Arhivă pentru 25 decembrie 2008

25
dec.
08

Colinde Româneşti

Colinde:

O, ce veste minunată

O, ce veste minunată
În Betleem se arată
Că a nascut prunc
Prunc din Duhul Sfânt
Fecioara Maria.Cănd la Betleem Maria
Săvârsind calatoria
În sărac locas,
Din acel oras
A născut pe Mesia.

Pe fiul cel din vecie
Ce L-a trimis Tatal mie,
Să se nască si să crească
Să ne mântuiască.

Păstorii văzură-n zare
Pe cer o lumina mare,
Îngerii cântau,
Păstorii fluierau
Cu totii se bucurau.

Păstorilor din câmpie
Le vesteste bucurie:
C-astazi s-a născut
cel făr’ de-nceput,
Cum au spus proorocii.

Crestinilor, noi astazi

Crestinilor, noi astazi
Un praznic mare avem.
Ca sa’l putem cunoaste
Veniti la Viflaim!

Ca a nascut in lume
Pe-acel ce’l asteptam
Maria, maica sfanta.
Veniti ca sa’l vedem!

Pe paie intreite
Iisus este strain
Sa’i ducem si noi daruri
Veniti la Viflaim!

Sa mergem cu pastorii
Si sa il preamarim,
Caci pentru noi el s’a nascut.
Veniti la Viflaim!

Crestinilor, noi astazi
Degraba sa alergam,
Spre-a noastra mantuire
Veniti la Viflaim!

Au sosit colindatori

Ne-au sosit colindatori,
Florile dalbe,
Noaptea pe la cântatori.

Si ne zic mereu, mereu,
Florile dalbe,
Si-L aduc pe Dumnezeu.

Dumnezeu adevarat,
Florile dalbe,
Soare-n raze luminat.

Ne-au sosit colindatori,
Florile dalbe,
Noaptea pe la cântatori.

Steaua sus rasare

Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua luminează
Si adeverează

Steaua străluceste
Si lumii vesteste:
Că astăzi Curata,
Prea Nevinovata

Fecioara Maria
Naste pe Mesia
În tara vestita,
Betleem numită

Magii cum zăriră
Steaua si porniră
Si-au mers după rază
Pe Hristos să’l vadă.

Ei dacă sosiră
Îndată-L găsiră,
La Dânsul intrară
Si se inchinară

Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Luând fiecare
Bucurie mare.

Care bucurie
Si la noi sa fie
De la tinerete,
Pân’ la batrânete

Trei crai de la răsărit

trei crai de la răsărit
Spre Stea au călătorit
Si-au mers după cum citim,
Până la Ierusalim.

Acolo când au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Si le-a fost a se plimba,
Prin oras a intreba:

Unde s-a nascut – zicând –
Un crai mare de curând.
Iară Irod împărat
Auzind s-a tulburat.

Pe crai grabnic i-a chemat
Si in taină i-a-ntrebat
Ispitindu’i, vru setos,
Ca să afle de Hristos

Si cu grai adăugat
Foarte lor li s-a rugat
zicând: mergeti de-L aflati
Si venind mă înstiintati.

Să merg să mă-nchin si eu
Ca unuia Dumnezeu.
Craii dacă au plecat,
Steaua iar s-a arătat.

Si-au mers până a stătut
Und-era pruncul născut
Si cu toti s-au bucurat,
Pe Hristos ddaca-au aflat.

Cu daruri s-au inchinat
Ca la un mare-mpărat
Si-napoi dacă-au purces,
Pe-altă cale ei au mers.

Precum le-a fost lor si zis
Îngerul noaptea in vis.
Iară Irod împărat
Văzând că l-au înselat

Foarte rau s-a necăjit,
Oaste mare a pornit
Si-n Betleem a intrat
Multi copii mici a tăiat.

Pân’ la paisprezece mii,
Toti, junici, mărunti copii,
De doi ani si mai în jos
Ca să-l taie pe Hristos.

O, tirane, crunt Irod,
Mori în blestem de norod
Nefiind tu bucuros
De nasterea lui Hristos.

La Betleem

La Betleem, colo jos
Cerul arde luminos
prea Curata naste
Astăzi pe Hristos.

Naste-n ieslea oilor
Pe-Împăratul tuturor
Prea Curata stă
Si plânge-ncetisor.

N-are scutec de-nfăsat,
Nici hăinute de-mbrăcat
Prea Curata
Pentru Fiul de-Împărat.

Nu mai plânge, Maica mea
Nu mai plânge, Maica mea
Scutecele noi ti-om da
Prea Curată,
Pruncul Sfant a-L înfăsa.

BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!

BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!
NE DATI ORI NU NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI,
NE DATI, NE DATI?

BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!
NE DATI ORI NU NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI,
NE DATI, NE DATI?

FLORILE DALBE

SCOALA GAZDA DIN PATUT, FLORILE DALBE
SI NE DA UN COLACUT, FLORILE DALBE.

CA MAMUCA N-O FACUT, FLORILE DALBE
TARATA N-O FI AVUT, FLORILE DALBE.

PE CÂND SÂT’ O CAPATAT, FLORILE DALBE
COVATA I S-O CREPAT, FLORILE, FLORILE DALBE.

L-O SFADIT MAMA PE TATA, FLORILE DALBE
DI CE S-O CREPAT COVATA, FLORILE DALBE.

CÂND COVATA O LIPIT, FLORILE DALBE
CUPTORUL L-I S-O URNIT, FLORILE DALBE.

CÂND CUPTORUL A TOMNIT ,FLORILE DALBE
ANUL NOU A SI VENIT, FLORILE DALBE.

O, BRAD FRUMOS

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde.

O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbata,
Ma mangai si ma faci duios,
Si ma-ntaresti indata.

O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.

CANTEC DE CRACIUN

Din an in an sosesc mereu,
La geam cu Mos Craciun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.

Azi cu stramosii cant in cor,
Colindul sfant si bun.
Tot „Mos” era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
Tot „Mos” era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.

E sarbatoare si e joc,
In casa ta acum.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.

Acum te las, fii sanatos,
Si vesel de Craciun.
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!

NASTEREA LUI HRISTOS

Veniti, astazi, credinciosi
Sa saltam, sa saltam,
De nasterea lui Hristos
Sa ne bucuram, sa ne bucuram.

Ca el astazi, in Viflaim,
S-a nascut, s-a nascut,
Precum au vestit prorocii,
Mai de mult, mai de mult.

Din Maria Preacurata
S-a nascut, s-a nascut,
Mantuire astazi noua,
Ne-a facut, ne-a facut.

In iesle cu vitele,
S-a culcat, s-a culcat,
Cu un prunc mic, in scutece,
Infasat, infasat.

Cei trei Crai din rasarit
Se ivesc, se ivesc,
Aur, smirna si tamaie
Ii daruiesc, ii daruiesc.

Ingeri si pastori cantare
I-au adus, i-au adus.
Si noi sa-i cantam marire,
Intru cei de sus, intru cei de sus.

Pace si buna-nvoire
Pe pamant, pe pamant,
Ca azi s-a nascut in lume,
Domnul sfant, Domnul sfant.

ASEARA, PE ASFINTIT

Aseara, pe asfintit,
Mandra stea ne-a rasarit.
Dupa care noi ne-am dus,
Sa-l cautam pe Iisus.

Pe fiutul Mariei,
In pamantul Galileii.
Zice-se ca, Maria
Din casa-n casa umbla,
Sa nasca pe Mesia.

Si’ntr-o pestera a intrat,
De nimeni nu s-a ‘ntrebat.
Aici Domnul s-a nascut,
Ce l-am asteptat de mult.

Ingerii, cu flori in mana,
Impletesc mandra cununa.
Pe cununa-i scris frumos,
Astazi s-a nascut Hristos.

SUS LA POARTA RAIULUI

REFREN:
LINU-I LIN SI IARASHI LIN,
BATE VANTUL FRUNZA LIN,
LIN SI IARASHI LIN.

SUS, LA POARTA RAIULUI
PASTE TURMA TATALUI

REFREN

DAR LA POARTA CINE STA,
STA CHIAR MAICA PRECISTA,

REFREN

LANGA EA, UN LEGANEL,
CU UN COPILAS IN EL,

REFREN
COPILASUL CAND PLANGEA,
MAICA SFANTA-L LEGANA,

REFREN

MOS CRACIUN

MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
A SOSIT DE PRIN NAMETI
SI ADUCE DARURI MULTE
LA FETITE SI BAIETI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.

DIN BATRANI SE POVESTESTE,
CA-N TOTI ANII NEGRESIT
MOS CRACIUN PRIBEAG SOSESTE
NICIODATA N-A LIPSIT.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.

MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
INCOTRO VREI SA APUCI?
TI-AS CANTA FLORILE DALBE,
DE LA NOI SA NU TE DUCI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.

O, CE VESTE MINUNATA

O, CE VESTE MINUNATA IN VIFLAIM NI SE-ARATA,
CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.
CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.

CA LA VIFLAIM MARIA, SAVARSIND CALATORIA,
INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.
INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.

PASTORILOR DIN CAMPIE LE VESTESTE-O BUCURIE:
ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.
ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.

PASTORII VAZAND O ZARE,DIN CER O LUMINA MARE,
EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.
EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.

IN COLIBA PASTOREASCA VRUT-A DOMNUL SA SE NASCA,
FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.
FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.

PASTORII CUM AUZIRA SPRE LACASUL SFANT PORNIRA,
UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.
UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.

PE FIUL IN AL SAU NUME TATAL L-A TRIMIS IN LUME,
SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.
SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.

E IISUS, PASTORUL MARE, TURMA CA EL NIMENI N-ARE.
NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.
NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.

Trei crai

Trei crai de la rasarit
Spre steaua-au calatorit
Si-au mers dupa cum citim
Pana la Ierusalim

Acolo cand au ajuns
Steaua lor li s-a ascuns
Si le-a fost a se plimba
Prin oras a intreba

Unde s-a nascut zicand
Un crai mare de curand
Si-au mers pana au statut
Und-era pruncul nascut

Si cu toti s-au bucurat
Pe Hristos dac-au aflat
Cu daruri s-au inchinat
Ca la un mare-mparat

Ramai, gazda, sanatoasa

Ramai, gazda, sanatoasa (bis)
Sa ne dai cinstea frumoasa (bis)
Si-un colac de grau curatu (bis)
De la Dumnezau lasatu (bis)
Nici mai mare nici mai micu(bis)
Ca rotila di la plugu (bis)
Ramai, gazda, sanatoasa
Peste-un an mai veseloasa
Sa ne dai cinstea frumoasa (bis)
Si-o sticluta mica, verde (bis)
Numai de cinzeci de vedre (bis)
Si-ntru multi ani viitori
Si la anu’ mai cu spor

Ia sculati romani plugari

Ia sculati romani plugari

R: Florile dalbe, flori de mar
Florile dalbe, flori de mar

Ca va vin colindatori R:
Noaptea pe la cantatori R:
Si nu vin cu nici un rau R:
Ci-l aduc pe Dumnezeu R:
Sa va mantuie de rau R:
Dumnezeu adevarat R:
Cu lumina luminat R:

Mare iarna o picatu

Mare iarna o picatu

R: Florile sunt dalbe

Oile toate-au zbieratu R:
Dumnezeu le-o auzitu R:
Jos la ele-o coboratu R:
Pe-o scara mandra de flori R:
Sa ne-aduca pace-n zori R:
Pe-o scara mandra de soare R:
Sa ne-aduca sarbatoare R:

Velerim si Veler, Doamne

Dupa dealul cel mai mare

R: Velerim si Veler, Doamne

Rasarit-a mandrul soare R:
Mandru soare nu era R:
Ci era o manastire R:
Cu paretii de-alamaie R:
Si cu usa de tamaie R:
Dar intr-insa cine sade R:
Mos Craciun cu Mos Ajun R:
Cu barba de ibrisin R:
Si mustatile de fan R:
Ce ne-aduce Mos Craciun R:
Tot ce e frumos si bun R:

Scoala, gazda din patut

Scoala, gazda din patut

R: Florile dalbe

Si ne da un colacut R:
Ca mamuca n-o facut R:
Sata rara n-o avut R:
Pe cand sata-o capatat R:
Covata i s-o crapat R:
L-o sfadit mama pe tata R:
Di ce s-o crapat covata R:
Cand covata o lichit R:
Cuptioru s-o prahulit R:
Cand cuptioru o tocmit R:
Anu nou o si zanit R:

Trei pastori se intalnira

Trei pastori se intalnira (bis)

R:Raza soarelui, floarea soarelui

Si asa se sfatuira
Haideti,fratilor sa mergem(bis) R:
Floricele sa culegem
Si sa facem o cununa (bis) R:
S-o-mpletim cu voie buna
Si s-o ducem lui Hristos (bis) R:
Sa ne fie de folos

Colindita

Colindita nu-i mai multa
Sa traiasca cine-asculta
Sus la ceruri o-naltam
Si la gazde o-nchinam
O-nchinam cu veselie
Si cu mare bucurie
C-am ajuns seara de-ajun
A batranului Craciun
Sus, mai sus v-am inaltat
Ce-am stiut noi v-am cantat
Sa ramaneti sanatosi
Sanatosi si bucurosi
C-am ajuns ziua cea sfanta
Cand colindele se canta
Sarbatoarea lui Hristos
Sa va fie de folos

Noua azi ne-a rasarit

Noua azi ne-a rasarit

R: Domnul Iisus Hristos

Mesia cel mult dorit R:
Din Fecioara s-a nascut R:
Si cu lapte s-a crescut R:
Cu scutece s-a-nfasat R:
Si in brate s-a purtat R:
Cum e robul s-a smerit R:
Si pe noi ne-a mantuit R:

Sus, boieri, nu mai dormiti

Sus boieri, nu mai dormiti

R: Oleroi, Doamne

Vremea e sa va gatiti R:
Casa sa v-o maturati R:
Masa sa v-o incarcati R:
Nu dormiti in asta seara R:
Ci sedeti la privegheala R:
S-asteptam pe Domnul Sfant R:
Ca sa vie pe Pamant R:
Tuturor ce sunt in casa R:
Si se veselesc la masa R:
Sa le dea Hristos de toate R:
Bucurie, sanatate R:

Domn, Domn sa-naltam

Am plecat sa colindam

R: Domn, Domn sa-naltam

Cand boierii nu-s acasa
Si-au plecat la vanatoare
Sa vaneze caprioare
Caprioare n-au vanat
Si-au vanat un iepuras
Sa faca din blana lui
Vesmant frumos Domnului.

Deschide usa, crestine

Deschide usa, crestine

R: Buna seara lui Craciun

Ca venim din nou la tine R:
Si la Viflaim am fost R:
Unde s-a nascut Hristos R:
Si-am vazut si pe-a sa mama R:
Pe care Maria-o cheama R:
Umbla-n sus si umbla-n jos R:
Ca sa nasca pe Hristos R:
Mai tarziu gasi apoi R:
Un staul frumos de oi R:
Cete de ingeri coboara R:
Staulul de-l inconjoara R:
Ingerii cu flori in mana R:
Impletesc mandra cununa R:
Pe cununa-i scris frumos R:
Astazi s-a nascut Hristos R:

La Betleem colo-n jos

La Betleem colo-n jos
Cerul arde luminos
Preacurata
Naste astazi pe Hristos

Naste-n ieslea boilor
Pe-Imparatul tuturor
Preacurata
Sta si plange-ncetisor

N-are scutec de-nfasat
Nici hainute de-mbracat
Preacurata
Pentru Pruncul Imparat

Nu mai plange, Maica mea
Scutecele noi ti-om da
Preacurata
Pruncul sfant de-i infasat

Ceru-i scutec luminos
Dragostea-i vesmant frumos
Preacurata
Pentru mirele Hristos

Domnului Doamne

De cand Domnu’ S-o nascutu

R: Domnului Doamne

Si pamantu’ l-o facutu (pauza)
Si ceriu l-o ridicatu R:
Pa patru stalpi de arjintu
Tat cu stale maruntele R:
Si cu luna printre ele
Si-n mijlocul ceriuluiu R:
Scrisa-i mana Domnuluiu
Cea direapta si-o galeata R:
Si-n galeata busuiocu
Busuiocu feteloru R:
Paru rosu juniloru
Si crucea batraniloru R:
Si crucea batraniloru

La nunta din Cana Galileii

La nunta ce s-a-ntamplat
In Cana Galileii
Fost-a si Iisus chemat
In Cana Galileii (bis)
Iara mama lui Iisus
Vazand ca nu e vin de-ajuns
Zise: Fiul meu iubit
Vinul li s-a ispravit (bis)
Atunci Hristos s-a sculat
Si slugile El le-a chemat
Apa-n sase vase-au pus
Si le-au umplut pana sus (bis)
Hristos le-a blagoslovit
In Cana Galileii
Apa-n vin s-a prefacut
In Cana Galileii (bis)
Atunci toti s-au bucurat
In Cana Galileii
Pe Hristos dac-au aflat
In Cana Galileii (bis)

Asta-i casa cea frumoasa

Asta-i casa cea frumoasa

R: Florile dalbe

Cu icoane luminoasa R:
La feresti cu flori domnesti R:
Pa la usi cu flori de rugi R:
La obloace busuioace R:
La obloace busuioace R:
Pasta masa cruce trasa R:
Pasta pat cruce de brad R:
Iar la masa cine sede R:
Sede gazda ce frumoasa R:
C-un pahar de vin in mana R:
La cin’vin la toti le-nchina R:
In cea mana busuiocu’ R:
Sa aiba gazda norocu’ R:

Colinda bucovineana-1

1.Anu-acum s-o ispasi (bis)
La multi ani cu bucurii (bis)
2.Stresina de minta creata (bis)
Dumnezau va deie viata (bis)
3.Si la multi ani sa traiti (bis)
Ca florile sa-nfloriti (bis)
4.Stresina de busuioc (bis)
Da-v-ar Dumnezau noroc (bis)
5.Ca stejarul sa-nverziti (bis)
Si ca el sa-mbatraniti (bis)
6.Foaie verde de malean (bis)
S-ajunge de-acu pe-un an (bis)

Colinda bucovineana-2

Adam daca o gresit

R: Florile dalbe

Domnu din rai l-o gonit R:
Din raiu cel din Eden R:
Osandit cu greu blestem R:
Iar Adam dac-o vazut R:
Ca-n gresala o cazut R:
O sazut jos intr-un loc R:
Plangand cu lacrimi de foc R:

Raiule, lacasel sfant

R: Of, Doamne, Doamne

In gresale astazi sunt R:
Ca de-acum n-oi mai gusta R:
Din sfanta dulseata Ta R:
Pe Eva am ascultat R:
Si din cel pom am gustat R:
Am sfadit pe Dumnezeu R:
S-am sa patimesc si eu R:

Varsa, Doamne, mila Ta

R: Florile dalbe

Cata spre zidirea Ta R: (bis)

Trei flori sfinte

Pe-un picior de plaiu,
Pe-o gura de raiu

R: Corindam corinda

Stau trei flori sfinte (bis)
Stau si se parascu
Si se-adeverescu
Cari sunt mai mari
Cari sunt mai tari
Floarea vinuluiu (bis)
Ca fara de mine
Nu inchina nime
Floarea grauluiu (bis)
Ca fara de mine
Nu mananca nime
Floarea miruluiu (bis)
Ca fara de mine
Nu crestina nime
Zice Domnu’ Sfantu’ (bis)
Nu va mai paratu
Ci v-adeveritu
Ca voi toate trele
Sunteti ale Mele.

Ramai, gazda, sanatoasa

Ramai, gazda, sanatoasa

R: Florile dalbe de mar-u

Si revarsa grau pe masa
Ca de cand noi am venitu R:
Caii ni s-or ciumpavitu
Caii trebui’ potcoviti R:
Cu potcoave de colaci
Si cu cuie de carnati R:
Si cu cuie de carnati
Tu fiica te cotoveste R:
Si corinda ne-o plateste (primeste)
Ca plecam la alta casa R:
La alta fata (gazda) frumoasa.

Sculati,sculati, boieri mari

Sculati, sculati, boieri mari
Sculati voi, romani plugari
Ca va vin colindatori
Noaptea pe la cantatori

Si v’aduc pe Dumnezeu
Sa va mantuie de rau
Dumnezeu Cel nou-nascut
Cu flori de crin invascut

Dumnezeu adevarat
Soare’n raze luminat
Sculati, sculati, boieri mari
Sculati voi, romani plugari

Ca pe cer s-a aratat
Un luceafar de’mparat
Stea comata, stralucita
Pentru fericiri menita

El va zice sa traiti
Intru multi ani fericiti
Si ca pomii sa’nfloriti
Si ca ei sa’mbatraniti.

La poarta la Stefan-Voda

1.La poarta la Stefan-Voda,

R: Lerului, Doamne (bis)

Boierii s’au strans la vorba R:

2.Dar vorba de cine este R:
De Iisus nascut in iesle R:

3.Insa Stefan, Domn cel Sfant R:
De la ruga auzind R:

4.Pe boierii ce vorbiau R:
Si pe Domnul proslaveau R:

5.El pe data s’a plecat R:
Cu boierii s’a’nchinat R:

6.Si cu glasul de supus R:
A slavit pe Domn Iisus R:

Plecat’or, plecat’or

Plecat’or, plecat’or (bis)

R:Dai, Domnului, dai

Ceata de voinici
Pe cai poganici
C’un colac de grau
C’o plosca de vin
Din colac taiara
Din plosca’nchinara
Din gura’ntrebara
„Nu mi-ati voi, vazut-u
Fiul meu cel Sfant-u”
„Si de l-am vazut-u
Nu L-am cunoscut-u!”
„Lesne de-a cunoaste:
Fetisoara Lui
Spuma laptelui;
Ochisorii Lui
Mura campului.”

Colo sus, pe langa luna

1.Colo sus pe langa luna,

R: Corinde-ne, Doamne

2.Este un scaun de odihna.
3.Iar pe scaun, cine sade?
4.Sade, sade Maica Sfanta
5.Cu-n Fiut frumos in brate.
6.Fiul plange, Maica-i zice:
7.Taci Fiule, taci dragule,
8.Ca Tie mama Ti-a dare
9.Doua mere, doua pere
10.Si Ti-i juca’n Rai cu ele,
11.Si cheile Raiului
12.Si-i deschide si-i inchide.

Sus in poarta Raiului

Sus in poarta Raiului,

R: Florile dalbe, flori de mar
Ca-s de mar, de margarit

Sade Maica Domnului R:

Cu fiul Sfant langa ea;
Dar Fiul tare plangea

Taci, Fiule, nu mai plange
Ca eu Tie ti-oi aduce

Doua mere argintele
Sa Te joci, Fiut cu ele

Fiul Sfant asa zicea:
Nu plang, Maica de-aceea,

Ci uita-te, maica’n jos,
Co;o’n josu’, mai din jos

De vezi fauri faurind
Mie piroane facand

Si Fiul Sfant tot plangea
Maica Sfanta-L mangaia:

Taci, Fiule, nu mai plange,
Ca eu Sie Si-oi aduce

Doua mere aurele,
Sa Te joci, Fiut, cu ele.

Fiul Sfant asa zicea:
Nu plang, Maica, de-aceea,

Ci uita-te, Maica’n sus,
Colo’n susu, mai in sus

De vezi bardasi barduind
Si mie cruce facand.

Noi colindam la fereastra

1.Noi colindam la fereastra,

R: Linu-i lin si flori de mar,

Noi colindam la fereast’.

2.La boieri ca Dumneavoastra.
3.Sculati, sculati, boieri mari,
4.Ca va vin oaspetii rari.
5.Si sculati si slugile
6.Si porniti plugurile
7.Si sa mergem la aratul,
8.La arat la semanat.

Sub zare de soare

1.Sub zare de soare
In ostrov de mare (bis)

2.Nascut-a, crescut-a
Aici pe pamant-i

3.De-un verde de-arvon-i
De-un rosu calin-i

4.Sus mi-e frunza groasa
Jos mi-e umbra deasa

5.Iar la radacina,
La verdea tulpina

6.Pe camp mohorat-i
Osti mi-au tabarat-i

7.Osti moldovenesti
Si craiovenesti

8.Multe-s muntenesti
De la Bucuresti

9.Ele Domn ca n-au
Si Domn cautau

10.Ele ca-mi catau
Si mi-si intrebau

11.Tot din vad in vad-i
Si din sat in sat-i

12.Si din casa-n casa
Si din masa-n masa.

13.Ca mi s-a d-aflat-i
Si s’a’devarat-i

14.C-astazi s-a nascut-i
Domn far’de’nceput-i

15.Busuioc pe masa
Gazda sanatoasa!

16.La multi ani cu bine
Si cu sanatate!

A cui sunt aceste curturi?

1.A cui sunt aieste curturi? (bis)

R: Volerom si-on flor de mar.

2.Asa nante radicate,
3.Pe temelii asezate,
4.Cu hlantug de ser legate,
5.Cu ser alb acoperite,
6.Pe la feresti zugravite,
7.Pe di’nuntru spoleite?
8.Dar in curti ce mai era?
9.Measa ‘ntinsa, pahar’dreasa.
10.Dar la measa cine sade?
11.Tot Craciun, acel batran
12.Si cu frate-su Ajun
13.Si cu Ion Zlataon;
25.Un colind si-o sanatate,
26.Ca-i mai buna decat toate.

Dar, Parinte Constantine

Dar, Parinte Constantine
Busuiocu’n mana tine
Si el slujba Sfanta canta
Si ne binecuvinteaza
Parintele Constantin
El sa fie sanatos!
La anul si la multi ani!

Scoala,scoala,gazda mare

1.Scoala, scoala, gazda mare,

R: Florile dalbe

Prinde boii la tanjala

2.Si te du la plug afara
Si tot ara pana’n seara

3.La capul drumului mare
La fantana cu trei’svoare

4.Dumnezeu pe-acol’scoboara
Si paseste prin ogoara

5.Apa’n gura a luat
De-aratura s-a’ndurat

6.Holdele le-a rourat
Si din gur’a cuvantat:

7.Cresteti, graie, pana’n braie
Si ovese, cat de dese

8.Secari, pan’la subsuori
Si porumbi pana la grinda

Sus, la’naltul ceruluiu

1.Sus la’naltul cerului-u
La mijlocul Raiului-u

R: Corindele-si Doamne, corinde

2.In varful la noua meri
Arde-si noua lumanari

3.Pica noua picaturi
Trei de vin si trei de mir

4.Trei de apa limpejoara
Sa faca de-o baisoara

5.Dar in ea cine se scalda
Scalda bunul Dumnezeu

6.Tot se scalda, se’mbaieste,
Cu apa se limpezeste

7.Cu sfant mir se miruieste
Si cu vinul se grijeste

8.Tot se scalda si se-ntreaba:
Ce-i mai bun pe-acest pamant

9.Nu-i mai bun ca boul bun-u (bis)
10.El isi trage brazda neagra
Si ne face paine dalba

11.Ce-i mai bun p-acest pamantu
Nu-i mai bun ca calul bun-u

12.El calea de noua zile
Ti-o calca in doua zile

13Ce-i mai bun p-acest pamant-u
Nu-i mai bun ca oaia buna

14.Ea cu branza te hraneste
Si cu lana, te’ncalzeste.

Colea, colea, dupa deal

1.Colea, colea, dupa deal (bis)
Este-un beci di pacurar (bis)

2.Si-o turma di oi pastea
El din fluieras canta

3.Numai una miorea
Sta-n jenunc si sa ruga

4.La Maicuta Presista
S-o scoati din iarna grea

5. S-o scoati din iarna’n vara,
La draguta primavari

6.Ca dar ii va darui
Si frumos o va sinsti:

7.La Crasun cu lapti bun
La Ispas cu dulsi cas.

Sus, sus, sus la munte

1.Sus, sus, sus la munte
Neaua-i pan-genunche

R: Iai, domnului Doamne

2.Jos, jos, jos la vale
Neaua-i si mai mare

3.Stau trei pacurari
Cu ciopoare mari

4.Pacurari de munte
Toti trei frati de cruce

5.Dar cei pacurari
Doi sunt veri primari

6.Si-unu-i singurel
‘n lume streinel

7.Iar cei veri primari
Cei doi lotri mari

8.Pe el mi-l mana
Oile-a-nturna

9.Da pana mergea,
Pana cand venia

10.S’oile-ntorcea,
Grea lege-i facea.

11.Ca se vorovira
Si se sfatuira,

12.Mai de catre seara
Pe el sa-l omoare.

13.El dac’ auzia,
Din grai ca graia:

14.Omorati-ma
Si-ngropati-ma

15.In mijlocul stanii,
La furca fantanii,

16.In strunguta oilor,
In jocutul mieilor.

17.Drag gluguta mea,
Pe mine-ti punea;

18.Fluerul meu drag,
Mi-l puneti la cap,

19.Infipt in mormant,
Cu dopul la vant.

20.Vant de-a tragana,
Flueru-a canta.

21.Vant de-a vajai,
Flueru-a hori.

22.Cand neaua o ninge,
Flueru’ azice.

23.Cand a rasuna,
Oi s-or inturna.

24.Oile s-or strange
La mormant s-or plange.

25.Oi s-or aduna,
Pe min’ m-or canta.

26.Oi mandre cornute.
M-or canta prin munte.

27.Oi mandre balai
M-or canta prin vai.

28.Oi mandre motate
M-or canta prin sate.

Trei cocosi negri-au cantat

Trei cocosi negri-au cantat-o

R: Asta-i seara lui Craciun

Trei voinici s-au desteptat-o R:
Haideti, voinici, la vanat-o, R:
Sa vanam un cerbusor-o R:
Sa-l avem de sarbatori-o R:
-Ada arc sa-l sagetam-o R:
-Nu ma sageta pe mine, R:
Ca si eu sunt om ca tine ! R:
Cerbusorul l-am vanat-o, R:
Sapusorul s-a varsat-o; R:
Maicuta m-a blestemat-o, R:
Sa fiu fiara de padure, R:
Noua ani si noua zile, R:
Sa zidim o manastire R:
Noua usi, noua altare, R:
Noua praguri de tamaie. R

Sus la varful muntelui

Sus la varful muntelui (bis)

Refren: Ai, lerui Doamne

In mijlocul codrului
Imi sunt doua lemnisoare (bis)
Bradul verde, teiul alb.
Si-amandoua se sfadesc. (bis)
Zise bradul catre tei
„Mai teiule, frate-mi esti, (bis)
Cu mine ce te sfadesti?
Ca eu sunt un lemn de brad(bis)
La toti oamenii li-s drag.
Tu esti tei putregaios (bis)
Si nu esti nici de-un folos”
Ba eu sunt un lemn de treaba(b)
Ca toti mesterii ma-ntreaba.
Care unde ma gaseste, (bis)
De icoane ma croeste,
Pe margini ma zugraveste, (bis)
Cu aur ma poleieste,
Si-n biserica ma baga, (bis)
Toata lumea mi se roaga
La biserica ma duce (bis)
Tot poporu’ si face cruce
In biserica ma pune (bis)
Oamenii sa mi se-nchine.
Tu, bradule, rasinos (bis)
Tu nu esti nici de-un folos”
„Ba eu sunt un lemn de treaba(bis)
Ca toti mesterii ma-ntreaba
Care unde ma gaseste (bis)
De sindrila ma croieste
Din mine fac sindrila (bis)
De-acopar biserica.
Ca de n-ar fi sindrila, (bis)
In biseric-ar ploua,
Aurul ti s-ar strica (bis)
Si-ar fi-amar de cinstea ta”
Asta-i bradul cel stufos (bis)
Asta-i Domnul cel frumos
Asta-i tufa cea stufoasa (bis)
Asta-i Doamna cea frumoasa.

Pe muntii cu florile

1.Pe muntii cu florile,

R: Ai lerului, Doamne,

Paste Neagu oile.

2.Pastele, porneste-le,
Di’nainte ‘ntoarce-le,

3.’N laturi potriveste-le,
Din fluier doineste-le,

4.De pe urma ‘ndeamna-le
Si la tarla mana-le.

5.Dar tarla unde le-a pus?
Sus, sus, sus la munte, sus,

6.Sus la varful muntilor,
Sub cel paltin galbior.

7.Vant de vara se scoboara,
Vant de vara, primavara,

8.Frunza ca mi-o scuturara
Si pe camp o revarsara,

9.Oile sa ‘ntaratara,
Mare ramat ca facura.

10 De la cer pan la pamant,
De le-auzi Domnul Sfant.

11.Jos la ele a scoborat
Si din gura a grait:

12.”Hai, Neagule, Fat-Frumos,
Ale cui sunt ceste oi,

13.De zbirar’-asa frumos,
Asa frumos, cuvios?”

14.Zise Neagu Fat-Frumos
Catre Domnul, cuvios:

15.Hai, Tu, Doamne milostiv,
Ce statusi de ma ‘ntrebasi,

16.Cu dreptate spune-ti-oi,
Ale cui sunt ceste oi:

17.D’ale Tele, cu ale mele;
Eu le pasc Tu le pazesti,

18.Eu la mulg, Tu le inmultesti,
Eu le tund, Tu mi le cresti.”

19.Grai Bunul Dumnezeu
Catre Neagu Fat-Frumos:

20.”Fie-ti ele daruite
De la mine pntru tine,

21.Ca de la un bun Parinte
Catre Fiul lui cuminte,

22.Ca esti dulce la cuvinte.
Numai tu mie sa-mi dai,

23.La Sanziene, doua miele,
La Sanjorz, un miel frumos.

24.La ispas un bulz de cas.”(bis)

25.Iara Neagu, Fat-Frumos,
El sa-mi fie sanatos,

26.Cu ai lui frati,cu ai lui parinti
Ai lui Dumnezeu sa fiti!

La poarta lu’ Imparatu’

1.La poarta lu’Imparatu,

R: Mirelui bunu,

La poarta lu’Imparatu

2.Sade-un mire rezematu
de plesele arculuiu

3.Si se cere la vanatu,
Prin codri, p’un’n’o umblatu,

4.Pe valea Ceahlaului.
Dete’n urma leuluiu,

5.Gasi leul aburatu,
Sub un spine mararatu ;

6.Pana mire se gandeare,
Sagetile pregateare,

7.Leul in talpi imi sareare,
Si la lupta se puneare

8.Zi de vara pana’n seara;
Cand fu colea catre seara,

9.Leul-l duse si nu-l puse,
Mirel duse si mi-l puse;

10.Si-l leaga si’ncurela,
P’anga Murgu ‘npaivana,

11.Cu paivan de malin verde,
De e drag la cine-l vede.

12.Si cu el la drum pleca-re.
Cam de-alungul drumului-u.

13.Si de-alungul campului-u,
Maica-s’afara esia-re.

14.Si din graiu-asa graia-re: „-
Fericat, Doamne, de mine,

15.Ce baiat am mai scaldat-u,
De-mi aduce leu legat-u,

16.Si legat si ‘ncurelat-u,
P’anga Murg impaivanat-u.”

17.Si te, mire, veseleste!
S’o’nchinam cu sanatate.

Sus, boieri, nu mai dormiti

1.Sus boieri nu mai dormiti,

R: Oleroi, Doamne

Vremea e sa va gatiti,
Casa sa v’o maturati, masa sa v’o incarcati.

2.Nu dormiti in asta seara, ci sedeti la privegheala;
S’asteptam pe Domnul Sfant, ca sa vie pe pamant.

3.Tuturor ce sunt in casa si se veselesc la masa,
Sa le dea Hristos de toate, bucurie, sanatate.

Ia te scoala tu, Domn bun

1.Ia, te scoala tu, Domn bun, Florilet dalbe de mar,
si-mi fa focul mare, mare,

2.Si-mi aprinde o lumanare, ca nu-ti vine cine-ti pare.
3.Si-ti vin juni colindatori, printre ei si Dumnezeu.
4.La fereastra asa vestind: mare-i seara de asta seara.
5.Nu-i seara de asta seara, si e seara lui Craciun.
6.Cand s-a nascut Fiul sfant, Fiul sfant pe acest pamant.
7.Noi umblam si colindam si pe Dumnezeu purtam.
8.Hristos sa va dea de toate, viata lunga sanatate.

Intr-o Sfanta Duminica

1.Intr-o sfanta Dumineca,intr-o sfanta Dumineca,

R: Lerui,Doamne

Jadocii s-au manicat.
2.Tara-n prada mi-o pradat-u; dar din tara ce o pradat?
3.Cheitale Raiului-u si razorle soarelui.
4.Si Raiu’ s’a ‘ntunecat-u, iar iadu s’a luminat.
5.Dumnezeu s’a spaimantat-u, peste lume s’a uitat.
6.Cine’n lume s’a aflat-u? Sfantu’ Gheorghe cel viteaz.
7.El bine seama mi’a luat-u, la parinti am alergat,
8.La icoane s’a ‘nchinat-u, cu parintii s’a iertat,
9.Cu parintii si cu fratii si cu dalbele surori
10.Fuga in grajd ca mi’a dat-u, pe Murgu’ l’a dezlegat.
11.L’a infranat si l’a ‘nsauat-u, dupa jadoci s’a luat.
12.De departe-a ditunat-u, mai de-aproape-a fulgerat.
13.Jadocii s’au spaimantat-u si cheile-au lepadat.
14.Sfantu’ Gheorghe le-a luat-u, lui Dumnezeu i le-a dat.
15.Iadu’-atunci s’a ‘ntunecat-u si Raiu s’a luminat.
16.Dumnezeu s’a bucurat-u si un scaun ca i-a dat,
17.Un scaun de judecata sa judice-o lumea toata.
18.Sa judice-o lumea toata si pe noi cate odata.

Rasari, soare, tare

1.Rasari, soare, tare, mai intai rasari

R: Dai, Domnului, Doamne

2.Mai intai rasari in toate latur’le
3.In toate latur’le, in toate vadur’le
4.Mai intai rasari la aceasta casa
5.Ici la ceasta casa la dalba de masa
6.La un colt de masa, jituri de matasa
7.De-al doilea corn-u, jituri de-argintele.
8.De-al treilea corn-u, de sede mai sede
9.De sede mai sede Ion-u Samtion-u
10.De-al patrulea corn-u sede de mai sede
11.De sede mai sede dragul Dumnezeu
12.Dragul Dumnezeu din grai imi graia-re
13.”I-oane, Ioane, nana Simtioane.
14.Tot stau sa te-ntreb-u de o ‘ntrebare mare.
15.De-o ‘ntrebare mare, mi te-oi intreba-re:
16.Care sunt mai mari, unul dacat altul?
17.Ori eu decat tine, ori tu decat mine?
18.Ion-u Simtionul din grai imi graia-re:
19.Sunt, Doamne mai mare cu mult decat Tine:
20.Dar nu de avutie si de’mparatie.
21.Dar de batranete si de caruntete,
22.Sunt, Doamne, mai mare cu mult decat Tine.
23.Stii Tu, Doamne sti-re, cand Tu te-ai nascut-u.
24.Cand Tu Te-ai nascut-u, In brate Te-am luat-u.
25.In brate Te-am luat-u si pe Tin’Te-am dus-u.
26.Si pe Tin’Te-am dus-u ‘n-apa lui Iordan-u.
27.’N-apa lui Iordan-u si Te-am botezat-u.
28.Si Te-am botezat-u, Domn Te-am ridicat-u.
28.Domnul Cerului si-al pamantului”.

La varful la noua meri

1.La varful la noua meri,

R: Hai, leronda, lerului Doamnele,

Mi-arde noua lumanari.

2.Iar din noua lumanari, pica noua picaturi.
3.Iar din noua picaturi, ruptu-s’au si faptu-s’au.
4.Ruptu-s’au si faptu-s’au rau de vin si altul de mir.
5.Dar in rau cin’se scalda? Scalda-se Bun Dumnezeu.
6.Se scalda-ra, se’mbaia-ra,’n-apa lina se clati-ra,
7.Cu sfant mir se mirui-ra si’n vestmant se primeni-ra.
8.Mai in jos de Dumnealui, scalda-se si Sfant Vasile.
9.Se scada-ra, se ‘mbaiara, ‘n-apa lina se clatira,
10.Cu sfant mir se mirui-ra si’n vesmant se primeni-ra.
11.Mai in jos de Dumnealor, scalda-se Sfantul Ion.
12.Se scada-ra, se ‘mbaia-ra ‘n-apa lina se clati-ra,
13.Cu sfat mir se miru-ra si’n vestmant se primeni-ra.
14.Busuioc verde pe masa, ramai, gazda, sanatoasa.

Ciucur verde de matasa

1.Ciucur verde de matasa,

R: Domnului, Doamne

Slobozi-ne, gazda’n casa

2.Ca de aseara stam pe afara (bis)
3.Si afara ploua de varsa, si-n tinda ninge de frige.
4.Si ne pica picurele de sub toate stresinele.

D’auzi, gazda, ori n’auzi

1.D’auzi, gazda, ori n’auzi toaca’n cer si slujba’n Rai
2.Toaca’n cer cum o batea, slujba’n Rai cum o facea.
3.Dumnezeu cum cuvanta, Maica sfanta se ruga…
4.Si sa stai sa tot privesti, cum facea slujbe ceresti.
5.Ingerii, tiind stalpari, cantau sfintele cantari.
6.Pentru’n Fiu ce s-a nascut, Domnul nost’ fara’nceput.
7.Cum lumini’L lumina, cum cobuze rasuna.
8.ca s-a nascut pe pamant Fiul Tatalui Cel Sfant.

Leroilea, leroi

R: Leroilea, leroi Domnilea

1.Dar si Gheorghe Fat-Frumos, dimineata se sculara.
2.Pe ochi negri se spalara, barba neagra-si pieptanara.
3.Grajd de piatra-mi descuiara; cearca Murgu, cearca Negru
4.Gasi Murgu nazdravan, mai sprintar si mai fugar.
5.De capastru mi-l lua si afara ca mi-l scotea,
6.De parmac, ca mi-l lega; de parmacul grajdului.
7.Cu tesala il tesalea, cu giubeaua mi-l stergea.
8.Frumos saua-i aseza, iute in casa-mi alerga.
9.Sa ia arcul din arcar, si sageti din sagetar.
10.Cand puse picioru’n scara, la soim el ca-mi suierara
11.Soimii zboara sus la vant, ogari galbeni pe pamant.
12.Si’n vanatoare plecara din zori de zi in catare.
13.Vana ziua, zi de vara, pan’fu soarele’n deseara
14.Cand fu soar’le’n scapatat, vanatoarea ce am vanat?
15.Gasi leul d’adormit, d’adormit, d’a pitulit.
16.D’adormit cu fata’n sus, sub o umbra de zghinduf.
17.Sa-l destepte, nu se’ncrede, sa-l sagete, nu se’ndura.
18.Greu Murgu mi-a sforait, leu’din somn s-a pomenit.
19.Spintecai vantul fugind pan’ce leu’-am obosit.
20.Zboara Murgu pe panant, zboara soimii sus in vant.
21.Ogari ca sagetile, pe leu mi-l hartuiara.
22.De leu ca m’alaturai, in lat ca mi-l incurcai,
23.De urechi mi-l apucai, sus pe Murgu-llaruncai.
24.Iute, mare, ca vantu, spre casa ca-mi alergai.
25.Ia iesi, taica, ia iesi maica, ia iesiti, voi, surioare,
26.Ca am adus leul lagat, viulet, nevatamat.
27.Nimeni nu mi-l, auzea, numai Fira, soru-sa.
28.Furca din brau c’azvarlea, tare-afara, c’alerga.
29.Calu’din mana ea-i lua si ‘ncepu a mi-l plimba.
30.Si asa mult mi l-a plimbat, pan ce paru-i s-a uscat.
31.’Ngrajd de piatra l-a bagat, fan cu flori i-a presarat.
32.Fan cu flori din sarbatori, cosit de doua surori;
33.Cosit de doua surori si strans de trei fratiori.
33.Cosit de doua surori si strans de trei fratiori.
34.Dar si Gheorghe Fat-Frumos, el sa-mi fie sanatos.
35.Cu-ai lui frati, cu ai lui parinti si a lui dalbe surioare.
36.Buna vreme’n ceasta casa, la boieri ca Dumneavoastra!

Astăzi s-a născut Hristos

Astăzi s-a născut Hristos
Mesia chip luminos
Lăudati si cântati si vă bucurati

Mititel si-nfăsătel
În scutec de bumbăcel,
Lăudati si cântati si vă bucurati.

Maica Sfântă îi zâmbeste
Si cu dragoste-L priveste,
Lăudati si cântati si vă bucurati.

Cine-Ti va asculta povata
Îsi va mântui viata,
Lăudati si cântati si vă bucurati.

Si de-acum până-n vecie
Mila Domnului sa fie,
Lăudati si cântati si vă bucurati.

25
dec.
08

25 decembrie 1989 – Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte şi executaţi.

ceausescuÎn urmă cu 19 ani, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi, după câteva zile de arest. Se încheia astfel o parte lungă şi întunecată din istoria României.

În decembrie 1989 existau deja semne că românii nu mai suportau lipsa alimentelor, a medicamentelor, îndobitocirea lor prin programele tv, radioului şi a ziarelor, faptul că iarna nu aveau căldură şi apă caldă, impunerea unui anumit mod de viaţă, în condiţiile în care apropiaţii lui Ceauşescu se lăfăiau în belşug. Revolta a început la Timişoara şi s-a extins apoi în toată ţara. În acele zile, s-a scris o pagină importantă din istoria României.

16 decembrie – Se scandează pentru prima dată ”Jos Ceauşescu!”

revolutieTotul a început în decembrie 1989 printr-un protest la Timişoara. În jur de 400 de enoriaşi şi trecători s-au strâns în jurul casei pastorului reformat Laszlo Tokes pentru a protesta faţă de decizia Guvernului de atunci de a-l revoca din funcţie pe preotul maghiar.

Mulţimea a început să strige sloganuri anticomuniste. Se scandează pentru prima dată ”Jos Ceauşescu!”.

Două ore mai târziu intră în joc Miliţia şi Securitatea. Manifestanţii au fost împrejmuiţi de camioane cu militari, iar ieşirile din oraş au fost blocate. Sute de protestanţi au fost bătuţi şi unii arestaţi.

17 decembire 1989 – Ziua de foc a Revoluţiei

revolutie2A fost ziua în care au căzut seceraţi de gloanţele regimului comunist primii martiri ai Revoluţiei Române. Până la sfârşitul zilei, 59 de morţi şi sute de răniţi deveniseră tributul plătit de Timişoara pentru libertate.

revolutie3După o discuţie avută cu Nicolae Ceauşescu, generalul Milea a anunţat că judetul Timiş este în stare de necesitate şi a solicitat intervenţia armatei.

Demonstranţii forţează intrarea în Comitetul Judeţean PCR şi aruncă pe geam documentele partidului, broşurile de propagandă şi simbolurile comunismului.

revolutie4În jurul orei 16, s-a tras primul foc de armă asupra manifestanţilor, din clădirea armatei, în Piaţa Libertăţii.

La Bucureşti, dictatorul Ceauşescu convoacă o şedinţă a Comitetului Politic Executiv în care ordonă să se tragă în mulţime pentru a stopa revolta populară.

18 decembrie 1989 – Autorităţile interzic populaţiei să circule în revolutie5grupuri mai mari de două persoane

Muncitorii timişoreni sunt convocaţi la lungi şedinţe, peste tot se fac prezenţe pentru a se depista absenţii nemotivat. Clădirile importante, întreprinderile sunt păzite de armată. Persoanele arestate, precum şi cele rănite în urma conflictelor sociale sunt interogate de poliţie.

Primarul Timişoarei merge la Universitate unde condamnă vandalismul din ultimele zile, iar autorităţile interzic populaţiei să circule în grupuri mai mari de două persoane.

revolutie7Un grup de 30 de tineri se adună în faţa Catedralei unde flutură un steag din care fusese decupată stema comunistă şi cântă ”Deşteaptă-te române!”. Scandează ”Jos Ceauşescu” şi ”Armata e cu noi!”.

Nicolae Ceauşescu pleacă într-o vizită în Iran, lăsând situaţia pe mâinile Elenei Ceauşescu, lui Emil Bobu şi Manea Mănescu.

19 decembrie 1989 – „Unde ne sunt morţii?”

revolutie6Prima fabrică ai cărei muncitori se ridică împotriva sistemului este Electrobanat. Angajaţii, în principal femei, ies în curtea uzinei şi încep să protesteze.

Se aud şi scandări anticomuniste precum revolutie8şi întrebarea ”Unde ne sunt morţii?”. Aceasta din urmă venită din partea famililor care se prezentaseră la morga Spitalului Judeţean din Timişoara pentru a ridica trupurile celor răpuşi de gloanţe cu două zile în urmă, dar nu obţinuseră decât revolutie9tăcere din partea autorităţilor. Trebuie menţionat că 40 de cadavre fuseseră transportate cu o noapte în urmă la Crematoriul Cenuşa din Bucureşti, la ordinul Elenei Ceauşescu. Intenţia era să se şteargă urma celor morţi, pentru a putea declara, ulterior, că dispăruţii au trecut fraudulos graniţa.

20 decembrie, 1989 – Timişoara devine oraş liber

Angajaţii nu mai pot fi stăpâniţi şi pleacă din fabrici pe străzi. Primii sunt cei de la Întreprinderea Optică Timişoara. Lor li se alătură mii de colegii.

Oamenii scandează pe străzi ”Fără violenţă!” şi ”Armata e cu noi!” şi se îndreptă spre Piaţa Operei şi sediul Comitetului Jedeţean de Partid.

La ora 19.00, Nicolae Ceauşescu ţine o cuvântare la televiziune în care înfierează elementele huliganice şi cercurile reacţionare şi declară că Armata şi-a făcut datoria.

Revoluţia se extinde şi în alte localităţi din judeţ: Lugoj, Jimoblia, Sânnicolau Mare şi Deta, iar Ceauşescu emite, târziu în noapte, decretul pentru instituirea stării de necesitate pe tot teritoriul judeţului Timiş.

21 decembrie 1989 – „Suntem gata să murim!”

La Timişoara, muncitorii din toate întreprinderile intră în grevă generală şi se alătură demonstranţilor. În Piaţa Operei, peste o sută de mii de glasuri scandau: „Suntem gata să murim!” şi ”Vrem alegeri libere!”

Prin marea adunare populară programată în aceeaşi zi, Ceauşescu spera ca Bucureştiul să condamne revolta de la Timişoara.

revolutie10În faţa sediului C.C. al P.C.R. s-a adunat mulţimea, ca de obicei perfect ordonată, purtând tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu şi pancarte care exprimau solidaritatea cu conducerea P.C.R. şi dezacordul faţă de acţiunile bandelor teroriste din Timişoara şi faţă de complotiştii străini aliaţi cu trădătorii autohtoni.

Pe la 12,30 ia cuvântul Nicolae Ceauşescu. Vorbeşte, bineînţeles, despre necesitatea de a apăra ţara de „agenturile” străine care atentează la integritatea ţării.

Printre urale şi scandări s-au auzit însă, tot mai puternic, huiduieli şi fluierături.

În scurt timp, centrul Capitalei, de la Piaţa Romană până la Piaţa Unirii şi de la Piaţa Kogălniceanu până la Piaţa Rosetti, s-a umplut de demonstranţi. La Arhitectură apar primele lozinci scrise cu tempera pe carton : „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!”, „Timişoara!”.

Seara, manifestanţii din Piaţa Universităţii sunt împrăştiaţi cu ajutorul maşinilor de pompieri. Sute de oameni de la Piaţa Romană până la Piaţa Unirii sunt arestaţi, duşi la Jilava sau la secţiile de miliţie şi torturaţi. Alţii sunt răniţi şi lăsaţi pe caldarâm.

Până după ora 3.00 dimineaţa, s-a tras intens, s-au auzit împuşcături. Apoi s-a făcut linişte.

22 decembrie 1989 – Soţii Ceauşescu sunt arestaţi

La 10.00, Nicolae Ceauşescu, în sediul C.C. al P.C.R., a prezidat ultima şedinţa a C.P.Ex, în care a anunţat că a preluat conducerea armatei şi s-a hotărât să instituie starea de necesitate în întreaga ţară.

Ceauşescu mai încearcă o dată din sediul C.C. să se adreseze populaţiei. La primul semn că vrea să-şi înceapă încă una din cuvântările sale, un val uriaş de dezaprobare şi mânie îl loveşte din plin.

Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au urcat în liftul de serviciu pentru a ajunge pe acoperişul clădirii unde, în partea dreaptă, pe terasa corpului C, aterizase un elicopter alb. Cei doi se urcă în elicopter în compania lui Emil Bobu şi Manea Mănescu.

Primul popas al fugarilor a fost Snagovul, unde Ceauşescu spera să stabilească nişte legături salvatoare. După ce i-a abandonat pe Bobu şi Mănescu, soţii Ceauşescu s-au urcat din nou în elicopter şi i-au ordonat pilotului să-i ducă spre Târgovişte. Soţii Ceauşescu sunt duşi la Protecţia Plantelor din Târgovişte, unde după nicio oră au sosit două maşini ale miliţiei care i-au preluat pe cei doi şi i-au dus, sub stare de arest, la o unitate militară din oraş.

După decolarea elicopterului de pe acoperişul sediului C.C. al P.C.R. mulţimea din Piaţa Palatului a simţit că acela este momentul eliberării ţării la care nu îndrăzniseră niciodată să spere.

Între timp, încep discuţiile despre constituirea unor noi structuri de putere.

23 decembrie 1989 – Masacrul de la Otopeni

Zeci de militari în termen, chemaţi pentru a apăra aeroportul Otopeni, au fost împuşcaţi din cauza unor ordine contradictorii venite din partea superiorilor. Bilanţul Masacrului de la Otopeni a fost tragic: 50 de morţi şi 13 răniţi.

24 decembrie 1989 – Înfiinţarea Tribunalului Militar Excepţional

O zi marcată de decretul semnat de Ion Iliescu pentru înfiinţarea Tribunalului Militar Excepţional, care urma să-i judece pe Nicolae şi Elena Ceauşescu. Prin aceasta se recunoştea practic faptul că cei doi fuseseră prinşi şi se aflau la dispoziţia noilor autorităţi. Deocamdată, nimeni nu ştia unde erau deţinuţii.

24 decembrie este şi ziua când opinia publică a văzut primii terorişti. Fuseseră lichidaţi în noaptea de 22 spre 23 decembrie, în faţa Ministerului Apărării Naţionale.

25 decembrie 1989 – Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte

Prima oară când la televiziune se rosteşte cuvântul Crăciun. Crăciun însângerat. Încă se mai moare pe străzi, deşi se anunţase oficial că Nicolae şi Elena Ceauşescu fuseseră arestaţi şi urmau să fie judecaţi de un tribunal militar extraordinar.

Se aflase chiar şi unde erau deţinuţi cei doi dictatori. La Târgovişte, acolo unde Ceauşescu încercase să fugă şi să mobilizeze muncitorii de la combinatul siderurgic, în fruntea cărora voia să se întoarcă la Bucureşti.

Principalul moment al zilei de 25 decembrie rămâne, fără îndoială, judecarea sumară şi execuţia celor doi. Procesul a avut loc într-o unitate militară aflată în oraş, lângă sediul Miliţiei şi al Securităţii. În timpul dezbaterilor, Nicolae Ceauşescu, care părea că nu înţelege prea bine ce se întâmplă cu el, nu a reuşit să răspundă coerent la nicio întrebare adresată de instanţa improvizată.

Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte prin împuşcare. Sentinţa este executată în aceeaşi zi în jurul orei 15:00.

A fost ultima zi în care au mai murit oameni pe străzi.

26 Decembrie 1989 – Se cere anularea constituţiei comuniste

Are loc o primă manifestare populară în Piaţa Palatului, cu o puternică participare studenţească. Se cere recunoaşterea Constituţiei din 1923 şi anularea constituţiilor comuniste.

Prin intermediul TVR, conducerea FSN cheamă populaţia Capitalei să riposteze împotriva demonstranţilor, acuzaţi că ar fi terorişti.

25
dec.
08

Românii sărbătoresc astăzi Naşterea Domnului. Crăciun fericit!

Sarmale pregătite încă din Ajun, şorici, miros de cârnaţi proaspeţi şi cozonac, friptură de porc în cuptor şi vin roşu pe masă. Astfel arată Crăciunul la români.

Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare creştină, cea a naşterii Domnului Iisus Hristos. An de an, sărbătoarea este anunţată în fiecare casă prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu „Steaua”. O altă veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii.

Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după liturghie. Cu cinci zile înainte de Crăciun, de Ignat, sărbătoare ce anticipează Crăciunul, românii respectă tradiţia şi sacrifică porcul din gospodării. Se spune că în această zi este bine să te mânjeşti cu sânge de porc pe faţă, ca să fii roşu în obraz şi sănătos în anul care vine. Chiar dacă bărbaţii au cel mai mult de lucru în această zi, greul cade pe umerii gospodinelor care trebuie să pregătească bucatele tradiţionale de Crăciun. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac sunt nelipsite de pe masa de Crăciun, stropite cu vin roşu.

După datină, în seara de Ajun sosesc colindătorii care aduc vestea minunată a naşterea Domnului şi urează un an bun şi îmbelşugat. La sate, localnicii îşi gătesc curţile cu ştergare şi covoare ţesute la război iar pe colindători îi răsplătesc cu nuci, mere şi colaci.

În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, este dusă de soţia acestuia în grajd, unde dă naştere lui Iisus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii lui Hristos s-au deschis cerurile şi Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci Crăciunul este o sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.

25
dec.
08

Tradiţii Româneşti de sărbători

De ce 25 Decembrie?

Craciunul se sarbatoreste abia din secolul al II-lea d.C., Biserica incercand sa gaseasca o zi care sa corespunda nasterii Domnului.

Necunoscandu-se o data exacta, s-au presupus zile precum 6 ianuarie, 10 aprilie, 25 martie ori 29 aprilie, toate aceste zile fiind sarbatorite de-a lungul timpului. Multi dintre Papi au sarbatorit Craciunul in lunile martie sau aprilie, iar Estul a ales 6 ianuarie. In secolul IV s-a decis sarbatorirea nasterii in perioada Solstitiului de iarna, mare sarbatoare a popoarelor europene. Totodata cei care sarbatoreau Craciunul pe 6 ianuarie s-au decis si ei asupra zile de 25 decembrie. Asadar, aceasta zi nu este ziua reala a nasterii lui Iisus Hristos dar e foarte importanta pentru noi ca semnificatie. Nu sarbatorim 25 decembrie, sarbatorim Craciunul…
Obiceiuri din Moldova

In Moldova se zice ca spre Craciun „se pun din toate mancarurile intr-o strachina, pe prispa, sub fereastra, dar sa nu gusti din mancare, caci noaptea vine ursitorul, degusta si atunci il vezi prin fereastra”. Iar in ziua de Anul Nou se zice ca „e bine ca fetele sa deschida poarta des-de-dimineata, ca se marita”.

Paganii credeau ca granele au un spirit pe care, de obicei, il identificau cu un animal, astfel se explica o serie de credintei si superstitii. De pilda, in Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza pana primavara cand sunt puse intre coarnele vitelor cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci, care se fac de Craciun, trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna.

In Botosani nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se da afara; nu se imprumuta nimic. „De ajunul Craciunului si al Bobotezei, se ia din toate mancarurile de deasupra: grau, galuste etc. Iar apoi si doua placinte, una o dai intai argatului care e la vite, dar trebuie sa fie mancacios, ca apoi mananca bine vitele peste an si cealalta o rupi in bucatele s-o dumici in mancarea vitelor. Cand le dai sa manance zici: “Cinati sanatos ca si noi cinam””. (Elena Niculita)

Pe la sate mai dainuie credinta ca in noaptea de Craciun animalele ar vorbi. Satenii se tem ca nu cumva sa le auda ca acesta ar fi semn rau…
Sarbatorile in Ardeal

In Ardeal, sarbatorile de Craciun incep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cand fetele se aduna in grup, inca din seara de 5 decembrie, si framanta placintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai tarziu, navalesc flacaii si se incinge petrecerea, cu glume si lapte parfumat. O credinta ciudata a colectivitatii de germani este aceea practicata de Sfanta Lucia (12 decembrie), cand capul familiei umbla cu o tava pe care este asezate, pe jar, o crenguta cu care afuma si cele mai ascunse cotloane ale casei, surii, beciului, podului.

Tot in Transilvania se obisnuieste ca in noaptea de Craciun, la un semn al diacului, mirenii sa arunce cu boabe de porumb strigand: „Rod in cucuruzi!”. Se pare ca acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din Polonia, unde mirenii arunca in preot cu boabe de ovaz – in amintirea lapidarii Sf. Stefan.
Colindatul in Maramures

Semnificatiile colindatului se pierd departe in negura vremii. Colindatul simbolizeaza in esenta, moartea vechiului an si nasterea celui nou. Si, dincolo de semnificatia religioasa, colindele pot fi considerate cu usurinta drept rituri stravechi ce amintesc de un cult al fertilitatii, dar si rituri de pregatire a feciorilor pentru viitoarea viata de familie.

Cetele de feciori se formau in vechime dupa Sfantul Andrei sau chiar dupa Sfantul Nicolae. Ele cuprindeau un numar impar de persoane de 3, 5 sau 21 de baieti, in functie de cati se aflau in sat cu varste cuprinse intre 18-20 de ani si erau necasatoriti.

Unii dintre ei licitau pentru functia de vataf mare. Aceasta functie se nogocia, iar cel care depunea o garantie mai mare, era ales, dupa care, banii adunati, ii reveneau lui. Tot acum se aleg un vataf mic, un stegar, un casier si un colcer (care are grija de alimente) precum si un crasmar care era responsabil cu bautura.

Vataful mare alegea o gazda din sat si, daca nici unul nu stia sa cante la vreun instrument, se tocmeau lautari. Feciorii invatau colinde, faceau steagul si isi pregateau straiele de sarbatoare.

Intre Craciun si Anul Nou ceata de feciori se muta cu totul la gazda pe care au ales-o. Pe toata aceasta perioada, ei locuiau in cea mai mare camera, iar gazdele erau pentru ei, mama si tata. Barbatul supravegea disciplina cetei de feciori iar femeia avea grija de curatenia gospodariei.

Pe toata perioada colindatului feciorii nu aveau voie sa umble singuri, ci numai in ceata. De multe ori, unii dintre ei se legau fartati, o legatura cu mult mai puternica decat cea a fratilor de sange. Daca unul dintre ei incalca regula si pleca de unul singur era prins si legat de maini si de picioare, dupa care era plimbat cu sania prin tot satul. In tot acest timp, el striga: „Cina face ca mine, asa sa pateasca”!

25
dec.
08

SÃRBÃTORILE DE IARNÃ SI OBICEIURILE SPECIFICE

Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie – 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna – Craciunul, Anul Nou, Boboteaza – au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendar neoficial – calendarul popular – creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul („Caloianul”, „Paparuda”, „Dragaica” etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon.

· Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor – in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun – si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.

·Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri zonale in perioadele solstitiului de iarna. („Steaua”, „Plugusorul”, „Sorcova”), echinoctiului de primavara, solstitiului de vara si echinoctiului de toamna. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei.

· Craciun este un zeu solar, de origine indo-europeana, specific teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman Saturn si cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, crestinii sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun. Determinativul de „mos” arata varsta zeului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca, impreuna cu timpul calendaristic, la Anul Nou. In legatura cu Mos Craciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Craciun se opune sau impiedica nasterea pruncului crestin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia inseamna moartea Mosului. Traditiile contemporane despre „sfantul” Craciun, despre Mosul „darnic si bun”, „incarcat cu daruri multe” sunt influente livresti care au patruns in cultura populara de la vest la est si de la oras la sat. Sarbatorile de Craciun dureaza, in sens restrans, trei zile (25-28 decembrie), sau, in sens larg, 19 zile (20 decembrie – 7 ianuarie).

· Pomul de Craciun este un brad impodobit, substitut al zeului adorat in ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a „Mosului”, numit, in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii Butucului (zeul mort) in noaptea de Craciun, simbolizand moartea si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo-croati.

· „Steaua” este un colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie la Boboteaza.

CRÃCIUNUL – Nasterea Domnului (25 Decembrie )

Dumnezeu, vazand ca neamul omenesc este asuprit de diavol, S-a milostivit si L-a trimis pe Arhanghelul Gavril sa vesteasca Fecioarei Maria nasterea, prin puterea Duhului Sfant, a Fiului lui Dumnezeu, facut om, Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu s-a nascut intr-o pestera din Bethleem si a fost pus, infasat, de catre Nascatoarea de Dumnezeu, in ieslea dobitoacelor, El Cel care venise sa ne mantuiasca pe toti de pacatele noastre. Nasterea unui mare Imparat fusese prorocita de mult de Vrajitori, care spuneau ca „Stea din Iacov va rasari si va zdrobi stapaniile lui Moab”. Trei magi, cunoscand aceasta prorocire, cercetau cand o sa apara aceasta stea si cand au vazut steaua lui Hristos au urmat-o si, cazand in genunchi, I s-au inchinat Lui si I-au adus daruri, aur, tamaie si smirna. Irod, imparatul iudeilor, temandu-se ca va pierde tronul prin nasterea lui Mesia, a poruncit ca toti pruncii din Bethleem sa fie ucisi. Asa au murit 14.000 de copii, dar Iosif si Maria au reusit sa-L salveze pe Fiul Domnului, vestiti de un inger, figund in Egipt. Dumnezeu s-a facut om pentru a nu ne mai vedea cazuti in rele si nenorociri, pentru mantuirea pacatelor noastre. Craciunul, ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sarbatoare a crestinismului. La romani, sarbatoarea Nasterii Domnului se sprijina pe un fond stravechi, legat de cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, personaj mitic dacic, dar si pe datinile romane legate de zilele „Soarelui Invingator” si Saturnalii. Pentru ca acum, la sfarsit de decembrie, este ziua cea mai mica a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tot felul de elemente magice, sa nu moara. In vechiul mit al ciobanului Zeu-Mos se introduc elemente crestine si astfel se contureaza povestea ciobanului Craciun. Acesta refuza sa o primeasca pe Fecioara Maria sa-si nasca pruncul. In ascuns, sotia sa o gazduieste si-l moseste pe Iisus. Craciun o pedepseste taindu-i mainile. Fecioara Maria infaptuieste o minune lipindu-i mainile la loc, lucru ce il converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat cu bine, Craciun aprinde un rug din lemne in jurul caruia se incinge o hora. Dupa joc, Craciun ii face daruri Fecioarei Maria si pruncului si, astfel, se produce transfigurarea lui Craciun in sfantul care aduce daruri copiilor de ziua Nasterii lui Iisus. Este demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de Craciun deriva din cratio, – onis care, in latineste, inseamna nastere. Mai mult, Petru Caraman sustine ca numele de Craciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului, termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la romani. Sarbatoarea de Craciun imbina o multime de obiceiuri. Dominanta este componenta crestina care marcheaza nasterea lui Hristos si ea se vede in colindele religioase „Steaua” si „irozii” s.a. Craciunul marcheaza insa si un nou ciclu de viata, inceputul unui nou an roman. Obiceiurile au semnificatii multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii, dar si protejarea fata de fortele raului. Colindul, in acest context, incepe nu intamplator seara si dupa reguli bine stabilite. In seara de Ajun colinda doar copiii, simboluri ale puritatii, ale curateniei fizice si morale. Abia in ziua de Craciun colinda flacaii, femeile fiind excluse. Ceata de colindatori se organizeaza pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun augur. Arsenalul lor format din clopotei, bete, bice are menirea ca, prin zgomotul facut, sa alunge fortele malefice. In acelasi cadru trebuie amintite jocurile cu masti: capra cu variantele sale – camila si chiar girafa, ursul, calutii, dar si ceata de mascati, care are menirea de a stigmatiza toate racilele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, si profilurile ocupationale: crasmarul, caldararul, agricultorul etc. Din costum nu lipseste niciodata siragul de zurgalai, care are aceeasi menire – de a indeparta fortele raului. Craciunul este marcat si printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii, cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. De pe masa nu pot lipsi nucile si ouale, care au o simbolistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta care nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de Craciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia la Boboteaza cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr-un cadru special, sunt prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea naturii.

COLINDELE

Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pâna la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. În orase întâlnim colindatori odata cu lasarea serii si pâna în miez de noapte. Cu traista dupa gât, cu bâta în mâna si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa si striga la ferestrele luminate:

„Buna dimineata la Mos Ajun,
Ne dati ori nu ne dati”,

si daca cei din casa întârzie a le deschide usa spre a le împarti colindeti, încep sa cânte mai departe:

„Am venit si noi odata
La un an cu sanatate,
Si la anul sa venim
Sanatosi sa va gasim.
Ne dati, ne dati,
Ori nu ne dati”

Cu acest prilej gazda le împarte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framântati si copti chiar în acea noapte a Mos Ajunului.
În ajunul Craciunului, ca si în ajunul Anului Nou în toate provinciile românesti copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: „Florile dalbe”, „Lerui ler”, „Ziurel de ziua”, ori „Valerim” si „Veler Doamne”.
În afara de seara mare a colindelor se mai colinda si în seara Sfântului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul, precum si de Florii si Paste.
Sub numele de colind si colindat trebuie sa întelegem vechiul obicei pe care-l întâlnim în sarbatorile susmentionate când copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa în casa, cântând cântece pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) în bani sau în natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.
Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor în fata carora le cânta.
Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tip pagân: având de fapt origine comuna cu acesta.
Astfel întâlnim:

Colindele Domnului (În drum spre Vitleim, Nasterea Domnului, Vestirea Pastorilor, Închinarea Pastorilor, Pornirea Magilor dupa stea, Închinarea Magilor, Taierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Vânzarea si Rastignirea , Coborârea de pe Cruce);
Colindele Sfintilor (Colindul Craciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.);
Colindele Omului (Colind de copil mic, de fata mare, de flacau, colindul omului bogat si milostiv, colind de preot, de cioban, de vânator, de pescari, de marinari, colind de viteaz, de familie, de însuratel, etc.)
Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului:

pentru cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cântaretii bisericesti, dascalii si diecii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor. Cât priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit poezia populara. Peste aceasta creatie initiala s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an în obiceiurile si datinile stramosesti, la marile sarbatori de iarna.
Steaua

De la Craciun si pâna la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneste la toate popoarele crestine.
Acest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi.
Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantina ortodoxa, altele din literatura latina medievala a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanta Calvina si multe din ele, chiar din traditiile locale. Micul cor al stelarilor, care intra în casa în zilele Cracinului, cânta versuri religiose despre nasterea lui Isus: „Steaua sus rasare”; „În orasul Vitleem”; „La nunta ce s-a întâmplat”; „Trei crai de la rasarit”.

VICLEIMUL

În unele locuri în noaptea Cracinului putem întâlni si cântarea religiosa cunoscuta sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participa copiii. Aceasta drama religioasa ne înfatiseaza misterul Nasterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati îmbracati în portul ostasilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si în unele parti o paiata.
Vicleimul apare la noi pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania si Ungaria, a patruns la noi prin sasii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor carturari, trei tipuri principale, în cele trei mari tinuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal.
Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar si astazi, partea profana, jocul papusilor. Într-o cutie purtata de doi baieti este înfatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, îngrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza întâmplari si obiceiuri prin care sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar în palatele Domnitorilor tarii.

CAPRA

Începând cu Ignatul si sfârsind cu zilele Craciunului, prin alte parti începând cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si în celelalte jocuri cu masti practicate în timpul sarbatorilor de iarna, si în jocul caprei si-au facut loc, pe lânga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dând uneori o nuanta de grotesc.
Jocul „caprei” (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor – invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul „caprei”.
Aceasta se pare ca îsi are originea în obiceiurile romanilor si elinilor: fie în jocurile si cântecele desfasurate în jurul altarelor pagâne de preotii sau cântaretii travestiti în dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie în amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare.
Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapâna casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt în casa, si apoi multumind se îndeparteaza.

25
dec.
08

Traditii si simboluri de Craciun pe care nu le cunosti…

In fiecare an, sarbatorim nasterea lui Iisus Hristos in data de 25 decembrie. Exista insa nenumarate traditii legate de aceasta sarbatoare despre ale caror origini nu cunoastem foarte multe lucruri si despre care, cu siguranta, ai vrea sa afli mai multe detalii. Spre exemplu, care este rolul vascului si al plantei Poinsettia (Steaua Craciunului), de unde a aparut traditia cu acadelele in forma de bastonas pe care le atarnam in fiecare an in bradul de Craciun si multe alte lucruri la fel de interesante…Cum s-a stabilit data Craciunului…

Ideea de a celebra Craciunul in data de 25 decembrie isi are originea in secolul al IV-lea. Biserica Catolica a dorit sa eclipseze festivitatile si sarbatorile unei religii pagane rivale care ameninta existenta crestinatatii. Romanii celebrau nasterea zeului lor Soare, Mithras, in jurul acestei perioade din an. Desi nu era o practica populara si nici chiar recomandata sa iti serbezi ziua de nastere in acea epoca, liderii bisericii au considerat ca, pentru a putea intra in competitie cu religia pagana, trebuie, la randul lor, sa organizeze sarbatorirea nasterii lui Iisus Hristos.

Desi nasterea lui Iisus se crede ca ar fi avut loc in primavara, data de 25 decembrie a fost aleasa ca data „oficiala” de celebrare a lui Iisus Hristos, pentru a putea eclipsa, in sfarsit, religia pagana si festivitatile acesteia.

In Statele Unite ale Americii, Craciunul a „prins” destul de greu. Primii colonisti considerau ca aceasta este un ritual pagan. In perioada coloniala, Craciunul chiar a fost interzis prin lege in Massachusetts.

Vascul, simbol al prosperitatii…

Cu 200 de ani inainte de nasterea lui Iisus Hristos, druizii foloseau vascul pentru a sarbatori sosirea iernii. Acestia adunau aceasta planta verde, un parazit care creste pe alti copaci, si o foloseau pentru a-si decora locuintele. Druizii credeau ca planta avea puteri vindecatoare speciale pentru o gama foarte larga de afectiuni, de la infertilitatea femeilor pana la ingestie cu otrava.

De asemenea, scandinavii considerau ca planta este un simbol al pacii si al armoniei. Asociau vascul cu zeita lor Frigga, patroana dragostei. Obiceiul de a te saruta sub o crenguta de vasc probabil ca a derivat din aceasta credinta ancestrala.

La inceput, biserica a interzis utilizarea vascului in sarbatoririle pregatite pentru Craciun, din cauza originilor sale pagane. Intr-adevar, preotii au sugerat, mai degraba, folosirea ilicelor, ca un substitut adecvat pentru plantele Craciunului.

Poinsettia sau Steaua Craciunului…

Aceste plante sunt originare din Mexic si sunt numite dupa primul ambasador al Americii in Mexic, Joel Poinsett. El este cel care a adus aceste plante in America, in anul 1828. Mexicanii din secolul al XVIII-lea credeau ca aceasta planta simbolizeaza Steaua din Bethleem. Astfel, Poinsettia a inceput sa fie asociata cu Craciunul. In fapt, floarea acestei plante este mica si de culoare galbena. Insa in jurul sau se afla frunze mari, de culoare rosie, care adesea sunt confundate cu petalele Poinsettiei.

Bradul de Craciun, o traditie fara de care nu ne imaginam aceasta sarbatoare…

Bradul de Craciun isi are originea in Germania secolului al XVI-lea. Era obisnuit pentru poporul germanic sa decoreze brazi, atat in interiorul unei locuinte, cat si in afara acesteia, cu trandafiri, mere si hartie colorata.

Se crede ca Martin Luther, reformatorul protestant, a fost primul care a aprins lumanarile din bradul de Craciun. Venind acasa intr-o seara de decembrie intunecata, in apropierea Craciunului, acesta a fost uimit de frumusetea luminilor care straluceau printre ramurile unui bradut din fata casei sale. Luther a impodobit apoi bradul de Craciun din casa sa cu lumanari.

Bradul de Craciun nu a fost utilizat la scara larga in Marea Britanie pana in secolul al XIX-lea. Acesta a fost adus in Pennsylvania de catre germani, in jurul anilor 1820.

Simbolul Xmas, care semnifica sarbatoarea Craciunului…

Aceasta abreviere pentru Craciun, Xmas (Christmas, in limba engleza), este de origine greaca. Cuvantul grecesc pentru Hristos este Xristos. In timpul secolului al XVI-lea, europenii au inceput sa foloseasca initiala numelui lui Hristos, „X”, in locul cuvantului „Christ” din termenul „Christmas”, ca o prescurtare a numelui acestei sarbatori.

Desi crestinii de la inceputuri stiau ca X-ul din nume inlocuia numele lui Hristos, crestinii de mai tarziu, care nu cunosteau originea greceasca a acestui nume, au considerat ca abrevierea „Xmas” este doar o forma de lipsa de respect.

Acadeaua in forma de baston…

Aceste acadele se folosesc de secole, dar abia in jurul anului 1900 au fost decorate cu dungi rosii si indoite in forma unui baston. Uneori, erau daruite in timpul unor servicii religioase, pentru a-i linisti pe copiii care deveneau agitati si plictisiti la slujbe. Una dintre povesti (si aproape sigur falsa) care este spusa adesea in America in legatura cu felul in care au aparut aceste acadele este aceasta:

La sfarsitul anilor 1800, un cofetar din Indiana a vrut sa exprime semnificatia Craciunului cu ajutorul unei acadele. I-a venit ideea de a indoi una dintre acadelele sale albe sub forma unui baston. De asemenea, a incorporat in aceste dulciuri mai multe simboluri ale iubirii si sacrificiului pe care Iisus Hristos le-a facut pentru oameni.

La inceput, a folosit un baston de acadea alb, simplu – albul simbolizeaza puritatea si natura lipsita de pacate a lui Iisus. Apoi, a adaugat trei dungi rosii, pentru a simboliza durerea suferita de Iisus pe cruce, inainte de moarte. Aceste trei dungi simbolizeaza Sfanta Treime. De asemenea, a adaugat o dunga rosie mai lata, care tine locul sangelui varsat de Iisus pentru intreaga omenire.

Daca privesti acest baston din acadea, cu carja indreptata in sus, arata ca un toiag ciobanesc, deoarece Iisus este Pastorul oamenilor. Insa, daca intorci bastonul cu carja in jos, acesta arata exact ca litera J, simbolizand prima litera din numele lui Iisus (Jesus, in limba engleza).

Cofetarul a facut aceste acadele special pentru Craciun, astfel incat sa ne aducem aminte mereu ce anume inseamna pentru noi aceasta sarbatoare.

Mos Craciun, un basm care capteaza atentia de secole…

Adevaratul Mos Craciun, Sfantul Nicolae, s-a nascut in Turcia, in secolul al IV-lea. Era extrem de pios inca din copilarie, dedicandu-si viata credintelor si invataturilor crestine. A devenit cunoscut in intreaga lume datorita generozitatii sale fata de cei saraci.

Insa romanii il dispretuiau. A fost intemnitat si torturat. In momentul in care Constantin a devenit Imparatul Romei, i-a permis Sfantului Nicolae sa devina liber. Constantin s-a convertit la crestinism si a convocat Consiliul din Nicaea in anul 325 d.Hr., Sfantul Nicolae fiind un delegat al acestui consiliu.

Acesta a ramas cunoscut in istorie in special pentru dragostea sa pentru copii si pentru generozitatea sa, fiind, totodata, patronul spiritual al navigatorilor, al Siciliei, al Greciei si al Rusiei. Mai mult decat atat, Sfantul Nicolae este patronul spiritual al copiilor.

Olandezii au pastrat vie legenda Sfantului Nicolae. In Olanda secolului al XVI-lea, copiii olandezi isi asezau sabotii in apropierea vetrei, in speranta ca acestia vor fi umpluti cu bunatati.

Olandezii scriau numele Sfantului drept Sint Nikolaas, care s-a transformat apoi in Sinterklaas si, in sfarsit, in Santa Claus, in anglicana. In anul 1822, Clement C. Moore a compus faimosul sau poem, „A Visit From St. Nick” („O vizita din partea Sfantului Nicolae”), care a fost mai tarziu publicat drept „The Night Before Christmas” („Noaptea dinainte de Craciun”). Imaginea actuala a lui Mos Craciun, de barbat gras, cu barba alba, imbracat in haine rosii, se pare ca se datoreaza portretizarii pe care Moore a facut-o acestui personaj de basm…

25
dec.
08

Tradiţii

Sarbatori de iarna. Traditii si obiceiuri de Craciun si Anul Nou.La romani, sarbatorile de iarna, indeosebi cele de Craciun sunt adevarate sarbatori de suflet. Amintirile copilariei ce ne revin puternic in minte si suflet, zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci, nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de iarna, toate creeaza in sanul familiei o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire.De la Sfantul Nicolae si pana la Sfantul Ion, romanii se simt in sarbatori. Cel mai asteptat este insa, Craciunul, considerat ca sarbatoare a nasterii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creand traditii si obiceiuri adaptate culturii lor specifice.

Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a sarbatorilor vor avea un an mai bogat.

La sate, indeosebi sunt pastrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai raspandite datini la romani este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel in ajunul Craciunului, cete de colindatori, costumate traditional, ureaza pe la casele gospodarilor pentru sanatate, fericire si prosperitate, implinirea dorintelor in noul an.

Pe langa colindele religioase exista vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostarcul, Caiutii. Acestea sunt in fapt, jocuri cu masti si costumatii speciale confectionate de mesteri locali si care ironizeaza personajele negative ale lumii satului. Colindatorii sunt asteptati in casele lucind de curatenie si frumos impodobite si sunt rasplatiti de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colacei sau chiar bani. Cei adulti sunt invitati la o tuica fiarta, vin si cozonac. Se aud deasemeni colinde precum: Steaua sus rasare, Buna dimineata la Mos Ajun, O ce veste minunata.

In noaptea de trecere spre noul an auzim uratul cunoscut sub numele de Plugusor, obicei legat de speranta fertilitatii:

Sa va fie casa, casa;

Sa va fie masa, masa;

Si la anul sa traiti,

Sa va gasim infloriti

Ca merii,

Ca perii,

In mijlocul verii,

Ca toamna cea bogata

De toate-ndestulata.

Mos Craciun

Povestea lui Mos Craciun cunoaste mai multe variante. Noi o vom imbratisa pe aceea care vorbeste despre un mos simpatic, jovial, cu barba mare, venit de la Polul Nord, pe o sanie trasa de reni, in care are un sac imens cu jucarii. Mos Craciun are o lista in care sunt trecuti copiii cuminti si copiii neascultatori si aduce daruri pentru cei care merita, intra pe horn si le aseaza sub pomul de Craciun. Copiii, care de multe ori ii scriu din timp mosului ce ar dori sa primeasca, se pregatesc nerabdatori cu poezii si cantecele, pe care cu emotie, le vor prezenta langa bradul impodobit inca din ajunul Craciunului.

Mitul lui Mos Craciun va fi mai tarziu cu grija spulberat de parinte, la un moment bine ales. Dezamagirea aducerii la realitate este compensata de simtamantul ca el, copilul, a ajuns deja un om mare, important. Dar tristetea ramane tot tristete si Mos Craciun va fi in continuare asteptat de noi toti.

Cea mai potrivita descriere a mosului o regasim in poezia de mai jos:

Mos Craciun cu plete dalbe
A sosit de prin nameti
El aduce daruri multe
La fetite si baieti

Mos Craciun, Mos Craciun!

Din batrani se povesteste
Ca-n toti anii negresit
Mos Craciun pribeag soseste
Niciodata n-a lipsit

Mos Craciun, Mos Craciun!

Mos Craciun cu plete dalbe
Incotro vrei s-o apuci?
Ti-as canta „Florile dalbe”
De la noi sa nu te duci
Mos Craciun, Mos Craciun!

25
dec.
08

Colinde

O, brad frumos

O, brad frumos; o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde,
O, brad frumos; o, brad frumos,
Cu cetina tot verde.

O, brad frumos; o, brad frumos,
Ma-ndemni sa fiu ca tine:
Statornic, drept si credincios
Si facator de bine.
O brad frumos, o brad frumos,
Ma-ndemni sa fiu ca tine.



BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN

Buna dimineata la Mos Ajun!
Ne dati, ori nu ne dati?
Ne dati, ori nu ne dati?
Ne dati, ne dati?…

Am venit si noi odata
La un an, cu sanatate,
Domnul Sfant sa ne ajute
La covrigi si la nuci multe.

Buna dimineata la Mos Ajun !
Ne dati, ori nu ne dati ?
Ne dati, ori nu ne dati ?
Ne dati, ne dati ?…



O, CE VESTE MINUNATA

O, ce veste minunata
In Vifleem ni s-arata,
Astazi s-a nascut
Cel far-de-nceput
Cum au spus proorocii.

Ca la Vifleem, Maria,
Savarsind calatoria,
Intr-un mic salas
Langa-acel oras
A nascut pe Mesia.

Pe Fiul in al Sau nume
Tatal L-a trimis in lume
Sa se nasca,
Si sa creasca,
Sa ne mantuiasca.




CANTEC DE CRACIUN

Din an in an sosesc mereu,
La geam cu Mos Ajun.
E ger cumplit, e drumul greu
Da-i obicei strabun.

Azi cu stramosii cant in cor
Colindul sfant si bun.
Tot mos era si-n vremea lor
Batranul Mos Craciun.

E sarbatoare si e joc
In casa ta acum
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.

Si-acum te las, fii sanatos
Si vesel de Craciun
Dar nu uita, cand esti voios
Romane sa fi bun.



STEAUA SUS RASARE

Steaua sus rasare
Ca o taina mare,
Steaua straluceste
Si lumii vesteste.

Ca astazi Curata,
Prea Nevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia.

Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-L vaza.

Si daca pornira
Indata-L gasira
La Dansul intrara
Si se inchinara.

Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Avand fiecare
Bucurie mare.

Care bucurie
Si aici sa fie
De la tinerete
Pan-la batranete.



AM PLECAT SA COLINDAM

(colind din Muntenia)

Am plecat sa colindam,
Domn, Domn sa-naltam,
Cand boierii nu-s acasa,
Domn, Domn sa-naltam.

C-au plecat la vanatoare,
Domn, Domn sa-naltam,
Sa vaneze caprioare,
Domn, Domn sa-naltam.

Caprioare n-au vanat,
Domn, Domn sa-naltam,
Ci-au vanat un iepuras,
Domn, Domn sa-naltam.

Sa faca din pielea lui,
Domn, Domn sa-naltam,
Vesmant frumos Domnului,
Domn, Domn sa-naltam.

25
dec.
08

Crăciunul de altădată

mos1Între Moş Gerilă comunist şi Moş Crăciun de azi nu e mare diferenţă din cauza desacralizării sărbătorii Naşterii Domnului, spune antropologul Vintilă Mihăilescu. Directorul Muzeului Ţăranului Român, Vintilă Mihăilescu, spune că tradiţiile creştine au fost diluate de ateism şi de consumerism.Adevărul: Cum era perceput Crăciunul de către români în perioada interbelică?

Vintilă Mihăilescu: Crăciunul era, alături de Paşte, una dintre sărbătorile de reper din calendarul societăţii, îndeosebi a celei ţărăneşti. Era o sărbătoare a bucuriei.

Crăciunul a fost totdeauna perceput ca o sărbătoare de petrecut în familie, o sărbătoare a casei, cel puţin în prima zi. Cum, în mod tradiţional, sărbătoarea are trei zile, celelalte două erau alocate vizitelor făcute unor rude.

Cum se colinda în acele vremuri la oraş? Dar în mediul rural?

La oraş se colinda pe cartiere sau mahalale. Spre centru veneau cete de ţigani, iar la casele boiereşti, colindători de la ţară, din diverse regiuni. În mod normal, cei care colindau erau copiii, organizaţi în cete mai mici sau mai mari, pe categorii de vârstă.

Repertoriul la oraş nu era prea vast şi cuprindea colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun“, adesea şi troparul praznicului transformat tot într-un colind. Colindătorii primeau mere, nuci sau colaci şi, mai rar, bani. Se mai puteau asculta colinde prin marile biserici, ce dispuneau de coruri ample care dădeau concerte.

Ce cadouri îşi ofereau românii atunci?

Nebunia cadourilor nu era atât de mare. Toate erau mai discrete, mai delicate în acea vreme. Este drept că nici oferta nu era atât de mare, nici asediul prin reclame atât de agresiv. Se ofereau jucării, obiecte de îmbrăcăminte, cărţi…

Ce se vindea mai bine în prag de Sărbători?

La oraş, cel mai bine se vindeau produsele alimentare, îndeosebi cele necesare preparării mesei de Crăciun şi dulciurile de tot felul. Apoi, desigur, jucăriile.

Pe masa de Crăciun se găseau aceleaşi bucate din carne de porc?

Cam aceleaşi bucate, numai că erau mult mai mulţi aceia care şi le preparau singuri. Şi destui erau aceia care, mai ales prin cartierele mai mărginaşe şi în mahalale, îşi tăiau propriul porc, crescut peste an sau cumpărat acum. Cei mai săraci sau cu familie mai mică se mulţumeau şi cu jumătate de porc.

Se împodobeau oraşele pentru Crăciun?

În acea perioadă, numai centrul era ceva mai împodobit, iar împodobirea venea mai ales de la vitrinele comercianţilor.

Ce a adus şi ce a schimbat Moş Gerilă în viaţa românilor?

Moş Gerilă a constituit până la un punct o ideologizare a lui Moş Crăciun. Copiii o simţeau numai în parte şi numai după o anumită vârstă. Bineînţeles că se strecurau mici doze nocive de propagandă.

Dar Moş Gerilă era mai mult pentru instituţii, iar Moş Crăciun rămăsese pentru acasă. Dar nu se poate spune că Moş Gerilă „a schimbat ceva în viaţa românilor“. Cel mult le-a creat o reacţie interioară de respingere, din cauza caracterului uzurpator.

Exista bucuria Crăciunului în perioada comunismului?

Da, îndeosebi pentru oamenii credincioşi, în legătură cu Biserica şi cu viaţa ei spirituală. Dar şi pentru ceilalţi, care vedeau petrecerea Crăciunului ca pe un act de rezistenţă subterană la asaltul ideologic al Partidului Comunist. Perioada comunistă i-a învăţat pe cei mai mulţi să fie duplicitari.

Mai fiecare sărbătorea Crăciunul în familie, cu tot ce implica aceasta din punct de vedere tradiţional: brad, cadouri, mâncare. Într-un fel, bucuria Crăciunului era chiar mai mare, deoarece îl ajuta pe om să se rupă de realitatea de zi cu zi.

Ce sechele a lăsat perioada de dinainte de’89 în credinţa faţă de naşterea lui Iisus?

Perioada lui Ceauşescu a contribuit mult la secularizarea societăţii româneşti, la depărtarea oamenilor de învăţătura creştină şi de trăirea profundă a acestei învăţături. Societatea contemporană adânceşte cu alte mijloace, dar la fel de susţinut, această secularizare.

În fond, între Moş Gerilă al perioadei comuniste şi Moş Crăciun al zilelor noastre nu este prea mare deosebire. Amândoi sunt la fel de depărtaţi de evenimentul minunat pe care îl constituie Crăciunul: Întruparea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în vederea mântuirii omului.

Cum este Crăciunul autentic românesc?

Crăciunul autentic românesc ar trebui să fie Crăciunul autentic creştin, cu alte cuvinte cel petrecut după rânduiala Bisericii, în cuviinţă, cu decenţă, cu bun-simţ, dar şi cu implicare spirituală, cu bucurie şi cu generozitate.

Moş Gerilă era mai mult pentru instituţii, iar Moş Crăciun rămăsese pentru acasă
Vintilă Mihăilescu
antropolog

Într-un fel, bucuria Crăciunului era chiar mai mare în comunism, deoarece îl ajuta pe om să se rupă de realitatea de zi cu zi
Vintilă Mihăilescu
antropolog

25
dec.
08

HO-HO-HO / Peripeţii cu Moşi Crăciun

Deşi un studiu preluat de cotidianul The Guardian relevă faptul că persoanele cu sprâncene stufoase, nări largi, mustaţă şi barbă lungă (descriere ce i se potriveşte şi lui Moş Crăciun) nu sunt de încredere, câteva cazuri petrecute în lume demonstrează contrariul.
mosDe exemplu, în Texas, Moş Crăciun a ajutat la prinderea unui bărbat care a abuzat sexual, două surori, timp de patru ani. Cea mai mică dintre fetiţe, în vârstă de nouă ani, i-a scris Moşului o scrisoare prin care îl ruga să oprească agresiunile la care sunt supuse ea şi sora sa în vârstă de 10 ani. Învăţătorul care a citit mesajul a alertat autorităţile, iar violatorul – Andres Enrique Cantu – a fost arestat. El riscă o pedeapsă maximă de 99 de ani de închisoare.Moş Crăciun din Moscova are de îndeplinit alte doleanţe. Pe lângă obişnuitele cadouri, micuţii din Rusia vor ca Moşul să-i ajute pe părinţi să nu-şi piardă locurile de muncă sau să-şi găsească altele mai repede. „Mama mea nu mai lucrează. Ea a fost dată afară de la muncă. Dar tu, Moş Crăciun, ai nevoie de o Albă-ca-Zăpada. Mama mea este foarte frumoasă şi bună. Ea a mai fost Albă-ca-Zăpada, la mine la grădiniţă. Toţi copiii au plăcut-o. Şi ţie îţi va plăcea de ea„, a scris un băieţel de 8 ani.

RECOMPENSĂ
Un Moş Crăciun din Polonia a furat excavatorul unui muncitor în construcţii şi a cerut drept răscumpărare jucării pentru un orfelinat, relatează Agerpres. Jaroslaw Kryzwonos – cel căruia îi aparţine excavatorul, în valoare de 3.400 de euro – a primit un telefon din partea unui bărbat care s-a prezentat ca fiind Moş Crăciun şi care i-a ordonat să cumpere jucării de 300 de euro pentru copiii de la un orfelinat din oraşul Lublin. După ce a lăsat jucăriile în faţa orfelinatului, muncitorul şi-a găsit excavatorul parcat la locul de unde fusese furat.

TAKK
Un Moş Crăciun neozeelandez, însă, a cam dat-o în bară. Dar din greşeală. Convins că spune „Mulţumesc” în norvegiană, moşul a şocat audienţa rostind o înjurătură, informează Agerpres. Gary Daverne, directorul muzical al Orchestrei Simfonice din Auckland, a declarat că cel care l-a întruchipat pe Moş Crăciun, un bătrân de 84 de ani, nu a dorit să spună „Fuck”, ci „Takk”, adică „Mulţumesc” în norvegiană. „M-a enervat. A distrus o seară care putea fi superbă”, a declarat o femeie, aflată printre cei 1.600 de spectatori.

PROTECŢIA MUNCII
Î Marea Britanie, Moş Crăciun, însoţit de spiriduşii şi renii săi, va trebui să participe la cursuri de protecţie a muncii pentru a învăţa cum să stea corect pe scaun în timp ce puştii i se vor sui pe genunchi pentru a discuta cu el, transmite Agerpres. Prin aceste cursuri, autorităţile britanice vor să evite leziunile pe care le-ar putea suferi Moş Crăciun. Totodată, cei care vor bucura micuţii britanici vor fi învăţaţi să ridice greutăţi fără să-şi afecteze coloana.

25
dec.
08

Carte de rugăciuni pentru iPhone, lansată de Vatican

Vaticanul a aprobat lansarea unei aplicaţii care le va permite preoţilor să îşi acceseze cărţile de rugăciuni prin intermediul iPhone, informează Le Figaro.Potrivit Mediafax, consiliul Pontifical pentru comunicare socială de la Vatican a aprobat „iBreviarul”, o aplicaţie iTunes realizată de un preot italian, reverendul Paolo Padrini.

Aplicaţia, o carte de căpătâi pentru preoţi, include cartea de rugăciuni în limbile italiană, engleză, spaniolă, franceză şi latină, urmând ca, în curând, să fie lansate şi versiunile în portugheză şi germană.

În plus, serviciul include elemente care pot fi utilizate de preoţi pentru slujbele zilnice, precum şi o altă secţiune cu rugăciuni diverse.

După o perioadă de testare gratuită, în cadrul căreia aplicaţia a fost descărcată de 10.000 de ori numai în Italia, o versiune oficială a fost lansată, la începutul lunii, a precizat preotul Padrini.

Banii obţinuţi de pe urma aplicaţiei sunt donaţi organizaţiilor de caritate.

25
dec.
08

SPION RUS ÎN BLANĂ NATO/Cârtiţa a fost şi la Bucureşti

Herman Simm, cârtiţa rusească în NATO, a fost şi la Bucureşti, unde a semnat un acord privind protejarea informaţiilor secrete între România şi Estonia. Spionul rus Herman Simm, arestat la 21 septembrie în Estonia, ar fi transmis Moscovei informaţii referitoare la “apărarea cibernetică” a ţării sale, precum şi detalii vizând elemente ale scutului american antirachetă ce urmează să fie desfăşurate în Cehia şi Polonia, dar şi alte informaţii importante privind Alianţa Nord Atlantică.

natoServiciile secrete ale ţărilor NATO anchetează cum au fost afectate de informaţiile furnizate Moscovei de Simm, care a recunoscut că lucra pentru SVR – serviciul de informaţii externe al Rusiei. Din capitalele ţărilor membre NATO, apar tot felul de informaţii despre ce dezvăluiri ar fi putut face Simm serviciilor secrete ruseşti pentru care lucra din anii 80, pe vremea aceea fiind racolat de KGB. MI 5 a anunţat oficial zilele trecute că analizează daunele pe care Simm le-a adus securităţii naţionale a Marii Britanii. “Cu cât ancheta înaintează, cu atât ies la iveală mai multe prejudicii aduse securităţii la nivelul NATO de această înaltă trădare”, scrie revista germană Der Spiegel. Prestigiosul cotidian britanic The Times spune că acest caz a alimentat suspiciunile vechilor membri ai NATO la adresa noilor aliaţi din Europa Centrală şi de Răsărit. Până în prezent, oficiali ai NATO au admis că “printre informaţiile transmise se află informaţii de importanţă majoră pentru securitatea ţărilor membre ale NATO”. Simm a avut acces la întregul volum de informaţii secrete pe care Estonia le-a primit ca ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice. Tehnologii digitale şi cibernetice au fost, de asemenea, dezvăluite de agentul rus. Simm, în vârstă de 61 de ani, a fost şeful Departamentului pentru protecţia secretelor de stat din cadrul Ministerului Apărării din Estonia începând cu 2001. “Cârtiţa rusă”superviza toate informaţiile care veneau în Estonia pe linia UE şi NATO. Simm a dat foarte multe informaţii despre Centrul de apărare cibernetică, creat la Tallin cu ajutorul NATO.

O VARĂ FIERBINTE
August 2006. O vară fierbinte la Bucureşti. Herman Simm face o vizită de câte-va zile în Capitala României. Probabil îşi râdea în barbă. Între diferitele protocoale uzuale unor astfel de vizite, Simm are discuţii cu oficiali români din domeniul securităţii. La sediul ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Secretelor de Stat) semnează în 31 septembrie 2006 Acordul de Securitate între Guvernul României şi Guvernul Republicii Estonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate. Practic, Simm semna în numele Guvernului estonian un acord prin care se angaja că va apăra secretele româneşti la care va avea acces. ORNISS ne comunica într-un comunicat de presă: “Ceremonia de semnare a întrunit participarea reprezentanţilor ORNISS, a Autorităţilor Desemnate de Securitate şi Ministerului Afacerilor Externe din România, precum şi ai Autorităţii Naţionale de Securitate din Republica Estonia. Cu această ocazie, cei doi reprezentanţi ai Guvernelor semnatare s-au referit la importanţa deosebită a acestui acord bilateral ca bază a unei cooperări fructuoase între România şi Estonia în domeniul informaţiilor clasificate, atât în contextul mediului de securitate european şi euro-atlantic, cât şi nivelul autorităţilor naţionale de securitate ale celor două state”.

TĂCERE LA BUCUREŞTI
Date fiind dezvăluirile din presa estoniană, reiese că Simm a avut acces şi la secrete de stat româneşti. Care sunt acestea? Contactaţi de JN, oficiali români nu au dorit deocamdată să facă comentarii pe subiect. De fapt, puţini dintre ei cunoşteau povestea lui Simm. Cătălin Harnagea, fost şef al SIE, a declarat pentru Jurnalul Naţional că Simm ar fi putut avea un acces limitat la anumite secrete ale NATO. “Este greu de spus acum până unde a ajuns. Dar a avut acces la informaţii ale NATO şi ale UE”, spune Harnagea. El a adăugat că este posibil ca Simm să fi strâns informaţii şi din alte surse, inclusiv din întâlnirile cu diverşi oficiali ai ţărilor membre NATO şi UE.

SPIONAJ CU EMIŢĂTOR
Cu ajutorul unui emiţător, Herman Simm ţinea legătura cu persoana sa de contact, care se dădea drept om de afaceri spaniol, şi stabilea în acest fel locul şi ora întâlnirii. Simm acţiona în colaborare cu soţia sa. Nevasta spionului eston, care până recent a lucrat în cadrul Departamentului Juridic al poliţiei de la Tallin, a fost şi ea arestată, însă apoi a fost eliberată condiţionat. Simm s-a deconspirat după ce a cumpărat mai multe terenuri intravilane şi numeroase case, între care o vilă luxoasă pe ţărmul Mării Baltice, într-o zonă rezidenţială.

PRECEDENTUL AMES
Cazul spionului estonian este comparat deja cu cel al lui Aldrich Ames, fostul şef al contraspionajului CIA, care a lucrat pentru serviciile secrete ruseşti între 1985 şi 1994, când a fost prins, împreună cu soţia sa. Prejudiciul adus de Ames nu a fost nici astăzi estimat în totalitate, el fiind condamnat la închisoare pe viaţă.

Reţeaua Caraman, cel mai răsunător scandal de spionaj la NATO

În perioada 1958-1968, Mihai Caraman în calitate de şef al rezidenţei de spionaj din , a organizat şi condus aşa-numita “reţea Caraman”, care a reuşit să penetreze Cartierul General al . A fost considerat cel mai răsunător caz de spionaj prin care ţările din Pactul de Varşovia au penetrat NATO la vârf. În 1968, o parte dintre agenţii recrutaţi de Caraman au fost deconspiraţi, iar ofiţerul român a fost retras în ţară, unde a deţinut mai multe funcţii de comandă în structurile de spionaj devenind şi şeful diviziei de contrainformaţii de la Direcţia de Informaţii Externe. După defectarea generalului , din 1978, Mihai Caraman a fost detaşat în funcţii neimportante şi, în final, în 1979 a fost trecut în rezervă.


Cu cât ancheta înaintează, cu atât ies la iveală mai multe prejudicii aduse securităţii la nivelul NATO de această înaltă trădare”
Der Spiegel

Printre informaţiile transmise se află informaţii de importanţă majoră pentru securitatea ţărilor membre ale NATO
Oficiali NATO




Blog Stats

  • 323.353 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte