vin de-ajuns
Zise: Fiul meu iubit
Vinul li s-a ispravit (bis)
Atunci Hristos s-a sculat
Si slugile El le-a chemat
Apa-n sase vase-au pus
Si le-au umplut pana sus (bis)
Hristos le-a blagoslovit
In Cana Galileii
Apa-n vin s-a prefacut
In Cana Galileii (bis)
Atunci toti s-au bucurat
In Cana Galileii
Pe Hristos dac-au aflat
In Cana Galileii (bis)

Asta-i casa cea frumoasa

Asta-i casa cea frumoasa

R: Florile dalbe

Cu icoane luminoasa R:
La feresti cu flori domnesti R:
Pa la usi cu flori de rugi R:
La obloace busuioace R:
La obloace busuioace R:
Pasta masa cruce trasa R:
Pasta pat cruce de brad R:
Iar la masa cine sede R:
Sede gazda ce frumoasa R:
C-un pahar de vin in mana R:
La cin’vin la toti le-nchina R:
In cea mana busuiocu’ R:
Sa aiba gazda norocu’ R:

Colinda bucovineana-1

1.Anu-acum s-o ispasi (bis)
La multi ani cu bucurii (bis)
2.Stresina de minta creata (bis)
Dumnezau va deie viata (bis)
3.Si la multi ani sa traiti (bis)
Ca florile sa-nfloriti (bis)
4.Stresina de busuioc (bis)
Da-v-ar Dumnezau noroc (bis)
5.Ca stejarul sa-nverziti (bis)
Si ca el sa-mbatraniti (bis)
6.Foaie verde de malean (bis)
S-ajunge de-acu pe-un an (bis)

Colinda bucovineana-2

Adam daca o gresit

R: Florile dalbe

Domnu din rai l-o gonit R:
Din raiu cel din Eden R:
Osandit cu greu blestem R:
Iar Adam dac-o vazut R:
Ca-n gresala o cazut R:
O sazut jos intr-un loc R:
Plangand cu lacrimi de foc R:

Raiule, lacasel sfant

R: Of, Doamne, Doamne

In gresale astazi sunt R:
Ca de-acum n-oi mai gusta R:
Din sfanta dulseata Ta R:
Pe Eva am ascultat R:
Si din cel pom am gustat R:
Am sfadit pe Dumnezeu R:
S-am sa patimesc si eu R:

Varsa, Doamne, mila Ta

R: Florile dalbe

Cata spre zidirea Ta R: (bis)

Trei flori sfinte

Pe-un picior de plaiu,
Pe-o gura de raiu

R: Corindam corinda

Stau trei flori sfinte (bis)
Stau si se parascu
Si se-adeverescu
Cari sunt mai mari
Cari sunt mai tari
Floarea vinuluiu (bis)
Ca fara de mine
Nu inchina nime
Floarea grauluiu (bis)
Ca fara de mine
Nu mananca nime
Floarea miruluiu (bis)
Ca fara de mine
Nu crestina nime
Zice Domnu’ Sfantu’ (bis)
Nu va mai paratu
Ci v-adeveritu
Ca voi toate trele
Sunteti ale Mele.

Ramai, gazda, sanatoasa

Ramai, gazda, sanatoasa

R: Florile dalbe de mar-u

Si revarsa grau pe masa
Ca de cand noi am venitu R:
Caii ni s-or ciumpavitu
Caii trebui’ potcoviti R:
Cu potcoave de colaci
Si cu cuie de carnati R:
Si cu cuie de carnati
Tu fiica te cotoveste R:
Si corinda ne-o plateste (primeste)
Ca plecam la alta casa R:
La alta fata (gazda) frumoasa.

Sculati,sculati, boieri mari

Sculati, sculati, boieri mari
Sculati voi, romani plugari
Ca va vin colindatori
Noaptea pe la cantatori

Si v’aduc pe Dumnezeu
Sa va mantuie de rau
Dumnezeu Cel nou-nascut
Cu flori de crin invascut

Dumnezeu adevarat
Soare’n raze luminat
Sculati, sculati, boieri mari
Sculati voi, romani plugari

Ca pe cer s-a aratat
Un luceafar de’mparat
Stea comata, stralucita
Pentru fericiri menita

El va zice sa traiti
Intru multi ani fericiti
Si ca pomii sa’nfloriti
Si ca ei sa’mbatraniti.

La poarta la Stefan-Voda

1.La poarta la Stefan-Voda,

R: Lerului, Doamne (bis)

Boierii s’au strans la vorba R:

2.Dar vorba de cine este R:
De Iisus nascut in iesle R:

3.Insa Stefan, Domn cel Sfant R:
De la ruga auzind R:

4.Pe boierii ce vorbiau R:
Si pe Domnul proslaveau R:

5.El pe data s’a plecat R:
Cu boierii s’a’nchinat R:

6.Si cu glasul de supus R:
A slavit pe Domn Iisus R:

Plecat’or, plecat’or

Plecat’or, plecat’or (bis)

R:Dai, Domnului, dai

Ceata de voinici
Pe cai poganici
C’un colac de grau
C’o plosca de vin
Din colac taiara
Din plosca’nchinara
Din gura’ntrebara
„Nu mi-ati voi, vazut-u
Fiul meu cel Sfant-u”
„Si de l-am vazut-u
Nu L-am cunoscut-u!”
„Lesne de-a cunoaste:
Fetisoara Lui
Spuma laptelui;
Ochisorii Lui
Mura campului.”

Colo sus, pe langa luna

1.Colo sus pe langa luna,

R: Corinde-ne, Doamne

2.Este un scaun de odihna.
3.Iar pe scaun, cine sade?
4.Sade, sade Maica Sfanta
5.Cu-n Fiut frumos in brate.
6.Fiul plange, Maica-i zice:
7.Taci Fiule, taci dragule,
8.Ca Tie mama Ti-a dare
9.Doua mere, doua pere
10.Si Ti-i juca’n Rai cu ele,
11.Si cheile Raiului
12.Si-i deschide si-i inchide.

Sus in poarta Raiului

Sus in poarta Raiului,

R: Florile dalbe, flori de mar
Ca-s de mar, de margarit

Sade Maica Domnului R:

Cu fiul Sfant langa ea;
Dar Fiul tare plangea

Taci, Fiule, nu mai plange
Ca eu Tie ti-oi aduce

Doua mere argintele
Sa Te joci, Fiut cu ele

Fiul Sfant asa zicea:
Nu plang, Maica de-aceea,

Ci uita-te, maica’n jos,
Co;o’n josu’, mai din jos

De vezi fauri faurind
Mie piroane facand

Si Fiul Sfant tot plangea
Maica Sfanta-L mangaia:

Taci, Fiule, nu mai plange,
Ca eu Sie Si-oi aduce

Doua mere aurele,
Sa Te joci, Fiut, cu ele.

Fiul Sfant asa zicea:
Nu plang, Maica, de-aceea,

Ci uita-te, Maica’n sus,
Colo’n susu, mai in sus

De vezi bardasi barduind
Si mie cruce facand.

Noi colindam la fereastra

1.Noi colindam la fereastra,

R: Linu-i lin si flori de mar,

Noi colindam la fereast’.

2.La boieri ca Dumneavoastra.
3.Sculati, sculati, boieri mari,
4.Ca va vin oaspetii rari.
5.Si sculati si slugile
6.Si porniti plugurile
7.Si sa mergem la aratul,
8.La arat la semanat.

Sub zare de soare

1.Sub zare de soare
In ostrov de mare (bis)

2.Nascut-a, crescut-a
Aici pe pamant-i

3.De-un verde de-arvon-i
De-un rosu calin-i

4.Sus mi-e frunza groasa
Jos mi-e umbra deasa

5.Iar la radacina,
La verdea tulpina

6.Pe camp mohorat-i
Osti mi-au tabarat-i

7.Osti moldovenesti
Si craiovenesti

8.Multe-s muntenesti
De la Bucuresti

9.Ele Domn ca n-au
Si Domn cautau

10.Ele ca-mi catau
Si mi-si intrebau

11.Tot din vad in vad-i
Si din sat in sat-i

12.Si din casa-n casa
Si din masa-n masa.

13.Ca mi s-a d-aflat-i
Si s’a’devarat-i

14.C-astazi s-a nascut-i
Domn far’de’nceput-i

15.Busuioc pe masa
Gazda sanatoasa!

16.La multi ani cu bine
Si cu sanatate!

A cui sunt aceste curturi?

1.A cui sunt aieste curturi? (bis)

R: Volerom si-on flor de mar.

2.Asa nante radicate,
3.Pe temelii asezate,
4.Cu hlantug de ser legate,
5.Cu ser alb acoperite,
6.Pe la feresti zugravite,
7.Pe di’nuntru spoleite?
8.Dar in curti ce mai era?
9.Measa ‘ntinsa, pahar’dreasa.
10.Dar la measa cine sade?
11.Tot Craciun, acel batran
12.Si cu frate-su Ajun
13.Si cu Ion Zlataon;
25.Un colind si-o sanatate,
26.Ca-i mai buna decat toate.

Dar, Parinte Constantine

Dar, Parinte Constantine
Busuiocu’n mana tine
Si el slujba Sfanta canta
Si ne binecuvinteaza
Parintele Constantin
El sa fie sanatos!
La anul si la multi ani!

Scoala,scoala,gazda mare

1.Scoala, scoala, gazda mare,

R: Florile dalbe

Prinde boii la tanjala

2.Si te du la plug afara
Si tot ara pana’n seara

3.La capul drumului mare
La fantana cu trei’svoare

4.Dumnezeu pe-acol’scoboara
Si paseste prin ogoara

5.Apa’n gura a luat
De-aratura s-a’ndurat

6.Holdele le-a rourat
Si din gur’a cuvantat:

7.Cresteti, graie, pana’n braie
Si ovese, cat de dese

8.Secari, pan’la subsuori
Si porumbi pana la grinda

Sus, la’naltul ceruluiu

1.Sus la’naltul cerului-u
La mijlocul Raiului-u

R: Corindele-si Doamne, corinde

2.In varful la noua meri
Arde-si noua lumanari

3.Pica noua picaturi
Trei de vin si trei de mir

4.Trei de apa limpejoara
Sa faca de-o baisoara

5.Dar in ea cine se scalda
Scalda bunul Dumnezeu

6.Tot se scalda, se’mbaieste,
Cu apa se limpezeste

7.Cu sfant mir se miruieste
Si cu vinul se grijeste

8.Tot se scalda si se-ntreaba:
Ce-i mai bun pe-acest pamant

9.Nu-i mai bun ca boul bun-u (bis)
10.El isi trage brazda neagra
Si ne face paine dalba

11.Ce-i mai bun p-acest pamantu
Nu-i mai bun ca calul bun-u

12.El calea de noua zile
Ti-o calca in doua zile

13Ce-i mai bun p-acest pamant-u
Nu-i mai bun ca oaia buna

14.Ea cu branza te hraneste
Si cu lana, te’ncalzeste.

Colea, colea, dupa deal

1.Colea, colea, dupa deal (bis)
Este-un beci di pacurar (bis)

2.Si-o turma di oi pastea
El din fluieras canta

3.Numai una miorea
Sta-n jenunc si sa ruga

4.La Maicuta Presista
S-o scoati din iarna grea

5. S-o scoati din iarna’n vara,
La draguta primavari

6.Ca dar ii va darui
Si frumos o va sinsti:

7.La Crasun cu lapti bun
La Ispas cu dulsi cas.

Sus, sus, sus la munte

1.Sus, sus, sus la munte
Neaua-i pan-genunche

R: Iai, domnului Doamne

2.Jos, jos, jos la vale
Neaua-i si mai mare

3.Stau trei pacurari
Cu ciopoare mari

4.Pacurari de munte
Toti trei frati de cruce

5.Dar cei pacurari
Doi sunt veri primari

6.Si-unu-i singurel
‘n lume streinel

7.Iar cei veri primari
Cei doi lotri mari

8.Pe el mi-l mana
Oile-a-nturna

9.Da pana mergea,
Pana cand venia

10.S’oile-ntorcea,
Grea lege-i facea.

11.Ca se vorovira
Si se sfatuira,

12.Mai de catre seara
Pe el sa-l omoare.

13.El dac’ auzia,
Din grai ca graia:

14.Omorati-ma
Si-ngropati-ma

15.In mijlocul stanii,
La furca fantanii,

16.In strunguta oilor,
In jocutul mieilor.

17.Drag gluguta mea,
Pe mine-ti punea;

18.Fluerul meu drag,
Mi-l puneti la cap,

19.Infipt in mormant,
Cu dopul la vant.

20.Vant de-a tragana,
Flueru-a canta.

21.Vant de-a vajai,
Flueru-a hori.

22.Cand neaua o ninge,
Flueru’ azice.

23.Cand a rasuna,
Oi s-or inturna.

24.Oile s-or strange
La mormant s-or plange.

25.Oi s-or aduna,
Pe min’ m-or canta.

26.Oi mandre cornute.
M-or canta prin munte.

27.Oi mandre balai
M-or canta prin vai.

28.Oi mandre motate
M-or canta prin sate.

Trei cocosi negri-au cantat

Trei cocosi negri-au cantat-o

R: Asta-i seara lui Craciun

Trei voinici s-au desteptat-o R:
Haideti, voinici, la vanat-o, R:
Sa vanam un cerbusor-o R:
Sa-l avem de sarbatori-o R:
-Ada arc sa-l sagetam-o R:
-Nu ma sageta pe mine, R:
Ca si eu sunt om ca tine ! R:
Cerbusorul l-am vanat-o, R:
Sapusorul s-a varsat-o; R:
Maicuta m-a blestemat-o, R:
Sa fiu fiara de padure, R:
Noua ani si noua zile, R:
Sa zidim o manastire R:
Noua usi, noua altare, R:
Noua praguri de tamaie. R

Sus la varful muntelui

Sus la varful muntelui (bis)

Refren: Ai, lerui Doamne

In mijlocul codrului
Imi sunt doua lemnisoare (bis)
Bradul verde, teiul alb.
Si-amandoua se sfadesc. (bis)
Zise bradul catre tei
„Mai teiule, frate-mi esti, (bis)
Cu mine ce te sfadesti?
Ca eu sunt un lemn de brad(bis)
La toti oamenii li-s drag.
Tu esti tei putregaios (bis)
Si nu esti nici de-un folos”
Ba eu sunt un lemn de treaba(b)
Ca toti mesterii ma-ntreaba.
Care unde ma gaseste, (bis)
De icoane ma croeste,
Pe margini ma zugraveste, (bis)
Cu aur ma poleieste,
Si-n biserica ma baga, (bis)
Toata lumea mi se roaga
La biserica ma duce (bis)
Tot poporu’ si face cruce
In biserica ma pune (bis)
Oamenii sa mi se-nchine.
Tu, bradule, rasinos (bis)
Tu nu esti nici de-un folos”
„Ba eu sunt un lemn de treaba(bis)
Ca toti mesterii ma-ntreaba
Care unde ma gaseste (bis)
De sindrila ma croieste
Din mine fac sindrila (bis)
De-acopar biserica.
Ca de n-ar fi sindrila, (bis)
In biseric-ar ploua,
Aurul ti s-ar strica (bis)
Si-ar fi-amar de cinstea ta”
Asta-i bradul cel stufos (bis)
Asta-i Domnul cel frumos
Asta-i tufa cea stufoasa (bis)
Asta-i Doamna cea frumoasa.

Pe muntii cu florile

1.Pe muntii cu florile,

R: Ai lerului, Doamne,

Paste Neagu oile.

2.Pastele, porneste-le,
Di’nainte ‘ntoarce-le,

3.’N laturi potriveste-le,
Din fluier doineste-le,

4.De pe urma ‘ndeamna-le
Si la tarla mana-le.

5.Dar tarla unde le-a pus?
Sus, sus, sus la munte, sus,

6.Sus la varful muntilor,
Sub cel paltin galbior.

7.Vant de vara se scoboara,
Vant de vara, primavara,

8.Frunza ca mi-o scuturara
Si pe camp o revarsara,

9.Oile sa ‘ntaratara,
Mare ramat ca facura.

10 De la cer pan la pamant,
De le-auzi Domnul Sfant.

11.Jos la ele a scoborat
Si din gura a grait:

12.”Hai, Neagule, Fat-Frumos,
Ale cui sunt ceste oi,

13.De zbirar’-asa frumos,
Asa frumos, cuvios?”

14.Zise Neagu Fat-Frumos
Catre Domnul, cuvios:

15.Hai, Tu, Doamne milostiv,
Ce statusi de ma ‘ntrebasi,

16.Cu dreptate spune-ti-oi,
Ale cui sunt ceste oi:

17.D’ale Tele, cu ale mele;
Eu le pasc Tu le pazesti,

18.Eu la mulg, Tu le inmultesti,
Eu le tund, Tu mi le cresti.”

19.Grai Bunul Dumnezeu
Catre Neagu Fat-Frumos:

20.”Fie-ti ele daruite
De la mine pntru tine,

21.Ca de la un bun Parinte
Catre Fiul lui cuminte,

22.Ca esti dulce la cuvinte.
Numai tu mie sa-mi dai,

23.La Sanziene, doua miele,
La Sanjorz, un miel frumos.

24.La ispas un bulz de cas.”(bis)

25.Iara Neagu, Fat-Frumos,
El sa-mi fie sanatos,

26.Cu ai lui frati,cu ai lui parinti
Ai lui Dumnezeu sa fiti!

La poarta lu’ Imparatu’

1.La poarta lu’Imparatu,

R: Mirelui bunu,

La poarta lu’Imparatu

2.Sade-un mire rezematu
de plesele arculuiu

3.Si se cere la vanatu,
Prin codri, p’un’n’o umblatu,

4.Pe valea Ceahlaului.
Dete’n urma leuluiu,

5.Gasi leul aburatu,
Sub un spine mararatu ;

6.Pana mire se gandeare,
Sagetile pregateare,

7.Leul in talpi imi sareare,
Si la lupta se puneare

8.Zi de vara pana’n seara;
Cand fu colea catre seara,

9.Leul-l duse si nu-l puse,
Mirel duse si mi-l puse;

10.Si-l leaga si’ncurela,
P’anga Murgu ‘npaivana,

11.Cu paivan de malin verde,
De e drag la cine-l vede.

12.Si cu el la drum pleca-re.
Cam de-alungul drumului-u.

13.Si de-alungul campului-u,
Maica-s’afara esia-re.

14.Si din graiu-asa graia-re: „-
Fericat, Doamne, de mine,

15.Ce baiat am mai scaldat-u,
De-mi aduce leu legat-u,

16.Si legat si ‘ncurelat-u,
P’anga Murg impaivanat-u.”

17.Si te, mire, veseleste!
S’o’nchinam cu sanatate.

Sus, boieri, nu mai dormiti

1.Sus boieri nu mai dormiti,

R: Oleroi, Doamne

Vremea e sa va gatiti,
Casa sa v’o maturati, masa sa v’o incarcati.

2.Nu dormiti in asta seara, ci sedeti la privegheala;
S’asteptam pe Domnul Sfant, ca sa vie pe pamant.

3.Tuturor ce sunt in casa si se veselesc la masa,
Sa le dea Hristos de toate, bucurie, sanatate.

Ia te scoala tu, Domn bun

1.Ia, te scoala tu, Domn bun, Florilet dalbe de mar,
si-mi fa focul mare, mare,

2.Si-mi aprinde o lumanare, ca nu-ti vine cine-ti pare.
3.Si-ti vin juni colindatori, printre ei si Dumnezeu.
4.La fereastra asa vestind: mare-i seara de asta seara.
5.Nu-i seara de asta seara, si e seara lui Craciun.
6.Cand s-a nascut Fiul sfant, Fiul sfant pe acest pamant.
7.Noi umblam si colindam si pe Dumnezeu purtam.
8.Hristos sa va dea de toate, viata lunga sanatate.

Intr-o Sfanta Duminica

1.Intr-o sfanta Dumineca,intr-o sfanta Dumineca,

R: Lerui,Doamne

Jadocii s-au manicat.
2.Tara-n prada mi-o pradat-u; dar din tara ce o pradat?
3.Cheitale Raiului-u si razorle soarelui.
4.Si Raiu’ s’a ‘ntunecat-u, iar iadu s’a luminat.
5.Dumnezeu s’a spaimantat-u, peste lume s’a uitat.
6.Cine’n lume s’a aflat-u? Sfantu’ Gheorghe cel viteaz.
7.El bine seama mi’a luat-u, la parinti am alergat,
8.La icoane s’a ‘nchinat-u, cu parintii s’a iertat,
9.Cu parintii si cu fratii si cu dalbele surori
10.Fuga in grajd ca mi’a dat-u, pe Murgu’ l’a dezlegat.
11.L’a infranat si l’a ‘nsauat-u, dupa jadoci s’a luat.
12.De departe-a ditunat-u, mai de-aproape-a fulgerat.
13.Jadocii s’au spaimantat-u si cheile-au lepadat.
14.Sfantu’ Gheorghe le-a luat-u, lui Dumnezeu i le-a dat.
15.Iadu’-atunci s’a ‘ntunecat-u si Raiu s’a luminat.
16.Dumnezeu s’a bucurat-u si un scaun ca i-a dat,
17.Un scaun de judecata sa judice-o lumea toata.
18.Sa judice-o lumea toata si pe noi cate odata.

Rasari, soare, tare

1.Rasari, soare, tare, mai intai rasari

R: Dai, Domnului, Doamne

2.Mai intai rasari in toate latur’le
3.In toate latur’le, in toate vadur’le
4.Mai intai rasari la aceasta casa
5.Ici la ceasta casa la dalba de masa
6.La un colt de masa, jituri de matasa
7.De-al doilea corn-u, jituri de-argintele.
8.De-al treilea corn-u, de sede mai sede
9.De sede mai sede Ion-u Samtion-u
10.De-al patrulea corn-u sede de mai sede
11.De sede mai sede dragul Dumnezeu
12.Dragul Dumnezeu din grai imi graia-re
13.”I-oane, Ioane, nana Simtioane.
14.Tot stau sa te-ntreb-u de o ‘ntrebare mare.
15.De-o ‘ntrebare mare, mi te-oi intreba-re:
16.Care sunt mai mari, unul dacat altul?
17.Ori eu decat tine, ori tu decat mine?
18.Ion-u Simtionul din grai imi graia-re:
19.Sunt, Doamne mai mare cu mult decat Tine:
20.Dar nu de avutie si de’mparatie.
21.Dar de batranete si de caruntete,
22.Sunt, Doamne, mai mare cu mult decat Tine.
23.Stii Tu, Doamne sti-re, cand Tu te-ai nascut-u.
24.Cand Tu Te-ai nascut-u, In brate Te-am luat-u.
25.In brate Te-am luat-u si pe Tin’Te-am dus-u.
26.Si pe Tin’Te-am dus-u ‘n-apa lui Iordan-u.
27.’N-apa lui Iordan-u si Te-am botezat-u.
28.Si Te-am botezat-u, Domn Te-am ridicat-u.
28.Domnul Cerului si-al pamantului”.

La varful la noua meri

1.La varful la noua meri,

R: Hai, leronda, lerului Doamnele,

Mi-arde noua lumanari.

2.Iar din noua lumanari, pica noua picaturi.
3.Iar din noua picaturi, ruptu-s’au si faptu-s’au.
4.Ruptu-s’au si faptu-s’au rau de vin si altul de mir.
5.Dar in rau cin’se scalda? Scalda-se Bun Dumnezeu.
6.Se scalda-ra, se’mbaia-ra,’n-apa lina se clati-ra,
7.Cu sfant mir se mirui-ra si’n vestmant se primeni-ra.
8.Mai in jos de Dumnealui, scalda-se si Sfant Vasile.
9.Se scada-ra, se ‘mbaiara, ‘n-apa lina se clatira,
10.Cu sfant mir se mirui-ra si’n vesmant se primeni-ra.
11.Mai in jos de Dumnealor, scalda-se Sfantul Ion.
12.Se scada-ra, se ‘mbaia-ra ‘n-apa lina se clati-ra,
13.Cu sfat mir se miru-ra si’n vestmant se primeni-ra.
14.Busuioc verde pe masa, ramai, gazda, sanatoasa.

Ciucur verde de matasa

1.Ciucur verde de matasa,

R: Domnului, Doamne

Slobozi-ne, gazda’n casa

2.Ca de aseara stam pe afara (bis)
3.Si afara ploua de varsa, si-n tinda ninge de frige.
4.Si ne pica picurele de sub toate stresinele.

D’auzi, gazda, ori n’auzi

1.D’auzi, gazda, ori n’auzi toaca’n cer si slujba’n Rai
2.Toaca’n cer cum o batea, slujba’n Rai cum o facea.
3.Dumnezeu cum cuvanta, Maica sfanta se ruga…
4.Si sa stai sa tot privesti, cum facea slujbe ceresti.
5.Ingerii, tiind stalpari, cantau sfintele cantari.
6.Pentru’n Fiu ce s-a nascut, Domnul nost’ fara’nceput.
7.Cum lumini’L lumina, cum cobuze rasuna.
8.ca s-a nascut pe pamant Fiul Tatalui Cel Sfant.

Leroilea, leroi

R: Leroilea, leroi Domnilea

1.Dar si Gheorghe Fat-Frumos, dimineata se sculara.
2.Pe ochi negri se spalara, barba neagra-si pieptanara.
3.Grajd de piatra-mi descuiara; cearca Murgu, cearca Negru
4.Gasi Murgu nazdravan, mai sprintar si mai fugar.
5.De capastru mi-l lua si afara ca mi-l scotea,
6.De parmac, ca mi-l lega; de parmacul grajdului.
7.Cu tesala il tesalea, cu giubeaua mi-l stergea.
8.Frumos saua-i aseza, iute in casa-mi alerga.
9.Sa ia arcul din arcar, si sageti din sagetar.
10.Cand puse picioru’n scara, la soim el ca-mi suierara
11.Soimii zboara sus la vant, ogari galbeni pe pamant.
12.Si’n vanatoare plecara din zori de zi in catare.
13.Vana ziua, zi de vara, pan’fu soarele’n deseara
14.Cand fu soar’le’n scapatat, vanatoarea ce am vanat?
15.Gasi leul d’adormit, d’adormit, d’a pitulit.
16.D’adormit cu fata’n sus, sub o umbra de zghinduf.
17.Sa-l destepte, nu se’ncrede, sa-l sagete, nu se’ndura.
18.Greu Murgu mi-a sforait, leu’din somn s-a pomenit.
19.Spintecai vantul fugind pan’ce leu’-am obosit.
20.Zboara Murgu pe panant, zboara soimii sus in vant.
21.Ogari ca sagetile, pe leu mi-l hartuiara.
22.De leu ca m’alaturai, in lat ca mi-l incurcai,
23.De urechi mi-l apucai, sus pe Murgu-llaruncai.
24.Iute, mare, ca vantu, spre casa ca-mi alergai.
25.Ia iesi, taica, ia iesi maica, ia iesiti, voi, surioare,
26.Ca am adus leul lagat, viulet, nevatamat.
27.Nimeni nu mi-l, auzea, numai Fira, soru-sa.
28.Furca din brau c’azvarlea, tare-afara, c’alerga.
29.Calu’din mana ea-i lua si ‘ncepu a mi-l plimba.
30.Si asa mult mi l-a plimbat, pan ce paru-i s-a uscat.
31.’Ngrajd de piatra l-a bagat, fan cu flori i-a presarat.
32.Fan cu flori din sarbatori, cosit de doua surori;
33.Cosit de doua surori si strans de trei fratiori.
33.Cosit de doua surori si strans de trei fratiori.
34.Dar si Gheorghe Fat-Frumos, el sa-mi fie sanatos.
35.Cu-ai lui frati, cu ai lui parinti si a lui dalbe surioare.
36.Buna vreme’n ceasta casa, la boieri ca Dumneavoastra!

Astăzi s-a născut Hristos

Astăzi s-a născut Hristos
Mesia chip luminos
Lăudati si cântati si vă bucurati

Mititel si-nfăsătel
În scutec de bumbăcel,
Lăudati si cântati si vă bucurati.

Maica Sfântă îi zâmbeste
Si cu dragoste-L priveste,
Lăudati si cântati si vă bucurati.

Cine-Ti va asculta povata
Îsi va mântui viata,
Lăudati si cântati si vă bucurati.

Si de-acum până-n vecie
Mila Domnului sa fie,
Lăudati si cântati si vă bucurati.

25 decembrie 1989 – Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte şi executaţi.

În urmă cu 19 ani, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi, după câteva zile de arest. Se încheia astfel o parte lungă şi întunecată din istoria României.

În decembrie 1989 existau deja semne că românii nu mai suportau lipsa alimentelor, a medicamentelor, îndobitocirea lor prin programele tv, radioului şi a ziarelor, faptul că iarna nu aveau căldură şi apă caldă, impunerea unui anumit mod de viaţă, în condiţiile în care apropiaţii lui Ceauşescu se lăfăiau în belşug. Revolta a început la Timişoara şi s-a extins apoi în toată ţara. În acele zile, s-a scris o pagină importantă din istoria României.

16 decembrie – Se scandează pentru prima dată ”Jos Ceauşescu!”

Totul a început în decembrie 1989 printr-un protest la Timişoara. În jur de 400 de enoriaşi şi trecători s-au strâns în jurul casei pastorului reformat Laszlo Tokes pentru a protesta faţă de decizia Guvernului de atunci de a-l revoca din funcţie pe preotul maghiar.

Mulţimea a început să strige sloganuri anticomuniste. Se scandează pentru prima dată ”Jos Ceauşescu!”.

Două ore mai târziu intră în joc Miliţia şi Securitatea. Manifestanţii au fost împrejmuiţi de camioane cu militari, iar ieşirile din oraş au fost blocate. Sute de protestanţi au fost bătuţi şi unii arestaţi.

17 decembire 1989 – Ziua de foc a Revoluţiei

A fost ziua în care au căzut seceraţi de gloanţele regimului comunist primii martiri ai Revoluţiei Române. Până la sfârşitul zilei, 59 de morţi şi sute de răniţi deveniseră tributul plătit de Timişoara pentru libertate.

După o discuţie avută cu Nicolae Ceauşescu, generalul Milea a anunţat că judetul Timiş este în stare de necesitate şi a solicitat intervenţia armatei.

Demonstranţii forţează intrarea în Comitetul Judeţean PCR şi aruncă pe geam documentele partidului, broşurile de propagandă şi simbolurile comunismului.

În jurul orei 16, s-a tras primul foc de armă asupra manifestanţilor, din clădirea armatei, în Piaţa Libertăţii.

La Bucureşti, dictatorul Ceauşescu convoacă o şedinţă a Comitetului Politic Executiv în care ordonă să se tragă în mulţime pentru a stopa revolta populară.

18 decembrie 1989 – Autorităţile interzic populaţiei să circule în grupuri mai mari de două persoane

Muncitorii timişoreni sunt convocaţi la lungi şedinţe, peste tot se fac prezenţe pentru a se depista absenţii nemotivat. Clădirile importante, întreprinderile sunt păzite de armată. Persoanele arestate, precum şi cele rănite în urma conflictelor sociale sunt interogate de poliţie.

Primarul Timişoarei merge la Universitate unde condamnă vandalismul din ultimele zile, iar autorităţile interzic populaţiei să circule în grupuri mai mari de două persoane.

Un grup de 30 de tineri se adună în faţa Catedralei unde flutură un steag din care fusese decupată stema comunistă şi cântă ”Deşteaptă-te române!”. Scandează ”Jos Ceauşescu” şi ”Armata e cu noi!”.

Nicolae Ceauşescu pleacă într-o vizită în Iran, lăsând situaţia pe mâinile Elenei Ceauşescu, lui Emil Bobu şi Manea Mănescu.

19 decembrie 1989 – „Unde ne sunt morţii?”

Prima fabrică ai cărei muncitori se ridică împotriva sistemului este Electrobanat. Angajaţii, în principal femei, ies în curtea uzinei şi încep să protesteze.

Se aud şi scandări anticomuniste precum şi întrebarea ”Unde ne sunt morţii?”. Aceasta din urmă venită din partea famililor care se prezentaseră la morga Spitalului Judeţean din Timişoara pentru a ridica trupurile celor răpuşi de gloanţe cu două zile în urmă, dar nu obţinuseră decât tăcere din partea autorităţilor. Trebuie menţionat că 40 de cadavre fuseseră transportate cu o noapte în urmă la Crematoriul Cenuşa din Bucureşti, la ordinul Elenei Ceauşescu. Intenţia era să se şteargă urma celor morţi, pentru a putea declara, ulterior, că dispăruţii au trecut fraudulos graniţa.

20 decembrie, 1989 – Timişoara devine oraş liber

Angajaţii nu mai pot fi stăpâniţi şi pleacă din fabrici pe străzi. Primii sunt cei de la Întreprinderea Optică Timişoara. Lor li se alătură mii de colegii.

Oamenii scandează pe străzi ”Fără violenţă!” şi ”Armata e cu noi!” şi se îndreptă spre Piaţa Operei şi sediul Comitetului Jedeţean de Partid.

La ora 19.00, Nicolae Ceauşescu ţine o cuvântare la televiziune în care înfierează elementele huliganice şi cercurile reacţionare şi declară că Armata şi-a făcut datoria.

Revoluţia se extinde şi în alte localităţi din judeţ: Lugoj, Jimoblia, Sânnicolau Mare şi Deta, iar Ceauşescu emite, târziu în noapte, decretul pentru instituirea stării de necesitate pe tot teritoriul judeţului Timiş.

21 decembrie 1989 – „Suntem gata să murim!”

La Timişoara, muncitorii din toate întreprinderile intră în grevă generală şi se alătură demonstranţilor. În Piaţa Operei, peste o sută de mii de glasuri scandau: „Suntem gata să murim!” şi ”Vrem alegeri libere!”

Prin marea adunare populară programată în aceeaşi zi, Ceauşescu spera ca Bucureştiul să condamne revolta de la Timişoara.

În faţa sediului C.C. al P.C.R. s-a adunat mulţimea, ca de obicei perfect ordonată, purtând tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu şi pancarte care exprimau solidaritatea cu conducerea P.C.R. şi dezacordul faţă de acţiunile bandelor teroriste din Timişoara şi faţă de complotiştii străini aliaţi cu trădătorii autohtoni.

Pe la 12,30 ia cuvântul Nicolae Ceauşescu. Vorbeşte, bineînţeles, despre necesitatea de a apăra ţara de „agenturile” străine care atentează la integritatea ţării.

Printre urale şi scandări s-au auzit însă, tot mai puternic, huiduieli şi fluierături.

În scurt timp, centrul Capitalei, de la Piaţa Romană până la Piaţa Unirii şi de la Piaţa Kogălniceanu până la Piaţa Rosetti, s-a umplut de demonstranţi. La Arhitectură apar primele lozinci scrise cu tempera pe carton : „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!”, „Timişoara!”.

Seara, manifestanţii din Piaţa Universităţii sunt împrăştiaţi cu ajutorul maşinilor de pompieri. Sute de oameni de la Piaţa Romană până la Piaţa Unirii sunt arestaţi, duşi la Jilava sau la secţiile de miliţie şi torturaţi. Alţii sunt răniţi şi lăsaţi pe caldarâm.

Până după ora 3.00 dimineaţa, s-a tras intens, s-au auzit împuşcături. Apoi s-a făcut linişte.

22 decembrie 1989 – Soţii Ceauşescu sunt arestaţi

La 10.00, Nicolae Ceauşescu, în sediul C.C. al P.C.R., a prezidat ultima şedinţa a C.P.Ex, în care a anunţat că a preluat conducerea armatei şi s-a hotărât să instituie starea de necesitate în întreaga ţară.

Ceauşescu mai încearcă o dată din sediul C.C. să se adreseze populaţiei. La primul semn că vrea să-şi înceapă încă una din cuvântările sale, un val uriaş de dezaprobare şi mânie îl loveşte din plin.

Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au urcat în liftul de serviciu pentru a ajunge pe acoperişul clădirii unde, în partea dreaptă, pe terasa corpului C, aterizase un elicopter alb. Cei doi se urcă în elicopter în compania lui Emil Bobu şi Manea Mănescu.

Primul popas al fugarilor a fost Snagovul, unde Ceauşescu spera să stabilească nişte legături salvatoare. După ce i-a abandonat pe Bobu şi Mănescu, soţii Ceauşescu s-au urcat din nou în elicopter şi i-au ordonat pilotului să-i ducă spre Târgovişte. Soţii Ceauşescu sunt duşi la Protecţia Plantelor din Târgovişte, unde după nicio oră au sosit două maşini ale miliţiei care i-au preluat pe cei doi şi i-au dus, sub stare de arest, la o unitate militară din oraş.

După decolarea elicopterului de pe acoperişul sediului C.C. al P.C.R. mulţimea din Piaţa Palatului a simţit că acela este momentul eliberării ţării la care nu îndrăzniseră niciodată să spere.

Între timp, încep discuţiile despre constituirea unor noi structuri de putere.

23 decembrie 1989 – Masacrul de la Otopeni

Zeci de militari în termen, chemaţi pentru a apăra aeroportul Otopeni, au fost împuşcaţi din cauza unor ordine contradictorii venite din partea superiorilor. Bilanţul Masacrului de la Otopeni a fost tragic: 50 de morţi şi 13 răniţi.

24 decembrie 1989 – Înfiinţarea Tribunalului Militar Excepţional

O zi marcată de decretul semnat de Ion Iliescu pentru înfiinţarea Tribunalului Militar Excepţional, care urma să-i judece pe Nicolae şi Elena Ceauşescu. Prin aceasta se recunoştea practic faptul că cei doi fuseseră prinşi şi se aflau la dispoziţia noilor autorităţi. Deocamdată, nimeni nu ştia unde erau deţinuţii.

24 decembrie este şi ziua când opinia publică a văzut primii terorişti. Fuseseră lichidaţi în noaptea de 22 spre 23 decembrie, în faţa Ministerului Apărării Naţionale.

25 decembrie 1989 – Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte

Prima oară când la televiziune se rosteşte cuvântul Crăciun. Crăciun însângerat. Încă se mai moare pe străzi, deşi se anunţase oficial că Nicolae şi Elena Ceauşescu fuseseră arestaţi şi urmau să fie judecaţi de un tribunal militar extraordinar.

Se aflase chiar şi unde erau deţinuţi cei doi dictatori. La Târgovişte, acolo unde Ceauşescu încercase să fugă şi să mobilizeze muncitorii de la combinatul siderurgic, în fruntea cărora voia să se întoarcă la Bucureşti.

Principalul moment al zilei de 25 decembrie rămâne, fără îndoială, judecarea sumară şi execuţia celor doi. Procesul a avut loc într-o unitate militară aflată în oraş, lângă sediul Miliţiei şi al Securităţii. În timpul dezbaterilor, Nicolae Ceauşescu, care părea că nu înţelege prea bine ce se întâmplă cu el, nu a reuşit să răspundă coerent la nicio întrebare adresată de instanţa improvizată.

Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte prin împuşcare. Sentinţa este executată în aceeaşi zi în jurul orei 15:00.

A fost ultima zi în care au mai murit oameni pe străzi.

26 Decembrie 1989 – Se cere anularea constituţiei comuniste

Are loc o primă manifestare populară în Piaţa Palatului, cu o puternică participare studenţească. Se cere recunoaşterea Constituţiei din 1923 şi anularea constituţiilor comuniste.

Prin intermediul TVR, conducerea FSN cheamă populaţia Capitalei să riposteze împotriva demonstranţilor, acuzaţi că ar fi terorişti.

Românii sărbătoresc astăzi Naşterea Domnului. Crăciun fericit!

Sarmale pregătite încă din Ajun, şorici, miros de cârnaţi proaspeţi şi cozonac, friptură de porc în cuptor şi vin roşu pe masă. Astfel arată Crăciunul la români.

Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare creştină, cea a naşterii Domnului Iisus Hristos. An de an, sărbătoarea este anunţată în fiecare casă prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu „Steaua”. O altă veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii.

Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după liturghie. Cu cinci zile înainte de Crăciun, de Ignat, sărbătoare ce anticipează Crăciunul, românii respectă tradiţia şi sacrifică porcul din gospodării. Se spune că în această zi este bine să te mânjeşti cu sânge de porc pe faţă, ca să fii roşu în obraz şi sănătos în anul care vine. Chiar dacă bărbaţii au cel mai mult de lucru în această zi, greul cade pe umerii gospodinelor care trebuie să pregătească bucatele tradiţionale de Crăciun. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac sunt nelipsite de pe masa de Crăciun, stropite cu vin roşu.

După datină, în seara de Ajun sosesc colindătorii care aduc vestea minunată a naşterea Domnului şi urează un an bun şi îmbelşugat. La sate, localnicii îşi gătesc curţile cu ştergare şi covoare ţesute la război iar pe colindători îi răsplătesc cu nuci, mere şi colaci.

În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, este dusă de soţia acestuia în grajd, unde dă naştere lui Iisus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii lui Hristos s-au deschis cerurile şi Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci Crăciunul este o sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Tradiţii Româneşti de sărbători

De ce 25 Decembrie?

Craciunul se sarbatoreste abia din secolul al II-lea d.C., Biserica incercand sa gaseasca o zi care sa corespunda nasterii Domnului.

Necunoscandu-se o data exacta, s-au presupus zile precum 6 ianuarie, 10 aprilie, 25 martie ori 29 aprilie, toate aceste zile fiind sarbatorite de-a lungul timpului. Multi dintre Papi au sarbatorit Craciunul in lunile martie sau aprilie, iar Estul a ales 6 ianuarie. In secolul IV s-a decis sarbatorirea nasterii in perioada Solstitiului de iarna, mare sarbatoare a popoarelor europene. Totodata cei care sarbatoreau Craciunul pe 6 ianuarie s-au decis si ei asupra zile de 25 decembrie. Asadar, aceasta zi nu este ziua reala a nasterii lui Iisus Hristos dar e foarte importanta pentru noi ca semnificatie. Nu sarbatorim 25 decembrie, sarbatorim Craciunul…
Obiceiuri din Moldova

In Moldova se zice ca spre Craciun „se pun din toate mancarurile intr-o strachina, pe prispa, sub fereastra, dar sa nu gusti din mancare, caci noaptea vine ursitorul, degusta si atunci il vezi prin fereastra”. Iar in ziua de Anul Nou se zice ca „e bine ca fetele sa deschida poarta des-de-dimineata, ca se marita”.

Paganii credeau ca granele au un spirit pe care, de obicei, il identificau cu un animal, astfel se explica o serie de credintei si superstitii. De pilda, in Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza pana primavara cand sunt puse intre coarnele vitelor cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci, care se fac de Craciun, trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna.

In Botosani nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se da afara; nu se imprumuta nimic. „De ajunul Craciunului si al Bobotezei, se ia din toate mancarurile de deasupra: grau, galuste etc. Iar apoi si doua placinte, una o dai intai argatului care e la vite, dar trebuie sa fie mancacios, ca apoi mananca bine vitele peste an si cealalta o rupi in bucatele s-o dumici in mancarea vitelor. Cand le dai sa manance zici: “Cinati sanatos ca si noi cinam””. (Elena Niculita)

Pe la sate mai dainuie credinta ca in noaptea de Craciun animalele ar vorbi. Satenii se tem ca nu cumva sa le auda ca acesta ar fi semn rau…
Sarbatorile in Ardeal

In Ardeal, sarbatorile de Craciun incep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cand fetele se aduna in grup, inca din seara de 5 decembrie, si framanta placintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai tarziu, navalesc flacaii si se incinge petrecerea, cu glume si lapte parfumat. O credinta ciudata a colectivitatii de germani este aceea practicata de Sfanta Lucia (12 decembrie), cand capul familiei umbla cu o tava pe care este asezate, pe jar, o crenguta cu care afuma si cele mai ascunse cotloane ale casei, surii, beciului, podului.

Tot in Transilvania se obisnuieste ca in noaptea de Craciun, la un semn al diacului, mirenii sa arunce cu boabe de porumb strigand: „Rod in cucuruzi!”. Se pare ca acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din Polonia, unde mirenii arunca in preot cu boabe de ovaz – in amintirea lapidarii Sf. Stefan.
Colindatul in Maramures

Semnificatiile colindatului se pierd departe in negura vremii. Colindatul simbolizeaza in esenta, moartea vechiului an si nasterea celui nou. Si, dincolo de semnificatia religioasa, colindele pot fi considerate cu usurinta drept rituri stravechi ce amintesc de un cult al fertilitatii, dar si rituri de pregatire a feciorilor pentru viitoarea viata de familie.

Cetele de feciori se formau in vechime dupa Sfantul Andrei sau chiar dupa Sfantul Nicolae. Ele cuprindeau un numar impar de persoane de 3, 5 sau 21 de baieti, in functie de cati se aflau in sat cu varste cuprinse intre 18-20 de ani si erau necasatoriti.

Unii dintre ei licitau pentru functia de vataf mare. Aceasta functie se nogocia, iar cel care depunea o garantie mai mare, era ales, dupa care, banii adunati, ii reveneau lui. Tot acum se aleg un vataf mic, un stegar, un casier si un colcer (care are grija de alimente) precum si un crasmar care era responsabil cu bautura.

Vataful mare alegea o gazda din sat si, daca nici unul nu stia sa cante la vreun instrument, se tocmeau lautari. Feciorii invatau colinde, faceau steagul si isi pregateau straiele de sarbatoare.

Intre Craciun si Anul Nou ceata de feciori se muta cu totul la gazda pe care au ales-o. Pe toata aceasta perioada, ei locuiau in cea mai mare camera, iar gazdele erau pentru ei, mama si tata. Barbatul supravegea disciplina cetei de feciori iar femeia avea grija de curatenia gospodariei.

Pe toata perioada colindatului feciorii nu aveau voie sa umble singuri, ci numai in ceata. De multe ori, unii dintre ei se legau fartati, o legatura cu mult mai puternica decat cea a fratilor de sange. Daca unul dintre ei incalca regula si pleca de unul singur era prins si legat de maini si de picioare, dupa care era plimbat cu sania prin tot satul. In tot acest timp, el striga: „Cina face ca mine, asa sa pateasca”!

SÃRBÃTORILE DE IARNÃ SI OBICEIURILE SPECIFICE

Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie – 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna – Craciunul, Anul Nou, Boboteaza – au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendar neoficial – calendarul popular – creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul („Caloianul”, „Paparuda”, „Dragaica” etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon.

· Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor – in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun – si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.

·Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri zonale in perioadele solstitiului de iarna. („Steaua”, „Plugusorul”, „Sorcova”), echinoctiului de primavara, solstitiului de vara si echinoctiului de toamna. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei.

· Craciun este un zeu solar, de origine indo-europeana, specific teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman Saturn si cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, crestinii sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun. Determinativul de „mos” arata varsta zeului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca, impreuna cu timpul calendaristic, la Anul Nou. In legatura cu Mos Craciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Craciun se opune sau impiedica nasterea pruncului crestin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia inseamna moartea Mosului. Traditiile contemporane despre „sfantul” Craciun, despre Mosul „darnic si bun”, „incarcat cu daruri multe” sunt influente livresti care au patruns in cultura populara de la vest la est si de la oras la sat. Sarbatorile de Craciun dureaza, in sens restrans, trei zile (25-28 decembrie), sau, in sens larg, 19 zile (20 decembrie – 7 ianuarie).

· Pomul de Craciun este un brad impodobit, substitut al zeului adorat in ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a „Mosului”, numit, in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii Butucului (zeul mort) in noaptea de Craciun, simbolizand moartea si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo-croati.

· „Steaua” este un colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie la Boboteaza.

CRÃCIUNUL – Nasterea Domnului (25 Decembrie )

Dumnezeu, vazand ca neamul omenesc este asuprit de diavol, S-a milostivit si L-a trimis pe Arhanghelul Gavril sa vesteasca Fecioarei Maria nasterea, prin puterea Duhului Sfant, a Fiului lui Dumnezeu, facut om, Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu s-a nascut intr-o pestera din Bethleem si a fost pus, infasat, de catre Nascatoarea de Dumnezeu, in ieslea dobitoacelor, El Cel care venise sa ne mantuiasca pe toti de pacatele noastre. Nasterea unui mare Imparat fusese prorocita de mult de Vrajitori, care spuneau ca „Stea din Iacov va rasari si va zdrobi stapaniile lui Moab”. Trei magi, cunoscand aceasta prorocire, cercetau cand o sa apara aceasta stea si cand au vazut steaua lui Hristos au urmat-o si, cazand in genunchi, I s-au inchinat Lui si I-au adus daruri, aur, tamaie si smirna. Irod, imparatul iudeilor, temandu-se ca va pierde tronul prin nasterea lui Mesia, a poruncit ca toti pruncii din Bethleem sa fie ucisi. Asa au murit 14.000 de copii, dar Iosif si Maria au reusit sa-L salveze pe Fiul Domnului, vestiti de un inger, figund in Egipt. Dumnezeu s-a facut om pentru a nu ne mai vedea cazuti in rele si nenorociri, pentru mantuirea pacatelor noastre. Craciunul, ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sarbatoare a crestinismului. La romani, sarbatoarea Nasterii Domnului se sprijina pe un fond stravechi, legat de cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, personaj mitic dacic, dar si pe datinile romane legate de zilele „Soarelui Invingator” si Saturnalii. Pentru ca acum, la sfarsit de decembrie, este ziua cea mai mica a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tot felul de elemente magice, sa nu moara. In vechiul mit al ciobanului Zeu-Mos se introduc elemente crestine si astfel se contureaza povestea ciobanului Craciun. Acesta refuza sa o primeasca pe Fecioara Maria sa-si nasca pruncul. In ascuns, sotia sa o gazduieste si-l moseste pe Iisus. Craciun o pedepseste taindu-i mainile. Fecioara Maria infaptuieste o minune lipindu-i mainile la loc, lucru ce il converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat cu bine, Craciun aprinde un rug din lemne in jurul caruia se incinge o hora. Dupa joc, Craciun ii face daruri Fecioarei Maria si pruncului si, astfel, se produce transfigurarea lui Craciun in sfantul care aduce daruri copiilor de ziua Nasterii lui Iisus. Este demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de Craciun deriva din cratio, – onis care, in latineste, inseamna nastere. Mai mult, Petru Caraman sustine ca numele de Craciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului, termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la romani. Sarbatoarea de Craciun imbina o multime de obiceiuri. Dominanta este componenta crestina care marcheaza nasterea lui Hristos si ea se vede in colindele religioase „Steaua” si „irozii” s.a. Craciunul marcheaza insa si un nou ciclu de viata, inceputul unui nou an roman. Obiceiurile au semnificatii multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii, dar si protejarea fata de fortele raului. Colindul, in acest context, incepe nu intamplator seara si dupa reguli bine stabilite. In seara de Ajun colinda doar copiii, simboluri ale puritatii, ale curateniei fizice si morale. Abia in ziua de Craciun colinda flacaii, femeile fiind excluse. Ceata de colindatori se organizeaza pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun augur. Arsenalul lor format din clopotei, bete, bice are menirea ca, prin zgomotul facut, sa alunge fortele malefice. In acelasi cadru trebuie amintite jocurile cu masti: capra cu variantele sale – camila si chiar girafa, ursul, calutii, dar si ceata de mascati, care are menirea de a stigmatiza toate racilele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, si profilurile ocupationale: crasmarul, caldararul, agricultorul etc. Din costum nu lipseste niciodata siragul de zurgalai, care are aceeasi menire – de a indeparta fortele raului. Craciunul este marcat si printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii, cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. De pe masa nu pot lipsi nucile si ouale, care au o simbolistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta care nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de Craciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia la Boboteaza cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr-un cadru special, sunt prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea naturii.

COLINDELE

Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pâna la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. În orase întâlnim colindatori odata cu lasarea serii si pâna în miez de noapte. Cu traista dupa gât, cu bâta în mâna si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa si striga la ferestrele luminate:

„Buna dimineata la Mos Ajun,
Ne dati ori nu ne dati”,

si daca cei din casa întârzie a le deschide usa spre a le împarti colindeti, încep sa cânte mai departe:

„Am venit si noi odata
La un an cu sanatate,
Si la anul sa venim
Sanatosi sa va gasim.
Ne dati, ne dati,
Ori nu ne dati”

Cu acest prilej gazda le împarte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framântati si copti chiar în acea noapte a Mos Ajunului.
În ajunul Craciunului, ca si în ajunul Anului Nou în toate provinciile românesti copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: „Florile dalbe”, „Lerui ler”, „Ziurel de ziua”, ori „Valerim” si „Veler Doamne”.
În afara de seara mare a colindelor se mai colinda si în seara Sfântului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul, precum si de Florii si Paste.
Sub numele de colind si colindat trebuie sa întelegem vechiul obicei pe care-l întâlnim în sarbatorile susmentionate când copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa în casa, cântând cântece pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) în bani sau în natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.
Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor în fata carora le cânta.
Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tip pagân: având de fapt origine comuna cu acesta.
Astfel întâlnim:

Colindele Domnului (În drum spre Vitleim, Nasterea Domnului, Vestirea Pastorilor, Închinarea Pastorilor, Pornirea Magilor dupa stea, Închinarea Magilor, Taierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Vânzarea si Rastignirea , Coborârea de pe Cruce);
Colindele Sfintilor (Colindul Craciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.);
Colindele Omului (Colind de copil mic, de fata mare, de flacau, colindul omului bogat si milostiv, colind de preot, de cioban, de vânator, de pescari, de marinari, colind de viteaz, de familie, de însuratel, etc.)
Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului:

pentru cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cântaretii bisericesti, dascalii si diecii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor. Cât priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit poezia populara. Peste aceasta creatie initiala s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an în obiceiurile si datinile stramosesti, la marile sarbatori de iarna.
Steaua

De la Craciun si pâna la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneste la toate popoarele crestine.
Acest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi.
Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantina ortodoxa, altele din literatura latina medievala a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanta Calvina si multe din ele, chiar din traditiile locale. Micul cor al stelarilor, care intra în casa în zilele Cracinului, cânta versuri religiose despre nasterea lui Isus: „Steaua sus rasare”; „În orasul Vitleem”; „La nunta ce s-a întâmplat”; „Trei crai de la rasarit”.

VICLEIMUL

În unele locuri în noaptea Cracinului putem întâlni si cântarea religiosa cunoscuta sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participa copiii. Aceasta drama religioasa ne înfatiseaza misterul Nasterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati îmbracati în portul ostasilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si în unele parti o paiata.
Vicleimul apare la noi pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania si Ungaria, a patruns la noi prin sasii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor carturari, trei tipuri principale, în cele trei mari tinuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal.
Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar si astazi, partea profana, jocul papusilor. Într-o cutie purtata de doi baieti este înfatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, îngrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza întâmplari si obiceiuri prin care sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar în palatele Domnitorilor tarii.

CAPRA

Începând cu Ignatul si sfârsind cu zilele Craciunului, prin alte parti începând cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si în celelalte jocuri cu masti practicate în timpul sarbatorilor de iarna, si în jocul caprei si-au facut loc, pe lânga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dând uneori o nuanta de grotesc.
Jocul „caprei” (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor – invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul „caprei”.
Aceasta se pare ca îsi are originea în obiceiurile romanilor si elinilor: fie în jocurile si cântecele desfasurate în jurul altarelor pagâne de preotii sau cântaretii travestiti în dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie în amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare.
Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapâna casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt în casa, si apoi multumind se îndeparteaza.

Traditii si simboluri de Craciun pe care nu le cunosti…

In fiecare an, sarbatorim nasterea lui Iisus Hristos in data de 25 decembrie. Exista insa nenumarate traditii legate de aceasta sarbatoare despre ale caror origini nu cunoastem foarte multe lucruri si despre care, cu siguranta, ai vrea sa afli mai multe detalii. Spre exemplu, care este rolul vascului si al plantei Poinsettia (Steaua Craciunului), de unde a aparut traditia cu acadelele in forma de bastonas pe care le atarnam in fiecare an in bradul de Craciun si multe alte lucruri la fel de interesante…Cum s-a stabilit data Craciunului…

Ideea de a celebra Craciunul in data de 25 decembrie isi are originea in secolul al IV-lea. Biserica Catolica a dorit sa eclipseze festivitatile si sarbatorile unei religii pagane rivale care ameninta existenta crestinatatii. Romanii celebrau nasterea zeului lor Soare, Mithras, in jurul acestei perioade din an. Desi nu era o practica populara si nici chiar recomandata sa iti serbezi ziua de nastere in acea epoca, liderii bisericii au considerat ca, pentru a putea intra in competitie cu religia pagana, trebuie, la randul lor, sa organizeze sarbatorirea nasterii lui Iisus Hristos.

Desi nasterea lui Iisus se crede ca ar fi avut loc in primavara, data de 25 decembrie a fost aleasa ca data „oficiala” de celebrare a lui Iisus Hristos, pentru a putea eclipsa, in sfarsit, religia pagana si festivitatile acesteia.

In Statele Unite ale Americii, Craciunul a „prins” destul de greu. Primii colonisti considerau ca aceasta este un ritual pagan. In perioada coloniala, Craciunul chiar a fost interzis prin lege in Massachusetts.

Vascul, simbol al prosperitatii…

Cu 200 de ani inainte de nasterea lui Iisus Hristos, druizii foloseau vascul pentru a sarbatori sosirea iernii. Acestia adunau aceasta planta verde, un parazit care creste pe alti copaci, si o foloseau pentru a-si decora locuintele. Druizii credeau ca planta avea puteri vindecatoare speciale pentru o gama foarte larga de afectiuni, de la infertilitatea femeilor pana la ingestie cu otrava.

De asemenea, scandinavii considerau ca planta este un simbol al pacii si al armoniei. Asociau vascul cu zeita lor Frigga, patroana dragostei. Obiceiul de a te saruta sub o crenguta de vasc probabil ca a derivat din aceasta credinta ancestrala.

La inceput, biserica a interzis utilizarea vascului in sarbatoririle pregatite pentru Craciun, din cauza originilor sale pagane. Intr-adevar, preotii au sugerat, mai degraba, folosirea ilicelor, ca un substitut adecvat pentru plantele Craciunului.

Poinsettia sau Steaua Craciunului…

Aceste plante sunt originare din Mexic si sunt numite dupa primul ambasador al Americii in Mexic, Joel Poinsett. El este cel care a adus aceste plante in America, in anul 1828. Mexicanii din secolul al XVIII-lea credeau ca aceasta planta simbolizeaza Steaua din Bethleem. Astfel, Poinsettia a inceput sa fie asociata cu Craciunul. In fapt, floarea acestei plante este mica si de culoare galbena. Insa in jurul sau se afla frunze mari, de culoare rosie, care adesea sunt confundate cu petalele Poinsettiei.

Bradul de Craciun, o traditie fara de care nu ne imaginam aceasta sarbatoare…

Bradul de Craciun isi are originea in Germania secolului al XVI-lea. Era obisnuit pentru poporul germanic sa decoreze brazi, atat in interiorul unei locuinte, cat si in afara acesteia, cu trandafiri, mere si hartie colorata.

Se crede ca Martin Luther, reformatorul protestant, a fost primul care a aprins lumanarile din bradul de Craciun. Venind acasa intr-o seara de decembrie intunecata, in apropierea Craciunului, acesta a fost uimit de frumusetea luminilor care straluceau printre ramurile unui bradut din fata casei sale. Luther a impodobit apoi bradul de Craciun din casa sa cu lumanari.

Bradul de Craciun nu a fost utilizat la scara larga in Marea Britanie pana in secolul al XIX-lea. Acesta a fost adus in Pennsylvania de catre germani, in jurul anilor 1820.

Simbolul Xmas, care semnifica sarbatoarea Craciunului…

Aceasta abreviere pentru Craciun, Xmas (Christmas, in limba engleza), este de origine greaca. Cuvantul grecesc pentru Hristos este Xristos. In timpul secolului al XVI-lea, europenii au inceput sa foloseasca initiala numelui lui Hristos, „X”, in locul cuvantului „Christ” din termenul „Christmas”, ca o prescurtare a numelui acestei sarbatori.

Desi crestinii de la inceputuri stiau ca X-ul din nume inlocuia numele lui Hristos, crestinii de mai tarziu, care nu cunosteau originea greceasca a acestui nume, au considerat ca abrevierea „Xmas” este doar o forma de lipsa de respect.

Acadeaua in forma de baston…

Aceste acadele se folosesc de secole, dar abia in jurul anului 1900 au fost decorate cu dungi rosii si indoite in forma unui baston. Uneori, erau daruite in timpul unor servicii religioase, pentru a-i linisti pe copiii care deveneau agitati si plictisiti la slujbe. Una dintre povesti (si aproape sigur falsa) care este spusa adesea in America in legatura cu felul in care au aparut aceste acadele este aceasta:

La sfarsitul anilor 1800, un cofetar din Indiana a vrut sa exprime semnificatia Craciunului cu ajutorul unei acadele. I-a venit ideea de a indoi una dintre acadelele sale albe sub forma unui baston. De asemenea, a incorporat in aceste dulciuri mai multe simboluri ale iubirii si sacrificiului pe care Iisus Hristos le-a facut pentru oameni.

La inceput, a folosit un baston de acadea alb, simplu – albul simbolizeaza puritatea si natura lipsita de pacate a lui Iisus. Apoi, a adaugat trei dungi rosii, pentru a simboliza durerea suferita de Iisus pe cruce, inainte de moarte. Aceste trei dungi simbolizeaza Sfanta Treime. De asemenea, a adaugat o dunga rosie mai lata, care tine locul sangelui varsat de Iisus pentru intreaga omenire.

Daca privesti acest baston din acadea, cu carja indreptata in sus, arata ca un toiag ciobanesc, deoarece Iisus este Pastorul oamenilor. Insa, daca intorci bastonul cu carja in jos, acesta arata exact ca litera J, simbolizand prima litera din numele lui Iisus (Jesus, in limba engleza).

Cofetarul a facut aceste acadele special pentru Craciun, astfel incat sa ne aducem aminte mereu ce anume inseamna pentru noi aceasta sarbatoare.

Mos Craciun, un basm care capteaza atentia de secole…

Adevaratul Mos Craciun, Sfantul Nicolae, s-a nascut in Turcia, in secolul al IV-lea. Era extrem de pios inca din copilarie, dedicandu-si viata credintelor si invataturilor crestine. A devenit cunoscut in intreaga lume datorita generozitatii sale fata de cei saraci.

Insa romanii il dispretuiau. A fost intemnitat si torturat. In momentul in care Constantin a devenit Imparatul Romei, i-a permis Sfantului Nicolae sa devina liber. Constantin s-a convertit la crestinism si a convocat Consiliul din Nicaea in anul 325 d.Hr., Sfantul Nicolae fiind un delegat al acestui consiliu.

Acesta a ramas cunoscut in istorie in special pentru dragostea sa pentru copii si pentru generozitatea sa, fiind, totodata, patronul spiritual al navigatorilor, al Siciliei, al Greciei si al Rusiei. Mai mult decat atat, Sfantul Nicolae este patronul spiritual al copiilor.

Olandezii au pastrat vie legenda Sfantului Nicolae. In Olanda secolului al XVI-lea, copiii olandezi isi asezau sabotii in apropierea vetrei, in speranta ca acestia vor fi umpluti cu bunatati.

Olandezii scriau numele Sfantului drept Sint Nikolaas, care s-a transformat apoi in Sinterklaas si, in sfarsit, in Santa Claus, in anglicana. In anul 1822, Clement C. Moore a compus faimosul sau poem, „A Visit From St. Nick” („O vizita din partea Sfantului Nicolae”), care a fost mai tarziu publicat drept „The Night Before Christmas” („Noaptea dinainte de Craciun”). Imaginea actuala a lui Mos Craciun, de barbat gras, cu barba alba, imbracat in haine rosii, se pare ca se datoreaza portretizarii pe care Moore a facut-o acestui personaj de basm…

Tradiţii

Sarbatori de iarna. Traditii si obiceiuri de Craciun si Anul Nou.La romani, sarbatorile de iarna, indeosebi cele de Craciun sunt adevarate sarbatori de suflet. Amintirile copilariei ce ne revin puternic in minte si suflet, zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci, nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de iarna, toate creeaza in sanul familiei o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire.De la Sfantul Nicolae si pana la Sfantul Ion, romanii se simt in sarbatori. Cel mai asteptat este insa, Craciunul, considerat ca sarbatoare a nasterii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creand traditii si obiceiuri adaptate culturii lor specifice.

Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a sarbatorilor vor avea un an mai bogat.

La sate, indeosebi sunt pastrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai raspandite datini la romani este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel in ajunul Craciunului, cete de colindatori, costumate traditional, ureaza pe la casele gospodarilor pentru sanatate, fericire si prosperitate, implinirea dorintelor in noul an.

Pe langa colindele religioase exista vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostarcul, Caiutii. Acestea sunt in fapt, jocuri cu masti si costumatii speciale confectionate de mesteri locali si care ironizeaza personajele negative ale lumii satului. Colindatorii sunt asteptati in casele lucind de curatenie si frumos impodobite si sunt rasplatiti de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colacei sau chiar bani. Cei adulti sunt invitati la o tuica fiarta, vin si cozonac. Se aud deasemeni colinde precum: Steaua sus rasare, Buna dimineata la Mos Ajun, O ce veste minunata.

In noaptea de trecere spre noul an auzim uratul cunoscut sub numele de Plugusor, obicei legat de speranta fertilitatii:

Sa va fie casa, casa;

Sa va fie masa, masa;

Si la anul sa traiti,

Sa va gasim infloriti

Ca merii,

Ca perii,

In mijlocul verii,

Ca toamna cea bogata

De toate-ndestulata.

Mos Craciun

Povestea lui Mos Craciun cunoaste mai multe variante. Noi o vom imbratisa pe aceea care vorbeste despre un mos simpatic, jovial, cu barba mare, venit de la Polul Nord, pe o sanie trasa de reni, in care are un sac imens cu jucarii. Mos Craciun are o lista in care sunt trecuti copiii cuminti si copiii neascultatori si aduce daruri pentru cei care merita, intra pe horn si le aseaza sub pomul de Craciun. Copiii, care de multe ori ii scriu din timp mosului ce ar dori sa primeasca, se pregatesc nerabdatori cu poezii si cantecele, pe care cu emotie, le vor prezenta langa bradul impodobit inca din ajunul Craciunului.

Mitul lui Mos Craciun va fi mai tarziu cu grija spulberat de parinte, la un moment bine ales. Dezamagirea aducerii la realitate este compensata de simtamantul ca el, copilul, a ajuns deja un om mare, important. Dar tristetea ramane tot tristete si Mos Craciun va fi in continuare asteptat de noi toti.

Cea mai potrivita descriere a mosului o regasim in poezia de mai jos:

Mos Craciun cu plete dalbe
A sosit de prin nameti
El aduce daruri multe
La fetite si baieti

Mos Craciun, Mos Craciun!

Din batrani se povesteste
Ca-n toti anii negresit
Mos Craciun pribeag soseste
Niciodata n-a lipsit

Mos Craciun, Mos Craciun!

Mos Craciun cu plete dalbe
Incotro vrei s-o apuci?
Ti-as canta „Florile dalbe”
De la noi sa nu te duci
Mos Craciun, Mos Craciun!

Colinde

O, brad frumos

O, brad frumos; o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde,
O, brad frumos; o, brad frumos,
Cu cetina tot verde.

O, brad frumos; o, brad frumos,
Ma-ndemni sa fiu ca tine:
Statornic, drept si credincios
Si facator de bine.
O brad frumos, o brad frumos,
Ma-ndemni sa fiu ca tine.



BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN

Buna dimineata la Mos Ajun!
Ne dati, ori nu ne dati?
Ne dati, ori nu ne dati?
Ne dati, ne dati?…

Am venit si noi odata
La un an, cu sanatate,
Domnul Sfant sa ne ajute
La covrigi si la nuci multe.

Buna dimineata la Mos Ajun !
Ne dati, ori nu ne dati ?
Ne dati, ori nu ne dati ?
Ne dati, ne dati ?…



O, CE VESTE MINUNATA

O, ce veste minunata
In Vifleem ni s-arata,
Astazi s-a nascut
Cel far-de-nceput
Cum au spus proorocii.

Ca la Vifleem, Maria,
Savarsind calatoria,
Intr-un mic salas
Langa-acel oras
A nascut pe Mesia.

Pe Fiul in al Sau nume
Tatal L-a trimis in lume
Sa se nasca,
Si sa creasca,
Sa ne mantuiasca.




CANTEC DE CRACIUN

Din an in an sosesc mereu,
La geam cu Mos Ajun.
E ger cumplit, e drumul greu
Da-i obicei strabun.

Azi cu stramosii cant in cor
Colindul sfant si bun.
Tot mos era si-n vremea lor
Batranul Mos Craciun.

E sarbatoare si e joc
In casa ta acum
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.

Si-acum te las, fii sanatos
Si vesel de Craciun
Dar nu uita, cand esti voios
Romane sa fi bun.



STEAUA SUS RASARE

Steaua sus rasare
Ca o taina mare,
Steaua straluceste
Si lumii vesteste.

Ca astazi Curata,
Prea Nevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia.

Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-L vaza.

Si daca pornira
Indata-L gasira
La Dansul intrara
Si se inchinara.

Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Avand fiecare
Bucurie mare.

Care bucurie
Si aici sa fie
De la tinerete
Pan-la batranete.



AM PLECAT SA COLINDAM

(colind din Muntenia)

Am plecat sa colindam,
Domn, Domn sa-naltam,
Cand boierii nu-s acasa,
Domn, Domn sa-naltam.

C-au plecat la vanatoare,
Domn, Domn sa-naltam,
Sa vaneze caprioare,
Domn, Domn sa-naltam.

Caprioare n-au vanat,
Domn, Domn sa-naltam,
Ci-au vanat un iepuras,
Domn, Domn sa-naltam.

Sa faca din pielea lui,
Domn, Domn sa-naltam,
Vesmant frumos Domnului,
Domn, Domn sa-naltam.

Crăciunul de altădată

Între Moş Gerilă comunist şi Moş Crăciun de azi nu e mare diferenţă din cauza desacralizării sărbătorii Naşterii Domnului, spune antropologul Vintilă Mihăilescu. Directorul Muzeului Ţăranului Român, Vintilă Mihăilescu, spune că tradiţiile creştine au fost diluate de ateism şi de consumerism.Adevărul: Cum era perceput Crăciunul de către români în perioada interbelică?

Vintilă Mihăilescu: Crăciunul era, alături de Paşte, una dintre sărbătorile de reper din calendarul societăţii, îndeosebi a celei ţărăneşti. Era o sărbătoare a bucuriei.

Crăciunul a fost totdeauna perceput ca o sărbătoare de petrecut în familie, o sărbătoare a casei, cel puţin în prima zi. Cum, în mod tradiţional, sărbătoarea are trei zile, celelalte două erau alocate vizitelor făcute unor rude.

Cum se colinda în acele vremuri la oraş? Dar în mediul rural?

La oraş se colinda pe cartiere sau mahalale. Spre centru veneau cete de ţigani, iar la casele boiereşti, colindători de la ţară, din diverse regiuni. În mod normal, cei care colindau erau copiii, organizaţi în cete mai mici sau mai mari, pe categorii de vârstă.

Repertoriul la oraş nu era prea vast şi cuprindea colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun“, adesea şi troparul praznicului transformat tot într-un colind. Colindătorii primeau mere, nuci sau colaci şi, mai rar, bani. Se mai puteau asculta colinde prin marile biserici, ce dispuneau de coruri ample care dădeau concerte.

Ce cadouri îşi ofereau românii atunci?

Nebunia cadourilor nu era atât de mare. Toate erau mai discrete, mai delicate în acea vreme. Este drept că nici oferta nu era atât de mare, nici asediul prin reclame atât de agresiv. Se ofereau jucării, obiecte de îmbrăcăminte, cărţi…

Ce se vindea mai bine în prag de Sărbători?

La oraş, cel mai bine se vindeau produsele alimentare, îndeosebi cele necesare preparării mesei de Crăciun şi dulciurile de tot felul. Apoi, desigur, jucăriile.

Pe masa de Crăciun se găseau aceleaşi bucate din carne de porc?

Cam aceleaşi bucate, numai că erau mult mai mulţi aceia care şi le preparau singuri. Şi destui erau aceia care, mai ales prin cartierele mai mărginaşe şi în mahalale, îşi tăiau propriul porc, crescut peste an sau cumpărat acum. Cei mai săraci sau cu familie mai mică se mulţumeau şi cu jumătate de porc.

Se împodobeau oraşele pentru Crăciun?

În acea perioadă, numai centrul era ceva mai împodobit, iar împodobirea venea mai ales de la vitrinele comercianţilor.

Ce a adus şi ce a schimbat Moş Gerilă în viaţa românilor?

Moş Gerilă a constituit până la un punct o ideologizare a lui Moş Crăciun. Copiii o simţeau numai în parte şi numai după o anumită vârstă. Bineînţeles că se strecurau mici doze nocive de propagandă.

Dar Moş Gerilă era mai mult pentru instituţii, iar Moş Crăciun rămăsese pentru acasă. Dar nu se poate spune că Moş Gerilă „a schimbat ceva în viaţa românilor“. Cel mult le-a creat o reacţie interioară de respingere, din cauza caracterului uzurpator.

Exista bucuria Crăciunului în perioada comunismului?

Da, îndeosebi pentru oamenii credincioşi, în legătură cu Biserica şi cu viaţa ei spirituală. Dar şi pentru ceilalţi, care vedeau petrecerea Crăciunului ca pe un act de rezistenţă subterană la asaltul ideologic al Partidului Comunist. Perioada comunistă i-a învăţat pe cei mai mulţi să fie duplicitari.

Mai fiecare sărbătorea Crăciunul în familie, cu tot ce implica aceasta din punct de vedere tradiţional: brad, cadouri, mâncare. Într-un fel, bucuria Crăciunului era chiar mai mare, deoarece îl ajuta pe om să se rupă de realitatea de zi cu zi.

Ce sechele a lăsat perioada de dinainte de’89 în credinţa faţă de naşterea lui Iisus?

Perioada lui Ceauşescu a contribuit mult la secularizarea societăţii româneşti, la depărtarea oamenilor de învăţătura creştină şi de trăirea profundă a acestei învăţături. Societatea contemporană adânceşte cu alte mijloace, dar la fel de susţinut, această secularizare.

În fond, între Moş Gerilă al perioadei comuniste şi Moş Crăciun al zilelor noastre nu este prea mare deosebire. Amândoi sunt la fel de depărtaţi de evenimentul minunat pe care îl constituie Crăciunul: Întruparea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în vederea mântuirii omului.

Cum este Crăciunul autentic românesc?

Crăciunul autentic românesc ar trebui să fie Crăciunul autentic creştin, cu alte cuvinte cel petrecut după rânduiala Bisericii, în cuviinţă, cu decenţă, cu bun-simţ, dar şi cu implicare spirituală, cu bucurie şi cu generozitate.

Moş Gerilă era mai mult pentru instituţii, iar Moş Crăciun rămăsese pentru acasă
Vintilă Mihăilescu
antropolog

Într-un fel, bucuria Crăciunului era chiar mai mare în comunism, deoarece îl ajuta pe om să se rupă de realitatea de zi cu zi
Vintilă Mihăilescu
antropolog

HO-HO-HO / Peripeţii cu Moşi Crăciun

Deşi un studiu preluat de cotidianul The Guardian relevă faptul că persoanele cu sprâncene stufoase, nări largi, mustaţă şi barbă lungă (descriere ce i se potriveşte şi lui Moş Crăciun) nu sunt de încredere, câteva cazuri petrecute în lume demonstrează contrariul.
De exemplu, în Texas, Moş Crăciun a ajutat la prinderea unui bărbat care a abuzat sexual, două surori, timp de patru ani. Cea mai mică dintre fetiţe, în vârstă de nouă ani, i-a scris Moşului o scrisoare prin care îl ruga să oprească agresiunile la care sunt supuse ea şi sora sa în vârstă de 10 ani. Învăţătorul care a citit mesajul a alertat autorităţile, iar violatorul – Andres Enrique Cantu – a fost arestat. El riscă o pedeapsă maximă de 99 de ani de închisoare.Moş Crăciun din Moscova are de îndeplinit alte doleanţe. Pe lângă obişnuitele cadouri, micuţii din Rusia vor ca Moşul să-i ajute pe părinţi să nu-şi piardă locurile de muncă sau să-şi găsească altele mai repede. „Mama mea nu mai lucrează. Ea a fost dată afară de la muncă. Dar tu, Moş Crăciun, ai nevoie de o Albă-ca-Zăpada. Mama mea este foarte frumoasă şi bună. Ea a mai fost Albă-ca-Zăpada, la mine la grădiniţă. Toţi copiii au plăcut-o. Şi ţie îţi va plăcea de ea„, a scris un băieţel de 8 ani.

RECOMPENSĂ
Un Moş Crăciun din Polonia a furat excavatorul unui muncitor în construcţii şi a cerut drept răscumpărare jucării pentru un orfelinat, relatează Agerpres. Jaroslaw Kryzwonos – cel căruia îi aparţine excavatorul, în valoare de 3.400 de euro – a primit un telefon din partea unui bărbat care s-a prezentat ca fiind Moş Crăciun şi care i-a ordonat să cumpere jucării de 300 de euro pentru copiii de la un orfelinat din oraşul Lublin. După ce a lăsat jucăriile în faţa orfelinatului, muncitorul şi-a găsit excavatorul parcat la locul de unde fusese furat.

TAKK
Un Moş Crăciun neozeelandez, însă, a cam dat-o în bară. Dar din greşeală. Convins că spune „Mulţumesc” în norvegiană, moşul a şocat audienţa rostind o înjurătură, informează Agerpres. Gary Daverne, directorul muzical al Orchestrei Simfonice din Auckland, a declarat că cel care l-a întruchipat pe Moş Crăciun, un bătrân de 84 de ani, nu a dorit să spună „Fuck”, ci „Takk”, adică „Mulţumesc” în norvegiană. „M-a enervat. A distrus o seară care putea fi superbă”, a declarat o femeie, aflată printre cei 1.600 de spectatori.

PROTECŢIA MUNCII
Î Marea Britanie, Moş Crăciun, însoţit de spiriduşii şi renii săi, va trebui să participe la cursuri de protecţie a muncii pentru a învăţa cum să stea corect pe scaun în timp ce puştii i se vor sui pe genunchi pentru a discuta cu el, transmite Agerpres. Prin aceste cursuri, autorităţile britanice vor să evite leziunile pe care le-ar putea suferi Moş Crăciun. Totodată, cei care vor bucura micuţii britanici vor fi învăţaţi să ridice greutăţi fără să-şi afecteze coloana.

Carte de rugăciuni pentru iPhone, lansată de Vatican

Vaticanul a aprobat lansarea unei aplicaţii care le va permite preoţilor să îşi acceseze cărţile de rugăciuni prin intermediul iPhone, informează Le Figaro.Potrivit Mediafax, consiliul Pontifical pentru comunicare socială de la Vatican a aprobat „iBreviarul”, o aplicaţie iTunes realizată de un preot italian, reverendul Paolo Padrini.

Aplicaţia, o carte de căpătâi pentru preoţi, include cartea de rugăciuni în limbile italiană, engleză, spaniolă, franceză şi latină, urmând ca, în curând, să fie lansate şi versiunile în portugheză şi germană.

În plus, serviciul include elemente care pot fi utilizate de preoţi pentru slujbele zilnice, precum şi o altă secţiune cu rugăciuni diverse.

După o perioadă de testare gratuită, în cadrul căreia aplicaţia a fost descărcată de 10.000 de ori numai în Italia, o versiune oficială a fost lansată, la începutul lunii, a precizat preotul Padrini.

Banii obţinuţi de pe urma aplicaţiei sunt donaţi organizaţiilor de caritate.

SPION RUS ÎN BLANĂ NATO/Cârtiţa a fost şi la Bucureşti

Herman Simm, cârtiţa rusească în NATO, a fost şi la Bucureşti, unde a semnat un acord privind protejarea informaţiilor secrete între România şi Estonia. Spionul rus Herman Simm, arestat la 21 septembrie în Estonia, ar fi transmis Moscovei informaţii referitoare la “apărarea cibernetică” a ţării sale, precum şi detalii vizând elemente ale scutului american antirachetă ce urmează să fie desfăşurate în Cehia şi Polonia, dar şi alte informaţii importante privind Alianţa Nord Atlantică.

Serviciile secrete ale ţărilor NATO anchetează cum au fost afectate de informaţiile furnizate Moscovei de Simm, care a recunoscut că lucra pentru SVR – serviciul de informaţii externe al Rusiei. Din capitalele ţărilor membre NATO, apar tot felul de informaţii despre ce dezvăluiri ar fi putut face Simm serviciilor secrete ruseşti pentru care lucra din anii 80, pe vremea aceea fiind racolat de KGB. MI 5 a anunţat oficial zilele trecute că analizează daunele pe care Simm le-a adus securităţii naţionale a Marii Britanii. “Cu cât ancheta înaintează, cu atât ies la iveală mai multe prejudicii aduse securităţii la nivelul NATO de această înaltă trădare”, scrie revista germană Der Spiegel. Prestigiosul cotidian britanic The Times spune că acest caz a alimentat suspiciunile vechilor membri ai NATO la adresa noilor aliaţi din Europa Centrală şi de Răsărit. Până în prezent, oficiali ai NATO au admis că “printre informaţiile transmise se află informaţii de importanţă majoră pentru securitatea ţărilor membre ale NATO”. Simm a avut acces la întregul volum de informaţii secrete pe care Estonia le-a primit ca ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice. Tehnologii digitale şi cibernetice au fost, de asemenea, dezvăluite de agentul rus. Simm, în vârstă de 61 de ani, a fost şeful Departamentului pentru protecţia secretelor de stat din cadrul Ministerului Apărării din Estonia începând cu 2001. “Cârtiţa rusă”superviza toate informaţiile care veneau în Estonia pe linia UE şi NATO. Simm a dat foarte multe informaţii despre Centrul de apărare cibernetică, creat la Tallin cu ajutorul NATO.

O VARĂ FIERBINTE
August 2006. O vară fierbinte la Bucureşti. Herman Simm face o vizită de câte-va zile în Capitala României. Probabil îşi râdea în barbă. Între diferitele protocoale uzuale unor astfel de vizite, Simm are discuţii cu oficiali români din domeniul securităţii. La sediul ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Secretelor de Stat) semnează în 31 septembrie 2006 Acordul de Securitate între Guvernul României şi Guvernul Republicii Estonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate. Practic, Simm semna în numele Guvernului estonian un acord prin care se angaja că va apăra secretele româneşti la care va avea acces. ORNISS ne comunica într-un comunicat de presă: “Ceremonia de semnare a întrunit participarea reprezentanţilor ORNISS, a Autorităţilor Desemnate de Securitate şi Ministerului Afacerilor Externe din România, precum şi ai Autorităţii Naţionale de Securitate din Republica Estonia. Cu această ocazie, cei doi reprezentanţi ai Guvernelor semnatare s-au referit la importanţa deosebită a acestui acord bilateral ca bază a unei cooperări fructuoase între România şi Estonia în domeniul informaţiilor clasificate, atât în contextul mediului de securitate european şi euro-atlantic, cât şi nivelul autorităţilor naţionale de securitate ale celor două state”.

TĂCERE LA BUCUREŞTI
Date fiind dezvăluirile din presa estoniană, reiese că Simm a avut acces şi la secrete de stat româneşti. Care sunt acestea? Contactaţi de JN, oficiali români nu au dorit deocamdată să facă comentarii pe subiect. De fapt, puţini dintre ei cunoşteau povestea lui Simm. Cătălin Harnagea, fost şef al SIE, a declarat pentru Jurnalul Naţional că Simm ar fi putut avea un acces limitat la anumite secrete ale NATO. “Este greu de spus acum până unde a ajuns. Dar a avut acces la informaţii ale NATO şi ale UE”, spune Harnagea. El a adăugat că este posibil ca Simm să fi strâns informaţii şi din alte surse, inclusiv din întâlnirile cu diverşi oficiali ai ţărilor membre NATO şi UE.

SPIONAJ CU EMIŢĂTOR
Cu ajutorul unui emiţător, Herman Simm ţinea legătura cu persoana sa de contact, care se dădea drept om de afaceri spaniol, şi stabilea în acest fel locul şi ora întâlnirii. Simm acţiona în colaborare cu soţia sa. Nevasta spionului eston, care până recent a lucrat în cadrul Departamentului Juridic al poliţiei de la Tallin, a fost şi ea arestată, însă apoi a fost eliberată condiţionat. Simm s-a deconspirat după ce a cumpărat mai multe terenuri intravilane şi numeroase case, între care o vilă luxoasă pe ţărmul Mării Baltice, într-o zonă rezidenţială.

PRECEDENTUL AMES
Cazul spionului estonian este comparat deja cu cel al lui Aldrich Ames, fostul şef al contraspionajului CIA, care a lucrat pentru serviciile secrete ruseşti între 1985 şi 1994, când a fost prins, împreună cu soţia sa. Prejudiciul adus de Ames nu a fost nici astăzi estimat în totalitate, el fiind condamnat la închisoare pe viaţă.

Reţeaua Caraman, cel mai răsunător scandal de spionaj la NATO

În perioada 1958-1968, Mihai Caraman în calitate de şef al rezidenţei de spionaj din , a organizat şi condus aşa-numita “reţea Caraman”, care a reuşit să penetreze Cartierul General al . A fost considerat cel mai răsunător caz de spionaj prin care ţările din Pactul de Varşovia au penetrat NATO la vârf. În 1968, o parte dintre agenţii recrutaţi de Caraman au fost deconspiraţi, iar ofiţerul român a fost retras în ţară, unde a deţinut mai multe funcţii de comandă în structurile de spionaj devenind şi şeful diviziei de contrainformaţii de la Direcţia de Informaţii Externe. După defectarea generalului , din 1978, Mihai Caraman a fost detaşat în funcţii neimportante şi, în final, în 1979 a fost trecut în rezervă.


“Cu cât ancheta înaintează, cu atât ies la iveală mai multe prejudicii aduse securităţii la nivelul NATO de această înaltă trădare”
Der Spiegel

“Printre informaţiile transmise se află informaţii de importanţă majoră pentru securitatea ţărilor membre ale NATO”
Oficiali NATO

‘Traiesc, deci ma abtin’, cea mai citita carte in Romania

“Traiesc, deci ma abtin”, cartea lansata de specialista in nutritie Mihaela Bilic, cu un tiraj de 90.000 de exemplare este cea mai bine vanduta carte a anului 2008 in Romania.
Titulatura i-a fost acordata in urma statisticilor obtinute de la principalii distribuitori de carte din Romania: Depozitul de Carte Distributie (care distribuie inclusiv in reteaua de librarii Diverta, hypermarketurile Carrefour, Real, Kaufland), Stand 2001, Rolcris, Librariile Humanitas, Compania de Librarii Bucuresti, Mario Fairplay sau Nicol Cart.

“Traiesc, deci ma abtin”: Ghid al nutritiei corecte

“Traiesc, deci ma abtin” este un ghid al nutritiei corecte care invata cititoarele cum sa se hraneasca sanatos fara a apela la diete drastice si la infometare.

Este o carte care se adreseaza atat persoanelor supraponderale care vor sa slabeasca, cat si celor care vor sa traiasca sanatos si sa se bucure de o viata armonioasa. “Traiesc, deci ma abtin” se bazeaza pe ideea ca nu toate persoanele au acelasi metabolism, aceleasi obiceiuri alimentare, ceea ce inseamna ca nu li se potrivesc aceleasi sfaturi alimentare si aceleasi diete.

Mai mult, prefata cartii este scrisa de Mihaela Radulescu, vedeta care a reusit sa slabeasca 35 kg dupa nastere cu ajutorul sfaturilor doctoritei Bilic. Printre vedetele care s-au bucurat de ajutorul doamnei Bilic se numara Loredana Groza, Teo Trandafir, Andreea Raicu si Andreea Berecleanu.

Mădălin Voicu recunoaşte că a vrut să se ia la bătaie cu Mircea Geoană în sediul organizaţiei PSD Bucureşti

Tensiunile mocnesc în PSD. După scandalul Mitrea-Geoană, o altă răfuială mai veche din rândul social-democraţilor iese la iveală. Mădălin Voicu a recunoscut că, în perioada alegerilor locale de anul acesta, era cât pe ce să se ia la bătaie cu Mircea Geoană în sediul organizaţiei PSD Bucureşti.

Mădălin Voicu a dezvăluit că totul s-a petrecut în timpul unei şedinţe din perioada alegerilor locale când Mircea Geoană a vrut să evacueze 40 de persoane dintr-o sală pentru a putea avea o discuţie privată cu doar câţiva membri ai partidului. Voicu i-a cerut liderului PSD să iasă el din sală şi să revină cu concluziile acelei discuţii în cerc restrâns.

„El a fost aşa cum e el, în bufeuri, şi la un moment dat i-am spus nişte lucruri în faţă. Spiritele s-au încins, el s-a ridicat, eu la fel şi până la urmă Vanghelie şi Miron au spus – Hai măi potoliţi-vă, staţi liniştiţi„, a spus Mădălin Voicu.

El crede însă că episodul, deşi vechi, nu a fost uitat de liderul PSD.

„Am auzit că vor să mă dea afară. Pe mine nu poate să mă dea nimeni afară. Eu pot să cer mâine congres să-l dau afară pe Geoană. Cine îmi dă mie congres? Lucurile nu pot fi tratate cu totalitarismul ăsta„, a mai adăugat Voicu.

Mădălin Voicu mai spune că o eventuală decizie de excludere a sa din PSD nu poate fi luată de Mircea Geoană ci de organizaţia din care face parte.

Leul se depreciază la un nou minim al ultimilor patru ani, de 3,9649 lei/euro

Leul s-a depreciat la un nou minim al ultimilor patru ani, până la un curs de referinţă anunţat de BNR de 3,9649 lei/euro, după o depreciere cu aproape 4 bani – 0,9% – faţă de ziua precedentă.

Leul nu a mai atins un nivel atât de scăzut în raport cu euro din 31 decembrie 2004, când Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 39663 lei/euro.

Marţi, Banca Naţională a României (BNR) anunţase un curs de referinţă de 3,9297 lei/euro.

În regiune, forintul a pierdut teren, fluctând puternic, de la 263,26 la 265,3 unităţi/euro, în timp ce zlotul polonez, după o întărire de la 4,1010 la 4,0813 unităţi/euro, a revenit în apropierea cotaţiilor din deschidere.

Faţă de dolarul american, cursul de referinţă publicat miercuri de BNR arată o depreciere a leului cu aproape 3 bani (0,95%), până la 2,8353 lei/euro, de la 2,8085 lei/euro, cât era marţi.

*NewsIn

Soluţii de avarie / Ghid de criză

„Vă dau o chestie care a mers şi pe vremea crizei lui Nea Nicu: picurătorul. Să zicem că te bărbiereşti, dar nu laşi apa să curgă, ca nesimţitul. Te costă. Invenţia mea te lasă să consumi fără să risipeşti şi fără să strici obărtaiul. Merge şi la duş, te stropeşti, închizi, te săpuneşti, deschizi…” – Marcu Bică, inventator socialCum să faci faţă crizei? Cum să trăieşti aproape decent când trăieşti prost? Istoria e plină de idei de supravieţuire, prezentul la fel, Discovery ne arată mereu un ins care trăieşte bine mersi în deşert sau junglă, românul are o bună experienţă şi, cu puţin noroc, poate ieşi din criza mondială cu faţa curată şi, desigur, cu viaţă. Bune obiceiuri descoperi în Japonia, unde criza durează de ani buni. Şi în Finlanda, America, Africa. De pildă, haitienii, care s-au născut cu criza-n gât, trăiesc, atâta cât apucă, din turtoiul de pământ, o nenorocire. Lumea se scutură înspăimântată în faţa crizei, dar o dă şi pe anecdote. Îndemn pe Wall Street: dacă tot ne prăbuşim, s-o facem cu stil. Echivalentul „creditului crunch”, credit amărât, de criză, sunt cântecele dedicate creditului crunch. Deci, cum s-o scoţi la capăt când îţi fuge pământul de sub picioare? În aceste pagini veţi întâlni idei simple, venite de la oameni simpli, aflaţi mai mereu sub vremi, soluţii ieftine de economisit, multe idioate, din anii când românul muncea nu gândea, dar ţinea morţiş să supravieţuiască, practici de la poalele Carpaţilor sau de aiurea, unele din perioada crizei celebre dintre războaie. Idei de la unul la altul, din istorie, din cărţi, din povestitul neamurilor. Criza poate să vină, viitorul sună bine.

Miroase a tocană de cartofi printre blocuri, se ascute lupta de clasă, de criză, ori noi ori ea. Industria covrigilor prinde aripi, biscuiţii Eugenia s-au stilizat până la dispariţie la aceleaşi preţuri, second-hand-urile dau în brânci, s-au reactivat meseriaşii octogenari, cizmari şi croitori. Strategie la îndemână: te întinzi cât îţi e plapuma. Care plapumă? Până să vezi ce-ţi dă Guvernul, gânditor macro pe suprafeţe mari, încerci să te scoţi singur. Bătrânii cu pensii de 3 lei trebuie să-şi recalculeze cheltuielile, să evite cumpărăturile inutile. Vine din nou timpul stocurilor, să agoniseşti cât ai cu ce, ulei, zahăr, mălai. Recondiţionări, reciclări, recârpiri, soluţii de avarie. Dacă aurolacii mai găsesc ceva în gunoaie înseamnă că eşti inconştient; nu ţi-ai făcut datoria faţă de societate, Guvern, ţară. Anunţ dintr-un ziar american, la Jay Leno: „Căutăm câini talie mică pentru familie săracă”.

Cheia succesului în criză, solidaritatea electoratului: motocicleanu să devină trotineanu, maneliştii, mafioţii şi vedetele porno posesoare de merţuri şi bemweuri să le vândă în folos obştesc.

Să se bage cartele. Notez într-un carneţel mic şi ieftin, dictando, cu linii mai rare (90 de bani), carneţel de criză, propuneri, idei, practici. Cum ziceam, avem tradiţie şi o experienţă de invidiat.

MĂ LAS DE NEGUSTORIE
Dl Eneş, un pensionar cu locuinţa în preajma şantierului Stadionului Naţional, e macabru, cinic, amar, zice că a redus cheltuielile la jumătate fiindcă i-a murit nevasta. Altfel habar n-are cum o să se descurce. Dacă mai avea maşină, pleca la bulgari, mâncarea lor e mai ieftină. Bulionul lor la noi se dublează. Suntem lacomi, domne, şi asta o să ne piardă. Încolo, cele ştiute, un pulover în plus, închidem caloriferele. Dacă ne punem şi lighene pe bloc, prindem bulgarii şi nu mai plătim cablul. Adrian Voicu are un SRL în piaţa volantă din Bulevardul Basarabiei, dar se gândeşte să renunţe. „Anul trecut în noiembrie vindeam de 30 de milioane, anul ăsta, de 5. Am redus pre­ţurile, am adus marfă ieftină din Bulgaria, degeaba. Mulţumesc lui Dumnezeu că stau la Brăneşti şi nu la bloc. Mă uitam la bulgari… se mulţumesc cu puţin, sunt mai modeşti. Uitaţi-vă pe şoselele lor. Nici italienii n-au atâtea maşini de lux câte sunt în România. Gata. Mă reprofilez pe transporturi, cu dubiţa mea. Trebuie să supravieţuiesc.” Ideea e să se rechiziţioneze maşinile de lux, să se vândă la licitaţie, banii să se dea poporului. Pe urmă, să li se ia celor care le-au cumpărat şi să se vândă altora. Produc bani pentru săraci.

PICURĂTORUL
Bică. Marcu Bică, pensionar, „inventator social încă de pe vremea crizei lui nea Nicu”. Una, zice, ţine şi azi: picurătorul. Te bărbiereşti, nu laşi apa să curgă ca nesimţitul. Te costă. A inventat o tâmpenie care îţi dă câtă apă ai nevoie pentru bărbierit „fără să strici obărtaiul”. Te tai dar nu consumi. Merge şi la duş. Dai drumul la apă, te stropeşti, închizi, dai cu săpun. Şi mai dai drumul când te limpezeşti. Tot cu picurătorul.

UN OM CU VOCAŢIA CRIZELOR
Cişmigiu, la ora prânzului. Soare, 9 grade. Bărbatul mai are doi dinţi sus, vreo patru jos. Se încălzeşte la soarele amorţit într-un palton ros, murdar. În poală, un tranzistor vechi. E pe RFI, Radio France International, de unde s-aude Gerard Lenorman, „La ballade des gens heureux”… Scenă de film cu Europa după război. – Cum e? – Cum să fie, ca întotdeauna. Eu toată viaţa n-am prins decât crize.

În ’30 avea 5 ani. A fost contabil, visa să fie profesor de franceză, în comunism asculta Europa liberă. – Cum ieşim din criză? (sună aiurea, care criză?)… Cişmigiul, o bancă, o baladă, un bătrân care zâmbeşte vremurilor: care criză?…
RFI anunţă că la noi s-ar fi prăbuşit fondul de pensii, iar la Paris angajaţii televiziunii publice pun de-o grevă antiprivatizare.

HUOOO ŢELINII OLANDEZE!
Soluţii anticriză în jurul pieţii, lângă benzinăria din gura pieţei Matache. Să se impoziteze maneliştii. Să se rechiziţioneze Mercedesurile şi BMW-urile, să se vândă la licitaţie, banii să se dea săracilor.

Celor care le-au cumpărat să li se ia, să se vândă, să se dea banii… etc. Să se subvenţioneze cartofii şi varza. Becuri economice. Cartele. Să trecem pe rădăcinoasele noastre, româneşti, huooo ţelinii olande­ze! Pensionarii trec prin hypermarketuri ca prin muzeu, n-ating exponatele. Cornul şi laptele să se dea pe cartiere, sate, cătune. Să se pună varză în faţă, la televiziune, ca pe vremea răposatului, multă ca s-ajungă la toţi.

PREŢURI PENTRU SALARIU MIC
Preţurile din Obor sunt un exemplu că negustorul poate trăi şi cu adaosuri umane. Că lăcomia poate avea şi limite rezonabile, chiar şi în perioada Sărbătorilor. Câteva preţuri: urechi de porc: 9,99 roni (fără dioxină); picioare (adidaşi): 5,99; tacâmuri pui: 1,99; antricoate: 14; vrăbioare: 17 lei. Telemeaua bulgărească: 11 roni (ca nicăieri), uleiul bulgăresc: 4,99. Bocanci: 40 lei, ghete: 35.

Hala Obor este propunerea vie anticriză, fără „preţuri nesimţite” şi marfă care n-a trecut prin Irlanda. În vreme de criză, cumperi ieftin, vinzi scump. O roamă slabă îmi vinde o umbrelă automată cu 7 lei. Seara, un cunoscut se miră (doar 8 lei!) şi mi-o cere cu 9 lei. I-o dau, mă reîntorc a doua zi la roamă. Cumpăr altă umbrelă, mi-o lasă cu 6 deoarece cumpăr mereu de la ea. Sunt fericit. Până la colţul dinspre Colentina, unde dau de aceeaşi umbrelă cu 5 lei. Privesc obiectul mai atent, o pânză ciudată, metal de conservă. O am de două ploi şi încă rezistă.

PIAŢA CU TUDOR OCTAVIAN
Ţin minte eficienţa cu care făcea piaţa fostul meu coleg (şi uneori amic) de la Flacăra, scriitorul Tudor Octavian. Experienţa e valabilă mai ales azi şi desigur va fi utilă „sans frontieres” în timpul crizei mondiale.

Primăvara lui ’89, Piaţa Obor, amândoi printre tarabe. Tudor se apropie de o ţărancă bătrână, ia un morcov, îl întoarce pe toate părţile, 10 centimetri i se părea mare, ia unul mai amărât şi începe tocmeala. De milă, baba i-l lasă aproape de pomană. Ne apropiem de o ţelină, nici mare nici mică. După 5 minute o scoate la jumătate de preţ. Mai ia pe te miri ce şi un dovlecel, după care apucă o legătură de mărar negru (după ce-l strivise între degete ca să-i simtă mirosul, „mărarul adevărat e negru şi greu”) şi nu-i dă drumul până nu i-o dă ăla aproape degeaba. La sfârşit triumfa: să vezi ce salată-mi iese, mai rad o bucată de caşcaval peste ea…

Eu, cu gura căscată: Toată familia mâncaţi din amărâta asta de salată?

El, indignat: Care toată familia? Doar eu. Ele (nevasta şi cele două fete) să-şi cumpere. Pe vremurile astea, dacă nu eşti meschin, nu rezişti.

Experienţa T.O. are avantajul că îţi modelează caracterul în acord cu vremurile. Pentru că dincolo de preţuri există o morală a stării de criză, dacă nu eşti puternic la tocmeală, crăpi.

INCONŞTIENŢA DIN ’29
Crah la bursa din New York. La Bucureşti, atmosferă de vodevil. Criza e la ei, nu la noi. Politicienii vioi, industriaşii, în al nouălea cer. Ceva asemănător inconştienţei de azi. Banca Naţională arăta că economia e în creştere.

Şi, brusc, căderea. Falimente, datornici pe viaţă, sinucideri. Preţurile scad vertiginos, un bilet la cinema cât o cisternă de ţiţei. Şomaj, foamete, greve etc. Cafenelele vindeau ceai pentru care aduceai za­hăr de acasă. Mulţi români erau chibzuiţi, solidari. Se strângeau pe la casa unuia sau altuia, în familie sau între prieteni, unde fiecare venea cu ceea ce avea: fasole, carne, făină, lumânări. Preţurile la cereale îi termină pe ţăranii care l-au ascultat pe Mihalache să ia credite că a trecut vremea calului şi a căruţei. Cine era pârlit, pro­prietar de unelte simple, furcă şi sapă, era fericit, n-avea ce pierde. Pentru cine n-avea rate la bănci (dobânzi de 35 la sută) sau cămătari (60 la sută), viaţa părea în regulă. Scriitorul Miron Scorobete spunea că „gospodăriile din Ardeal erau autarhice, individuale, trăiau din ce produceau…”. Peisaj bucolic: ţăranul îşi păştea vacile, vacile dădeau brânză, lapte, femeile ţeseau.

CREŞTEŢI CAPRE!
Deşi Robinson Crusoe se născuse cu aproape 200 de ani înainte, caprele în România n-aveau căutare. Posesor de capre era ultimul sărăntoc. Vezi Irinuca. Dacă eram deştepţi, caprele ne-ar fi scos din criză. Capra e un animal tipic de criză, mănâncă orice, de la mărăcini la ziare (ani în urmă, câteva capre din vecinătatea Casei Presei trăiau bine mersi din ziare nevândute) şi dă cel mai bun lapte.
Astăzi caprele adâncesc criza, telemeaua din laptele ei fiind cea mai scumpă brânză.

CREDITE PENTRU RULOTE SAU CORTURI
Cineva propunea să renunţăm la creditele pentru case şi să facem credite pentru rulote. Americanii au ridicat o ţară locuind în rulote. Încă din primăvară (nu se vorbea încă de criză), Jurnalul Naţional a avut o premoniţie scriind în primăvară despre virtuţile rulotei. Reiau din articolul cu pricina: „Sociologii şi psihologii o recomandă cu entuziasm familiilor cu copii preşcolari, dar şi adolescenţilor, cuplurilor tinere sau pensionarilor…”.

De asemenea, în funcţie de gravitatea crizei, corturile ne-ar veni ca o mănuşă. Dacă ANL-ul nu poate investi în rulote, e bine să recurgă la rezerva naţională, să intre în corturile păstrate pentru calamităţi. Corturile, se ştie, sunt cu o cameră, două, trei plus living. Corturile-hangar pot fi utillizate la organizarea de nunţi sau de azile în restul timpului. În jurul rulotei sau al cortului se poate înjgheba
o mică fermă: un porcuşor, o capră, o legumă. În armonie cu viaţa la rulotă sau cort, vacanţele se cuvin petrecute exotic, la palmierii lui Piedone sau Mazăre.

ÎNVĂŢAŢI SĂ CUMPĂRAŢI!
Un tip care le ştie pe toate ne învaţă (tot pe internet) cum să ne procedăm în cazul „şmecheriei” supermarketurilor. Magazinele mari îţi iau ochii cu oferte, cu produsele scumpe ambalate la meserie şi scoase în faţă. În timpul ăsta, produsele mai ieftine, de multe ori şi mai bune, sunt ascunse în fundul rafturilor, unde le dibui cu greu. Când intraţi în magazin nu vă aruncaţi pe ce vor să vă vândă. Căutaţi cu multă răbdare, rezistaţi ispitei ofertelor!

ÎI SALVĂM PE UNGURI
În ultima vreme, multe cumpărături s-au făcut la Battonya sau Balcic, fiindcă e mai ieftin. Gyurcsany, premierul Ungariei, îşi îndemna conaţionalii la cumpătare şi economii. La noi, Stolo (SAU BOC?! – CORECTURA, ATENTIE!) n-a recomandat încă nimic. Şi ne îndoim că l-ar băga cineva în seamă. Românii din nord şi din vest cumpără în draci, ungurii cumpără cât le trebuie. Preţurile la Mako sau Gyula sunt mai mici ca la Arad, Timişoara sau Satu-Mare. La Ruse, la fel. Şi la case aceeaşi poveste. Românii şi englezii cumpără case în Bulgaria, bulgarii în Grecia. Grecii nu cumpără nicăieri. În Ungaria, preţul caselor a scăzut dramatic. Dacă ai banii la tine, vânzătorul îţi mai face o reducere de 50 la sută. O casă lângă graniţă, cu toate utilităţile, e 20.000 de euro. Adevăr de criză: cumperi de la ei, îi ajuţi să supravieţuiască.

PREŢURILE FIXE
Propunem din experienţa internaţională două repere: Daiso, iniţiat de japonezul Yano şi turtoiul din Haiti. Modelul Daiso. Ani în urmă, Yano era şef de rulotă şi colecta hârtie. Apoi a vândut diverse pro­duse cu 100 de yeni bucata. Politica preţurilor reduse al lanţului de magazine Daiso i-a cucerit pe niponi şi a prins în 20 de ţări, între care şi România. Apropo de japonezi. Vă imaginaţi ca vreun director de agenţie naţională din România, agenţii născute precum ciupercile după ploaie, să renunţe la vreun ban pentru că în lume e criză? Aş! Ei bine, directorul general al firmei japoneze Elpida Memory (semiconductori) a promis să muncească două luni fără salariu.

SOLUŢII EXTREME: TURTOIUL DIN HAITI
Pentru haitienii săraci lipiţi, alimentul de bază este un „biscuit” făcut din noroi. Oamenii adună argilă galbenă din munţi, o combină cu sare şi grăsimi vegetale, o frământă şi o usucă la soare. „Sper ca în­tr-o zi să am suficientă mâncare să mă hrănesc, ca să nu mai mănânc aşa ceva„, spune haitianca Marie Noël, care supravieţuieşte împreună cu cei şapte copii ai săi cu turte de noroi. Dacă în urmă cu un an argila necesară pentru prepararea a 100 de biscuiţi costa 5 dolari, acum preţul este mai mare cu 40%. Întâmplarea poate să vă oripileze, dar e bine să nu cedaţi emoţiilor, reţeta ne poate fi utilă cândva, Doamne fereşte!

Un cititor ce ne dezvăluie pe net că lucrurile nu stau chiar aşa rău. „Eu am făcut şi ştiu cum este. Am făcut cu bunicu când mergeam la braconaj. Este o metodă de supravieţuire pe care el a învăţat-o de la părinţii lui din Sardinia. Noi am făcut cu sămânţa de la fag, care are nişte fructe la gust ca aluna, numai că are prea mult tanin şi sunt toxice. Am mai pus şi câteva rădăcini şi am făcut o pastă. Argila era ca o bază care anula efectul acizilor din sămânţa de fag. Este perfect pentrut arsuri de la acidul gastric şi chiar am făcut de câteva ori singur. Probabil că poţi trăi câteva săptămâni cu aşa ceva în cazul unui dezastru. Dar nu prea îţi vine să bei apă după aşa ceva, te umpli de noroi pe dinăuntru.

EXPERIENŢA LUI ILIE NĂSTASE
Parlamentarii finlandezi vin la serviciu cu bicicletele. Suedezii la fel. Iei bicicleta dintr-un rastel după ce bagi o fisă, mergi unde ai treabă şi o depui într-un spaţiu asemănător după ce termini. La noi numai Ilie Năstase a ales trotineta şi scuterul, obicei căpătat la Paris încă de acum zece ani. A încercat cu bicicleta şi în Bucureşti, el şi nevasta, dar au renunţat fiindcă îi scuipau şoferii.

TEHNICA SECOND-HAND
De când se vorbeşte despre criză, personalul s-h e plin de aplomb. Greul cade pe umerii lui. Tehnica de abordare a incintei este foarte importantă. Îţi trebuie imaginaţie, simţ al detaliului. Dacă intri ca nătruiul şi te repezi la orice, iei ţeapă.

Nu prinzi nimic ca lumea. La s-h îţi faci o predocumentare. Intri, adulmeci, observi populaţia, depistezi locul ţoalelor, pe gen şi dimensiuni. Femeile fac legea în s-h. Cele versate intră vultureşte şi dintr-o privire reperează ce merită săltat. Apoi adună tot. E femeia aspirator. Se duce cu braţele pline într-un colţ şi selectează, păstrându-şi crema. Fiţoasele intră cu un aer jignit de Moni şi Iri în Obor, par neinteresate, dar răvăşesc totul şi rad chestiile cu etichete de firmă. Mai sunt şi tăietoarele de nasturi. Astea vânează nasturii mişto şi îi smulg cu dexteritate. În unele magazine s-h stă scris mare pe pereţi: „Păziţi-vă buzunarele!”. S-a constatat că în „ziua de marfă” (Senzaţional! Superdeschidere, noutăţi de sezon, preţuri mini­me bla bla…) vin ălea cu ceva bani. La prima reducere, clasa de mijloc. Sărăntoacele se calcă pe picioare în ultima zi, la reduceri de 40 la sută şi la 3 lei bucata.

REŢETĂ DE CRIZĂ
Morcov cu fasole la cuptor. Trebuie să ai măcar un sfert de kil de fasole, un morcov, o ceapă. Cu ceva usturoi, ulei, pătrunjel tocat, sare, piper şi boia – e ospăţ.

Cine are mai are serviciu (şi, deci, leafă) poate pune şi un ardei gras roşu.

Fasolea (aleasă şi spălată) se pune la fiert. După ce a dat de mai multe ori în clocot nu mai arunci prima apă (fiindcă e criză, dar te-apucă burta, tu decizi) şi pui sare. Vii cu ceapa tăiată mărunt de tot, să pară mai multă (şi ardeiul tăiat fâşii, cine are). Laşi pe foc până se înmoaie. Cureţi morcovul cu atenţie să nu pierzi nimic, îl tai rondele fine, îl arunci cu grijă în uleiul încins. Adaugi usturoiul pisat, sarea, pătrunjelul. Boiaua şi piperul, facultativ. Fasolea fiartă şi scursă se deşartă într-o cratiţă, peste ea vine compoziţia de morcov. Laşi cratiţa la cuptor 15 minute.

Un morcov cu fasole, mai puţin de atât doar în Haiti e posibil. Porţia e pentru o persoană. Restul familiei, vorba lui T.O., să-şi facă.

Căpşunarii nu se mai sparg în figuri când vin în ţară

Muncitorii români din străinătate vin acasă, de Crăciun, cu zboruri mai ieftine, cu bagaje mai mici, închiriază mai puţine maşini, iar la taxiuri nici nu se uită. După Sărbători se vor întoarce în vâltoarea crizei din străinătate, unde, fie criza cât de rea, tot mai bine-i ca la noi.

Aeroportul Băneasa duduie – ca altădată economia – de tropotul grăbit al pasagerilor către ieşire. Îi aşteaptă o mulţime deasă şi nerăbdătoare, strânsă într-un apendice de termopan, nu mai mare decât veranda unei case de ţară – un adaos modern şi inestetic la clădirea inaugurată în 1922, în drumul avioanelor de la Paris înspre Constantinopol. Micul aeroport internaţional, asaltat din toate părţile de blocuri şi vile, parcă se umflă ca să poată primi infuzia de călători dinaintea Crăciunului.

Cursele de Roma, Veneţia, Bergamo, Napoli aduc mai ales muncitori români. Când aterizează un avion din Italia, începe agitaţia printre taximetrişti.

Sunt fix zece locuri de staţionare în faţa aeroportului. Cum pleacă maşina din capul şirului, o dată la câteva zeci de minute, alta îi ia locul. Taximetriştii stau pe peron şi fumează. Nici nu se mai obosesc să-i tragă pe muşterii de mânecă spre maşini. Mihai Dragomir poartă la piept un ecuson cât o ţiglă pe care scrie: „Orient – Taxi autorizat“. Adică nu e dintre acei piraţi ai asfaltului care jupoaie de pe victimă două milioane de lei vechi din Băneasa până la Gara de Nord, ci e un meseriaş cinstit, cu tarif la vedere, dar nici asta nu-l ajută. „Anii trecuţi venea românul nostru de la avion – povesteşte taximetristul -, se oprea la ieşire, se uita peste maşini şi care era mai a dracului de scumpă, pe aia o lua. Şi când plătea, izbea banii de bord uite-aşa, să pocnească, nici rest nu lua. Se spărgeau cu banii în figuri. Am avut curse la Vaslui, la Galaţi… Dar acum, uite, nu mai bagă mâna-n buzunar, zici că le-a pus cineva otravă pe bani. Dacă nu-i aşteaptă nimeni, se duc frumuşel cu ITB-ul la gară, se urcă la tren şi pa!“

În aeroport sunt opt firme care închiriază maşini şi la toate ghişeele nu vezi decât domnişoare plictisite, absorbite de integrame sau jocuri pe calculator. Şi doar e aproape amiaza, avioanele vin unul după altul şi varsă în strungile controlului de frontieră şiruri lungi de pasageri nerăbdători să ajungă pe la casele lor, peste tot prin ţară, dar, ca niciodată, nu vine nimeni să închirieze vreo maşină.

Daniel Manea, patronul firmei Holiday Car Rental, este de 9 ani în afacerea cu maşini de închiriat. De fiecare dată, între 1 decembrie şi 30 ianuarie, toate maşinile erau ocupate. Pentru începutul lui februarie trebuia să faci rezervare de prin noiembrie. „Iar în restul anului, gradul de ocupare nu scădea niciodată sub 95 la sută. Acum, adaugă patronul, abia pe 20 decembrie am închiriat tot parcul de maşini, iar de pe 2 ianuarie încep iară să am maşini libere. E cel mai prost an. Şi astă-vară am mers numai cu jumătate din maşini, că veneau tot mai puţini turişti străini. Dacă mă întreba Tăriceanu pe mine, eu puteam încă de prin iunie să-i spun că a venit criza şi la noi în ţară, de-atunci se simţea.“

Dorel Andrieş, un moldovean ciolănos, cu palmele cât lopata, tocmai a aterizat de la Roma. E al cincilea an de când lucrează în construcţii prin Italia. A venit acasă la fiecare Crăciun şi de fiecare dată l-a aşteptat cineva la aeroport. Nu şi acum. Se uită într-o parte, în alta şi îşi târăşte valiza cu rotile până la cafeneaua de pe peron şi scoate portofelul. Cere o cafea. „Patru lei“, îi spune zâmbind domnişoara care s-a şi apucat să stoarcă un jet subţire de cafea din aparatul gălăgios. Ciolănosul închide puţin ochii, face un calcul în minte şi zice: „Scump! În Roma era jumătate de euro“.

Cât îşi bea cafeaua pe care ar fi refuzat-o bucuros când a aflat cât costă, ciolănosul povesteşte că el de felul lui nu e unul din ăla care-şi mănâncă de sub unghii, să se zgârcească la o cafea. Însă în ultimul timp a păţit în Italia nişte necazuri care l-au făcut să fie mai grijuliu cu banul. „Am avut firma mea de construcţii într-un orăşel de lângă Roma, începe el sugând în gol o ţigară imaginară, fiindcă s-a lăsat şi de fumat ca să mai peticească punga. Nu mai merge de mai mult de un an. Aveam lucrări mici, dar multe, pe la particulari. Acum firma stă pe zero, iar eu muncesc cu ziua pe la alţii. Şi nici nu-s plătit la timp, fiindcă nici italienii nu mai plătesc lucrările la timp.“

Dar de venit înapoi, în România, Dorel Andrieş n-ar veni. Zice că răul cel mai rău din Italia e mai bun decât binele din ţară. Acolo, dacă se întâmplă să capete de lucru pe 3-4 zile, cu banii ăia se poate întreţine o lună – noroc că mai stă cu câţiva botoşăneni de-ai lui şi plătesc chiria la grămadă. El, care, când venea acasă, făcea cinste la tot cartierul, acum recunoaşte: „Fac şi foamea în Italia ca să adun un ban să trimit acasă la copii. Am mai muncit şi la cules măsline, şi la portocale când n-am avut pe meserie, în construcţii. Acum, după Crăciun, am o promisiune la nişte şcoli din Milano şi la nişte cazărmi de carabinieri, ceva amenajări interioare, numai lucrări bugetare. Zilele trecute guvernul italian a deblocat 28 de miliarde de euro pentru lucrări publice, la care sper să prindem şi noi, românii, o feliuţă. Am început să stăm cu ochii pe televizor, la ştiri, să vedem ce se mai anunţă cu noi, cu banii, cu economia… Gata cu telenovelele“.

La casa de schimb valutar din sala de aşteptare, doi bărbaţi se uită unul la altul, apoi la cartonul ce afişează cursul valutar, apoi la doamna de la ghişeu, apoi în sus şi iar unul la altul. Unul scoate telefonul şi începe să facă nişte calcule. Pe un euro, el poate să primească 3,2 lei. Dacă ar vrea să cumpere un euro, i-ar trebui 4,2 lei. Amândoi bărbaţii îşi iau bagajele şi pleacă. Se opresc şi aruncă o privire prin vitrina shopului. Nu cumpără nimic. De când au coborât, n-au cheltuit decât nişte mărunţiş pe câte o cartelă GSM, mai mult ca să nu le refuze pe fetele acelea frumoase care îi întâmpinau de cum treceau de controlul de frontieră. Când unul îşi dă seama de asta, se opreşte şi râde către celălalt: „Bă, da’ speriaţi mai suntem de criză! Haide, bre, să luăm un whisky bun să bem pe tren“. „Oi, zice celălalt, ce ai? Te-ai prostit la cap? Crezi că te aşteaptă Geoană acasă cu 25.000 de euro? Mai bine ia o ciocolată la copii“.

Aceştia sunt totuşi oameni care au venit acasă cu avionul. 156 de euro de la Roma la Bucureşti. „În perioade mai puţin aglomerate, spune casieriţa de la My Air, o companie low-cost, un zbor Roma-Bucureşti şi retur coboară şi la 60 de euro şi tot rămân locuri nevândute. A scăzut mult, anul acesta, numărul pasagerilor.“

Cei din aeroport sunt românii care câştigă. Ceilalţi vin cu maşinile, câte doi-trei într-una: împart cheltuielile, conduc pe rând şi scurtează astfel timpul. Iar alţii nici nu mai vin acasă, rămân să lucreze şi de Crăciun, când italienii lasă casele pe mâinile lor să le mai lustruiască pe ici, pe colo. Şi aşteaptă de acasă sarmale, şuncă şi caltaboşi. Astea îi mai leagă de ţară.

Justificându-şi retragerea, Stolojan invocă soarta sacrificaţilor Victor Ciorbea şi Radu Vasile

La opt zile după decizia de a renunţa la mandatul de premier, Theodor Stolojan a vorbit, în prime-time, la postul public de televiziune, despre ce l-ar fi motivat să facă acest gest. El a reluat precizările făcute prin intermediul unei scrisori date publicităţii cu o oră mai devreme: nu a fost „parte în niciun scenariu politic” pentru că nu este „genul”, nu au fost tensiuni în PD-L vizavi de desemnarea sa ca prim-ministru, nu a pus condiţii privind desemnarea în guvern a anumitor persoane şi nu este bolnav.Stolojan a insistat din nou pe ideea că era normal ca preşedintele PD-L să fie şi premier. „Aţi văzut ce s-a întâmplat în România când, într-o guvernare de coaliţie, premierul nu a fost şi preşedintele partidului aflat la guvernare”, a subliniat el, cu o referire la Victor Ciorbea şi Radu Vasile, premieri „sacrificaţi”. Democrat-liberalul a susţinut că i-a împărtăşit preşedintelui Traian Băsescu această concluzie, deşi ieri preşedintele a susţinut la B1TV că Stolojan „nu i-a dat niciun motiv”. Stolojan a reluat faptul că după 1 ianuarie PD-L va analiza rezultatele alegerilor, inclusiv impactul retragerii sale, ocazie cu care se va supune deciziei formaţiunii din care face parte.

„Sunt şi dificil”

Fostul lider liberal a lăudat abilităţile de negociere ale actualului premier, Emil Boc, mărturisind că a fost surprins de precizia şi eficienţa cu care acesta a negociat politic cu PSD. „Sunt şi dificil”, a admis prim-vicele PD-L, la întrebarea moderatoarei, admiţând că este mai mult un tehnocrat decât un politician. „Aveam în minte şi oameni potriviţi pentru anumite funcţii”, a mărturisit el, cu menţiunea că nu a mai ajuns să discute aceste nume. El a mai precizat că a propus celor două partide un moratoriu pe tot ce înseamnă promisiuni electorale pentru primele şase luni din 2009 şi pentru actele normative ale lui Tăriceanu cu aplicare de la 1 ianuarie. Tot cu titlu de dezvăluire, Stolojan a povestit că, atunci când şi-a anunţat intenţia de a candida la fotoliul de premier, a avut o discuţie cu conducerea PD-L, căreia i-a cerut să caute şi un alt candidat-surpriză, mai tânăr. Prim-vicele a susţinut că acest demers i-a fost inspirat de Sarah Palin, care „la început făcuse o surpriză”.

Ca şi în scrisoare, Stolojan a mărturisit că şi-a dorit o alianţă cu PNL până acolo încât ar fi cerut conducerii PD-L să ia în calcul propunerea unei alte persoane din partid pentru a fi nominalizată ca premier dacă nevoia alianţei de guvernare cu liberalii ar fi cerut-o. El a dat de înţeles că s-a resemnat cu această decizie a democrat-liberalilor: „Cu toată reţinerea mea personală faţă de guvernarea cu PSD, am hotărât să merg mai departe, cu bună credinţă, ştiind că, pentru reformele care trebuie înfăptuite şi perioada dificilă economică în care ne aflăm, este nevoie de un guvern susţinut de o majoritate solidă în Parlament”. În schimb, Stolojan a arătat că s-a retras pentru că i s-a părut normal şi onest ca preşedintele PD-L să devină şi premier, având în vedere că puterile erau concentrate în mâinile celor doi lideri de partid, reuniţi în Colegiul Preşedinţilor. El vine şi o ”justificare” a acestui aranjament – în timp de criză, deciziile guvernamentale trebuie să fie luate şi puse în practică rapid.

*gandul

FĂRĂ ASOMARE/Tăierea unui porc obişnuit

Pe la opt şi un sfert dimineaţa au venit „băieţii”. Au ieşit din ceaţă şi au intrat în coteţ. Au legat porcul şi l-au culcat la pământ. Porcul a fost un animal cuminte toată viaţa lui. N-a guiţat în urechile vecinilor când i-a fost foame; n-a dărâmat coteţul. De râmat a râmat cât să nu-şi facă de ruşine neamul porcin din satul prahovean de domiciliu.

Niciodată n-a simţit nevoia să evadeze şi să distrugă răsadurile din grădină. Acum însă e vorba de viaţa lui. Se zbate cu toate cele 150 de kile. Un porc-putere în luptă cu patru oameni: Angelică, Lae, Ion şi domnul Toma, proprietarul porcului. Ion ţine cuţitul. E singurul care ştie unde să lovească. Simplu, direct, brutal, tradiţional, neasomat şi nesomat. Porcul e roşu. Grohăie din ce în ce mai încet. Tace. Gata! Sacrificarea a durat un minut.

Cei patru se spală pe mâini, fac o scurtă pauză de ţuică, apoi se întorc la locul crimei. Apucă porcul de picioare şi-l cară în spatele coteţului, în grădină. Îl aşază cu râtul spre răsărit, după obicei, pe-o masă de scânduri. Pe scânduri se pot vedea urmele porcilor căzuţi la datorie în anii trecuţi. Din coteţul animalului sacrificat, prin plasa de sârmă, sângele se scurge până departe, în spatele grădinii. Găinile calcă în acest pârâiaş roşu şi privesc curioase, dar calme, întreaga agitaţie.

PÂRLITUL
Pârlitul e cea mai lungă şi mai grea etapă. Nu e vorba doar de îndepărtarea părului, ci şi de frăgezirea şoriciului.
Nu se mai folosesc paiele, ci o butelie şi un arzător. E mai curat aşa şi mai eficient. Din când în când, arzătorul, pe care îl mânuieşte Angelică, trebuie desfundat cu o sârmuliţă. Lae trebăluieşte cu un cuţit pe lângă masa de operaţie.
Răzuieşte ici-colo, crestează urechea porcului şi-i scoate cercelul cu numărul de înregistrare. Oficial, cercelul se numeşte „crotalie” şi trebuie predat medicului veterinar. Afară e frig, butelia se răceşte, presiunea scade. Lae toarnă apă caldă peste ea.
După vreo oră şi jumătate, porcul e negru ca tăciunele şi domnul Toma constată, uşor dezamăgit, că animalul s-a mai micşorat. Apoi suina e udată cu apă caldă pe toate părţile şi învelită cu o pătură. După tradiţie, porcul trebuie călărit, dar de faţă sunt numai oameni în toată firea şi se trece peste acest obicei.

SPĂLAT ŞI TRANŞAT
Porcul trebuie lăsat învelit o vreme, să fie mai uşor de curăţat. E o ocazie bună pentru încă o pauză de ţuică şi pentru o gustare. După 20 de minute, porcul e gata de spălat şi tranşat. E frecat cu peria. „N-a fost el niciodată aşa curat”, râde Angelică. „Adidaşii” ajung primii într-un lighean. Porcul e aşezat pe burtă şi Angelică îi crestează cu cuţitul o cruce în frunte, o dă cu sare şi le urează proprietarilor:
„Să-l mâncaţi sănătoşi!”. Obiceiul acesta al semnului în frunte şi al datului cu sare e de pe vremea romanilor, aveam să aflu mai târziu. În lighean ajung mai apoi şuncile.
Angelică taie coastele cu un toporaş. „Recoltaţi probe de carne din pilierii diafragmatici sau musculatura intercostală; prezentaţi-vă la medicul veterinar de pe raza localităţii, pentru efectuarea examenului trichineloscopic obligatoriu”, spun recomandările de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară.
După multe căutări, Angelică găseşte pilierii şi-i trimite la veterinar. „Sănătos” e răspunsul care vine după o jumătate de oră, când carnea a fost aranjată în cămară, la răcoare, iar „băieţii” s-au aşezat deja la masă, pentru pomana unuia dintre cei cinci milioane de porci tăiaţi de Crăciun. Atâţia ne-a spus
Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc, că sunt sacrificaţi la sfârşit de an în România.


Tradiţii
În tradiţia românească, porcul se taie la 20 decembrie, de Ignat. Se spune că sacrificarea animalului într-o altă zi decât Ignatul va aduce ghinion în anul următor. După ce este sacrificat, porcul e aşezat cu capul spre răsărit şi i se crestează pe frunte o cruce, pe care se pune sare. Tradiţia cere ca, după tranşare, să se facă o pomană sau un praznic al porcului, la care participă întreaga familie. Înainte de Anul nou, în Prahova, după ce obţin aprobare de la Primărie, tinerii pleacă prin sat la urat, fiind împărţiţi în mai multe cete. Ceata „urătorilor”, formată din copii în costume populare, merge înaintea „mascaţilor” şi a plugului. Mascaţii sunt flăcăi care pocnesc din bici în jurul plugului, pentru alungarea spiritelor rele. Urătorii trebuie primiţi în curte, pentru ca anul viitor să fie bun.

*jurnalul

SEMNAL DE ALARMĂ/ALRO, spre faliment controlat

Ruşii care controlează Vimetco sifonează anual un profit de 42 de milioane de dolari la ALRO Slatina, iar compania este împinsă pentru luna martie 2009 la un faliment intenţionat de către patroni, spun sindicaliştii.

Compania se află pe un butoi cu pulbere, salariaţii având pentru astăzi un protest la care se aşteaptă să participe peste 3.000 de oameni, angajaţi ,dar şi membri ai familiilor lor, care depind, ca toată Slatina, de combinat. “Managementul companiei, în frunte cu Christian Wuest (preşedintele Consiliului de Administraţie – n.r.) profită de criză şi vrea să facă un profit dublu prin vânzarea energiei cumpărată cu 27-30 de dolari pe MWh de la Hidroelectrica, decât să producă aluminiu. Aşa a ajuns la concluzia că e mai profitabil să închidă pentru tot anul viitor 3 din cele 6 hale de electroliză, adică 50% din producţie, şi să vândă energia pe bursă cu un profit dublu”, ne-a declarat Ion Drăghia, preşedintele sindicatului ALROPRODUCT. El a mai spus că ALRO consumă anual 7% din consumul de energie al ţării, ceea ce înseamnă circa 3 TWh. Astfel, pentru anul viitor se vor elibera 1,5 TWh, care la un preţ de 145 de lei/Mwh ar însemna un profit de 75 milioane de dolari.

Drăgoi a mai precizat că în 2008 patronatul a “exportat profituri în valoare de 30 de milioane de dolari” prin diverse contracte de consultanţă care nu au adus nici un folos companiei. Într-o notă către Vitaly Machitschi, patronul rus al grupului Vimetco din 12 decembrie, sindicaliştii mai reclamă că pe piaţa internă, care reprezintă 20% din producţia combinatului, s-a efectuat transferul comenzilor către firma GILINOX SRL, ceea ce se traduce într-un transfer de profit de 1 milion de dolari pe lună către acest SRL.

Drăghia precizează că Serghei Gheorghe, directorul de Achiziţii Logistică al ALRO, a acţionat împotriva intereselor companiei achiziţionând în vara acestui an materii prime (alumină, cocs) la preţuri cu 50% mai mari faţă de piaţă. Consiliul de Administraţie al ALRO se întâlneşte azi pentru a decide reducerea producţiei. Compania analizează reducerea numărului de angajaţi cu 1.200 de oameni din totalul de 3.000.

Sindicaliştii nu sunt de acord cu acest fapt, motivând că deja în ultimii doi ani şi jumătate peste 3.500 de angajaţi au fost daţi afară în procesul de restructurare. Ion Drăghia ne-a mai precizat că în aceste zile va contesta în instanţă privatizarea pentru neîndeplinirea planurilor asumate.

*jurnalul

LEGE SFIDATĂ/Executări silite, după ureche la Timişoara

Primăria Timişoara şi-a pus în cap comunitatea de afaceri, după ce Direcţia Fiscală a emis nu mai puţin de 2.000 de somaţii pentru neplata la timp a unor impozite pe clădiri.Somaţiile prevăd sume aberante, restanţe şi majorări din anul 2003 încoace. Emise între 12 şi 15 decembrie, aceste hârtii îi anunţă pe contribuabili că împotriva lor “s-a pornit executarea silită”, cu toate că aproape toţi cei 2.000 de agenţi economici sunt cu plata impozitelor la zi. Mai mult, termenul de plată de 15 zile nu poate fi respectat, deoarece direcţia fiscală a primăriei a intrat în vacanţă de la 22 decembrie. Mulţi dintre agenţii economici timişoreni vor să dea primăria în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

SOMAŢII FĂRĂ ACOPERIRE
Peste 2. 000 de patroni s-au trezit peste noapte cu astfel de somaţii prin care li se cere plata unor impozite pe care ei le-au achitat deja. Mai mult, somaţiile au fost emise începând cu 12 decembrie şi cu un termen de plată de 15 zile. Aceasta, în condiţiile în care Direcţia Fiscală a primăriei a intrat în vacanţă de ieri. Majoritatea celor somaţi au dările plătite la zi, dar se tem să nu se trezească cu executorii judecătoreşti la uşă în primele zile ale lui 2009. Mai bine de jumătate din cei 2.000 de patroni somaţi au hotărât să atace în instanţă decizia primăriei. “Oamenilor le e frică că se vor trezi cu conturile blocate după 1 ianuarie. Este o modalitate subversivă de a lua banii oamenilor. Cei slabi de înger vor plăti, chiar dacă nu au nici o restanţă. Când eşti anunţat peste noapte că s-a început executarea silită împotriva firmei tale, deşi ai toate dările plătite la zi, simţi că urmează să faci un atac de cord”, ne-a declarat Ion Răducanu, membru al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România şi fost consilier local. Acesta s-a consultat cu peste 300 de patroni aflaţi în această situaţie şi vor da în judecată semnatarii somaţiilor pentru abuz în serviciu. “La primărie se lucrează haotic. Probabil sunt într-o criză financiară şi au încercat acest tertip al presiunii psihologice. Eu am făcut parte din Consiliul Local Timişoara şi cred că mai există o variantă: cei de la Direcţia Fiscală au pierdut baza de date cu contribuabilii sau această bază de date este neactualizată de ani de zile”, a mai declarat Ion Răducanu.

CER SENIN LA PRIMĂRIE
Adrian Bodo, directorul Direcţiei Fiscale din Primăria Timişoara, era plecat în vacanţă încă de vinerea trecută. Telefonic, acesta a desfiinţat somaţiile semnate chiar cu propria mână. El consideră firesc să fie somate cu executarea silită a 2.000 de firme, chiar dacă majoritatea nu au nici o datorie către primărie.

“Şi ce dacă e vacanţă? Firmele pot plăti cu ordin de plată.
De anul trecut până acum am introdus în baza de date peste 80.000 de declaraţii de plată. Unele e posibil să nu apară în baza de date. Noi am neglijat baza de date până anul trecut. La ce volum de informaţie prelucrăm şi din cuaza lipsei de date pot apărea erori. Termenul de 15 zile este unul prevăzut de lege, dar cei cu datorii pot merge în Laponia în vacanţă liniştiţi şi pot plăti în ianuarie. Cei fără datorii nu trebuie să îşi facă probleme că au fost somaţi, la ei e vorba doar despre o regretabilă eroare”, ne-a declarat Adrian Bodo, directorul Direcţiei Fiscale din primărie. Dincolo de vorbele acestuia, patronii firmelor se tem de somaţia scrisă şi de executarea silită, fie ea chiar şi ilegală. Eventuala blocare a conturilor şi a activităţii în primele zile din ianurie se va lăsa cu peste o mie de procese împotriva Primăriei Timişoara.

*jurnalul

Boc: Am decis plafonarea salariilor directorilor de agenţii şi companii de stat

Plafonarea salariilor şefilor de agenţii guvernametale, suspendarea ocupării postrilor vacamte în instituţiile publice şi actele normative ce reglementează organizarea ministerelor au fost hotărârile luate astăzi în prima şedinţă a cabinetului Emil Boc.

Premierul a reamintit cuvintele cheie ale Parteneriatului pentru România la care a adăugat că demnitarii sunt primii care vor strânge cureaua.

„Primii care trebuie să strângă cureaua sunt demnitarii. Astăzi am adoptat câteva acte normative pentru a da un exemplu în acest sens. Am decis ca remuneraţia pentru şefii agenţiilor, companiilor naţionale la care statul este acţionar principal să se plafoneze la nivelul indemnizaţiei unui secretar de stat, adică 4.800 lei pe lună. Prin asta înţelegem să punem stop bugetarilor de lux„, a spus Emil Boc.

Premierul a anunţat şi o serie de tăieri de salarii în domeniul bugetar: „Pentru acele regii aflate în subordinea Consiliului Judeţean indemnizaţia nu va depăşi salariul vicepreşedintelui Consiliului judeţean. Am decis ca membrii consiliului de administraţie indemnizaţia acestora în 2009 să fie la nivelul de 1% din indemnizaţia directorilor sau a preşedintelui de consiliu de administraţie„.

O altă măsură anunţată de noul prim-ministru este suspendarea ocupării posturilor vacante din instituţiile publice. „Până la 30 decembrie 2009 se suspendă procedura de ocupare a acestora. În acest fel sperăm să realizăm o economie de un miliard„, a mai spus premierul.

Liderii coaliţiei guvernamentale au stabilit ca în structura noului Executiv să fie 18 ministere, la care se adaugă postul de vicepremier şi cel de ministru pentru relaţia cu Parlamentul.

Cabinetul a fost abilitat de Parlament să emită ordonanţe pe perioada în care Legislativul este în vacanţă de sărbători.

Cabinetul Boc mai trebuie completat cu secretari de stat la fiecare minister, iar în perioada imediat următoare vor trebui numiţi atât secretarul general al Guvernului, cât şi şefi de agenţii şi autorităţi din subordinea guvernului şi a premierului.

Luni miniştrii au depus jurământul la Palatul Cotroceni în faţa preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului a mărturisit că i se îndeplineşte visul de a avea un executiv puternic, cu susţinere parlamentară fără precedent.

Radu Berceanu: Am decis să eliberez 24 de directori din funcţie

Proaspătul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a luat deja prima decizie din această poziţie. Breceanu a eliberat din funcţie 24 de directori ai companiilor naţionale şi regiilor autonome ce aparţin de minister.

„Ministerul are în subordine mai multe companii, societăţi naţionale şi regii autonome. M-am hotărât să îi eliberez pe toţi cei 24 de directori din funcţie, pentru că m-am uitat pe salariile lor. Sumele arată cam aşa: CFR – 187 milioane, Metrorex – 150 milioane, Aeroportul Henri Coandă – 210 milioane, Autoritatea Aeronautică – 196 milioane. În total, salariile acestor persoane ajung la 105.000 de euro, la care se adaugă indemnizaţiile celor din consiliile de administraţie„, a spus Radu Berceanu care a adăugat că „nesimţirea a ajuns la o cotă mult prea ridicată„.

În replică, fostul ministru Ludovic Orban a catalogat decizia lui Berceanu ca fiind începutul unei campanii de politizare. „Nu poţi judeca un director ca pe un funcţionar din primărie. Directorii aveau răspunderi uriaşe în munca lor„, a mai spus Orban care a mărturisit că pe mulţi dintre cei eliberaţi astăzi din funcţie el i-a găsit în minister. Fostul ministru a adăugat că salariile au crescut doar în baza legii.

Directorii din Ministerul Transporturilor au aflat de la televizor că au fost demişi

Ei au declarat că Radu Berceanu nu i-a informat despre demitere şi s-au arătat rezervaţi în a comenta decizia noului ministru. Unii dintre şefii rămaşi fără slujbă spun că salariile lor nu erau atât de mari precum susţine Berceanu.

Potrivit noului ministru, Radu Berceanu, cele mai mari salarii din Ministerul Transporturilor sunt ale directorilor din companiile aeriene. Aleodor Frâncu, directorul companiei Romatsa câştigă 37.000 de lei într-o lună. De patru ori mai mult decât preşedintele României.

1 200

Astăzi am avut cea de 1 200 vizită pe blogul meu

Un fost majordom al reginei Elisabeta a II-a, condamnat la inchisoare pentru pedofilie

Un fost majordom al reginei Marii Britanii Elisabeta a II-a a fost condamnat luni la sase ani de inchisoare pentru acte de pedofilie, una dintre victime fiind adusa pentru a servi ceaiul cu regina-mama, relateaza AFP.
Paul Kidd, in varsta de 55 de ani, a fost arestat cand una dintre victimele sale a sunat la politie, dupa ce a citit un interviu acordat de acesta unui ziar, la implinirea a 10 ani de la moartea printesei Diana, informeaza NewsIn.Kidd, care isi castiga existenta sustinand discursuri despre fostul sau loc de munca – majordom regal – a pledat vinovat pentru noua capete de acuzare de ofensa la pudoare, sase capete de acuzare de intretinere de acte sexuale cu un copil si pentru ca a provocat sau incitat un copil sa practice un act sexual. El a pledat vinovat si pentru posesie sau realizare de fotografii indecente cu copii.

„(Victimele erau – n.red.) in puterea dumneavoastra, faceau tot ceea ce le cereati„, a subliniat judecatorul Mushtaq Khokhar, cand a citit sentinta lui Kidd. Fostul majorodom a fost condamnat la detentie pe o perioada nedeterminata (o caracteristica a dreptului britanic), din care sase ani fara drept de eliberare.

„Consider ca sunteti o persoana periculoasa, care reprezinta un pericol pentru tinerii pe care ii intalneste”, a adaugat judecatorul.

Barbatul a fost condamnat pentru fapte comise in anii ’70 si ’80, dar si intre 2005 si 2008. Kidd a intrat in serviciul reginei in 1977, apoi in cel al reginei-mama din 1979 pana in 1984.

Fostul majordom si-a adus chiar una dintre victime sa serveasca ceaiul cu regina-mama, Elisabeta a II-a, in resedinta londoneza a acesteia, Clarence House, a declarat luni procurorul.

Anchetatorii au descoperit 18.000 de fotografii cu copii neidentificati si un film din 2006, in care acuzatul se pregatea sa intretina relatii sexuale cu un tanar, in computerul lui Kidd, in fisiere a caror parola era Pickles, aparent o aluzie la numele unuia dintre cainii familiei regale.

Ultima sa victima a fost obligata sa intretina relatii sexuale si cu un prieten al lui Kidd, David Hobday, in varsta de 57 de ani. Acesta a fost condamnat la trei ani de detentie, dupa ce a pledat vinovat pentru acte sexuale cu un minor si detinere de imagini indecente cu un minor.

„Kidd si Hobday (…) snt predatori sexuali care si-au manipulat victimele si le-au supus la acte sexuale groaznice iar si iar„, a spus inspectorul James Teggart, de la Unitatea pentru protectia familiei.

*9am

Astăzi are loc prima şedinţă a noului Guvern Boc

Cabinetul Boc începe treaba de astăzi. După ce vor prelua ştafeta de la predecesori, miniştrii au de la ora 14:00, prima şedinţă de guvern.

Cabinetul a fost abilitat de Parlament să emită ordonanţe pe perioada în care legislativul este în vacanţă de sărbători.

Cabinetul Boc mai trebuie completat cu secretari de stat la fiecare minister, iar în perioada imediat următoare vor trebui numiţi atât secretarul general al Guvernului, cât şi şefi de agenţii şi autorităţi din subordinea guvernului şi a premierului.

Până la prima şedinţă a Guvernului de astăzi, miniştrii din Guvernul Tăriceanu vor preda ştafeta înlocuitorilor lor din Guvernul Boc.

Ieri miniştrii au depus jurământul la Palatul Cotroceni în faţa preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului a mărturisit că i se îndeplineşte visul de a avea un executiv puternic, cu susţinere parlamentară fără precedent.

VOT DE ÎNVESTITURĂ/Cabinetul lui Boc,cu acte-n regulă

Cu o largă majoritate, de 324 de voturi pentru, 115 împotrivă (şase fiind anulate), Cabinetul Boc a primit ieri votul de învestitură în Parlament, după care a depus jurământul în faţa preşedintelui Băsescu.

„Sunt onorat de votul pe care l-am primit, împreună cu echipa mea, din partea Parlamentului. Este un vot care ne responsabilizează. Ştim ce povară apasă pe umerii noştri, dar ştiu că am încredere în echipa pe care o am alături de mine şi care va da stabilitate ţării„, a precizat Boc după şedinţa de învestire la care a fost prezentă şi soţia lui, dar şi Patriarhul Daniel. El a anunţat totodată că prima şedinţă a noului Guvern va avea loc astăzi, în jurul orei 14:00. De asemenea, el i-a convocat pe miniştri în această dimineaţă, la Palatul Victoria, pentru o discuţie informală înaintea primei şedinţe de Guvern a noului Cabinet.

După votul de învestitură din Parlament, membrii Cabinetului Boc au mers aseară la Cotroceni, unde au depus rând pe rând jurământul în faţa preşedintelui Băsescu. A urmat un discurs de aproximativ 20 de minute în care şeful statului a afirmat că acest Guvern este rezultatul unui compromis politic în interes public, cel mai puternic pe care România l-a avut din ’89 încoace, spunând totodată că în sfârşit îşi vede visul cu ochii, respectiv un Guvern susţinut transparent în Parlament. De asemenea, şeful statului a arătat că actualul Guvern este 100% românesc, deosebindu-se de cel din 2004, care a început ca unul al României şi a terminat fiind parţial al lui Fenechiu şi al lui Patriciu. „Mă bucur că este sută la sută Guvernul României. Am mai instalat un Guvern în 2004, care a început ca Guvern al României şi a terminat să fie un Guvern parţial al lui Fenechiu, parţial al lui Patriciu, parţial al mai ştiu eu cui”, a spus Băsescu. „Vă cer să rămâneţi până la capăt Guvernul României„, a adăugat Băsescu. „Ceea ce trebuie să nu se întâmple într-un guvern este ca cinci miniştri să fie ai lui Vântu, trei ai lui Patriciu şi vreo patru ai lui Fenechiu sau mai ştiu eu în ce repartiţie„, a comentat şeful statului. El le-a cerut miniştrilor să nu înşele încrederea celor care i-au susţinut politic din cadrul propriului partid. „Şi primul mod de a nu le înşela încrederea ar fi acela de a rămâne devotaţi jurământului pe care l-aţi depus în această seară„, a adăugat el.
Băsescu a subliniat totodată că România, care intră tot mai mult în criza economică globală, are un sistem bancar care a rezistat foarte bine crizei financiare şi va rezista în continuare, însă a arătat că societăţile româneşti şi-au pierdut pieţele. El a menţionat că marea problemă a economiei româneşti este contractarea pieţelor, mai întâi piaţa internă, apoi cea externă. „Cu certitudine, nimeni nu va putea diminua la zero efectele crizei„, a spus el, adăugând că misiunea Guvernului este să încerce să diminueze în limite maxime efectele crizei pentru populaţie. De altfel, el a spus că având o susţinere parlamentară fără precedent Cabinetul Boc nu ar avea nici o scuză ca România să nu fie transformată în bine. Pe lista lui Băsescu un loc prioritar l-a avut educaţia, pledând pentru reformarea sistemului de învăţământ.
El a invocat statisticile care indică o depreciere îngrijorătoare a calităţii actului educaţional, tinerii care se afirmă fiind de fapt excepţii.

REVIZUIREA CONSTITUŢIEI REVINE
Invocând aceeaşi forţă a majorităţii parlamentare, şeful statului a spus că aceasta le permite miniştrilor „să privească în Constituţie”, apreciind că legea fundamentală trebuie revizuită pentru a elimina erorile şi ambiguităţile. „Avem obligaţia să privim şi la justiţie cu toată seriozitatea. Noile coduri – patru coduri – trebuie să devină o prioritate absolută a Guvernului şi a majorităţii”, a adăugat el. Băsescu a mai spus, în virtutea aceleiaşi majorităţi, că ar trebui să existe curajul de a folosi sintagma „autonomie locală”, realitatea fiind că „localităţile din România au nevoie de autonomie, de capacitatea de a decide la nivelul comunităţilor”.

SOLUŢIE CU PIERDERI URIAŞE
Ulterior, la B1 Tv, şeful statului a afirmat că formarea coaliţiei de guvernare PD-L-PSD a fost pentru el o soluţie cu „pierderi politice uriaşe”, electoratul său fiind în mare măsură potrivnic PSD. El a spus că a încercat să-l convingă pe Călin Popescu Tăriceanu să renunţe la cerinţa de a fi în continuare premier şi că a sperat până în ultima clipă ca PNL „să se flexibilizeze”, motiv pentru care a amânat anunţarea premierului desemnat până în 10 decembrie. În cadrul emisiunii, Băsescu l-a lăudat foarte mult pe Boc, afirmând în acest context că s-a întâlnit şi a discutat cu liderul PD-L de 5-6 ori de la alegeri şi până în momentul desemnării lui Stolojan ca premier. După anunţarea publică a premierului desemnat, Băsescu a spus că s-a retras şi a mai stat de vorbă cu Boc, dar de atunci şi până sâmbătă, 13 decembrie, când a participat la reuniunea PD-L de la Clubul diplomaţilor, nu a mai discutat cu liderul PD-L. Referindu-se la această reuniune, şeful statului a ţinut să precizeze că nu a pus problema excluderii vechilor pedişti, ci le-a cerut să nu-şi aducă prietenii în viitorul guvern. Anticipând întrebarea că preşedintele trebuie să fie imparţial, Băsescu a explicat că s-a dus la reuniunea PD-L pentru că din acest partid a plecat, îi e drag, şi că de la el lucrurile se văd mult mai bine decât de la ei.

STOLOJAN A RENUNŢAT DE SĂMBĂTĂ LA MANDAT
Băsescu a povestit că tot sâmbătă, 13 decembrie, la prânz Stolojan s-a dus la el şi i-a pus hârtia pe masă că renunţă la mandatul de premier desemnat. Băsescu i-a spus însă să se mai gândească şi l-a rugat să-i reconfirme duminică, Stolojan fiind de acord. „În aceste condiţii nu a înregistrat depunerea mandatului„, a precizat Băsescu. Şeful statului a arătat că Stolojan nu i-a dat nici un motiv referitor la depunerea mandatului, spunând că e decizia lui. „A fost curios, dar n-am aflat nimic de la el„, a explicat Băsescu. Şeful statului a continuat arătând că duminică Stolojan i-a spus că decizia e irevocabilă şi ca atare Băsescu a luat decizia de a-i informa pe liderii PSD şi PD-L înainte cu o oră de semnarea protocolului dintre cele două partide. Cei doi au vrut însă să discute şi ei cu Stolojan. Ca atare, potrivit lui Băsescu, luni dimineaţă a fost o discuţie în patru – şeful statului, Stolojan, Geoană şi Boc –, toţi încercând să-l convingă să nu-şi depună mandatul, dar fără succes.

*jurnalul

Declaraţii de (după) interese – Udrea şi-a scos iar Dalli din Vuitton

Proaspăt deputat PD-L, Elena Udrea recunoaşte negru pe alb în declaraţia de interese, depusă săptămâna trecută la Cameră, că este asociat şi deţine 50% din acţiunile firmei Dalli, care are monopolul parcărilor din Capitală. O schimbare de interes, am putea spune, în condiţiile în care în această vară Elena Udrea declara că soţul ei, Dorin Cocoş, şi-a vândut acţiunile pe care le deţinea la această firmă încă din 2004.

Declaraţiile veneau în contextul în care primarul Capitalei, Sorin Oprescu, anunţa rezilierea contractului dintre Primăria Generală şi firma Dalli, iar Elena Udrea nu mai avea mâini să aplaude iniţiativa acestuia. Nu că s-ar fi bucurat, ci pentru că era un bun prilej de a se da victimă şi de a arăta cum au hărţuit-o adversarii politici pe motiv de parcări. Dalli. A venit însă momentul când blonda PD-L nu mai putea fenta legea, aşa cum a fentat opinia publică prin vorbe. A recunoscut în scris că deţine jumătate din Dalli, o firmă care, în 13 ani, a făcut o avere din contractul cu municipalitatea, prelungit până în 2010 fără licitaţie, şi care, în schimb, nu a investit nici un leu, pierderile recunoscute de Primăria Capitalei ridicându-se la vreo 2 milioane de euro.

Proaspăt deputat PD-L şi ministru învestit la Turism, Elena Udrea recunoaşte negru pe alb în declaraţia de interese depusă săptămâna trecută la Cameră că este asociat şi deţine 50% din acţiunile firmei Dalli, deşi în vară declara că soţul ei, Dorin Cocoş, şi-a vândut acţiunile pe care le deţinea la această firmă încă din 2004.
Mai mult, ea se plângea că este atacată pe nedrept de adversarii politici.

În vară, când primarul general al Capitalei Sorin Oprescu anunţa rezilierea contractului cu firma Dalli care deţine monopolul parcărilor din Bucureşti, Elena Udrea declara unui cotidian central că „nu pot decât să îi mulţumesc domnului Oprescu! De patru ani de când sunt în politică, sunt atacată permanent din cauza contractului firmei Dalli cu Primăria Capitalei„. Ea explica atunci că adversarii săi politici au continuat să pună activitatea Dalli în seama sa, deşi contractul există din 1995, de când era studentă. Mai mult, spunea Udrea, soţul său a vândut acţiunile pe care le deţinea încă din iunie 2004. „Acum, nu pot decât să mă bucur că nu mai există, deoarece mi-ar fi creat o problemă în plus, nemeritată, în campania electorală care urmează”, declara Elena Udrea citată de Mediafax. Declaraţia de interese semnată de însăşi Elena Udrea arată însă că aceasta se dă victimă degeaba. Ea recunoaşte negru pe alb în declaraţia de interese depusă la 16 decembrie la Camera Deputaţilor că este asociat, deţinând 50% din acţiuni, la firma Dalli International SRL, fondator al Fundaţiei Pro Europa şi secretar executiv al PD-L. De altfel, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, fostul coleg de partid al Elenei Udrea, deputatul Sorin Paveliu, susţinea că averea blondei de la PD-L ar trebui luată la bani mărunţi de Agenţia Naţională de Integritate. „În declaraţia depusă la dosarul candidaturii, doamna avocat susţine că una din sursele sale de venit este celebra firmă Dalli Internaţional. (…)”, declara Paveliu, amintind declaraţia prin care Udrea susţinea că soţul său a vândut acţiunile pe care le deţinea încă din iunie 2004. Mai mult, Paveliu afirma că „amănuntul” potrivit căruia Elena Udrea deţine 50% din acţiunile firmei Dalli Internaţional, nu a apărut în declaraţia de avere şi interese de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, dată de aceasta la încetarea funcţiei de consilier al preşedintelui Băsescu. Sunt fapte şi declaraţii care arată că pentru Elena Udrea este mai puţin important ce transmite electoratului, greutate având ceea ce e pe hârtie, căci de, avocat fiind, ştie ce înseamnă falsul în declaraţii. Electoratul mai uită…

TERENURI, CASĂ, MAŞINĂ
Tot la 16 decembrie, Elena Udrea şi-a depus şi declaraţia de avere. Potrivit documentului postat pe site-ul Camerei, ea deţine 5 terenuri, cu suprafeţe cuprinse între 600 şi 5.000 de metri pătraţi, achiziţionate între anii 2006 şi 2007, titular pe jumătate din fiecare dintre ele fiind soţul ei, Dorin Cocoş.
De asemenea, Udrea deţine un apartament şi o casă, un Mercedes din 1998, bijuterii şi ceasuri în valoare de 50.000 de euro, un cont deschis la Banca Transilvania în care are 15.067 euro, un credit la BRD în valoare de 3.287.000 de euro, contractat în 2007 şi scadent în 2009. La capitolul venituri, Elena Udrea a câştigat anul trecut 5.177 RON de pe urma activităţii didactice la Universitatea Dimitrie Cantemir, 101.055 RON de la cabinetul său de avocatură, iar soţul său Dorin Cocoş, dividende în valoare de 2.000.000 RON de la firmele Dalli, Eurohotels, Clamari Trading SRL şi Complex Med.

*jurnalul

19 ANI DE INDIFERENŢĂ/Cenuşa eroilor, la canal

Cenuşa celor 44 de martiri din Timişoara incineraţi la Cenuşa a fost aruncată într-un canal din comuna Popeşti-Leordeni. La fel şi amintirea lor. Canalul este astăzi proprietatea unui revoluţionar, dar nimeni nu pare hotărât să le facă dreptate eroilor nici la 19 ani de la martiriu.

Au trecut 19 ani de la evenimentele din decembrie 1989. Cel mai dramatic episod al crimelor muribundului stat comunist împotriva manifestanţilor care ieşiseră în stradă să-şi ceară raţia de libertate a căpătat şi o valoare simbolică uriaşă cu privire la confruntarea dintre români şi regim. După 19 ani însă, locul unde a fost aruncată cenuşa martirilor de la Timişoara, ale căror trupuri au fost arse pentru a li se şterge urma, a rămas unul la fel “de spurcat”, după cum îl numeşte dr Traian Orban, preşedintele “Memorialului Revoluţiei” din Timişoara. Părinţilor şi urmaşilor eroilor împuşcaţi în stradă nu li se permite nici acum accesul la locul unde au fost aruncate rămăşiţele celor 44 de oameni, cei mai mulţi dintre ei, tineri.

PROPRIETATE PRIVATĂ
“În fiecare an venim aici să ne plângem rudele, dar după atâta vreme a rămas tot un loc spurcat. Se împlinesc acuşi 20 de ani, dar nimeni nu ne ajută să ne împlinim dorinţa de a face acolo un loc de rugăciune… O capelă. Să avem şi noi unde să mergem să le aprindem o lumânare”, ne spune dr Traian Orban. Respectiv, cenuşa martirilor a fost aruncată de militari într-o gură de canalizare de pe raza comunei Popeşti-Leordeni. Respectivul canal se află pe un teren viran care i-a fost atribuit unui… revoluţionar. Eroul nostru nu a fost deloc fericit să îşi împartă proprietatea cu unul dintre simbolurile Revoluţiei.

“Noi am încercat să discutăm problema cu toţi cei implicaţi… De la proprietar, la primar, până la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor şi până la Patriarh. Nimeni nu este fericit însă de această idee, dar aşa se face că după 19 ani locul acela a rămas la fel”, îşi spune năduful preşedintele “Memorialului Revoluţiei”.

NEGOCIERI FĂRĂ REZULTAT
Proprietarul, Şutru Toma, a cedat 150 de metri pătraţi din suprafaţa de 5.000 pe care a primit-o în calitatea sa de deţinător de luptător în Revoluţia din decembrie 1989, loc în care s-a ridicat o troiţă. Dorinţa celor de la Timişoara este însă aceea de a obţine însă acces chiar până la gura de canal în care au fost aruncate rămăşiţele eroilor, loc în care să ridice o capelă. Reprezentanţii “Memorialului Revoluţiei”, dar şi ai Asociaţiei 21 Decembrie 1989 au încercat să discute cu Şutru diferite variante pentru realizarea proiectului. “Noi ne-am oferit să le despăgubim terenul. Cei de la Memorialul Timişoara au vrut să plătească. A fost o doamnă care s-a oferit să-i dea respectivului cetăţean teren dublu la malul mării, la schimb. Nu ne-am putut înţelege însă cu omul”, spune Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

Interesant este că Toma Şutru are calitatea de revoluţionar atestată de un document oficial contestat. Respectiv, localnicii şi revoluţionari au acuzat de-a lungul timpului, făcând chiar sesizări către Parchet că certificatul de revoluţionar al lui Toma Şutru nu ar fi fost obţinut pe merit. Acesta este de altfel fratele primului primar al Popeşti-Leordeniului de după Revoluţie, Pavel Şutru, amândoi revoluţionari cu acte în regulă. Pavel Şutru a rămas în istoria recentă a Popeşti-Leordeniului doar printr-un singur fapt. Pe când acesta era primar, arhiva administraţiei locale a luat foc în mod misterios, fapt ce a făcut aproape imposibilă reconstituirea dreptului de proprietate a localnicilor asupra pământurilor confiscate de comunişti.

SSPR-UL RIDICĂ DIN UMERI
Contestaţiile cu privire la calitatea de revoluţionari a fraţilor Şutru au ajuns până la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, care a reţinut că dosarele pe baza cărora aceştia au obţinut certificatele sunt incomplete şi necesită verificări. Doar atât însă. Mai departe nu s-a mai întâmplat nimic. Secretarul de stat Puiu Fesan spune că nu s-a putut ajunge la o înţelegere deoarece proprietarul terenului are susţinerea primarului din Popeşti-Leordeni, motiv pentru care nu s-ar fi putut trece peste dorinţa lui Şutru.

Aşa s-ar explica neimplicarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor în rezolvarea problemei cinstirii memoriei primilor eroi ai Revoluţiei române. Şi totuşi, Secretariatul ar fi putut face o propunere legislativă, care respectându-i dreptului lui Toma Şutru la proprietate l-ar fi despăgubit pe acesta. Puiu Fesan ne-a declarat însă că nu şi-a permis o poziţie tranşantă în această problemă din cauza susţinerii politice de care Şutru s-ar bucura. Ba, mai mult, dacă ar fi propus expropierea revoluţionarilor cu scopul construiri acolo a locaşului de reculegere respectiv, ar fi riscat chiar să fie… împuşcat. Adevărul este însă că cei doi au fost obligaţi să îşi prezinte încă o dată dosarele la Secretariatul de Stat, moment care ar fi putut fi speculat pentru tranşarea problemei.

Operaţiunea cenuşa, ştergerea urmelor

Pentru înlăturarea urmelor evenimentelor din Timişoara, ofiţerii superiori ai Armatei române au ordonat soldaţilor în seara zilei de 18 decembrie 1989 să ia din Morga Spitalului Judeţean din Timişoara cadavrele victimelor împuşcate în stradă şi să le transporte la Bucureşti.

În noaptea de 19 spre 20 decembrie, cât şi a doua zi, cele 44 de cadavre au fost incinerate sub supravegherea Securităţii la crematoriul “Cenuşa”. Documentele întocmite în spitalul timişorean cu privire la respectivele cadavre au fost incinerate şi ele la Miliţia Timiş, acesta fiind poate principalul motiv pentru care cinci dintre victimele acestei operaţiuni de ştergere a urmelor şi ascundere a realităţilor din Timişoara nu au fost identificate nici astăzi. Investigaţiile ulterioare au reconstituit faptele, scoţând la lumină dureroasele evenimente.

Aşa s-a stabilit că locul în care au fost aruncate cenuşa şi alte rămăşiţe ale primilor martiri ai Revoluţiei este chiar gura de canalizare din
Popeşti-Leordeni ce astăzi se află pe proprietatea lui Toma Şutru.

1.104 persoane au fost ucise în decembrie 1989 şi aproape 13.000 au fost rănite, dar acestea sunt puţinele certitudini cu privire la evenimentele de atunci. Cei 44 de eroi incineraţi la “Cenuşa” sunt consideraţi primii martiri ai Revoluţiei Române, dar valoarea simbolică uriaşă a dramei lor continuă să nu stârnească nici un fel de reacţie din partea instituţiilor statului român.


“Se împlinesc acuşi 20 de ani, dar nimeni nu ne ajută să ne împlinim dorinţa de a face acolo un loc de rugăciune”
Dr Traian Orban, preşedinte “Memorialul Revoluţiei” din Timişoara

EFECTE/Criza a electrocutat sectorul energetic

Companiile care activează în sectorul energetic contorizează de la începerea crizei 3.341 de concediaţi, reduceri de producţie, iar proiecte de investiţii însumând sute de miliarde de euro sunt puse pe butuci.Companiile care activează în sectorul energetic au anunţat până acum că vor renunţa la 3.341 de salariaţi sub formă de concedieri, pensionări anticipate sau programe de plecări voluntare cu compensaţii băneşti. În plus, proiecte de investiţii în sectorul energetic de sute de milioane de euro au rămas fără investitori, în timp ce altele au devenit mai scumpe între timp.

Un număr de 27 de angajaţi sunt puşi pe liber de către Transelectrica, din care 24 dintre cei 167 de salariaţi ai filialei Prahova ai companiei şi 3 în judeţul Cluj potrivit raportărilor de la Agenţiile Judeţene de ocupare a Forţei de Muncă respective. De asemenea, Compania energetică naţională, care se va constitui pe scheletul Electrica prin comasarea cu Hidroelectrica şi a Complexurilor energetice Turceni şi Rovinari, contabilizează şi ea 2.137 de plecări. Din acestea, 412 sunt de la Complexul Energetic Turceni, aproximativ 11% din personalul de 3.916 oameni, care ar putea ieşi la pensie. Electrica contorizează şi ea 1.725 de angajaţi din 9.828 ai filialei de mentenanţă Electrica Serv ce vor pleca până în mai 2009. Concedierile reprezintă 10% din lucrătorii actuali ai Electrica, iar acestora li se vor da plăţi compensatorii totalizând 90 de milioane de lei. La începutul toamnei, Distrigaz Sud, controlată de Gaz de France, a anunţat că 1.000 de angajaţi vor pleca voluntar prin înscrierea pe liste. Aceştia reprezintă 13% din cei 7.800 de salariaţi.

PLECĂRI VOLUNTARE
Enel a anunţat că va pensiona anticipat o parte din angajaţii Muntenia Sud şi că defăşoară un program de încetare voluntară a contractelor individuale de lucru la toate companiile pe care le controlează. Enel are 5.500 de angajaţi în România şi controlează companiile Enel Energie, Enel Energie Muntenia, dar şi Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Muntenia Sud.

Dinu Patriciu, preşedintele Rompetrol a declarat că de la începutul anului, la Petromidia au fost disponibilizaţi 180 de oameni. Compania de foraj şi construcţii Dafora Mediaş, deţinută de omul de afaceri Gherghe Călburean, are în vedere o “flexibilitate” a forţei de muncă, deşi nu consideră o prioritate disponibilizările de angajaţi. Probleme are şi Regia Autonomă de Activităţi Nucleare, al cărei buget pe acest an pentru fondul de salarii a fost majorat în acest an cu 6,2 milioane de lei. Regia produce apă grea pentru centrala de la Cernavodă şi deţine o termocentrală de 200 de MW la Halânga, care produce curent electric şi alimentează cu căldură Turnu Severin.

PROIECTE PE BUTUCI
Criza a făcut ca Mechel şi Electrabel, cu care Termoelectrica dorea construirea unui grup de 450 MW la Doiceşti, investiţie evaluată la 400 milioane de euro să lase totul baltă. Mechel este un grup din Rusia cu activităţi în minerit şi metalurgie ce deţine în România combinatele Mechel Târgovişte, şi Câmpia Turzii. De asemenea, grupul E.ON, selectat de Termoelectrica alături de Enel pentru construcţia unui grup energetic de 800 MW la Brăila, nu va aloca fonduri pentru proiect înainte de rezolvarea problemei datoriilor companiei româneşti, potrivit lui Martin Fischer, project manager din partea E.ON Kraftwerke. El a spus recent că din cauza datoriilor Termoelectrica activele platformei de la Brăila sunt sub sechestru, ceea ce poate bloca proiectul. Datoriile Termoelectrica sunt 400 de milioane de euro. Oficialii OMV, compania care deţine Petrom au precizat că investiţiile la rafinăria Petrobrazi vor fi întârziate cu un an. Decizia a fost luată din cauza constrângerilor asupra bugetului de investiţii. Petrom anunţase în 2006 investiţii de 1 miliard de euro până în 2011 pentru creşterea capacităţii rafinăriei Petrobrazi de la 4,5 milioane tone pe an la 6 milioane tone pe an.

Dacă criza a pus pe butuci unele proiecte, alte proiecte s-au scumpit. Realizarea gazoductului Nabucco, care costa iniţial 4,6 miliarde de euro, a ajuns să coste 7,9 miliarde de euro ceea ce înseamnă că Transgaz va trebui să scoată mai mulţi bani pentru a acoperi partea sa de investiţie.

BLOCAJ FINANCIAR
Din cauza turbulenţelor financiare, nici băncile nu-şi mai pot onora trasele financiare către complexurile energetice, chiar dacă au semnat acorduri. Astfel, complexurile Turceni, Rovinari şi Craiova nu mai pot realiza investiţiile de mediu convenite cu Comisia Europeană, ceea ce a făcut ca reprezentanţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS ) să ceară prelungirea anumitor termene de finalizare care aveau scadenţe în 2009. Sumele blocate totalizează 680 de milioane de euro, din care Turceni convenise cu BERD un credit de 300 milioane euro iar Rovinari se înţelesese cu UniCredit pentru 80 milioane euro. Hidroelectrica convenise un împrumut de 300 de milioane de euro de la Deutsche Bank pentru investiţii, dar din cauza politicii actuale de creditare a băncii discuţiile au fost amânate pentru ianuarie 2009, ne-a precizat Traian Oprea, directorul general al Hidroelectrica. În sectorul regenerabilelor, Eviva, subsidiara grupului portughez Martifer a amânat pentru începutul anului viitor instalarea primelor turbine eoliene. Acesta intenţiona să înceapă construcţia primelor 3 parcuri eoliene, cu puteri cumulate de 50 MW, în perioada august-septembrie. Grupul portughez vrea să deţină în până în 2012 ferme eoliene de 400 MW.

PETROLIŞTII RENUNŢĂ LA IMOBILIARE
În ultima vreme, atât Petrom, cât şi Rafo Oneşti au renunţat la mai multe hoteluri deţinute, unele fiind încă în construcţie. Acţionarii Tour Scandinavia, deţinută de compania Rafo Oneşti trebuie să decidă la 9 ianuarie vânzarea hotelului Scandinavia din Mamaia către “un cumpărător deja identificat”. Vânzarea a fost aprobată în pricipiu încă din aprilie.

De asemenea, Petrom a decis să vândă trei complexuri hoteliere pe care le deţine în Bihor, Constanţa şi Timiş şi pentru care cere 6,3 milioane de euro. Sunt scoase la vânzare Castelul Balc din Bihor, complexul Valea lui Liman din Timiş, compus din câteva vile, două săli de conferinţă, piscină şi terase. De asemenea, vinde complexul Petromar, din Eforie Nord compus din 7 vile şi un hotel în faza de construcţie.

Pauze forţate

Din 1 decembrie, rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploieşti este oprită pentru două luni pentru o revizie tehnică în care instalaţiile se modernizează pentru a respecta investiţiile de mediu. Compania a anunţat, însă, într-un comunicat, că o parte dintre angajaţi ar putea intra în concedii fără plată. De asemenea, în 2009 Petrotel va continua procesul de “optimizare a numericului de personal”, însă precizează că disponibilizările se referă în primul rând la posturile rămase vacante. Între timp, rafinăria Arpechim a Petrom a redus cu 20% producţia de produse chimice destinate Oltchim din cauza scăderii cererii iar Rompetrol Petrochemicals a anunţat trimiterea în şomaj tehnic a 129 din cei 531 de angajaţi până la finele lui ianuarie 2009.

Petrom a mai şi cerut amânarea termenului de conformare la normele de mediu pentru Arpechim. Petrom precizează că doreşte instalarea unei tehnologii mai avansate decât ceea ce cere legislaţia, dar că va fi mai scump şi va dura mai mult. Termenul de conformare este începutul anului 2009. “Contextul actual îşi pune amprenta asupra întregului portofoliu de investiţii, dar noi am luat o decizie strategică să ne concentrăm asupra unei rafinării, în privinţa modernizării şi creşterii de capacitate. Dar al doilea element este această criză, care ne face să prioritizăm tot portofoliul de investiţii. Bineînţeles că revizuim gradul de rentabilitate al fiecărui proiect, dar în acelaşi timp ne uităm şi la capacitatea de a genera un cash back, perioada de recuperare a investiţiei”, a spus Mariana Gheorghe, directorul al Petrom.

Găuri din căderea leului

Criza a mai determinat Petrom să îşi suplimenteze bugetul de investiţii pe 2008 cu 285 de milioane de lei (71 milioane de euro) de la 6,125 miliarde de lei la 6,41 miliarde de lei. Asta deoarece criza a adus un curs al leului mai slab decât cel estimat de Petrom, de 3,35 lei pentru un euro şi cel real actual. De asemenea, Electrocentrale Bucureşti, care furnizează căldură Capitalei şi cel mai mare producător în cogenerare din ţară a anunţat că deprecierea leului faţă de dolar a dus la creşterea preţului gazelor importate cu 7%.

*jurnalul

Saracii din Milano vor primi caviar beluga de Craciun

Saracii si persoanele fara locuinte din Milano se vor bucura de un Craciun deosebit anul acesta, avand in vedere ca vor fi serviti cu caviar beluga, confiscat de la persoane care intentionau sa il vanda ilegal, relateaza presa italiana
Potrivit NewsIn, politia italiana a confiscat peste 40 de kilograme de caviar, in valoare de aproximativ 400.000 de euro, luna trecuta, de la doua persoane. Caviarul a fost introdus ilegal in tara din Polonia, pentru a fi vandut intr-un magazin din Milano si in regiunea Lombardia.

Seful politiei locale, care a efectuat raidul, a pastrat marfa in frigidere cateva saptamani, dar si-a dat seama ca in curand se va strica. „Testele ne-au dovedit ca mancarea era in stare buna pentru a fi consumata, insa nu putea fi depozitata pentru mult timp, astfel incat am decis sa o donam saracilor„, a declarat Juri Mantegazza, pentru cotidianul Corriere della Sera.

O mostra a fost pastrata pentru a fi supusa unor analize, iar restul a fost trimis unor asociatii de voluntari, centre de caritate si camine pentru batrani. „Orice primim este binevenit, desi majoritatea celor care vor manca aici nici macar nu stiu ce sunt aceste icre”, a declarat Virginio Colmega, preot care activeaza la Casa Caritatii din Milano.

Portretul uninominalului la tinereţe: Robert Negoiţă, 1603 case

DECLARAŢII Averile noilor parlamentari ating noi recorduri
Portretul uninominalului la tinereţe: Robert Negoiţă, 1603 case
Declaraţiile de avere ale noilor deputaţi stabilesc un nou record la proba de lungime – averea pesedistului Robert Negoiţă se întinde pe 72 de pagini, cuprinde 1603 case şi 52 de terenuri
Aleşii îşi ţin banii în pământuri şi locuinţe, în bijuterii, tablouri sau chiar în timbre

Averile unora dintre deputaţii nou-aleşi, în urma scrutinului uninominal, bat de departe recordurile stabilite, legislaturile trecute, de Mătuşa Tamara sau de broscuţele de argint valoroase, enumerate de Miron Mitrea pe opt pagini. De această dată, bunurile nu au mai încăput în formularele tip, astfel că parlamentarii şi-au realizat singuri tabelele ca să nu mai întâmpine dificultăţi la înşiruirea terenurilor, caselor, maşinilor, colecţiilor, conturilor şi depozitelor. Magnatul imobiliar Robert Negoiţă, proaspăt deputat PSD, nu a terminat de completat declaraţia de avere decât la finalul a 72 de pagini. Documentele depuse de deputaţi au fost publicate sâmbătă pe site-ul Camerei, cele ale senatorilor se lasă încă aşteptate.

Parlamentari–imobiliari

Social-democratul Robert Negoiţă este, fără nici o îndoială, primul parlamentar-imobiliar al ţării. El deţine … 1603 case. 1599 dintre acestea sunt apartamente în Popeşti Leordeni, plus 741 de parcaje subterane, pe care este posibil ca deputatul să le scoată la vânzare. La fel a procedat şi în urmă cu un an, când potrivit declaraţiei de avere, a vândut, bucată cu bucată, 578 de apartamente şi locuri de parcare, el indicând în document adresa, dar şi suma la care a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare. În rest, Negoiţă mai are 4 case de locuit în Popeşti Leordeni, Constanţa şi Voluntari. La acestea se adaugă nu mai puţin de 52 de terenuri intravilane şi arabile în Popeşti Leordeni, Voluntari, Afumaţi, Bucureşti şi Constanţa. Unele dintre ele au o valoare de impozitare de un milion sau chiar două milioane de euro. Cel care ajunge la două milioane de euro a fost cumpărat de Negoiţă în 2007, are 10.850 metri pătraţi şi se află în Voluntari.

Un alt deputat cu proprietăţi însemnate este democrat-liberalul Silviu Prigoană. În declaraţia de avere el a menţionat 4 terenuri agricole şi 17 intravilane, la Braşov, Cluj, Bucureşti. Unele dintre acestea, cumpărate în 2007, se află chiar la zona Telegondola-pornire din Poiana Braşov şi au 4.700, respectiv 7.700 metri pătraţi. Nici în privinţa caselor, Prigoană nu înşală aşteptările. În Bucureşti are două apartamente, iar în Chicago, Statele Unite, încă unul. În Bucureşti, Cluj şi la Pipera are nu mai puţin de 7 case de locuit, iar la Braşov o casă de vacanţă de 234 metri pătraţi, cu o valoare de impozitare de 223.957 lei.

Cristian Boureanu de la PD-L se află şi el printre deputaţii a căror avere constă în special în terenuri. În declaraţia depusă săptămână trecută, la Parlament, înaintea preluării noului mandat, la rubrica „terenuri” acesta trimite „curioşii” la anexa 1, semn că spaţiul din formularul tip nu este suficient pentru completare. Anexa 1 lipseşte însă din pagina deputatului. Ea se poate citi totuşi în declaraţia depusă în timpul legislaturii trecute, unde sunt enumerate aproape 30 de terenuri intravilane şi extravilane din Bucureşti, Ilfov şi Mehedinţi. Ca şi în legislatura trecută, şi acum deputatul PD-L deţine 3 apartamente în Bucureşti, Constanţa şi New York, la Manhattan.

Fostul său coleg de la PNL, Relu Fenechiu, se află, de asemenea, în categoria parlamentarilor-imobiliari, cu şase terenuri intravilane, un apartament la Abrud, două case de locuit, la Iaşi şi Roşia Montană, două case de vacanţă la Iaşi şi Dărmăneşti. Din această categorie nu lipseşte nici democrat-liberala Elena Udrea, care, împreună cu soţul său, Dorin Cocoş, are, în Bucureşti, 5 terenuri intravilane, cel mai mare având 5061 metri pătraţi. Averea Elenei Udrea este completată şi de un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii, a cărui valoare impozabilă ajunge la 136.237 lei, plus o casă de locuit în Pipera, de 169 metri pătraţi. Bogdan Cantaragiu de la PD-L deţine şi el terenuri: două, forestiere, la Dâmboviţa, trei, intravilane, în Bucureşti, Chiajna şi Mogoşoaia şi unul, extravilan, la Dâmboviţa.

În plus, acesta are două case de locuit în Bucureşti şi două de vacanţă la Chiajna. Şi Constantin Niţă de la PSD se înscrie cu succes la această categorie, cu 4 terenuri agricole şi 8 intravilane, la care se adaugă un apartament şi o casă de locuit, la Braşov.

Deputaţi-colecţionari

Silviu Prigoană deschide această categorie, o parte destul de însemnată a averii sale constând în colecţiile pe care le deţine până în prezent. Cea mai mică valoare o are colecţia de timbre – 10.000 de euro, urmează cele de ceasuri şi tablouri, în valoare, fiecare, de 50.000 euro. Prigoană deţine însă colecţii mult mai scumpe, care ajung la câte 100.000 euro, cum sunt cea de cutii muzicale, cea de aparate fotografice şi de filmat sau cea de numismatică. O colecţie de obiecte de uz casnic din argint îl are drept proprietar pe Cristian Boureanu. Aceasta este estimată, potrivit declaraţiei sale de avere, la 25.000 euro. Tablouri şi obiecte de artă şi de cult deţine şi familia Mitrea.

Manuela Mitrea, deputat PSD, a aproximat valoarea acestora la peste 100.000 euro. Liderul PSD Adrian Năstase nu şi-a mai completat colecţia sa cu nici un tablou sau obiect de artă din 2004. Năstase declară, în schimb, că deţine o colecţie dee de timbre în valoare de 450 de dolari. Valoarea colecţiei de tablouri a lui Viorel Hrebenciuc, este ceva mai mare. Realizate de pictori contemporani, acestea ajung la 6000 euro. La ele se adaugă aceleaşi două ceasuri Constantin Vacheron, de 6000 euro, respectiv 8000 euro, pe care le deţine de câţiva ani şi care au mai apărut în declaraţiile anterioare ale liderului grupului PSD de la Camera Deputaţilor.

Pasionaţi de pietre preţioase

Averea multora dintre deputaţii actualei legislaturi este formată din bijuterii scumpe. Social-democrata Oana Niculescu Mizil, nou aleasă deputat, are în acest sens o colecţie impresionantă. Potrivit declaraţiei de avere, ea nu deţine nici terenuri, nici case şi nici maşini, ci doar „bijuterii din metale preţioase şi pietre”, dar acestea se ridică la valoarea de 850.000 euro. Şi Elena Udrea are bijuterii şi ceasuri, la o valoare mult mai mică, în schimb, doar 50.000 euro. Manuela Mitrea face şi ea parte din acest top, cu bijuterii din metale preţioase de 26.300 RON şi bijuterii de 105.000 RON. Liberalul Relu Fenechiu are bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 80.000 euro.

Sulfina Barbu de la PD-L este ceva mai modestă la acest capitol. Bijuteriile ei ajung estimativ doar la 15.000 euro. Cristian Boureanu intră şi la categoria „bijuterii” deoarece deţine bijuterii de aur, de argint, cu diamante şi ceasuri de 350.000 euro.

Info plus:

Robert Negoiţă: „Nu ştiam foarte bine ce implică statutul de parlamentar…o să restrâng declaraţia”

Proaspăt ales deputat de Teleorman, Robert Negoiţă promite că următoarea sa declaraţie de avere nu va mai fi atât de stufoasă precum cea depusă la începerea legislaturii. “Eu nu ştiam foarte bine ce implică statutul de parlamentar. De aceea, declaraţia mea de avere v-a dat bătăi de cap şi dumneavoastră, presei, dar şi echipei de jurişti care a întocmit-o. Următoarea mea declaraţie de avere va fi mult diferită de aceasta”, a declarat Negoiţă pentru Gândul. El a precizat că, în momentul de faţă, se află în discuţii în vederea găsirii unei soluţii privind trecerea celei mai mari părţi a proprietăţilor imobiliare pe o singură firmă. “Oricum, eu de mai bine de un an de zile nu mai conduc personal afacerile, se ocupă o firmă specializată.Totuşi, am trecut toate proprietăţile în declaraţia de avere pentru că vreau ca totul să fie corect, la vedere”, a adăugat deputatul. Averea sa impresionantă, spune el, a fost obţinută prin “seriozitate, competenţă, capacitate bună de management şi rezistenţă la efort”. Născut în 1972, evenimentele din ‘89 l-au prins pe Robert Negoiţă în clasa a XI-a, abandonând temporar studiile pentru a se duce în Iugoslavia, să facă bani. De aici s-a întors după trei luni, cu câteva mii de dolari. Apoi, după ce a făcut armata, a plecat în Franţa unde a lucrat doi ani, la amenajări interioare. Întors în România din 1996, doi ani mai târziu îşi deschide prima afacere în nume propriu, creând lanţul de magazine de mochete şi linoleumuri ProConfort.

Are şi Parlamentul faliţii lui: deputaţi care trăiesc la limita sărăciei

SĂRĂCIE Au venit în Parlament cu punga goală
Are şi Parlamentul faliţii lui: deputaţi care trăiesc la limita sărăciei
Cei mai mulţi dintre aleşii nou-veniţi în Parlament n-au avut timp să acumuleze averi: unii sunt chiar plini de datorii
Unii dintre bobocii deputaţi sunt chiar mai săraci decât marea majoritate a românilor, conform declaraţiilor de avere. Unii au o situaţie financiară destul de precară, dacă e să ne luăm după ceea ce aceştia au prezentat oficial.Trei deputaţi sunt de-a dreptul faliţi. Pe lângă că nu au avut nicio valoare de declarat, mai au şi datorii la bănci: PSD-iştii Florentin Gust Băloşin şi Adrian Solomon datorează băncilor 59.600, respectiv 12.371 euro, iar PD-L-istul Alin Silviu Trăşculescu, 11.000 euro. O datorie şi mai mare are Ioana-Mihaela Şandru, PD-L (125.250 euro), dar aceasta are, totuşi, un autoturism în posesie. Alţii nu sunt datori cu bani, dar şi buzunarele le sunt goale: Ionuţ Marian Stroe (PNL) şi Ileana Cristina Dumitrache (PSD) nu au putut raporta niciun leu în vreun cont, declaraţiile lor fiind barate de sus până jos.

Sunt şi unii care stau ceva mai bine, adică au, totuşi, un acoperiş deasupra capului, dar atât, nimic mai mult: Gabriel Andronache (PD-L), Carmen Axenie (PSD) şi Sever Voinescu (PD-L). Alţii au preferat numai câte un teren undeva la ţară. În fine, există şi un deputat, Petru Farago (UDMR), care n-are case sau conturi în bancă, dar conduce, în schimb, două maşini: un Renault şi o Dacia veche din 1982.

*gandul

Ministrul de la Mediu face taxa auto mai mică şi mai deasă

Noul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, vrea să schimbe taxa auto – să fie plătită în funcţie de gradul de poluare al maşinii şi de fiecare dată când aceasta este înmatriculată.Ministrul Mediului este de părere că şoferii ar trebui să plătească taxa auto în funcţie de gradul de poluare al maşinilor, şi nu de vechimea acestora. „Taxa deranjează ca valoare, astfel că actul normativ ar trebui revizuit. Ea ar trebui să fie plătită în funcţie de gradul de poluare al maşinii. Pentru a pune în aplicare acest lucru, este nevoie de un certificat de noxe clar, în care să fie stabilit exact cât se va plăti, în funcţie de cât poluează maşina, şi să nu conteze dacă aceasta este la prima sau la a cincea înmatriculare“, ne-a declarat Nicolae Nemirschi.

Ministrul a adăugat că s-ar putea introduce chiar şi roviniete, care să limiteze accesul în centrul oraşului al autovehiculelor cu grad mare de poluare.

Talibanii prezic americanilor aceeaşi soartă cu a sovieticilor

Talibanii au prezis americanilor o înfrângere la fel de severă precum cea de care au avut parte sovieticii în anii ’80, după ce SUA, spre bucuria Guvernului de la Kabul, au anunţat trimiterea până vara viitoare a 20.000 sau chiar 30.000 de soldaţi suplimentari, informează AFP, citată de NewsIn.

„În fiecare zi, (americanii) îşi schimbă discursul pentru a-şi ascunde înfrângerea. Acum vor să trimită în Afganistan acelaşi număr de soldaţi pe care îi aveau sovieticii în anii ’80„, a declarat duminică pentru AFP un purtător de cuvânt al talibanilor, Yousuf Ahmadi.

„Sovieticii trimiseseră acelaşi număr de soldaţi pentru a ocupa Afganistanul, dar au suferit o grea înfrângere. Iar când americanii îşi vor aduce trupele la acest nivel, şi ei vor suferi o înfrângere usturătoare”, a adăugat Ahmadi, contactat telefonic de la Kandahar şi care vorbea de la o destinaţie nedezvăluită, după cum precizează AFP.

Sâmbătă seara, şeful Statului Major interame al SUA, amiralul Michael Mullen, a anunţat că va trimite între 20.000 şi 30.000 de soldaţi americani ca întăriri în Afganistan până vara viitoare. Aceste întăriri, destinate să contracareze o insurgenţă afgană ce câştigă teren, ar putea să dubleze aproape numărul soldaţilor americani desfăşuraţi în Afganistan, care în prezent se ridică la circa 31.000.

*adevarul

Joburi de criză / Reorientare pe piaţa forţei de muncă

Criza economică a adus un val de reformulări ale cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă. Noile condiţii au schimbat atât aşteptările angajaţilor, cât şi noile condiţii ale angajatorilor. Se simte deja o creştere a activităţii de formare profesională, dar şi schimbări majore ale politicilor de HR în cadrul companiilor.Piaţa forţei de muncă înseamnă atât cerere şi ofertă de personal calificat, pentru posturi plătite cu mii de euro lunar, cât şi meserii comune, plătite cu salariul minim pe economie. Dacă cei care fac parte din prima categorie resimt efectele crizei economice printr-o diminuare a ofertelor şi o scădere a salariilor, ceilalţi sunt puşi în faţa nevoii de reorientare profesională pentru a-şi păstra locul de muncă sau pentru a-şi găsi ceva de lucru, în condiţiile creşterii ratei şoma­jului. Cei fără calificare sau cu meserii mai puţin căutate astăzi pot urma cursuri de câteva luni, fie gratuite, oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, fie plătite, oferite de diverse companii specializate. Absolvenţii primesc atestate recunoscute la nivel naţional din partea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA) şi pot profesa într-un nou domeniu.

Există şi programele permanente de formare profesională, urmate atât de angajaţii firmelor private, cât şi de cei care lucrează la stat. La locul de muncă angajaţii pot beneficia de cursuri organizate şi de angajator, de stagii de adaptare profesională la cerinţele postului, de stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate, precum şi de alte forme de pregătire acceptate prin Codul Muncii, ca ucenicia organizată la locul de muncă, formare individualizată şi alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat. Participarea la programele de formare profesională poate avea loc la iniţiativa angajatorului sau la iniţiativa salariatului.

CALIFICARE ÎN MUNCĂ
Numărul certificatelor de calificare şi de absolvire cu recunoaştere naţională eliberate în urma finalizării programelor autorizate de CNFPA a crescut în perioada octombrie-noiembrie, de la 16.300 pe lună la nivel naţional, la 25.000. În aceeaşi perioadă a crescut şi numărul programelor de formare profesională pentru care s-a solicitat autorizarea, de la 165 pe lună la nivel naţional, la 199.

Cele mai căutate programe pentru care s-a solicitat autorizarea în ultima perioadă sunt: „manager de proiect”, „agent de pază şi or­dine”, „formator”, „frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist”, „inspector resurse umane”, „zidar, pietrar, tencuitor”, „inspector în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă”, „dulgher-tâmplar-parchetar”, „contabil”, „specialist în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă”, „asistent personal al persoanei cu handicap grav”, „manager resurse umane”, „ospătar” şi „bucătar”.

Din luna octombrie au început 1.125 de programe de formare profesională autorizate la nivel naţional, în topul acestora aflându-se meseriile „agent de pază şi ordine”, „inspector resurse umane”, „operator calculator electronic şi reţele”, „manager proiect”, „lucrător în comerţ”, „contabil”, „formator”, „tehnician maseur şi maseur”, „bucătar”. „Din analiza celor două topuri de programe propuse spre autorizare şi începute nu rezultă schimbări majore faţă de perioadele anterioare. În consecinţă, se poate spune că piaţa ofertei de programe de formare profesională autorizate nu înregistrază deocamdată schimbări majore”, explică Felicia Zarojanu, director general al CNFPA. De la declanşarea crizei economice mondiale s-a constatat şi o creştere a numărului de cereri de recunoaştere a diplomelor obţinute de români în alte ţări.

OFERTA PENTRU PROFESIONIŞTI
Pentru absolvenţii de studii superioare cu experienţă în domeniul în care profesează, situaţia este alta. „Criza economică atrage schimbări majore ale politicilor de HR din cadrul companiilor. În condiţiile unor bugete de recrutare restrânse, atenţia angajatorilor se orientează către o mai bună gestionare a resurselor proprii. Nu ar trebui pierdut din vedere faptul că actuala criză economică aduce cu ea şi oportunităţi pentru departamentele de resurse umane care ar trebui să se orienteze în acest moment către atragerea resurselor umane de cea mai bună calitate, asfel creând condiţiile unei accelerări intense odată ce climatul economic revine la normal”, explică Nagy Andras, manager BestJobs.

Reprezentanţii firmelor care se ocupă de recrutarea forţei de muncă vorbesc despre un blocaj pe această piaţă care a început o dată cu declanşarea crizei economice şi va dura, cel mai probabil, până în luna aprilie a anului viitor. Pentru angajatori acesta este momentul propice de atragere a oamenilor valoroşi dar cu mai puţină experienţă în domeniul în care-şi desfăşoară activitatea, care acceptă salarii de două ori mai mici decât profesioniştii. „Cele mai afectate domenii, care au înregistrat o scădere în această perioadă, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2007, sunt Arhitectura, Imobiliare şi Construcţii, 36%, Finanţe, Contabilitate şi Administrativ, 18%, Metalurgie şi Industrie Uşoară, 21%. S-au înregistrat şi creşteri în privinţa cererii de începători sau studenţi, 41%, sau în domenii ca Internet şi Media, 30%.”, mai spun reprezentanţii BestJobs.

ANGAJATORII PROFITĂ
Piaţa este blocată în această perioadă şi de situaţia întâlnită la fiecare sfârşit de an, când nici solicitanţii nu sunt dispuşi să-şi schimbe locul de muncă pentru a nu pierde bonusurile oferite de companiile la care lucrează, dar cauza principală este situaţia economică la nivel mondial. „Din cauza crizei prin care trece România, majoritatea angajatorilor sunt în expectativă. Sunt mulţi oameni buni în căutare de job şi pot fi cumpăraţi acum cu bani puţini. Dacă pentru un post de manager se oferea până acum un salariu de 5.000 de euro, maşină la dispoziţie şi angajatorii acceptau toate condiţiile candidatului la post, acum se oferă numai 2.500 de euro pentru un om bun, în acelaşi post. Dacă va continua criza, se va reduce numărul de posturi şi va exista forţă de muncă la alegere pe piaţă. Credem că piaţa îşi va reveni prin luna aprilie, spre deosebire de anii precedenţi, când lucrurile începeau să se mişte în februarie.”, explică şi reprezentanţii firmei de recrutare a forţei de muncă Hi-Q Management.

*Jurnalul

CINEFIL La televizor, pe DVD sau în cinematografe /10 filme pentru Sărbători

CINEFIL La televizor, pe DVD sau în cinematografe
10 filme pentru Sărbători
Drame, comedii, poveşti pentru familie şi titluri de sezon

De râs, de plâns, de Sărbători. După isteria cumpărăturilor, printre reprize tensionate de preparat tobă, piftie şi caltaboş, în vacanţa de iarnă savurată de orice puşti de şcoală, îşi fac loc, inevitabil, filmele. Iată, în cele ce urmează, zece recomandări pentru pierdut timpul la modul agreabil. Şi fără a rămâne cu senzaţia c-a fost pierdere de vreme. Pentru cine e interesat de o întoarcere în timp, până în 1992, şi de o coproducţie româno-franceză care a făcut multe valuri, pe 22 decembrie, de la ora 22.15, TVR 1 difuzează Balanţa, film al lui Lucian Pintilie cu Maia Morgenstern şi Răzvan Vasilescu drept protagonişti. Nu e prea vesel, dar e una dintre producţiile memorabile de care a fost în stare cinematografia noastră.

Cum Crăciunul e pentru apropiaţi, îl puteţi savura urmărind aventurile unei familii defecte şi emoţionante în egală măsură. Little Miss Sunshine este unul dintre cele mai bune filme ale lui 2006, multipremiat şi apreciat în toată lumea. Dacă n-aţi apucat să-l vedeţi sau aveţi chef să-l revedeţi, îl difuzează HBO, pe 25 decembrie, de la ora 21.35. Nu întotdeauna primim de Crăciun exact ce ne dorim. Femeile, mai ales, au întotdeauna motive să ofteze după o poşetă, o rochie sau niscaiva pantofi pe care „Moşul” i-a tăiat de pe listă. Se pot răzbuna urmărind Sex and the City, o peliculă care excelează mai ales la capitolul accesorii. Nu mai există în cinematografe, dar a apărut de curând în variantă DVD.

Dintre filmele de curând intrate pe marile ecrane, merită văzut în special Entre les murs, marele câştigător la Cannes, anul acesta. Deşi dramă, filmul lui Laurent Cantet e mai potrivit pentru zilele acestea decât multe producţii „de sezon” care rulează în prezent la noi. Dependenţii de lucruri vesele pot aştepta, însă, o altă premieră cinematografică a lunii decembrie: Bolt, povestea animată a unui erou cu lesă, care beneficiază (doar) de vocea lui John Travolta. Cinefilii cu pretenţii găsesc la Pro Cinema, pe 27 decembrie, de la ora 22, L.A. Confidential.

Două Oscaruri, două Premii BAFTA şi un Glob de Aur dau măsura cestei producţii cu miză nare şi distribuţie de soi: Kim Basinger, Kevin Spacey, Russell Crow şi Danny DeVito. „Nucleul dur”, care nu concepe Crăciun fără filme dedicate momentului, are de ales dintre nenumărate titluri cu trimitere: Un Crăciun de neuitat (Pro Tv, 21 decembrie, ora 16), Un oraş fără Crăciun (Acasă, 22 decembrie, ora 22), Miracolul de pe Strada 34 (B1, 24 decembrie, ora 21.15) şi Crăciunul împreună (Pro Cinema, 28 decembrie, ora 20.30) sunt doar câteva variante.

*gandul

Romanii, cei mai ‘nespalati’ din Europa

Romanii se afla pe ultimul loc in Europa in privinta consumului de sapun, detergent si pasta de dinti, potrivit datelor prezentate, joi, de Institutul de Sanatate Publica Bucuresti (ISPB), cu ocazia lansarii Campaniei Nationale de Promovare a Normelor de Igiena Personala si a Mediului Inconjurator.
Un roman consuma, anual, patru bucati de sapun, doua paste de dinti si putin peste patru kilograme de detergent. „Pe de alta parte, in sistemul sanitar nu prea se fac raportari ale bolilor generate de nespalare, iar medicii dermatologi sunt ingrijorati de cazurile cu care se confrunta in spitale si au cerut demararea unei campanii de educatie prin media”, sustin reprezentantii ISPB.

Campania Nationala de Promovare a Normelor de Igiena Personala si a Mediului Inconjurator, care se va desfasura pana pe 27 decembrie, se adreseaza tuturor categoriilor de persoane, dar in special elevilor si studentilor.

In cadrul campaniei, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti a lansat un film care explica importanta respectarii unor reguli cat se poate de simple pentru a evita imbolnavirea.

„Igiena este o modalitate simpla si eficienta pentru a mentine o stare buna de sanatate. Ea se obtine cu cateva reguli simple, usor de respectat, si cu cateva instrumente si gesturi care sunt indispensabile pe tot parcursul vietii, cum ar fi sa ne spalam, sa ne hranim sanatos, sa facem sport si sa respectam mediul”, au mai spus reprezentantii ISPB.

Un copil de 11 ani din Gorj a murit dupa ce a baut o zi si o noapte

Un copil de 11 ani din Gorj a fost gasit mort intr-un sant, dupa ce bause o zi si o noapte cu prietenii. Baiatul fusese abandonat de mama si neglijat de tata, asa ca era in grija bunicii.
Asistentii sociali spun ca baiatul era certat cu legea si obisnuia sa bea, insa faptele nu erau atat de grave incat sa-l poata lua in plasament.

Baiatul ii spusese bunicii si tatalui ca iese in oras. Bunica nu s-a alarmat cand s-a lasat seara, pentru ca baiatul obisnuia sa stea la prieteni pana tarziu.

Reprezentanţii Protecţiei Copilului spun că băiatul nu a putut să fie luat în plasament pentru că nu era considerat un pericol social.

1 100

Astăzi am avut cea de 1 100 vizită pe blogul meu şi sper ca în viitorul apropiat să ajung la 10 000

Ion Iliescu a fost atacat cu monede si huiduit la comemorarea eroilor Revolutiei

21 decembrie 2008 este ziua in care se implinesc 19 ani de la momentul in care a inceput Revolutia Romana si la Bucuresti, dupa eveneimentele sangeroase care avusesera loc la Timisoara, in decembrie 1989. Astazi, in Capitala au loc mai multe evenimente comemorative si de cinstire a eroilor Revolutiei.
Dar ceremonia de comemorare a eroilor Revolutiei nu a fost lipsita de incidente. Ion Iliescu a fost atacat cu monede de revolutionari, impins in imbulzeala creata si huiduit. A fost nevoie de interventia SPP-istilor pentru ca fostul presedinte al Romaniei sa scape de furia revolutionarilor, informeaza Realitatea TV.

Incidentul a avut loc in aceasta dimineata in Cimitirul Eroilor. Mai multi revolutionari nu au fost de acord ca Ion Iliescu sa tina un discurs cu ocazia manifestarilor din cimitir. Revolutionarii au aruncat cu monede in acesta si-iau reprosat trecutul comunist si „furtul” Revolutiei din 1989. Mai mult, au vrut sa arunce si cu oua stricate. Cei prezenti l-au numit pe Iliescu „masacrator” si au sustinut ca monedele au reprezentat cei 30 de arginti care se arunca tradatorului, relateaza de asemenea Realitatea.

Actualul presedinte de onoare al PSD a scapat de atacatori numai dupa interventia angajatilor Serviciului de Protectie si Paza (SPP).

Lovitura de Stat sau Revolutie?


Intr-o prefata a cartii lui Sorin Rosca Stanescu “Marea Provocare-Puterea liderului rosu”, Alina Olteanu ofera cateva repere legate de situtatia politica post-revolutionara si posibile explicatii ale antipatiei pe care o resimt revolutionarii romani fata de Ion Iliescu.

In vidul de putere aparut in contextul evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Barladeanu si altii constituie Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN).

Presedinte al CFSN este ales Ion Iliescu, gest justificat de Silviu Brucan cu cuvintele pline de talc: „Ca sa ramanem in sistem!” La 23 ianuarie 1990, CFSN hotaraste transformarea FSN in formatiune politica si participarea la alegeri. Presedinte al FSN este numit Ion Iliescu. Astfel, FSN, structura de putere formata in timpul evenimentelor din decembrie 1989, si-a deturnat menirea initiala de „organ provizoriu al puterii de stat”, provocand dezechilibrarea scenei politice si aparitia complexului „revolutiei furate”.

Protestand fata de aceasta masura, considerata „o confiscare a revolutiei”, unii membri marcanti (printre care Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ion Caramitru) isi inainteaza demisia. PNTCD, PNL si PSDR se opun la randul lor acestei decizii printr-o declaratie comuna. Insa, la 20 mai 1990, au loc primele alegeri parlamentare si prezidentiale de dupa caderea comunismului, ale caror rezultate atesta victoria zdrobitoare a FSN si il consacra pe Ion Iliescu in functia de presedinte al Romaniei. Doi ani mai tarziu, la 27 septembrie 1992, au loc urmatoarele alegeri parlamentare si prezidentiale. Ion Iliescu participa la campania electorala in calitate de candidat al FDSN, partid aparut ca urmare a disensiunilor din interiorul FSN. Iliescu si partidul sau obtin din nou victoria, de aceasta data pentru un mandat de patru ani.

Aceasta noua victorie a lui Ion Iliescu nu ii impiedica insa pe unii sceptici sa isi puna in continuare intrebari cu privire la modalitatea prin care el a obtinut (si pastrat) puterea politica. Intrebarile vizeaza inclusiv evenimentele din decembrie 1989, descrise ca fiind nu „o revolutie”, ci o lovitura de stat orchestrata de Ion Iliescu si de acolitii sai, noteaza Alina Olteanu.

*9am

ECHILIBRU/Când viaţa trece în viteză pe lângă tine

Mulţi oameni se tem de liniştea dinăuntrul lor. Se tem că nu ar şti ce să “facă” în acel moment, pentru că au fost învăţaţi că “a face” este unul dintre verbele cele mai importante.Un alt verb extrem de mediatizat este “a avea”. Oamenii caută întreaga viaţă să îşi atingă visele, să îşi cumpere ceea ce doresc sau să aibă o anumită relaţie de cuplu şi uită că cel mai profund adevăr nu se află în afara lor, în lumea materială, ci înăuntru, în cea sufletească, şi că singurul verb care contează este “A FI”.

În majoritatea cazurilor, oamenii încep prin a “face” pentru a “avea” şi astfel a “fi” fericiţi. În realitate, procesul trebuie să fie exact invers. Pentru că a te simţi fericit e o stare interioară oricum, independent de exterior. A “fi” devine astfel momentul esenţial al “existenţei” noastre (a exista înseamnă a fi). De aceea poţi “avea” sentimente de împlinire doar după ce ai atins starea de fericire. Şi poţi “face” ceva doar dacă simţi cu adevărat că aceasta e calea ta şi ea te ajută să devii fericit.

ESENŢA
Nu e nimic rău însă în a avea ceva. Dar, dacă acesta devine sensul vieţii tale, poate fi o problemă pentru suflet. Iar a căuta mereu să fii în acţiune, să “faci” ceva în goana timpului te îndepărtează puternic de esenţa ta interioară, care e liniştea. Când parcurgem în mare viteză calea vieţii, ca pe o autostradă, cu 300 km/oră, nu mai vedem nimic din frumuseţea peisajului, iar detaliile care produc bucurie, clipele se duc prea repede şi rămân pierdute pe vecie. În plus, apăsând acceleraţia prea mult, am putea avea un accident oricând, căci la o viteză excesivă simţurile îţi rămân în urmă şi nici nu te poţi opri prea uşor în caz că apare un obstacol.

Oamenii se întreabă astfel mereu: oare când voi ajunge la capăt, să am ceea ce îmi doresc? Şi continuă să alerge cu sufletul la gură către ţelurile propuse în viitor, omiţând frumuseţea momentului prezent, care este de altfel singurul care există, singurul care nu ne părăseşte niciodată şi cel real. Chiar şi în fizica cuantică, timpul are doar o singură coordonată: prezentul; trecutul şi viitorul fiind doar iluzii ale minţii umane.

În special în oraşele mari, unde oamenii sunt preocupaţi de atingerea unui standard sau a unui ţel anume, fie el material sau nu, minţile lor sunt pline de forfota gândurilor şi grijilor, crezând că viitorul către care aleargă neîncetat le va aduce împlinirea dorinţelor. În marile capitale ale lumii, oamenii au câte doi-trei slujbe pentru a putea atinge standardele financiare pe care şi le doresc, fugind de la un loc de muncă la altul, mâncând în grabă, fără să îşi mai vadă copiii sau partenerul decât în week-end, pentru că viaţa reprezintă pentru ei o goană nebunească după acel “ceva” care le lipseşte, sperând că îi va ajuta să se împlinească sufleteşte.

DEZECHILIBRE
Vedem astfel tot mai multe cupluri destrămate, oameni bolnavi şi, pe ansamblu, societăţi care nu îşi mai pot găsi echilibrul natural. Oamenii sunt din ce în ce mai nervoşi, mai stresaţi şi mai puţin conectaţi la natură şi la ei înşişi, nemaiştiind în ce direcţie merg, de ce şi cine sunt ei cu adevărat, pentru că a te opri şi a petrece un timp zilnic cu tine însuţi, a trăi momentul şi a nu proiecta mereu viitorul e prea dificil pentru ei. Aceasta poate fi o cauză datorită căreia nici nu se simt compleţi sufleteşte şi au permanent nevoie de o maşină mai mare sau mai nouă, o casă mai deosebită, un alt job, mai mulţi bani, mai multe călătorii, un alt partener etc., căutând mereu sentimentul de satisfacţie mărunt, de altfel, pe care bunurile ţi le pot da, căci aceste emoţii de înălţare a spiritului nu durează prea mult după atingerea obiectivelor dorite.

Dacă oamenii ar şti că sunt deja compleţi, spiritual vorbind, şi că satisfacţia pe care o caută pretutindeni o găsesc în pacea dinăuntrul lor, s-ar opri preţ de o clipă şi s-ar cunoaşte cu adevărat. Pentru că ei nu se identifică cu maşina lor, casa lor etc.; identitatea şi realizările lor sunt importante, dar nu atât de mult încât să ţină loc sentimentului natural de plinătate pe care îl atingem atunci când ne întoarcem în noi înşine. Aşa cum spunea Eckhart Tolle, nimic nu ne poate completa mai mult, nu e nevoie să adăugăm nimic în plus, material sau emoţional, pentru că suntem deja perfecţi înăuntrul nostru.

ŢELURI
99% dintre oameni cred însă că scopul vieţii este de a “avea” ceva, a “deveni” cineva important, a “lăsa ceva în urmă” etc. Scopul existenţei noastre umane este însă mai degrabă acela de a intra în conexiune perfectă cu ceea ce suntem înăuntru – Dumnezeu. Pacea supremă. Necondiţionalitatea. Lipsa percepţiilor. Liniştea. Perfecţiunea însăşi. Spiritul, în forma sa cea mai pură.

Tolle spunea că, atunci când mintea este folosită distructiv, ego-ul preia puterea şi astfel apare competiţia, separarea de ceilalţi şi dorinţa de a trăi în viitor. Căci ego-ul nu iubeşte clipa de acum. Ego-ul are nevoie de a vedea oponenţi pretutindeni şi de a spune “nu am timp”. Sufletul este acoperit astfel aproape mereu de puterea ego-ului care îşi doreşte o maşină mai puternică decât a vecinului, o casă mai arătoasă, bani mai mulţi etc. şi care spune, oricând şi oricât ar “avea”, că “nu a reuşit încă” să atingă standardele propuse.

E chiar important să ne întrebăm din când în când “funcţionează ceea ce fac?”, “îmi oferă satisfacţia reală?”, “de câţi ani caut satisfacţia alergând după ţelurile mele fără să o ating cu adevărat?” şi “dacă nu a funcţionat, nu mă simt împlinit după tot ceea ce am realizat, sunt gata să mă schimb?”.

Adaptare

Pentru Tolle, o variantă de a trăi momentul prezent este aceea de a întâmpina formele în care ni se prezintă viaţa (situaţii, anturaj, boli etc.) cu dragoste şi acceptare necondiţionată şi a nu opune rezistenţă, adaptarea naturală şi renunţarea la tiparele mentale limitative, reprezentând astfel o cale reală de a ajunge la esenţa fiinţei noastre. Nu avem nevoie de mai mult timp pentru a atinge satisfacţia şi nici de “a face” ceva în plus. Mintea poate alege să “fim”, pur şi simplu, să mergem pe linia curentului şi nu contra lui. De aceea, atunci când mergem împotriva sensului vieţii, de multe ori apar blocaje, accidente şi uneori boli “a opune rezistenţă acestei clipe cu tot ce îmi aduce ea mă delimitează de mine însumi, de experienţele mele şi mă proiectează în viitor mereu, şi astfel pierd procesul fundamental al însăşi existenţei mele”, momentul prezent. Prezentul este “ceea ce este”. Viitorul nu “este” niciodată. Viitorul rămâne pentru totdeauna… în viitor. Spunând “DA” clipei de acum, spun “DA” vieţii şi o trăiesc din plin, dinăuntru şi îmi încarc sufletul cu plinătatea acestui moment, oricare ar fi el. Iar când accept şi onorez prezentul, mă accept şi mă onorez pe mine şi pe Dumnezeu. Şi devin una cu el. Perfecţiunea însăşi. Şi ca să închei cu o notă de umor, aşa cum spunea Tolle, asta “nu îţi răpeşte timp deloc”.

Trei căi pentru a fi “prezent”

În cartea “A new earth”, Tolle arată că există trei modalităţi prin care conştiinţa se poate alinia cu sufletul: acceptarea, bucuria şi entuziasmul. Fiecare reprezintă o anumită vibraţie de conexiune între minte şi spirit şi trebuie să fim atenţi atunci când nu ne aflăm pe aceste frecvenţe, pentru că pot apărea dezechilibre energetice, de la suferinţa emoţională şi până la cea fizică. Pentru acceptare: să încercăm să primim totul aşa cum vine, căci fiecare moment e preţios şi aduce cu el o anumită lecţie de viaţă. Pentru bucurie să lăsăm pacea care vine o dată cu acceptarea să se transforme în fericire, căci ea este limbajul Universului. A aştepta să atingi fericirea în viitor e un proiect care acolo va rămâne pentru totdeauna: niciodată în prezent. Pentru entuziasm: cei care fac totul cu plăcere îl simt fără efort; el aduce motivaţie pentru atingerea ţelului şi senzaţia că mergi pe calea sufletului.
Puterea rugăciunii: miracol şi împlinire
Cercetătorul japonez de fizică cuantică Masaru Emoto a demonstrat în 1996 care este impactul emoţiei pozitive al rugăciunii asupra structurii apei; prin experimentele sale a dovedit că materia poate fi influenţată de energia gândului. Între testele făcute de el există şi unele care arată cât de benefic e modificată structura energetică atunci când spunem o rugăciune sau o afirmaţie pozitivă.

Nu trebuie să ştii prea multe pentru a te ruga; gândul tău să fie pozitiv şi puternic, pentru că, odată emis şi repetat cu o frecvenţă mare, generează transformarea realităţii.

ARMONIE
Foloseşte această imensă putere a gândurilor pozitive pentru a atrage spre tine cele mai frumoase întâmplări şi pentru a fi în armonie. O poţi face oricum, dar cel mai bine este desigur să o faci conştient, deoarece gândurile tale pot fi emise şi inconştient şi desigur şi acelea au puterea lor de a se transforma în realitate.

Fii mereu atent la ceea ce gândeşti, pentru că ţi se poate întâmpla ceea ce te preocupă chiar dacă nu eşti prezent când le emiţi. Fii prezent în ceea ce ceri şi mai ales formulează-ţi cererile ca şi cum ele s-au întâmplat deja, pentru ca mintea ta să preia mesajul pozitiv fără dubii.

CALE
Cea mai frumoasă cale de a cere ceva divinităţii poate lua forma rugăciunii sau a recunoştinţei; când eşti recunoscător pentru ceea ce ceri e ca şi cum ai primit deja totul aşa cum ţi-ai dorit şi dovedeşti că ai încredere în desfăşurarea pozitivă a lucrurilor. Universul primeşte comanda ta şi ţi-o îndeplineşte pe atât de repede pe cât de puţine îndoieli ai tu în privinţa realizării ei. A te ruga pentru nevoile tale devine aşadar un act plin de dragoste şi de responsabilitate faţă de tine însuţi, căci tu eşti cel care formulezi cererea, dar şi cel care emite îndoielile; de tine depinde cum anume pleacă mesajul tău către divinitate pentru a fi îndeplinit; în puterea, forţa şi emoţiile gândurilor tale stă miracolul rugăciunii.

Invitaţie la dialog
Daniela Dumitriu este singurul consultant român Feng Shui acreditat de Feng Shui Society UK (FSSA) şi singurul practician EFT (Emotional Freedom Technique) din România (EFT-ADV) inclus în lista internaţională a practicienilor avizaţi de Gary Craig, inventatorul acestei tehnici.

*Jurnalul

Europenii, mai demoralizati din cauza crizei decat americanii

Moralul populatiei din cinci mari tari europene si Statele Unite este la cel mai scazut nivel, majoritatea cetatenilor fiind pesimisti cu privire la situatia economica a tarii lor, potrivit unui sondaj realizat de France 24/Harris Interactive.
Conform sondajului preluat de AFP, cei mai pesimisti sunt francezii (85%), urmati de italieni (74%), britanici si spanioli (70%), germani (63%) si americani (52%).Si in legatura cu situatia lor personala oamenii sunt pesimisti, cifrele indicand o schimbare semnificativa in raport cu anul 2006. Francezii sunt din nou pe primul lor, doar 37% declarandu-se optimisti (fata de 72% in 2006), urmati de italieni (38% fata de 67%), spanioli (41% fata de 85%), britanici (42% fata de 66%), germani (48% fata de 73%) si americani (54% fata de 81%). Cea mai mare cadere a moralului populatiei s-a inregistrat in Spania – 44% in doi ani.

Sondajul a fost efectuat pe un esantion de 6.165 persoane in Franta, Germania, Spania, Marea Britanie, Statele Unite si Italia, in perioada 26 noiembrie – 8 decembrie 2008.

COMUNICAŢII/WiMAX şi/sau LTE?

Două tehnologii îşi dispută viitorul comunicaţiilor electronice fără fir, fiecare cu susţinătorii, trăsăturile, dar mai ales terminalele şi „vitezele” pentru date.
Comunicaţiile electronice broadband, fără fir, îşi întind zilnic acoperirea cu ţintă globală, iar upgrade-ul tehnologic are perioadele sale de implementare. În spaţiu deschis sau acoperit, punctele hotspot se înmulţesc, iar trecerea la HSDPA a mai potolit din dezamăgirea din zorii 3G-ului. Iată că pentru acoperirea cu internet wireless a unor zone defavorizate sau dificile din punct de vedere geografic s-a ivit oferta WiMAX-ului: până la 50km şi 70Mbs. În mai multe ţări există deja reţele comerciale, una chiar la vecinii bulgari. Ba chiar şi la Sfântul Munte Athos există o reţea OTE. În România avem şase companii care au cumpărat caiet de sarcini pentru două licenţe, dar şi un Radiocom care caută investitori pentru propria reţea WiMAX. Visul preşedintelui ANC, Liviu Nistoran, este disponibilitatea serviciilor comerciale WiMAX până la sfârşitul lui 2009. Dar nu trebuie să uităm şi faptul că operatorul Orange (neparticipant la licitaţia amintită) oferă deja asemenea servicii în două zone limitate. Acum că WiMAX-ul fix a făcut primii paşi, industria se pregăteşte şi pentru standardul mobil, fiind vizată îndeosebi mobilitatea utilizatorilor (mai ales zona smartphone/ PDA). Dar să nu uităm totuşi că piaţa rusească are deja un terminal cu tehnologie WiMAX, celular produs de HTC. Astfel stând lucrurile, LTE pare rămas în urmă, dar să vedem care e situaţia.CEALALTĂ TABĂRĂ
Ultima întrunire a membrilor forumului 3GPP, desfăşurată săptămâna trecută la Atena, a întrunit promisiunile din partea Ericsson şi Nokia-Siemens ca primele sisteme LTE să fie scoase pe piaţă la sfârşitul anului 2009. Spre deosebire de WiMAX, LTE promite viteze de download ce depăşesc 100 Mbps, şi peste 300 Mbps în faza următoare.

În ceea ce priveşte România, primul obstacol este acela al frecvenţei. Conform deciziilor la nivel european, s-a stabilit că banda de frecvenţă aferentă să fie 2.1/2.6GHz. La noi în ţară, LTE ar urma să funcţioneze în 2.6GHz, care deocamdată este folosită de armată, după cum ne-au declarat oficialii Ericsson România. Bazându-se pe larga răspândire 3GSM, susţinătorii LTE promit flexibilitatea şi simplitatea implementării. Şi nu în ultimul rând costuri mai mici decât în investiţiile WiMAX, fapt care, evident, este contestat de cealaltă tabără.

A TREIA CALE
Totuşi, nu trebuie să vedem cele două tehnologii într-o absolută competiţie, una excluzând-o pe cealaltă. Dezvoltarea WiMAX-LTE asigură mai multe opţiuni şi, natural, costuri avantajoase.

*jurnalul

REGLEMENTĂRI ÎN TRANSPLANT/Criză de organe în UE

56.000 de bolnavi din Uniunea Europeană aşteaptă un donator compatibil şi 12 dintre ei mor zilnic pentru că nu primesc organele care le-ar putea salva viaţa. Criza de organe pentru transplant este o problemă în toate ţările UE, semnalează comisarul european pentru sănătate, Androulla Vassiliou.

Comisia Europeană dezbate în prezent o directivă prin care încearcă reglementarea transplantului de organe în toate ţările UE. Scopul: creşterea numărului organelor disponibile pentru transplant şi reducerea numărului deceselor în rândul bolnavilor care aşteaptă un donator compatibil.

Comisarul european pentru sănătate, Androulla Vassiliou, a anunţat că printre măsurile dezbătute se numără standarde de siguranţă şi calitate comune pentru toate ţările UE. Totodată, autorităţile europene au propus crearea unei baze europene de date prin care să poată fi monitorizată disponibilitatea de organe în toate ţările UE, astfel încât să se faciliteze schimbul de organe pentru transplant între aceste ţări. O altă măsură propusă de Comisia Europeană prevede ca în fiecare spital din ţările membre UE să existe un coordonator de transplant pentru a îmbunătăţi sistemul actual. “Aceste măsuri au fost gândite pentru a salva vieţi. Vrem să reasigurăm cetăţenii şi pacienţii din Europa că statele membre UE lucrează împreună pentru a maximiza eforturile de a asigura un sistem de transplant sigur şi de înaltă calitate”, a declarat Vassiliou pentru Reuters.

ÎN ROMÂNIA
Statisticile furnizate de comisarul european clasează România pe ultimul loc în ceea ce priveşte rata de donare de organe, cu 0,5 donări la un milion de locuitori. La polul opus se află Spania, cu 34,6 donări la un milion de locuitori. Directorul Agenţiei Naţionale pentru Transplant din România (ANT), Victor Zota, contrazice aceste statistici, menţionând că rata de donare de organe a crescut semnificativ în ultimii ani şi nu ne mai clasăm pe ultimul loc între ţările UE. Astfel, în 2007 au fost 36 de donatori în moarte cerebrală de la care s-au făcut prelevări multiorgan, ceea ce înseamnă o rată de donare de 1,7 la un milion de locuitori, iar în acest an numărul donatorilor a fost de 53, rata crescând la 2,5. “Propunerea de a angaja câte un coordonator de transplant în fiecare spital judeţean, cu normă întreagă sau cu jumătate de normă, a venit şi din partea noastră”, a precizat Victor Zota.

*Jurnalul

Tăriceanu cere secretarilor de stat demisii antitrădare

Premierul Tăriceanu a cerut ca toţi secretarii de stat liberali să-şi depună demisiile, pentru a nu fi tentaţi să se pună în slujba partidelor care intră la guvernare.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a pregătit o surpriză echipei de secretari şi subsecretari de stat liberali cu care a fost la guvernare. Potrivit unor informaţii convergente, provenite de la surse din mai multe ministere, la întâlnirile de adio care au marcat finalul de mandat, Tăriceanu le-a cerut acestor demnitari să-şi depună demisiile, pentru a-i feri de tentaţia de a rămâne în echipa viitorului guvern. Cotidianul a contactat câţiva secretari de stat, de la diverse ministere, pentru a verifica veridicitatea informaţiei şi a vedea în ce măsură demnitarii au respectat acest îndemn.

Mircea Mănuc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, numit pe post în acest an de premierul Tăriceanu, nu şi-a scris încă demisia, deşi a fost stabilită componenţa noului Cabinet.
La momentul în care a fost numit în această funcţie s-a zvonit că acesta ar veni de fapt din partea PSD pentru ca PNL, rămăs minoritar în Executiv, să aibă sprijinul tacit al social democraţilor în Parlament. La fel s-ar fi procedat cu posturi de secretari de stat şi în alte ministere. Contactat telefonic, Mircea Mănuc, de profesie medic gastroenterolog, a spus, în legătură cu îndemnul premierului Tăriceanu ca toţi demnitarii pe care i-a numit să îşi dea demisia înainte de a veni noul guvern, că “este logic ca tot aparatul să demisioneze”. Totuşi, Mănuc a spus vineri la prânz că nu şi-a înaintat încă demisia şi că singurul care ar putea să spună dacă ar fi numit din nou pe aceeaşi funcţie nu poate fi decât noul ministru desemnat. De asemenea, Mircea Mănuc a negat că ar fi din partea PSD în minister.

Şi secretarii de stat din Ministerul Muncii au confirmat că îşi vor depune demisiile înainte ca noul guvern să intre în drepturi şi să preia birourile, după o recomandare făcută de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Într-o întâlnire de miercuri, acesta le-a cerut membrilor PNL din Guvern, miniştri şi secretari de stat, să îşi dea demisia în grup, să plece în aceeaşi formaţie în care au intrat în Executiv. Una dintre temerile vehiculate a fost să nu fie unii dintre ei “convertiţi la alte religii”, în sensul de a primi oferte de la partidele de guvernământ. “Mi se pare firesc să îmi dau demisia, e până la urmă un lucru de onoare. Ai venit cu o echipă, pleci cu ea”, a declarat Theodora Bertzi, secretarul de stat care s-a ocupat de Departamentul de afaceri sociale. Şi Valer Bindea, care a avut pe mână afacerile europene şi s-a ocupat de fondurile venite de la UE în domeniu, spune că îşi va depune demisia vineri. “Mi se pare normal să îmi depun demisia; nu am primit oferte şi nici nu mă aştept să rămân la minister, pentru că funcţia de secretar de stat este una politică. Eu sunt om politic, nu m-am considerat niciodată un tehnocrat”, explică oficialul.

Secretarii de stat din cadrul Ministerului Educaţiei şi-au trimis deja demisiile la premier. Remus Pricopie, secretarul de stat pentru învăţământul superior, spune că “a existat o discuţie mai largă în cadrul ministerului că trebuie să ne punem la dispoziţia primului-ministru actual şi viitor. Zic şi viitor pentru că trebuie să asigurăm tranziţia. Eu de luni mi-am dat demisia pentru că aşa am considerat că e corect, iar acum pregătesc un raport complet pentru viitorul secretar”. Zvetlana Preoteasa, care a coordonat învăţământul preuniversitar, povesteşte că a fost o întâlnire de “la revedere” în care premierul a ţinut un discurs în care “ne-a spus că e frumos să rămânem uniţi şi să ne dăm demisiile. Dar asta s-a întâmplat ieri, iar eu îmi scrisesem demisia de luni”.

Georgeta Ionescu, secretar de stat în Ministerul Apărării, confirmă şi ea indicaţia premierului: “Dl prim-ministru Tăriceanu ne-a spus că, fiind vorba de o schimbare a partidelor aflate la guvernare, cu siguranţă fiecare nou ministru va veni cu echipa lui de secretari de stat şi subsecretari de stat. Tăriceanu ne-a precizat că el personal nu a fost pentru înlocuirea 100% a demnitarilor din eşaloanele doi şi trei din guvernarea anterioară lui, chiar a şi menţinut pe unii în funcţie, dar jocul democratic presupune şi schimbarea tuturor celor numiţi politic. Premierul ne-a mai rugat pe toţi să nu solicităm noilor miniştri să fim menţinuţi în funcţii”.

Vicepreşedintele PNL Ludovic Orban, ministru al Transporturilor, pare mai puţin informat: “Un astfel de zvon a ajuns şi la mine. Au venit doi dintre secretarii mei de stat şi mi-au spus că au auzit ceva de genul ăsta şi m-au întrebat dacă să demisioneze acum sau nu. Eu le-am spus să-şi pună ordine în hârtii şi după aceea să procedeze cum cred de cuviinţă. În ultima şedinţă de guvern şi când miniştrii au ciocnit o cupă de şampanie, Tăriceanu nu a spus nimic despre secretarii de stat. Nu ştiu ce a discutat la întâlnirea de a doua zi cu secretarii şi subsecretarii de stat, pentru că miniştrii nu au fost prezenţi”.

Conform preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Ingrid Zaaraour, “secretarii de stat au fost obligaţi de premier să nu părăsească postul până ce gestiunea nu este gata de predat la cheie noilor demnitari”.

Iar Dinu Zamfirescu, preşedintele Institutului pentru Memoria Exilului Românesc, prezent la acea întâlnire, ne-a declarat: “Tăriceanu nu a spus nimic la acea întâlnire privind obligativitatea de a demisiona până la o dată anume. A lăsat însă de înţeles că toţi vor fi schimbaţi de noii miniştri şi a cerut demnitate maximă la toţi”.

*gandul

Cătălin Predoiu, propus pentru a fi ministrul Justiţiei şi în cabinetul Boc

Actualul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a fost nominalizat pentru un nou mandat la conducerea acestui minister, anunţul în acest sens fiind făcut, vineri seară, de liderii PDL şi PSD Emil Boc şi Mircea Geoană.

Preşedinţii PDL şi PSD, Emil Boc, respectiv Mircea Geoană, au susţinut vineri seară că ministrul în funcţie, Cătălin Predoiu, are calităţile necesare pentru a fi păstrat în această funcţie-independenţă, profesionalism şi influenţă la Bruxelles, anunţând că acesta este dispus să demisioneze din PNL, relatează NewsIn.

Potrivit lui Emil Boc, soluţie păstrării lui Cătălin Predoiu răspunde la mai multe exigenţe. „E vorba de o persoană care să nu provină, să aparţină direct, din partide, ca o garanţie a independenţei justiţiei, în al doilea rând să fie o garanţie că procesul de reformă al justiţiei merge mai departe şi că în iulie 2009 vom avea ridicată monitorizarea pe justiţie, iar România să fie un stat cu depline drepturi în UE, şi sub aspectul justiţiei, şi nu în ultimul rând, să fie vorba de o persoană care să asigure continuitatea reformei justiţiei, implicit sub aspectul finalizării actualelor coduri care se află în dezbatere„, a explicat premierul desemnat.

Şi Mircea Geoană a spus la rându-i că actualul ministru al justiţiei răspunde criteriilor „de competenţă, de independenţă, de profesionalism, inclusiv din punct de vedere al influenţei şi accesului direct la Bruxelles”. „Ştiu că vor fi întrebări, dar din punct de vedere al competenţei, profesionalismului şi relaţiilor de influenţă la Bruxelles, dl. Predoiu reprezintă un om potrivit care merită să continue activitatea pe care a început-o„, a arătat şi preşedintele Senatului.

Geoană a mai spus că prezenţa lui Predoiu va fi o garanţie a continuării reformei justiţiei, nu doar în sensul „de luptă împotriva corupţiei, ci de extindere a actului de justiţie pentru cetăţenii obişnuiţi”. „E nevoie de o garanţie ca în iulie România să scape de această ruşine: aceea de a fi monitorizat de către UE„, a adăugat el. Potrivit liderului social-democrat, nominalizarea lui Predoiu e o soluţie care permite ca în această seară lista completă a Guvernului şi forma finală a programului de guvernare să ajungă la Parlamentul României, şi menţinerea datei stabilite, ca pe 22 decembrie noul Guvern să primească învestitura.

Cei doi lideri au evitat însă să comenteze faptul că Predoiu este membru PNL. Mircea Geoană a susţinut că Predoiu i-ar fi dat de înţeles că e dispus să demisioneze. „Din discuţia pe care am avut-o, există modalităţi ca domnia sa să renunţe la calitatea politică pe care o are, dacă va intra, el va veni într-o postură non-politică, într-o formulă pe care o va agrea cu primul-ministru”, a arătat el.

*adevarul

CONCEDIERI/Sfârşitul anului aduce pierderea slujbelor

Numărul agenţilor economici care anunţă disponibilizări colective creşte de la o zi la alta. Criza economică mondială îşi face simţită prezenţa la noi în construcţiile industriale, fabricarea de componente auto şi în sectorul confecţiilor.
1.900 de salariaţi din Prahova vor intra în şomaj în primele trei luni ale anului viitor, 1.800 de angajaţi ai Alro Slatina vor rămâne acasă de la sfârşitul anului, iar alte 700 de persoane din Constanţa vor fi disponibilizate.PRAHOVA
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Prahova a primit cereri de la 21 de agenţi economici în vederea unor disponibilizări colective. Numărul persoanelor disponibilizate în primele trei luni ale anului viitor totalizează 1.875 de salariaţi. Luna viitoare, Yazaki Ploieşti va disponibiliza încă 300 de angajaţi, pe lângă cei 120 anunţaţi deja, iar în martie, producător de rulmenţi Timken România dă afară 200 de salariaţi din cei 1.073. De asemenea,
firma de componente auto Delfingen Ro-Valahia SRL va disponibiliza 193 de angajaţi din totalul de 280. Până acum, cei mai mulţi şomeri din Prahova, respectiv 744, provin de la Uzina Mecanica Plopeni, urmând societăţile de confecţii, cu 250 de disponibilizaţi, şi de industria materialelor de construcţii, cu 200 de angajaţi.

CONSTANŢA
Aproape 700 de constănţeni care vor fi trimişi în şomaj tehnic la începutul lunii ianuarie în urma anunţurilor făcute de firme subcontractoare sunt din şantierele navale sau de pe platforma nucleară de la Cernavodă, dar şi de la marile companii. „Vorbim de acele societăţi comerciale care, acum, în această perioadă, anunţă concendieri colective, altele decât cele pe care le ştim în fiecare an precum cele din domeniul turismului, servicii de alimentaţie publică sau agricultură”, a spus Dragoş Poteleanu, şeful AJOFM Constanţa. Enel Electrica va disponibiliza 175 de persoane, iar Petromidia trimite în şomaj tehnic 47 de persoane în decembrie şi alte 220 în ianuarie 2009. Dragoş Poteleanu a spus că deocamdată judeţul Constanţa nu a fost afectat de criză. „Nu avem un număr foarte mare de şomeri comparativ cu alte judeţe. În 2009, probabil vor apărea nişte cutremure, dar nu de amploarea celor din zonele afectate”, a completat Poteleanu.

OLT
Reducerea preţului aluminiului cu 50%, înregistrată în ultima perioadă, determină conducerea societăţii Alro Slatina să reducă personalul cu 1.200 de salariaţi, din 3.500, şi producţia. „În momentul de faţă, preţul aluminiului a ajuns la un nivel care ne obligă să luăm în calcul noi reduceri ale producţiei în România, pentru a rămâne competitivi şi pentru a ne păstra nivelul de lichidităţi băneşti ale grupului şi ale unităţilor locale. Decizia finală va fi luată la începutul săptămânii viitoare în şedinţa Consiliului de Administraţie. Reducerea producţiei, luată în discuţie, ar putea fi de până la 50%. De asemenea, anul viitor, numărul angajaţilor s-ar putea diminua cu 1.200. Alro va căuta şi modalităţi de reducere a costurilor cu materiile prime, precum alumină, cocs, smoală şi alte materiale şi servicii”, a declarat Christian Wuest, preşedintele Alro. Salariaţii sunt nemulţumiţi de decizia luată, deoarece societatea merge bine, înregistrând profit. Circa 400 de salariaţi nemulţumiţi de anunţul conducerii au declanşat ieri un protest spontan la poarta societăţii.

Din cauza reducerii producţiei de la Alro Slatina şi-ar putea pierde locurile de muncă alte 20.000 de persoane. „În judeţul Olt, toată activitatea economică se învârte în jurul Alro Slatina. Peste 3.000 de angajaţi din Timiş vor rămâne fără un loc de muncă în primul trimestru al anului 2009, conform datelor furnizate de AJOFM Timiş. Cele mai multe disponibilizări le va face societatea Automotive din Deta, care va trimite în şomaj 466 de persoane în luna decembrie şi alte 231 în luna februarie a anului viitor.

AMERICANII SUNT NEHOTĂRÂŢI
Constructorul american Bechtel, care realizează Autostrada Transilvania, a anunţat săptămâna trecută că va disponibiliza maximum 2.300 de angajaţi dacă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN) nu le va plăti lucrările realizate. „Am anunţat că vom trece la disponibilizarea unui număr maxim de 2.300 de angajaţi, deoarece nu ne-am primit banii de la Compania de drumuri. Compania ne datorează 27 de milioane de euro, însă acum aşteptăm ca noua guvernare să ne plătească. În prezent, cererea de la Ministerul Transporturilor a fost transmisă la Ministerul de Finanţe care, din păcate, spune că nu are bani la buget. În cel mai rău caz, vom disponibiliza circa 1.500 de oameni, însă nu am finalizat discuţiile cu sindicatele. Aşteptăm propuneri din partea lor pentru atenuarea impactului cauzat de posibila concedierere colectivă”, ne-a explicat Bogdan Sgârcitu, directorul de comunicare al companiei Bechtel.

*jurnalul

POŞTA LUI MOŞ CRĂCIUN/Copiii cer job-uri pentru părinţi

În grădiniţele, şcolile şi magazinele din Moscova pot fi văzute zilele acestea nişte cutii mari, pe care scrie „Poşta pentru Moş Crăciun”. Dar, spre deosebire de alţi ani, copiii cer ca Moşul să găsească un loc de muncă părinţilor.

lângă rugăminţile obişnuite, precum patine, bicicletă, telefon mobil, scrisorile pe care copiii le trimit prin „Poşta lui Moş Crăciun” conţin cereri noi, apărute pe fondul crizei mondiale, ale cărei efecte încep să fie simţite în Rusia. Astfel, au apărut scrisori în care semnatarii îi cer Moşului fie un job pentru tăticul şomer, fie un salariu mai bun pentru „mami”, fie plata unor servicii pentru copii (cursuri de înot, grădiniţă etc.). Majoritatea acestor rugăminţi vin însă de la adulţii care doresc un ajutor în aceste vremuri grele.

CĂSUŢA DIN PĂDURE
Moşul din Rusia are o altă adresă. La Moscova, toate scrisorile sunt trimise la o adresă simplă: „În pădure. Lui Moş Crăciun”. Şi ajung într-o casă de lemn din Parcul Kuzminski. Aici, responsabil cu sortarea lor nu este un spiriduş, ci o studentă, Marina. „Desigur, aproape toţi copiii îi cer daruri lui Moş Crăciun. Dar anul acesta, cei mici cer şi ajutor pentru părinţii lor”, declara ea în ziarul rusesc Novîie Izvestia. „Mama mea nu mai lucrează. Ea a fost dată afară de la serviciu. Dar tu, Ded Moroz (Moş Gerilă – n.r.), ai nevoie de o Sneguroşka (Albă-ca-Zăpada – n.r.). Mama mea este foarte frumoasă şi bună. Ea a mai fost Sneguroşka la mine la grădiniţă. Tuturor copiilor le-a plăcut de ea. Şi ţie îţi va plăcea”, a scris un băieţel de 8 ani. Surpriza anului o reprezintă faptul că a crescut mult numărul scrisorilor trimise de cei mari. În mod foarte serios, adulţii îi cer ajutor Moşului pentru a-şi plăti ratele la creditele de la bănci ori ca să îşi păstreze locurile de muncă sau salariile, ori pentru mărirea pensiilor şi chiar pentru reducerea costurilor la serviciile comunale, relata în paginile aceluiaşi ziar Nina Liubimova, o altă „asistentă” a Moşului.

Averile miniştrilor din cabinetul Boc

Averile miniştrilor din cabinetul Boc

Radu Berceanu:
conturi: 1.606.100 euro + 441.500 ron
3 case
2 maşini

Vasile Blaga:
conturi: 204.273 ron + 44.090 dolari + 563.111 euro
4 terenuri + 2 case
1 maşină + 1 motocicletă

Ilie Sârbu:
conturi: 30.934 euro + 28.352 ron + 22.223 dolari
1 casă

Cristian Diaconescu:
conturi: 10.000 ron
2 terenuri + 4 case
1 maşină

Monica Iacob-Ridzi:
5 terenuri
7 case

Ecaterina Andronescu:
105.870 euro + 290.000 ron
1 casă
1 maşină

Marian Sârbu:
109.800 euro + 56.000 ron
1 casă
1 maşină

Victor Ponta:
conturi: 59.750 ron + 200.000 euro
1 teren + 3 case
1 maşină

Gabriel Oprea:
conturi: 3.605.379 euro + 58.704 ron
1 teren + 6 case

Constantin Niţă:
conturi: 32.400 euro + 9.816 ron
6 terenuri + 2 case

Dan Nica:
conturi: 228.302 ron + 20.000 euro + 16.292 euro
1 casă
1 maşină

Mihai Stănişoară:
conturi: 52.300 euro + 71.200 dolari + 92.735 ron
2 terenuri + 2 case
1 maşină

Elena Udrea:
bijuterii de peste 50.000 de euro, peste 100.000 de euro câştigaţi din avocatură
o casă, un apartament, 50% din firma Dalli

George Pogea:
conturi: 1.500 ron
un teren intravilan, o casă de vacanţă şi un apartament.

Gabriel Sandu:
conturi: 48.888 ron

Theodor Paleologu:
conturi: 20.000 euro
2 terenuri + 2 case

Nicolae Nemirschi:
conturi: 450.689 ron
1 casă
2 maşini

RECOMANDARE/Cinci antioxidanţi care ne întăresc imunitatea

Vitaminele A, C, E, zincul şi seleniul sunt principalii aliaţi ai sistemului imunitar.

Avem nevoie de ei mai ales în sezonul rece, când ne pândesc infecţiile respiratorii şi când mâncăm mai multe grăsimi de origine animală care slăbesc imunitatea.
Frigul, oboseala, alimentaţia săracă în legume şi fructe afectează sistemul imunitar, lăsând organismul descoperit în faţa virusurilor şi bacteriilor. „Studii reprezentative au dovedit că antioxidanţii sunt cele mai eficiente substanţe nutritive care ajută organismul să reziste în faţa bolilor”, susţine medicul nutriţionist Marvin Edeas, preşedintele Societăţii Franceze de Antioxidanţi. El recomandă cinci antioxidanţi care apără imunitatea: vitaminele A, C şi E şi mineralele zinc şi seleniu.

VITAMINELE A, C Şi E
Vitamina A, sau retinolul, se găseşte numai în alimente de origine animală, mai ales în ficat. În schimb, fructele şi legumele conţin provitamina A sau betacaroten, substanţă pe care organismul o transformă în vitamina A. Doza zilnică recomandată de vitamina A variază între 800 şi 1.000 de miligrame, dintre care 60% trebuie să provină din betacaroten. De exemplu, 100 de grame de morcov crud asigură această doză. Printre alimentele bogate în vitamina A se numără ficatul, untul, gălbenuşul de ou, brânzeturile, tonul. Surse bune de betacaroten sunt fructele şi legumele portocalii: piersici, caise, pepene galben, mango, dovleac, morcov, dar şi legumele verzi: spanac, salată, broccoli, varză.

Vitamina C nu mai are nevoie de nici un argument privind importanţa sa în anotimpul rece. Toată lumea ştie că vitamina C ne protejează de infecţii şi ne ajută să ne refacem forţele în perioada de convalescenţă. În acest scop avem nevoie de aproximativ 110 miligrame de vitamina C zilnic. Această doză se găseşte în două portocale. Însă în cazul fumătorilor aportul de vitamina C trebuie să ajungă la aproape un gram, fiindcă fumul de ţigară generează radicali liberi care atacă imunitatea. Cele mai bune surse de vitamina C sunt măceşele – 200 mg/100 g, ardeiul gras – 120 mg/100 g, kiwi – 90 mg/100 g, lămâile – 80 mg/100 g, portocalele – 50 mg/100 g, conopida – 60 mg/100 g.
Vitamina E protejează celulele de atacul radicalilor liberi (substanţe generate de pătrunderea în organism a unor agenţi toxici). Doza zilnică recomandată de vitamina E trebuie să ajungă la 12 miligrame. Aceasta provine în principal din alimente grase: fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale, fistic), seminţe, uleiuri vegetale, germeni de grâu, unt.

ZINCUL ŞI SELENIUL
Pentru a ne feri de infecţii avem nevoie zilnic de aproximativ 15 mg de zinc. Le putem lua din: ficat – 9 mg/100 g, germeni de grâu – 7 mg/100 g, pâine integrală – 5 mg/100 g, carne de vită – 4 mg/100 g, gălbenuş de ou – 4 mg/100 g, soia – 3 mg/100 g, peşte gras – 2,5 mg/100 g, fasole uscată, linte – 2 mg/100 g.
Zincul asociat cu seleniul limitează înmulţirea virusurilor în organism. Cele mai bune surse de seleniu sunt tonul, carnea de pui, de curcan, ouăle, ardeiul gras roşu, fasolea uscată, brânzeturile, cerealele integrale.

*jurnalul

REZIDENŢIAL / Dezvoltatorii renunţă la proiecte

Fondul austriac Immoeast amână 54 de proiecte imobiliare în România în valoare de 2,4 miliarde de euro.

Portofoliul companiei s-a redus de la 134 la 80 de proprietăţi, după începerea crizei financiare.
Immoeast, unul dintre cei mai mari investitori de pe piaţa imobiliară românească, amână sau anulează 54 de proiecte în România, conform raportului financiar trimestrial al Fondului. Potrivit unui alt raport aferent perioadei mai-iulie, portofoliul Immoeast în România cuprinde 134 de proprietăţi cu o valoare de piaţă estimată la 3,44 miliarde de euro. În noul Raport, numărul de proiecte a scăzut cu 54 faţă de cel publicat în raportului aferent perioadei mai-iulie, de la 134 la 80 de proprietăţi. “Acest număr include active imobiliare, proiecte în construcţie şi inventarii imobiliare independente de anulări şi amânări planificate”, precizează Immoeast. Valoarea estimată a celor 80 de proiecte cu o valoare estimată la puţin peste un miliard de euro. Printre proiectele companiei în România se numără şi clădirea de birouri S-Park, centrul comercial Polus Center din Cluj, precum şi proiecte de cartiere în Baia-Mare, Constanţa, Ploieşti, Oradea, Iaşi şi Suceava.

PIERDERI
“Immoeast AG se confruntă, în prezent, cu cea mai dificilă fază din istoria sa (…) O parte semnificativă a problemelor actuale sunt rezultatul deciziilor luate în 2007 de conducere, care au acum efecte negative asupra lichidităţii”, se arată în raportul financiar al grupului, citat de Mediafax. Immoeast a înregistrat pierderi nete de 1,86 miliarde de euro în perioada analizată, faţă de un câştig înainte de taxe de 299 de milioane de euro în intervalul corespunzător din 2007, din cauza efectelor crizei financiare globale şi turbulenţelor din pieţele de credit, care au generat o “criză masivă de lichiditate”. Grupul austriac imobiliar Immoeast, ce se confruntă cu probleme financiare, a anunţat că poartă discuţii pentru a colecta fonduri de la bănci, în contextul în care deprecierile activelor i-au provocat o pierdere majoră în primul semestru, relatează Reuters.

PROBLEME
Mulţi dezvoltatori au anunţat amânarea unor proiecte. Fondul imobiliar Fabian a amânat construcţia proiectelor rezidenţiale din Timişoara, Oradea şi Satu-Mare, care totalizau peste 800 de locuinţe. Asociaţia Română a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO) consideră că 30% dintre lucrările de construcţii rezidenţiale au fost suspendate ca urmare a crizei financiare. Legat de sectorul imobiliar, şi industria cimentului îşi reconsideră investiţiile. HeidelbergCiment a anunţat că, dacă sectorul construcţiilor şi investiţiile în infrastructură vor stagna, îşi vor reconsidera politica de investiţii. Compania anunţase anterior că va investi 150 de milioane de euro până-n 2011 pentru dublarea capacităţilor de producţie şi pentru construcţia unei fabrici de ciment la Anina, judeţul Caraş Severin.

Suprafeţe mici
Criza financiară readuce la modă clădirile cu suprafeţe mici, consideră investitorii bulgari, citaţi de Dnevnik.

Şi vecinii noştri de la sud se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi noi. “Investitorii care şi-au anunţat proiecte la scară mare nu vor mai începe să construiască, în timp ce companiile internaţionale importante şi fondurile de investiţii vor fi lovite cel mai greu”, prognozează directorul executiv al Green Life, Nikolai Pehlivanov

*jurnalul

Cum se circulă legal în România cu maşini furate

NĂUCITOR O lege românească i-a exasperat pe occidentali
Cum se circulă legal în România cu maşini furate

Poliţiştii sunt obligaţi de procurori să înmatriculeze maşini furate, până la prinderea hoţului

Mii de maşini furate circulă zilnic prin România. Numai în Capitală se fură peste o mie de maşini pe an, iar la nivel naţional s-a depăşit cota trei mii. Banii adevăraţi se fac, însă, din furtul maşinilor furate din străinătate.
În acest timp, 352 de maşini furate circulă cu acte în regulă, eliberate chiar de autorităţile române, în baza unor norme care i-au scos din sărite pe italieni, germani, austrieci sau francezi. Şi asta pentru că furtul de maşini este legalizat în România.


Este vorba despre limuzine Audi, BMW, Mercedes sau alte maşini scumpe, achiziţionate, la preţuri sub nivelul pieţei, de la samsarii de maşini furate. Orice client al unor astfel de grupări, prins cu o maşină furată, poate, cu voie de la anchetatori, nu doar să circule în continuare cu o astfel de maşină, dar să o şi înmatriculeze. Este suficient să se pretindă deţinător de bună-credinţă. Cum, de regulă, între traficanţii de maşini şi deţinătorul final se interpun 4-5 persoane, este greu de probat eventuala sa implicare în furt. În loc să se confişte măcar maşina şi să se restituie păgubitului, aceasta rămâne la clientul hoţilor.

Baza legală – chiar ordonanţa privind circulaţia pe drumurile publice

Legiferarea acestei situaţii se regăseşte în Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, secţiunea Înmatricularea şi înregistrarea vehiculelor.
Dacă articolul 21 prevede că autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate din România sau în străinătate şi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei României nu se înmatriculează, excepţia lasă loc unei practici neagreate la nivel european.

Astfel, “fac excepţie autovehiculele şi remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziţie prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului se înscrie menţiunea autovehicul furat din ţara… la data de …”.

Cum rareori hoţii sunt prinşi, finalizarea cercetărilor înseamnă de fapt clasarea dosarului. Fără condamnare în cauză, maşina rămâne pentru totdeauna la cumpărătorul “de bună-credinţă“.

Ieşi din ţară – rămâi fără maşină

Pe de altă parte, statul garantează protecţie deţinătorului maşinii furate doar pe teritoriul României, aceasta fiind limita admisă pentru circulaţie. Nici nu ar putea fi altfel, pentru că în orice stat european civilizat, un astfel de caz se lasă cu punerea sub acuzare a şoferului şi confiscarea maşinii.

Poliţiştii de la furturi auto, exasperaţi de numeroasele cazuri în care procurorii eliberează autorizaţii care le permit celor prinşi cu maşini furate să îşi păstreze limuzinele date în urmărire în toată Europa, vor să ceară eliminarea unor astfel de prevederi care sprijină, de fapt, interesele traficanţilor de autoturisme.

1 000

Astăzi am avut cea de 1 000 vizită pe blogul meu şi sper ca în viitorul apropiat să ajung la 10 000 😀

Cabinetul Boc: Toate-s vechi si noua-s toate

Guvernul PSD-PDL a fost nominalizat si validat de cele doua formatiuni, pentru a intra in functiune mai este nevoie sa mai fie investit de Parlament si sa depuna juramantul la Palatul Cotroceni.
Doar 6 dintre cei 18 ministri nominalizati pentru viitorul guvern nu au mai ocupat functii in administratia centrala, ceea ce inseamna ca aproape 70 la suta din portofolii vor fi ocupate de oameni care au cunoscut gustul puterii si stiu cum sa o foloseasca, noteaza Romania libera. Atat PDL, cat si PSD si-au trimis la guvernare baroni si activisti fideli vechilor lideri, incercand sa echilibreze cu politicieni si politiciene tinere. O parte insemnata din ministrii cabinetului Nastase vor reveni in Guvernul Boc, unde vor controla domenii importante si banoase, iar cei mai importanti baroni ai PDL si-au alocat institutii-cheie ale economiei autohtone. In ansamblu, noul guvern va fi dominat de social-democrati, care au raspuns mai degraba la comanda fostului premier Nastase decat la cerintele tarii.Si presa internationala remarca, joi, faptul ca din componenta viitorului guvern de la Bucuresti, fac parte 11 persoane care au mai fost ministri in ultimii ani, dar putini reformisti testati, in contextul in care Romania pare sa se indrepte spre recesiune anul viitor.Lipseste in continuare candidatul pentru Ministerul Justitiei ceea ce, comenteaza Reuters, subliniaza dificultatile celor doua partide, vechi rivale, de a cadea de acord asupra omului ce va avea misiunea sa reia eforturile pentru combaterea coruptiei, una dintre principalele preocupari ale Bruxelles-ului.Propunerile PSD+PC:

Vicepremier: Dan Nica

2000 – 2004 – Ministru, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.
1996 – 2000 – Deputat PDSR, Membru in Comisia parlamentara pentru industrii si servicii;
2000 – 2004 – Deputat PDSR, Membru in Comisia parlamentara pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic;
Initiator al Legii pentru sprijinirea si promovarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii.
2004 – prezent – Deputat, Vicepresedinte al Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatii.:
Membru al Consiliului National pentru Politica Stiintei si Tehnologiei.
2001 – 2004 – Presedinte al Comisiei Guvernamentale Romania – Bavaria;
2002 – 2004 – Membru al Grupului International de lucru in domeniul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor al ONU (UN ICT Task Force).

Ministerul Agriculturii: Ilie Sarbu

Membru al PSD din 1993. A ocupat o vasta gama de functii, atat in partid cat si in stat. In 2000 devine Presedinte al Consiliului Judetean Timis si Vicepresedinte al Forumului Presedintilor Consiliilor Judetene al PDSR. In 2001 este ales Membru al Consiliului National PDSR si Membru al Biroului Coordonator Central al noului PSD pentru ca, in acelasi an, sa accepte, la cererea partidului, numirea ca Ministru al Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. In 2004 devine Presedintele filialei judetene a PSD Timis pentru ca, in 2005, sa fie ales Vicepresedinte al partidului la nivel national, responsabil cu Agricultura, Silvicultura si Dezvoltarea Rurala. Din 2004 Ilie Sarbu este senator al circumscriptiei electorale nr. 37 Timis. In Senat cunoaste o ascensiune rapida, devenind in 2006 Secretar al Senatului si Membru al Biroului Permanent. In urma demisiei Presedintelui Nicolae Vacaroiu, Ilie Sarbu este ales Presedinte al Senatului Romaniei, pe data de 28 octombrie 2008.

Ministerul Mediului: Nicolae Nemirschi

In perioada 1990-1992, Presedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, filiala Constanta, intre anii 1998-2000, apoi a fost Director General la Asociatiei Patronala Mamaia. Intre 2000 si 2004 a ocupat succesiv functia de Director Executiv si Arhitect Sef in Primaria Municipiului Constanta. In prezent este Presedinte al Zonei Metropolitane Constanta si Vicepresedinte al Comitetului National al Zonei Costiere.

Ministerul Administratiei si Internelor: Gabriel Oprea

Din 2003 este membru PSD iar din 2004 este presedintele PSD ILFOV si membru al Biroului Coordonator al PSD si deputat in parlamentul Romaniei.
2003 – 2004 – Ministru delegat pentru administratia publica – M.A.I.
2002 – 2003 – Prefect, Prefectura Municipiului Bucuresti;
2001 – 2002 – Secretar de stat, Presedintele ANRS.

Ministerul pentru IMM si Afaceri: Constantin Nita

1978 – 1983 economist – director export si desfacere – I. Autocamioane Brasov;
1983 – 1986 economist – I.C.E. Autoexportimport Brasov;
1986 – 1993 Sef agentie B.T.T. Brasov;
1990 – 1993 Director al Statiunii Piriul Rece- Brasov;
1993 – 1997 Director Gen. al Sucursalei de reprezentare si protocol Valea Prahovei;
1997 – 2000 Director Gen. S.C. NIMPEX SRL Brasov;
2000 – 2004 deputat Camera Deputatilor.
1994 – 1997 Vicepresedinte Org. Municipala Brasov Partidul Social Democrat (PDSR);
1997 – 2004 Presedinte Org. Judeteana Brasov P.S.D.;
1997 – 2004 Membru in Consiliul National al Partidul Social Democrat;
1998 – 2004 Membru al Biroului Executiv al Partidul Social Democrat.

Ministerul Afacerilor Externe: Cristian Diaconescu

In perioada 1990 – 2000 a detinut numeroase functii de raspundere in cadrul Ministerului Afacerilor Externe printre care: diplomat in Delegatia Permanenta, ulterior Misiunea Permanenta a Romaniei la OSCE; coordonator al sectiei de cooperare in domeniul politico-militar al OSCE din MAE; diplomat in Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa Organizatiile Internationale de la Viena, adjunct al sefului misiunii pentru domeniile politico-militar si de securitate ale OSCE; director al Directiei OSCE si de Cooperare cu Structurile Subregionale din Ministerul Afacerilor Externe; director general al Directiei Generale Juridice si Consulare din Ministerul Afacerilor Externe; sef de delegatie la reuniunile privind Dimensiunea Umana a OSCE, Comisia privind Drepturile Omului la Geneva si Comisia Dunarii.
In anul 2000 este numit Secretar general adjunct al Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN) si ambasador en pied in aceasta organizatie. In 2001 este numit Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale in cadrul Ministerul Afacerilor Externe. In 2004 a fost nominalizat ca Secretar de Stat pentru Afaceri Europene.

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii: Ecaterina Andronescu

Din 1996 este membra PSD,iar din 1997 este membra a Consiliului National PSD, al Biroului Executiv Central si Vicepresedinte al Organizatiei PSD a Municipiului Bucuresti. Din anul 2006 este vicepresedinte al Partidului Social Democrat. A fost aleasa deputat in mandatele 1996-2000, 2000-2004, 2004-2008 pe listele PSD. In perioada 2000-2003 a fost ministru al educatiei.

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale: Marian Sarbu

A detinut o serie de functii in aparatul de stat, fiind de mai multe ori ales parlamentar
A fost, pana in 1996, secretar de Stat in Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Din 2000 devenit ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale pana in 2003 si ministru delegat pentru Relatia cu Partenerii Sociali intre 2003 si 2004.

Ministerul Sanatatii Publice: Ionut Bazac

La doar o luna dupa instalarea la putere a Aliantei D.A., in ianuarie 2005, Bazac a fost audiat la Parchetul National Anticoruptie in dosarul „Sanatatea”. In 2003 s-a transferat la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, tot la integrare europeana. Este membru fondator al Asociatiei pentru Promovarea Tinerilor, organizatie din care face parte si Victor Ponta.

Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul: Victor Ponta

Vicepresedinte al Biroului Permanent din Camera Deputatilor. Coordonator al Biroului de Combatere a Spalarii Banilor, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie – sectia Anticoruptie, Urmarire Penala si Criminalistica (specializat in domeniul infractiunilor economico-financiare), ministru delegat pentru Controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii Acquisului Comunitar, seful Corpului de Control al Guvernului.

Propuneri PD-L

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale: Gabriel Sandu

Vicepresedinte PDL la nivel national si Prim-vicepresedinte al PDL Prahova, membru al Parlamentului Romaniei, in Camera Deputatilor si al Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare.

Ministerul Finantelor Publice: Gheorghe Pogea

Membru al Partidului Democrat (PD) din anul 2000, fiind ales in anul 2001 presedinte al Organizatiei Judetene Hunedoara a PD. In anul 2004 a fost ales in functia de consilier judetean din partea PD, presedinte al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agricultura, administrarea domeniului public si privat din cadrul Consiliului Judetean Hunedoara. In intervalul 2000-2005 perioada in care a detinut functia de presedinte al BPJ al PD – filiala Hunedoara, Partidul Democrat a obtinut in plan local cele mai bune rezultate din intervalul 1992-2004. In perioada 22 august 2005 – 12 iunie 2006 a indeplinit functia de ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul economic (cu rang de vicepremier) in Guvernul Tariceanu.

Ministerul Economiei: Adriean Videanu
1990 – 1992: membru PD si deputat de Teleorman
1992 – 1996: Presedinte al Organizatiei Nationale de Tineret al PD
1996 – 2000: Secretar al Biroului Executiv al PD
2000: Vicepresedintele Comisiei de buget-finante banci din Camera Deputatilor
2001: Vicepresedinte PD, responsabil cu probleme de imagine, relatii cu mass-media si purtator de cuvant.
2003: Vicepresedinte PD, responsabil cu probleme de imagine, relatii cu mass-media si purtator de cuvant.
2005 – 2008: primar Bucuresti

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii: Radu Berceanu

Presedinte al Organizatiei Judetene Dolj a FSN, PD (FSN), PD, PD-L de la infiintare (feb. 1990) si pana in prezent. Secretar al FSN la nivel national (mar. 1991- noi. 1991). Vicepresedinte cu probleme organizatorice al PD (FSN) la nivel national (noi. 1991-aug. 1996). Primvicepresedinte al PD (FSN) la nivel national. Vicepresedinte PD cu probleme organizatorice (1996-2000) la nivel national.

Ministerul Apararii Nationale: Mihai Stanisoara

In perioada mai – octombrie 2000, detine functia de Secretar General in cadrul Ministerului Apararii Nationale. Este ales ca deputat de Mehedinti pe perioada 2000-2004 si 2004-2008. A detinut functia de presedinte al delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) intre anii 2001-2004. Din 2004 a detinut functia de presedinte al Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor, fiind de asemenea si vicepresedinte al Delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara N.A.T.O. La data de 15 martie 2007 a fost numit in functia de consilier prezidential pe probleme de securitate nationala.

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor: Vasile Blaga

Vasile Blaga este membru fondator al Partidului Democrat (1991), detinand functia de presedinte al Organizatiei Judetene Bihor a PD (1991-1997). In 1996 afost ales senator de Bihor. Intre anii 2000-2004 Blaga a lucrat ca expert parlamentar. In anul 2001 a fost ales in functia de vicepresedinte cu probleme organizatorice al PD si presedinte al PD Bucuresti. Din 2004, a fost consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, sef al Departamentului Securitatii Nationale al Administratiei Prezidentiale. La data de 29 decembrie 2004, Vasile Blaga a fost numit in functia de Ministru al Administratiei si Internelor in Guvernul Tariceanu, demisionand din cadrul Administratiei Prezidentiale.

Ministerul Turismului: Elena Udrea

Februarie 2005 – Noiembrie 2005 – Consilier de Stat, Seful Cancelariei Presedintelui in Administratia Prezidentiala
Iunie 2004 – februarie 2005 – Consilier General al Municipiului Bucuresti, Presedinte Comisia Juridica si de Disciplina la Primaria Municipiului Bucuresti
1997 – februarie 2005; decembrie 2005 – prezent – Avocat la Biroul Individual de Avocatura.

Ministerul Tineretului si Sportului: Monica Iacob Ridzi

Presedinte al Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat-Liberal (din feb. 2008)
Deputat in Parlamentul Romaniei (dec 2004 – nov 2007)
Vicepresedinte al Biroului Permanent National al Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat, Departamentul pentru Relatii Internationale (2001-2006)
Presedinte al Biroului Permanent Judetean al Partidului Democrat – Organizatia de Tineret a Partidului Democrat, Hunedoara (2001-2006)
Consilier parlamentar (2000-2004)

Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National: Theodor Paleologu

Intre 2005 si 2008, a fost ambasador al Romaniei in Danemarca si Islanda. La numirea sa, in septembrie 2005, ca diplomat in Regatul Danemarcei si Islanda, a devenit, la 32 de ani, cel mai tanar ambasador al Romaniei.

La Ministerul Justitiei va fi stabilit un independent.

*9am

Convorbire telefonica dintre Gigi Becali si Adrian Mititelu, facuta publica de DNA

Una dintre dovezile de baza ale procurorilor anticoruptie in dosarul Valiza este conversatia telefonica dintre Gigi Becali si finantatorul de la Universitatea Craiova, Adrian Mititelu. Potrivit stenogramei facuta public de catre DNA, patronul Stelei ii povesteste lui Mititelu ca le va da jucatorilor de la U Cluj si antrenorului lor, Toni Dobos, suma de 2 milioane de euro. Becali recunoaste ca a vorbit direct cu toti fotbalistii clujeni, dar si prin intermediul lui Dobos.„BECALI GEORGE: Da, nenea Adriane!
ADRIAN MITITELU: Ia uite ma, ca n-a murit! [rade – n.n.]
G. B: Ce faci ma, nenea Adriane?
A. M : Ce sa fac domnu’ presedinte, ce sa fac? Stau si ma intreb ce… daca ai fost in stare sa rezolvi problema la Cluj?
G. B: Pai auzi? Pai normal ca am rezolvat-o, nu?
A. M: Vezi ca dadui si eu telefoane pe acolo, facui si eu niste „lobby”! Si cu Toni si cu Vadana … si cu astia!
G. B: Pai da, pai da! „Lobby” e geanta maine!
A. M: [rade] Auzi, sa fie geanta ca lumea ca aia, aia de la Cluj nu poate sa faca fata …(neinteligibil)…
G. B: Daca, daca, daca-ti spun, acum cazi jos daca-ti spun ce geanta! Intelegi? Stii cat geanta? Cat, cat aveai tu de la, de la C.F.R.!
A. M: Pai eu n-am avut nimic!
G. B: Nu tu, cat a avut ala, cum il cheama, cum il cheama, Balaci, Balaci!
A. M: Pai nu stiu cat a avut Balaci!
G. B: Un milion jumate’!
A. M: Pai ce ba, e putin, pe cuvant daca nu-i putin, da-le doua!
G. B: Pai doua, doua!
A. M: Auzi, da-i unu’ lu’ Toni, numai pentru Toni, ca sa…
G. B: Nu ma, nu, nu! Unu’ jumate’ la echipa si cinci lu’, lu’ Toni!
A. M: Da’ e bine si asa, ca ei nu da banii astia niciodata! ………………………………………

G. B: Pai da’ atata luau ei, nu ca le-am dat eu, atata luau ei daca luau doua sute de mii, pentru ca daca castiga campionatu’ el si ei lua’ doua sute de mii de campionat, m-ai inteles?
A. M: Da’ vezi acolo asta, Sorin …(neinteligibil)… omu’ lu’ Victor, ala Bundea, iar e un baiat care-ti place sa stai cu el de vorba!
G. B: Am vorbit, s-a vorbit si cu, acum am…
A. M: Silvasan, astia!
G. B: Acum am vorbit, ma!
A. M: Eu iti spun o chestiune: Poa’ sa le spuna Boc orice le-ar spune, ca aia cand intra in teren, ii doare in p… si de Boc si de partid si de PDL si de toate astea!
G. B: Nu, pai da’ le-a spus Toni Dobos direct! Le-a spus Toni Dobos aă, direct! Ai inteles?
ADRIAN : E…
G. B : Am vorbit si eu cu baietii, m-ai inteles?
ADRIAN : Nu ba, incearca doua variante, ia suna de control si sa vezi daca se spune treaba, sa nu fie vrajeala!
G. B : Pai s-a spus, pai da’ dupa ce am vorbit cu Toni, azi am, am luat legatura, un… cu impresaru’ lu’, lu’ ala lu’, Zeno Bundea!
ADRIAN : Aha!
G. B: Si ce faceti, cutare, dom’ne trebuie sa jucam, ca cutare, cutare ni s-a promis prima, adica le-a promis a, presedintele lor, prima un milion jumate”. (fragment din rechizitoriul intocmiti de procurorii DNA)

Guvernul lui Boc prinde forme

Componenţă La timpuri noi, doamne noi: Elena Udrea – MInistrul turismului

Guvernul lui Boc prinde forme

Cabinetul Boc îmbină vechiul – Ecaterina Andronescu, Marian Sârbu, Ilie Sârbu, Radu Berceanu – cu feţele noi – Elena Udrea, Monica Iacob Ridzi sau Theodor Paleologu; la Interne se bat doi social democraţi – Cătălin Voicu (general SPP, „powered by“ Vanghelie) şi Gabriel Oprea (susţinut de Năstase)

Adevărata împărţeală abia acum începe – şefii de la Drumuri şi Hidroelectrica, mai tari ca miniştrii
Împărţeala oficială a portofoliilor între PSD şi PD-L a durat, ieri, în jur de o oră, totul aranjându-se repede în favoarea celor două părţi şi mai ales a celor susţinuţi de şeful statului. La finalul reuniunii, democrat-liberalii s-au ales cu ministerele cele mai bănoase – Finanţe, Economie, Transporturi şi Dezvoltare Regională. Vasile Blaga a pierdut, în schimb, Ministerul de Interne, care a fost prima alegere a PSD. Sulfina Barbu a fost cea de-a doua victimă, Mediul fiind cedat şi el PSD, după ce a fost cerut insistent de baronul de Constanţa Nicuşor Constantinescu. Social-democraţii şi-au mai adjudecat Ministerul Afacerilor Externe şi ministerele sociale. În vreme ce în PSD concurenţa pe portofolii este aprinsă, la democrat-liberali numele unor favoriţi ai lui Traian Băsescu sunt certe.

Este vorba de Elena Udrea la Turism, Mihai Stănişoară la Apărare, Monica Iacob Ridzi la Tineret, ale căror ministere au fost asigurate fără probleme de partid la împărţeala cu social-democraţii. Dacă ziua a început cu emoţii pentru greii din PD-L, în frunte cu Vasile Blaga, seara a adus supărare în tabăra foştilor liberali. La ora închiderii ediţiei, niciunul dintre reprezentanţii fostului PLD nu era în cărţi pentru un post de ministru. În schimb, Radu Berceanu era propunerea partidului pentru Transporturi, iar Blaga primise Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. După retragerea lui Theodor Stolojan, de pe listă fusese scoasă şi Raluca Turcan. „Stăteau ca puii pe lângă cloşcă“, comenta ieri un lider din vechiul PD. Ministerul Justiţiei a fost rezervat unui independent.


Lista miniştrilor

Ministerele PD-L

Ministerul de Finanţe

Gheorghe Pogea. Fostul vicepremier are susţinerea vechilor democraţi şi, deşi nu a candidat, este privit ca un tehnocrat.

Ministerul Economiei

Era ministerul cu cele mai multe semne de întrebare, pedeliştii oscilând ieri între patru nume. Unul dintre ele este Tudor Şerban, fost director în Electrica, susţinut de Radu Berceanu.

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional

Theodor Paleologu pare cel mai sigur nume, după ce, aseară, titulara acestui portofoliu, Raluca Turcan, şi favorită a lui Theodor Stolojan, fusese scoasă din cărţi.

Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor

Radu Berceanu are cele mai mari şanse să îşi recapete ministerul.

Ministerul Turismului

Secretarul executiv Elena Udrea este favorita pentru ministerul Turismului. Numele vehiculat anterior la acest capitol era cel al Robertei Anastase, care este însă dată de tot mai mult democrat-liberali drept viitorul preşedinte al Camerei Deputaţilor. Udrea a lucrat, împreună cu Radu Mazăre, la capitolul Turism din programul de guvernare PSD-PD-L şi nu a făcut parte nici din echipa care a negociat ieri ministerele, alcătuită, potrivit lui Emil Boc, din cei care nu îşi doresc un post în viitorul Executiv.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei

Pedeliştii i-au propus acest post secretarului general Vasile Blaga, rămas fără portofoliul Internelor după ce acesta a fost adjudecat de PSD. Blaga este privit de partid ca potrivit pentru acest post prin prisma expertizei în materie de administraţie locală, cu toate că este căzut în dizgraţia lui Traian Băsescu.

Ministerul Tineretului şi Sportului

Şefa organizaţiei de tineret PD-L, Monica Iacob Ridzi, nu are contracandidat pentru acest portofoliu. Departamentul care va coordona sportul va fi condus de un nume celebru, posibil Octavian Bellu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Ministerul Apărării

În PD-L este cunoscut faptul că acest portofoliu a fost rezervat pentru fostul consilier prezidenţial Mihai Stănişoară, proaspăt senator de Mehedinţi din primul tur.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Cătălin Marinescu a fost singurul nume vehiculat până în prezent în PD-L pentru acest post. El a fost preşedintele Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

Ministerele PSD

Vicepremier

Dan Nica, vicepreşedinte PSD, liderul PSD Galaţi, deputat. Numele lui Nica pentru această funcţie a apărut pe ultima sută de metri a negocierilor. Funcţia era rezervată pentru Ilie Sârbu: pentru că PSD n-a reuşit însă să negocieze bine, eşuând în a da greutate financiară şi politică acestei poziţii, Sârbu a renunţat, îndreptându-se spre un minister bănos, cel al Agriculturii. Se pare că la Dan Nica s-a referit Traian Băsescu atunci când, la Cotroceni, le-a spus negociatorilor PD-L şi PSD că are informaţii că un constructor din Moldova (probabil Costel Căşuneanu) vrea să-şi impună omul la Transporturi. Dan Nica l-ar putea avea drept subordonat pe Titus Corlăţean, ca şef al Departamentului de Afaceri Externe, aflat în subordonarea vicepremierului. Aseară, la PSD, se discuta aprins despre acest subiect, Corlăţean dorind ca Departamentul să fie minister de sine stătător.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Ministru va fi Marian Sârbu, deputat, fost ministru al muncii.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tine-retului

Ministru va fi Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei, rector al Universităţii Bucureşti.

Ministerul Agriculturii

Ilie Sârbu, vicepreşedinte PSD, preşedinte al Senatului, fost ministru al Agriculturii, fost apropiat al lui Ioan Rus în echipa de la Cluj, susţinut de Mircea Geoană. O variantă pentru acest minister a fost şi Valeriu Steriu, fost secretar de stat la Agricultură pe vremea Guvernului Năstase.

Ministerul Afacerilor Externe

Cristian Diaconescu, senator, vicepreşedinte PSD pe politică internaţională, fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, fost ministru al justiţiei. Suţinut din partid precum şi de un grup apropiat de Traian Băsescu. Acest portofoliu a fost vizat şi de Titus Corlăţean.

Ministerul Mediului

Pentru acest portofoliu figurau aseară trei nume: Nicolae Nemirschi – viceprimar al Constanţei, susţinut de Radu Mazăre, Virgil Munteanu – fostul guvernator al Deltei, agreat atât în tabăra lui Ion Iliescu cât şi în cea a lui Mircea Geoană, şi Ionuţ Bazac – fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii până în decembrie 2004.

Ministerul pentru IMM-uri, Comerţ şi Afaceri

Pentru acest portofoliu erau în cărţi aseară două nume din garda baronilor locali: Constantin Niţă, vicepreşedinte PSD, preşedinte PSD Braşov (fost apropiat al lui Dan Ioan Popescu şi apoi al lui Adrian Năstase), şi Ion Toma, preşedinte PSD Olt, susţinut puternic de Mircea Geoană. PC a dorit, la un moment dat, să o impună pentru acest minister pe Maria Grapini, dar ieri renunţase la idee.

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul

Victor Ponta, vicepreşedinte PSD, deputat de Gorj. Şi-a dorit portofoliul Justiţiei. Pentru această poziţie a fost în cărţi şi numele lui Şerban Nicolae, însă Mircea Geoană a înclinat balanţa, afirmând că pentru ministerul respectiv este nevoie ca ministrul să fie şi parlamentar.

Ministerul Sănătăţii

PC negocia aseară cu PSD acest fotoliu pentru Irinel Popescu, preşedinta Daniela Popa declarând înainte de întâlnirea cu pesediştii: “Încercăm să-l impunem pe Irinel Popescu în acest guvern”. PSD avea propria variantă pentru Sănătate – Florian Popa, rectorul facultăţii de Medicină, deputat PSD.

Ministerul Administraţiei şi Internelor

În cărţi era Cătălin Voicu, zis “Naşul”, “omul lui Vanghelie”. Ofiţer activ înainte de 1989, general SPP după Revoluţie. Între 1999 şi 2001 a fost consilier pentru ordine publică şi siguranţă naţională la Camera Deputaţilor. Ministerul este dorit, de multă vreme, şi de Gabriel Oprea, dar numele lui era rostit ieri în Kiseleff doar ca “variantă de rezervă”, deoarece “naşul” lui Oprea, Adrian Năstase, nu s-a implicat în negocierea acestui Guvern.

Info plus:

Mircea Geoană şi Roberta Anastase, noii şefi ai Parlamentului

Liderul PSD, Mircea Geoană, va prelua şefia Senatului. Acordarea acestei funcţii vine ca o „reparaţie morală” în urma pierderii şefiei guvernului în favoarea lui Theodor Stolojan şi, apoi a lui Emil Boc. Fostul parlamentar european, deputat PD-L, Roberta Anastase, e tot mai sigur că va deveni, şi ea, varianta oficială a democrat-liberalilor pentru şefia Camerei Deputaţilor, fiind susţinută inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, în ideea primenirii garniturii de lideri ai PD-L. Algoritmul funcţiilor parlamentare, hotărât de coaliţie, împarte la doi şi posturile de vicepreşedinţi. Astfel, în portofoliul PSD al acestor funcţii vor intra încă trei, şi anume, două de vicepreşedinte la Camera Deputaţilor şi un post la Senat. Adrian Năstase este unul dintre cei doi social-democraţi care vizează un fotoliu de vicepreşedinte în Camera Deputaţilor.

DIN CRIZĂ ÎN CRIZĂ/Foametea bate la uşă, cum să procedăm?

Combinaţia letală între creşterea preţurilor, şomaj, prescrierea ipotecilor şi stagnarea salariilor a forţat mii de familii de americani să apeleze la hrana zilnică oferită prin intermediul centrelor sociale pentru foame şi sărăcie, aşa-numitele „food-bank”.Până şi persoanele odată mai înstărite, cum ar fi posesorul unui Roll Royce, acum aleg să-şi potolească foamea cu alimentele nesănătoase ale unui fast-food. Pe fondul crizei economice, foametea este o problemă pentru americani şi pentru instituţiile SUA care încearcă să diminueze problema. Primul pas pe care l-am făcut în încercarea de a afla cum ar face faţă unei asemenea provocări România a fost să constatăm care este situaţia cantinelor sociale. Numărul americanilor care nu reuşesc să asigure o masă zilnică suficientă pentru întreaga familie creşte din cauza crizei economice tot mai accentuate, potrivit informaţiilor postate pe site-urile food-bank-urilor din SUA. La noi, potrivit statisticilor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, numărul celor care îşi primesc hrana zilnică de la cantinele sociale a scăzut comparativ cu anul trecut. Dar criza încă nu ne-a lovit cu toată furia ei.

FOAMETEA, ÎN CIFRE
În SUA sunt generalizate parteneriatele încheiate între stat, organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale private, marile companii producătoare de alimente ori lanţuri celebre de supermarket-uri fiind donatoare fidele către food-bank-urile. Cifrele foametei variază de la regiune la regiune, însă studiul per ansamblul SUA arată că majoritatea clienţilor băncilor de alimente sunt pensionarii şi tinerii sub 18 ani.
La noi aceste parteneriate sunt încă firave (69), majoritatea ajutoarelor oferite oamenilor care nu-şi pot asigura hrana zilnică fiind suportată de la bugetul de stat ori de la bugetele locale (115).

NEWYORKEZII: MAI ÎNTĂI DATORIILE ŞI PE URMĂ HRANA
Deşi e unul dintre cele mai bogate oraşe din lume, penuria de alimente bântuie la fiecare colţ de stradă newyorkeză. Potrivit datelor de pe site-ul Food-Bank New York, aproximativ 1,3 milioane de oameni (între care se află femei, copii, bătrâni, muncitori cu salarii mici şi persoane cu handicapuri) trăiesc din ajutoare alimentare. În 2007, alte 3,1 milioane de persoane au avut dificultăţi în a asigura hrana pentru ei şi familiile lor, cu 55% mai mult decât în 2003. Cu alte cuvinte, în ultimii trei ani de mandat al lui George W. Bush la Casa Albă, populaţia infometată a New York-ului a crescut cu mai mult de jumătate decât era aproape de finalul primului său mandat. Cauza principală a neputinţei de a-şi asigura necesarul zilnic de hrană o reprezintă faptul că locuitorii acestui oraş sunt nevoiţi să aleagă între a mânca şi a-şi plăti datoriile cu chiria şi utilităţile, ratele la bănci, potrivit siteului oficial al Food Bank for New York City. Preţurile crescute la mâncare, benzină au secătuit bugetele oamenilor. Costul ridicat al traiului este resimţit şi de clasa de mijloc. Între timp numeroase presiuni financiare, ca asigurările de sănătate, continuă să-i afecteze pe cei cu salarii mici şi medii.

MĂNÂNCI DOAR 90 DE ZILE PE AN?
De exemplu, în SUA cineva care munceşte cu normă întreagă, tot anul, cu un venit minim anual de 15.000 de dolari, trăieşte de fapt la limita sărăciei şi este nevoit să apeleze la cantina socială. Această categorie reprezintă o mare parte dintre clienţii Food-Bank New York City (21%). În această ecuaţie a sărăciei (preţuri mici, calitate scăzută a alimentelor) este uşor de înţeles de ce lumea nu-şi mai permite să ducă un stil de viaţă sănătos şi s-au înmulţit bolile legate de nutriţie, ca diabetul, obezitatea şi hipertensiunea.
Un exemplu de la noi ne arată că poate beneficia de ajutorul de la cantina socială, printre alte categorii defavorizate, şi persoana care nu are nici un venit (situaţie în care poţi ajunge dacă nu îţi găseşti de lucru până la expirarea termenului de şomaj şi a celui de ajutor social post şomaj). Da, dar această persoană poate mânca sau primi alimentele de la cantină doar vreme de circa 90 de zile pe an!

COADĂ LA FOOD-BANK SAN DIEGO
Al doilea oraş ca mărime a populaţiei (după Los Angeles), localizat în sud-vestul statului California, San Diego are o economie bazată pe turism, comerţ, agricultură, industria maritimă, militară, biotehnologie, computere şi electronice. Criza pe care o traversează SUA a făcut ca şi în San Diego mii de familii de muncitori cu salarii mici şi de pensionari să apeleze la ajutorul băncilor de hrană. Stocurile de alimente au scăzut drastic, nu doar pentru că a crescut numărul persoanelor asistate, dar şi deoarece companiile donatoare au ele însele probleme financiare.
Spre exemplu Food-Bank San Diego implora la 18 noiembrie donatorii să susţină rezervele băncii de hrană, care nu mai ajungeau decât pentru două săptămâni. În urmă cu doar 10 zile nevoiaşii care luau alimente de la această instituţie formau coada până departe în stradă. Această instituţie oferă peste 10 milioane de meniuri pe an, asistaţii fiind 48% tineri sub 18 ani, 22% pensionari şi 50% sunt familii cu cel puţin un adult angajat cu salariu minim.
În Bucureşti funcţionează şase unităţi subordonate Cantinei Centrale de Ajutor Social (CCAS): trei în Sectorul 1 (pe Strada Griviţei nr. 216, pe Str. Sf. Constantin nr. 8 şi pe Strada Pajurei nr. 13), două în Sectorul 2 (Strada Agricultori 105 şi Bdul Dacia 129) şi una în Sectorul 5, pe Calea Ferentari nr. 91.

Americanii, în moda „food-bank”
Ca majoritatea operatorilor food-bank, şi Food-Bank Philadelphia avea probleme grave cu stocurile de hrană pentru persoanele asistate, această instituţie raportând 36,2 milioane de americani care nu-şi pot asigura hrana necesară.
Aşa cum se poate vedea din imaginea alăturată, la Operatorul Food-Bank for New York City, în care o femeie se uită la alimente, împreună cu un membru al stafului cantinei sociale din Harlem, americanii pot primi pentru acasă produsele necesare preparării hranei (foto 1). Ei pot opta între diferitele alimente expuse de food-bank pe rafturi ca la super-market. La noi, aria produselor între care putem alege este „mai restrânsă”. Operatorul Food-Bank for New York City furnizează jumătate din necesarul de hrană pentru 1.000 de cantine din New York. Organizaţia spune că numărul celor care cer ajutorul de hrană a crescut foarte mult, pe măsură ce SUA sunt încercate tot mai mult de criza economică. Organizaţiile „food-bank” sunt adevărate depozite care colectează produse alimentare angro pe care le împachetează pentru distribuirea prin cantine celor care au nevoie de ajutor. Cea mai mare dintre organizaţiile de profil, Feeding America, administrează o reţea de aproximativ 200 de centre „food-bank”, care deservesc mai mult de 63.000 de cantine pe tot teritoriul SUA.
Una dintre cele mai plastice manifestări ale crizei economice a fost surprinsă la data de 15 decembrie în Philadelphia de fotoreporterul Joseph Kaczmarek, de la Associated Press: cu limuzina Rolls Royce la fast-food. Şoferul maşinii luxoase nu a fost identificat

România are 184 de cantine sociale
În România funcţionează în acest moment 115 cantine sociale ale căror costuri sunt suportate de la bugetele locale, capacitatea totală a acestora fiind de 32.000 de locuri. Zilnic beneficiază de serviciile acestor cantine peste 20.000 de oameni din toată ţara, variaţiile fiind foarte mici de la un an la altul. Totalul cheltuielilor pentru aceste cantine pe anul 2007 a fost de 52.156.185 lei, iar pe anul 2008, de 42.435.416 lei, numărul beneficiarilor fiind în scădere faţă de anul trecut. Mai există 69 de cantine ale căror costuri sunt suportate din bugetul diverselor organizaţii neguvernamentale sau al reprezentanţilor societăţii civile, cu o capacitate de 5.204 de locuri, de care beneficiază zilnic peste 3.000 de persoane. Reprezentanţii Ministerului Muncii spun că numărul persoanelor care beneficiază de aceste servicii a scăzut drastic din 1998 până astăzi, iar mulţi dintre asistaţii social preferă să primească mâncarea acasă, în loc să ia masa la cantină.

CINE POATE BENEFICIA?
Cantinele de ajutor social sunt organizate şi funcţionează în baza Legii nr. 208/1998. Sunt administrate de autorităţile publice locale, iar de serviciile lor beneficiază mai multe categorii de persoane. Potrivit legii, asistaţii sunt copiii cu vârsta de până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea unor familii al căror venit net mediu lunar pe persoană este sub nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social, tinerii care urmează cursuri de zi la instituţiile de învăţământ care funcţionează în condiţii legale, persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare băneşti acordate în condiţiile legii, al căror venit este mai mic decât venitul net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Mai beneficiază persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, izolate social, fără susţinători legali sau care sunt lipsite de venituri, invalizii şi cei cu boli cronice, precum şi orice persoană care, temporar, nu realizează venituri. Serviciile cantinei se asigură gratuit pentru persoanele îndreptăţite, care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Persoanele ale căror venituri depăşesc acest nivel pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contribuţii de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor servite, calculat pe aceeaşi perioadă. Drepturile se stabilesc pe bază de anchetă socială, potrivit dispoziţiei primarului. Alocaţiile zilnice de hrană minime au fost majorate anual printr-o hotărâre a Guvernului. În anul 2008, prin H.G. nr. 421/2008, alocaţia minimă a fost stabilită la 6 lei pe zi de persoană.

AVERTISMENT DIN TRECUT / Marea Criză: lecţiile politice ale precedentului interbelic

O nenorocire nu vine niciodată singură. În anii ’30, prima prăbuşire a sistemului financiar internaţional a produs nu doar recesiune globală, şomaj catastrofal şi sărăcie endemică, ci şi ascensiunea fără precedent a forţelor extremiste. Un avertisment serios pentru viitorul apropiat.Marea criză interbelică a avut efecte politice devastatoare. În multe ţări ale lumii, sistemele democratice au fost înlocuite cu regimuri de mână forte. Ideologiile extreme – fascismul şi comunismul – au fructificat frustrările unor populaţii disperate. Preşedintele american Francis Delano Roosevelt avea să explice, în 1938: “Democraţia a dispărut în câteva mari naţiuni, nu fiindcă acele popoare nu iubeau democraţia, ci fiindcă se săturaseră de şomaj şi nesiguranţă, se săturaseră să-şi vadă copiii flămânzi, se săturaseră să stea neputincioşi în faţa confuziei şi slăbiciunii unor guverne incapabile să conducă… În final, din disperare, au ales să-şi sacrifice libertatea în speranţa că vor avea ceva de mâncare. Noi, în America, ştim că instituţiile noastre democratice pot fi păstrate şi făcute să funcţioneze… Cetăţenii Americii sunt decişi să-şi apere libertăţile cu orice preţ şi prima linie de apărare o constituie protejarea securităţii economice”.

Roosevelt devenise preşedintele Statelor Unite în 1933, anul de apogeu al Marii Depresiuni. Câştigase alegerile detaşat, promiţând implicarea masivă a guvernului federal în rezolvarea problemelor economice şi sociale care îngenunchiaseră America. Programul său – “The New Deal” – propunea o “nouă înţelegere” între cetăţean şi stat. Imperfect şi adeseori contradictoriu, acest program a dat, totuşi, rezultate. Cel mai important, a readus speranţa şi încrederea populaţiei, ferind-o de derapajele extremiste care au făcut ravagii în alte părţi ale lumii.

“SOCIALISMUL” LUI ROOSEVELT
În Statele Unite, atmosfera anului electoral 1932 a semănat mult cu cea din 2008. În ambele cazuri, criza economică a dominat copios agenda de campanie. În defavoarea candidatului republican. În urmă cu 74 de ani, Preşedintele Herbert Hoover nu a avut practic nici o şansă la un al doilea mandat. Victoria lui Roosevelt a fost mult mai zdrobitoare decât cea obţinută, recent, de Barak Obama. Deşi, la fel ca şi Obama, şi el a fost acuzat de “socialism”.

Odată instalat la Casa Albă şi beneficiind de o vastă majoritate democrată în Congres, Roosevelt a demarat în trombă ambiţiosul său program de relansare economică, punând simultan bazele sistemului american de protecţie socială, inexistent până atunci. Cu 15 milioane de şomeri, crearea de noi locuri de muncă devenise principala prioritate a noii Administraţii. Statul a investit în vaste lucrări publice, construind drumuri, aeroporturi, baraje, hidrocentrale, noi reţele de electricitate.

“Noua înţelegere” nu oferea pomeni, ci şansa unui salariu muncit. Şomerii erau folosiţi la zugrăvitul clădirilor publice, la curăţarea albiilor râurilor, la reîmpădurirea terenurilor defrişate, la construirea de crescătorii de peşti şi animale etc. În paralel, patronatele au fost obligate să plătească minimum 20 de cenţi pentru ora de muncă şi să limiteze săptămâna de lucru la maximum 45 de ore. Exploatarea copiilor a fost interzisă. Au fost încurajate mişcările sindicale. Administraţia Roosevelt a impus reglementări stricte ale sistemului bancar şi a adoptat o multitudine de programe de intervenţie în industrie şi agricultură. Unele s-au dovedit greşite şi au fost abandonate rapid. Altele au fost invalidate de Curtea Supremă, ca neconstituţionale. Multe au stârnit controverse şi critici acerbe. Totuşi, situaţia economică s-a îmbunătăţit simţitor. În mai 1935, producţia industrială americană crescuse cu 22% faţă de mai 1933. În 1937, numărul locurilor de muncă din sectorul privat revenise la nivelul înregistrat la sfârşitul anilor ’20. Roosevelt câştigase deja al doilea mandat prezidenţial, cu cel mai zdrobitor scor din istoria Statelor Unite. În 1940, avea să-l câştige şi pe-al treilea (abia în 1947 Congresul SUA a legiferat limita celor două mandate). După ce a scos America din criză, FDR a condus-o în vremurile tulburi ale celui de-al doilea război mondial. Un război ale cărui rădăcini pot fi descoperite tot în marasmul economic de la începutul anilor ’30.

ASCENSIUNEA LUI ADOLF HITLER ŞI SUPREMAŢIA EXTREMISMULUI
În Europa interbelică, criza economică a suflat vânt în pupa partidelor extremiste. Stânga radicală a câştigat teren, promiţând egalitate şi pâine. Uniunea Sovietică, izolată şi neafectată de recesiune, era invocată ca un model de succes. În capcana propagandei comuniste nu au căzut doar şomerii flămânzi, ci şi destui tineri intelectuali din clasele de sus. În anii ’30, NKVD-ul a racolat în Occident mulţi agenţi extrem de valoroşi, nu pomiţându-le avantaje materiale, ci speculându-le sensibilitatea ideologică. Exemplul cel mai notoriu: grupul celor cinci de la Cambridge. Pretutindeni în Europa, partidele comuniste, controlate şi dirijate de la Moscova, promovau agenda Kremlinului, promiţând revoluţia proletară.

Terenul crizei s-a dovedit la fel de fertil şi pentru mişcările naţionaliste de extremă dreaptă. Antisemitismul şi xenofobia s-au adâncit periculos. Încrederea în parlamentarismul clasic a scăzut dramatic, acesta fiind adeseori perceput ca anacronic şi ineficient. În locul vechilor formule democratice au apărut regimuri autoritare, dictaturi personale sau militare. Cazul Germaniei este cel mai emblematic.

În 1924, Partidul Naţional Socialist obţinea doar un modest 3% la alegerile parlamentare din Germania. Patru ani mai târziu, înregistra un rezultat şi mai slab: 2,6%. Apoi, în septembrie 1930, naziştii au reuşit un surprinzător 18,2%, fiind devansaţi doar de social-democraţi. Ce se întâmplase? Retorica partidului rămăsese aceeaşi. Contextul economic se schimbase însă radical. Marea Criză lovise Germania. Aici, efectele au fost mai devastatoare ca oriunde, amplificate de uriaşa povară a datoriilor de război impuse de Tratatul de la Versailles. Falimentele în cascadă au lăsat fără locuri de muncă milioane de oameni. Rata şomajului a depăşit 40% (pentru comparaţie, în SUA era de numai 25%). Cine era de vină pentru acest dezastru? Adolf Hitler oferea un răspuns simplu: “Bancherii evrei şi bolşevicii!”. Tot mai mulţi germani erau dispuşi să îl creadă.

Popularitatea naziştilor a crescut constant, proporţional cu disperarea populaţiei. La alegerile din iulie 1932, Partidul Naţional Socialist a câştigat 37,4% din sufragii, devenind partidul cu cea mai mare pondere în Reichstag. Hitler promitea să reconstruiască o Germanie măreaţă, cu o economie prosperă, să şteargă umilinţele Tratatului de la Versailles şi să salveze ţara de comunism. În ianuarie 1933 a fost numit cancelar, iar în martie acelaşi an naziştii obţineau un confortabil 43,9% într-un nou scrutin parlamentar. Speculând slăbiciunea partidelor tradiţionale şi frustrările populaţiei, Adolf Hitler a reuşit să-şi impună rapid dictatura personală. Într-un context economic normal, ascensiunea sa nu ar fi fost posibilă.

În 1939, Produsul Intern Brut al Germaniei era cu 51% mai mare decât cel înregistrat în 1929, înaintea Marii Crize. Oficial, şomajul fusese eradicat încă din 1936. Un record de care America era încă departe, cu toate că se confruntase cu o recesiune mai puţin catastrofală. La fel ca Roosevelt, Hitler demarase şi el ample lucrări de infrastructură. A Treilea Reich a investit în vaste reţele de drumuri, autostrăzi şi căi ferate, dar şi în construcţii publice monumentale. Secretul succesului a fost însă industria de război, finanţată printr-un sistem ingenios de obligaţiuni emise de firme de mucava. Spectaculoasa renaştere economică a Germaniei purta însă în ea germenii unui dezastru mult mai mare. Amintirea recesiunii a fost înecată într-o baie de sânge.

*Jurnalul

Cum au evoluat preturile in Romania intre 1988 si 2008 – Tabel comparativ

» Romanii au scapat din iadul lui Ceausescu, in care dormeau in fata magazinelor alimentare pentru o punga cu carne sau se calcau in picioare la cozile pentru sampon, si au ajuns in raiul UE, unde alimentele se gasesc din abundenta, dar banii deseori lipsesc.


» Nivelul de trai al oamenilor a crescut fata de perioada comunista gratie ofertelor comerciale si a migratiei economice a saracilor in Occident, insa Romania a ramas o tara trista, fara infrastructura edilitara si rutiera, cu blocuri gri si cu oameni pesimisti,macinati de boli.

Nivelul de trai al romanilor a crescut fata de perioada comunista gratie abundentei de produse din magazine si a emigratiei care le-a permis celor mai saraci dintre cetateni sa-si schimbe in bine viata cu ajutorul valutei castigate printre straini. Romania continua sa fie insa codasa UE in privinta calitatii vietii. Potrivit cifrelor oficiale, pentru romanii ramasi in tara, nivelul de trai reflectat in puterea lor de cumparare s-a redus fata de 1990, primul an postrevolutionar. Totusi, caderea cortinei de fier a facut ca oamenii sa nu se mai calce in picioare sau sa doarma la usile alimentarelor pentru a-si putea cumpara mancare, soarta la care ii condamnase dictatorul Nicolae Ceausescu. Ei gasesc acum in hipermarketuri o mare varietate de produse la care nici nu visau in „Epoca Neagra”. Zicala favorita in Romania de astazi este aceea ca „pe vremea impuscatului Ceausescu oamenii aveau bani, dar nu aveau ce cumpara, pe cand acum oamenii nu au bani, dar au ce cumpara”.

Acest pesimism generalizat se reflecta in rezultatele unui studiu al Bancii Mondiale, potrivit caruia doar 30% din romani cred ca situatia lor dupa 1989 s-a imbunatatit, in timp ce 40% considera perioada lui Ceausescu ca fiind mult mai buna pentru economie, nivelul de trai, situatia politica si venituri.
In timp ce salariul mediu net a crescut de la 206 dolari SUA in 1998 la 437,5 dolari SUA in 2008, preturile alimentelor, al bunurilor de larg consum si costul vietii de zi cu zi (chirii, servicii etc.) s-au majorat cu mult mai mult, ceea ce intretine convingerea nostalgicilor potrivit careia „era mai bine pe vremea comunismului”. Un studiu al Institutului National de Statistica arata ca in 2004 salariul mediu net pe economie era de 1974,5 ori mai mare decat cel din ianuarie 1990. Astfel, romanii castigau in medie, in 2004, un salariu brut de circa 8 milioane lei, fata de cei 2.950 de lei lasati mostenire de comunisti. In ciuda cresterii mari a salariilor, preturile au fost cu un pas inainte, umflandu-se de 2.378 ori.

Puterea de cumparare s-a redus astfel la numai 83% din cea anterioara. In prezent, conform datelor acelorasi statisticieni, romanii isi cheltuiesc aproape jumatate din salariu pe mancare, bautura si tigari, situandu-se pe primul loc in topul locuitorilor UE in ceea ce priveste procentul din leafa consumat pe alimente. Daca bunurile comercializate in Romania sunt la fel de scumpe sau chiar mai scumpe decat cele comercializate in alte tari ale UE, salariile medii ale romanilor sunt cu 50-100% mai mici decat ale altor europeni, ceea ce alimenteaza insatisfactia populatiei si genereaza perceptia publica negativa potrivit careia „tara se indreapta intr-o directie gresita”. si statisticile Bancii Mondiale confirma ca, inainte de aderarea Romaniei la UE, tara avea printre cele mai scazute niveluri de trai din Uniune.

Astfel, majoritatea respondentilor romani nu au putut mentiona cele sase articole/servicii pe care o gospodarie ar trebui sa si le permita, si anume: incalzirea adecvata a locuintei; o masa cu carne o data la doua zile; inlocuirea mobilierului uzat; cumpararea de imbracaminte noua mai degraba decat la mana a doua; banii necesari pentru o saptamana de concediu pe an si posibilitatea de a-si invita la masa prietenii sau rudele, cel putin o data pe luna.
Sociologul Ovidiu Voicu crede ca, spre deosebire de perioada comunista, in ultimii 20 de ani „a crescut media nivelului de trai si s-a marit inegalitatea intre veniturile cele mai mari si cele mai mici”. Aceasta modificare se datoreaza in principal „schimbarii filosofiei societatii, pentru ca in cea comunista toti oamenii trebuiau sa fie la fel, sa gandesca la fel sa aiba aceleasi venituri”, sustine Voicu.

De aceeasi parere este si Lazar Vlasceanu, profesor de sociologie la Universitatea Bucuresti, care spune ca „dispersia veniturilor era mult mai redusa in comunism, dar acest lucru nu inseamna ca nu existau si atunci saraci”. Ovidiu Voicu arata ca exista doua etape ale modificarii nivelului de trai in perioada postdecembrista. Astfel, pana in 2000 s-a inregistrat o scadere a nivelului de trai. In 2006-2007 insa, cresterea economica a favorizat reducerea numarului saracilor.
Printre indicatorii nivelului de trai dintr-o tara se numara, alaturi de consumul populatiei, calitatea locuirii, existenta infrastructurii necesare (rutiere si edilitare), sanatatea publica (reflectata in speranta de viata) si calitatea mediului. Romania sta foarte prost la toti acesti indicatori.

Blocurile „privatizate”, distruse de nepasare
Peste 90% din romani au propria casa, ceea ce i-a incurajat pe investitori atunci cand si-au deschis magazine de mobilier sau de bricolaj in aceasta tara. In Bucuresti, procentul proprietarilor de locuinte atinge chiar 97%. „Casa este principalul activ al proprietarilor romani, iar ei doresc sa o intretina cat mai bine”, a declarat directorul Ikea Romania, Cornel Oprisan, precizand ca estimarile financiare ale companiei sale se bazeaza pe aceasta realitate. Insa romanii proprietari la bloc nu si-au imbunatatit radical confortul locativ fata de perioada comunista, desi au facut investitii in gresie, faianta si ferestre termoizolante. Cladirile s-au deteriorat, iar apartamentele lor sunt prea mici (intre 40 si 60 de metri patrati de suprafata utila pentru o locuinta cu doua camere).

Sociologul Ovidiu Voicu crede ca standardele de viata de la bloc totusi au crescut, iar acest lucru se poate observa din imbunatatirile realizate – termopane, centrale proprii, electricitate si apa calda tot timpul, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in perioada comunista, cand multe dintre aceste lucruri lipseau. „In momentul in care au crescut standardele de viata, au crescut si costurile”, spune Voicu. Sociologul Lazar Vlasceanu arata, la randul sau, ca, potrivit statisticilor, peste o treime din romani traiesc acum mai bine la bloc decat inainte de 1989.

Fondul imobiliar al Romaniei a fost privatizat in masa dupa 1990, cand chiriasii si-au putut cumpara apartamentele in care locuiau. Obisnuiti cu statutul de chiriasi si cu implicarea statului in intretinerea cladirilor, noii proprietari nu si-au constientizat noile responsabilitati nici la 20 de ani dupa Revolutie. Un raport realizat de consultantul austriac IBW (Institute for Real Estate end Housing), la comanda Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, arata ca privatizarea masiva a blocurilor romanesti, din perioada 1990-2004, asociata cu absenta legislatiei locative, a condus la degradarea masiva a fondului imobiliar, ceea ce face din reabilitare „o provocare primordiala”.

In Romania exista in prezent circa 8,2 milioane de unitati locative, dintre care 784.000 in Bucuresti, iar consultantul a remarcat ca detinatorii acestora „doresc sa beneficieze de avantajele detinerii unei proprietati, dar refuza responsabilitatea pe care un asemenea statut o implica”. Mai mult – sustin austriecii –, romanii cred ca statul ar trebui sa le repare apartamentele, asa cum se intampla pe vremea lui Ceausescu. IBW mai arata, in raportul sau, ca 67% din blocuri, construite dupa 1960, sunt afectate de izolatia termica slaba si de instalatiile degradate. „Privatizarea fondului locativ a facut ca reabilitarea sa devina si mai dificil de realizat. Foarte putini proprietari realizeaza faptul ca locuinta lor are in mod real nevoie de imbunatatiri”, spun austriecii. Ei remarca si starea proasta a retelelor publice de incalzire, la care sunt racordate blocurile din Romania.

Blocurile care intra in programul de reabilitare termica subventionat de stat au un consum de energie mai mic cu 35%, iar valoarea lor de piata poate creste cu 30%. Cu toate acestea, romanii nu se inghesuie la reabilitare.
Romanii nu pot atinge standarde inalte de viata in domeniul locuirii nu numai din cauza degradarii blocurilor, ci si din cauza supraaglomerarii locuintelor. Preturile mari ale caselor au facut ca in multe apartamente sa locuiasca doua-trei generatii (parinti, copii si nepoti). In plus, arata consultantul citat, marimea suprafetelor locuibile din Romania este mai mica cu 15 metri patrati de persoana decat in orice alt loc din Europa, ceea ce creeaza un disconfort care nu poate fi eliminat decat prin stimularea constructiei de locuinte:
„Aceasta problema a supraaglomerarii se poate realiza numai prin realizarea de noi constructii, insa indicele de reinnoire a fondului locativ a scazut drastic dupa 1990, sectorul privat nereusind sa compenseze diminuarea fondurilor de stat alocate pentru constructia de locuinte„. Media constructiilor de locuinte in Romania in ultimii ani a fost de doua locuinte la mia de locuitori, in timp ce in Ungaria s-au construit patru locuinte la mia de locuitori, iar media din UE a fost de sase locuinte. La nivelul intregii tari, necesarul locativ este de un milion de locuinte noi, dntre care cel putin 300.000 sa revina Bucurestiului.

„Capsunarii” au fortat dezvoltarea
Migratia externa a impulsionat cresterea nivelului de trai al romanilor din regiunile sarace ale tarii. Conform unui studiu al Fundatiei Soros, peste o treime din gospodariile romanesti, adica aproximativ doua milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, iar scopul acestei migratii masive a fost unul economic. Autoritatile estimeaza ca, in prezent, peste doua milioane de romani se afla la munca in special in Spania si in Italia, pentru a-si sustine financiar familiile ramase in tara sau pentru a-si achizitiona o locuinta in tara. Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, banii trimisi de romanii din strainatate au adus Romania pe locul 8 in topul mondial al statelor in curs de dezvoltare in ceea ce priveste volumul transferurilor banesti catre tara de origine.

Acestea se vor ridica in acest an la circa 9 miliarde de dolari, cu aproape o treime mai mult decat in 2007. Oamenii care muncesc in strainatate – si care se pozitioneaza de cativa ani, constant, in fruntea topului celor care au investit bani in Romania – sunt denumiti generic „capsunari”, deoarece multi dintre ei au fost recrutati masiv de agricultori spanioli pentru culegerea capsunilor. Insa „capsunarii” lucreaza preponderent nu in agricultura, ci in constructii (barbatii) sau ca menajere (femeile).
Agentia pentru Strategii Guvernamentale si Gallup Organization au realizat un sondaj pentru a afla cum isi cheltuiesc banii „capsunarii”. Potrivit acestuia, romanii care lucreaza peste granite isi investesc economiile in constructia de case, in modernizarea locuintei existente, in automobile si electrocasnice. Datele sondajului au fost validate prin cifrele comunicate de Institutul National de Statistica.

Aceasta autoritate a raportat finalizarea a nu mai putin de 36.600 de locuinte in primele 9 luni din 2008, cu 8.213 locuinte mai mult decat in intervalul similar din 2007, majoritatea situate in localitatile de resedinta ale „capsunarilor”.
Banii romanilor din strainatate, reprezentand in ultimii ani 3-5% din Produsul Intern Brut, au contribuit la cresterea economica a Romaniei si la bunastarea generala a populatiei, desi uneori ei au dat batai de cap Bancii Nationale, confruntata cu explozii ale consumului si cu presiuni pe sectorul imobiliar (cerere crescuta) si pe cursul de schimb. Cresterea nivelului de trai pentru acesti oameni a fost vizibila, in conditiile in care multi dintre ei traiau intr-o saracie lucie inainte de a pleca la munca peste granita. „In tarile occidentale, «capsunarii» au intrat prima data intr-un hipermarket, au descoperit produse noi, nemaiintalnite in Romania, pe care au avut bani sa le achizitioneze, si s-au civilizat preluand o cultura a consumului.

Dupa intoarcerea in tara, au regasit si in Romania hipermarketuri – acestea se construisera intre timp – de unde au putut sa-si cumpere aceleasi produse. Educatia lor a fost insa desavarsita in Vest, de unde au venit cu standarde mai inalte de viata”, sustine psihologul Mirela Antoniu. „Romanii, in medie, isi permit acum mai multe lucruri”, in mare parte datorita persoanelor plecate la munca in strainatate care au schimbat si mentalitatea in ceea ce priveste disciplina de munca, considera, la randul sau, sociologul Lazar Vlasceanu. Sociologul Ovidiu Voicu sustine ca migratia poate contribui la consolidarea partii de jos a clasei de mijloc, insa ea nu va rezolva problema saraciei absolute, care „ar trebui solutionata prin programe concrete”.

Sate ca-n epoca feudala si orase sugrumate de trafic
Infrastructura este cea mai dureroasa rana a Romaniei, care afecteaza negativ nivelul de trai al locuitorilor tarii si ii pune pe fuga pe investitorii care si-ar dori sa inceapa afaceri in acest colt de lume. Potrivit unui clasament realizat de Forumul Economic Mondial, Romania are printre cele mai proaste drumuri de pe mapamond. Calitatea lor este mai slaba decat cea a drumurilor din Cambodgia, Tanzania, Zambia, Albania sau Burundi. Guvernele s-au dovedit incapabile sa construiasca autostrazi si drumuri la standarde europene, drept pentru care oamenii isi petrec o mare parte a timpului in traficul sufocant din orase sau pe soselele cu doua benzi pompos intitulate „drumuri europene”. In acest an, de pilda, au fost realizati numai 5 kilometri de autostrada.

Insusi ministrul in functie al Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely, a apreciat ca in orasele lipsite de sosele de centura circulatia s-ar putea bloca total in urmatorii doi ani. Atat stationarea in trafic, cat si poluarea provocata de traficul intens al vehiculelor de mare tonaj prin orase au devenit probleme majore ale locuitorilor din mediul urban.
Romania este privata nu numai de o infrastructura rutiera adecvata, ci si de retelele de utilitati care ar trebui sa existe intr-o tara civilizata. Potrivit unui studiu comandat de UE si realizat in toate statele comunitare de catre Institutul pentru Calitatea Vietii din Viena, in Romania, peste 50% din gospodariile satesti si circa 6% din cele de la orase au WC-ul in curte. Pentru comparatie, lipsa closetului in casa este o problema doar pentru 1% din germanii, francezii sau austriecii care traiesc la sate.

Romanii din mediul rural se plang totodata si de alte lipsuri in gospodarie (usi stricate, lipsa geamurilor etc.), in procent mai mare decat ceilalti europeni – 35% din romani indica astfel de lipsuri, comparativ cu 13% din taranii altor tari comunitare. Folosirea Internetului este, de asemenea, putin raspandita in gospodariile romanesti, in conditiile in care doar 9% din tarani au acces la aceasta facilitate fata de 40% in alte tari ale UE. si in ceea ce priveste racordarea populatiei la retelele de alimentare cu apa si canalizare, situatia este foarte proasta comparativ cu cea existenta in UE, lucru recunoscut de insusi ministrul Mediului, Attila Korodi. „Doar 52% din populatia Romaniei beneficiaza de servicii de canalizare si alimentare cu apa, in timp ce 16% nu beneficiaza de servicii de alimentare cu apa potabila si 32% nu beneficiaza de alimentare cu apa si de canalizare”, a spus ministrul Mediului.

In mediul rural, doar 10% din populatie are acces la reteaua de canalizare. Romania nu sta bine nici la gestionarea apelor epurate si a deseurilor. „Peste 50% din apele contaminate nu sunt epurate. Este o situatie provocata de faptul ca, din cele 1.300 de statii de epurare a apelor, peste 63% nu functioneaza. Astfel de probleme se inregistreaza si in orase mari precum Bucuresti si Craiova„, a mai aratat Korodi.
Autoritatile au insa proiecte ambitioase in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii de apa, canalizare si salubritate, pentru care UE a atribuit deja fonduri consistente Romaniei. Toti locuitorii din mediul rural vor trebui sa poata accesa un serviciu de salubritate pana in 2009, in conditiile in care, in prezent, numai 10% din ei beneficiaza de un astfel de serviciu, a declarat Daniela Toparceanu, director in cadrul Ministerului Mediului.

» Saracie lucie si lux orbitor
Circa 3 milioane de oameni traiesc in saracie absoluta in Romania, tara cu cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in 2008, de peste 6%. Potrivit Barometrului de Opinie Publica realizat anul trecut de Fundatia Soros, saracia lucie a romanilor s-a restrans semnificativ comparativ cu anul 2000, cand 8 milioane de romani erau saraci lipiti pamantului. In Moldova, provincie situata in estul tarii, rata saraciei absolute este de 35% din populatie, fata de numai 10% in Bucuresti, conform Bancii Mondiale. Neajunsurile ii afecteaza, mai ales, pe pensionari, pentru care fructele, carnea sau lactatele au devenit adevarate delicatese, in conditiile scumpirii intretinerii si a medicamentelor, si pe locuitorii din mediul rural (acestia fie practica o agricultura de subzistenta, fie au pensii derizorii, de circa 10 euro, care abia le ajung pentru plata cablului TV).

Romania se remarca nu numai prin rate inalte ale saraciei, ci si prin imbogatiri spectaculoase ale unor indivizi care ajung devoratori ai produselor de lux. Brandurile industriei luxului pe segmentele de automobile, moda, bijuterii, parfumuri etc. sunt vanate nu numai de clientii ale caror venituri depasesc 100.000 de euro pe an, ci si de consumatorii pe credit. In conditiile crizei financiare internationale, care determina restrangerea creditarii, este de asteptat ca nivelul de trai cu care s-au obisnuit astfel de persoane sa scada.

» Speranta de viata, in crestere
Media sperantei de viata din UE s-a redus dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la blocul comunitar, a anuntat Eurostat. „Romanii si bulgarii traiesc mai putin decat ceilalti europeni: 71,8, respectiv 72,7 ani, fata de media celor 25, de 78,9 ani.” Potrivit secretarului de stat in Ministerul Sanatatii Raed Arafat, romanii traiesc mai putin din cauza alimentatiei insuficiente de care au beneficiat pe vremea dictatorului Ceausescu si a stresului la care au fost supusi dupa caderea regimului „rosu„. La ora actuala, ineficienta sistemului medical, asociata cu lipsa de educatie sanitara si alimentara, determina recorduri europene triste ale Romaniei la mortalitate infantila, boli cardiovasculare, tuberculoza („boala saraciei”) si cancere. Totusi, speranta de viata in Romania inregistreaza usoare cresteri anuale, deoarece tanara generatie este mai bine hranita si mai viguroasa.

*romania libera

INCREDIBIL/Terenul-fantomă din Pădurea Băneasa naşte şase monştri

Un nou ansamblu rezidenţial se va naşte în Pădurea Băneasa, pe un teren retrocedat dubios. Planul sfinţeşte construirea a şase blocuri ce vor avea o dublă semnificaţie. Vor fi casă atât pentru oameni, cât şi pentru bietele păsări alungate din pădure de vuietul rezidenţial. Pe blocurile ridicate în mijlocul pădurii vor fi instalate cuiburi de păsări!În plină criză financiară, promisiuni şi negocieri electorale, afacerile cu iz de DNA prind contur şi nu se sfiesc să treacă nestingherite prin faţa autorităţilor. Instituţiile statului sunt surde, mute şi oarbe. Jurnalul Naţional a dezvăluit în urmă cu o lună modul în care 17.000 de metri pătraţi au fost practic „furaţi” din Pădurea Băneasa pentru a fi retrocedaţi unui bătrân de 97 de ani. Vorbim despre un teren care nu există în acte, dar care la faţa locului este cât se poate de real. În ciuda originii de nicăieri, el a primit toate semnăturile şi acordurile necesare.Odată sfinţit de mânuţele diverşilor şefi de instituţii, terenul invizibil pe hârtii devine vizibil. Este înconjurat de Pădurea Băneasa. La mai puţin de 300 de metri se găseşte DN 1. Pe acte, terenul-fantomă se găseşte însă în curtea unităţii pomicole Băneasa. Dar numai pe acte! Nimeni nu s-a obosit să caute acel teren şi să pună punct unei afaceri imobiliare ilegale.
Jurnalul Naţional vă prezintă urmările celei mai minunate operaţii estetice!

O bucată valoroasă de teren, ce nu există în acte, apare în mod miraculos în pădurea din vecinătatea Bucureştiului.
La o lună de la prima relatare, lucrurile au evoluat. Terenul de care nici o instituţie a statului nu s-a interesat a adus primele foloase băieţilor deştepţi din imobiliare – este pe punctul de a primi avizul pentru ridicarea a şase blocuri. Acestea vor fi construite pe cei 17.000 de metri pătraţi.

CUM SE CONSTRUIEŞTE ÎN PĂDURE
Odată obţinut un teren de niciunde, pe care nici o instituţie cât de mică nu şi l-a revendicat încă, suveica imobiliară a început să dea rezultate. Astfel că beneficiarii terenului şi-au făcut apariţia la Agenţia de Mediu, unde au prezentat cel mai tare studiu de impact pe care l-au văzut vreodată membrii unei comisii de acest gen din România. De la analiza solului sau a aerului la analiza „stratelor pleistocenului inferior sau ale profilelor litologice” şi până la zborul păsării ce va trece gardul din Pădurea Băneasa în ansamblul rezidenţial, toate sunt examinate cu o migală desăvârşită. Un astfel de raport ar umili chiar şi un chinez renumit pentru atenţia la detalii.

Membrii comisiei de mediu s-au trezit aşadar cu un raport de analiză profesionist, dar pe un teren obţinut dubios, cu acte avizate în orb şi cu o retrocedare cu iz ilegal. Or, datoria celor din comisie este aceea de a analiza raportul de mediu, şi nu legalitatea actelor ce au stat la baza retrocedărilor. În consecinţă, cele şase blocuri au toate şansele să primească avizele favorabile, mai ales că zona vizată a fost încadrată ca zonă construibilă şi nicidecum zonă verde.
Abordarea planului urbanistic şi al obiectivelor acestuia este la fel de inedită. Trebuie să se construiască acolo pentru că este un mediu sănătos şi ofertant pentru viitorul locuitor al cartierului rezidenţial din pădure. Nicidecum nu se pune problema invers, despre cum se va descurca mediul cu omul care a venit peste el după sute de ani de existenţă fericită. „Pădurea de frasini şi stejari ce înconjoară amplasamentul prezintă o serie de avantaje amenajării, asigurând un fundal viu, o perdea de protecţie (împotriva poluării fonice şi atmosferice), creează un microclimat, pentru amenajarea noastră fiind adăpost, oprind deci potenţialele vânturi puternice şi particule de praf. Pe de altă parte, speciile folosite în amenajare sunt soiuri şi varietăţi ale celor deja existente în pădurea înconjurătoare, creând astfel armonie perfectă între cele două ambiente. Toate speciile folosite sunt perfect adaptate condiţiilor de mediu aferente amenajării şi alese astfel încât să nu creeze discrepanţe fiziologice sau estetice cu mediul înconjurător”, se arată în raportul de mediu.

CUIBURI DE PĂSĂRI PE BLOCURI
Cum ansamblul rezidenţial ce urmează să se nască în Pădurea Băneasa va afecta în mod direct pădurea, aflându-se în mijlocul ei, cei care au întocmit planul au venit cu cele mai ingenioase idei. Astfel, pentru prima dată, blocurile vin la pachet cu minunate cuiburi de păsări. Proiectanţii au în vedere şi eventualele probleme ce ar putea apărea în momentul în care vreun animăluţ ar trece gardul şi ar intra în complexul rezidenţial. „Pătrunderea pe amplasament a unui animal sălbatic sau domestic va fi evitată, în măsura posibilului, prin împrejmuirea amplasamentului. În cazul în care se va produce un astfel de eveniment, se vor lua toate măsurile ca animalul să fie condus în siguranţă pe terenurile neperturbate din jur sau într-un loc considerat sigur. În cazurile în care nu se va reuşi acest lucru sau animalul este considerat periculos, se vor anunţa autorităţile abilitate”, mai precizează specialiştii în memoriul lor.

CINE SUNT „BĂIEŢI DEŞTEPŢI”
Pentru zona de nord a Capitalei, fie ea perioadă de recesiune sau nu, investitorii trebuie să se mişte şi să nu rateze nici un tun imobiliar veritabil. Acum se fac marile afaceri! În cazul dosarului-fantomă s-au strecurat şi alte surprize.
Pe terenul din Pădurea Băneasa, o pensionară cu state mai vechi la Jurnalul Naţional îşi face apariţia drept beneficiară. Până la apariţia Planului de Urbanistică Zonală (PUZ), singurul beneficiar al terenului părea să fie Nicolaide Dumitru, bătrânul de 97 de ani de care Jurnalul Naţional a relatat cum a primit în jur de 200 de hectare numai în Bucureşti. Ei bine, la tipărirea PUZ-ului, un alt nume este trecut la capitolul „titulari”. Maria Nicolaescu este, prin urmare, unul dintre beneficiarii PUZ-ului. Pensionara trăieşte în Constanţa şi pentru o femeie de anii ei pare foarte abilă. Una dintre ele este o adevărată moşie – 147 de hectare la Agropol Popeşti-Leordeni. Alături de un alt om de afaceri, „imobiliarul” Sorin Vişenescu, ea apare drept beneficiara suprafeţei evaluate la 30 de milioane de euro. Numele femeii nu este însă străin de alte afaceri cu teren, asemănătoare cu cele descrise de Jurnalul Naţional. Singurul lucru ce le diferenţiază sunt locaţiile. Astfel, Maria Nicolaescu a fost trecută în actele de vânzare-cumpărare ale unor suprafeţe generoase de pământ din Craiova sau din Timişoara. Cataniciu Nicolae este al doilea beneficiar al PUZ-ului din pădure. De altfel, împreună cu soţia, cuplul Cataniciu a înhăţat diverse afaceri imobiliare ale Bucureştiului. În urmă cu numai un an, Teodora Cataniciu a reprezentat câţiva bătrânei neajutoraţi la institutele abilitate în restituiri de drepturi de proprietate. În numele Domnicăi Constantinescu, Cataniciu a obţinut două titluri de proprietate pe Bulevardul Primăverii nr. 32 şi pe Strada Buzeşti. Odată intrată în posesia terenului, aceeaşi Cataniciu Teodora vinde suprafeţele soţului ei cu o sumă cu mult sub piaţă. Ulterior, din zona de lux Primăverii, cei doi şi-au mutat afacerile într-o altă zonă de lux – Băneasa. Astfel, până în acest moment, cei doi deţin cel puţin două planuri urbanistice zonale în nordul Bucureştiului. Alături de Cataniciu Nicolae şi de Maria Nicolaescu, Dana Rodica Tomescu este şi ea trecută pe PUZ-ul din Pădurea Băneasa. Nici aceasta nu este străină de astfel de afaceri. Ea este titulara a încă două astfel de planuri urbanistice zonale, tot în nordul Bucureştiului, pe suprafeţe generoase de teren.

Istoricul terenului
Dosarul celor 17.000 de metri pătraţi a trecut cu brio prin toate avizele necesare. Vorbim de un teren despre care nimeni nu ştie cum a fost scos din circuitul agricol al Staţiunii Pomicole când el se găseşte în Pădurea Băneasa. Întrebaţi cum a fost posibil acest lucru, majoritatea semnatarilor au ridicat din umeri. Jurnalul Naţional a aflat că terenul ar fi aparţinut unui IAS. În aceste condiţii, cei 17.000 de metri pătraţi ar fi trebuit scoşi din circuitul agricol al IAS-ului cu pricina, şi nu de la Pomicola. În ciuda afacerii dubioase descrise de cotidianul nostru, nici o instituţie a statului nu a luat vreo măsură.

CONTROVERSĂ/Vaccinul anti-HPV

Dailymail.co.uk a publicat recent cazul unei fete de 12 ani care ar fi rămas paralizată la scurt timp după administrarea vaccinului anti-HPV. Specialiştii britanici resping această ipoteză, la aceştia alăturându-se şi prof. dr Adrian Streinu-Cercel.

Potrivit dailymail.co.uk, Ashleigh Cave, eleva unui liceu catolic din Liverpool, a început să aibă dureri de cap şi ameţeli la scurtă vreme după vaccinare. Starea ei s-a deteriorat rapid, leşinând de mai multe ori în următoarele zile. O săptămână mai târziu a fost internată în spital fiindcă îşi pierduse în totalitate forţa în picioare. Au trecut două luni de la internare şi starea de sănătate a fetei nu s-a îmbunătăţit. Mama ei, Cheryl Cave, este convinsă că paralizia este consecinţa administrării vaccinului care a fost introdus în septembrie într-un program de vaccinare similar celui din România. În Marea Britanie sunt vaccinate fetele cu vârste între 12 şi 13 ani, iar vaccinul utilizat este Cervarix. Cazul lui Asleigh Cave a fost înregistrat la Agenţia de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie ca un posibil caz de sindrom Guillain-Barré, o boală rară a sistemului nervos care produce paralizie. Specialiştii Agenţiei susţin că este puţin probabil ca boala fetei să fi fost cauzată de vaccin. „Sindromul Guillain-Barré apare în mod spontan în rândul populaţiei. Nu există nici o dovadă care să sugereze că această boală este declanşată de vaccinul Cervarix„, au spus oficialii Agenţiei.

SUSPICIUNE INFIRMATĂ DE MEDICI
Medicii Spitalului pentru copii Alder Hey din Liverpool, acolo unde Ashleigh a fost internată, au declarat că fata nu a avut o „reacţie patologică” la vaccin. Mama fetei susţine că momentul apariţiei bolii este imposibil de ignorat. „La început, medicii ne-au spus că fata îşi imaginează aceste simptome. Ei nu au menţionat boala şi vaccinul în aceeaşi propoziţie„, declara Cheryl Cave. Şi în SUA, unde un program similar de vaccinare a fost demarat în urmă cu mai bine de un an, au fost înregistrate mai multe cazuri de sindrom Guillain-Barré. Autorităţile americane spun, la rândul lor, că nu există nici o dovadă că vaccinul anti-HPV ar fi la originea acestor probleme. În campania de vaccinare din SUA este folosit vaccinul Gardasil. Sindromul Guillain-Barré afectează sistemul nervos central şi are cauze virale sau autoimune. „Apariţia lui nu poate fi pusă pe seama vaccinului anti-HPV„, dă asigurări prof. dr Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală.

3,96 lei pentru 1euro

Leul era cotat la finalul zilei la 3,96 lei/euro, după ce pe parcursul şedinţei s-a depreciat cu 4 bani în faţa euro, în ton cu zlotul polonez şi lira turcească, transmite NewsIn.
PublicitateLeul s-a apreciat în faţa euro în primele tranzacţii de miercuri, de la aproape 3,95 la 3,92 lei/euro, după care a pierdut teren în faţa euro în mod susţinut, ajungând să fie cotat pe final de zi la 3,9630 lei/euro. La ora 17:20, băncile cumpărau un euro cu 3,9560 lei şi îl vindeau cu 3,9610 lei.

La cursul de referinţă afişat de BNR, leul s-a apreciat uşor, cu 0,04%, până la 3,9372 lei/euro.

Faţă de dolarul american, cursul de referinţă publicat miercuri de BNR arată o apreciere semnificativă a leului cu aproape 10 bani (3,4%), până la 2,7887 lei/dolar, de la 2,8871 lei/dolar, cât era marţi.

Pe piaţa internaţională, moneda americană s-a depreciat de la 1,40 dolari/euro la aproape 1,4436 unităţi/euro, iar la 17:20, ora României, euro era cotat la 1,4395 dolari.

Banca Naţională a României a afişat, în prima parte a zilei de miercuri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 10,01% pe an, uşor mai mic decât cel din şedinţa anterioară, de 10,08% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a coborât la 10,51%, de la 10,58% pe an, cât era marţi.

Pe piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight au început să încadreze dobânda cheie de 10,25% pe an, la 10-10,75% pe an.

Un egiptean îşi oferă fata în căsătorie jurnalistului irakian care a aruncat cu pantofii în Bush

Un egiptean a spus miercuri că-şi oferă în căsătorie fiica de 20 de ani jurnalistului irakian Muntazer al-Zaidi, care a aruncat sâmbătă, la Bagdad, cu pantofii în preşedintele american George W. Bush, transmite Reuters, citată de NewsIn.Fiica, Amal Saad Gumaa, este de acord cu ideea. „Acesta este un lucru care m-ar onora. Mi-ar plăcea să locuiesc în Irak, mai ales alături de acest erou„, a declarat ea telefonic pentru AFP.

Tatăl, Saad Gumaa, a spus că l-a sunat pe Dergham, fratele jurnalistului, pentru a-i face această propunere. „Nu am nimic mai de preţ să îi ofer decât pe fata mea şi sunt dispus să-i pun la dispoziţie tot ce este necesar pentru căsătorie„, a adăugat el.

Gestul lui Zaidi a atins o coardă sensibilă în lumea arabă, unde Bush este dispreţuit pentru că a invadat Irakul în 2003 şi pentru că sprijină Israelul.

Amal este studentă la facultatea de media de la Universitatea Minya din Egipt.

Zaidi nu a răspuns deocamdată clar la această propunere.