24
dec.
08

Căpşunarii nu se mai sparg în figuri când vin în ţară

Muncitorii români din străinătate vin acasă, de Crăciun, cu zboruri mai ieftine, cu bagaje mai mici, închiriază mai puţine maşini, iar la taxiuri nici nu se uită. După Sărbători se vor întoarce în vâltoarea crizei din străinătate, unde, fie criza cât de rea, tot mai bine-i ca la noi.

Aeroportul Băneasa duduie – ca altădată economia – de tropotul grăbit al pasagerilor către ieşire. Îi aşteaptă o mulţime deasă şi nerăbdătoare, strânsă într-un apendice de termopan, nu mai mare decât veranda unei case de ţară – un adaos modern şi inestetic la clădirea inaugurată în 1922, în drumul avioanelor de la Paris înspre Constantinopol. Micul aeroport internaţional, asaltat din toate părţile de blocuri şi vile, parcă se umflă ca să poată primi infuzia de călători dinaintea Crăciunului.

Cursele de Roma, Veneţia, Bergamo, Napoli aduc mai ales muncitori români. Când aterizează un avion din Italia, începe agitaţia printre taximetrişti.

Sunt fix zece locuri de staţionare în faţa aeroportului. Cum pleacă maşina din capul şirului, o dată la câteva zeci de minute, alta îi ia locul. Taximetriştii stau pe peron şi fumează. Nici nu se mai obosesc să-i tragă pe muşterii de mânecă spre maşini. Mihai Dragomir poartă la piept un ecuson cât o ţiglă pe care scrie: „Orient – Taxi autorizat“. Adică nu e dintre acei piraţi ai asfaltului care jupoaie de pe victimă două milioane de lei vechi din Băneasa până la Gara de Nord, ci e un meseriaş cinstit, cu tarif la vedere, dar nici asta nu-l ajută. „Anii trecuţi venea românul nostru de la avion – povesteşte taximetristul -, se oprea la ieşire, se uita peste maşini şi care era mai a dracului de scumpă, pe aia o lua. Şi când plătea, izbea banii de bord uite-aşa, să pocnească, nici rest nu lua. Se spărgeau cu banii în figuri. Am avut curse la Vaslui, la Galaţi… Dar acum, uite, nu mai bagă mâna-n buzunar, zici că le-a pus cineva otravă pe bani. Dacă nu-i aşteaptă nimeni, se duc frumuşel cu ITB-ul la gară, se urcă la tren şi pa!“

În aeroport sunt opt firme care închiriază maşini şi la toate ghişeele nu vezi decât domnişoare plictisite, absorbite de integrame sau jocuri pe calculator. Şi doar e aproape amiaza, avioanele vin unul după altul şi varsă în strungile controlului de frontieră şiruri lungi de pasageri nerăbdători să ajungă pe la casele lor, peste tot prin ţară, dar, ca niciodată, nu vine nimeni să închirieze vreo maşină.

Daniel Manea, patronul firmei Holiday Car Rental, este de 9 ani în afacerea cu maşini de închiriat. De fiecare dată, între 1 decembrie şi 30 ianuarie, toate maşinile erau ocupate. Pentru începutul lui februarie trebuia să faci rezervare de prin noiembrie. „Iar în restul anului, gradul de ocupare nu scădea niciodată sub 95 la sută. Acum, adaugă patronul, abia pe 20 decembrie am închiriat tot parcul de maşini, iar de pe 2 ianuarie încep iară să am maşini libere. E cel mai prost an. Şi astă-vară am mers numai cu jumătate din maşini, că veneau tot mai puţini turişti străini. Dacă mă întreba Tăriceanu pe mine, eu puteam încă de prin iunie să-i spun că a venit criza şi la noi în ţară, de-atunci se simţea.“

Dorel Andrieş, un moldovean ciolănos, cu palmele cât lopata, tocmai a aterizat de la Roma. E al cincilea an de când lucrează în construcţii prin Italia. A venit acasă la fiecare Crăciun şi de fiecare dată l-a aşteptat cineva la aeroport. Nu şi acum. Se uită într-o parte, în alta şi îşi târăşte valiza cu rotile până la cafeneaua de pe peron şi scoate portofelul. Cere o cafea. „Patru lei“, îi spune zâmbind domnişoara care s-a şi apucat să stoarcă un jet subţire de cafea din aparatul gălăgios. Ciolănosul închide puţin ochii, face un calcul în minte şi zice: „Scump! În Roma era jumătate de euro“.

Cât îşi bea cafeaua pe care ar fi refuzat-o bucuros când a aflat cât costă, ciolănosul povesteşte că el de felul lui nu e unul din ăla care-şi mănâncă de sub unghii, să se zgârcească la o cafea. Însă în ultimul timp a păţit în Italia nişte necazuri care l-au făcut să fie mai grijuliu cu banul. „Am avut firma mea de construcţii într-un orăşel de lângă Roma, începe el sugând în gol o ţigară imaginară, fiindcă s-a lăsat şi de fumat ca să mai peticească punga. Nu mai merge de mai mult de un an. Aveam lucrări mici, dar multe, pe la particulari. Acum firma stă pe zero, iar eu muncesc cu ziua pe la alţii. Şi nici nu-s plătit la timp, fiindcă nici italienii nu mai plătesc lucrările la timp.“

Dar de venit înapoi, în România, Dorel Andrieş n-ar veni. Zice că răul cel mai rău din Italia e mai bun decât binele din ţară. Acolo, dacă se întâmplă să capete de lucru pe 3-4 zile, cu banii ăia se poate întreţine o lună – noroc că mai stă cu câţiva botoşăneni de-ai lui şi plătesc chiria la grămadă. El, care, când venea acasă, făcea cinste la tot cartierul, acum recunoaşte: „Fac şi foamea în Italia ca să adun un ban să trimit acasă la copii. Am mai muncit şi la cules măsline, şi la portocale când n-am avut pe meserie, în construcţii. Acum, după Crăciun, am o promisiune la nişte şcoli din Milano şi la nişte cazărmi de carabinieri, ceva amenajări interioare, numai lucrări bugetare. Zilele trecute guvernul italian a deblocat 28 de miliarde de euro pentru lucrări publice, la care sper să prindem şi noi, românii, o feliuţă. Am început să stăm cu ochii pe televizor, la ştiri, să vedem ce se mai anunţă cu noi, cu banii, cu economia… Gata cu telenovelele“.

La casa de schimb valutar din sala de aşteptare, doi bărbaţi se uită unul la altul, apoi la cartonul ce afişează cursul valutar, apoi la doamna de la ghişeu, apoi în sus şi iar unul la altul. Unul scoate telefonul şi începe să facă nişte calcule. Pe un euro, el poate să primească 3,2 lei. Dacă ar vrea să cumpere un euro, i-ar trebui 4,2 lei. Amândoi bărbaţii îşi iau bagajele şi pleacă. Se opresc şi aruncă o privire prin vitrina shopului. Nu cumpără nimic. De când au coborât, n-au cheltuit decât nişte mărunţiş pe câte o cartelă GSM, mai mult ca să nu le refuze pe fetele acelea frumoase care îi întâmpinau de cum treceau de controlul de frontieră. Când unul îşi dă seama de asta, se opreşte şi râde către celălalt: „Bă, da’ speriaţi mai suntem de criză! Haide, bre, să luăm un whisky bun să bem pe tren“. „Oi, zice celălalt, ce ai? Te-ai prostit la cap? Crezi că te aşteaptă Geoană acasă cu 25.000 de euro? Mai bine ia o ciocolată la copii“.

Aceştia sunt totuşi oameni care au venit acasă cu avionul. 156 de euro de la Roma la Bucureşti. „În perioade mai puţin aglomerate, spune casieriţa de la My Air, o companie low-cost, un zbor Roma-Bucureşti şi retur coboară şi la 60 de euro şi tot rămân locuri nevândute. A scăzut mult, anul acesta, numărul pasagerilor.“

Cei din aeroport sunt românii care câştigă. Ceilalţi vin cu maşinile, câte doi-trei într-una: împart cheltuielile, conduc pe rând şi scurtează astfel timpul. Iar alţii nici nu mai vin acasă, rămân să lucreze şi de Crăciun, când italienii lasă casele pe mâinile lor să le mai lustruiască pe ici, pe colo. Şi aşteaptă de acasă sarmale, şuncă şi caltaboşi. Astea îi mai leagă de ţară.


0 Responses to “Căpşunarii nu se mai sparg în figuri când vin în ţară”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Blog Stats

  • 325.122 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Sevastiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte

%d blogeri au apreciat: