Arhivă pentru 18 decembrie 2008

18
dec.
08

Guvernul lui Boc prinde forme

Componenţă La timpuri noi, doamne noi: Elena Udrea – MInistrul turismului

Guvernul lui Boc prinde forme

Cabinetul Boc îmbină vechiul – Ecaterina Andronescu, Marian Sârbu, Ilie Sârbu, Radu Berceanu – cu feţele noi – Elena Udrea, Monica Iacob Ridzi sau Theodor Paleologu; la Interne se bat doi social democraţi – Cătălin Voicu (general SPP, „powered by“ Vanghelie) şi Gabriel Oprea (susţinut de Năstase)

Adevărata împărţeală abia acum începe – şefii de la Drumuri şi Hidroelectrica, mai tari ca miniştrii
Împărţeala oficială a portofoliilor între PSD şi PD-L a durat, ieri, în jur de o oră, totul aranjându-se repede în favoarea celor două părţi şi mai ales a celor susţinuţi de şeful statului. La finalul reuniunii, democrat-liberalii s-au ales cu ministerele cele mai bănoase – Finanţe, Economie, Transporturi şi Dezvoltare Regională. Vasile Blaga a pierdut, în schimb, Ministerul de Interne, care a fost prima alegere a PSD. Sulfina Barbu a fost cea de-a doua victimă, Mediul fiind cedat şi el PSD, după ce a fost cerut insistent de baronul de Constanţa Nicuşor Constantinescu. Social-democraţii şi-au mai adjudecat Ministerul Afacerilor Externe şi ministerele sociale. În vreme ce în PSD concurenţa pe portofolii este aprinsă, la democrat-liberali numele unor favoriţi ai lui Traian Băsescu sunt certe.

Este vorba de Elena Udrea la Turism, Mihai Stănişoară la Apărare, Monica Iacob Ridzi la Tineret, ale căror ministere au fost asigurate fără probleme de partid la împărţeala cu social-democraţii. Dacă ziua a început cu emoţii pentru greii din PD-L, în frunte cu Vasile Blaga, seara a adus supărare în tabăra foştilor liberali. La ora închiderii ediţiei, niciunul dintre reprezentanţii fostului PLD nu era în cărţi pentru un post de ministru. În schimb, Radu Berceanu era propunerea partidului pentru Transporturi, iar Blaga primise Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. După retragerea lui Theodor Stolojan, de pe listă fusese scoasă şi Raluca Turcan. „Stăteau ca puii pe lângă cloşcă“, comenta ieri un lider din vechiul PD. Ministerul Justiţiei a fost rezervat unui independent.


Lista miniştrilor

Ministerele PD-L

Ministerul de Finanţe

Gheorghe Pogea. Fostul vicepremier are susţinerea vechilor democraţi şi, deşi nu a candidat, este privit ca un tehnocrat.

Ministerul Economiei

Era ministerul cu cele mai multe semne de întrebare, pedeliştii oscilând ieri între patru nume. Unul dintre ele este Tudor Şerban, fost director în Electrica, susţinut de Radu Berceanu.

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional

Theodor Paleologu pare cel mai sigur nume, după ce, aseară, titulara acestui portofoliu, Raluca Turcan, şi favorită a lui Theodor Stolojan, fusese scoasă din cărţi.

Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor

Radu Berceanu are cele mai mari şanse să îşi recapete ministerul.

Ministerul Turismului

Secretarul executiv Elena Udrea este favorita pentru ministerul Turismului. Numele vehiculat anterior la acest capitol era cel al Robertei Anastase, care este însă dată de tot mai mult democrat-liberali drept viitorul preşedinte al Camerei Deputaţilor. Udrea a lucrat, împreună cu Radu Mazăre, la capitolul Turism din programul de guvernare PSD-PD-L şi nu a făcut parte nici din echipa care a negociat ieri ministerele, alcătuită, potrivit lui Emil Boc, din cei care nu îşi doresc un post în viitorul Executiv.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei

Pedeliştii i-au propus acest post secretarului general Vasile Blaga, rămas fără portofoliul Internelor după ce acesta a fost adjudecat de PSD. Blaga este privit de partid ca potrivit pentru acest post prin prisma expertizei în materie de administraţie locală, cu toate că este căzut în dizgraţia lui Traian Băsescu.

Ministerul Tineretului şi Sportului

Şefa organizaţiei de tineret PD-L, Monica Iacob Ridzi, nu are contracandidat pentru acest portofoliu. Departamentul care va coordona sportul va fi condus de un nume celebru, posibil Octavian Bellu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Ministerul Apărării

În PD-L este cunoscut faptul că acest portofoliu a fost rezervat pentru fostul consilier prezidenţial Mihai Stănişoară, proaspăt senator de Mehedinţi din primul tur.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Cătălin Marinescu a fost singurul nume vehiculat până în prezent în PD-L pentru acest post. El a fost preşedintele Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

Ministerele PSD

Vicepremier

Dan Nica, vicepreşedinte PSD, liderul PSD Galaţi, deputat. Numele lui Nica pentru această funcţie a apărut pe ultima sută de metri a negocierilor. Funcţia era rezervată pentru Ilie Sârbu: pentru că PSD n-a reuşit însă să negocieze bine, eşuând în a da greutate financiară şi politică acestei poziţii, Sârbu a renunţat, îndreptându-se spre un minister bănos, cel al Agriculturii. Se pare că la Dan Nica s-a referit Traian Băsescu atunci când, la Cotroceni, le-a spus negociatorilor PD-L şi PSD că are informaţii că un constructor din Moldova (probabil Costel Căşuneanu) vrea să-şi impună omul la Transporturi. Dan Nica l-ar putea avea drept subordonat pe Titus Corlăţean, ca şef al Departamentului de Afaceri Externe, aflat în subordonarea vicepremierului. Aseară, la PSD, se discuta aprins despre acest subiect, Corlăţean dorind ca Departamentul să fie minister de sine stătător.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Ministru va fi Marian Sârbu, deputat, fost ministru al muncii.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tine-retului

Ministru va fi Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei, rector al Universităţii Bucureşti.

Ministerul Agriculturii

Ilie Sârbu, vicepreşedinte PSD, preşedinte al Senatului, fost ministru al Agriculturii, fost apropiat al lui Ioan Rus în echipa de la Cluj, susţinut de Mircea Geoană. O variantă pentru acest minister a fost şi Valeriu Steriu, fost secretar de stat la Agricultură pe vremea Guvernului Năstase.

Ministerul Afacerilor Externe

Cristian Diaconescu, senator, vicepreşedinte PSD pe politică internaţională, fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, fost ministru al justiţiei. Suţinut din partid precum şi de un grup apropiat de Traian Băsescu. Acest portofoliu a fost vizat şi de Titus Corlăţean.

Ministerul Mediului

Pentru acest portofoliu figurau aseară trei nume: Nicolae Nemirschi – viceprimar al Constanţei, susţinut de Radu Mazăre, Virgil Munteanu – fostul guvernator al Deltei, agreat atât în tabăra lui Ion Iliescu cât şi în cea a lui Mircea Geoană, şi Ionuţ Bazac – fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii până în decembrie 2004.

Ministerul pentru IMM-uri, Comerţ şi Afaceri

Pentru acest portofoliu erau în cărţi aseară două nume din garda baronilor locali: Constantin Niţă, vicepreşedinte PSD, preşedinte PSD Braşov (fost apropiat al lui Dan Ioan Popescu şi apoi al lui Adrian Năstase), şi Ion Toma, preşedinte PSD Olt, susţinut puternic de Mircea Geoană. PC a dorit, la un moment dat, să o impună pentru acest minister pe Maria Grapini, dar ieri renunţase la idee.

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul

Victor Ponta, vicepreşedinte PSD, deputat de Gorj. Şi-a dorit portofoliul Justiţiei. Pentru această poziţie a fost în cărţi şi numele lui Şerban Nicolae, însă Mircea Geoană a înclinat balanţa, afirmând că pentru ministerul respectiv este nevoie ca ministrul să fie şi parlamentar.

Ministerul Sănătăţii

PC negocia aseară cu PSD acest fotoliu pentru Irinel Popescu, preşedinta Daniela Popa declarând înainte de întâlnirea cu pesediştii: “Încercăm să-l impunem pe Irinel Popescu în acest guvern”. PSD avea propria variantă pentru Sănătate – Florian Popa, rectorul facultăţii de Medicină, deputat PSD.

Ministerul Administraţiei şi Internelor

În cărţi era Cătălin Voicu, zis “Naşul”, “omul lui Vanghelie”. Ofiţer activ înainte de 1989, general SPP după Revoluţie. Între 1999 şi 2001 a fost consilier pentru ordine publică şi siguranţă naţională la Camera Deputaţilor. Ministerul este dorit, de multă vreme, şi de Gabriel Oprea, dar numele lui era rostit ieri în Kiseleff doar ca “variantă de rezervă”, deoarece “naşul” lui Oprea, Adrian Năstase, nu s-a implicat în negocierea acestui Guvern.

Info plus:

Mircea Geoană şi Roberta Anastase, noii şefi ai Parlamentului

Liderul PSD, Mircea Geoană, va prelua şefia Senatului. Acordarea acestei funcţii vine ca o „reparaţie morală” în urma pierderii şefiei guvernului în favoarea lui Theodor Stolojan şi, apoi a lui Emil Boc. Fostul parlamentar european, deputat PD-L, Roberta Anastase, e tot mai sigur că va deveni, şi ea, varianta oficială a democrat-liberalilor pentru şefia Camerei Deputaţilor, fiind susţinută inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, în ideea primenirii garniturii de lideri ai PD-L. Algoritmul funcţiilor parlamentare, hotărât de coaliţie, împarte la doi şi posturile de vicepreşedinţi. Astfel, în portofoliul PSD al acestor funcţii vor intra încă trei, şi anume, două de vicepreşedinte la Camera Deputaţilor şi un post la Senat. Adrian Năstase este unul dintre cei doi social-democraţi care vizează un fotoliu de vicepreşedinte în Camera Deputaţilor.

18
dec.
08

DIN CRIZĂ ÎN CRIZĂ/Foametea bate la uşă, cum să procedăm?

Combinaţia letală între creşterea preţurilor, şomaj, prescrierea ipotecilor şi stagnarea salariilor a forţat mii de familii de americani să apeleze la hrana zilnică oferită prin intermediul centrelor sociale pentru foame şi sărăcie, aşa-numitele „food-bank”.Până şi persoanele odată mai înstărite, cum ar fi posesorul unui Roll Royce, acum aleg să-şi potolească foamea cu alimentele nesănătoase ale unui fast-food. Pe fondul crizei economice, foametea este o problemă pentru americani şi pentru instituţiile SUA care încearcă să diminueze problema. Primul pas pe care l-am făcut în încercarea de a afla cum ar face faţă unei asemenea provocări România a fost să constatăm care este situaţia cantinelor sociale. Numărul americanilor care nu reuşesc să asigure o masă zilnică suficientă pentru întreaga familie creşte din cauza crizei economice tot mai accentuate, potrivit informaţiilor postate pe site-urile food-bank-urilor din SUA. La noi, potrivit statisticilor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, numărul celor care îşi primesc hrana zilnică de la cantinele sociale a scăzut comparativ cu anul trecut. Dar criza încă nu ne-a lovit cu toată furia ei.

FOAMETEA, ÎN CIFRE
În SUA sunt generalizate parteneriatele încheiate între stat, organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale private, marile companii producătoare de alimente ori lanţuri celebre de supermarket-uri fiind donatoare fidele către food-bank-urile. Cifrele foametei variază de la regiune la regiune, însă studiul per ansamblul SUA arată că majoritatea clienţilor băncilor de alimente sunt pensionarii şi tinerii sub 18 ani.
La noi aceste parteneriate sunt încă firave (69), majoritatea ajutoarelor oferite oamenilor care nu-şi pot asigura hrana zilnică fiind suportată de la bugetul de stat ori de la bugetele locale (115).

NEWYORKEZII: MAI ÎNTĂI DATORIILE ŞI PE URMĂ HRANA
Deşi e unul dintre cele mai bogate oraşe din lume, penuria de alimente bântuie la fiecare colţ de stradă newyorkeză. Potrivit datelor de pe site-ul Food-Bank New York, aproximativ 1,3 milioane de oameni (între care se află femei, copii, bătrâni, muncitori cu salarii mici şi persoane cu handicapuri) trăiesc din ajutoare alimentare. În 2007, alte 3,1 milioane de persoane au avut dificultăţi în a asigura hrana pentru ei şi familiile lor, cu 55% mai mult decât în 2003. Cu alte cuvinte, în ultimii trei ani de mandat al lui George W. Bush la Casa Albă, populaţia infometată a New York-ului a crescut cu mai mult de jumătate decât era aproape de finalul primului său mandat. Cauza principală a neputinţei de a-şi asigura necesarul zilnic de hrană o reprezintă faptul că locuitorii acestui oraş sunt nevoiţi să aleagă între a mânca şi a-şi plăti datoriile cu chiria şi utilităţile, ratele la bănci, potrivit siteului oficial al Food Bank for New York City. Preţurile crescute la mâncare, benzină au secătuit bugetele oamenilor. Costul ridicat al traiului este resimţit şi de clasa de mijloc. Între timp numeroase presiuni financiare, ca asigurările de sănătate, continuă să-i afecteze pe cei cu salarii mici şi medii.

MĂNÂNCI DOAR 90 DE ZILE PE AN?
De exemplu, în SUA cineva care munceşte cu normă întreagă, tot anul, cu un venit minim anual de 15.000 de dolari, trăieşte de fapt la limita sărăciei şi este nevoit să apeleze la cantina socială. Această categorie reprezintă o mare parte dintre clienţii Food-Bank New York City (21%). În această ecuaţie a sărăciei (preţuri mici, calitate scăzută a alimentelor) este uşor de înţeles de ce lumea nu-şi mai permite să ducă un stil de viaţă sănătos şi s-au înmulţit bolile legate de nutriţie, ca diabetul, obezitatea şi hipertensiunea.
Un exemplu de la noi ne arată că poate beneficia de ajutorul de la cantina socială, printre alte categorii defavorizate, şi persoana care nu are nici un venit (situaţie în care poţi ajunge dacă nu îţi găseşti de lucru până la expirarea termenului de şomaj şi a celui de ajutor social post şomaj). Da, dar această persoană poate mânca sau primi alimentele de la cantină doar vreme de circa 90 de zile pe an!

COADĂ LA FOOD-BANK SAN DIEGO
Al doilea oraş ca mărime a populaţiei (după Los Angeles), localizat în sud-vestul statului California, San Diego are o economie bazată pe turism, comerţ, agricultură, industria maritimă, militară, biotehnologie, computere şi electronice. Criza pe care o traversează SUA a făcut ca şi în San Diego mii de familii de muncitori cu salarii mici şi de pensionari să apeleze la ajutorul băncilor de hrană. Stocurile de alimente au scăzut drastic, nu doar pentru că a crescut numărul persoanelor asistate, dar şi deoarece companiile donatoare au ele însele probleme financiare.
Spre exemplu Food-Bank San Diego implora la 18 noiembrie donatorii să susţină rezervele băncii de hrană, care nu mai ajungeau decât pentru două săptămâni. În urmă cu doar 10 zile nevoiaşii care luau alimente de la această instituţie formau coada până departe în stradă. Această instituţie oferă peste 10 milioane de meniuri pe an, asistaţii fiind 48% tineri sub 18 ani, 22% pensionari şi 50% sunt familii cu cel puţin un adult angajat cu salariu minim.
În Bucureşti funcţionează şase unităţi subordonate Cantinei Centrale de Ajutor Social (CCAS): trei în Sectorul 1 (pe Strada Griviţei nr. 216, pe Str. Sf. Constantin nr. 8 şi pe Strada Pajurei nr. 13), două în Sectorul 2 (Strada Agricultori 105 şi Bdul Dacia 129) şi una în Sectorul 5, pe Calea Ferentari nr. 91.

Americanii, în moda „food-bank”
Ca majoritatea operatorilor food-bank, şi Food-Bank Philadelphia avea probleme grave cu stocurile de hrană pentru persoanele asistate, această instituţie raportând 36,2 milioane de americani care nu-şi pot asigura hrana necesară.
Aşa cum se poate vedea din imaginea alăturată, la Operatorul Food-Bank for New York City, în care o femeie se uită la alimente, împreună cu un membru al stafului cantinei sociale din Harlem, americanii pot primi pentru acasă produsele necesare preparării hranei (foto 1). Ei pot opta între diferitele alimente expuse de food-bank pe rafturi ca la super-market. La noi, aria produselor între care putem alege este „mai restrânsă”. Operatorul Food-Bank for New York City furnizează jumătate din necesarul de hrană pentru 1.000 de cantine din New York. Organizaţia spune că numărul celor care cer ajutorul de hrană a crescut foarte mult, pe măsură ce SUA sunt încercate tot mai mult de criza economică. Organizaţiile „food-bank” sunt adevărate depozite care colectează produse alimentare angro pe care le împachetează pentru distribuirea prin cantine celor care au nevoie de ajutor. Cea mai mare dintre organizaţiile de profil, Feeding America, administrează o reţea de aproximativ 200 de centre „food-bank”, care deservesc mai mult de 63.000 de cantine pe tot teritoriul SUA.
Una dintre cele mai plastice manifestări ale crizei economice a fost surprinsă la data de 15 decembrie în Philadelphia de fotoreporterul Joseph Kaczmarek, de la Associated Press: cu limuzina Rolls Royce la fast-food. Şoferul maşinii luxoase nu a fost identificat

România are 184 de cantine sociale
În România funcţionează în acest moment 115 cantine sociale ale căror costuri sunt suportate de la bugetele locale, capacitatea totală a acestora fiind de 32.000 de locuri. Zilnic beneficiază de serviciile acestor cantine peste 20.000 de oameni din toată ţara, variaţiile fiind foarte mici de la un an la altul. Totalul cheltuielilor pentru aceste cantine pe anul 2007 a fost de 52.156.185 lei, iar pe anul 2008, de 42.435.416 lei, numărul beneficiarilor fiind în scădere faţă de anul trecut. Mai există 69 de cantine ale căror costuri sunt suportate din bugetul diverselor organizaţii neguvernamentale sau al reprezentanţilor societăţii civile, cu o capacitate de 5.204 de locuri, de care beneficiază zilnic peste 3.000 de persoane. Reprezentanţii Ministerului Muncii spun că numărul persoanelor care beneficiază de aceste servicii a scăzut drastic din 1998 până astăzi, iar mulţi dintre asistaţii social preferă să primească mâncarea acasă, în loc să ia masa la cantină.

CINE POATE BENEFICIA?
Cantinele de ajutor social sunt organizate şi funcţionează în baza Legii nr. 208/1998. Sunt administrate de autorităţile publice locale, iar de serviciile lor beneficiază mai multe categorii de persoane. Potrivit legii, asistaţii sunt copiii cu vârsta de până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea unor familii al căror venit net mediu lunar pe persoană este sub nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social, tinerii care urmează cursuri de zi la instituţiile de învăţământ care funcţionează în condiţii legale, persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare băneşti acordate în condiţiile legii, al căror venit este mai mic decât venitul net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Mai beneficiază persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, izolate social, fără susţinători legali sau care sunt lipsite de venituri, invalizii şi cei cu boli cronice, precum şi orice persoană care, temporar, nu realizează venituri. Serviciile cantinei se asigură gratuit pentru persoanele îndreptăţite, care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Persoanele ale căror venituri depăşesc acest nivel pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contribuţii de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor servite, calculat pe aceeaşi perioadă. Drepturile se stabilesc pe bază de anchetă socială, potrivit dispoziţiei primarului. Alocaţiile zilnice de hrană minime au fost majorate anual printr-o hotărâre a Guvernului. În anul 2008, prin H.G. nr. 421/2008, alocaţia minimă a fost stabilită la 6 lei pe zi de persoană.

18
dec.
08

AVERTISMENT DIN TRECUT / Marea Criză: lecţiile politice ale precedentului interbelic

O nenorocire nu vine niciodată singură. În anii ’30, prima prăbuşire a sistemului financiar internaţional a produs nu doar recesiune globală, şomaj catastrofal şi sărăcie endemică, ci şi ascensiunea fără precedent a forţelor extremiste. Un avertisment serios pentru viitorul apropiat.Marea criză interbelică a avut efecte politice devastatoare. În multe ţări ale lumii, sistemele democratice au fost înlocuite cu regimuri de mână forte. Ideologiile extreme – fascismul şi comunismul – au fructificat frustrările unor populaţii disperate. Preşedintele american Francis Delano Roosevelt avea să explice, în 1938: “Democraţia a dispărut în câteva mari naţiuni, nu fiindcă acele popoare nu iubeau democraţia, ci fiindcă se săturaseră de şomaj şi nesiguranţă, se săturaseră să-şi vadă copiii flămânzi, se săturaseră să stea neputincioşi în faţa confuziei şi slăbiciunii unor guverne incapabile să conducă… În final, din disperare, au ales să-şi sacrifice libertatea în speranţa că vor avea ceva de mâncare. Noi, în America, ştim că instituţiile noastre democratice pot fi păstrate şi făcute să funcţioneze… Cetăţenii Americii sunt decişi să-şi apere libertăţile cu orice preţ şi prima linie de apărare o constituie protejarea securităţii economice”.

Roosevelt devenise preşedintele Statelor Unite în 1933, anul de apogeu al Marii Depresiuni. Câştigase alegerile detaşat, promiţând implicarea masivă a guvernului federal în rezolvarea problemelor economice şi sociale care îngenunchiaseră America. Programul său – “The New Deal” – propunea o “nouă înţelegere” între cetăţean şi stat. Imperfect şi adeseori contradictoriu, acest program a dat, totuşi, rezultate. Cel mai important, a readus speranţa şi încrederea populaţiei, ferind-o de derapajele extremiste care au făcut ravagii în alte părţi ale lumii.

“SOCIALISMUL” LUI ROOSEVELT
În Statele Unite, atmosfera anului electoral 1932 a semănat mult cu cea din 2008. În ambele cazuri, criza economică a dominat copios agenda de campanie. În defavoarea candidatului republican. În urmă cu 74 de ani, Preşedintele Herbert Hoover nu a avut practic nici o şansă la un al doilea mandat. Victoria lui Roosevelt a fost mult mai zdrobitoare decât cea obţinută, recent, de Barak Obama. Deşi, la fel ca şi Obama, şi el a fost acuzat de “socialism”.

Odată instalat la Casa Albă şi beneficiind de o vastă majoritate democrată în Congres, Roosevelt a demarat în trombă ambiţiosul său program de relansare economică, punând simultan bazele sistemului american de protecţie socială, inexistent până atunci. Cu 15 milioane de şomeri, crearea de noi locuri de muncă devenise principala prioritate a noii Administraţii. Statul a investit în vaste lucrări publice, construind drumuri, aeroporturi, baraje, hidrocentrale, noi reţele de electricitate.

“Noua înţelegere” nu oferea pomeni, ci şansa unui salariu muncit. Şomerii erau folosiţi la zugrăvitul clădirilor publice, la curăţarea albiilor râurilor, la reîmpădurirea terenurilor defrişate, la construirea de crescătorii de peşti şi animale etc. În paralel, patronatele au fost obligate să plătească minimum 20 de cenţi pentru ora de muncă şi să limiteze săptămâna de lucru la maximum 45 de ore. Exploatarea copiilor a fost interzisă. Au fost încurajate mişcările sindicale. Administraţia Roosevelt a impus reglementări stricte ale sistemului bancar şi a adoptat o multitudine de programe de intervenţie în industrie şi agricultură. Unele s-au dovedit greşite şi au fost abandonate rapid. Altele au fost invalidate de Curtea Supremă, ca neconstituţionale. Multe au stârnit controverse şi critici acerbe. Totuşi, situaţia economică s-a îmbunătăţit simţitor. În mai 1935, producţia industrială americană crescuse cu 22% faţă de mai 1933. În 1937, numărul locurilor de muncă din sectorul privat revenise la nivelul înregistrat la sfârşitul anilor ’20. Roosevelt câştigase deja al doilea mandat prezidenţial, cu cel mai zdrobitor scor din istoria Statelor Unite. În 1940, avea să-l câştige şi pe-al treilea (abia în 1947 Congresul SUA a legiferat limita celor două mandate). După ce a scos America din criză, FDR a condus-o în vremurile tulburi ale celui de-al doilea război mondial. Un război ale cărui rădăcini pot fi descoperite tot în marasmul economic de la începutul anilor ’30.

ASCENSIUNEA LUI ADOLF HITLER ŞI SUPREMAŢIA EXTREMISMULUI
În Europa interbelică, criza economică a suflat vânt în pupa partidelor extremiste. Stânga radicală a câştigat teren, promiţând egalitate şi pâine. Uniunea Sovietică, izolată şi neafectată de recesiune, era invocată ca un model de succes. În capcana propagandei comuniste nu au căzut doar şomerii flămânzi, ci şi destui tineri intelectuali din clasele de sus. În anii ’30, NKVD-ul a racolat în Occident mulţi agenţi extrem de valoroşi, nu pomiţându-le avantaje materiale, ci speculându-le sensibilitatea ideologică. Exemplul cel mai notoriu: grupul celor cinci de la Cambridge. Pretutindeni în Europa, partidele comuniste, controlate şi dirijate de la Moscova, promovau agenda Kremlinului, promiţând revoluţia proletară.

Terenul crizei s-a dovedit la fel de fertil şi pentru mişcările naţionaliste de extremă dreaptă. Antisemitismul şi xenofobia s-au adâncit periculos. Încrederea în parlamentarismul clasic a scăzut dramatic, acesta fiind adeseori perceput ca anacronic şi ineficient. În locul vechilor formule democratice au apărut regimuri autoritare, dictaturi personale sau militare. Cazul Germaniei este cel mai emblematic.

În 1924, Partidul Naţional Socialist obţinea doar un modest 3% la alegerile parlamentare din Germania. Patru ani mai târziu, înregistra un rezultat şi mai slab: 2,6%. Apoi, în septembrie 1930, naziştii au reuşit un surprinzător 18,2%, fiind devansaţi doar de social-democraţi. Ce se întâmplase? Retorica partidului rămăsese aceeaşi. Contextul economic se schimbase însă radical. Marea Criză lovise Germania. Aici, efectele au fost mai devastatoare ca oriunde, amplificate de uriaşa povară a datoriilor de război impuse de Tratatul de la Versailles. Falimentele în cascadă au lăsat fără locuri de muncă milioane de oameni. Rata şomajului a depăşit 40% (pentru comparaţie, în SUA era de numai 25%). Cine era de vină pentru acest dezastru? Adolf Hitler oferea un răspuns simplu: “Bancherii evrei şi bolşevicii!”. Tot mai mulţi germani erau dispuşi să îl creadă.

Popularitatea naziştilor a crescut constant, proporţional cu disperarea populaţiei. La alegerile din iulie 1932, Partidul Naţional Socialist a câştigat 37,4% din sufragii, devenind partidul cu cea mai mare pondere în Reichstag. Hitler promitea să reconstruiască o Germanie măreaţă, cu o economie prosperă, să şteargă umilinţele Tratatului de la Versailles şi să salveze ţara de comunism. În ianuarie 1933 a fost numit cancelar, iar în martie acelaşi an naziştii obţineau un confortabil 43,9% într-un nou scrutin parlamentar. Speculând slăbiciunea partidelor tradiţionale şi frustrările populaţiei, Adolf Hitler a reuşit să-şi impună rapid dictatura personală. Într-un context economic normal, ascensiunea sa nu ar fi fost posibilă.

În 1939, Produsul Intern Brut al Germaniei era cu 51% mai mare decât cel înregistrat în 1929, înaintea Marii Crize. Oficial, şomajul fusese eradicat încă din 1936. Un record de care America era încă departe, cu toate că se confruntase cu o recesiune mai puţin catastrofală. La fel ca Roosevelt, Hitler demarase şi el ample lucrări de infrastructură. A Treilea Reich a investit în vaste reţele de drumuri, autostrăzi şi căi ferate, dar şi în construcţii publice monumentale. Secretul succesului a fost însă industria de război, finanţată printr-un sistem ingenios de obligaţiuni emise de firme de mucava. Spectaculoasa renaştere economică a Germaniei purta însă în ea germenii unui dezastru mult mai mare. Amintirea recesiunii a fost înecată într-o baie de sânge.

*Jurnalul

18
dec.
08

Cum au evoluat preturile in Romania intre 1988 si 2008 – Tabel comparativ

» Romanii au scapat din iadul lui Ceausescu, in care dormeau in fata magazinelor alimentare pentru o punga cu carne sau se calcau in picioare la cozile pentru sampon, si au ajuns in raiul UE, unde alimentele se gasesc din abundenta, dar banii deseori lipsesc.


» Nivelul de trai al oamenilor a crescut fata de perioada comunista gratie ofertelor comerciale si a migratiei economice a saracilor in Occident, insa Romania a ramas o tara trista, fara infrastructura edilitara si rutiera, cu blocuri gri si cu oameni pesimisti,macinati de boli.

tabel_salariu

Nivelul de trai al romanilor a crescut fata de perioada comunista gratie abundentei de produse din magazine si a emigratiei care le-a permis celor mai saraci dintre cetateni sa-si schimbe in bine viata cu ajutorul valutei castigate printre straini. Romania continua sa fie insa codasa UE in privinta calitatii vietii. Potrivit cifrelor oficiale, pentru romanii ramasi in tara, nivelul de trai reflectat in puterea lor de cumparare s-a redus fata de 1990, primul an postrevolutionar. Totusi, caderea cortinei de fier a facut ca oamenii sa nu se mai calce in picioare sau sa doarma la usile alimentarelor pentru a-si putea cumpara mancare, soarta la care ii condamnase dictatorul Nicolae Ceausescu. Ei gasesc acum in hipermarketuri o mare varietate de produse la care nici nu visau in „Epoca Neagra”. Zicala favorita in Romania de astazi este aceea ca „pe vremea impuscatului Ceausescu oamenii aveau bani, dar nu aveau ce cumpara, pe cand acum oamenii nu au bani, dar au ce cumpara”.

Acest pesimism generalizat se reflecta in rezultatele unui studiu al Bancii Mondiale, potrivit caruia doar 30% din romani cred ca situatia lor dupa 1989 s-a imbunatatit, in timp ce 40% considera perioada lui Ceausescu ca fiind mult mai buna pentru economie, nivelul de trai, situatia politica si venituri.
In timp ce salariul mediu net a crescut de la 206 dolari SUA in 1998 la 437,5 dolari SUA in 2008, preturile alimentelor, al bunurilor de larg consum si costul vietii de zi cu zi (chirii, servicii etc.) s-au majorat cu mult mai mult, ceea ce intretine convingerea nostalgicilor potrivit careia „era mai bine pe vremea comunismului”. Un studiu al Institutului National de Statistica arata ca in 2004 salariul mediu net pe economie era de 1974,5 ori mai mare decat cel din ianuarie 1990. Astfel, romanii castigau in medie, in 2004, un salariu brut de circa 8 milioane lei, fata de cei 2.950 de lei lasati mostenire de comunisti. In ciuda cresterii mari a salariilor, preturile au fost cu un pas inainte, umflandu-se de 2.378 ori.

Puterea de cumparare s-a redus astfel la numai 83% din cea anterioara. In prezent, conform datelor acelorasi statisticieni, romanii isi cheltuiesc aproape jumatate din salariu pe mancare, bautura si tigari, situandu-se pe primul loc in topul locuitorilor UE in ceea ce priveste procentul din leafa consumat pe alimente. Daca bunurile comercializate in Romania sunt la fel de scumpe sau chiar mai scumpe decat cele comercializate in alte tari ale UE, salariile medii ale romanilor sunt cu 50-100% mai mici decat ale altor europeni, ceea ce alimenteaza insatisfactia populatiei si genereaza perceptia publica negativa potrivit careia „tara se indreapta intr-o directie gresita”. si statisticile Bancii Mondiale confirma ca, inainte de aderarea Romaniei la UE, tara avea printre cele mai scazute niveluri de trai din Uniune.

Astfel, majoritatea respondentilor romani nu au putut mentiona cele sase articole/servicii pe care o gospodarie ar trebui sa si le permita, si anume: incalzirea adecvata a locuintei; o masa cu carne o data la doua zile; inlocuirea mobilierului uzat; cumpararea de imbracaminte noua mai degraba decat la mana a doua; banii necesari pentru o saptamana de concediu pe an si posibilitatea de a-si invita la masa prietenii sau rudele, cel putin o data pe luna.
Sociologul Ovidiu Voicu crede ca, spre deosebire de perioada comunista, in ultimii 20 de ani „a crescut media nivelului de trai si s-a marit inegalitatea intre veniturile cele mai mari si cele mai mici”. Aceasta modificare se datoreaza in principal „schimbarii filosofiei societatii, pentru ca in cea comunista toti oamenii trebuiau sa fie la fel, sa gandesca la fel sa aiba aceleasi venituri”, sustine Voicu.

De aceeasi parere este si Lazar Vlasceanu, profesor de sociologie la Universitatea Bucuresti, care spune ca „dispersia veniturilor era mult mai redusa in comunism, dar acest lucru nu inseamna ca nu existau si atunci saraci”. Ovidiu Voicu arata ca exista doua etape ale modificarii nivelului de trai in perioada postdecembrista. Astfel, pana in 2000 s-a inregistrat o scadere a nivelului de trai. In 2006-2007 insa, cresterea economica a favorizat reducerea numarului saracilor.
Printre indicatorii nivelului de trai dintr-o tara se numara, alaturi de consumul populatiei, calitatea locuirii, existenta infrastructurii necesare (rutiere si edilitare), sanatatea publica (reflectata in speranta de viata) si calitatea mediului. Romania sta foarte prost la toti acesti indicatori.

Blocurile „privatizate”, distruse de nepasare
Peste 90% din romani au propria casa, ceea ce i-a incurajat pe investitori atunci cand si-au deschis magazine de mobilier sau de bricolaj in aceasta tara. In Bucuresti, procentul proprietarilor de locuinte atinge chiar 97%. „Casa este principalul activ al proprietarilor romani, iar ei doresc sa o intretina cat mai bine”, a declarat directorul Ikea Romania, Cornel Oprisan, precizand ca estimarile financiare ale companiei sale se bazeaza pe aceasta realitate. Insa romanii proprietari la bloc nu si-au imbunatatit radical confortul locativ fata de perioada comunista, desi au facut investitii in gresie, faianta si ferestre termoizolante. Cladirile s-au deteriorat, iar apartamentele lor sunt prea mici (intre 40 si 60 de metri patrati de suprafata utila pentru o locuinta cu doua camere).

Sociologul Ovidiu Voicu crede ca standardele de viata de la bloc totusi au crescut, iar acest lucru se poate observa din imbunatatirile realizate – termopane, centrale proprii, electricitate si apa calda tot timpul, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in perioada comunista, cand multe dintre aceste lucruri lipseau. „In momentul in care au crescut standardele de viata, au crescut si costurile”, spune Voicu. Sociologul Lazar Vlasceanu arata, la randul sau, ca, potrivit statisticilor, peste o treime din romani traiesc acum mai bine la bloc decat inainte de 1989.

Fondul imobiliar al Romaniei a fost privatizat in masa dupa 1990, cand chiriasii si-au putut cumpara apartamentele in care locuiau. Obisnuiti cu statutul de chiriasi si cu implicarea statului in intretinerea cladirilor, noii proprietari nu si-au constientizat noile responsabilitati nici la 20 de ani dupa Revolutie. Un raport realizat de consultantul austriac IBW (Institute for Real Estate end Housing), la comanda Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, arata ca privatizarea masiva a blocurilor romanesti, din perioada 1990-2004, asociata cu absenta legislatiei locative, a condus la degradarea masiva a fondului imobiliar, ceea ce face din reabilitare „o provocare primordiala”.

In Romania exista in prezent circa 8,2 milioane de unitati locative, dintre care 784.000 in Bucuresti, iar consultantul a remarcat ca detinatorii acestora „doresc sa beneficieze de avantajele detinerii unei proprietati, dar refuza responsabilitatea pe care un asemenea statut o implica”. Mai mult – sustin austriecii –, romanii cred ca statul ar trebui sa le repare apartamentele, asa cum se intampla pe vremea lui Ceausescu. IBW mai arata, in raportul sau, ca 67% din blocuri, construite dupa 1960, sunt afectate de izolatia termica slaba si de instalatiile degradate. „Privatizarea fondului locativ a facut ca reabilitarea sa devina si mai dificil de realizat. Foarte putini proprietari realizeaza faptul ca locuinta lor are in mod real nevoie de imbunatatiri”, spun austriecii. Ei remarca si starea proasta a retelelor publice de incalzire, la care sunt racordate blocurile din Romania.

Blocurile care intra in programul de reabilitare termica subventionat de stat au un consum de energie mai mic cu 35%, iar valoarea lor de piata poate creste cu 30%. Cu toate acestea, romanii nu se inghesuie la reabilitare.
Romanii nu pot atinge standarde inalte de viata in domeniul locuirii nu numai din cauza degradarii blocurilor, ci si din cauza supraaglomerarii locuintelor. Preturile mari ale caselor au facut ca in multe apartamente sa locuiasca doua-trei generatii (parinti, copii si nepoti). In plus, arata consultantul citat, marimea suprafetelor locuibile din Romania este mai mica cu 15 metri patrati de persoana decat in orice alt loc din Europa, ceea ce creeaza un disconfort care nu poate fi eliminat decat prin stimularea constructiei de locuinte:
Aceasta problema a supraaglomerarii se poate realiza numai prin realizarea de noi constructii, insa indicele de reinnoire a fondului locativ a scazut drastic dupa 1990, sectorul privat nereusind sa compenseze diminuarea fondurilor de stat alocate pentru constructia de locuinte„. Media constructiilor de locuinte in Romania in ultimii ani a fost de doua locuinte la mia de locuitori, in timp ce in Ungaria s-au construit patru locuinte la mia de locuitori, iar media din UE a fost de sase locuinte. La nivelul intregii tari, necesarul locativ este de un milion de locuinte noi, dntre care cel putin 300.000 sa revina Bucurestiului.

„Capsunarii” au fortat dezvoltarea
Migratia externa a impulsionat cresterea nivelului de trai al romanilor din regiunile sarace ale tarii. Conform unui studiu al Fundatiei Soros, peste o treime din gospodariile romanesti, adica aproximativ doua milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, iar scopul acestei migratii masive a fost unul economic. Autoritatile estimeaza ca, in prezent, peste doua milioane de romani se afla la munca in special in Spania si in Italia, pentru a-si sustine financiar familiile ramase in tara sau pentru a-si achizitiona o locuinta in tara. Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, banii trimisi de romanii din strainatate au adus Romania pe locul 8 in topul mondial al statelor in curs de dezvoltare in ceea ce priveste volumul transferurilor banesti catre tara de origine.

Acestea se vor ridica in acest an la circa 9 miliarde de dolari, cu aproape o treime mai mult decat in 2007. Oamenii care muncesc in strainatate – si care se pozitioneaza de cativa ani, constant, in fruntea topului celor care au investit bani in Romania – sunt denumiti generic „capsunari”, deoarece multi dintre ei au fost recrutati masiv de agricultori spanioli pentru culegerea capsunilor. Insa „capsunarii” lucreaza preponderent nu in agricultura, ci in constructii (barbatii) sau ca menajere (femeile).
Agentia pentru Strategii Guvernamentale si Gallup Organization au realizat un sondaj pentru a afla cum isi cheltuiesc banii „capsunarii”. Potrivit acestuia, romanii care lucreaza peste granite isi investesc economiile in constructia de case, in modernizarea locuintei existente, in automobile si electrocasnice. Datele sondajului au fost validate prin cifrele comunicate de Institutul National de Statistica.

Aceasta autoritate a raportat finalizarea a nu mai putin de 36.600 de locuinte in primele 9 luni din 2008, cu 8.213 locuinte mai mult decat in intervalul similar din 2007, majoritatea situate in localitatile de resedinta ale „capsunarilor”.
Banii romanilor din strainatate, reprezentand in ultimii ani 3-5% din Produsul Intern Brut, au contribuit la cresterea economica a Romaniei si la bunastarea generala a populatiei, desi uneori ei au dat batai de cap Bancii Nationale, confruntata cu explozii ale consumului si cu presiuni pe sectorul imobiliar (cerere crescuta) si pe cursul de schimb. Cresterea nivelului de trai pentru acesti oameni a fost vizibila, in conditiile in care multi dintre ei traiau intr-o saracie lucie inainte de a pleca la munca peste granita. „In tarile occidentale, «capsunarii» au intrat prima data intr-un hipermarket, au descoperit produse noi, nemaiintalnite in Romania, pe care au avut bani sa le achizitioneze, si s-au civilizat preluand o cultura a consumului.

Dupa intoarcerea in tara, au regasit si in Romania hipermarketuri – acestea se construisera intre timp – de unde au putut sa-si cumpere aceleasi produse. Educatia lor a fost insa desavarsita in Vest, de unde au venit cu standarde mai inalte de viata”, sustine psihologul Mirela Antoniu. „Romanii, in medie, isi permit acum mai multe lucruri”, in mare parte datorita persoanelor plecate la munca in strainatate care au schimbat si mentalitatea in ceea ce priveste disciplina de munca, considera, la randul sau, sociologul Lazar Vlasceanu. Sociologul Ovidiu Voicu sustine ca migratia poate contribui la consolidarea partii de jos a clasei de mijloc, insa ea nu va rezolva problema saraciei absolute, care „ar trebui solutionata prin programe concrete”.

Sate ca-n epoca feudala si orase sugrumate de trafic
Infrastructura este cea mai dureroasa rana a Romaniei, care afecteaza negativ nivelul de trai al locuitorilor tarii si ii pune pe fuga pe investitorii care si-ar dori sa inceapa afaceri in acest colt de lume. Potrivit unui clasament realizat de Forumul Economic Mondial, Romania are printre cele mai proaste drumuri de pe mapamond. Calitatea lor este mai slaba decat cea a drumurilor din Cambodgia, Tanzania, Zambia, Albania sau Burundi. Guvernele s-au dovedit incapabile sa construiasca autostrazi si drumuri la standarde europene, drept pentru care oamenii isi petrec o mare parte a timpului in traficul sufocant din orase sau pe soselele cu doua benzi pompos intitulate „drumuri europene”. In acest an, de pilda, au fost realizati numai 5 kilometri de autostrada.

Insusi ministrul in functie al Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely, a apreciat ca in orasele lipsite de sosele de centura circulatia s-ar putea bloca total in urmatorii doi ani. Atat stationarea in trafic, cat si poluarea provocata de traficul intens al vehiculelor de mare tonaj prin orase au devenit probleme majore ale locuitorilor din mediul urban.
Romania este privata nu numai de o infrastructura rutiera adecvata, ci si de retelele de utilitati care ar trebui sa existe intr-o tara civilizata. Potrivit unui studiu comandat de UE si realizat in toate statele comunitare de catre Institutul pentru Calitatea Vietii din Viena, in Romania, peste 50% din gospodariile satesti si circa 6% din cele de la orase au WC-ul in curte. Pentru comparatie, lipsa closetului in casa este o problema doar pentru 1% din germanii, francezii sau austriecii care traiesc la sate.

Romanii din mediul rural se plang totodata si de alte lipsuri in gospodarie (usi stricate, lipsa geamurilor etc.), in procent mai mare decat ceilalti europeni – 35% din romani indica astfel de lipsuri, comparativ cu 13% din taranii altor tari comunitare. Folosirea Internetului este, de asemenea, putin raspandita in gospodariile romanesti, in conditiile in care doar 9% din tarani au acces la aceasta facilitate fata de 40% in alte tari ale UE. si in ceea ce priveste racordarea populatiei la retelele de alimentare cu apa si canalizare, situatia este foarte proasta comparativ cu cea existenta in UE, lucru recunoscut de insusi ministrul Mediului, Attila Korodi. „Doar 52% din populatia Romaniei beneficiaza de servicii de canalizare si alimentare cu apa, in timp ce 16% nu beneficiaza de servicii de alimentare cu apa potabila si 32% nu beneficiaza de alimentare cu apa si de canalizare”, a spus ministrul Mediului.

In mediul rural, doar 10% din populatie are acces la reteaua de canalizare. Romania nu sta bine nici la gestionarea apelor epurate si a deseurilor. „Peste 50% din apele contaminate nu sunt epurate. Este o situatie provocata de faptul ca, din cele 1.300 de statii de epurare a apelor, peste 63% nu functioneaza. Astfel de probleme se inregistreaza si in orase mari precum Bucuresti si Craiova„, a mai aratat Korodi.
Autoritatile au insa proiecte ambitioase in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii de apa, canalizare si salubritate, pentru care UE a atribuit deja fonduri consistente Romaniei. Toti locuitorii din mediul rural vor trebui sa poata accesa un serviciu de salubritate pana in 2009, in conditiile in care, in prezent, numai 10% din ei beneficiaza de un astfel de serviciu, a declarat Daniela Toparceanu, director in cadrul Ministerului Mediului.

» Saracie lucie si lux orbitor
Circa 3 milioane de oameni traiesc in saracie absoluta in Romania, tara cu cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in 2008, de peste 6%. Potrivit Barometrului de Opinie Publica realizat anul trecut de Fundatia Soros, saracia lucie a romanilor s-a restrans semnificativ comparativ cu anul 2000, cand 8 milioane de romani erau saraci lipiti pamantului. In Moldova, provincie situata in estul tarii, rata saraciei absolute este de 35% din populatie, fata de numai 10% in Bucuresti, conform Bancii Mondiale. Neajunsurile ii afecteaza, mai ales, pe pensionari, pentru care fructele, carnea sau lactatele au devenit adevarate delicatese, in conditiile scumpirii intretinerii si a medicamentelor, si pe locuitorii din mediul rural (acestia fie practica o agricultura de subzistenta, fie au pensii derizorii, de circa 10 euro, care abia le ajung pentru plata cablului TV).

Romania se remarca nu numai prin rate inalte ale saraciei, ci si prin imbogatiri spectaculoase ale unor indivizi care ajung devoratori ai produselor de lux. Brandurile industriei luxului pe segmentele de automobile, moda, bijuterii, parfumuri etc. sunt vanate nu numai de clientii ale caror venituri depasesc 100.000 de euro pe an, ci si de consumatorii pe credit. In conditiile crizei financiare internationale, care determina restrangerea creditarii, este de asteptat ca nivelul de trai cu care s-au obisnuit astfel de persoane sa scada.

» Speranta de viata, in crestere
Media sperantei de viata din UE s-a redus dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la blocul comunitar, a anuntat Eurostat. „Romanii si bulgarii traiesc mai putin decat ceilalti europeni: 71,8, respectiv 72,7 ani, fata de media celor 25, de 78,9 ani.” Potrivit secretarului de stat in Ministerul Sanatatii Raed Arafat, romanii traiesc mai putin din cauza alimentatiei insuficiente de care au beneficiat pe vremea dictatorului Ceausescu si a stresului la care au fost supusi dupa caderea regimului „rosu„. La ora actuala, ineficienta sistemului medical, asociata cu lipsa de educatie sanitara si alimentara, determina recorduri europene triste ale Romaniei la mortalitate infantila, boli cardiovasculare, tuberculoza („boala saraciei”) si cancere. Totusi, speranta de viata in Romania inregistreaza usoare cresteri anuale, deoarece tanara generatie este mai bine hranita si mai viguroasa.


*romania libera

18
dec.
08

INCREDIBIL/Terenul-fantomă din Pădurea Băneasa naşte şase monştri

terenUn nou ansamblu rezidenţial se va naşte în Pădurea Băneasa, pe un teren retrocedat dubios. Planul sfinţeşte construirea a şase blocuri ce vor avea o dublă semnificaţie. Vor fi casă atât pentru oameni, cât şi pentru bietele păsări alungate din pădure de vuietul rezidenţial. Pe blocurile ridicate în mijlocul pădurii vor fi instalate cuiburi de păsări!În plină criză financiară, promisiuni şi negocieri electorale, afacerile cu iz de DNA prind contur şi nu se sfiesc să treacă nestingherite prin faţa autorităţilor. Instituţiile statului sunt surde, mute şi oarbe. Jurnalul Naţional a dezvăluit în urmă cu o lună modul în care 17.000 de metri pătraţi au fost practic „furaţi” din Pădurea Băneasa pentru a fi retrocedaţi unui bătrân de 97 de ani. Vorbim despre un teren care nu există în acte, dar care la faţa locului este cât se poate de real. În ciuda originii de nicăieri, el a primit toate semnăturile şi acordurile necesare.Odată sfinţit de mânuţele diverşilor şefi de instituţii, terenul invizibil pe hârtii devine vizibil. Este înconjurat de Pădurea Băneasa. La mai puţin de 300 de metri se găseşte DN 1. Pe acte, terenul-fantomă se găseşte însă în curtea unităţii pomicole Băneasa. Dar numai pe acte! Nimeni nu s-a obosit să caute acel teren şi să pună punct unei afaceri imobiliare ilegale.
Jurnalul Naţional vă prezintă urmările celei mai minunate operaţii estetice!

O bucată valoroasă de teren, ce nu există în acte, apare în mod miraculos în pădurea din vecinătatea Bucureştiului.
La o lună de la prima relatare, lucrurile au evoluat. Terenul de care nici o instituţie a statului nu s-a interesat a adus primele foloase băieţilor deştepţi din imobiliare – este pe punctul de a primi avizul pentru ridicarea a şase blocuri. Acestea vor fi construite pe cei 17.000 de metri pătraţi.

CUM SE CONSTRUIEŞTE ÎN PĂDURE
Odată obţinut un teren de niciunde, pe care nici o instituţie cât de mică nu şi l-a revendicat încă, suveica imobiliară a început să dea rezultate. Astfel că beneficiarii terenului şi-au făcut apariţia la Agenţia de Mediu, unde au prezentat cel mai tare studiu de impact pe care l-au văzut vreodată membrii unei comisii de acest gen din România. De la analiza solului sau a aerului la analiza „stratelor pleistocenului inferior sau ale profilelor litologice” şi până la zborul păsării ce va trece gardul din Pădurea Băneasa în ansamblul rezidenţial, toate sunt examinate cu o migală desăvârşită. Un astfel de raport ar umili chiar şi un chinez renumit pentru atenţia la detalii.

Membrii comisiei de mediu s-au trezit aşadar cu un raport de analiză profesionist, dar pe un teren obţinut dubios, cu acte avizate în orb şi cu o retrocedare cu iz ilegal. Or, datoria celor din comisie este aceea de a analiza raportul de mediu, şi nu legalitatea actelor ce au stat la baza retrocedărilor. În consecinţă, cele şase blocuri au toate şansele să primească avizele favorabile, mai ales că zona vizată a fost încadrată ca zonă construibilă şi nicidecum zonă verde.
Abordarea planului urbanistic şi al obiectivelor acestuia este la fel de inedită. Trebuie să se construiască acolo pentru că este un mediu sănătos şi ofertant pentru viitorul locuitor al cartierului rezidenţial din pădure. Nicidecum nu se pune problema invers, despre cum se va descurca mediul cu omul care a venit peste el după sute de ani de existenţă fericită. „Pădurea de frasini şi stejari ce înconjoară amplasamentul prezintă o serie de avantaje amenajării, asigurând un fundal viu, o perdea de protecţie (împotriva poluării fonice şi atmosferice), creează un microclimat, pentru amenajarea noastră fiind adăpost, oprind deci potenţialele vânturi puternice şi particule de praf. Pe de altă parte, speciile folosite în amenajare sunt soiuri şi varietăţi ale celor deja existente în pădurea înconjurătoare, creând astfel armonie perfectă între cele două ambiente. Toate speciile folosite sunt perfect adaptate condiţiilor de mediu aferente amenajării şi alese astfel încât să nu creeze discrepanţe fiziologice sau estetice cu mediul înconjurător”, se arată în raportul de mediu.

CUIBURI DE PĂSĂRI PE BLOCURI
Cum ansamblul rezidenţial ce urmează să se nască în Pădurea Băneasa va afecta în mod direct pădurea, aflându-se în mijlocul ei, cei care au întocmit planul au venit cu cele mai ingenioase idei. Astfel, pentru prima dată, blocurile vin la pachet cu minunate cuiburi de păsări. Proiectanţii au în vedere şi eventualele probleme ce ar putea apărea în momentul în care vreun animăluţ ar trece gardul şi ar intra în complexul rezidenţial. „Pătrunderea pe amplasament a unui animal sălbatic sau domestic va fi evitată, în măsura posibilului, prin împrejmuirea amplasamentului. În cazul în care se va produce un astfel de eveniment, se vor lua toate măsurile ca animalul să fie condus în siguranţă pe terenurile neperturbate din jur sau într-un loc considerat sigur. În cazurile în care nu se va reuşi acest lucru sau animalul este considerat periculos, se vor anunţa autorităţile abilitate”, mai precizează specialiştii în memoriul lor.

CINE SUNT „BĂIEŢI DEŞTEPŢI”
Pentru zona de nord a Capitalei, fie ea perioadă de recesiune sau nu, investitorii trebuie să se mişte şi să nu rateze nici un tun imobiliar veritabil. Acum se fac marile afaceri! În cazul dosarului-fantomă s-au strecurat şi alte surprize.
Pe terenul din Pădurea Băneasa, o pensionară cu state mai vechi la Jurnalul Naţional îşi face apariţia drept beneficiară. Până la apariţia Planului de Urbanistică Zonală (PUZ), singurul beneficiar al terenului părea să fie Nicolaide Dumitru, bătrânul de 97 de ani de care Jurnalul Naţional a relatat cum a primit în jur de 200 de hectare numai în Bucureşti. Ei bine, la tipărirea PUZ-ului, un alt nume este trecut la capitolul „titulari”. Maria Nicolaescu este, prin urmare, unul dintre beneficiarii PUZ-ului. Pensionara trăieşte în Constanţa şi pentru o femeie de anii ei pare foarte abilă. Una dintre ele este o adevărată moşie – 147 de hectare la Agropol Popeşti-Leordeni. Alături de un alt om de afaceri, „imobiliarul” Sorin Vişenescu, ea apare drept beneficiara suprafeţei evaluate la 30 de milioane de euro. Numele femeii nu este însă străin de alte afaceri cu teren, asemănătoare cu cele descrise de Jurnalul Naţional. Singurul lucru ce le diferenţiază sunt locaţiile. Astfel, Maria Nicolaescu a fost trecută în actele de teren21vânzare-cumpărare ale unor suprafeţe generoase de pământ din Craiova sau din Timişoara. Cataniciu Nicolae este al doilea beneficiar al PUZ-ului din pădure. De altfel, împreună cu soţia, cuplul Cataniciu a înhăţat diverse afaceri imobiliare ale Bucureştiului. În urmă cu numai un an, Teodora Cataniciu a reprezentat câţiva bătrânei neajutoraţi la institutele abilitate în restituiri de drepturi de proprietate. În numele Domnicăi Constantinescu, Cataniciu a obţinut două titluri de proprietate pe Bulevardul Primăverii nr. 32 şi pe Strada Buzeşti. Odată intrată în posesia terenului, aceeaşi Cataniciu Teodora vinde suprafeţele soţului ei cu o sumă cu mult sub piaţă. Ulterior, din zona de lux Primăverii, cei doi şi-au mutat afacerile într-o altă zonă de lux – Băneasa. Astfel, până în acest moment, cei doi deţin cel puţin două planuri urbanistice zonale în nordul Bucureştiului. Alături de Cataniciu Nicolae şi de Maria Nicolaescu, Dana Rodica Tomescu este şi ea trecută pe PUZ-ul din Pădurea Băneasa. Nici aceasta nu este străină de astfel de afaceri. Ea este titulara a încă două astfel de planuri urbanistice zonale, tot în nordul Bucureştiului, pe suprafeţe generoase de teren.

Istoricul terenului
Dosarul celor 17.000 de metri pătraţi a trecut cu brio prin toate avizele necesare. Vorbim de un teren despre care nimeni nu ştie cum a fost scos din circuitul agricol al Staţiunii Pomicole când el se găseşte în Pădurea Băneasa. Întrebaţi cum a fost posibil acest lucru, majoritatea semnatarilor au ridicat din umeri. Jurnalul Naţional a aflat că terenul ar fi aparţinut unui IAS. În aceste condiţii, cei 17.000 de metri pătraţi ar fi trebuit scoşi din circuitul agricol al IAS-ului cu pricina, şi nu de la Pomicola. În ciuda afacerii dubioase descrise de cotidianul nostru, nici o instituţie a statului nu a luat vreo măsură.

18
dec.
08

CONTROVERSĂ/Vaccinul anti-HPV

Dailymail.co.uk a publicat recent cazul unei fete de 12 ani care ar fi rămas paralizată la scurt timp după administrarea vaccinului anti-HPV. Specialiştii britanici resping această ipoteză, la aceştia alăturându-se şi prof. dr Adrian Streinu-Cercel.

vaccinPotrivit dailymail.co.uk, Ashleigh Cave, eleva unui liceu catolic din Liverpool, a început să aibă dureri de cap şi ameţeli la scurtă vreme după vaccinare. Starea ei s-a deteriorat rapid, leşinând de mai multe ori în următoarele zile. O săptămână mai târziu a fost internată în spital fiindcă îşi pierduse în totalitate forţa în picioare. Au trecut două luni de la internare şi starea de sănătate a fetei nu s-a îmbunătăţit. Mama ei, Cheryl Cave, este convinsă că paralizia este consecinţa administrării vaccinului care a fost introdus în septembrie într-un program de vaccinare similar celui din România. În Marea Britanie sunt vaccinate fetele cu vârste între 12 şi 13 ani, iar vaccinul utilizat este Cervarix. Cazul lui Asleigh Cave a fost înregistrat la Agenţia de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie ca un posibil caz de sindrom Guillain-Barré, o boală rară a sistemului nervos care produce paralizie. Specialiştii Agenţiei susţin că este puţin probabil ca boala fetei să fi fost cauzată de vaccin. „Sindromul Guillain-Barré apare în mod spontan în rândul populaţiei. Nu există nici o dovadă care să sugereze că această boală este declanşată de vaccinul Cervarix„, au spus oficialii Agenţiei.

SUSPICIUNE INFIRMATĂ DE MEDICI
Medicii Spitalului pentru copii Alder Hey din Liverpool, acolo unde Ashleigh a fost internată, au declarat că fata nu a avut o „reacţie patologică” la vaccin. Mama fetei susţine că momentul apariţiei bolii este imposibil de ignorat. „La început, medicii ne-au spus că fata îşi imaginează aceste simptome. Ei nu au menţionat boala şi vaccinul în aceeaşi propoziţie„, declara Cheryl Cave. Şi în SUA, unde un program similar de vaccinare a fost demarat în urmă cu mai bine de un an, au fost înregistrate mai multe cazuri de sindrom Guillain-Barré. Autorităţile americane spun, la rândul lor, că nu există nici o dovadă că vaccinul anti-HPV ar fi la originea acestor probleme. În campania de vaccinare din SUA este folosit vaccinul Gardasil. Sindromul Guillain-Barré afectează sistemul nervos central şi are cauze virale sau autoimune. „Apariţia lui nu poate fi pusă pe seama vaccinului anti-HPV„, dă asigurări prof. dr Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală.

18
dec.
08

3,96 lei pentru 1euro

Leul era cotat la finalul zilei la 3,96 lei/euro, după ce pe parcursul şedinţei s-a depreciat cu 4 bani în faţa euro, în ton cu zlotul polonez şi lira turcească, transmite NewsIn.
PublicitateLeul s-a apreciat în faţa euro în primele tranzacţii de miercuri, de la aproape 3,95 la 3,92 lei/euro, după care a pierdut teren în faţa euro în mod susţinut, ajungând să fie cotat pe final de zi la 3,9630 lei/euro. La ora 17:20, băncile cumpărau un euro cu 3,9560 lei şi îl vindeau cu 3,9610 lei.

La cursul de referinţă afişat de BNR, leul s-a apreciat uşor, cu 0,04%, până la 3,9372 lei/euro.

Faţă de dolarul american, cursul de referinţă publicat miercuri de BNR arată o apreciere semnificativă a leului cu aproape 10 bani (3,4%), până la 2,7887 lei/dolar, de la 2,8871 lei/dolar, cât era marţi.

Pe piaţa internaţională, moneda americană s-a depreciat de la 1,40 dolari/euro la aproape 1,4436 unităţi/euro, iar la 17:20, ora României, euro era cotat la 1,4395 dolari.

Banca Naţională a României a afişat, în prima parte a zilei de miercuri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 10,01% pe an, uşor mai mic decât cel din şedinţa anterioară, de 10,08% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a coborât la 10,51%, de la 10,58% pe an, cât era marţi.

Pe piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight au început să încadreze dobânda cheie de 10,25% pe an, la 10-10,75% pe an.

18
dec.
08

Un egiptean îşi oferă fata în căsătorie jurnalistului irakian care a aruncat cu pantofii în Bush

Un egiptean a spus miercuri că-şi oferă în căsătorie fiica de 20 de ani jurnalistului irakian Muntazer al-Zaidi, care a aruncat sâmbătă, la Bagdad, cu pantofii în preşedintele american George W. Bush, transmite Reuters, citată de NewsIn.Fiica, Amal Saad Gumaa, este de acord cu ideea. „Acesta este un lucru care m-ar onora. Mi-ar plăcea să locuiesc în Irak, mai ales alături de acest erou„, a declarat ea telefonic pentru AFP.

Tatăl, Saad Gumaa, a spus că l-a sunat pe Dergham, fratele jurnalistului, pentru a-i face această propunere. „Nu am nimic mai de preţ să îi ofer decât pe fata mea şi sunt dispus să-i pun la dispoziţie tot ce este necesar pentru căsătorie„, a adăugat el.

Gestul lui Zaidi a atins o coardă sensibilă în lumea arabă, unde Bush este dispreţuit pentru că a invadat Irakul în 2003 şi pentru că sprijină Israelul.

Amal este studentă la facultatea de media de la Universitatea Minya din Egipt.

Zaidi nu a răspuns deocamdată clar la această propunere.

18
dec.
08

Statul român pompează în industria auto 123 de milioane de euro

SUSŢINERE Pe ultima sută de metri a mandatului actualei guvernări,Statul român pompează în industria auto 123 de milioane de euro
Sumele acordate variază între 15,4 şi 37,4 milioane de euro

Dosarele altor două companii stau pe masa cabinetului, fiind în curs de analiză
n ultimele zile ale Guvernului, Cabinetul Tăriceanu aruncă cu ajutoare. Pe lista beneficiarilor se numără producătorul Automobile Dacia, care va primi din partea statului suma de 15,4 milioane de euro şi furnizorii de componente auto Delphi Diesel Systems România (24,7 milioane euro), KS Atag România (27,9 milioane euro), Calsonic Kansei România (17,9 milioane euro) şi Honsel (37,4 milioane euro). Documentaţiile depuse de companii au arătat că proiectele de investiţii îndeplinesc condiţiile pentru a putea primi sprijin financiar din partea statului.

Cel mai mare ajutor va fi acordat companiei Honsel, care va utiliza banii pentru o fabrică de producţie chiulase şi componente motoare, a cărei investiţie atinge valoarea de 104,7 milioane euro şi este programată pentru intervalul 2008-2012. Preşedintele Traian Băsescu a avut sâmbăta trecută o întrevedere cu Christian Esteve, directorul general al regiunii Euromed a grupului Renault, cele mai arzătoare subiecte fiind continuarea proiectului de la Titu, care în primă fază necesită investiţii de 100 de milioane de euro, dar şi situaţia subfurnizorilor din România.

Bani pentru un nou vehicul Dacia

Ajutorul solicitat de Automobile Dacia este destinat diversificării actualei game de produse prin introducerea în fabricaţie a unui vehicul în totalitate nou. Investiţiile în acest proiect au fost evaluate la 91,1 milioane de euro pentru perioada 2009 – 2010. Proiectul de investiţii realizat de Delphi Diesel pentru care a cerut sprijin se referă la extinderea capacităţilor de producţie pentru fabricarea pompelor de injecţie la motoarele Diesel şi pentru care este necesară suma de 49,5 milioane de euro. KS Atag a solicitat ajutor pentru o fabrică de blocuri motor din aluminiu şi piese turnate, proiect a cărui valoare este de 68,4 milioane euro prevăzut pentru intervalul 2008-2010. Banii pe care îi va primi Calsonic Kansei vor fi folosiţi pentru diversificarea gamei de produse, avându-se în plan adăugarea unor modele noi. Investiţia necesară este de 38,6 milioane de euro pentru 2009 – 2011.

Nu doar aceste companii au cerut sprijin din partea statului, ci şi Cefin România pentru 23,2 milioane de euro şi Dunărea pentru 18,2 milioane de euro, ale căror dosare sunt în curs de analiză. Oltchim, companie deţinută de stat, ar putea beneficia în curând de un ajutor financiar pe fond de criză, în baza unui plan elaborat de acţionarul majoritar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Tot pe fond de criză, săptămâna trecută, constructorii de automobile Ford şi Renault au cerut ajutor din partea statului român sub forma unor garanţii de stat pentru finanţări de 500 de milioane de euro prin Banca Europeană de Investiţii (BEI). (A.G.)

18
dec.
08

Şoferii cu un an experienţă – cei mai periculoşi de pe şosea

MORTALI Şi-au depăşit recordurile negative de anul trecut

Şoferii cu un an experienţă – cei mai periculoşi de pe şosea
În 2008 au comis de două ori mai multe accidente decât în 2007

Ei sunt mai răi şi decât bobocii, care conduc ceva mai prudent
După primul an, începătorii se consideră deja “profesionişti” şi încep să comită din ce în ce mai multe erori la volan


Şoferii începători se menţin în topul ucigaşilor cu permis. Cel puţin aşa arată situaţia accidentelor produse de şoferii începători, cu vinovăţie constatată de poliţişti la locul accidentului, imediat după producerea lui.
În primele 10 luni ale anului în curs, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2007, şoferii cu permisul obţinut de un an de zile au comis 755 de accidente, cu 376 ( 99,2% ) mai multe decât în 2007, soldate cu 224 de morţi – cu 80 ( 55,5% ) mai mulţi decât în 2007, şi 739 răniţi grav – cu 372 ( 101% ) persoane mai multe decât în anul 2007. Începătorii „reuşiseră”, încă de la jumătatea acestui an, să îşi egaleze propriile recorduri ale morţii pe şosele înregistrate în întreg anul trecut.


Pe de altă parte, din urmă vin în forţă până şi şoferii începători, cu mai puţin de 1 an de experienţă. Anul acesta, ei au comis 388 de accidente, cu 87 (29%) mai multe decât anul trecut. În aceste accidente au murit 114 persoane şi alte 363 au suferit leziuni grave, ceea ce reprezintă o creştere cu 79 (27,8%), faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Poliţiştii spun că în primul an de condus şoferii sunt relativ prudenţi, pe fondul lipsei de experienţă. După primul an, ei se consideră deja “profesionişti” şi încep să comită din ce în ce mai multe erori la volan.

Prima cauză: instructorii slab pregătiţi

Situaţia este deosebit de gravă, ne-a declarat Cornel Lipă, preşedintele Sindicatului Naţional al Instructorilor Auto din România. Acest măcel de pe şosele trebuie oprit. Din păcate, deşi SNIAR a tras în mod repetat semnale de alarmă şi a sesizat instituţiile responsabile, şoferii începători rămân un pericol pe şosele. Am solicitat MIRA, Ministerului Transporturilor şi celui al Educaţiei un ordin comun care să reglementeze unitar şi riguros sistemul de atestare şi examinare a instructorilor auto, organizarea şi funcţionarea şcolilor de şoferi şi metodologia examinării candidaţilor. Nici până azi nu au făcut acest lucru şi în acest timp se mulţumesc să aşeze în tabele morţii şi răniţii care cad victimele unui sistem defect“.

Ziarul “Gândul” a prezentat pe larg, încă din această vară, situaţia alarmantă a accidentelor comise de şoferii începători. Instituţiile statului promiteau atunci măsuri ferme de combatere a acestei tendinţe. Măsurile au rămas însă în stadiul de promisiuni

Printre cauzele măcelului de pe şosele, aşa cum au fost identificate de SNIAR, se numără pregătirea slabă a instructorilor, în special a celor veniţi în ultimii ani. “Acum oricine are permis de cinci ani poate fi instructor. În plus, printre instructorii auto se află mulţi poliţişti, jandarmi, ofiţeri MAp sau pompieri, deşi nu au voie să presteze astfel de servicii. Unii au şi competenţă de atestare, examinare şi control al activităţii şcolilor de şoferi, ceea ce creează din start o incompatibilitate, nesancţionată însă de nimeni”.

A doua cauză: şcoala auto la “fără frecvenţă”

O altă problemă este nerespectarea celor 30 de ore de practică şi a celor 40 de pregătire teoretică. Şi asta pentru că, explică Lipă, taxa de şcolarizare auto, fixată în jurul sumei de 550 RON, abia acoperă jumătate din orele necesare pregătirii viitorilor şoferi. Doar benzina înseamnă 180 RON, apoi 240 plata instructorului, 100 RON plata teoriei, încă 150 cheltuieli de întreţinere şi de amortizare a maşinii, la care se adaugă alte 200-300 RON pentru plata utilităţilor şi a salariilor angajaţilor. În total aproape 1.000 de RON, adică aproape dublu faţă de taxa actuală. Astfel, pentru a se încadra în preţul de 550 RON, şcolile de şoferi sunt obligate să nu respecte normele de pregătire.

Lipsa unui preţ minim de referinţă la nivel naţional care să oblige toate şcolile la un standard e una dintre principalele cauze ale lipsei de pregătire pentru viitorii şoferi. Ca dovadă, cei mai mulţi dintre ei, dacă nu cad la proba teoretică, mai nou informatizată, nu reuşesc să treacă de probele elementare de la traseu.

*gandul




Blog Stats

  • 323.353 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte