18
dec.
08

Cum au evoluat preturile in Romania intre 1988 si 2008 – Tabel comparativ

» Romanii au scapat din iadul lui Ceausescu, in care dormeau in fata magazinelor alimentare pentru o punga cu carne sau se calcau in picioare la cozile pentru sampon, si au ajuns in raiul UE, unde alimentele se gasesc din abundenta, dar banii deseori lipsesc.


» Nivelul de trai al oamenilor a crescut fata de perioada comunista gratie ofertelor comerciale si a migratiei economice a saracilor in Occident, insa Romania a ramas o tara trista, fara infrastructura edilitara si rutiera, cu blocuri gri si cu oameni pesimisti,macinati de boli.

tabel_salariu

Nivelul de trai al romanilor a crescut fata de perioada comunista gratie abundentei de produse din magazine si a emigratiei care le-a permis celor mai saraci dintre cetateni sa-si schimbe in bine viata cu ajutorul valutei castigate printre straini. Romania continua sa fie insa codasa UE in privinta calitatii vietii. Potrivit cifrelor oficiale, pentru romanii ramasi in tara, nivelul de trai reflectat in puterea lor de cumparare s-a redus fata de 1990, primul an postrevolutionar. Totusi, caderea cortinei de fier a facut ca oamenii sa nu se mai calce in picioare sau sa doarma la usile alimentarelor pentru a-si putea cumpara mancare, soarta la care ii condamnase dictatorul Nicolae Ceausescu. Ei gasesc acum in hipermarketuri o mare varietate de produse la care nici nu visau in „Epoca Neagra”. Zicala favorita in Romania de astazi este aceea ca „pe vremea impuscatului Ceausescu oamenii aveau bani, dar nu aveau ce cumpara, pe cand acum oamenii nu au bani, dar au ce cumpara”.

Acest pesimism generalizat se reflecta in rezultatele unui studiu al Bancii Mondiale, potrivit caruia doar 30% din romani cred ca situatia lor dupa 1989 s-a imbunatatit, in timp ce 40% considera perioada lui Ceausescu ca fiind mult mai buna pentru economie, nivelul de trai, situatia politica si venituri.
In timp ce salariul mediu net a crescut de la 206 dolari SUA in 1998 la 437,5 dolari SUA in 2008, preturile alimentelor, al bunurilor de larg consum si costul vietii de zi cu zi (chirii, servicii etc.) s-au majorat cu mult mai mult, ceea ce intretine convingerea nostalgicilor potrivit careia „era mai bine pe vremea comunismului”. Un studiu al Institutului National de Statistica arata ca in 2004 salariul mediu net pe economie era de 1974,5 ori mai mare decat cel din ianuarie 1990. Astfel, romanii castigau in medie, in 2004, un salariu brut de circa 8 milioane lei, fata de cei 2.950 de lei lasati mostenire de comunisti. In ciuda cresterii mari a salariilor, preturile au fost cu un pas inainte, umflandu-se de 2.378 ori.

Puterea de cumparare s-a redus astfel la numai 83% din cea anterioara. In prezent, conform datelor acelorasi statisticieni, romanii isi cheltuiesc aproape jumatate din salariu pe mancare, bautura si tigari, situandu-se pe primul loc in topul locuitorilor UE in ceea ce priveste procentul din leafa consumat pe alimente. Daca bunurile comercializate in Romania sunt la fel de scumpe sau chiar mai scumpe decat cele comercializate in alte tari ale UE, salariile medii ale romanilor sunt cu 50-100% mai mici decat ale altor europeni, ceea ce alimenteaza insatisfactia populatiei si genereaza perceptia publica negativa potrivit careia „tara se indreapta intr-o directie gresita”. si statisticile Bancii Mondiale confirma ca, inainte de aderarea Romaniei la UE, tara avea printre cele mai scazute niveluri de trai din Uniune.

Astfel, majoritatea respondentilor romani nu au putut mentiona cele sase articole/servicii pe care o gospodarie ar trebui sa si le permita, si anume: incalzirea adecvata a locuintei; o masa cu carne o data la doua zile; inlocuirea mobilierului uzat; cumpararea de imbracaminte noua mai degraba decat la mana a doua; banii necesari pentru o saptamana de concediu pe an si posibilitatea de a-si invita la masa prietenii sau rudele, cel putin o data pe luna.
Sociologul Ovidiu Voicu crede ca, spre deosebire de perioada comunista, in ultimii 20 de ani „a crescut media nivelului de trai si s-a marit inegalitatea intre veniturile cele mai mari si cele mai mici”. Aceasta modificare se datoreaza in principal „schimbarii filosofiei societatii, pentru ca in cea comunista toti oamenii trebuiau sa fie la fel, sa gandesca la fel sa aiba aceleasi venituri”, sustine Voicu.

De aceeasi parere este si Lazar Vlasceanu, profesor de sociologie la Universitatea Bucuresti, care spune ca „dispersia veniturilor era mult mai redusa in comunism, dar acest lucru nu inseamna ca nu existau si atunci saraci”. Ovidiu Voicu arata ca exista doua etape ale modificarii nivelului de trai in perioada postdecembrista. Astfel, pana in 2000 s-a inregistrat o scadere a nivelului de trai. In 2006-2007 insa, cresterea economica a favorizat reducerea numarului saracilor.
Printre indicatorii nivelului de trai dintr-o tara se numara, alaturi de consumul populatiei, calitatea locuirii, existenta infrastructurii necesare (rutiere si edilitare), sanatatea publica (reflectata in speranta de viata) si calitatea mediului. Romania sta foarte prost la toti acesti indicatori.

Blocurile „privatizate”, distruse de nepasare
Peste 90% din romani au propria casa, ceea ce i-a incurajat pe investitori atunci cand si-au deschis magazine de mobilier sau de bricolaj in aceasta tara. In Bucuresti, procentul proprietarilor de locuinte atinge chiar 97%. „Casa este principalul activ al proprietarilor romani, iar ei doresc sa o intretina cat mai bine”, a declarat directorul Ikea Romania, Cornel Oprisan, precizand ca estimarile financiare ale companiei sale se bazeaza pe aceasta realitate. Insa romanii proprietari la bloc nu si-au imbunatatit radical confortul locativ fata de perioada comunista, desi au facut investitii in gresie, faianta si ferestre termoizolante. Cladirile s-au deteriorat, iar apartamentele lor sunt prea mici (intre 40 si 60 de metri patrati de suprafata utila pentru o locuinta cu doua camere).

Sociologul Ovidiu Voicu crede ca standardele de viata de la bloc totusi au crescut, iar acest lucru se poate observa din imbunatatirile realizate – termopane, centrale proprii, electricitate si apa calda tot timpul, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in perioada comunista, cand multe dintre aceste lucruri lipseau. „In momentul in care au crescut standardele de viata, au crescut si costurile”, spune Voicu. Sociologul Lazar Vlasceanu arata, la randul sau, ca, potrivit statisticilor, peste o treime din romani traiesc acum mai bine la bloc decat inainte de 1989.

Fondul imobiliar al Romaniei a fost privatizat in masa dupa 1990, cand chiriasii si-au putut cumpara apartamentele in care locuiau. Obisnuiti cu statutul de chiriasi si cu implicarea statului in intretinerea cladirilor, noii proprietari nu si-au constientizat noile responsabilitati nici la 20 de ani dupa Revolutie. Un raport realizat de consultantul austriac IBW (Institute for Real Estate end Housing), la comanda Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, arata ca privatizarea masiva a blocurilor romanesti, din perioada 1990-2004, asociata cu absenta legislatiei locative, a condus la degradarea masiva a fondului imobiliar, ceea ce face din reabilitare „o provocare primordiala”.

In Romania exista in prezent circa 8,2 milioane de unitati locative, dintre care 784.000 in Bucuresti, iar consultantul a remarcat ca detinatorii acestora „doresc sa beneficieze de avantajele detinerii unei proprietati, dar refuza responsabilitatea pe care un asemenea statut o implica”. Mai mult – sustin austriecii –, romanii cred ca statul ar trebui sa le repare apartamentele, asa cum se intampla pe vremea lui Ceausescu. IBW mai arata, in raportul sau, ca 67% din blocuri, construite dupa 1960, sunt afectate de izolatia termica slaba si de instalatiile degradate. „Privatizarea fondului locativ a facut ca reabilitarea sa devina si mai dificil de realizat. Foarte putini proprietari realizeaza faptul ca locuinta lor are in mod real nevoie de imbunatatiri”, spun austriecii. Ei remarca si starea proasta a retelelor publice de incalzire, la care sunt racordate blocurile din Romania.

Blocurile care intra in programul de reabilitare termica subventionat de stat au un consum de energie mai mic cu 35%, iar valoarea lor de piata poate creste cu 30%. Cu toate acestea, romanii nu se inghesuie la reabilitare.
Romanii nu pot atinge standarde inalte de viata in domeniul locuirii nu numai din cauza degradarii blocurilor, ci si din cauza supraaglomerarii locuintelor. Preturile mari ale caselor au facut ca in multe apartamente sa locuiasca doua-trei generatii (parinti, copii si nepoti). In plus, arata consultantul citat, marimea suprafetelor locuibile din Romania este mai mica cu 15 metri patrati de persoana decat in orice alt loc din Europa, ceea ce creeaza un disconfort care nu poate fi eliminat decat prin stimularea constructiei de locuinte:
Aceasta problema a supraaglomerarii se poate realiza numai prin realizarea de noi constructii, insa indicele de reinnoire a fondului locativ a scazut drastic dupa 1990, sectorul privat nereusind sa compenseze diminuarea fondurilor de stat alocate pentru constructia de locuinte„. Media constructiilor de locuinte in Romania in ultimii ani a fost de doua locuinte la mia de locuitori, in timp ce in Ungaria s-au construit patru locuinte la mia de locuitori, iar media din UE a fost de sase locuinte. La nivelul intregii tari, necesarul locativ este de un milion de locuinte noi, dntre care cel putin 300.000 sa revina Bucurestiului.

„Capsunarii” au fortat dezvoltarea
Migratia externa a impulsionat cresterea nivelului de trai al romanilor din regiunile sarace ale tarii. Conform unui studiu al Fundatiei Soros, peste o treime din gospodariile romanesti, adica aproximativ doua milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, iar scopul acestei migratii masive a fost unul economic. Autoritatile estimeaza ca, in prezent, peste doua milioane de romani se afla la munca in special in Spania si in Italia, pentru a-si sustine financiar familiile ramase in tara sau pentru a-si achizitiona o locuinta in tara. Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, banii trimisi de romanii din strainatate au adus Romania pe locul 8 in topul mondial al statelor in curs de dezvoltare in ceea ce priveste volumul transferurilor banesti catre tara de origine.

Acestea se vor ridica in acest an la circa 9 miliarde de dolari, cu aproape o treime mai mult decat in 2007. Oamenii care muncesc in strainatate – si care se pozitioneaza de cativa ani, constant, in fruntea topului celor care au investit bani in Romania – sunt denumiti generic „capsunari”, deoarece multi dintre ei au fost recrutati masiv de agricultori spanioli pentru culegerea capsunilor. Insa „capsunarii” lucreaza preponderent nu in agricultura, ci in constructii (barbatii) sau ca menajere (femeile).
Agentia pentru Strategii Guvernamentale si Gallup Organization au realizat un sondaj pentru a afla cum isi cheltuiesc banii „capsunarii”. Potrivit acestuia, romanii care lucreaza peste granite isi investesc economiile in constructia de case, in modernizarea locuintei existente, in automobile si electrocasnice. Datele sondajului au fost validate prin cifrele comunicate de Institutul National de Statistica.

Aceasta autoritate a raportat finalizarea a nu mai putin de 36.600 de locuinte in primele 9 luni din 2008, cu 8.213 locuinte mai mult decat in intervalul similar din 2007, majoritatea situate in localitatile de resedinta ale „capsunarilor”.
Banii romanilor din strainatate, reprezentand in ultimii ani 3-5% din Produsul Intern Brut, au contribuit la cresterea economica a Romaniei si la bunastarea generala a populatiei, desi uneori ei au dat batai de cap Bancii Nationale, confruntata cu explozii ale consumului si cu presiuni pe sectorul imobiliar (cerere crescuta) si pe cursul de schimb. Cresterea nivelului de trai pentru acesti oameni a fost vizibila, in conditiile in care multi dintre ei traiau intr-o saracie lucie inainte de a pleca la munca peste granita. „In tarile occidentale, «capsunarii» au intrat prima data intr-un hipermarket, au descoperit produse noi, nemaiintalnite in Romania, pe care au avut bani sa le achizitioneze, si s-au civilizat preluand o cultura a consumului.

Dupa intoarcerea in tara, au regasit si in Romania hipermarketuri – acestea se construisera intre timp – de unde au putut sa-si cumpere aceleasi produse. Educatia lor a fost insa desavarsita in Vest, de unde au venit cu standarde mai inalte de viata”, sustine psihologul Mirela Antoniu. „Romanii, in medie, isi permit acum mai multe lucruri”, in mare parte datorita persoanelor plecate la munca in strainatate care au schimbat si mentalitatea in ceea ce priveste disciplina de munca, considera, la randul sau, sociologul Lazar Vlasceanu. Sociologul Ovidiu Voicu sustine ca migratia poate contribui la consolidarea partii de jos a clasei de mijloc, insa ea nu va rezolva problema saraciei absolute, care „ar trebui solutionata prin programe concrete”.

Sate ca-n epoca feudala si orase sugrumate de trafic
Infrastructura este cea mai dureroasa rana a Romaniei, care afecteaza negativ nivelul de trai al locuitorilor tarii si ii pune pe fuga pe investitorii care si-ar dori sa inceapa afaceri in acest colt de lume. Potrivit unui clasament realizat de Forumul Economic Mondial, Romania are printre cele mai proaste drumuri de pe mapamond. Calitatea lor este mai slaba decat cea a drumurilor din Cambodgia, Tanzania, Zambia, Albania sau Burundi. Guvernele s-au dovedit incapabile sa construiasca autostrazi si drumuri la standarde europene, drept pentru care oamenii isi petrec o mare parte a timpului in traficul sufocant din orase sau pe soselele cu doua benzi pompos intitulate „drumuri europene”. In acest an, de pilda, au fost realizati numai 5 kilometri de autostrada.

Insusi ministrul in functie al Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely, a apreciat ca in orasele lipsite de sosele de centura circulatia s-ar putea bloca total in urmatorii doi ani. Atat stationarea in trafic, cat si poluarea provocata de traficul intens al vehiculelor de mare tonaj prin orase au devenit probleme majore ale locuitorilor din mediul urban.
Romania este privata nu numai de o infrastructura rutiera adecvata, ci si de retelele de utilitati care ar trebui sa existe intr-o tara civilizata. Potrivit unui studiu comandat de UE si realizat in toate statele comunitare de catre Institutul pentru Calitatea Vietii din Viena, in Romania, peste 50% din gospodariile satesti si circa 6% din cele de la orase au WC-ul in curte. Pentru comparatie, lipsa closetului in casa este o problema doar pentru 1% din germanii, francezii sau austriecii care traiesc la sate.

Romanii din mediul rural se plang totodata si de alte lipsuri in gospodarie (usi stricate, lipsa geamurilor etc.), in procent mai mare decat ceilalti europeni – 35% din romani indica astfel de lipsuri, comparativ cu 13% din taranii altor tari comunitare. Folosirea Internetului este, de asemenea, putin raspandita in gospodariile romanesti, in conditiile in care doar 9% din tarani au acces la aceasta facilitate fata de 40% in alte tari ale UE. si in ceea ce priveste racordarea populatiei la retelele de alimentare cu apa si canalizare, situatia este foarte proasta comparativ cu cea existenta in UE, lucru recunoscut de insusi ministrul Mediului, Attila Korodi. „Doar 52% din populatia Romaniei beneficiaza de servicii de canalizare si alimentare cu apa, in timp ce 16% nu beneficiaza de servicii de alimentare cu apa potabila si 32% nu beneficiaza de alimentare cu apa si de canalizare”, a spus ministrul Mediului.

In mediul rural, doar 10% din populatie are acces la reteaua de canalizare. Romania nu sta bine nici la gestionarea apelor epurate si a deseurilor. „Peste 50% din apele contaminate nu sunt epurate. Este o situatie provocata de faptul ca, din cele 1.300 de statii de epurare a apelor, peste 63% nu functioneaza. Astfel de probleme se inregistreaza si in orase mari precum Bucuresti si Craiova„, a mai aratat Korodi.
Autoritatile au insa proiecte ambitioase in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii de apa, canalizare si salubritate, pentru care UE a atribuit deja fonduri consistente Romaniei. Toti locuitorii din mediul rural vor trebui sa poata accesa un serviciu de salubritate pana in 2009, in conditiile in care, in prezent, numai 10% din ei beneficiaza de un astfel de serviciu, a declarat Daniela Toparceanu, director in cadrul Ministerului Mediului.

» Saracie lucie si lux orbitor
Circa 3 milioane de oameni traiesc in saracie absoluta in Romania, tara cu cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in 2008, de peste 6%. Potrivit Barometrului de Opinie Publica realizat anul trecut de Fundatia Soros, saracia lucie a romanilor s-a restrans semnificativ comparativ cu anul 2000, cand 8 milioane de romani erau saraci lipiti pamantului. In Moldova, provincie situata in estul tarii, rata saraciei absolute este de 35% din populatie, fata de numai 10% in Bucuresti, conform Bancii Mondiale. Neajunsurile ii afecteaza, mai ales, pe pensionari, pentru care fructele, carnea sau lactatele au devenit adevarate delicatese, in conditiile scumpirii intretinerii si a medicamentelor, si pe locuitorii din mediul rural (acestia fie practica o agricultura de subzistenta, fie au pensii derizorii, de circa 10 euro, care abia le ajung pentru plata cablului TV).

Romania se remarca nu numai prin rate inalte ale saraciei, ci si prin imbogatiri spectaculoase ale unor indivizi care ajung devoratori ai produselor de lux. Brandurile industriei luxului pe segmentele de automobile, moda, bijuterii, parfumuri etc. sunt vanate nu numai de clientii ale caror venituri depasesc 100.000 de euro pe an, ci si de consumatorii pe credit. In conditiile crizei financiare internationale, care determina restrangerea creditarii, este de asteptat ca nivelul de trai cu care s-au obisnuit astfel de persoane sa scada.

» Speranta de viata, in crestere
Media sperantei de viata din UE s-a redus dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la blocul comunitar, a anuntat Eurostat. „Romanii si bulgarii traiesc mai putin decat ceilalti europeni: 71,8, respectiv 72,7 ani, fata de media celor 25, de 78,9 ani.” Potrivit secretarului de stat in Ministerul Sanatatii Raed Arafat, romanii traiesc mai putin din cauza alimentatiei insuficiente de care au beneficiat pe vremea dictatorului Ceausescu si a stresului la care au fost supusi dupa caderea regimului „rosu„. La ora actuala, ineficienta sistemului medical, asociata cu lipsa de educatie sanitara si alimentara, determina recorduri europene triste ale Romaniei la mortalitate infantila, boli cardiovasculare, tuberculoza („boala saraciei”) si cancere. Totusi, speranta de viata in Romania inregistreaza usoare cresteri anuale, deoarece tanara generatie este mai bine hranita si mai viguroasa.


*romania libera


0 Responses to “Cum au evoluat preturile in Romania intre 1988 si 2008 – Tabel comparativ”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Blog Stats

  • 322.046 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte

%d blogeri au apreciat: