Boc spune că sporurile pentru munca de noapte şi vechime se menţin

„Tăierea sporurilor în 2009, prevăzută pentru reducerea cheltuielilor bugetare, nu va afecta categoriile prevăzute în Codul Muncii, respectiv sporurile de vechime şi muncă de noapte, dar munca suplimentară va fi răsplătită prin ore libere, nu în bani”, a spus premierul astăzi premierul Emil Boc.

Boc a precizat că, în prezent, autorităţile fac evaluările pentru reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar, iar reducerile vor deveni efective din „martie – aprilie 2009”.

„Dacă în loc de 8 ore, un angajat munceşte 10 ore, are două ore pe care şeful instituţiei i le va acorda în termen de 30 zile. În acest an, vom folosi aceste compensaţii cu ore libere, nu prin plata directă”, a adăugat Boc.

În privinţa sporurilor pentru personalul care lucrează cu fonduri europene, premierul a precizat că acestea se vor acorda în continuare, în limita a 75% din salariu, dar strict „personalului cu legătură directă în atragerea fondurilor europene şi numai pe bază de performanţă”.

Boc a mai anunţat că există şapte programe europene de unde România poate atrage bani şi că 25 februarie este termenul final pentru auditarea programelor sectoriale stabilit pentru toţi miniştrii guvernului.

Premierul a anunţat că proiectul de buget din acest an se constituie în jurul a trei priorităţi majore: investiţia în infrastructura publică, absorbţia fondurilor comunitare, protejarea categoriilor defavorizate.

„Guvernul va realiza o reducere a cheltuielilor de personal, ceea ce va însemna reducerea sau eliminarea unor sporuri. Persoanele care muncesc în plus nu vor fi plătite, ci vor beneficia de zile libere. Stimulentele băneşti avute de funcţionarii publici nu vor mai fi atât de generoase ca în anii trecuţi, deoarece aceste sume împovărează bugetul statului„, a mai precizat Emil Boc.

Sursa: Realitatea

Ochiul şi timpanul, manual de utilizare

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat ieri în dezbatere publică normele metodologice pentru aplicarea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, cunoscută şi ca Legea Big Brother. Iniţiativa vine după ce o coaliţie de organizaţii guvernamentale a anunţat că va ataca în Justiţie actul normativ. Speriat de impactul pe care l-a avut intrarea în vigoare a Legii 298/2008, ministerul a vrut să dea dovadă de transparenţă, o transparenţă ce seamănă mai mult a praf în ochi. Demersul ministerului este inutil, în condiţiile în care aceste norme sunt extrem de tehnice, destinate specialiştilor în domeniu şi nu vizează chestiuni fundamentale precum legea în sine, ce reprezintă o intruziune în dreptul la viaţă privată şi care a stârnit critici din partea opiniei publice. E inutil şi în condiţiile în care consultarea publică va fi făcută doar de formă, nu şi pentru a se ţine cont de observaţiile făcute. În plus, legea şi normele trebuiau dezbătute public împreună şi nu la o distanţă de doi ani. Există şi o veste bună. Normele de aplicare a Legii Big Brother intră în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cum aceste norme abia au fost lansate în dezbatere, teoretic ne mai putem bucura de puţină libertate.

Ministerul Comunicaţiilor a publicat ieri pe site-ul propriu proiectul normelor metodologice pentru aplicarea Legii Big Brother, spre a fi dezbătut public. Înşiruirea de condiţii tehnice nu modifică însă în nici un fel esenţa actului normativ, iar lansarea dezbaterii publice este doar praf în ochii cetăţenilor. Mai mult, normele impun operatorilor ca prin camera de monitorizare a convorbirilor să nu treacă nici o ţeavă de gaze, dar nu spun nimic despre sistemul de stocare a datelor.

Normele metodologice propuse de minister se referă strict la convorbirile telefonice, firmele de telefonie fiind obligate prin lege să stocheze, pentru şase luni, următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora iniţierii şi încheierii convorbirii, informaţii privind serviciul de telefonie utilizat etc. Prin normele metodologice, operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi să înfiinţeze spaţii speciale pentru activitatea de monitorizare a convorbirilor. Astfel, spaţiile trebuie “să fie prevăzute cu căi de acces securizate corespunzător”, “să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, “să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens”, “să nu fie amplasate în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spaţii de reciclare a hârtiei etc.)” şi, în plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat “nivelul temperaturii şi umidităţii”. Precauţiile asigură protejarea datelor împotriva distrugerilor sau alterărilor accidentale sau ilicite. În plus, în camerele de monitorizare a comunicaţiilor trebuie să existe sistem de alarmă, senzori de detectare a incendiului, inundaţiilor, “mişcării” şi a codurilor de acces necorespunzătoare, sistem de urmărire video şi sistem electronic de înregistrare a accesului pe bază de cartelă magnetică. Legea obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet să angajeze şi personal suficient, astfel încât să asigure “continuitatea activităţii de transmitere a datelor reţinute”.

Datele privind comunicaţiile se reţin de operator timp de şase luni, după care “vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Datele solicitate de instituţiile autorizate, adică Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE, se transmit de operator pe suport electronic, spune actul normativ, suport care este ridicat “personal” de “reprezentantul desemnat al autorităţii competente”. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.

NU EXISTĂ SISTEM OMOLOGAT, NICI SECURITATEA DATELOR
Fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, deputatul Varujan Pambuccian, a identificat deja trei hibe ale normelor metodologice. În primul rând, nu este definit sistemul de stocare a datelor privind convorbirile telefonice ale abonaţilor. Dacă actul normativ arată că prin “camera secretelor” nu trebuie să treacă ţevi de apă sau gaze şi trebuie să existe senzori de detectare a incendiului, în schimb, nu se spune nimic despre sistemul de stocare. “Ar trebui prevăzută obligativitatea omologării sau auditării acestui sistem, care trebuie făcută de un terţ, în nici un caz de una din părţile interesate, adică de vreo instituţie a statului sau un operator de telefonie. Omologarea sau auditarea sistemului va garanta atât securitatea şi integritatea sistemului, cât şi faptul că la datele stocate nu pot avea acces persoane care nu au dreptul să deţină aceste date. Să nu vină un terţ, mai şmecher, şi să-şi ia date de acolo”, explică Pambuccian.

O a doua obiecţie a deputatului este legată de modalitatea prin care se face predarea datelor, modalitate pe care Varujan Pambuccian o consideră nesigură. “Se prevede că datele se înmânează pe suport electronic. Asta înseamnă un CD, care trece din mână în mână. Nu există nici un element de securizare”, spune Pambuccian. El arată că normele ar trebui să prevadă prezenţa semnăturii electronice pe care o aplică mai întâi sistemul la livrare a datelor. “Apoi, cel care înmânează datele ar trebui să aplice o semnătură electronică, la fel cel care le primeşte. De fiecare dată când informaţia trece din mână în mână trebuie aplicată o semnătură electronică ce garantează că datele nu s-au modificat. Aşa cum sunt elaborate normele, riscul este ca datele să fie falsificate”, explică deputatul, care ar fi propus ca, mai mult, datele să nu fie livrate unei persoane, ci schimbul de cereri să fie făcut electronic.

DE CE SE VORBEŞTE DESPRE “CALITATEA DATELOR” DACĂ E VORBA DOAR DE DOUĂ NUMERE DE TELEFON?
Mai mult, unul dintre articolele normelor metodologice i se pare un nonsens, dacă nu cumva ascunde ceva mai mult. Articolul 3 alineatul 2 spune că “datele reţinute trebuie să fie de aceeaşi calitate cu cele utilizate la nivelul reţelelor furnizorilor de comunicaţii electronice”. “Despre ce calitate vorbim? Conform legii ăsteia, operatorul trebuie să stocheze două numere de telefon şi două date. Această prevedere se referă, în schimb, la conţinut. E absurdă în raport cu informaţiile pe care legea le impune a fi stocate”, spune Varujan Pambuccian. Orange şi Vodafone au refuzat să comenteze proiectul normelor metodologice pe care l-a propus ministerul.

MONITORIZARE FĂRĂ ACORD
Preşedintelui ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, i se pare inutilă dezbaterea normelor metodologice atâta vreme cât legea în sine a fost deja adoptată. “Mi se pare suspect că am primit o invitaţie la dezbatere din partea ministerului abia după ce am anunţat că vrem să deschidem o procedură juridică de contestare a legii. Nu cred însă că avem ce să discutăm despre norme. Noi vrem să contestăm directiva europeană care a stat la baza legii şi vrem să incităm la o coaliţie europeană împotriva ei”, ne-a declarat Cristian Pârvulescu. Preşedintele ProDemocraţia consideră inacceptabil ca datele unei convorbiri private să fie înregistrate fără acceptul celui care apelează. “Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectuez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat şi nici nu mi se cere acordul. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz, sunt transformat în suspect. De ce sunt suspect? Că m-am născut?”, se întreabă Pârvulescu.

Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, îşi declină orice responsabilitate în privinţa legii. “Nu mă întrebaţi pe mine de lege. Obligaţia ministerului este să elaboreze normele. În rest, legea asta trebuia adoptată de doi ani de zile şi vă pot pune la dispoziţie toată corespondenţa cu Uniunea Europeană prin care ni se cerea să adoptăm legea”, se dezvinovăţeşte Sandu. El promite însă să organizeze întâlniri cu operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet, cu presa şi cu ONG-urile pentru a prelua în norme propunerile de modificare.

INSTITUŢII PRIVILEGIATE
Normele nu repară nici articole ale legii care lasă loc de abuzuri, precum articolul 20, potrivit căruia, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţelele publice de comunicaţii electronice”. APADOR-CH arată că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot accesa aceste date în baza Legii siguranţei naţionale din 1991, “o lege nedemocratică, cu prevederi vagi care permit abuzuri împotriva drepturilor omului”. Cum formularea din Legea 298 este şi ea evazivă, aceste instituţii ar putea avea acces inclusiv la conţinutul unui e-mail sau al unei convorbiri telefonice.

“Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz sunt transformat în suspect”
Cristian Pârvulescu – preşedinte ProDemocraţia
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat ieri în dezbatere publică normele metodologice pentru aplicarea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, cunoscută şi ca Legea Big Brother. Iniţiativa vine după ce o coaliţie de organizaţii guvernamentale a anunţat că va ataca în Justiţie actul normativ. Speriat de impactul pe care l-a avut intrarea în vigoare a Legii 298/2008, ministerul a vrut să dea dovadă de transparenţă, o transparenţă ce seamănă mai mult a praf în ochi. Demersul ministerului este inutil, în condiţiile în care aceste norme sunt extrem de tehnice, destinate specialiştilor în domeniu şi nu vizează chestiuni fundamentale precum legea în sine, ce reprezintă o intruziune în dreptul la viaţă privată şi care a stârnit critici din partea opiniei publice. E inutil şi în condiţiile în care consultarea publică va fi făcută doar de formă, nu şi pentru a se ţine cont de observaţiile făcute. În plus, legea şi normele trebuiau dezbătute public împreună şi nu la o distanţă de doi ani. Există şi o veste bună. Normele de aplicare a Legii Big Brother intră în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cum aceste norme abia au fost lansate în dezbatere, teoretic ne mai putem bucura de puţină libertate.

Ministerul Comunicaţiilor a publicat ieri pe site-ul propriu proiectul normelor metodologice pentru aplicarea Legii Big Brother, spre a fi dezbătut public. Înşiruirea de condiţii tehnice nu modifică însă în nici un fel esenţa actului normativ, iar lansarea dezbaterii publice este doar praf în ochii cetăţenilor. Mai mult, normele impun operatorilor ca prin camera de monitorizare a convorbirilor să nu treacă nici o ţeavă de gaze, dar nu spun nimic despre sistemul de stocare a datelor.

Normele metodologice propuse de minister se referă strict la convorbirile telefonice, firmele de telefonie fiind obligate prin lege să stocheze, pentru şase luni, următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora iniţierii şi încheierii convorbirii, informaţii privind serviciul de telefonie utilizat etc. Prin normele metodologice, operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi să înfiinţeze spaţii speciale pentru activitatea de monitorizare a convorbirilor. Astfel, spaţiile trebuie “să fie prevăzute cu căi de acces securizate corespunzător”, “să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, “să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens”, “să nu fie amplasate în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spaţii de reciclare a hârtiei etc.)” şi, în plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat “nivelul temperaturii şi umidităţii”. Precauţiile asigură protejarea datelor împotriva distrugerilor sau alterărilor accidentale sau ilicite. În plus, în camerele de monitorizare a comunicaţiilor trebuie să existe sistem de alarmă, senzori de detectare a incendiului, inundaţiilor, “mişcării” şi a codurilor de acces necorespunzătoare, sistem de urmărire video şi sistem electronic de înregistrare a accesului pe bază de cartelă magnetică. Legea obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet să angajeze şi personal suficient, astfel încât să asigure “continuitatea activităţii de transmitere a datelor reţinute”.

Datele privind comunicaţiile se reţin de operator timp de şase luni, după care “vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Datele solicitate de instituţiile autorizate, adică Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE, se transmit de operator pe suport electronic, spune actul normativ, suport care este ridicat “personal” de “reprezentantul desemnat al autorităţii competente”. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.

NU EXISTĂ SISTEM OMOLOGAT, NICI SECURITATEA DATELOR
Fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, deputatul Varujan Pambuccian, a identificat deja trei hibe ale normelor metodologice. În primul rând, nu este definit sistemul de stocare a datelor privind convorbirile telefonice ale abonaţilor. Dacă actul normativ arată că prin “camera secretelor” nu trebuie să treacă ţevi de apă sau gaze şi trebuie să existe senzori de detectare a incendiului, în schimb, nu se spune nimic despre sistemul de stocare. “Ar trebui prevăzută obligativitatea omologării sau auditării acestui sistem, care trebuie făcută de un terţ, în nici un caz de una din părţile interesate, adică de vreo instituţie a statului sau un operator de telefonie. Omologarea sau auditarea sistemului va garanta atât securitatea şi integritatea sistemului, cât şi faptul că la datele stocate nu pot avea acces persoane care nu au dreptul să deţină aceste date. Să nu vină un terţ, mai şmecher, şi să-şi ia date de acolo”, explică Pambuccian.

O a doua obiecţie a deputatului este legată de modalitatea prin care se face predarea datelor, modalitate pe care Varujan Pambuccian o consideră nesigură. “Se prevede că datele se înmânează pe suport electronic. Asta înseamnă un CD, care trece din mână în mână. Nu există nici un element de securizare”, spune Pambuccian. El arată că normele ar trebui să prevadă prezenţa semnăturii electronice pe care o aplică mai întâi sistemul la livrare a datelor. “Apoi, cel care înmânează datele ar trebui să aplice o semnătură electronică, la fel cel care le primeşte. De fiecare dată când informaţia trece din mână în mână trebuie aplicată o semnătură electronică ce garantează că datele nu s-au modificat. Aşa cum sunt elaborate normele, riscul este ca datele să fie falsificate”, explică deputatul, care ar fi propus ca, mai mult, datele să nu fie livrate unei persoane, ci schimbul de cereri să fie făcut electronic.

DE CE SE VORBEŞTE DESPRE “CALITATEA DATELOR” DACĂ E VORBA DOAR DE DOUĂ NUMERE DE TELEFON?
Mai mult, unul dintre articolele normelor metodologice i se pare un nonsens, dacă nu cumva ascunde ceva mai mult. Articolul 3 alineatul 2 spune că “datele reţinute trebuie să fie de aceeaşi calitate cu cele utilizate la nivelul reţelelor furnizorilor de comunicaţii electronice”. “Despre ce calitate vorbim? Conform legii ăsteia, operatorul trebuie să stocheze două numere de telefon şi două date. Această prevedere se referă, în schimb, la conţinut. E absurdă în raport cu informaţiile pe care legea le impune a fi stocate”, spune Varujan Pambuccian. Orange şi Vodafone au refuzat să comenteze proiectul normelor metodologice pe care l-a propus ministerul.

MONITORIZARE FĂRĂ ACORD
Preşedintelui ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, i se pare inutilă dezbaterea normelor metodologice atâta vreme cât legea în sine a fost deja adoptată. “Mi se pare suspect că am primit o invitaţie la dezbatere din partea ministerului abia după ce am anunţat că vrem să deschidem o procedură juridică de contestare a legii. Nu cred însă că avem ce să discutăm despre norme. Noi vrem să contestăm directiva europeană care a stat la baza legii şi vrem să incităm la o coaliţie europeană împotriva ei”, ne-a declarat Cristian Pârvulescu. Preşedintele ProDemocraţia consideră inacceptabil ca datele unei convorbiri private să fie înregistrate fără acceptul celui care apelează. “Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectuez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat şi nici nu mi se cere acordul. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz, sunt transformat în suspect. De ce sunt suspect? Că m-am născut?”, se întreabă Pârvulescu.

Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, îşi declină orice responsabilitate în privinţa legii. “Nu mă întrebaţi pe mine de lege. Obligaţia ministerului este să elaboreze normele. În rest, legea asta trebuia adoptată de doi ani de zile şi vă pot pune la dispoziţie toată corespondenţa cu Uniunea Europeană prin care ni se cerea să adoptăm legea”, se dezvinovăţeşte Sandu. El promite însă să organizeze întâlniri cu operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet, cu presa şi cu ONG-urile pentru a prelua în norme propunerile de modificare.

INSTITUŢII PRIVILEGIATE
Normele nu repară nici articole ale legii care lasă loc de abuzuri, precum articolul 20, potrivit căruia, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţelele publice de comunicaţii electronice”. APADOR-CH arată că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot accesa aceste date în baza Legii siguranţei naţionale din 1991, “o lege nedemocratică, cu prevederi vagi care permit abuzuri împotriva drepturilor omului”. Cum formularea din Legea 298 este şi ea evazivă, aceste instituţii ar putea avea acces inclusiv la conţinutul unui e-mail sau al unei convorbiri telefonice.

“Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz sunt transformat în suspect”
Cristian Pârvulescu – preşedinte ProDemocraţia

*jurnalul

INTERNET/Noutăţile browserelor

Cele mai utilizate browser-e, Internet Explorer si Firefox, se pregătesc să scoată pe piaţă noi versiuni. După obişnuitele şi lungile perioade de testare. La sfârşitul anului trecut, IE a fost folosit de 68,15% dintre internauţii monitorizaţi de compania Net Applications, iar Firefox a ajuns la 21,34%.

Firefox a ajuns la versiunea 3.1, aceasta fiind aflată încă în stadiul beta. Printre îmbunătăţirile pe care la aduce această versiune se numără un modul de navigare privată, prin care nu sunt păstrate în calculator nici un fel de urme legate de istoricul navigării utilizatorului, şi o serie de optimizări în ceea ce priveşte suportul pentru tehnologiile web care tratează conţinutul audio şi video. Chiar dacă marea majoritate a utilizatorilor Firefox (peste 82%) folosesc ultima versiune stabilă a acestui browser, 3.0, este important de ştiut pentru cei rămaşi la versiunea 2.0 că browserul nu mai poate folosi un serviciu antiphishing, începând cu 20 ianuarie. Este o consecinţă a deciziei Google, furnizorul acestui serviciu, de a servi această versiune „îmbătrânită” a Firefox cu protocolul de detectare a site-urilor de phishing. Statutul de aplicaţie open-source a browser-ului Firefox îi aduce un avantaj considerabil în sensul în care permite dezvoltarea continuă şi integrarea aşa-numitelor add-ons, extensii ale browserului adaptate în funcţie de necesităţile utilizatorului.

IE8
Şi Internet Explorer-ul are noua sa versiune în stadiul beta din care nu lipseşte modulul de navigare privată, InPrivate Browsing. În acest caz se permite, spre deosebire de Firefox, independentţa modului de navigare în mai multe sesiuni distincte, o opţiune valabilă şi în cazul modulului similar oferit de Chrome. Microsoft a lansat prima versiune a acestui produs, Release Candidate 1, ceea ce înseamnă ca este complet şi stabil. IE 8 prezintă caracteristica numită Web Slices, pe care utilizatorul o poate utiliza pentru a fi informat automat de update-urile făcute pe diverse pagini web de interes, fără să mai fie nevoit să le acceseze periodic în acest sens. Pe partea de securitate, IE8 prezintă SmartScreen Filter, un filtru care îi avertizează pe utilizatori dacă sunt pe cale să viziteze un site compromis sau să descarce un program riscant. Pe de altă parte, Microsoft se confruntă cu un avertisment din partea Comisiei Europene în ceea ce priveste distribuirea browser-ului în sistemul de operare Windows. Abuz de poziţie dominantă, „daune” aduse competeţiei între browsere, acuzaţii căroar Microsoft trebuie să le răspundă la sfârşitul lunii februarie.

*jurnalul

Şomerii crizei – Petrom dă afară 3.000 de oameni

Criza economică va lăsa fără loc de muncă, până în luna martie, aproape 58.000 de români. Numai de la compania Petrom, membră a grupului austriac OMV, vor fi disponibilizaţi începând din 1 februarie 3.000 de angajaţi.

Situaţie dramatică pe piaţa muncii. 641 de firme din toată ţara au anunţat că până la finalul lunii martie vor disponibiliza 57.760 de salariaţi, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Cele mai multe firme provin din Braşov, Galaţi, Cluj, Satu Mare, Argeş. Cei mai mulţi şomeri vor fi în Bucureşti 7.374 de persoane, urmat de Cluj şi Galaţi. Cele mai afectate domenii sunt construcţiile, confecţiile, agricultura, industria uşoară, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, precum şi prelucrarea aluminiului.

CAZUL PETROM
Consumul redus de gaze naturale de la sfârşitul anului trecut şi fluctuaţiile preţului ţiţeiului au determinat Petrom să dea afară 3.000 de salariaţi la nivelul întregii ţări, începând din 1 februarie. „Compania Petrom a anunţat că va disponibiliza trei mii de angajaţi la nivelul întregii ţări, începând cu 1 februarie, însă nu se precizează care sunt judeţele”, a spus Dragoş Pârvan, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Prahova. „Măsura a fost luată deoarece consumul de gaze naturale în România a scăzut cu 21% în ultimul trimestru din 2008 faţă de perioada similară a anului anterior. Scăderea a fost generată în principal de sistarea parţială a activităţii marilor combinate chimice”, potrivit OMV. „Vor fi disponibilizaţi 2.700 de angajaţi ai companiei Petrom, care reprezintă aproximativ 8% din totalul angajaţilor. Aceştia vor primi plăţi compensatorii în funcţie de vechime. Noi, ca sindicat, am fost de acord cu această disponibilizare, cu condiţia să fie păstrate celelalte locuri de muncă. În continuare sunt posibile disponibilizări, în funcţie de cât de jos ajunge preţul ţiţeiului”, a explicat Liviu Luca, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente (FSLI) din Petrom. Potrivit condiţiilor din contractul de privatizare, din 2004, societatea Petrom urma să realizeze un program de restructurări. Astfel, Petrom va avea la finele anului 2009 un număr de 22.630 de angajaţi faţă de 50.010 de angajaţi, cât avea în 2004, în momentul privatizării. Prezenta măsură este posibil să fie o „eventuală restructurare adiţională” programelor de restructurare.

În Capitală, 48 de societăţi au anunţat că vor disponibiliza 11.300 de locuri de muncă din care doar 2.300 sunt ocupate de bucureşteni, restul lucrătorilor urmând să se întoarcă în localitatea de reşedinţă pentru a putea primi indemnizaţia de şomaj. Dintre societăţile din Capitală amintim Total Confort, cu circa 355 de şomeri, Policolor şi Turbomecanica, cu câte 200 de şomeri, Lujerului cu 160 de şomeri, Romexpo şi Romstal cu câte 140 de disponibilizaţi, Electrica Serv cu 100 de persoane etc.

TĂVĂLUGUL DISPONIBILIZĂRILOR
Rândul şomerilor din Prahova va fi îngroşat, până în martie, cu încă 3.165 de persoane ce urmează a fi disponibilizate de la 23 de firme din judeţ. Dintre acestea, fac parte Casiro din Boldeşti Scăieni, firma de confecţii Smart SRL Ploieşti, Confind Câmpina etc. Centrala Electrică de Termoficare (CET) Arad va disponibiliza 10% din cei 936 de angajaţi. „Pe lista de disponibilizări sunt 91 de persoane, dintre care 29 au optat singuri pentru părăsirea societăţii, deoarece vor beneficia de la 7 până la 12 salarii compensatorii nete. Celelalte persoane disponibilizate sunt în prag de pensionare sau au abateri disciplinare grave”, a declarat Cornel Secianschi, directorul CET Arad. Angajaţii care au intrat în regimul de disponibilizare vor mai lucra până la data de 22 aprilie, când vor începe procedurile de preaviz, iar în data de 21 mai va înceta contractul de muncă. Unitatea are conturile blocate din cauza unor datorii către furnizorul de cărbune, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), CFR Marfă şi furnizorul de gaz, în valoare de circa 60 de milioane de lei. O situaţie fericită s-a întâmplat în judeţul Olt, unde din totalul persoanelor ce urmau a fi disponibilizate luna aceasta, firmele au concediat mai puţin de jumătate. Astfel, din cei 3.000 de salariaţi anunţaţi au fost disponibilizaţi doar 1.300. Rata şomajului la nivel de ţară este de 4,4%, adică avem circa 405.000 şomeri, însă din cauza crizei e posibil ca la finele acestui an cifra să ajungă la 505.000, respectiv o rată de 5,5%, care estimăm că nu va fi depăşită, ne-a declarat Dumitru Pelican, preşedintele ANOFM. Rata şomajului de la noi din ţară este mult mai mică faţă de alte state europene unde aceasta ajunge la 8%, sau chiar 13%, în Spania. Pentru a face faţă plăţii ajutorului de şomaj către un număr cât mai mare de persoane este posibil ca procentul plătit de angajator către stat să ajungă la 1,5 faţă de 0,5, cât este în prezent, potrivit lui Pelican. Mai mult, acesta sfătuieşte şomerii să apeleze la reconversia profesională şi să se reorienteze către meseriile noi apărute pe piaţă. Pelican spune că piaţa forţei de muncă nu este blocată deoarece săptămânal, la nivel de ţară sunt 11.000- 12.000 de locuri de muncă vacante. Problema constă în meseriile solicitate, respectiv muncitorii calificaţi în instalaţii sanitare, lucrători în comerţ, cofetari, patiseri, mecanici, electricieni şi agricultori.


Criză globală
Criza economică mondială ar putea trimite în şomaj circa 51 milioane de persoane, anul acesta, „dacă situaţia continuă să se deterioreze”, a avertizat Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Astfel, numărul şomerilor la nivel mondial va atinge 230 milioane, comparativ cu 190 milioane în 2008, potrivit celui mai pesimist scenariu al BIT. Cea mai mare parte a şomerilor, „peste 200 milioane de persoane”, urmând să provină din ţările în curs de dezvoltare. Reprezentanţii instituţiei consideră că această criză economică „a ridicat nivelul de nelinişte” în ceea ce priveşte repercursiunile sociale ale globalizării.

*jurnalul

Avertizare meteorologică cod galben pentru Bucureşti şi 17 judeţe

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben pentru 17 judeţe din estul şi sud-estul ţării şi pentru Bucureşti, unde începând de joi, de la ora 22.00 şi până sâmbătă, la ora 02.00, sunt posibile ninsori şi vânt puternic.Potrivit avertizării ANM, în acest interval, în judeţele din estul şi sud-estul ţării va ninge, iar vântul va atinge până la 60 – 70 de kilometri pe oră, viscolind ninsoarea.

Aceste fenomene se vor resimţi în noaptea de joi spre vineri, mai ales în Moldova şi zona Carpaţilor Orientali, iar în cursul zilei de vineri şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, mai ales în Dobrogea, sudul Moldovei şi jumătatea estică a Munteniei.

ANM a anunţat că va ninge semnificativ local în vestul Munteniei, estul Transilvaniei şi în zonele montane aferente, dar vântul va fi în general moderat.

Judeţele afectate sunt Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa, precum şi municipiul Bucureşti.

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o atenţionate cu cod galben, anunţând că până joi după-amiază, din cauza ploilor abundende, se vor produce depăşiri ale cotelor de atenţie pe râuri din judeţele Vâlcea, Mehedinţi, Gorj şi Dolj.

Atenţionarea cu cod galben, emisă miercuri seară la ora 19.00, este valabilă până joi la ora 14.00, fiind anunţate creşteri de debite şi niveluri ale râurilor, cu depăşiri ale cotelor de atenţie, din cauza precipitaţiilor.

Ţinând cont de ploile înregistrate în ultimele ore, care izolat au depăşit 25 de litri pe metru pătrat în trei ore, precum şi a celor prognozate, vor creşte semnificativ debitele şi niveluri pe râurile din bazinele hidrografice Jiu, Desnăţui şi Olt.

Astfel, potrivit atenţionării, vor fi depăşite cotele de atenţie pe râurile Cernovăţ şi Motru, pe sectorul Tarmigani – Faţa Motrului, din judeţul Mehedinţi, Orlea din judeţul Gorj, Desnăţui, pe sectorul Călugărei – Dragoia, din judeţul Dolj şi Bistriţa, din judeţul Vâlcea.
Mediafax

Coşul lunar de supravieţuire: 2.000 de lei

Costul real al supravieţuirii familiei statistice de 2,804 persoane, calculat de Jurnalul Naţional, atinge şi depăşeşte suma de 2.000 de RON. De cinci ani de zile, autorităţile române au renunţat însă să mai ţină seama de preţul coşului minim lunar de consum, atunci când ne calculează salariul minim pe economie, venitul şi pensia – minime garantate. Or, traiul lunar ne costă de câteva ori mai mult decât aceste venituri. Numai cheltuiala cu „mâncarea după gramaj de subnutriţi” face familia „doi şi un pic” să scoată din buzunar sume care variază între 480 şi 750 de lei, la nivelul acestei luni.

Ştim că salariul minim brut pe economie este de 600 de lei pe lună, că venitul minim garantat a fost şi el mărit la 108 lei/lună, iar pensia minimă garantată despre care se discută acum în proiectul de buget este de 350 de lei pe lună. Ştim că avem probleme cu economia, mai ales în contextul crizei mondiale, dar şi cu bugetul de stat. Mai ştim că, nu doar de când cu criza, trăiesc la limita subzistenţei foarte mulţi oameni, mai ales dintre cei care fie nu au venituri ori le au foarte mici. Jurnalul Naţional şi-a propus să afle cât costă coşul minim de consum lunar, acest CMCL care exprimă limita inferioară a necesarului traiului lunar al unei familii de 2,804 persoane, respectând cantităţile şi produsele înscrise în CMCL-ul aprobat în 2000. În acel an „costul supravieţuirii” era de 313,65 RON. Calculul nostru – am folosit din mai multe zone, preţurile la alimente găsite ca cele mai mici şi am respectat cantităţile prevăzute în CMCL-ul din anul 2000, cantităţi pe care le puteţi afla mai jos – arată că valoarea în jurul căreia „se învârte” costul coşului minim de consum lunar este de 2.000 de lei. Din care numai valoarea cantităţilor infime de alimente la care ar trebui să avem „dreptul puterii de cumpărare” variază între 480 şi 750 de lei, la nivelul acestei luni (incluzând aici 80 lei/lună cu titlu de „cheltuieli alte produse alimentare”). Şi asta, reţineţi, numai pentru ca familia „doi-aproape-trei” să-şi asigure limita inferioară a necesarului alimentar lunar.

A FOST ODATĂ…UN CMCL
Acum câţiva ani autorităţile calculau salariul minim pe economie ţinând cont de un coş minim de consum lunar. După o metodologie aprobată de Comisia Naţională de Indexare (CNI), care a funcţionat ca organ consultativ pe lângă Guvernul României, s-a reuşit să se adopte structura, componentele şi valoarea coşului minim de consum lunar (CMCL), raportat la preţurile lunii octombrie 2000 prin OUG 217/2000, aprobată apoi prin Legea 554/2001. Coşul minim de consum lunar pentru „familia 2,804 persoane” cuprindea cheltuielile cu circa 3,08 kg de făină, 5,8 kg de mălai, 31,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelărie şi panificaţie, 0,7 kg de paste făinoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg fasole boabe, 13,1 kg cartofi, 1,6 kg de morcovi, pătrunjel şi păstârnac, 2,5 kg ceapă uscată, 3,8 kg varză murată şi murături, 0,8 kg bulion, 0,6 kg conserve de legume, 3 kg mere, 0,5 kg citrice, 0,7 kg conserve din fructe, aceeaşi cantitate de carne de bovină, 2,5 kg carne de porc, 2,8 kg carne de pasăre, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne, 0,8 kg de peşte proaspăt şi congelat, 14,8 litri lapte proaspăt, 0,7 litri de lapte bătut, 1,1 kg de telemea de vacă, 0,7 kg telemea de oaie, 0,9 kg brânză proaspătă şi smântână, 42 de ouă, 2,8 litri ulei comestibil, 0,7 kg de untură, 0,561 kg margarină, 2,8 kg zahăr, 0,1 kg ciocolată şi bomboane şi 2,3 litri de băuturi nealcoolice. Coşul minim mai conţinea cheltuieli cu alte produse alimentare, dar şi cu produse nealimentare – confecţii, tricotaje, încălţăminte, cărţi şi rechizite şcolare, medicamente, articole de igienă şi altele – şi servicii – apă, canal, salubritate, energie electrică (84,10 kwh), energie termică (0,86 Gcal), gaze (29,16 metri cubi), abonament radio-tv, telefon (50 impulsuri), transport public (42 călătorii), servicii medicale, impozite şi taxe şi altele. Valoarea CMCL era actualizată trimestrial de Institutul Naţional de Statistică, valorile fiind aprobate prin hotărâre de Guvern. Ultima hotărâre s-a dat în 2003, pentru coşul din trimestrul II al anului respectiv. Mai apoi coşul nu s-a mai publicat. De altfel, în 2004 aprobarea CMCL a fost eliminată prin lege, nemaiconstituind fundament pentru calcularea salariului minim pe economie. Din păcate.

PIAŢA OBOR RĂMĂNE O PIAŢĂ PENTRU OAMENI SĂRACI
La tarabele de fructe şi legume din Piaţa Obor vânzătorii zâmbesc a pagubă când îi întrebi dacă scumpesc… „Mai degrabă tăiem din preţ, că nu mai cumpără lumea”, spun ei. Iuliana Radu, producător de mere din zona Voineştiului spune că vânzările merg foarte prost. „Am şi ieftinit cu 50 de bani, însă nu prea vindem”, spune ea. „Eu vând mălaiul cu doi lei de mult timp. Nu cresc preţul, că nu se caută”, îmi spune trist Ion Voicu un agricultor în vârstă din Bolintin. Peste drum, la o altă tarabă, Elena Toader din Băleni, Dâmboviţa, vinde morcovi, păstârnac, ceapă şi zarzavaturi. „Acum un an vindeam mai scump„, se plânge ea. „Ce să scumpesc, că nu mai are lumea bani. Pensionarii ce mai vin pe la piaţa asta. Obor a rămas piaţa oamenilor săraci„, îi ţine isonul şi Geta Tiuca, venită tocmai de lângă Adjud să-şi vândă fasolea boabe în Capitală. Coşul în această piaţă variază între 400 şi 450 lei, iar în Piaţa Sudului, costul minim lunar pentru alimente se ridică la 484,98 lei.

CARREFOUR, PROMOŢII DE DOUĂ ZILE
Dacă vă faceţi cumpărăturile în magazinul Carrefour din Piaţa Unirii, luna aceasta va trebui să plătiţi aproximativ 463,59 de lei pentru coşul dumneavostră de cumpărături. Potrivit calculelor efectuate de Jurnalul Naţional, o persoană care achiziţionează din Carrefour cantităţi-minime pentru produsele specificate în „coşul minim de consum lunar” va trebui să scoată din buzunar puţin peste 4,6 milioane de lei vechi. Unul dintre motivele pentru care un coş de alimente costă atât de mult în magazinul din zona Unirii este şi politica de preţuri folosită de reprezentanţii magazinului. „Preţurile la alimentele de bază (orez, zahăr, ulei, făină de grâu sau mălai) au crescut din luna octombrie 2008 cu până la 30%. În plus, aşa-zisele promoţii de o săptămână din Carrefour nu durează mai mult de două zile”, ne-a declarat un angajat de la acest Carrefour, sub protecţia anonimatului.. Scumpirile nu au fost observate numai de angajaţi, ci şi de clienţi, mai cu seamă de cei fideli. „Am cumpărat într-o zi un pachet de unt cu 4,26 lei, iar a doua zi când m-am întors să mai cumpăr unul pentru sora mea, am plătit cu 1 leu mai mult. Preţurile au crescut enorm”, ne-a declarat o clientă Carrefour.
Întrebare: Credeţi că autorităţile ar trebui să reintroducă valoarea CMCL în calculul salariului minim pe economie şi a venitului şi pensiei minim garantate?


Energia: 300,37 lei
Ţinând cont de preţurile cele mai mici la alimente pe care le-am găsit în Pieţe şi în hipermarketuri şi de cantităţile minime estimate de autorităţi în 2000 pentru consumul lunar al unei familii medii de 2,804 persoane, Jurnalul Naţional a calculat cât dă românul pe lună din buzunar pe mâncarea de supravieţuire (vezi tabelul alăturat). Numai energia electrică, cea termică şi gazele naturale costă 300,37 lei, la cantităţile minime stabilite în coşul din 2000. Astfel, dacă energia termică are un preţ de 119 lei/Gcal, valoare facturată populaţiei în Bucureşti, familia de 2,804 persoane dă 102,34 lei lunar pentru 0,86 Gcal. În cazul energiei electrice, preţul actual este 0,3125 lei/kWh la abonament cu contract social. Deci cei 84,10 kWh consumaţi lunar de gospodăria „doi şi un pic” costă 26,28 lei. Iar pentru gazele naturale – 5,89 de lei/metrul cub – familia plăteşte 171,75 lei pentru 29,16 metri.

Limita de subzistenţă la Iaşi costă peste 2.100 lei
Care sunt cheltuielile minime lunare ale unei gospodării formate din 2,804 persoane respectând lista din coşul minim de consum lunar aşa cum este prevăzută în vechea lege? În Iaşi, o asemenea familie cheltuieşte pentru minima subzistenţă peste 2.100 RON.
Coşul calculat pentru un consum minim lunar conţine: făină – 2,8 lei/kg – 8,6 lei /lună; mălai – 2,5 lei/kg – 14,72 lei/lună; pâine – 1,4 lei ptr 400 g, deci 3,5 lei/kg – 111,881 lei/lună; produse din pâine – 5 lei/kg – 2,5 lei/lună; paste – 5 lei/kg – 3,5 lei/lună; orez – 7 lei/kg – 9,814 lei/lună; fasole – 7 lei/kg – 14,721 lei/ lună; cartofi – 1,5 lei/kg – 19,768/lună; morcovi – 3,5 lei /kg – 5,887 lei/lună; ceapă – 1,5 lei/kg – 3,786 lei/lună; murături – 5 lei/kg – 15,42 lei/lună; bulion – 4 lei/400g, deci 10 lei/kg – 8,41 lei/lună; mere – 3 lei/kg – 9,252 lei/lună; citrice, fructe meridionale – 4 lei/kg – 2,244 lei/lună; conserve din fructe – 12,5 lei/kg – 8,7625 lei/lună; carne de vită – 25 lei/kg – 17,525 lei/lună; carne de porc – 25 lei/kg – 63,1 lei/lună; carne de pasăre – 13 lei/kg – 36,452 lei/lună; carne de oaie – 15 lei/kg – 6,315 lei/lună; preparate din carne – 30 de lei/kg – 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat – 12 lei/kg – 10,1 lei/lună; lapte – 4 lei/l – 59,44 lei/lună; iaurt – 10 lei/l – 7 lei/lună; telemea vaci – 16 lei/kg – 17,95 lei/lună; telemea oi – 18 lei/kg – 12,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână – 10 lei/kg – 9,81 lei/lună; ouă – 50 de bani/bucata – 21 lei/lună; untură – 8 lei/kg – 5,6 lei/lună; ulei – 65, lei/jumătate litru – 13 lei/litru – 36,92 lei/lună; margarină – 6 lei/kg – 3,366 lei/lună; zahăr – 3,5 lei/kg – 9,814 lei/lună; ciocolată – 39 lei/kg – 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice – 2,5 lei/litru – 5,957 lei/lună. Pentru alte produse alimentare se cheltuiesc în medie 80 de lei/lună, astfel că ajungem la un cost total al alimentelor de 752,152 lei lunar.

ALTE CHELTUIELI
Estimând un cost al produselor nealimentare de 420 de lei pe lună (tricotaje, confecţii, încălţăminte, medicamente, rechizite şcolare, produse de igienă) şi 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse”, ajungem la suma de 1.372,152 lei. Adăugăm cheltuielile lunare reale cu facturile: apă/canal/salubritate – 50 lei/lună; energie electrică – 36,16 lei/lună; energie termică (la două camere) – 250 lei/lună; gaze – 30 lei/lună; abonament radio-tv – 40 lei/lună; telefon – 40 lei/lună; transport – 52,5 lei/lună; servicii medicale – 30 lei/lună; impozite şi taxe – 140 lei/lună, altele – 100 lei/lună. Total cheltuieli lunare: 2.140,812 lei.
Cristine C. Popa


De ce nu ne ajung banii?
Valoarea coşului zilnic depăşeşte cu mult salariul minim brut pe economie, de 600 de lei pe lună, venitul minim garantat, de 108 lei pe lună, şi pensia minimă garantată, de 350 de lei pe lună, care se discută acum în proiectul de buget.
Toate aceste venituri ale românilor au crescut de la 1 ianuarie sau vor creşte după stabilirea bugetului pe 2009, dar valoarea lor nu le asigură românilor nici măcar strictul necesar pentru un trai decent. A crescut de la 1 ianuarie salariul minim brut pe ţară, de la 540 de lei la 600 lei pe lună.
După stabilirea bugetului, e posibil să crească şi punctul de pensie, care a rămas la valoarea de 697,5 lei în prima lună a acestui an, deşi se anunţase o creştere a sa până la 45% din salariul mediu brut pe economie stabilit pentru anul 2009. Ca urmare a creşterii salariului minim, se majorează – cel puţin teoretic – şi salariul minim brut lunar al angajaţilor cu studii liceale, la 720 de lei, iar salariul minim al angajaţilor cu studii superioare creşte la 1.200 de lei, angajatorii fiind obligaţi să respecte grilele pentru studii (liceale sau superioare) doar dacă postul pe care îl ocupă posesorul de diplomă impune condiţia studiilor.

AJUTOARE MAI MARI
Tot de la începutul anului au fost majorate şi sumele care reprezintă ajutoare sociale. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1664 de la 10 decembrie 2008, privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat şi al alocaţiei pentru copiii nou-născuţi, s-a majorat nivelul lunar al venitului minim garantat (ajutor social) prevăzut de Legea nr. 416/2001, începând cu ianuarie 2009. O persoană singură primeşte 108 lei pe lună, faţă de 96 de lei, cât primea până acum. Familiile formate din două persoane beneficiază de un ajutor de 196 de lei, faţă de cel anterior, de 173 de lei, familiile cu trei persoane primesc 272 de lei, faţă de 241 de lei, familiile cu patru persoane primesc 339 de lei, faţă de 300 de lei, cele cu cinci persoane primesc 402 lei, faţă de 356 de lei, iar pentru fiecare membru al familiilor cu mai mult de cinci persoane se mai adaugă câte 27 de lei, faţă de 24, cât primeau până la actuala majorare.
De ajutor social beneficiază, în conformitate cu prevederile Legii 416/2001, familiile şi persoanele singure ale căror venituri se situează sub nivelul lunar al venitului minim garantat stabilit prin Hotărâre de Guvern. Deşi efortul bugetar pentru acordarea acestor ajutoare este mare, mai ales în această perioadă de criză, sumele sunt mult mai mici decât cheltuielile lunare ale românilor.

PENSIA MINIMĂ
După stabilirea bugetului este posibil să avem o nouă formă de ajutor bănesc din partea statului, acordat pensionarilor: pensia minimă de 350 de lei pe lună. „Această măsură este inclusă în programul de guvernare. Eu văd posibilă introducerea acestei măsuri chiar din 2009. Este în favoarea pensionarilor cu venituri foarte mici şi nu presupune un efort foarte mare, fiind vorba despre o diferenţă până la suma de 350 de lei. Sunt 1.900.000 de pensionari în această situaţie în toată ţara”, spune ministrul Muncii, Marian Sârbu. Nici unul dintre aceste venituri „minime” pe care statul le asigură prin lege, fie că este vorba despre salarii, pensii sau ajutoare băneşti din partea statului, nu poate asigura ceea ce numim „coşul zilnic” al românului.
Diana Caloianu

Preţul la raft, informaţie „clasificată”
La Economatul din Cartierul Rahova n-ai voie să-ţi notezi preţurile afişate la raft, zice şefa de acolo, dar aceasta n-a putut să ne arate o lege care să interzică acest lucru. Cu alte cuvinte informaţia asta e „clasificată”, având acces la ea întru ţinere de minte doar cumpărătorul, şi acela numai pe bază de bon. Cu alte cuvinte ai nevoie de „certificat de cumpărător”, poate după modelul celui ORNISS. Deranjul notării acestor preţuri în agendă a fost atât de mare la Economatul lui Vanghelie încât bodyguarzii s-au trezit imediat că trebuie să „atingă” jurnalistul şi să-l scoată pe uşă afară, bineînţeles după ce „doamna directoare” şi-a spus cuvântul: nu avem voie. Cum totuşi reuşisem să notez câteva „scoruri”, domnii de la Economat vroiau să-mi ia şi notiţele, chit că n-au nici o lege care să le dea acest drept.

MAI SCUMP LA ECONOMAT
Nu putem deci să vă spunem valoarea coşului alimentar de la Economatul creat iniţial tocmai pentru cei cu venituri reduse, dar vă putem oferi preţurile câtorva produse alimentare din acest coş, astfel încât să vă puteţi face o idee. Aşadar, comparând preţurile la margarina Delma, cutia de 500 de grame, practicate de hipermarketul REAL şi de Economatul din Rahova, constatăm că la unitatea „pentru săraci” aceasta costă mai mult cu 0,35 lei. Cartofii costă 1,49 la hipermarket şi 1,89 la economat. Portocalele costă la Real de la 2,39 la 4,59 lei per kilogram, în timp ce la Economat preţul este de 5, 25 lei/kg. Zahărul, un alt aliment de bază, costă de la 2,99 la 3,09 lei/kg la hipermarketul respectiv în timp ce la Economat costă de la 3,15 la 3,87 lei/kg, în funcţie de marcă. Ceapa este mai ieftină tot la hipermarket, 1,29 lei/kg, faţă de 1,57 lei/kg la unitatea din Rahova. Economatul stă însă mai bine la telemeaua de vacă, având preţuri mai mici (12,49 şi 13,88 faţă de 16,49 la Real), dar şi la orez unde preţurile variază între 5,15 şi 6,8 în timp ce la hipermarket pornesc abia de la 6,99 lei/kg. Preţurile expuse la raft erau „strict confidenţiale” şi la Mega Image-ul situat în apropiere de Piaţa Victoriei, dacă e să dăm crezare spuselor şefei respectivului magazin. Şi aici şefa de magazin a dispus înlăturarea noastră din incinta magazinului. Motivele reale ale acestei măsuri ne sunt necunoscute, având în vedere faptul că, potrivit legii, aceste date sunt publice şi pot fi publicate.

*jurnalul

Moartea subită a societăţii civile

România pare o ţară în totalitate pe ducă. La 20 de ani de la Revoluţie, parcă nici nu mai avem reacţii la nedreptate, la abuz, la încălcarea dreptului la viaţa privată, la intimitate. Cel mai amar e că vocala societate civilă de la televizor, ce are în fişa declarată a postului contracararea oricăror măsuri menite a suprima drepturile individului, e moartă; cu mici, foarte mici, dar notabile excepţii.

În cazul Legii 298/2008, privind stocarea pe şase luni a datelor despre convorbirile telefonice, SMS-uri şi e-mail-uri, doar trei ONG-uri au reacţionat vehement, denunţând încălcarea Convenţiei drepturilor omului. Trist este că multe dintre tăcutele fundaţii – ce se ocupă de regulă cu făcutul şi desfăcutul guvernelor – strigă-n gura mare după celebrul 2% din impozitul pe venitul global. Şi n-am auzit să refuze donaţiile de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această lege, dar care poate-şi pun speranţe că mai există cineva care să-i reprezinte. Şi asta pentru că abuzul, oricând posibil în lipsa unui control democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a sintagmei „securitate naţională”. Şi generează, de multe ori, teme false de dezbatere şi făcături pe care doar transparenţa şi comunicarea onestă le pot demonta.


Societatea civilă a murit pe altarul legii privind stocarea informaţiilor legate de comunicarea telefonică şi pe internet. Din lunga listă a organizaţiilor neguvernamentale din România, doar trei au reacţionat în momentul intrării în vigoare a Legii Big Brother. Restul au ignorat subiectul. Multe din aceste ONG-uri însă primesc sponsorizări, celebrul 2% din impozitul pe venitul global, şi de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această Lege.

Vocalele Apador-ch, Freedom House, GDS sau Societatea Academică Română, dornice să denunţe abuzurile în alte regimuri ale democraţiei româneşti, n-au suflat o vorbă despre această Lege. Grupul pentru Dialog Social, care la 4 iulie 2007 se oferea să colaboreze cu Guvernul pentru reducerea pensiilor foştilor securişti, nu a luat în nici un fel atitudine în legătură cu Legea 298/2008. De asemenea, ultimele comunicate ale Transparency International sunt din toamna lui 2008, deci nu există nici o poziţie oficială despre legea adoptată de Parlament. Ironic, Academia de Advocacy, partener al Coaliţiei pentru o Românie Curată, a organizat în 2006 o dezbatere despre libertatea individuală şi securitatea naţională: “Echilibrul între transparenţă şi secretizare”. Tema n-a mai părut interesantă acum pentru Academia de Advocacy, drept urmare nu există nici un comunicat al “academiei” în legătură cu Legea nr. 298/2008. La fel, Societatea Academică Română, condusă de Alina Mungiu Pippidi, preocupată până acum de nivelul democraţiei în România, a ignorat cu desăvârşire Legea Big Brother. Nu există nici o luare publică de poziţie din partea SAR în legătură cu actul normativ, pe site-ul său ultimul comunicat avertizând despre absenteismul la viitoarele alegeri europarlamentare. Lor li se adaugă APADOR-CH, care, de la anunţul din 9 ianuarie privind posibila asumare a răspunderii Guvernului pe proiectele Codului penal, Codului Civil, Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă, când a luat atitudine atrăgând atenţia că Parlamentul nu trebuie ocolit, nu a mai găsit nici un motiv să protesteze.

DAR 2% DIN IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL LE-AR PICA BINE
Lista ONG-urilor româneşti e lungă: Agenţia de Monitorizare a Presei, Alianţa Civică, Asociaţia Centrul pentru Politici Publice, Freedom House România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Societatea Pentru Justiţie (SoJust), Centrul pentru Jurnalism independent, Centrul pentru resurse juridice etc. Dintre acestea nici una nu a emis vreun punct de vedere în legătură cu legea respectivă, nici că-i bună, nici că-i rea, ci au băgat capul în nisip făcându-se că nu există. În schimb, multe dintre acestea se reped să cerşească 2% din impozitul pe venitul global pentru a-şi îndeplini menirea de “câine de pază al democraţiei”. Un exemplu este Societatea Academică Română condusă de Alina Mungiu Pippidi, pe al cărei site apare o fereastră în care scrie cu roşu “2% pentru SAR”.

PRODEMOCRAŢIA: “SE INSTAUREAZĂ DOMNIA FRICII”
În schimb, ProDemocraţia avertiza la 23 ianuarie, într-un comunicat postat pe site-ul său, “în privinţa derapajelor securitare şi a limitării libertăţilor cetăţeneşti”. Încet, dar sigur, “domnia legii” face loc “domniei fricii”. “Instrumentalizarea fricii prin măsuri legislative neinspirate sau proceduri care sfidează libertăţile cetăţeneşti, precum Legea stocării informaţiei sau urmărirea mai mult sau mai puţin legală a convorbirilor telefonice sau corespondenţei electronice, induce un sentiment profund de insatisfacţie civică precum şi serioase îndoieli privind transparenţa şi consistenţa democratică a instituţiilor politice româneşti”, se arată în comunicatul ProDemocraţia, care afirmă că nu atât legislaţia stocării informaţiilor privind convorbirile telefonice şi corespondenţa electronică îngrijorează, ci lipsa unor instrumente de control democratic. “Abuzul, oricând posibil în lipsa controlului democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a “securităţii naţionale”, mai afirmă ProDemocraţia.

ACTE SIMILARE CONTESTATE ÎN UE
La 21 ianuarie şi Liga Pro Europa reacţiona, printr-un comunicat postat pe site-ul propriu. “Liga Pro Europa consideră că Legea nr. 298/2008 violează drepturile fundamentale garantate de Constituţia României în Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale, articolele 26, 27 şi 28, referitoare la dreptul la protejarea vieţii intime şi la inviolabilitatea corespondenţei”, se arată în comunicatul ONG-ului, care mai precizează că legi similare din alte state UE precum Bulgaria şi Germania au fost declarate neconstituţionale de Curţile Constituţionale naţionale, iar CEDO a admis în mai multe cazuri plângeri individuale că legile respective violează prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

ŢARA LUI BIG BROTHER
Şi Centrul pentru Resurse Juridice avertizează că România devine o ţară a lui Big Brother. “Centrul de Resurse Juridice susţine că interceptarea comunicaţiilor nu trebuie să se facă pentru a avea indicii în legătură cu existenţa unei infracţiuni ci din contră, trebuie să existe indicii temeinice privitoare la această infracţiune, obţinute prin alte mijloace de probă, indicii care îmi justifică dreptul ca organ de anchetă să solicit judecătorului emiterea unui mandat de interceptare, respectiv restrângerea dreptului la viaţă privată”, se arată tot într-un comunicat.

“Comisia a stabilit că prezentul cadrul legislativ expune instituţiile statului unor vulnerabilităţi interne, existând pericolul de săvârşire a unor abuzuri împotriva statului de drept” din raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea informaţiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor


O nouă amânare în cazul Patriciu
Judecătorii Curţii de Apel au amânat, pentru 3 februarie 2009, pronunţarea sentinţei în procesul dintre SRI şi Dinu Patriciu. Omul de afaceri a dat în judecată acest serviciu pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. În mai 2007, Tribunalul Bucureşti a stabilit că lui Dinu Patriciu i-a fost încălcat dreptul la viaţă initimă, prevăzut de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care a obligat SRI la plata de daune morale de 50.000 de lei. SRI a atacat cu apel considerând sentinţa Tribunalului Bucureşti “lipsită de temei legal şi cu aplicarea aparentă a legii”, deoarece instituţia nu a făcut decât să intercepteze convorbirile omului de afaceri în baza mandatelor emise de Parchetul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


SRI denunţă făcătura şi sesizează Parchetul
Adversar al interceptărilor ilegale şi al poliţiei politice, Jurnalul Naţional a publicat în ediţia din 22 ianuarie 2009 un articol însoţit de un formular atribuit SRI şi în care era prezentată o stenogramă a unei discuţii între Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc pe tema susţinerii lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei.

Această stenogramă a fost trimisă pe mail-urile mai multor ziare în perioada 10-11 iunie 2008. Prin prezentarea stenogramei se dorea susţinerea acuzaţiilor aduse public de preşedintele Traian Băsescu lui Sorin Oprescu, candidat independent la Primăria Capitalei. Şi anume că Oprescu era, de fapt, un candidat independent mascat susţinut de Ion Iliescu, o temă care a dominat de altfel finalul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2008. Jurnalul Naţional avertiza încă din titlul articolului – Totul pentru stoparea doctorului – Făcătură cu Iliescu, Oprescu şi Hrebenciuc – că este vorba despre un fals menit să-i pună beţe-n roate lui Sorin Oprescu.

Avertismentul Jurnalului Naţional, că documentul este fals, este confirmat de SRI, ca răspuns la solicitarea redacţiei noastre de a ne preciza dacă formularul prezentat este folosit de această instituţie în activitatea specifică şi dacă documentul în cauză are caracter secret. Mai mult, SRI precizează că a sesizat instituţiile abilitate pentru deţinerea fără drept de date clasificate ori răspândirea de informaţii false de natură a afecta Securitatea naţională.

“Formularul prezentat la 22 ianuarie 2009 în publicaţia dumneavoastră nu este utilizat de SRI în activitatea curentă. Elementele de conţinut ale documentului prezintă unele asemănări cu cele ale unor formulare tipizate care au fost utilizate în trecut de Serviciul Român de Informaţii, dar care sunt în prezent ieşite din uz. Formularele tipizate autentice, asemănătoare celui invocat, nu aveau un caracter clasificat intrinsec, acesta fiind atribuit după completare, în funcţie de conţinut şi parcurgerea procedurilor interne obligatorii de validare. Formularul prezentat în publicaţia dumneavoastră este un fals (contrafacere), deşi poartă antetul instituţiei noastre. Astfel de materiale, rezultate din diverse prelucrări sau prin tehnoredactări asemănătoare, au constituit obiectul mai multor prezentări în mass-media. Punctual, SRI, în urma verificărilor efectuate, a informat opinia publică asupra faptului că documentele în cauză nu aparţin instituţiei. Serviciul Român de Informaţii, în baza atribuţiilor de autoritate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, a efectuat în asemenea cazuri, fără excepţie, verificări interne şi evaluări juridice temeinice pentru clarificarea situaţiei, inclusiv prin sesizarea instituţiilor competente. Astfel, vă informăm că SRI a informat organele de aplicare a legii în situaţiile în care erau întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni, respectiv deţinerea fără drept de date clasificate ori răspândirea de informaţii false de natură a afecta Securitatea naţională”, se arată în răspunsul SRI transmis Jurnalului Naţional

*jurnalul

Alo? Ne asculta pe banii nostri!

Legea 298/2008 nu e doar abuziva, ci va avea si consecinte directe asupra noastra, a clientilor firmelor de telefonie mobila, care vom suporta, din propriul buzunar, costurile de implementare a sistemelor de stocare a datelor privind convorbirile, sms-urile si e-mailurile.
Investitiile pe care operatorii din domeniul telecomunicatiilor si IT-ului le vor face pentru respectarea Legii 298/2008 privind stocarea datelor din retea sunt masive, ajungand la milioane de euro. Operatorii vor fi obligati sa investeasca masiv in securizarea depozitelor de date, achizitionarea de softuri specializate si in personal, iar aceste costuri se vor regasi in facturile platite de populatie.Trei milioane de euro. Potrivit Gardianul, atat a investit o companie care furnizeaza telefonie mobila si servicii de internet catre romani pentru a pune la punct depozitul de date impus operatorilor prin Legea 298/2008. „Un operator de telefonie mobila mi-a spus ca investitia intr-un «data ware house» l-a costat 3 milioane de euro. De altfel, operatorii sunt obligati sa cheltuiasca sume cuprinse intre cateva sute de mii si cateva milioane de euro, deoarece vorbim de softuri, servere, securizare„, a declarat, ieri, Liviu Nistoran, presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii (ANC).

Este foarte posibil ca toate costurile acestor investitii sa se regaseasca in tarifele platite de utilizatori. Astfel, la factura pentru servicii se adauga si cea de monitorizare, spun specialistii din domeniu.
„Costurile foarte mari vor pune o povara in plus pe companii, mai ales pe cele mici. Chiar daca investitiile sunt deductibile fiscal, costurile tot sunt suportate de operatori. In plus, daca nu ai profit, nu ai ce sa deduci”, a mai spus Liviu Nistoran. „Pretul investitiilor va fi absorbit in tarife”, considera si Radu Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC).

Ce parere aveti de aceasta lege? Asteptam parerile voastre pe forum!

Dispar retelele de cartier

„Efectele legii se vor vedea rapid. Firmele care nu fac investitiile vor intra in ilegalitate si vor pierde avizul de functionare dat de reglementator”, a mai declarat pentru Gardianul Radu Petric, presedintele asociatiei cablistilor. Potrivit acestuia, legea a fost data fara sa se faca nici un fel de calcule in avans. „Din nou se iau masuri fara competenta. Trebuia sa se vada cati operatori rezista acestor investitii, impactul lor asupra firmelor si clientilor„, spune Petric. „Sunt 2.000 de companii mici in domeniul telecomunicatiilor, care sunt oricum «cenusaresele» sectorului, care platesc tarife de interconectare mari. Daca se adauga si investitia in «data ware house», se va duce profitul acestora”, confirma si Liviu Nistoran. Firmele de telecomunicatii mici sau de cartier vor fi foarte afectate, pe de o parte, deoarece nu au banii pentru investitie si risca sa intre in ilegalitate, iar pe de alta parte, sunt obligate sa-si onoreze contractele catre clienti.

Cine castiga? ‘Ochiul si timpanul’

Reprezentantii domeniului telecomunicatiilor recunosc ca in urma aplicarii acestei legi au de pierdut si companiile, si populatia. In schimb, vor beneficia serviciile secrete care lupta impotriva infractionalitatii, singurele care pot avea de castigat din accesul la bazele de date constituite. „Castiguri au insa si vanzatorii de sisteme electronice de monitorizare care sunt in Romania”, a precizat Liviu Nistoran, presedintele ANC.

Cum se aplica legea interceptarilor in masa

Softul necesar retinerii datelor personale in baza Legii 298 este aproape identic cu cel folosit la ascultarea telefoanelor. Potrivit Ziua, chiar daca, oficial, nimeni nu recunoaste, operatorii de telefonie mobila stiu cu exactitate cine ne suna, de pe ce numar si din ce loc, pe cine sunam si unde ne aflam in momentul cand dam telefon. Firmele de telefonie cunosc toate datele de identificare ale persoanei cu care vorbim la telefon, locul unde aceasta se afla cand a vorbit cu noi, ce model de telefon folosim, identitatea internationala de abonat mobil (IMSI) a apelantului si apelatului si identitatea internationala a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului si apelatului.

Singura problema pana la intrarea in vigoare a Legii 298 era aceea ca, operatorii de telefonie nu stocau informatiile respective decat pentru abonatii pentru care exista un mandat semnat de judecator care sa permita interceptare. Legea 298 va permite stocarea si indentificarea datelor personale si a locului de unde vorbim pentru absolut toti utilizatorii de telefonie. Chiar daca in Legea 298 se specifica faptul ca nu va face obiectul stocarii continutul convorbirilor sau al SMS-urilor, nimeni nu vorbeste nimic despre softul pe care operatorii de telefonie il folosesc sau il vor folosi pentru aceste operatiuni.

Cine este autoritatea care va controla din punct de vedere tehnic cum vor fi utilizate programele informatice pentru colectarea si stocarea datelor, in conditiile in care aceste softuri sunt aproape identice cu cele folosite pentru interceptari telefonice in baza unui mandat judecatoresc? Acesta este motivul pentru care, redactia ZIUA a depus o cerere la Avocatul Poporului pentru sesizarea Curtii Constitutionale. Speram ca prin acest demers civic sa reusim sa desfiintam aceasta lege profund nedemocratica, care ii pune pe cetatenii Romaniei sub lupa unei monitorizari permanente.

Va reamintim ca incepand cu 20 ianuarie 2008, s-a dat start la monitorizarea convorbirilor telefonice si a SMS-urilor, acestea urmand sa fie stocate timp de 6 luni de operatorii de telefonie fixa si mobila, potrivit Legii 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice, intrata in vigoare. Astfel, potrivit 9AM, toti operatorii de telefonie fixa si mobila, precum Romtelecom, RDS&RCS, UPC, Orange, Vodafone, Cosmote si Zapp, sunt obligati sa stocheze numarul de telefon al apelantului si al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locatia celui care este apelat, cand a fost facut apelul si cat dureaza convorbirea telefonica.

* 9am

Samsarii români, loviţi în plin de „Rabla” germană

DECIZIE Statul german dă o primă de casare de 2.500 de euro pentru maşini mai vechi de nouă ani. Prima de casare acordată în Germania posesorilor de maşini vechi va lovi în plin piaţa românească de maşini rulate, mai ales a celor cu valori de până în 5.000 de euro.

În Germania, autorităţile au găsit soluţia pentru ajutarea producătorilor auto: o primă de casare de 2.500 de euro pentru cine renunţă la maşina mai veche de nouă ani, pentru a-şi cumpăra una nouă.

Anunţul a stârnit imediat interesul germanilor, în ultimele zile dealerii de automobile noi din Germania fiind luaţi cu asalt în urma anunţului guvernului german.

Trei sferturi din maşini sunt din Germania

Neoficial, aproape trei sferturi din autovehiculele second-hand înmatriculate pentru prima dată în România sunt aduse din Germania. Oficial, statisticile de la Registrul Auto Român arată că aproape 28.000 de autovehicule înmatriculate în octombrie 2008, din totalul de 34.000, au fost mai vechi de zece ani.

Asta înseamnă aproape trei sferturi din maşinile la mâna a doua intrate în octombrie în ţară. Mai mult, autovehiculele cu vechime de peste zece ani au, în Germania, un preţ mediu situat în jurul valorii de 2.500-3.500 de euro. Exact cât suma primită de nemţi de la stat pentru a-şi schimba maşina veche cu una nouă.

Aşa că samsarii români vor trebui să-i convingă pe nemţii care vor să-şi vândă maşina să nu accepte prima de casare de 2.500 de euro sau reducerile substanţiale practicate de dealerii de maşini noi din Germania.

Nu vor fi afectaţi toţi intermediarii

Totuşi, nu vor fi afectaţi de criză chiar toţi cei care se ocupă cu astfel de îndeletniciri. De exemplu, la Autovit, cel mai mare târg auto de maşini rulate din România, preţul mediu al autovehiculelor comercializate este 7.000 – 8.000 de euro.

Doar vârsta maşinilor comercializate în Autovit se apropie de cea a maşinilor incluse în programul autorităţilor germane, fiind cuprinsă cuprinsă între 8 şi 10 ani vechime.

Mai mult, majoritatea celor care aduc maşini din Germania le cumpără de la parcuri auto second-hand, iar acestea nu intră în programul de înnoire a parcului auto iniţiat de statul german. Drept urmare, singurii care vor avea de suferit vor fi cei care aduc maşini la preţuri de până la 5.000 de euro.

Coordonate „Rabla”

România

Parc maşini mai vechi de 10 ani: peste 2 milioane.
Valoarea programului: 53 milioane euro.
Număr total locuri: 60.000 maşini.

Germania

Parc maşini mai vechi de nouă ani: aproape 9 milioane.
Valoarea programului: 1,5 miliarde de euro.
Număr total de locuri: 600.000.

*adevarul

EXHUMAT DUPĂ 400 DE ANI/Galileo la analize

Câţiva cercetători italieni vor să exhumeze rămăşiţele lui Galileo, pentru a determina starea de sănătate a savantului. Galileo Galilei este înmormântat în Biserica Santa Croce din Florenţa, alături de alte personalităţi ale Italiei.

REABILITARE. În 1992, Vaticanul recunoaşte contribuţia ştiinţifică a lui Galileo Galilei, scoţându-l de sub învinuirea de erezie

Cercetătorii de la Institutul de Istoria Ştiinţei din Florenţa, care susţin acest proiect, sunt interesaţi să preleveze un eşantion din ADN-ul savantului, cu scopul de a explica modul în care Galileo Galilei, suferind de o boală de ochi, reuşea să vadă prin telescop.

Despre Galileo Galilei (1564-1642) se ştie că a avut tulburări de vedere mergând până la orbire. Între 1593 şi 1610, Galileo se află la Universitatea din Padova, patronând catedrele de matematică, geometrie şi astronomie. Este atras de teoria lui Copernic privitoare la mişcarea planetelor, ajutându-se în acest sens de un telescop „made in Olanda”, căruia îi va aduce multiple îmbunătăţiri. Deja echipa lui Galluzzi, formată din istorici, astronomi, psihologi, a fabricat o replică identică a telescopului folosit de Galileo. Aceasta reprezintă prima etapă a proiectului cercetătorilor italieni. Dacă reuşim, cu ajutorul
ADN-ului, să înţelegem în ce mod această boală a determinat deformarea vederii savantului, vom face noi şi importante descoperiri pentru istoria ştiinţei, spune Paolo Galuzzi, directorul Institutului pentru Istoria Ştiinţei din Florenţa.

Potrivit lui P. Galluzzi, este necesară reconstituirea vederii lui Galileo pentru a putea reproduce cât mai fidel condiţiile în care savantul a formulat celebra teorie heliocentrică, potrivit căreia Pământul se învârteşte în jurul Soarelui. „Pe baza simptomelor de care se plângea, oftalmologii apreciază că savantul ar fi putut suferi de o boală genetică. Dar un diagnostic corect poate fi formulat numai după studierea ADN-ului.
Deocamdată, spune Galluzzi, echipa pe care o coordonează are nevoie de timp şi bani: un an pentru a finaliza formalităţile administrative care să permită dezgroparea şi colectarea a 300.000 de euro pentru finanţarea proiectului.

*jurnalul

CE SPUN ASTRELE DESPRE JOBURI/Carieră citită în stele

Astrologii prevăd un an bun pe plan profesional pentru berbecii care lucrează în armată şi poliţie, pentru taurii din sectorul bancar şi pentru leii angajaţi la stat.

Angajaţii au strategii diferite când e vorba de propria carieră. Cei mai mulţi caută sfaturi, citesc articole, fac teste, încearcă să urmeze exemplul oamenilor de succes, îşi îmbunătăţesc CV-ul sau repetă interviul de angajare în faţa oglinzii, aplicând ultimele tendinţe în materie de negociere a pachetului salarial. Există însă şi varianta „astrologică” a dezvoltării profesionale. Horoscoapele de carieră sunt tot mai populare, şi, chiar dacă astrele n-au întotdeauna dreptate, consultarea astrelor e mereu o ocazie de a mai scăpa de stresul de la job.

PREDICŢII. Unul dintre aceste horoscoape, publicat pe site-ul http://www.foreverhoroscope.com, le oferă celor interesaţi sfaturi pe zodii privind domeniul de activitate cu cele mai promiţătoare perspective în 2009. Astfel, berbecii vor avea succes în armată şi poliţie, în chirurgie, mecanică, metalurgie, atletism şi pot face carieră ca pompieri. Taurii ar trebui să se îndrepte spre industria produselor de lux, cosmetice, sectorul bancar, actorie, muzică sau croitorie. Gemenii au multe şanse în acest an în domeniul mass-media, în contabilitate şi traduceri, iar racii trebuie să se orienteze spre domenii ca naval, spre industria pescuitului, a produselor alimentare, spre studiul istoriei şi design-ul de interior.

PROFESII. Leii vor avea succes ca bugetari, în politică, diplomaţie şi investiţii, iar cei din zodia fecioarei au şanse în IT, contabilitate, media şi medicină. Balanţele, spun astrologii, vor avea şanse de dezvoltare profesională în justiţie, cosmetică, publicitate, modă şi… prostituţie. Scorpionii se pot orienta spre industria chimică şi farmaceutică, asigurări, medicină şi asistenţă medicală, poliţie. Săgetătorii vor avea succes în avocatură, religie, sectorul bancar şi financiar, atletism şi confecţii. Capricornii au în 2009 cariere promiţătoare în industria extractivă şi prelucrătoare, mai ales exploatări forestiere şi minerit. Vărsătorii se pot îndrepta spre consultanţă şi consiliere, dar pot fi şi astrologi, filozofi sau ingineri. Cei din zodia peştilor se pot îndrepta spre medicină, industria petrolieră, pictură sau pot avea succes ca angajaţi în penitenciare.

*jurnalul

CTITORI AI ROMĂNIEI/150 de ani de la Unirea Principatelor Române(7)

În urmă cu 150 de ani, la 24 ianuarie, la Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei, din 5 ianuarie 1859, era ales şi domnitor al Munteniei, desăvârşindu-se astfel Unirea celor două Principate Române sub sceptrul unui singur domnitor. Astfel, Alexandru Ioan Cuza a devenit primul şi singurul domnitor pământean al României.

„A sosit acum timpul pentru tot românul de a se apropia de altarul Patriei cu mintea liberă de orice gând îndoielnic şi cu inima curată de orice patimă dezbinătoare; căci neîncrederile, defăimările, urile şi împerecherile sunt unele fatale care aduc pieirea neamurilor. Destulă învrăjbire au produs până acum luptele politice între români! Cauza acelor lupte lipsind astăzi, lipsească totodată şi trista dezbinare dintre ei. Prezentul şi viitorul României o reclamă aceasta prin glasul nostru, care vă cheamă la înfrăţire, românilor! Căci, precum de la suirea noastră pe Tronurile Moldovei şi Munteniei noi nu am mai cunoscut în aceste ţări nici moldoveni, nici munteni, ci numai români, asemenea nu voim a vedea între români nici partide, nici clase înduşmănite, ci numai fii ai aceleeaşi mume şi fraţi de acelaşi sânge. În ochii noştri toţi românii sunt buni; în inima noastră sunt toţi iubiţi deopotrivă, deşi chiar unii din ei, rătăciţi de patimi violente, se expun a fi înfrânaţi şi a cădea sub asprimea legilor. Ne adresăm dar către toţi, ca adevărat Principe român, care liber de orice înrâuire voieşte prosperitatea ţării prin aplicarea înţeleaptă a Con­venţiei şi mărirea Naţiei prin sincera înfrăţire a celor ce au onorul de a face parte din ea”, afirma Cuza, în proclamaţia adresată ro­mânilor de dincolo şi dincoace de Milcov.


Astăzi se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional marchează aniversarea marelui act istoric de la 24 ianuarie 1859, de la Bucureşti, prin reproducerea celor mai importante documente de epocă privind Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia, extrase din lucrarea „Cuza Vodă România” editată de istoricul Stelian Neagoe.
Discursul rostit de deputatul Vasile Boerescu, în şedinţa secretăa Adunării Elective a Munteniei
Bucureşti, 24 ianuarie 1859

Domnilor deputaţi,

Pentru ce suntem împărţiţi în două câmpuri? Pentru ce ne numim noi şi voi? Ori nu suntem toţi români? Ori nu avem toţi aceeaşi patrie? Ori nu suntem toţi fiii aceleaşi mame? Pentru ce să zicem noi şi voi? De ce să nu zicem noi, românii? Nu avem toţi aceeaşi amoare comună? Care este cauza diviziunii noastre? Care este mărul de discordie dintre noi?

Acest măr de discordie, să nu-l ascundem, el este Domnia. Cine va fi Domnitorul? Fiecare îşi are convicţiile sale, fiecare îşi are simpatiile sale personale; fiecare din noi crede că ţara va fi mai fericită având de Domnitor pe cutare şi pe cutare. Dar discordia există; căci nu toţi cugetăm asemenea. Din astă discordie rezultă discreditul Camerei, discreditul nostru. Nimeni nu mai are credinţă la noi; anarhia nu e departe şi inamicul e la porţile noastre. Cum să respingem anarhia? Cum să oprim pe străini? Făcând să piară discordia, făcând să piară punctul care ne desparte.

Noi (partida naţională) declarăm că nu avem nici un candidat; dumneavoastră (partida conservatoare) aveţi vreunul? Se poate. Însă nici unul din noi toţi nu cred că a venit aici cu hotărârea a face să fie candidatul lui cu orice preţ. Toţi suntem români şi nimeni nu voieşte răul ţării sale, nimeni nu ar voi ca candidatul său să ajungă la Tron pe urme de sânge sau sprijinit de străini. Ar fi o ofensă pentru ţară de a crede că ea a putut trimite la Cameră asemenea oameni.

Ca să ne unim toţi asupra aceluiaşi candidat, este posibil? Cred că nu; fiindcă am zis, fiecare îşi are credinţa sa. Dar a ne uni asupra unui principiu, ne putem uni; mai cu seamă când acest principiu este cel mai mare al naţionalităţii noastre. Acest principiu este al Unirii.

Mulţi din dumneavoastră, acum un an, au reprezentat ţara în această Cameră şi au susţinut cu căldură Unirea. Prinţul Bibescu, fostul Domnitor, a fost între alţii cel mai elocvent şi ardent apărător al Unirii. S-ar putea oare estimp ca aceste persoane să se contrazică? Aceasta nu se poate crede. Să ne unim cu toţii asupra principiului de Unire, acestui mare principiu ce are să reînvieze naţionalitatea noastră! Să ne dăm mâna ca fraţii, să cugetăm că suntem muritori, că avem să mai trăim câţiva ani şi că copiii şi strănepoţii noştri au să moştenească un viitor glorios, creat de noi! A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Astă persoană este Alexandru Ioan Cuza, Domnul Moldovei! Să ne unim ca fraţi asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa naţională va fi împăcată că ne-am îndeplinit cu religiozitate o datorie sfântă.


Mesajul adresat Adunării Elective a Ţării Româneşti
10 februarie 1859

Domnilor deputaţi ai Ţării Româneşti,

Actul de înalt patriotism care a întrunit în unanimitate asupra mea voturile dumneavoastră este demn de admirarea lumii. El este şi va fi în ochii istoriei mai mult decât înălţarea pe Tron a unui om devotat cauzei naţionale, el este triumful unui principiu mântuitor şi înălţarea unei naţii întregi. Onoare domniilor voastre domnilor reprezentanţi ai Ţării Româneşti, căci aţi ştiut a realiza dorinţa cea vie a naţiei române: Unirea Tronurilor Româneşti!

Aceste Tronuri glorioase ne sunt oferite nouă prin voinţa unanimă a românilor din Principatele Unite. Mândri de a ne sui pe ele, noi vom avea cea mai sacră datorie de a redobândi şi păstra vechea lor demnitate.

În împlinirea acestei frumoase chemări, vom fi fericiţi să ne putem răzima pe energicul, luminatul dumneavoastră patriotism.

Primiţi, domnilor deputaţi, mulţumirile sincere ale Domnului ales de domniile voastre şi a cărui deviză este şi va fi: binele Principatelor Unite în toate şi înainte de toate.

Alexandru Ioan I
Contrasemnaţi: Ioan Al. Filipescu, Barbu Catargiu, Nicolae Golescu,Ioan C. Cantacuzino, Barbu Vlădoianu, Grigore Filipescu, Dumitru C. Brătianu.
Anul 1859, februarie 10

Domnitorul Alexandru Ioan I Cuza

Noi Alexandru Ioan I. cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională domnitor al Principatelor Unite, Ţara Românească şi Moldova

La toţi de faţă şi viitori, sănătate!
Români din Ţara Românească,

Găsim de datorie a vă arăta a noastră vie mulţumire pentru patriotica voastră purtare înainte de actul Învestiturii, atunci pe când ambiţiile personale cutezau încă a hrăni oarecare sperări deşarte şi tot de odată pentru demnitatea şi liniştea ce aţi păstrat la 28 septembrie, în faţa unei încercări nesocotite a unor oameni rătăciţi, afară din drumul legalităţii.

Ne place a crede că şi în viitor veţi fi vrednici de admirarea ce aţi insuflat Europei prin actul glorios de la 24 Ianuarie şi că bunul-simţ românesc va lumina pe toţi a se pătrunde de adevărul că o naţie se măreşte şi se întăreşte atunci numai când ea are conştiinţa îndatoririlor sale către patrie, către Guvern şi către legi.

Puterile garante au înzestrat pe ambele ţări surori cu o Convenţie ce cuprinde în sine toate elementele de o fericită propăşire. De la noi atârnă acum ca să profităm de dânsele, dezvoltându-le cu un chip potrivit stării de faţă a societăţii române şi aducând cu toţii partea noastră de activitate, de lumini şi de devotament la măreaţa lucrare a renaşterii.

Spre acest sfârşit, arătând mai întâi a noastră deplină mulţumire Ministerului trecut pentru serviciile ce a desăvârşit în folosul binelui general, şi care acum s-a retras de buna sa voinţă pentru a face loc unei nouă combinări ministeriale, am format un Cabinet menit de a susţine cu energie principiile noastre constituţionale şi spre a da mai mare garanţie de menţinerea ordinului legal, de care sunt legate înflorirea comerţului şi întemeierea creditului public, am luat în persoană comanda superioară a oştirii din ambele Principate.

A sosit acum timpul pentru tot românul de a se apropia de altarul Patriei cu mintea liberă de orice gând îndoielnic şi cu inima curată de orice patimă dezbinătoare; căci neîncrederile, defăimările, urile şi împerecherile sunt unelte fatale care aduc pieirea neamurilor.

Destulă învrăjbire au produs până acum luptele politice între români! Cauza acelor lupte lipsind astăzi, lipsească totodată şi trista dezbinare dintre ei.

Prezentul şi viitorul României o reclamă aceasta prin glasul nostru, care vă cheamă la înfrăţire, românilor! Căci, precum de la suirea noastră pe Tronurile Moldovei şi Munteniei noi nu am mai cunoscut în aceste ţări nici moldoveni, nici munteni, ci numai români, asemenea nu voim a vedea între români nici partide, nici clase înduşmănite, ci numai fii ai aceleaşi mume şi fraţi de acelaşi sânge.

În ochii noştri toţi românii sunt buni; în inima noastră sunt toţi iubiţi deopotrivă, deşi chiar unii din ei, rătăciţi de patimi violente, se expun a fi înfrânaţi şi a cădea sub asprimea legilor. Ne adresăm dar către toţi, ca adevărat Principe român, care liber de orice înrâuire voieşte prosperitatea ţării prin aplicarea înţeleaptă a Convenţiei şi mărirea Naţiei prin sincera înfrăţire a celor ce au onorul de a face parte din ea.

Mărginească-se fiecare individ sau corp social în cercul drepturilor şi îndatoririlor sale bine înţelese; pătrundă-se cu toţii de respectul ce se cuvine legilor, şi fie ţara întreagă bine încredinţată că noi vom şti menţinea ordinul legal înăuntru şi demnitatea naţională în afară.

Alexandru Ioan I
Contrasemnat: Ministrul secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine, Vasile Alecsandri
Nr. 451, anul 1859, octombrie 12


Proclamaţie către Naţiunea Română
Români!

Unirea este îndeplinită! Naţionalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreţ, dorit de generaţiile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante, şi s-a înscris în datinile naţiilor.

Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu Ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus naţia către un falnic viitor.

În zilele de 5 şi 24 ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domnitor. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.

Vă iubiţi Patria, veţi şti dar a o întări!

Să trăiască România!

Dat în Iaşi, la 11 decembrie 1861.

Alexandru Ioan I
Dimitrie Ghica, preşedintele Consiliului de Miniştri din Ţara Românească şi ministru Dinăuntru
Apostol Arsachi, ministrul Trebilor din Afară.
Alexandru Plagino, ministrul de Finanţe.
Ioan Gr. Ghica, ministrul de război.
Gheorghe Văleanu, ministrul Controlului.
Scarlat Fălcoianu, ministrul Justiţiei.
Alexandru C. Moruzi, preşedintele Consiliului de Miniştri din Moldova şi ministru al Finanţelor.
Ioan N. Cantacuzino, ministru de Interne şi ad-interim la Justiţie.
Alexandru A. Cantacuzino, ministrul Cultelor şi Instrucţiei Publice.
Leon Ghica, ministrul Trebilor din Afară.
Constantin N. Şuţu, ministrul Lucrărilor Publice.


Discursul deputatului Barbu Catargiu, rostit în Adunarea Electivă a Munteniei
Bucureşti, 11 decembrie 1861

Domnilor deputaţi,

Sunt în viaţa oamenilor evenimente de acelea în care limba omenească e în neputinţă de a exprima sentimentele ce mişcă inimile.

Evenimentul zilei de astăzi e din acelea ce nu se exprimă; toţi îl pricepem în acest minut în adâncul inimii noastre.

Unirea e săvârşită, ni s-a zis. Acest cuvânt e un cuvânt înalt; el cuprinde făgăduinţa mântuirii şi viitorul ţării. De aceea, el a circulat ca o scânteie electrică în inimile noastre ale tuturor, şi sunt încredinţat că, dacă există nemurirea sufletelor, după cum religia ne încredinţează, strămoşii noştri au simţit şi ei acea înfiorare şi cu lacrimi de bucurie ne binecuvântează din înălţimea cerurilor.

Unirea s-a făcut. Această Unire este simţită de aceste două popoare de mai mult timp decât ne putem aduce noi aminte; dar, de au simţit-o, nu s-a făcut sau, de s-a făcut, n-a ţinut decât un moment. În adevăr, încă din veacurile trecute, fură bărbaţi, care încercară împreunarea naţiilor despărţite în două. Dar fu în zadar; şi de ce aceasta, e lesne de înţeles. Pricina neizbutirii lor fură mijloacele ce întrebuinţară. Aceste mijloce erau în duhul veacurilor lor, era conchista, puterea materială. Puterea veacului în care trăim este puterea morală, a înţelepciunii, a cuvântului, a înfrăţirii, pentru unirea naţionalităţilor.

Unirea noastră dar de astăzi se face sub scutul înţelepciunii şi înfrăţirii; şi înţelepciunea ne vine de la Dumnezeu; înfrăţirea între oameni este unul dintre cele mai de căpetenie comandamente ale religiei noastre. Să zicem dar ca biserica noastră: „ceea ce Dumnezeu a unit, oamenii să nu mai îndrăznească a mai despărţi”; nu. Dar, ca să ne asigurăm contra unei asemenea primejdii, nu este destul Unirea între ţările surori; ne trebuie şi unirea între fiii ei. Aşa numai, vom consolida pentru veacuri marele fapt de astăzi; aşa numai, vom păstra locul nostru între naţiile Europei, unde ne aflăm de astăzi înscrişi. Ba din contră, acea binecuvântare a străbunilor noştri ce ne privesc din sânul veşniciei se va preface într-un blestem şi sunt în drept de a zice că acel ce

va îndrăzni de astăzi înainte a mai arunca tăciunele discordiei între noi, să aibă blestemul nostru şi al urmaşilor noştri, el va avea hula şi blestemul chiar al naţiilor ce ne privesc.

24 Ianuarie fu o zi asemenea de înfrăţire între noi; dar din nenorocire nu eram încă pregătiţi: de aceea o şi văzurăm sfâşiată a doua zi.

Atunci ne lipsea încrederea. Mai multe împrejurări ce trebuie să le dăm uitării slujiseră încă a întemeia între noi acea neîncredere. De aceea, având aceeaşi dorinţă, aceeaşi ţintă, ne aflam cu toate acestea în neunire; temerea unora şi îndrăzneala prea mare a altora se pretălmăceau într-un fel nepăstuitor, şi de aci răul dezbinării mergea crescând.

Acum ne cunoaştem mai bine. Până aci voiam toţi acelaşi lucru, numai mijloacele de a ajunge ne despărţeau.

Acum, pe drapelul nostru, înaintea căruia să fim toţi îngenunchiaţi, să scriem astăzi; „Totul pentru ţară, nimic pentru noi!”

Să trăiască România!

Să trăiască Puterile ce priveghează fericirea ţării noastre!

Să trăiască Domnitorul nostru, care sigur prin a sa stăruinţă ne-a dat mijlocul de a striga iarăşi:

Să trăiască România!

Să trăiască Domnitorul veşnic şi nedespărţit de noi!

• (Reprodus din ziarul Independenţa, Bucureşti, 12 decembrie 1861)

Steaua României în timpul lui Cuza Vodă

Proclamaţie către sătenii clăcaşi
Sătenilor!

Îndelungata voastră aşteptare, marea făgăduinţă dată vouă de Înaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenţiei, interesul patriei, asigurarea proprietăţii funciare şi dorinţa mea cea mai vie s-au îndeplinit.

Claca (boierescul) este desfiinţată pentru de-a pururea, şi de astăzi voi sunteţi proprietari liberi pe locurile supuse stăpânii voastre, în întinderea hotărâtă prin legile în fiinţă.

Megeţi dar, mai înainte de toate, la poalele Altarului şi, cu genunchii plecaţi, mulţămiţi Atotputernicului Dumnezeu, pentru că prin ajutorul Său în sfârşit aţi ajuns a vedea această zi frumoasă pentru voi, scumpă inimii mele şi mare pentru viitorul României.

De astăzi, voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre; voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşie a voastră; de astăzi, voi aveţi o patrie de iubit şi de apărat.

Şi, acum, după ce, cu braţul Celui de Sus, am putut săvârşi o asemenea mare faptă, Mă întorc către voi, spre a vă da un sfat de Domnitor şi de Părinte, spre a vă arăta calea pe care trebuie să o urmaţi, de voiţi să ajungeţi la adevărata îmbunătăţire a soartei voastre şi a copiilor voştri.

Claca şi toate celelalte legături silite între voi şi stăpânii voştri de moşii sunt desfiinţate prin plata unei drepte despăgubiri.

De acum înainte, voi nu veţi mai fi cu dânşii în alte legături decât acelea ce vor izvorî din interesul şi buna primire a unora şi a altora. Aceste legături însă vor fi pururea neapărate pentru ambele părţi. Faceţi dar ca ele să fie întemeiate pe iubire şi încredere. Mulţi şi foarte mulţi din proprietari au dorit îmbunătăţirea soartei voastre.

Mulţi din ei au lucrat cu toată inima ca să ajungeţi la această frumoasă zi, pe care voi astăzi o serbaţi. Părinţii voştri şi voi aţi văzut de la mulţi stăpâni de moşii ajutor la nevoile şi trebuinţele voastre. Uitaţi, dar zilele grele prin care aţi trecut; uitaţi toată ura şi toată vrajba; fiţi surzi la glasul acelora care vă vor întărâta în contra stăpânilor de moşii, şi, în legăturile de bună voie ce veţi mai avea de aici încolo cu proprietarii, nu vedeţi în ei decât pe vechii voştri sprijinitori şi pe viitorii voştri amici şi buni vecini. Au nu sunteţi toţi fii ai aceleeaşi ţări? Au pământul României nu este muma care vă hrăneşte pe toţi?

Stăpâni liberi pe braţele şi pe ogoarele voastre, nu uitaţi mai înainte de toate că sunteţi plugari, că sunteţi muncitori de pământ. Nu părăsiţi această frumoasă meserie, care face bogăţia ţării, şi dovediţi şi în România, ca pretutindenea, că munca liberă produce îndoit decât munca silită. Departe de a vă deda trândăviei, sporiţi încă hărnicia voastră, şi ogoarele voastre îndoit să fie mai bine lucrate, căci de acum aceste ogoare sunt averea voastră şi moşia copiilor voştri.

Îngrijiţi-vă asemenea de vetrele satelor voastre, care, de astăzi, devin comune neatârnate, şi lăcaşuri statornicite ale voastre, din care nimeni nu vă mai poate izgoni.

Siliţi-vă dar a le îmbunătăţi şi a le înfrumuseţa; faceţi-vă case bune şi îndestulătoare; înconjuraţi-le cu grădini şi cu pomi roditori.

Înzestraţi-vă satele cu aşezăminte folositoare vouă şi urmaşilor voştri. Statorniciţi mai ales şi pretutindenea şcoli, unde copiii voştri să dobândească cunoştinţele trebuitoare pentru a fi buni plugari şi buni cetăţeni. Actul din 2 Mai v-a dat la toţi drepturi; învăţaţi dar pe copiii voştri de a le preţui şi a le bine întrebuinţa.

Şi, mai presus de toate, fiţi şi în viitor ceea ce aţi fost şi până acum, şi chiar în timpurile cele mai rele, fiţi bărbaţi de pace şi de bună rânduială; aveţi încredere în Domnitorul vostru, care vă doreşte tot binele; daţi, ca şi până acum, pilda supunerii către legile Ţării, la a cărora facere aveţi şi voi de acum a lua parte; şi, în toată întâmplarea, iubiţi România, care, de astăzi, este dreaptă pentru toţi fiii săi.

Şi, acum, iubiţilor mei săteni, bucuraţi-vă şi păşiţi la munca de bună voie, care înalţă şi îmbogăţeşte; şi Dumnezeul părinţilor noştri să binecuvânteze sămânţa ce veţi arunca pe prima brazdă liberă a ogoarelor voastre.

Alexandru Ioan I
M. Kogălniceanu, N. Creţulescu, N. Rosetti Bălănescu, generalul S. Manu
Nr. 1015, la 14 august 1864

*jurnalul

CTITORI AI ROMĂNIEI/150 de ani de la Unirea Principatelor Române(6)

La 24 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional va marca acest moment aniversar prin evocarea personalităţilor care au contribuit în mod determinant la realizarea marelui act istoric. Astăzi, despre Costache Negri.

ispravnicului, devenit vel agă, Petrache Negri şi al Smarandei Donici – cu ascendenţă în vechea familie a logofătului N. Rosetti Roznovanu.

Învăţătura primară a primit-o în casa părintească. Din fragedă copilărie avea să rămână orfan de tată. După recăsătoria mamei sale cu poetul Costache Conanchi, acesta din urmă şi-a manifestat interesul generos şi sprijinul material constant faţă de adolescentul în formare. După moda vremii, tatăl adoptiv l-a dat în seama profesorilor francezi stabiliţi în Moldova. Trimis la Odessa, în 1828, elevul Costache Negri a frecventat pensionul institutorului L. Repey. La vârsta de 16 ani i-a murit prematur şi mama, de la această dată înainte rămânând în grija nemijlocită a remarcabilului om de cultură Costache Conachi, din a cărui căsătorie cu mama lui Negri rezultase o singură fiică, Caterina (Cocuţa), ce avea să se căsătorească peste ani cu vestitul Caimacam al Moldovei, Nicolae Vogoride.

Încă de la acea vârstă crudă s-a întrezărit în Costache Negri sentimentul demnităţii şi dezinteresului material funciar. Rămas fără moştenitori în linie bărbătească, C. Conachi i-a propus adopţiunea, cu tot ce decurgea din ea – un nume ilustru şi o avere, una dintre cele mai întinse.

Politicos dar ferm, tânărul Negri a refuzat tentanta propunere, hotărât să-şi păstreze numele străbun şi modesta avere rămasă de la bunii săi părinţi, între care moşioara de la Mânjina, ce va deveni locul ospitalier şi preferat pentru junimea paşoptistă.

Din toamna anului 1832, C. Conachi i-a asigurat toate cele pentru continuarea studiilor în Apusul luminat. Primul an l-a petrecut la Viena, mai mult nevoit să-şi îngrijească sănătatea ce da semne de boală, decât să se prepare metodic în vreo şcoală vieneză. Pornit spre Franţa, avea în gând să urmeze cursurile Facultăţii de Medicină. A fost, însă, mai puternic imboldul de a se dedica pentru moment cunoaşterii lumii apusene reale, peregrinând prin oraşele mari ale statelor europene, cu precădere germane şi italiene. Aproape un an întreg s-a stabilit în Neapole, fascinat de acţiunile societăţilor revoluţionare ale carbonarilor, în vederea emancipării Italiei şi, implicit, a patriei sale de origine.

Revenit în ţară, în anul 1837,n-avea să rămână prea mult timp, paşii îndrumându-l din nou către Neapole, Florenţa, Veneţia şi Paris, unde tinerimea generoasă proiecta înnoirile revoluţionare pentru o Europă prea mult întârziată în imobilismele unei orânduiri social-politice ce-şi încheiase mesajul său istoric.

În Capitala Franţei fiind, cu ocazia Carnavalului începutului de an 1839, a făcut cunoştinţă cu Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Costache Rolla – din Moldova sa iubită, cu muntenii Nicolae Creţulescu şi Ioan Em. Florescu, alături de care se va regăsi în toate înfăptuirile “generaţiei de aur” paşoptiste şi apoi unioniste.

RECUNOSCUT CA “DECANUL TINERIMII”
A revenit în ţară, pentru mai multă vreme, în anul 1841. Avea treizeci de ani, cutreierase lumea cu bune rezultate întru instruirea şi formarea sa, se distingea prin nobleţea şi înţelepciunea caracterului său – şi repede a fost recunoscut “decanul tinerimii” idolul generaţiei ieşene ce avea să contribuie în mod determinant la renaşterea naţională a românilor.

După sărbătorirea onomasticii lui Negri la 21 mai 1845, moşioara sa Mânjina a devenit lăcaş pentru tinerii revoluţionari din cele două principate române.

Împrejurările au fost de aşa natură încât Costache Negri n-a luat parte directă la mişcarea paşoptistă ieşeană din martie 1848. Se afla într-o altă călătorie pe drumurile europene. Dar cunoscut fiind de stăpânire ca un lider al noilor idei reformatoare, a trebuit să apuce şi el, împreună cu ceilalţi tineri tribuni, calea exilului – la Braşov, la Cernăuţi şi, în fine, la Paris.

După ce regimul politic din Moldova a luat un curs ceva mai permisibil pentru iconoclaştii unei lumi noi Negri a revenit la Iaşi, debutând în viaţa politică în calitatea de membru al Divanului de Apel al Moldovei. A fost, mai apoi, numit pârcălab al ţinutului Covurlui, cu reşedinţa la Galaţi – precedându-l în funcţie pe intimul său prieten Alexandru Cuza.

Revenirea pe Tronul Moldovei a Domnitorului Grigore Ghica a dus la înteţirea luptei pentru unirea celor două principate, Moldova şi Muntenia – Domnitorul însuşi fiind un sincer partizan al făuririi Statului naţional unitar român.

Costache Negri a deţinut în acea perioadă funcţia de ministru al Departamentului Lucrărilor Publice, cu care prilej s-a evidenţiat prin inspirate măsuri de propăşire a ţării.

În acele timpuri, Domnitorul Ghica l-a folosit cu succes pe Negri în timpul unor complicate negocieri internaţionale atingătoare de interesele naţionale ale ţării.

Costache Negri a fost membru fondator al societăţii Unirea, creată la 25 mai 1856, cu ajutorul căreia se căuta centralizarea tuturor acţiunilor unioniste. Negri a fost ales între cei 11 membri ai Comitetului Central al Unirii, alături de Kogălniceanu, Epureanu, Panu ş.a. – organism de coordonare a anevoioasei lupte pentru Unirea Principatelor Române.

Evenimentele precipitându-se în sensul dorit de generaţia paşoptistă, Costache Negri a fost cooptat în februarie 1857, în Comitetul electoral al Unirii menit să asigure victoria unioniştilor în alegerile pentru Divanul ad-hoc, cerut de Cancelariile Europei la conferinţele de pace care au urmat războiului Crimeii, areopagul internaţional hotărând să se facă paşi pregătitori privind doleanţele românilor vizavi de o nouă organizare politică a Principatelor Moldova şi Muntenia.

Ales deputat de Galaţi – ca şi prietenul său Al. Cuza – lui Costache Negri i s-a încredinţat conducerea efectivă a Divanului ad-hoc în calitate de vicepreşedinte, preşedinte nominal fiind după datină mitropolitul ţării.

Modest şi clarvăzător în noianul evenimentelor ce se precipitau de la o zi la alta, Negri n-a dorit să fie înscris pe lista candidaţilor la Domnie, lăsând cale liberă colonelului Alexandru Cuza, urcat pe Tronul domnesc al lui Ştefan cel Mare, la 5 ianaurie 1859.

De aci înainte începe activitatea de iscusit diplomat pro-Unirea deplină a celor două Principate Române. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza – cunoscându-i calităţile de neîntrecut negociator şi însuşirile frumoase ale caracterului său – l-a numit agentul său diplomatic perpetuu la Constantinopol – centrul internaţional de pertractare a ideilor Împăratului Napoleon al III-lea cu privire la noul destin politic al românilor.

Lupta diplomatică a fost acerbă, trebuia să afişezi o răbdare ieşită din comun pentru ca să urneşti inerţiile unui sistem diplomatic devenit anacronic, spre a reuşi să convingi asupra cauzelor vitale şi nobile ale românilor.

S-A RETRAS DIN VIAŢA POLITICĂ DUPĂ AUTOEXILUL LUI CUZA
Între meritele incontestabile ale lui Costache Negri, se numără recunoaşterea dublei alegeri pe tronurile româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza; recunoaşterea Unirii definitive, la 11 Decembrie 1862, prin care s-a fondat România; rezolvarea cu bine a sinuoasei probleme internaţionale iscată prin secularizarea averilor mănăstireşti; admiterea de Puterile Garante şi Suzerană a preparativelor loviturii de stat de la 2 mai 1864, prin care Cuza Vodă a dat o Constituţie naţională României; iar prin reformele agrară şi electorală a pus adevărate şi solide baze tânărului Stat naţional modern român.

Obosit şi mâhnit de modul în care s-a produs abdicarea silită a Domnitorului pe care l-a iubit şi l-a servit cu credinţă ca pe un frate scump, Costache Negri s-a retras cu totul din viaţa politică după autoexilul lui Cuza Vodă. S-a retras în liniştea patriarhală a căsuţei din Târgu-Ocna, fără să poată fi capacitat revenirii în arena politică, nici de vizita proaspătului Domnitor Carol de Hohenzollern, nici de stăruinţele unor alţi prieteni dragi, Kogălniceanu şi Alecsandri care n-au rezistat tentaţiei de a-şi servi, în felul lor, în anii deplinei maturităţi creatoare, ţara şi interesele ei majore.

După ce a fost de faţă la înmormântarea regească de la Ruginoasa, a Prinţului Unirii, Costache Negri abia mai făcea rare vizite Doamnei Elena Cuza sau încercatului său amic Vasile Alecsandri.

S-a stins din viaţă pe când se afla în puterea vârstei, 64 de ani, la 28 septembrie 1876.

Cel care ar fi putut să fie Domnitor, prim-ministru sau Preşedinte al Parlamentului în ţara sa mult venerată – a preferat să fie doar marele consilier al întâiului Domnitor al României, încredinţat că aceasta era menirea lui, să facă ce ştie el mai bine pentru devenirea şi dăinuirea sacrei idei a Unirii românilor.

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei

*jurnalul

CTITORI AI ROMĂNIEI/150 de ani de la Unirea Principatelor Române(5)

La 24 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional va marca acest moment aniversar prin evocarea personalităţilor care au contribuit în mod determinant la realizarea marelui act istoric. Textele sunt extrase din enciclopedia „Oameni politici români”, elaborată de istoricul Stelian Neagoe. Astăzi, despre Constantin Bosianu şi Nicolae Creţulescu.

Constantin Bosianu s-a născut la 10 februarie 1815, în Bucureşti. A fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (26 ianuarie-14 iunie 1865); preşedinte al Senatului României, în perioada 29 mai-15 noiembrie 1879, Guvernul Ion C. Brătianu. Ministru de Interne (26 ianuarie-14 iunie 1865), în propriul Guvern. Paharnicul Andrei Bosianu, tatăl, – urmaş al unor boieri de neam vechi – a ales pentru instrucţia fiului său Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti. Absolvent al prestigioasei şcoli, o vreme a fost slujbaş în administraţia publică, ajungând ierarhic până la funcţia de şef al Serviciului Controlului Obştesc din Departamentul Finanţelor. Fusese, pe rând: contabil la Creditul Agricol din Caracal, contabil la Serviciul Statistic din Ministerul Domeniilor, şef de birou în Serviciul Contabilităţii din Ministerul Domeniilor, referendar la Înalta Curte de Conturi. Beneficiar al unei burse, şi-a continuat studiile la Anvers şi la Paris, cu licenţa în Litere la Sorbona (1874) şi doctoratul în Drept (1851). Conferenţiar de Contabilitate, la Şcoala Centrală de Agricultură. Profesor de Drept roman, la Şcoala Specială ce fiinţa sub auspiciile Colegiului „Sf. Sava” (1851). Director al Eforiei Şcoalelor (1852). Director al Departamentului Dreptăţii (Justiţiei de mai târziu), 1856-1857.

A VOTAT DUBLA ALEGERE A LUI CUZA
Unionist fervent, în anul 1857 a editat periodicul România şi a fost cooptat vicepreşedinte al Comitetului Central al Unirii, cu sediul în Bucureşti. La 24 ianuarie 1859, în calitatea sa de membru al Adunării Elective a votat pentru dubla alegere a lui Alexandru Cuza pe Tronurile reunite ale Moldovei şi Munteniei. Facultatea de Drept din Bucureşti l-a prenumărat printre profesorii săi de incontestabilă autoritate (începând cu anul 1859). Domnitorul Alexandru Ioan I. Cuza i-a apreciat cum se cuvenea însuşirile profesionale şi politice, numindu-l membru al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (1862), apoi vicepreşedinte al Consiliului de Stat (în anul 1864). Încă de pe vremea când partidele politice îşi proiectau programele şi formele organizatorice, a optat pentru partida liberală născând, ca senator (din 1867) şi ca deputat (din 1869). A deţinut o seamă de funcţii cu caracter obştesc sau profesional: decan al Baroului de Ilfov (1871-1873); două săptămâni primar al Capitalei (decembrie 1878); preşedinte al unor importante Societăţi – cea Juridică, cea pentru Învăţătura Poporului Român, cea a Corpului Didactic. Academia Română l-a ales membru de onoare la 30 iunie 1879. Prestigiul său ştiinţific de mare jurist l-a propulsat în înalte demnităţi politice şi de stat. Constantin Bosianu a fost un liberal moderat care n-a dorit cu tot dinadinsul să imite avânturile şi dezamăgirile liderilor politici, contemporani, înnăscuţi sau făcuţi. A murit la 21 martie 1882, în Bucureşti.

NICOLAE CREŢULESCU, AUTORUL MEMORIULUI PRO UNIRE
Nicolae Creţulescu (Kretzulescu) s-a născut la 1 martie 1812, în Bucureşti. Ministru de Interne: 27 martie-6 septembrie 1859, în Guvernul de la Bucureşti condus de fratele său, Constantin Al. Creţulescu; 6 septembrie- 11 octombrie 1859, 24 iunie 1862-11 octombrie 1863, 30 ianuarie-11 februarie 1866 – în guvernele conduse de el însuşi. Preşedinte al Consiliului de Miniştri de la Bucureşti, în intervalul 6 septembrie-11 octombrie 1859. Preşedinte al Consiliului de Miniştri al României, în două rânduri: 24 iunie 1862-11 octombrie 1863; 14 iunie 1865-11 februarie 1866. Preşedinte al Senatului României (13 decembrie 1889-9 iunie 1890), Guvernul George Manu. Al treilea copil al marelui logofăt Al. Creţulescu şi al Anicăi, născută Câmpineanu. Şi-a început învăţătura în casa părintească, îndrumat de dascăli greci; a luat, de asemenea, lecţii de franceză. Concomitent cu instrucţia, a ocupat diferite dregătorii (din anul 1832): registrator la secţia civilă a Curţii de Apel, comisar la Departamentul din Lăuntru (Năuntru) – Ministerul de Interne (1833). Din anul 1834 s-a aflat la Paris, unde şi-a trecut Bacalaureatul, a studiat apoi Medicina, obţinând doctoratul, în anul 1839, la Universitatea din Nantes. Reîntors la Bucureşti, a funcţionat ca medic pentru culoarea de Negru (Sectorul) din Capitală (din februarie 1840). În Spitalul bucureştean Colţea a deschis o modestă şcoală de chirurgie, la care a predat lecţii de Anatomie (1842). A trecut mai apoi medic la Spitalul Pantelimon (1847). Participant la evenimentele revoluţionare paşoptiste. Trimis în Ungaria pentru punerea bazei unei înţelegeri româno-ungare, îndreptată împotriva Rusiei ce sta să intre în Principate şi să înăbuşe revoluţia. Guvernul provizoriu l-a nominalizat în Comisia pentru pregătirea Constituţiei (domeniile şcoli şi lucrări publice); a îndeplinit şi însărcinarea de inspector administrativ „revoluţionar” peste şapte judeţe ale Munteniei. Pentru a scăpa de iminenta arestare, după înăbuşirea revoluţiei, s-a refugiat la Paris, iar de aici a trecut la Constantinopol şi a desfăşurat activitatea de medic la cazarma Kuleli. Socotit unul dintre participanţii mai puţin remarcaţi în Revoluţia de la 1848, Nicolae Creţulescu a fost lăsat liber să revină în ţară, în iulie 1849. Trei ani a funcţionat ca medic primar la Spitalul Colţea (1851-1854). În timpul Căimăcămiei lui Alexandru Dimitrie Ghica, a fost numit director la Departamentul din Lăuntru; curând după încetarea din viaţă a titularului, lui N. Creţulescu fiindu-i încredinţat interimatul acelui important departament. A avut funcţii de seamă în Justiţie: membru al Curţii de Apel (1855), al Înaltei Curţi de Justiţie (1856). În fine, a fost titular al Ministerului de Finanţe, în perioada 23 octombrie 1857-29 octombrie 1858. Din situaţia de
Înalt funcţionar al statului, n-a manifestat interes pentru amnistierea foştilor paşoptişti exilaţi. Slăbiciune atenuată, prin cunoscutul său Memoriu pro Unire, adresat marilor Puteri. După alegerea Domnitorului Moldovei şi pe Tronul Munteniei, Nicolae Creţulescu a deţinut – pe lângă preşedinţia Consiliului de Miniştri şi portofoliul Ministerului de Interne – încă o serie de interimate: la Ministerul Afacerilor Străine: (1 septembrie-10 octombrie 1859); la Ministerul de Justiţie (5-27 septembrie 1862); la Ministerul Lucrărilor Publice (10-15 decembrie 1862); din nou la Justiţie (30 decembrie 1862-14 iunie 1863; 8-15 august 1863). În marele Guvern condus de Mihail Kogălniceanu a fost numit Ministru al contopitelor Ministere de Justiţie şi Culte (19 iulie 1864-21 ianuarie 1865). A deţinut interimatul la preşedinţia Consiliului de Miniştri, la ministerele Internelor, Agriculturii şi Lucrărilor Publice pe când titularul M. Kogălniceanu s-a aflat în „călătoria de lucru” din Oltenia (16-28 august 1864). În ultimul Guvern pe care l-a condus, premierul N. Creţulescu a ocupat şi portofoliul Ministerului de Finanţe (24 iunie 1865-30 ianuarie 1866).

DE LA CUZA VODĂ, LA CAROL I
După lovitura de stat de la 10/11 februarie 1866, Locotenenţa Domnească l-a ţinut sub atentă observaţie pe ultimul premier al lui Cuza Vodă; a fost trimis în judecata Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cele din urmă a fost scos de sub acuzaţie şi lăsat slobod să se reintegreze în viaţa politică. A devenit, rând pe rând, deputat, senator, demnitar guvernamental. Ministru de Justiţie (11 martie-8 iunie 1871), ministru al Lucrărilor Publice (11 martie 1871-15 decembrie 1872, cu un interimat între 11 martie-8 iunie 1871), în prima parte a guvernării conservatoare de patru ani, condusă de Lascăr Catargiu. Ulterior, a fost numit agent diplomatic al României la Berlin (15 decembrie 1873-1 mai 1876). În timpul războiului pentru neatârnare (1877-1878), a organizat un spital în incinta conacului său de la Leurdeni, pe care l-a pus la dispoziţia Armatei române. Ion C. Brătianu l-a inclus printre membrii Guvernului său de 12 ani, repartizându-i Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (11 iulie 1879-21 ianuarie 1880). Trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Roma (22 ianuarie 1880-25 iulie 1881), la Petersburg (25 iulie 1881-10 aprilie 1886), la Paris (15 noiembrie 1891-29 ianuarie 1893). Membru titular al Societăţii Academice Române (din 9 septembrie 1871); preşedinte al Societăţii Academice Române (18 august 1872-16 august 1873); preşedinte al Academiei Române (29 martie 1895-1 aprilie 1898). A mai fost şi preşedinte al Secţiunii Ştiinţifice a academicului for (1874-1882; 1889-1893). N. Creţulescu a fost un om politic care a pus mai presus de persoana sa interesele naţionale majore ale patriei sale. El poate fi considerat – la o repede evaluare – un oportunist şi un adaptabil, un deductibil pentru toate regimurile politice – de la moderaţia paşoptistă şi loialitatea faţă de Cuza Vodă la trecerea spre Lascăr Catargiu, Ion C. Brătianu şi Domnitorul Carol I. În fond, însă, neînregimentat politic, s-a dovedit a fi un bun organizator, care atât cât i-a stat în putinţă a gestionat onorabil administraţia ţării, cu deosebire în perioadele când a fost prim-ministru şi ministru de Interne. A murit la 26 iunie 1900, în Leurdeni, judeţul Muscel. Deşi fraţi, la Constantin se poate vorbi fără păcat de o adversitate acumulată faţă de Cuza Vodă, ce s-a transformat în „trădare”; pe când la Nicolae se observă strădania de a luneca printre oameni şi evenimente, cu riscul şifonării consecvenţei politice, însă mereu cu privirea ţintită către menţinerea ordinii, legalităţii şi spre propăşirea ţării.

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei

*jurnalul

CTITORI AI ROMĂNIEI/150 de ani de la Unirea Principatelor Române(4)

La 24 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional va marca acest moment aniversar prin evocarea personalităţilor care au contribuit în mod determinant la realizarea marelui act istoric. Textele sunt extrase din enciclopedia „Oameni politici români”, elaborată de istoricul Stelian Neagoe. Astăzi, despre Ion C. Brătianu.

Ion C. Brătianu s-a născut la 2 iunie 1821, în Piteşti. A fost Ministru de Interne, în mai multe rânduri: 1 martie-4 august 1867, în Guvernul Constantin Al. Creţulescu; 13 noiembrie 1867-12 august 1868, în Guvernele conduse de Ştefan Golescu, respectiv, Nicolae Golescu; 27 ianuarie 1877-26 mai 1878; 25 noiembrie 1878 -5 iulie 1879; 25 ianuarie-1 august 1882; 23 iunie 1884-29 aprilie 1887, în Guverne conduse de el însuşi. Preşedinte al Adunării Deputaţilor, în sesiunea legislativă 18 noiembrie 1868-29 ianuarie 1869, Guvernul Dimitrie Ghica. Preşedinte al Partidului Naţional Liberal, din 24 mai 1875 şi până la 4 mai 1891. Preşedinte al Consiliului de Miniştri, vreme de 12 ani (24 iulie 1876 -20 martie 1888), cu un scurt interimat al fratelui său Dumitru (din 10 aprilie la 9 iunie 1881).

Tatăl – stolnicul Constantin (Dincă) Brătianu – şi mama sa – născută Tigveanu – au căutat să dea o instrucţie temeinică fiilor lor. După ce a absolvit cursurile şcolii lui D. Simonide din Piteşti, adolescentul Ion Brătianu a fost dat la învăţătură militară, ajungând în aprilie 1838 la gradul de praporcic. Trimis la Paris, în anul 1841, a urmat cursurile Şcolii Politehnice dar a audiat şi prelegerile marilor filoromâni Jules Michelet şi Edgar Quinet, la vestitul College de France. Aidoma fratelui său mai mare, precum şi a celorlalţi tineri studioşi din generaţia sa, s-a remarcat în acţiunile desfăşurate în cadrul Societăţii studenţilor români de la Paris (1845), „Însocierii Lazariene” (1847) pentru promovarea instrucţiunii publice în Principatele Române. Şi tot asemeni fratelui său s-a înscris în cele două loji masonice ale radicalilor francezi – „l’Athenee des Etranges” şi „La Rose du parfait silence” – ajungând şi el până la gradul de maestru.

După experienţa trăită pe viu în evenimentele paşoptiste de la Paris, a venit în ţară şi s-a angajat de la început în revoluţia din Muntenia: a figurat ca membru în Comitetul revoluţionar de la Bucureşti, a fost secretar al Guvernului revoluţionar provizoriu, prefect al Poliţiei Capitalei.

Mişcarea revoluţionară paşoptistă fiind înfrântă prin pătrunderea în ţară a trupelor ruseşti, I.C. Brătianu şi ceilalţi tovarăşi de ideal au trebuit să traverseze o prelungită perioadă a exilului. Stabilit la Paris s-a încadrat în pleiada tinerilor apostoli români care au propovăduit cu ardoare şi eficienţă cauza naţională, unionistă a românilor, în faţa instanţelor oficiale şi opiniei publice europene.

În iulie 1857, în cea mai mare parte proscrişii paşoptişti au fost lăsaţi liberi să se întoarcă în ţară. În privinţa lui Ion C. Brătianu, nu înainte de a fi avut de-a face cu justiţia franceză (în anii 1853-1856), din cauza implicării sale într-un complot ce-l avea drept ţintă pe Împăratul Napoleon al III-lea.

MEMORIU PENTRU CUZA VODĂ
Revenit în ţară, Brătianu n-a întârziat să se angajeze în campania electorală desfăşurată în vederea constituirii Divanului ad-hoc, dătător de seamă pentru dorinţele românilor exprimate în faţa marilor Puteri ale Europei. A fost membru al acelui Parlament democrat sui generis şi a contribuit în mod determinant la punerea în acte oficiale a dreptelor doleanţe româneşti. I.C. Brătianu a făcut parte şi din Adunarea Electivă care a votat dubla alegere a lui Cuza Vodă ca Domnitor al Principatelor Unite.

La 1859, Ion C. Brătianu era stăpânit de ideile liberalismuui radical, pe care i le întreţinea cu fervoare prietenul său C.A. Rosetti. Aşa se explică reţinerile liberalului moderat Cuza Vodă faţă de prea repedea implicare a liberalilor radicali în afacerile Principatelor Române, intrate în febra Unirii definitive.

Când Cuza Vodă a poposit pentru prima oară la Bucureşti, Ion C. Brătianu l-a întâmpinat cu un elaborat memoriu ce cuprindea punctul său de vedere asupra dezvoltării imediate şi de perspectivă a României. Domnitorul n-a marşat. Mai mult, chiar. Cât timp a ocupat Tronul ţării, nu i-a încredinţat niciodată formarea Guvernului, deşi în cei şapte ani de Domnie a schimbat peste 15 Cabinete. Abia dacă a prins portofoliul Finanţelor în Guvernul de o lună şi jumătate, de la Bucureşti, condus de Nicolae Golescu.

Conştient de valoarea sa politică (încă nematurizată complet, totuşi), ofensatul Ion C. Brătianu s-a regăsit cap de listă în „monstruoasa coaliţie” din februarie 1866. Dacă nu l-au lăsat complotiştii pe Cuza Vodă să predea el însuşi Domnia în mâinile unui Principe străin Ion C. Brătianu s-a grăbit să ia el această iniţiativă, înrâurind în chip decisiv aducerea Principelui Carol Hohenzollern-Sigmaringen pe locul detronatului Prinţ al Unirii. Şi ca un făcut, când Brătianu şi Rosetti au avut surpriza să constate şi să se izbească de puternica personalitate a noului Domnitor, au încercat să repete „pozna” de la 10/11 februarie 1866, încurajând ridicola „revoluţie de la Ploieşti” (august 1870) şi alte manifestări anticarliste.

Numai că expresia „anii cuminţesc” nu este doar vorbă în vânt pentru caracterele puternice. Ion C. Brătianu a avut tăria să se desprindă de făcăturile conjuraţilor de tot soiul şi să devină un bărbat de Stat „curajos numai în cele bine chibzuite”. Aşa s-a putut forma şi a putut rezista, ani şi ani, tandemul Regele Carol – premierul I.C. Brătianu.

TRAIECTORIE MEREU ASCENDENTĂ
Reluând firul cronologic, să consemnăm că I.C. Brătianu a avut o traiectorie mereu ascendentă din 1866 înainte, atât ca om politic cât şi ca bărbat de Stat. Membru influent al Constituantei din 1866, care a dat românilor o Constituţie pentru 50 de ani. Apoi, deputat sau senator în toate legislaturile de până în anul 1888. Ministru al Diferitelor Departamente: de Finanţe (11 mai-13 iulie 1866), în Guvernul Lascăr Catargiu, (27 octombrie 1867-16 noiembrie 1868), în Guvernele conduse de Ştefan Golescu şi, respectiv Nicolae Golescu, (27 aprilie-23 iulie 1876), în Guvernul Manolache Costache Epureanu, (24 iulie 1876-27 ianuarire 1877, 15 iulie 1880-9 aprilie 1881), în Guverne conduse de el însuşi. Ad-interim la Ministerul de Război (12 august-16 noiembrie 1868; 20 august 1877-16 martie 1878; 25 noiembrie 1878 -7 ianuarie 1879; 9 iunie-30 noiembrie 1881; 13 ianuarie-20 februarie 1886 şi 5 noiembrie 1887-10 martie 1888) ş în Guvernul Nicolae Golescu şi în cele conduse de el însuşi. Titular la Ministerul de Război (1 decembrie 1881-24 ianuarie 1882); 1 august 1882-22 ianuarie 1884); la Ministerul Lucrărilor Publice (26 martie-24 noiembrie 1878; 11 iulie 1879-23 octombrie 1880; ad-interim la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (31 octombrie-24 noiembrie 1878); ad-interim la Ministerul de Interne (17 aprilie-14 mai 1880); ad-interim la Ministerul Afacerilor Străine (28 octombrie-15 decembrie 1885); ad-interim la Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor (17 octombrie-28 aprilie 1887) – toate în Guvernele conduse de el însuşi.

Este considerat, alături de C.A. Rosetti şi de Dumitru Brătianu, fondator (din anul 1875) al Partidului Naţional Liberal-PNL. Copreşedinte al PNL împreună cu C.A. Rosetti, de care s-a despărţit după anul 1883, pentru flagrantă nepotrivire de păreri în diriguirea treburilor Statului naţional modern român.

Însuşirile intelectuale alese şi substanţialele sale merite politice i-au adus recunoaşterea de către Academia Română, al cărui membru de onoare a fost ales la 19 martie 1885.

Într-un alt plan este de menţionat că a fost şi ţinta a două atentate, din fericire nereuşite.

Pagini dense şi măreţe a înscris Ion C. Brătianu în cartea de istorie a neamului. Nu i se poate tăgădui nicicum priceperea în administrarea ţării, în procesul de însănătoşire a finanţelor Statului şi în dezvoltarea social-economică a României. A fost primul şi cam singularul ministru de război, civil, din epocă şi de mai târziu chiar. A prezidat cu inspiraţie şi competenţă marile şi istoricele evenimente naţionale, culminate cu războiul pentru cucerirea independenţei de Stat absolute. A avut bucuria rotunjirii de pământ românesc în părţile dobrogene şi lichidarea oneroasei afaceri Strousberg – dar şi tristeţi legate de pierderea silnică a sudului Basarabiei, de imixtiunea mai marilor lumii în treburile interne ale României şi de ingratitudinea unor contemporani, care poate că nu-l urau, dar cu siguranţă se temeau de atotputernicia sa.

AMURGUL CTITORULUI DE VOCAŢIE
A existat o scurtă eclipsă în lunga-i guvernare. Reminiscenţe republicane nerisipite întrutotul l-au decis să se retragă de la Guvern tocmai în fastele momente ale proclamării Regatului Român şi încoronării Regelui Carol I. Nedumeriţilor le-a lăsat să înţeleagă cum că ar fi fost plictisit de iniţiativa Parlamentului pentru solemnităţile regale din 10 Mai 1881, lipsindu-l pe primul-ministru de rostuirea acelor acte de care doar o dată în viaţă poţi să ai parte.

Ion C. Brătianu a întârziat prea mult la postul de comandă a Statului, pentru ca să nu aibă un sfârşit trist. Anotimpuri treceau unele după altele, deceniile se întretăiau între ele, departe în lume şi primprejur se făceau şi se desfăceau atâtea, numai Ion C. Brătianu nu mai părăsea puterea. „Mamelucii” din preajmă-i, interesaţi, ajunseseră să creadă că Regele îl hărăzise să fie prim-ministru pe viaţă. În anii deplinei maturităţi, I.C. Brătianu s-a dovedit un mare bărbat de Stat. Bătrâneţele ce cochetau de-acum cu evoluţionismul prudent, par a ne înfăţişa un mare om înfrânt.

Chestiune de imagine, numai. Fiindcă la anul 1888 proiecţiile programatice ale autoritarului bărbat de stat erau deja puse în operă. Făcuse istorie. Teama de-a nu se strica nimic din splendidul edificiu statal, i-a impus grija pentru conservarea binelui, ştiut fiind că de cele mai multe ori mai binele este răul binelui. Pe termen scurt, bătrânul Brătianu a avut de înfruntat reflexele pizmaşe din cotidian. În eternitate, a dus cu el imaginea ctitorului de vocaţie.

Ion C Bratianu a murit la 4 mai 1891, în casa sa de la Florica – Argeş.

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei

*jurnalul

CTITORI AI ROMÂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române(3)

La 24 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional va marca acest moment aniversar prin evocarea personalităţilor care au contribuit în mod determinant la realizarea marelui act istoric. Textele sunt extrase din enciclopedia „Oameni politici români”, elaborată de istoricul Stelian Neagoe. Astăzi, despre Anastasie Panu şi Christian Tell.Anastasie Panu s-a născut în anul 1810, în Iaşi. A fost preşedinte al Consiliului de Miniştri de la Iaşi în perioada 17 ianuarie-23 octombrie 1861. Studiile şcolare primare şi cele superioare le-a urmat la Iaşi.
Mulţi ani a trăit în Huşi; membru (din anul 1845) al Tribunalului Huşi, mai apoi preşedinte al acestuia.
Susţinător al candidaturii la deputăţie a lui Lascăr Rosetti – împotriva voinţei domnitorului Mihail Sturdza –, Panu a fost destituit din magistratură şi închis pentru trei luni în cazarma de la Galaţi.
Amestecat în anemica mişcare paşoptistă de la laşi, Anstasie Panu a fost iarăşi arestat. După înlocuirea lui M. Sturdza pe tronul Moldovei, Panu şi-a stabilit domiciliul în Iaşi, iar noul domnitor, Grigore Alexandru Ghica, l-a numit director (din anul 1852), apoi ministru ad-interim al Ministerului Justiţiei. Vornicul A. Panu a fost un timp membru al Divanului Domnesc (1856). Unionist entuziast. Membru fondator al Comitetului Electoral Central – Iaşi, februarie 1857. Deputat activ în timpul dezbaterilor unioniste din cadrul Divanului ad-hoc al Moldovei (1857).UN IDEALIST PLIN DE ENERGIE
Membru al Căimăcămiei de Trei (octombrie 1858-5 ianuarie 1859), ca locţiitor al logofătului Dreptăţii, având posibilitatea să impulsioneze pregătirile pentru Unirea Principatelor Române. Deputat pro-colonelul Alexandru Cuza, în şedinţa istorică a Adunării Elective a Moldovei din 5 ianuarie 1859. Preşedinte al Adunării Elective de la Iaşi, în prima parte a domniei lui Cuza Vodă. Deputat în Parlamentul României (începând din anul 1862). Bolnav incurabil, Panu a încetat din viaţă în anul 1867, în drum spre un sanatoriu din Viena. Anastasie Panu s-a manifestat ca un idealist plin de energie pe tot parcursul complexului proces care a dus la Unirea Principatelor şi făurirea României. S-a implicat cu toată dăruirea în acţiunile politice şi activităţile publice consacrate făuririi statului naţional român modern, sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan I.Cuza.

CHRISTIAN TELL, ADEPTUL TACTICII LEGALISTE
Christian Tell s-a născut la 12 ianuarie 1808, în Braşov. A fost locotenent domnesc, 28 iulie-13 septembrie 1848, în timpul Revoluţiei paşoptiste din Muntenia. A fost elev al lui Gheorghe Lazăr, la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti. Înrolat în unităţile de panduri, în războiul ruso-otoman din anii 1828-1829. Apoi a intrat iuncăr în armata naţională din Muntenia din anul 1830. Dovedind reale aptitudini militare, a fost înaintat la gradul de căpitan (în anul 1836), polcovnic comandir (în anul 1837) şi maior (la anul 1841), comandant al Batalionului 1, cu garnizoana în oraşul Giurgiu.
Idealist şi patriot luminat, Tell a activat în Societatea Filarmonică (în anii 1837-1838), s-a aflat printre membrii societăţii secrete „Frăţia” (în anul 1843) – cu un rol important în pregătirea Revoluţiei de la 1848.

Christian Tell a fost unul dintre principalii organizatori şi conducători militari ai Revoluţiei paşoptiste în Muntenia. Semnatar al Proclamaţiei de la Islaz, judeţul Romanaţi, la 19 iunie 1848, ce da semnalul acţiunii revoluţionare şi în care se preconizau a fi înfăptuite: „independenţa administrativă şi legislativă, pe temeiul tratatelor lui Mircea şi Vlad V. şi neamestecul nici unei puteri din afară în cele într-ale sale”; „egaliatea drepturilor politice”, „emanciparea şi împroprietărirea ţăranilor”; „desfiinţarea robiei”. Recunoscut ca un om de acţiune şi bun militar, în zilele Revoluţiei a fost înaintat la gradul de colonel şi, în mod excepţional, la cel de general, fiind desemnat ca un fel de şef militar, în cadrul noilor structuri instituţionale. Membru al Guvernului revoluţionar vremelnicesc (provizoriu), 13 iunie-28 iulie 1848, şi al Locotenenţei Domneşti, instituită în locul Guvernului provizoriu de trimisul sultanului, Suleyman Paşa.

În vederile lui Chr. Tell, armata şi nou-creata gardă naţională reprezentau un element de „statornicire”. De asemenea, luând în calcul covârşitoarele forţe imperiale intervenţioniste în ţară, el n-a îmbrăţişat ideea rezistenţei armate cu orice preţ. După cum nu consiliase nici pentru măsuri revoluţionare interne repezi; a fost, mai degrabă, adeptul tacticii legaliste într-un proces evoluţionist, fără seisme sociale destabilizatoare.

NEVOIT SĂ SE EXILEZE
O dată cu pătrunderea trupelor ţariste şi otomane în Muntenia, pentru a înăbuşi Revoluţia, generalul Tell a fost scos din serviciul militar şi nevoit să se exileze; a mers, prin Transilvania, la Paris, şi de acolo la Constantinopol; datorită atitudinii sale de moderator, manifestată în timpul evenimentelor paşoptiste, sultanul Abdul Medjid i-a acordat o pensie şi i-a îngăduit să rămână în Insula Chiros vreme de nouă ani.
Când a izbucnit războiul Crimeii (1853), Christian Tell a dorit să se înroleze într-o legiune română, cu care să ia parte efectiv la lupte de partea coaliţiei antiţariste, însă proiectata unitate militară nu s-a îngăduit să ia fiinţă.

Tell a revenit în ţară în iulie 1857 şi s-a angajat cu entuziasm în acţiunile unioniste, ajunse la ordinea zilei după războiul Crimeii şi Pacea de la Paris – evenimente epocale în urma cărora organizarea viitoare a Principatelor Române devenise o chestiune de însemnătate europeană. Participant activ la lucrările Divanului ad-hoc de la Bucureşti, în anul 1857. Deputat în Adunarea Electivă care a aclamat pe alesul Moldovei, colonel Alexandru Cuza, domnitor şi al Munteniei, la 24 ianuarie 1859. Membru în Comisia Centrală (Parlamentul) de la Focşani în anii 1859-1861.

În timpul domniei lui Cuza Vodă a fost titular la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, perioada 30 decembrie 1862-26 mai 1863, în Guvernul Nicolae Creţulescu. Uşor influenţabilul cuzist (de până atunci) şi-a dat adeziunea la lovitura de stat din 10/11 februarie 1866. Christian Tell a fost deputat în Constituanta din 1866, ministru – în primii ani ai domniei lui Carol I. Titular la Ministerul de Război, 11-14 martie 1871; din nou la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, 14 martie 1871-7 aprilie 1874; ad-interim la Ministerul de Justiţie, 31 martie-15 octombrie 1873 – cu toate în Guvernul Lascăr Catargiu; titular la Ministerul de Finanţe, 4-16 aprilie 1876, în Guvernul condus de generalul Ioan Em. Florescu.

GENERAL REVOLUŢIONAR
Din activitatea sa de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice ne-a rămas îndeosebi legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor şi pentru constituirea Sfântului Sinod – elaborată după modelul rusesc. Christian Tell a fost încă un general făcut într-un timp revoluţionar şi rămas fără armată. De fapt, nici n-a mai perseverat în cariera militară. Trecând cu nonşalanţă de la liberalii moderaţi la conservatori, s-a mulţumit să poarte titlul onorific de general, aură care i-a hrănit orgoliul şi cu care a trecut fălos prin Guvernele României Mici. Christian Tell a murit la 12 februarie 1884, în Bucureşti. Moderaţia, dar şi oscilaţiile în acţiuni, pe de o parte, precum şi felul său franc de a fi în viaţa de toate zilele, pe de altă parte, i-au frânat o ascensiune politică rămasă, astfel, doar virtuală.
Se poate spune că bravul general Tell a fost un revoluţionar de factură ceva mai specioasă…
Notă: intertitlurile aparţin redacţiei.

*jurnalul

CTITORI AI ROMÂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române(2)

La 24 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional va marca acest moment aniversar prin evocarea personalităţilor care au contribuit în mod determinant la realizarea marelui act istoric. Textele sunt extrase din enciclopedia „Oameni politici români”, elaborată de istoricul Stelian Neagoe. Astăzi, despre C.A. Rosetti şi Nicolae Rosetti-Bălănescu.C A Rosetti s-a născut la 2 iunie 1816 în Bucureşti. A fost Preşedinte al Adunării Deputaţilor în mai multe legislaturi; 25 iunie 1876-28 marite 1877; 17 aprilie 1877-26 mai 1878 şi 15 noiembrie 1878-25 martie 1879; 30 mai 1879-9 iunie 1881; 16 mai-17 octombrie 1883 – toate în timpul guvernării naţional-liberale prezidate de I.C. Brătianu; ministru de Interne, 26 mai-17 noiembrie 1878 şi 9 iunie 1881-25 ianuarie 1882, în Guvernul I.C. Brătianu.

Descendent din două vechi familii româneşti– Rosetti, după tată, şi Obedeanu, după mamă. Primele învăţături le-a primit în casa părintească, sub îndrumarea unor preceptori particulari. Apoi, a frecventat cursul de limba franceză predat de J.A. Vaillant la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti. La vârsta de 16 ani a intrat în armată, praporcicul Rosetti devenind adjutant al Domnitorului Alexandru Dumitrie Ghica, funcţie din care a demisionat după trei ani, în 1836.

Prezenţă activă în viaţa culturală a ţării. Membru fondator al Societăţii Filarmonice, al Teatrului Naţional din Bucureşti. Şi-a probat calităţile de actor, a scris versuri şi a făcut traduceri din autori francezi şi englezi. În asociere cu Eric Winterhalder, Rosetti a pus bazele unei tipografii şi a deschis o librărie.

S-a numărat printre întemeietorii societăţii secrete „Frăţia” (1843).

În anul 1842 era şef al Poliţiei oraşului Piteşti. De unde a trecut preşedinte al Tribunalului comercial din Bucureşti.

Au urmat câţiva ani de studiu în capitala Franţei. A frecventat cursurile lui Edgar Quinet, Jules Michelet şi Adam Mickiewicz, de la Colege de France. S-a iniţiat în practica masonică, activând în lojile „l’Athenee de Etrangers” şi „La Rose du parfait silence”. A participat la constituirea Societăţii studenţilor români de la Paris, în decembrie 1845.

Implicat direct în revoluţia paşoptistă din Muntenia. Membru al Comisiei executive din cadrul Comitetului revoluţionar, având răspunderea pentru acţiunile revoluţionare din Bucureşti. Prefect al Poliţiei Capitalei (de la 11 iunie 1848), secretar al guvernului provizoriu, director în Ministerul din Năuntru în timpul scurtului mandat al Locotenenţei Domneşti, gazetar-patron al ziarului revoluţionar Pruncul Român. După înăbuşirea revoluţiei, C.A. Rosetti a devenit unul dintre fruntaşii emigraţiei române din Occident. A editat două gazete: România Viitoare şi Republica Română. A dezvoltat legăturile politice şi culturale cu cercurile oficiale şi în opinia publică din Europa.

I s-a permis revenirea în ţară, în vara anului 1857, şi s-a încadrat de îndată în acţiunile unioniste declanşate deja în Principatele Române. Fondator al cotidianului Românul (la 9 august 1857) şi unul din gazetarii iluştrii ai ţării; deputat şi secretar al Divanului ad-hoc (1857) şi al Adunării Elective a Munteniei (ianuarie 1859), menită să aleagă Domnitorul românilor.

La început C.A. Rosetti şi-a manifestat aprobarea entuziastă pentru alegerea Domnitorului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, şi pe Tronul Munteniei. Sub Domnia lui Cuza Vodă, a fost numit director al Teatrului Naţional din Bucureşti (în anul 1859) şi a funcţionat, pentru puţin timp, ca ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice (28 mai-5iulie 1860), în Guvernul de la Bucureşti, condus de Nicolae Golescu.

A FĂCUT CUNOŞTINŢĂ CU ARESTUL PREVENTIV
Era prea puţin pentru exponentul curentului liberalismului radical. Agitator al spiritelor şi pasionat de manoperele conspirative de tip mazzinist, C.A. Rosetti a făcut cunoştinţă cu arestul preventiv, i s-au suspendat publicaţiile. După lovitura de stat de la 2 mai 1864, Rosetti s-a declarat făţiş duşman al lui Cuza Vodă, devenind un fel de şef al „monstruoasei coaliţii”, destabilizatoare de ţară.

După ce „pozna” faţă de Domnitorul sublim din ianuarie 1859 a fost comisă la 10/11 februarie 1866, C.A. Rosetti s-a bucurat de oarece onoruri guvernamental-parlamentare, însă nici acestea pe măsura radicalismului său devastator, intrat în nepotrivire de păreri cu însuşi fratele de ideal juvenil – Ion C. Brătianu.

Imediat după detronarea lui Cuza Vodă, lui C.A. Rosetti i s-a repartizat portofoliul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (11 februarie-10 mai 1866), în Guvernul de tranziţie condus de Ion Ghica – un alt complotist de vază, stăpânit de o aroganţă fără de margini. Deputat în Constituanta din 1866 şi în continuare, vreme de decenii. În două rânduri, nesatisfăcut de modul prudent în care Domnitorul Carol I privea şi promova la guvernarea ţării pe liberalii radicali, C.A. Rosetti a gândit că ar fi fost bine să se repete „pozna” de la 10/11 februarie 1866, înrăurind împreună cu alţi vechi conspiratori acţiunile anticarliste din august 1870 şi martie 1871, menite să „bage frica în neamţ”, eventual până la a-l determina să renunţe la tron. S-a creat atunci o stare de criză constituţională gestionată duplicitar de premierul Ion Ghica, situaţie-limită pe care a dezaminat-o înţeleptul bărbat de stat Lascăr Catargiu.

Fondator şi lider (împreună cu Ion C. Brătianu) al Partidului Naţional Liberal (în anii 1875-1883).

Primar al Capitalei în lunile mai-august 1877. De asemenea, s-a aflat printre fondatorii Societăţii Literare Române (la 2 iunie 1867), Academia Română de mai târziu.

REVOLUŢIONARUL PERPETUU
Peste timp, pentru a nu fi incomodat de veşnic agitatul său amic politic, în anevoiosul proces de consolidare a Statului naţional român modern, Ion C. Brătianu a avut grijă să-l păstreze şi să-l menţină pe C.A. Rosetti într-o funcţie de maximă responsabilitate, însă fără putere de decizie. În guvernarea naţional-liberală de aproape 13 ani, C.A. Rosetti a fost continuu preşedinte al Adunării Deputaţilor; ca un rebel imprevizibil, ţărmurit de o majoritate parlamentară supusă numai voinţei „Vizirului”. Încremenit în invariabila postură de „revoluţionar de dragul revoluţiei”, C.A. Rosetti nu şi-a găsit astâmpărul sub Domnia liberalului moderat Alexandru Ioan I. Cuza, după cum nu şi-a aflat mulţumirea nici atunci când „cuminţitul” om politic Ion C. Brătianu se nevoia să rostuiască neatârnarea şi regatul. La bătrâneţe, „cei doi fraţi din tulpina renaşterii române” s-au înstrăinat iremediabil. C.A. Rosetti a murit la 8 aprilie 1885, în Bucureşti. A fost omul potrivit la locul potrivit în câteva momente esenţiale din istoria românilor. A fost o fericire că, în acele vremuri de grele încercări, a existat fermentul C.A. Rosetti care a animat viaţa politică şi publică. Numai că temperamentalul om al Cetăţii n-a putut, sau n-a dorit, să „sară din proiect”, complăcându-se în starea revoluţionarului perpetuu. Un formidabil răscolitor de conştiinţe, niciodată izbăvit. Toate bune, până la un punct şi cu o singură condiţie. Să nu te cramponezi de putere, pe când te simţi rob al unei idei fixe şi lipsit de chemare pentru a fi un bărbat de stat care ştie să clădească şi să conserve în istorie edificiul unei naţiuni.

NICOLAE ROSETTI-BĂLĂNESCU, UN DIPLOMAT DE LARGĂ DESCHIDERE
Nicolae Rosetti-Bălănescu s-a născut la 6 decembrie 1827 în Iaşi . A fost ministru al Afacerilor Străine, 11 octombrie 1863-2 octombrie 1865, în Guvernele României conduse de Mihail Kogălniceanu, Constantin Bosianu şi, respectiv, Nicolae Creţulescu. Studiile secundare şi superioare le-a urmat în Franţa. Absolvent al Liceului Henric al IV-lea şi licenţiat al Facultăţii de Drept din Paris.

În ţară a deţinut, la început, funcţii administrative, între care pe cea de ispravnic de Suceava, până la 18 august 1856, când a primit rangul de agă. Membru fondator al Comitetului central al Unirii – Iaşi. Deputat şi secretar al Divanului ad-hoc al Moldovei (1857). Deputat de Covurlui şi în anul următor, 1858. Pârcălab (prefect) al Galaţiului şi al judeţului Covurlui în perioada 27 august 1858-16 martie 1859.

Pe când a deţinut portofoliul Ministerului Afacerilor Străine, Rosetti-Bălănescu a mai asigurat, pe perioade de timp variabile, interimatele Ministerului Controlului, Ministerului de Finanţe.

N. Rosetti-Bălănescu s-a numărat printre iniţiatorii măsurilor legislative referitoare la secularizarea averilor mănăstireşti.

Fiind unul din miniştrii preferaţi ai lui Cuza Vodă, N. Rosetti-Bălănescu l-a însoţit, în calitate de şef al diplomaţiei, pe Domnitor în vizita istorică întreprinsă la Constantinopol (24 mai-5 iunie 1864).

Sub ministeriatul său la Afaceri Străine, au fost încheiate două importante convenţii româno-austriace – asupra extrădării şi privind reglementarea serviciului telegrafic.

Senator, ales la electoralele din anul 1865. După ce a demisionat din Guvernul N. Creţulescu, Rosetti-Bălănescu a fost numit de Domnitorul Alexandru Ioan I. Cuza membru în Consiliul de Stat.

După detronarea Domnitorului său admirat, Al. Rosetti-Bălănescu nu s-a mai regăsit în viaţa politică, rezumându-se la activitatea exclusiv parlamentară, ca deputat de Neamţ, ales în ani 1867-1870.

În lunile februarie-aprilie 1866, pe când era preşedine al Consiliului judeţean Neamţ, N. Rosetti-Bălănescu a ştiut cum să potolească răzleţele atitudini separatiste, generate de lovitura de stat din noaptea de 10/11 februarie 1866. A murit la 11mai 1884 în Paris (unde a şi fost înmormântat). Nicolae-Rosetti Bălănescu face parte din lunga serie a înfăptuitorilor unirii românilor. Diplomat de largă deschidere, el a fost cel mai longeviv ministru în funcţie neîntreruptă al lui Cuza Vodă. Într-o ţară aflată în tranziţia de după „chinurile facerii”, N. Rosetti-Bălănescu s-a reliefat ca un om de onoare şi un factor de stabilitate pentru tânărul stat naţional modern român.

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei.

CTITORI AI ROMĂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române

La 24 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional va marca acest moment aniversar prin evocarea personalităţilor care au contribuit în mod determinant la realizarea marelui act istoric. Textele sunt extrase din enciclopedia „Oameni politici români”, elaborată de istoricul Stelian Neagoe. Astăzi, despre Costache Manolache Epureanu şi Ion Gr. Ghica.

Costache Manolache Epureanu s-a născut la 22 august 1820, în Iaşi. A fost: Preşedinte al Consiliului de Miniştri de la Iaşi, în perioada 27 aprilie 1859-30 aprilie 1860; Preşedinte al Consiliului de Miniştri de la Bucureşti, în perioada 13 iulie 1860-14 aprilie 1861; Preşedinte al Adunării Elective (17 decembrie 1865-3 ianuarie 1866), Guvernul Nicolae Creţulescu; Preşedinte al Constituantei din 9 mai-6 iulie 1866, Guvernul Lascăr Catargiu; Preşedinte al Consiliului de Miniştri al României, în două rânduri: 20 aprilie-14 decembrie 1870;

27 aprilie-23 iulie 1876; Ministru de Interne, 20 aprilie – 14 decembrie 1870, în Guvernul condus de el însuşi. Preşedinte al Partidului Conservator, 3 februarie-7 septembrie 1880.

Familia boierească Epureanu este menţionată în hrisoave încă din vremea lui Ştefan cel Mare.

Manoil (Manolache) era fiul vornicului Ioan Epureanu şi al Catincăi, născută Negel; neamuri de boieri cu întinse proprietăţi în ţinutul Tutova. Trimis de mic în străinătate, M.C. Epureanu a absolvit şcolile primară şi secundară la Heidelberg, în Germania. Studii universitare la Berlin, Gotingen, Jena – unde şi-a trecut doctoratul în Drept (1803) – şi la Paris.

Revenit de la studii, a intrat în magistratură, preşedinte al Tribunalului Tutova (1844-1846).

Implicat în mişcarea paşoptistă de la Iaşi, a trebuit să se refugieze din ţară. A pribegit prin Transilvania, prilej cu care a asistat la Adunarea Naţională de la Blaj din 3-5 mai 1848. A trecut de aici la Braşov, apoi la Cernăuţi, participând la o seamă de acţiuni revoluţionare.

După retragerea trupelor ruseşti de ocupaţie s-a întors în Moldova, unde Domnitorul Grigore Alexandru Ghica l-a numit preşedinte al Divanului de Întărituri (1854-1856).

Adept al ideilor unioniste, a desfăşurat o susţinută activitate în Comitetul central al Unirii (Iaşi), ca deputat în Divanul ad-hoc şi în Adunarea Electivă a Moldovei (din decembrie 1859). Deşi se afla el însuşi pe lista candidaţilor la Tronul Moldovei, Manolache Costache Epureanu a renunţat în favoarea colonelului Alexandru Cuza.

APRECIAT DE CUZA VODĂ
Cuza Vodă i-a cotat la justa lor valoare calităţile de om politic priceput în gestionarea administraţiei. După ce, scurt timp (27 aprilie-1mai 1859), s-a numărat printre membrii Comisiei Centrale de la Focşani, a fost desemnat în funcţii guvernamentale. Pe lângă cele trei preşedinţii la Consiliul de Miniştri din Iaşi şi, respectiv, din Bucureşti, a mai fost titular sau interimar la unele Departamente: ministru de Justiţie (17 ianuarie-6martie 1859) în Guvernul de la Iaşi condus de Vasile Sturdza; ministru de Justiţie (27 aprilie-10 noiembrie 1859), la Ministerul de Finanţe (27 aprilie-4 mai 1859), la Ministerul de Interne (14 martie-3 aprilie 1860) – în Guvernele din Iaşi, conduse de el însuşi. În Guvernul de la Bucureşti, pe care l-a condus, a fost şi titular la Ministerul de Finanţe (13 iulie 1860-14 aprilie 1861), ad-interim la Ministerul Controlului (23 noiembrie-31 decembrie 1860).

A intrat în Guvernul Lascăr Catargiu titular la Justiţie (la 28 octombrie 1872), dar a demisionat (la 31 martie 1873), nefiind de acord cu înfiinţarea Creditului Funciar fără participarea capitalului străin.

În acelaşi timp, şi din aceleaşi motive, s-a declarat disident din Partida Conservatore. S-a alăturat opoziţiei coalizate ce a dus la căderea Guvernului Lascăr Catargiu. Trecut la liberali, a făcut parte din Comitetul executiv (fondator) al Partidului Naţional Liberal (1875).

A prezidat ultimul său Guvern (fiind şi titular la Lucările Publice), din care făceau parte Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Vernescu. După trei luni (la 23 iulie 1876), Epureanu a demisionat şi din Guvern, şi din PNL şi a revenit în tabăra conservatore, devenind întâiul preşedinte al Partidului Conservator (la 3 februarie 1880).

Deputat, senator în toate legislaturile anilor 1859-1880.

Orator distins, de o pregnantă vioiciune a spiritului.

ZIGZAGURI POLITICE ÎN CARIERĂ
Observând traiectoria politică a lui Manolache Costache Epureanu, am fi tentaţi repede la o evaluare, să-l considerăm un oportunist şi un inconsecvent. Liberal moderat filocuzist, conservator ezitant şi disident în primii ani ai domniei lui Carol I, opozant de marcă în cadrul coaliţiei de la Mazar Paşa şi membru fondator al Partidului Naţional Liberal, în cele din urmă, autotransferat preşedinte-fondator al Partidului Conservator.

Aceste zigzaguri politice ale lui Epureanu urmeză, de fapt, crezul bărbatului de Stat care, indiferent de „disciplina” de partid, a pus totdeauna mai presus interesele naţionale majore ale ţării. A slujit politica lui Cuza Vodă corect şi dezinteresat, şi-a dat adeziune pentru noua Domnie şi a ajutat la consolidarea Statului naţional modern – ca premier, ca ministru, ca deputat, senator –, chiar dacă pentru aceasta, ca om politic, s-a servit de contextele politice date.

Când a simţit că „monstruoasa coaliţie” era pe cale să dea lovitura de Stat, M.C. Epureanu a demisionat din funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor. Acel gest i-a adus preşedinţia Constituantei, care l-a proclamat domnitor al românilor pe Principele Carol Hohenzollern de Sigmaringen.

N-a intrat, de la constituirea sa, în Guvernul Lascăr Catargiu; a făcut-o după un an şi jumătate, însă n-a întârziat să demisioneze atunci când unele măsuri guvernamentale nu se potriveau cu concepţia sa economico-financiar-bancară. N-a avut scrupule să se alăture, ca disident conservator (pretextul: semnarea controversatei Convenţii comerciale cu Austro-Ungaria), coaliţiei liberale de la Mazar Paşa, care a trântit de la putere Guvernul L. Catargiu. Manolache Costache Epureanu nu şi-a făcut vreun proces de conştiinţă nici atunci când a dezertat cu totul de la conservatori pentru a deveni membru fondator al Partidului Naţional Liberal. Nemulţumit de plasarea în plan secund, în conducerea PNL, Epureanu a părăsit şi această formaţiune, pentru a reveni la conservatori – mai aproape de vederile sale politice decât liberalii prea radicali ai lui Brătianu-Rosetti.

Pentru experienţa omului politic în vârstă de 60 de ani, partida conservatorilor era mai potrivită. Epureanu a murit la 7 septembrie 1880, în Wiesbaden (Germania). Surpinzătorea încetare din viaţă a preşedintelui proaspăt-înfiinţatului Partid Conservator a scutit istoria politică de o nouă „schimbare la faţă” a imprevizibilului, spiritualului (până la sarcasm) Manolache Costache Epureanu.

Ion Gr. Ghica, un unionist convins Ghica Ion Gr. s-a născut la 10 decembrie 1830, în Iaşi. A fost ministru al Afacerilor Străine, perioada 30 septembrie 1862-17 august 1863, în Guvernul României condus de Nicolae Creţulescu. Principe, fiu al ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, şi al Elenei, fiica fostului domnitor Ioniţă Sandu Sturdza.

Studiile elementare la Colegiul des „Jesuites” din Fribourg (Elveţia), literare şi militare cu profesori renumiţi, tot la Fribourg şi la Paris.

După cinci ani (1843-1848) a revenit în ţară, unde a avut reuşite încercări literare, s-a înrolat în armată.

Pentru a-şi desăvârşi învăţătura, a plecat din nou la Geneva, spre a studia Filosofia, Dreptul, Arta militară (din anul 1849 şi până în anul 1851).

Dregător al judeţului Iaşi. Membru al Divanului Domnesc şi de două ori senator de Stat (1853, 1856), în timpul Domniei tatălui său. Înaintat la gradul de colonel în anul 1853.

Unionist, membru al Adunării Elective care a desemnat pe colonelul Alexandru Cuza domnitor al Moldovei. A făcut parte din Guvernul de la Iaşi condus de Mihail Kogălniceanu, fiind titularul Ministerului Lucrărilor Publice (29 septembrie 1860 – 16 ianuarie 1861).

Comandant al Garnizoanei militare Iaşi (de la 1 februarie 1861), adjutant personal al lui Cuza Vodă. Ministru de Război (22 iulie 1861-22 ianuarie 1862) în Guvernele de la Iaşi, conduse de Anastasie Panu şi, respectiv, Alexandru C. Moruzi.

S-a mutat cu domiciliul de la Iaşi în Bucureşti şi în primul Guvern al României, condus de Barbu Catargiu, a deţinut portofoliul Ministerului de Război (22 ianuarie-30 septembrie 1862).

Deşi în anul 1864 a fost numit de către domnitorul Cuza membru al Consiliului de Stat, generalul Ion Gr. Ghica s-a depărtat de Cuza Vodă, nemulţumit de lovitura de Stat de la 2 mai 1864, intrând chiar în rândurile „monstruoasei coaliţii”. Ales membru al Constituantei din anul 1866.

La începutul Domniei lui Carol I a mai fost titular al Ministerului de Război (11 mai-6 augusut 1866), în Guvernele conduse de Lascăr Catargiu şi, respectiv, Ion Ghica.

Ultima parte a vieţii a petrecut-o în diplomaţie. Agent diplomatic la Constantinopol (16 mai 1872-4 aprilie 1877). General de divizie, ataşat al Guvernului român pe lângă Ţarul Alexandru I (din aprilie 1877 şi până în anul 1878). Trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Petersburg (10 octombrie 1878-21 martie 1881).

Fiu de domnitor unionist, el însuşi un unionist convins, generalul Ion Gr. Ghica l-a slujit pe Cuza Vodă cu credinţă, până în momentul în care a fost capacitat de ideea „Domnitorului străin”. Politic, militar – ingratitudinea faţă de Alexandru Ioan I nu i-a adus, în schimb, recunoştinţa aşteptată din partea noului regim politic. Motiv pentru care a decis să treacă în diplomaţie, unde a adus servicii notabile în momentele critice pentru soarta ţării sale – cu referire expresă la atitudinea manifestată ca agent diplomatic la Constantinopol, până în preajma Declaraţiei de Independenţă a României; chiar şi în misiunea diplomatică de la Petersburg s-a dovedit un negociator redutabil întru apărarea intereselor majore ale ţării sale. A murit la 21 martie 1891, în Petersburg.

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei.

*jurnalul

PERICOL/Creditarea are nevoie de oxigen

Prăbuşirea creditării este principala ameninţare ce pune în pericol com-paniile. Zece bănci europene au solicitat Comisiei Europene (CE) şi Băncii Centrale Europene (BCE) să extindă ameliorarea creditării şi în Europa de Est.

Conform unui studiu realizat la nivel mondial de Ernst&Young pe baza comentariilor făcute de peste 100 de specialişti din 11 industrii, problema creditării a urcat o poziţie, ajungând principala dificultate cu care se confruntă companiile. Aceasta este urmată de riscul reprezentat de reglementări, care anul trecut a fost pe prima poziţie, şi de adâncirea recesiunii. Următoarele şapte ameninţări identificate în urma analizei sunt schimbările radicale ale mediului înconjurător, intrările noi pe piaţă, reducerea costurilor, managementul specialiştilor, tranzacţiile şi alianţele, repetarea modelului de afacere şi riscurile legate de reputaţie.

Pentru Europa de Est, inclusiv România, zece bănci au solicitat Comisiei Europene ajutorarea economiilor aflate în curs de dezvoltare, deoarece lipsa banilor care să provină din împrumuturi ar sugruma creşterea economică din statele emergente.

Raiffeisen şi Erste Bank (Austria), UniCredit şi Intesa Sanpaolo (Italia), Societe Generale (Franţa), KBC (Belgia), Bayern LB (Germania), Swedbank şi SEB (Suedia) şi EFG Eurobank (Grecia) doresc îmbunătăţirea lichidităţii şi deblocarea pieţelor de credit din regiune şi cer CE şi BCE să extindă sprijinul european şi către state din afara UE, care ar putea adera în viitor, precum Serbia şi Ucraina, conform Financial Times. Amelia Torres, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a confirmat joi că a primit o scrisoare, dar din partea a nouă bănci, potrivit Reuters.

EFECTE MARI CU BANI PUŢINI
Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International, a arătat, că, dacă s-ar compara cu sumele cheltuite pentru susţinerea băncilor din Occident costurile necesare pentru extinderea măsurilor în regiune ar fi modeste.

“Ne-am luptat timp de 50 de ani să scoatem aceste ţări din comunism şi avem, acum, o economie de piaţă liberă în regiune. Nu le putem lăsa să facă faţă singure acestei furtuni”, a spus Stepic.

LOBBY
Dintre băncile care au sosit cu propuneri, Erste Bank este acţionarul majo-ritar al BCR, Societe Generale deţine în România BRD, Bancpost face parte din grupul EFG Eurobank, iar Raiffeisen, UniCredit, KBC şi Intesa Sanpaolo au, de asemenea, divizii sau operaţiuni pe piaţa românească.

În luna decembrie, Herbert Stepic a spus că băncile din România au nevoie de un plan de susţinere în valoare de cinci miliarde de euro pentru ca sistemul să fie stabilizat, iar o sumă similară este necesară pentru susţinerea economiei reale. Manfred Wimmer, directorul financiar al Erste Group, a precizat şi el la începutul săptămânii că un acord Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar fi cea mai bună soluţie pe care o poate lua Guvernul, pentru restabilirea încrederii în piaţă, chiar dacă nu va accesa facilitatea de lichiditate.


Puşculiţa cu profit

Banca Comercială Română (BCR) a avut în primele 9 luni din 2008 un profit net de 1,25 de miliarde de lei, adică 290 de milioane de euro la cursul de acum sau 341 de milioane de euro la cursul de 3,7 lei din luna octombrie. În acelaşi timp, profitul băncii-mamă Erste a fost de 1,46 miliarde de euro.

Banca Română de Dezvoltare (BRD) obţinuse la 9 luni un profit net de 1,039 de miliarde de lei, aproximativ 241 de milioane de euro la un curs de 4,3 lei, în vreme ce banca-mamă avea în aceeaşi perioadă profit de 1,9 miliarde de euro.

Raiffeisen International a raportat un profit de 861,5 milioane de euro pe primele 9 luni ale lui 2008, iar pentru sucursala sa ultimele date disponibile arată un profit net de 74 de milioane de euro în prima jumătate de an a lui 2008.

UnicreditŢiriac a realizat un profit net în aceeaşi perioadă de 278 de milioane de lei sau 64,6 milioane de euro la cursul momentan, în timp ce la nivel internaţional a avut 551 de milioane de euro.


Scumpirile şi cursul euro îi bântuiesc pe români

Creşterea preţului la utilităţi, deprecierea leului şi scumpirea mâncării sunt cele mai îngrijorătoare pentru români pentru traiul zilnic.
Potrivit unui studiu al companiei Unlock, realizat în luna decembrie 2008 şi dat publicităţii la 21 ianuarie, un procent de 71% din români sunt îngrijoraţi de scumpirea preţurilor la căldură, gaze, energie electrică sau apă, în vreme ce deprecierea leului este pe lista de priorităţi pentru 69%. Podiumul este încheiat de scumpirea preţurilor la alimente, care este alarmantă pentru 64% din populaţie. Scăderea valorii investiţiilor financiare şi îngreunarea accesului la credite sunt neliniştitoare pentru 58%, respectiv 57% din conaţionalii noştri. De asemenea, un român din doi este speriat de posibilitatea ca economia românească să intre în recesiune.

La întrebarea cum va fi economia ţării noastre în 2009, românii sunt pesimişti. Un procent de 36% au indicat că va fi în recesiune, alţi 30% spun că vom avea creştere economică, dar în procent mic, în timp ce 23% spun că va stagna. Numai 8% din repondenţi au indicat că economia va creşte. Chestionaţi care vor fi principalele efecte ale crizei economice, 77% au indicat imobiliarele şi construcţiile, 71% au arătat şomajul, tot atât au răspuns de deficit bugetar.

În proporţie de 65% românii au mai precizat la aceeaşi întrebare că standardul de viaţă va fi afectat, iar 62% – efectele crizei se vor resimţi în preţul alimentelor. Din punct de vedere al domeniilor care vor fi influenţate de criză, românii consideră că sectorul construcţiilor (64%), cel auto (60%) şi băncile (58%) vor fi printre cele mai afectate, urmate de agricultură (54%) şi asigurări (51%).

De asemenea, românii au cea mai mare încredere în comunicare şi media (61%), turism (59%) şi educaţie (46%). La polul opus se situează agricultura (31%), publicitatea (30%) şi băncile (27%). Cercetarea a mai arătat că oamenii se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească, dar fără să resimtă efectele. În plus, deşi sondajul a arătat că noi, românii, nu avem o viziune optimistă asupra viitorului, dar nici o strategie clară conturată, fiind mai degrabă dispuşi să ne adaptăm la evenimente. Deşi ne aşteptăm la scumpiri, avem în acelaşi timp, o viziune optimistă asupra viitorului.

*jurnalul

Traian Băsescu este un bezmetic” /Năstase „nu vrea să fie iepuraşul PSD contra lui Băsescu”

„În acest moment, am mari rezerve să mai candidez la prezidenţiale…ce alternativă să mai fie când colegii tăi sunt împreună cu Traian Băsescu la şedinţele CSAT, la reuniuni interne şi internaţionale?!”

*Năstase lasă să se înţeleagă că doar ruperea guvernării PSD-PD-L l-ar face să intre în cursă pentru Cotroceni”

Într-o oră de interviu, Adrian Năstase a pomenit de aproape 30 de ori numele lui Traian Băsescu. “Aveţi o obsesie faţă de Traian Băsescu?” l-am întrebat. Năstase a răspuns că România ar trebui să aibă această obsesie, în condiţiile în care acesta este “un bezmetic”. Din cauza acestuia şi a prieteniei pe care “unii colegi” i-o poartă, Năstase spune că nici nu-l mai tentează să se arunce în cursa prezidenţială. Totuşi, adaugă fostul premier, “minuni se pot întâmpla” – cum ar fi ruperea alianţei PSD-PD-L, care l-ar pune pe candidatul social-democrat într-o postură reală de “alternativă” la Traian Băsescu. Până atunci, Adrian Năstase le spune colegilor de partid pilda broscuţei care “a fost chemată la Cotroceni” să i se propună să treacă un scorpion balta, bazându-se pe buna lui credinţă, dar care sfârşeşte prin a muri înţepată: “pentru că asa îi e firea scorpionului”. Ieri, la trei ore după ce a venit la redacţia Gândul, Năstase, culmea ironiei, a primit vestea că DNA îi trimite unul dintre dosare pe masa judecătorilor.

– Aţi vorbit despre faptul că PSD a devenit o subunitate a lui Traian Băsescu.


– Ideea pe care am dorit atunci să o subliniez, mai curând sub forma unui risc potenţial, era legată de faptul că Guvernul, iniţial negociat exclusiv cu PD-L-ul, cu partidul lui Emil Boc, formal cel puţin, pare că, de fapt, este un guvern Traian Băsescu, în care Traian Băsescu este cel care decide, el hotărăşte strategia de guvernare, el stabileşte principalele legi care urmează să fie adoptate, eventual, reglementări sub formă de ordonanţe. Face agenda Guvernului: iată, spre exemplu, ideea de revizuire a Constituţiei, pe care, în mod normal, conform prevederilor referitoare la revizuirea Constituţiei, Guvernul trebuia să o propună şefului statului, ca el să o ducă după aceea în Parlament. Deci Traian Băsescu pare cumva şeful absolut al Guvernului, şi, în condiţiile astea, PSD-ul devine o subunitate a lui Traian Băsescu, o subunitate, de fapt, a unei guvernări în care ar avea locul secund.

– La Poiana Braşov, liderii PD-L au spus că nu vor reacţiona la provocările care vin din PSD un an de zile. Cel puţin până după prezidenţiale. Sunteţi printre provocatori.

– Ce mă interesează este, de fapt, soarta PSD-ului. Am avut rezerve în ceea ce priveşte intrarea la guvernare cu PD-L, în primul rând, datorită lui Traian Băsescu. N-a fost capabil decât să genereze scandal, haos, dezordine. Formal se negocia cu PD-L, dar în spatele scenei era cineva care le sufla liderilor pedelişti ce să spună.

– Nu credeţi în consemnul pe care PD-L-iştii şi l-au dat…

– Sunt absolut convins că aşa este, pentru că pedeliştii fac parte din scenariul de care vorbim. Scenariul este că, în acest an, obiectul major al României este realegerea lui Băsescu pentru al doilea mandat. Şi, din acest motiv, este foarte important ca în acest caz relaţia cu PSD-ul să fie o relaţie calmă, liniştită, care să ajute la realizarea acestui obiectiv. (…) În ceea ce priveşte relaţia cu Traian Băsescu, eu am întrebat (în PSD, n.n.) în două rânduri dacă el a participat la negocierile cu PSD, dacă el este considerat parte a acestei înţelegeri sau nu. Şi mi s-a spus nu. De ce am întrebat acest lucru? Pentru că sunt convins că peste câtăva vreme, când lucrurile vor merge şi mai rău, Traian Băsescu va căuta un ţap ispăşitor în zona guvernării şi, mai ales, în zona componentei PSD la guvernare. Şi va spune atunci că el n-a semnat protocolul cu PSD, protocolul de guvernare, dar pe de altă parte, sunt convins că unii dintre liderii de la PD-L, vor spune: „Iată, criticile la adresa lui Băsescu vizează înţelegerile care au avut loc”.

Miza ordonanţei „pensie sau salariu”: „Era nevoie din câte am înţeles ca unii dintre militarii care erau antipatici pentru Traian Băsescu să fie scoşi din dispozitiv”

– Am văzut în permanenţă în discursurile dumnevoastră, critici la adresa lui Traian Băsescu, nu şi la adresa Guvernului. Aveţi o obsesie cu Traian Băsescu?

– În ce priveşte Guvernul, aş fi vrut să spun mai multe lucruri, dar am o problemă şi trebuie să o recunosc faţă de colegii mei, care sunt în Guvern. În măsura în care am participat la o dezbatere şi la o decizie, în mod categoric a reorientat partidul în această direcţie, mi se pare firesc în ceea ce priveşte guvernarea să las ca lucrurile să se deruleze pe baza înţelegerilor care s-au făcut şi să nu existe din partea mea un act care ar fi considerat o lipsă de fair-play, atacând foarte rapid nişte colegi care încearcă într-o situaţie dificilă să găsească soluţii. Din punctul de vedere al guvernării, e foarte devreme să mă pronunţ, în schimb, în legătură cu graba în ceea ce priveşte una dintre ordonanţe. Cred că aici PSD-ul a greşit, pentru că este un partid care trebuie să-şi menţină identitatea. Spre exemplu, era nevoie din câte am înţeles ca unii dintre militarii care erau antipatici pentru Traian Băsescu să fie scoşi din dispozitiv. Ei fuseseră scoşi din zona militară sau de pe funcţii, ieşiseră la pensie, dar ei veniseră cu salariile înapoi în minister, ca civili. Şi pentru a se rezolva această chestiune, care probabil că era importantă pentru Cotroceni, s-a dat o decizie foarte largă, pe care după aceea au îmbrăţişat-o şi colegii mei din Guvern, au şi susţinut-o, lovind, în felul acesta, în opinia mea, într-o zonă electorală importantă. Formula „să introducem sânge proaspăt în instalaţie” este o formulă pe care, legionarii au susţinut-o, la un moment dat, foarte puternic. Cred că noi, ca partid, am mers pe ideea coabitării generaţiilor şi a respectului pentru fiecare dintre generaţii. De aceea, l-am întrebat şi ieri pe Marian Sârbu, în cadrul dezbaterilor noastre, pentru ce anume a motivat această decizie. Este şomajul foarte mare în România şi vrem să deblocăm posturi pentru nişte oameni care n-au locuri de muncă acum? La un şomaj de 4-5% nu se pun astfel de probleme. Şi atunci, care a fost raţiunea? (…) Noi am devenit mai vocali decât Boc în apărarea acestui subiect şi lucrul acesta nu cred că este bine pentru viitorul nostru ca partid, pentru electoratul nostru.

– Intră în planurile lui Băsescu planurile despre care aţi vorbit, inclusiv distrugerea PSD?

– În mod evident. Eu cred că este vorba de o diminuare a rolului PSD, de o topire a electoratului său, de o preluare, eventual, a electoratului său pe zona prezidenţială. Uitaţi-vă că cele mai multe dintre temele de campanie electorală ale PD-L-ului nu au fost tocmai de dreapta în anii trecuţi, toate au fost numai de stânga. Deci PD-L-ul a rămas, până la urmă, cu mesajele sale în zona de stânga, pentru raţiuni practice, pentru a obţine un anumit sprijin extern, a trecut într-o noapte din stânga în dreapta, dar în campania electorală mesajele sale sunt mesaje de stânga. De aceea, în momentul de faţă, lui Băsescu îi convine o formulă de guvernare cu un partid declarat de stânga şi unul nedeclarat de stânga, dar care merge cu foarte multe variante ale stângii.

– În condiţiile în care, aşa cum spuneţi, PSD riscă să se afle într-un raport de subordonare faţă de Traian Băsescu, mai candidaţi la prezidenţiale anul acesta?

-Răspunsul direct este foarte simplu. În acest moment, am rezerve a mă angaja într-o astfel de campanie, pentru un motiv foarte simplu. În măsura în care Traian Băsescu are toate pârghiile de putere pentru a susţine o nouă campanie, de la cele financiare, până la altele mai complexe, în condiţiile în care PSD guvernează cu PD-L, elementele de diferenţiere ar fi extrem de complicate: în ce măsură ai putea să reprezinţi o alternativă, în condiţiile în care partidul tău merge împreună (cu Traian Băsescu, n.r.), colegii sunt împreună la şedinţele CSAT, la reuniuni interne şi internaţionale?! Deci, pare cumva o anumită echipă care se simte bine la guvernare şi atunci un candidat al PSD, evident, că nu ar avea foarte mari şanse. În acest moment, poziţia mea este mai rezervată decât era înainte de alegerile parlamentare. Sigur însă că România este o ţară a tuturor minunilor posibile, astfel încât, la mijlocul anului, va trebui să facem o nouă evaluare, mai ales după europarlamentare.

-Aşa stând lucrurile acum, candidatul PSD nu poate fi altceva decât un candidat-iepure pentru Traian Băsescu?

-Absolut.

-Ce ar trebui să se schimbe ca dumneavoastră să nu mai fiţi iepuraşul de sacrificiu de care vorbeaţi?

-Daţi-mi voie să nu vă răspund la această întrebare.

-Dinspre PD-L vin anumite declaraţii, precum cea a lui Mircea Toader, care spunea: „Dacă PSD va veni cu un Georgică de pe stradă pe care nu-l ştie nimeni, n-o să avem nicio problemă. Dar dacă vine cu Geoană sau cu altcineva din Executiv, vom avea probleme în mod sigur”. Cum să luăm declaraţia aceasta, ca pe un wishful thinking, ca pe o invitaţie sau chiar există o temă actuală – Mircea Geoană candidat la preşedinţie?!

-Mi-e greu să spun. Sigur, cei de la PD-L îşi doresc un candidat care să fie cât mai convenabil şi mai comod pentru Traian Băsescu. Rămâne să vedem dacă noi avem aceeaşi intenţie sau nu. Sper că nu. Din punctul meu de vedere, România are nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte preşedintele. De patru ani de zile, eu simt ceea ce înseamnă poliţia politică şi hăituirea politică din partea lui Traian Băsescu. Eu am rezistat poate şi pentru că pentru că am un anumit tip de personalitate, şi un alt gen de experienţă şi alte contacte interne şi externe. Mă gândesc însă ce s-ar întâmpla dacă Traian Băsescu ar dobândi încă un mandat, cum ar arăta Guvernul pe care după aceea îl va stabili… în condiţiile în care acum doar televizoarele nu mai înregistrează ce se întâmplă în camere, aşa cum era acea idee cinică din „1984” a lui Orwell, în condiţiile în care vedem că pe zona de justiţie Traian Băsescu ştie foarte bine să lucreze. El a ieşit să justifice o acţiune împotriva a mii, zeci de mii de pensionari dând trei exemple de şacali care luau sume imense în cumul. Ştie foarte bine, e tot modelul din Orwell, ideea Big Brother, care e el, şi minutul de ură care trebuie îndreptat împotriva cuiva. (…)

-Pentru ca PSD să aibă şanse la prezidenţiale, trebuie să iasă din coaliţia cu PD-L?

– Nu vreau să pară cumva că dau sugestii într-o direcţie sau alta.

Scorpionul de Cotroceni, broscuţa PSD şi visul unei nopţi de vară, în care lui Geoană i-a fost frică să fie premier

-Sunteţi ferm convins că dl. Băsescu va candida la prezidenţiale? Poate îşi doreşte să fie premier.

-Dacă lucrurile îmi spuneţi că stau aşa plec mai liniştit de la acest interviu, dar nu mi-a dat nimeni motive să cred că nu va candida pentru un al doilea mandat şi, de fapt, asta e singura miză pe care el o are în acest an.

-Un Traian Băsescu la Palatul Victoria ar fi mai benefic pentru România decât un Traian Băsescu la Cotroceni?

-Nu, Traian Băsescu n-a fost benefic nici la Primărie, n-a fost benefic nici ca preşedinte şi n-ar fi benefic nici ca prim-ministru, pentru că e bezmetic. Nu poţi să ştii că ce spune şi vrea astăzi va avea corespondent în ce vrea mâine. Un lider important trebuie să fie un om care stabileşte o strategie împreună cu alţii şi o pune în aplicare. Aduceţi-vă aminte reacţiile lui isterice în legătură cu copertina pe care am montat-o la palatul Victoria, şi era după împuşcarea lui Djindjici…Am făcut o chestiune legată şi de raţiuni de protecţie şi de protocol. Ce scandal a făcut atunci, că nu s-a luat autorizaţie. L-am întrebat pe urmă: de ce nu aţi dărâmat-o în 2005, în perioada aceea, în care făceaţi ţepe în Piaţa Victoriei? E în continuare acolo. De ce? Pentru că e un lucru bun, făcut. Asta e firea lui, nu se va schimba. Vă aduc aminte bancul cu scorpionul şi broscuţa. Scorpionul vrea să treacă peste o băltoacă şi o roagă pe broscuţă să-l ia în spate să-l ducă pe cealaltă parte a apei. Broscuţa îi spune: nu sunt foarte hotărâtă, pentru că ştiu că o să mă înţepi şi o să mor din cauza asta. Scorpionul, bineînţeles, o cheamă la Cotroceni pe broscuţă şi-i spune „să ai încredere în mine, o să fim prieteni şi o să-ţi fiu recunoscător toată viaţa”. Trec apa, iar la mijloc scorpionul o înţeapă pe broscuţă. Broscuţa zice: Bine, dar nu o să-ţi dai seama că o să murim amândoi?” „N-am ce să fac, aşa mi-este firea”, spune scorpionul. Asta-l defineşte perfect pe Traian Băsescu

-Şi cu broscuţa PSD ce se va întâmpla, va muri?

-Eu cred că broscuţa PSD trebuie să fie mai atentă atunci când scorpionul o s-o roage să-l treacă lacul.

-Broscuţa PSD a încercat în ultimii doi ani să-şi găseacă un alt prieten. Dumneavoastră aţi fost primul cel care a vorbit de alianţa de cinci ani cu PNL. Sunteţi la finalul unei perioade finalizate cu un eşec. Până la ce nivel au ajuns discuţiile cu liberalii şi de ce au picat înţelegerile?

-Este vina liberalilor, pentru că ei au considerat că PSD şi PD-L nu se vor înţelege de niciun fel. Şi atunci au menţinut o anumită presiune, cu un orgoliu care nu se justifica prin rezultatul alegerilor, pentru a avea ei postul de prim-ministru. Ce trebuia să fie un anunţ în noaptea alegerilor…condiţiile s-au deteriorat după ce s-a dovedit că Stalin are dreptate, contează cine votează, dar important e cine numără, şi a doua zi s-a intrat în alt context. De abia după o săptămână, când era prrea târziu,liberalii acceptaseră această formulă. Dar deja erau foarte mulţi colegi de-ai noştri care făceau vizite prin Cotroceni… Varianta (cu PNL, n.n.) era că noi aveam prim-ministru, noi aveam majoritatea. Liberalii acceptaseră ca noi să avem premierul.

-Bun, a fost întâlnirea aceea în patru, dumneavostră, Geoană, Tăriceanu, Olteanu. De ce n-a vrut Geoană să semneze protocolul care i s-a pus în faţă?

-N-a fost un protocol. A fost un text pro memoria. Tăriceanu a notat elementele de înţelegere, a semnat hârtia lui şi i-a dat-o lui Geoană şi Geoană ar fi trebuit şi el să semneze o hârtie pe care să i-o dea lui Tăriceanu. Au mai fost doi participanţi la întâlnirea aceea, dacă vreţi să respectăm adevărul istoric, dar nu vi-i spun. Am impresia că, atunci, deja era târziu din punctul de vedere al lui Geoană. Avuseseră loc şi alte discuţii şi el era rezervat. Momentul trecuse pentru înţelegerea respectivă. El teoretic a vrut să prezinte, la întâlnirea de a doua zi cu PSD cele două variante pentru un vot. Dar el, în final, a prezentat însă varianta cu PD-L ca fiind varianta preferată de el.

-Ce alte elemente mai erau în acord?

-Exista o înţelegere ca, în cadrul Guvernului, raportul între miniştri să fie 50-50, iar pe ansamblul structurilor guvernamentale, raportul să fie 60 la 40 pentru PSD.

-Candidatul la prezidenţiale era unic?

-Nu s-a discutat, dar o formulă puternică pentru prezidenţiale ar fi putut să implice o variantă de candidat unic.

-Acest acord cu PNL ar fi fost mai avantajos decât cel cu PD-L?

-Da, pentru că PSD ar fi fost un partid principal, în timp ce acum e unul secundar la guvernare.

INFO PLUS

Despre Emil Boc
„Are rolul mai degrabă de consilier al preşedintelui decât de prim-ministru”.

Despre candidatura lui Sorin Oprescu la preşedinţie
„După un preşedinte jucător, nu avem nevoie de un preşedinte medic sau un preşedinte cântăreţ sau un preşedinte şahist, ci de un preşedinte care să-şi păstreze fişa postului”.

Despre proiectul prezidenţial de schimbare a Constituţiei
„Traian Băsescu are un model care să se apropie cât mai mult de Constituţia lui Carol al II-lea sau de Constituţia lui Ceauşescu”.

Despre Barrack Obama
„S-a cam terminat cu perioada revoluţiilor oranj. Instalarea lui Barrack Obama coincide cu decesul revoluţiilor oranj”.

Despre Liviu Dragnea secretar general al PSD
„Secretarul general ar trebui să aibă un pedigree, ca unul dintre părinţi, de-al lui Octav Cozmâncă. Ar trebui să fie cineva care să stea tot timpul la partid. Să aibă un job full-time, pentru legătura cu teritoriul şi pregătirea campaniei electorale. Mi-e greu să cred că Liviu Dragnea va avea timp, ca ministru, să facă şi aceste lucruri.

Despre Miron Mitrea, omul lui Băsescu
„Un Miron Mitrea care primeşte muniţie de la Cotroceni pe fondul unor sentimente de nemulţumire faţă de conducerea actuală poate să genereze tot felul de tensiuni”

Despre Ioan Rus şi Vasile Dâncu
Ei au o chestiune concretă de rezolvat: alegerile la Primăria Cluj. Pe 15 februarie. Eu cred că ei sunt suficient de pregătiţi dacă prin intermediul lui gabriel Oprea au pus alegerile pe 15 februarie şi nu în 15 mai. Asta înseamnă că ei se simt deja foarte pregătiţi cu candidatul pe care îl au.

Despre partidul lui Miron Cozma
„Apare în România o formă a radicalismului politic. Partidul lui Cozma ar putea, mai ales după ieşirea din Parlament a PRM şi după nereuşita partidului lui Gigi Becali, să creeze, la stânga PSD, o formă de radicalism, la care nimeni nu se uită cu atenţie”.

*gandul

Drum liber spre tiranie / Securitatea Statului se întoarce prin lege

Sub pretextul străveziu al luptei împotriva flagelului terorist, Securitatea a fost reînfiinţată prin lege. Apelurile telefonice, SMS-urile, corespondenţa electronică şi navigarea pe internet vor fi monitorizate oficial, iar apoi datele vor fi stocate, pe banii operatorilor, vreme de şase luni.

Ele vor fi ţinute la dispoziţia organelor statului, care pot cere oricând date despre oricare dintre cetăţenii români. Valabilă din 18 noiembrie 2008, Legea nr. 298 invocă necesitatea ca România să-şi armonizeze legislaţia cu prevederile europene în domeniu, dar, pe fondul tentativelor politice din ce în ce mai apăsate de reinstaurare a normelor statului poliţienesc, lasă loc pentru o sumedenie de abuzuri. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, viaţa privată şi confidenţialitatea corespondenţei sunt doar două exemple, statuate în mod clar de Constituţia României, ce au fost călcate nonşalant în picioare de întreaga clasă politică. Un sondaj publicat recent releva că 73% din români îşi doresc un despot care să nu se mai încurce în amănunte ca parlamentarismul şi alegerile libere. Pe acest fundal, la 20 de ani de la Revoluţie, lor li se oferă cadou (înapoi) „Cooperativa Ochiul şi Timpanul”. Dar nouă, restului de 27%?
Victor Ciutacu, Andrei Bădin
Securitatea a fost reînfiinţată prin lege. Telefoanele, sms-urile, corespondenţa electronică şi navigarea pe internet vor fi monitorizate şi apoi stocate timp de şase luni pentru a fi la dispoziţia organelor care pot cere oricând date despre oricare dintre cetăţenii români. Legea nr. 298 din 18 noiembrie 2008 invocă necesitatea ca România să respecte legislaţia europeană în domeniu.

CE SPUNE LEGEA?
Legea care a intrat în vigoare marţi prevede că firmele de comunicaţii electronice sunt obligate să stocheze, timp de şase luni, anumite date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau e-mail-uri, generate sau prelucrate prin serviciile furnizate, informaţii care pot fi accesate de MIRA, Parchet, SRI şi SIE, la solicitarea acestora. Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai după ce a fost începută urmărirea penală, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Informaţiile vor fi puse la dispoziţia organelor respective cu scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave. Conform legii, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, în condiţiile stabilite prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice”. Această prevedere este foarte vagă şi poate da prilejul la abuzuri folosindu-se ca pretext ameninţări la adresa securităţii naţionale.

ABUZURI
Interesant este că la date pot avea acces nu numai procurorii, dar şi cei de la Ministerul de Interne, dar în special cei de la SIE, a căror competenţă este pentru teritoriul din afara graniţelor României. Mai mult, din dispoziţiile legale, reiese foarte clar că interceptările vor fi folosite nu numai pentru cercetarea infracţiunilor, dar şi pentru descoperirea lor. Mai mult decât atât, infracţiunile grave nu sunt definite în nici un fel, ceea ce poate da prilej la abuzuri grave. Legea are foarte multe aspecte care sunt definite vag, ceea ce alimentează speculaţiile că se pregătesc abuzuri.
De altfel, avem o istorie în spate care ne face sensibili la orice încercare de a mai fi supravegheaţi ca în perioada comunistă.

URMĂRIŢI ŞI CU BANII LUAŢI
Datele vor fi stocate în format electronic prin intermediul unei baze de date, care va fi creată şi administrată din fonduri proprii de operatorii de telecomunicaţii fixe şi mobile, precum şi de furnizorii de servicii de internet. Cheltuielile aferente înfiinţării şi administrării bazei de date vor fi deductibile fiscal. Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România consideră că interfeţele standardizate de colectare şi păstrare a bazelor de date vor necesita investiţii importante, care se vor repercuta în costuri suplimentare pentru utilizatorii serviciilor de telefonie şi internet, precum şi o pregătire specială a personalului.

ETAPA DIN 15 MARTIE
Peste două luni, din 15 martie, toţi providerii de internet vor fi obligaţi să stocheze timp de şase luni informaţii legate de e-mail-urile noastre şi traficul pe internet.

ÎNCĂLCAREA CONSTITUŢIEI
Constituţia României spune la articolul 26 la capitolul 2: “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”. Articolul 28 spune la rândul său: “Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”.

DEZBATEREA PUBLICĂ, PE FURIŞ
Conform legii, un asemenea proiect de lege trebuie supus dezbaterii publice. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) a prezentat în cursul lunii aprilie 2007 un prim proiect de implementare a directivei europene cu privire la păstrarea datelor de trafic informaţional. Totuşi, opinia publică nu a fost informată corect asupra proiectului de lege propus.

DIRECTIVĂ EUROPEANĂ PUSĂ LA ZID
Conform directivei europene invocată la aprobarea acestei legi, fiecare ţară trebuie să ţină seama de specificitatea legislaţiei naţionale în domeniul respectiv. Directiva privind păstrarea datelor de trafic deja este puternic contestată de alte state ca, de exemplu, Irlanda sau Slovenia, care au atacat-o la Curtea Europeană de Justiţie, sau în Germania, unde a fost atacată ca fiind neconstituţională. Ar mai trebui subliniat că existenţa unui act normativ cu modificarea expresă sau tacită a altor acte normative existente creează probleme existând mai multe reglementări care pot fi interpretabile.

NECORELARE CU PREVEDERI EXISTENTE
Există o serie întreagă de necorelări ale actului normativ cu alte acte deja existente, în special 161/2003 (dispoziţiile privind criminalitatea informatică), Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 privind Departamentul Naţional Anticorupţie sau Ordonanţa de Urgenţă nr. 131/2006 referitoare la DIICOT, care a fost respinsă. Ultimele două ordonanţe făceau referire expresă la accesul la date informatice, adică ceea ce acum se proclamă prin această lege.

DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE DIN GERMANIA
În mai multe ţări europene au avut loc proteste faţă de adoptarea unei astfel de legi. În Germania, Legea a fost atacată în faţa Curţii Constituţionale federale. Aceasta a decis că se pot păstra datele conform legii, dar detaliile pot fi transferate investigatorilor numai în cazuri de terorism şi numai cu un mandat judecătoresc. De asemenea, se va apela la această soluţie doar când celelalte mijloace de probă nu sunt accesibile sau nu au şanse de reuşită. Curtea Constituţională germană nu s-a pronunţat pe fond aşteptând şi decizia Curţii Europene de Justiţie în cazul Irlanda vs Comisia Europeană pe aceeaşi temă.


Procurorul general, îngrijorat
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, ne-a declarat ieri, imediat după bilanţul Poliţiei Române, că procurorii sunt nemulţumiţi de unele dintre prevederile legilor privind prelucrarea datelor personale şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
“Am cerut puncte de vedere de la toate instituţiile de Parchet. Le vom analiza şi apoi vom face propuneri de modificare către Ministerul de Justiţie. Sunt mai multe prevederi care îngreunează activitatea Ministerului Public. Şi vă exemplific. Faptul că nu mai putem cere listeningul convorbirilor telefonice decât dacă este începută urmărirea penală. Or, în Codul de procedură penală se arată clar că putem lua autorizaţie de la judecător şi înainte de începerea urmăririi penale”, ne-a declarat Codruţa Kovesi. “În plus, aceste listeninguri pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în cazurile infracţiunilor grave prevăzute în Legea 29/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi în cea privind trorismul. Or, se pierd din vedere infracţiunile cu violenţă, precum tâlhăriile dar şi cazurile dispariţiilor de minori. Termenul de stocare a datelor de şase luni face ca, în cazul în care nu suntem sesizaţi despre infracţiune în interiorul acestui termen, aceste date să se piardă. Este un termen insuficient pentru investigaţiile complexe care privesc traficul de droguri ori traficul de persoane”, ne-a declarat Codruţa Kovesi.
Potrivit noii legi deja intrate în vigoare furnizorii de servicii de comunicaţii pot da procurorilor date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informaţiile. Şi doar dacă există autorizaţia dată de judecător.
Violeta Fotache

Normele metodologice, în 30 de zile
Potrivit Ministerului Comunicaţiilor, normele metodologice de aplicare se vor elabora în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 298/2008 şi vor fi supuse spre aprobare Guvernului. Normele elaborate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale vizează obligaţiile furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice. Totuşi, Ministerul a elaborat o variantă de lucru a normelor me-todologice care a fost supusă dezbaterii în luna decembrie a anului 2008 în cadrul unei reuniuni cu reprezentanţi ai furnizorilor şi operatorilor de servicii de comunicaţii electronice.
Alexandru Rădescu

Băsescu îi asculta pe Geoană şi Iliescu
Fostul consilier prezidenţial şi fost şef al SIE, Claudiu Săftoiu a lansat aseară acuzaţii grave la adresa preşedintelui Traian Băsescu, susţinând că şeful statului ştia ce vorbeau Ion Iliescu şi Mircea Geoană la telefon. Săftoiu a declarat la emisiunea “Deschide Lumea” de la Realitatea TV că Băsescu îi povestea conţinutul discuţiilor dintre cei doi social-democraţi. “Eu am aflat de intervenţii politice care se bazează pe informaţii şi interceptări ilegale acum un an, acum doi ani şi am aflat de la preşedintele României că el ştia ce vorbeau Iliescu şi Mircea Geoană”, a spus Săftoiu. Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost surprins de declaraţia făcută de fostul şef al SIE şi a reacţionat dur. “Să le fie ruşine şi nu vreau să fac alte comentarii”, a afirmat Iliescu. La numai o oră de la declaraţiile-şoc, Săftoiu a revenit telefonic la Realitatea TV şi şi-a nuanţat declaraţiile. “Este vorba de declaraţiile pe care Băsescu le dădea în presă, nu că-mi spunea mie. Am aflat din surse publice că preşedintele ştia că anumiţi politicieni vorbeau la telefon despre politică, asta nu înseamnă că mi-a spus personal”, a precizat Săftoiu. Administraţia Prezidenţială a respins afirmaţiile făcute de Săftoiu, solicitându-i să probeze afirmaţiile făcute. “Administraţia Prezidenţială face apel la mass-media să trateze cu maximă reticenţă astfel de afirmaţii, care reprezintă intoxicări fără nici o bază reală şi cu o evidentă tentă politică”, se arată într-un comunicat de presă al Preşedinţiei. Claudiu Săftoiu a demisionat în martie 2007 de la conducerea SIE, după ce a declarat la Comisia parlamentară de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Băsescu că interceptările convorbirilor făcute de SIE sunt pe bază de mandat de la procurorul general şi că Serviciul dispune de aparatură de interceptare. Ulterior, Săftoiu a revenit şi a precizat că, la audieri, a făcut declaraţii greşite. El a explicat că SIE nu a realizat de fapt niciodată interceptări cu tehnică proprie.

Claudiu Săftoiu: „Băsescu asculta discuţiile dintre Iliescu şi Geoană„

*jurnalul

Preşedintele scoate castanele promisiunilor electorale din foc pentru Guvern

Şeful statului susţine că aplicarea majorărilor votate de PSD şi PD-L în 2008 ar arunca România „într-o formidabilă criză“

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că cifra acreditată de Comisia Europeană privind deficitul bugetar – 7,5 % – este corectă în condiţiile în care toate legile adoptate în 2008 – majorări de salarii şi pensii – se vor aplica. „Vreau să ştiţi că cifra, sau să confirm că cifra acreditată de Comisia Europeană din punct de vedere deficit este corectă, repet, corectă – 7,5% deficit dacă toate legile adoptate în 2008 se vor aplica, iar acest lucru este confirmat şi de evaluarea noastră, în urma solicitărilor făcute de miniştri la prima analiză a bugetului, unde a ieşit cam 9%, deci este corectă cifra”, a punctat Traian Băsescu.

Şeful statului a sugerat astfel că dacă promisiunile electorale ale PSD şi PD-L vor fi îndeplinite, efectul pentru România va fi unul catastrofal. ”Au dreptate ambele părţi care au prezentat cifrele: atât guvernul, care a anunţat intenţia de a construi un buget cu 2% deficit, cât şi Uniunea Europeană, care a luat legile în vigoare în România şi care, prin aplicarea lor, ar duce la acest deficit catastrofal, care aruncă România într-o formidabilă criză şi în crearea unor dezechilibre macroeconomice care nu vor mai putea fi controlate”, a subliniat el. Şeful statului a rugat Executivul să facă ce este în interes naţional – reducerea masivă a cheltuielilor, întrucât Guvernul va trebui să facă un „efort extraordinar“ pentru a atinge ţinta de 2% deficit pe care şi-a propus-o.

România va înregistra în acest an o încetinire marcată a creşterii economice – până la 1,75% -, în contextul în care deficitul bugetar se va adânci până la un nivel record de 7,5% din PIB, arată prognoza Comisiei Europene, publicată luni. Palatul Victoria nu a fost de acord cu aceste cifre, estimând un deficit de 2% şi o creştere economică de 2,5%. „Poate trebuia să se ţină cont că la Bucureşti s-a schimbat Guvernul“, a subli­niat, tot ieri, în întâlnirea cu ambasadorii statelor UE, şeful Executivului, Emil Boc.

*gandul

BANI Relaxarea creditelor ipotecare va micşora avansul minim obligatoriu/Câţi bani poţi să iei de la bancă după noile norme

Apartamentele cu bulină nu sunt acceptate drept garanţie de către bănci

Un grad de îndatorare maxim de 70% este posibil numai cu un punctaj mare din partea băncii la dosarul de credit

Doritorii de credite pentru locuinţe ar putea lua, în scurt timp, în medie, cu 26% mai mulţi bani de la bănci, după ce Banca Naţională a României (BNR) a relaxat acest tip de credit, săptămâna trecută. În acelaşi timp, cei care vor solicita un asemenea împrumut vor da un avans cu aproximativ 48% mai mic, faţă de condiţiile actuale, la un grad de îndatorare de 60%. Cu alte cuvinte, populaţia va putea lua credite mai mari cu avans mai mic.
Aşa arată situaţia pe hârtie, însă procentajele pot diferi de la o bancă la alta.

„Este greu de prezis în ce măsură vor relaxa băncile gradul de îndatorare, întrucât BNR dă posibilitatea fiecărei bănci să-şi facă propria strategie. Cert este că gradul de îndatorare admisibil va creşte cu câteva procente şi acest lucru va facilita accesul clienţilor la credite mai mari, cu o contribuţie proprie mai mică„, explică Marina Sterpan, directorul de comunicare al Credit Zone – companie specializată în intermedierea de credite. Astfel, de la un grad de îndatorare de 35-45%, românii se vor putea împrumuta în limita a 55-60% din salariu. Sau chiar mai mult, până la 70% din venituri, însă doar dacă banca le acordă un scoring bun.

Proprietate de calitate pentru un împrumut ipotecar

Aşadar, o familie care vrea să achiziţioneze un apartament în valoare de 70.000 de euro, în condiţiile unui grad de îndatorare de 60%, are mai multe variante, în funcţie de regulamentul fiecărei bănci – deocamdată în curs de elaborare.

Presupunând că împrumutul ipotecar se va face pe o perioadă de 30 de ani, cu avans, solicitanţii trebuie să aibă un venit mediu lunar de aproximativ 4.000 de lei. Spre exemplu, cu un avans de doar 7.000 de euro, suma împrumutată va fi de 63.000 de euro. Solicitanţii vor obţine un scoring bun dacă vor garanta împrumutul cu „proprietăţi imobiliare de bună calitate”, aşa cum se arată în măsurile luate de banca centrală, în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului de Administraţie. „Interpretarea sintagmei rămâne la latitudinea fiecărei bănci în parte, după normele interne”, explică Marina Sterpan.

Însă, ca regulă general valabilă, un imobil poate fi luat în garanţie numai dacă este intabulat şi poate fi asigurat. Termenul se poate transpune în practică printr-o proprietate ce poate fi valorificată rapid de bancă.

Cei care se gândesc să garanteze împrumutul cu o casă cu bulină roşie, confort III, ori o casă de paiantă sau chirpici pot să-şi ia adio de la credit, mai spune Sterpan. Cât despre casele din lemn, acestea sunt agreate ca garanţii imobiliare doar dacă au fundaţia construită.

*gandul

PROPUNERI/Măsuri anticriză de la Finanţe

Amânarea plăţii TVA cu şase luni în sectorul auto, precum şi eliminarea acesteia la export, extinderea programului Rabla, scutirea firmelor de la plata contribuţiilor sociale către bugetul de stat pentru persoanele angajate anul acesta, cu salariul de maximum 1.000 lei, reorientarea exporturilor româneşti către pieţe emergente etc. Acestea sunt câteva dintre cele 74 de măsuri din “Platforma comună de măsuri anticriză”, întocmită de Ministerul Finanţelor, ce urmează a fi aprobată de Executiv.

Criza economică mondială obligă autorităţile române să ia măsuri urgente, astfel încât efectele crizei să fie diminuate, iar populaţia să nu fie afectată foarte tare. Astfel, pentru a stimula crearea a cel puţin 50.000 locuri de muncă în microîntreprinderi, Executivul ar putea scuti firmele de plata contribuţiilor sociale pentru angajarea unei singure persoane cu salariul de maximum 1.000 lei. În cazul în care firmele ar fi nevoite să facă disponibilizări, acestea ar putea fi scutite de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale în cazul şomajului tehnic, însă nu mai mult de trei luni. O altă măsură anticriză o constituie reducerea birocraţiei, respectiv eliminarea a 25 de autorizaţii şi avize, în vederea derulării unei afaceri. Pentru asigurarea surselor de finanţare, Ministerul Finanţelor propune limitarea prin Legea bugetului de stat a cotelor destinate bugetelor locale din TVA, neimpozitarea profitului reinvestit şi instituirea unei taxe de poluare anuală, în funcţie de gradul de poluare al autovehiculului. De asemenea, propune achitarea cu prioritate a obligaţiilor financiare certe, lichide şi exigibile ale statului şi eşalonarea echilibrată a plăţii lunare a acestora în trim. I al anului 2009.

EXPORTUL TREBUIE REORIENTAT
Planul cuprinde un program naţional de susţinere şi promovare a brandurilor individuale ale firmelor şi produselor româneşti la export, precum şi deschiderea a cinci centre de promovare în parteneriat public-privat în Moscova, Beijing, Chişinău, Cairo şi New Delhi. Alte măsuri destinate sprijinirii mediului de afaceri vizează asigurarea constituirii, în cadrul CEC Bank, a unui fond destinat creşterii accesului microîntreprinderilor la finanţare, înfiinţarea Fondului de Contra-garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi modificarea cadrului legislativ în scopul acordării prefinanţării în vederea accesării fondurilor structurale. În plus, compensarea pierderilor din exportul către statele din UE s-ar putea realiza prin reorientarea exporturilor româneşti de pe pieţele puternic afectate de criza financiară către pieţele emergente. Planul anticriză prevede şi eliminarea obligativităţii de plată a TVA la export, în concordanţă cu practicile comunitare, sau acceptarea instrumentelor bancare specifice pentru plata TVA la export. Totodată, pachetul de măsuri anticriză prevede şi generalizarea deciziei de neimpozitare a profitului reinvestit şi a dividendelor reinvestite.

AJUTOR ÎN INDUSTRIA AUTO
Una dintre cele mai grav afectate ramuri ale economiei este industria auto. Producătorii şi importatorii de autoturisme au înregistrat anul trecut o scădere semnificativă a vânzărilor, mulţi dintre aceştia fiind în pragul falimentului.

Pentru ca sectorul auto să facă faţă crizei, Guvernul ar putea aproba amânarea plăţii TVA cu 6 luni, şi acordarea unei prime de casare de 800 de euro pentru fiecare automobil reciclat în 2009. Pachetul de măsuri prevede şi facilitarea accesului la credite pentru furnizorii de componente auto, precum şi a utilizatorilor de autoturisme, prin bonificarea dobânzii, dar şi bonificări financiare pentru investiţiile în capacităţi noi în sector. Alte măsuri ce privesc relansarea industriei auto prevăd reducerea impozitului pe profit investit în modernizarea produselor şi tehnologiilor de realizare de componente auto, precum şi reducerea termenului de analizare şi promovare a proiectelor de accesare a fondurilor structurale. Ministerul Economiei vrea să sprijine reconversia persoanelor disponibilizate din industria auto, prin crearea unor mecanisme de cofinanţare a şcolarizării personalului pe perioada întreruperii temporare a activităţii.

Anul acesta, circa jumătate din totalul celor 220.000 de salariaţi din industria auto, respectiv 100.000, vor rămâne fără loc de muncă, potrivit estimărilor specialiştilor din domeniul auto.

*jurnalul

Convorbirile telefonice vor fi înregistrate şi stocate începând de astăzi.

Convorbirile telefonice şi SMS-urile vor fi înregistrate de operatorii de telefonie fixă şi mobilă şi vor fi stocate timp de şase luni, începând de astăzi, potrivit Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, intrată în vigoare.

Astfel, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă, precum Romtelecom, RDS&RCS, UPC, Orange, Vodafone, Cosmote şi Zapp sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni numărul de telefon al apelantului şi al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locaţia celui care este apelat, când a fost făcut apelul şi cât durează convorbirea telefonică. Tot din 20 ianuarie, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni SMS-urile pe care le trimitem, cui şi când le trimitem.

Legea dispune ca toate informaţiile înregistrate în această perioadă să fie puse la dispoziţia procurorilor, în urma unei cereri aprobate de preşedintele instanţei de judecată căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în prima instanţă, dacă informaţiile indică pregătirea unei infracţiuni grave, potrivit articolului 15 din actul normativ.

Conţinutul convorbirilor telefonice ar putea fi preluat direct de către procurori în caz de urgenţă, „când întârzierea obţinerii autorizării din partea judecătorilor ar aduce grave prejudicii urmăriri penale ori îndeplinirii obligaţiilor pe care şi le-a asumat România ca stat membru al Uniunii Europene”.

Totodată, toţi furnizorii de internet, printre care se numărără şi RDS&RCS, UPC, Romtelecom, Orange, Vodafone şi Zapp, sunt obligaţi să stocheze, începând din 15 martie 2009, timp de şase luni, următoarele date cuprinse în poşta electronică a persoanelor care corespondează pe teritoriul României: de unde este trimis e-mailul, data şi ora la care ne conectăm la internet, cui îi este adresat e-mailul (adresa IP, numele şi adresa fizică a abonatului), precum şi data şi ora la care ne deconenctăm de la internet.

Tot din 15 martie, cei care furnizează servicii de internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni următoarele date despre navigarea pe internet: numele, adresa fizică şi IP-ul celui care s-a conectat la internet, data şi ora la care s-a conectat, precum şi data şi ora la care s-a realizat deconectarea.


Legea 298/2008

Art. 1. – (1) Prezenta lege stabileşte obligaţia furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, pentru punerea acestora la dispoziţia autorităţilor competente în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave.

Art. 4. – Datele necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: numărul de telefon apelant, precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat;

b) în cazul serviciilor de acces la internet, poşta electronică şi telefonie prin internet: identificatorul/identificatorii alocat/alocaţi utilizatorilor; identificatorul de utilizator şi numărul de telefon alocate pentru efectuarea oricărei comunicări prin reţeaua publică de telefonie; numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării.

Ascultarea telefoanelor este legală în Uniunea Europeana încă de acum trei ani. Miniştrii de Interne şi Justiţie ai ţărilor membre au adoptat pe 15 martie 2006 o directivă privind stocarea datelor, ce presupune înregistrarea convorbirilor telefonice de către stat şi companii, dar şi păstrarea înregistrărilor sau a mailurilor pe o perioadă de până la doi ani.

Directiva lasă însă la latitudinea statelor europene durata stocării, care poate varia între şase luni şi doi ani. Statele europene au fost obligate să aplice până în februarie 2009 directiva adoptată la presiunea Statelor Unite, după atentatele din 11 septembrie 2001.

Sursa: NewsIn

AVERTISMENT/Fast-food-ul îngraşă planeta

Un articol publicat săptămâna trecută în cunoscutul cotidian francez Le Monde avertizează asupra obezităţii ca problemă de sănătate publică, principalul vinovat fiind lanţurile fast-food.

Potrivit unei anchete din 2006, efectuată de AC Nielsen, pe un eşantion de 14.000 de adulţi din 28 de ţări, 30% dintre asiatici adoptă, cel puţin o dată pe săptămână, stilul fast-food, comparativ cu 33% dintre americani. Recordul este deţinut de Thailanda şi Malaezia cu 46% şi, respectiv, 59%. Evoluţia obezităţii, ridicată la statutul de boală în 1997 de OMS, este alarmantă în special în China: supraponderalitatea afectează aproape un sfert din populaţie.
Fenomenul afectează în special populaţia tânără. Astfel, un studiu recent, realizat pe un grup de 80.000 de tineri care locuiesc în mediul urban, evidenţiază o creştere cu 156% a numărului obezilor, între 1996 şi 2006. De altfel, ministerul chinez al Sănătăţii Publice a confirmat, în noiembrie 2008, că numărul copiilor şi adolescenţilor suferinzi de diabet este într-o permanentă creştere în oraşele chineze.

CALORII ŞI SEDENTARISM
Obezitatea apare când oamenii acumulează calorii peste necesar, mănâncă prea mult şi nu fac mişcare. Extinderea supermarketurilor şi a fast-food-urilor, creşterea consumului de proteine animale, sedentarismul. Acestea sunt principalele cauze ale luării în greutate, valabile în majoritatea ţărilor, indiferent de zona geografică. Obezitatea face ravagii nu numai în Asia, ci şi în America Latină, în Africa, mai ales în zonele cu populaţie care prezintă carenţe nutritive severe, unde impactul diabetului şi hipertensiunii este alarmant, comparativ cu cel înregistrat la populaţiile occidentale. Dar obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale secolului al XXI-lea şi pentru europeni.

De la începutul anilor ’80, s-a triplat numărul persoanelor afectate de obezitate în numeroase ţări din regiunea europeană a OMS. Şi, din păcate, fenomenul se extinde într-un ritm accelerat, făcând victime mai ales printre copii. Conform OMS pentru Europa, obezitatea este deja la originea a 2%-8% dintre cheltuielile efectuate în domeniul sănătăţii şi a 10% până la 13% dintre decesele consemnate în această zonă geografică.

*jurnalul

STUDIU ICCV/Valorile românilor

Un studiu recent al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române (ICCV) despre „Valorile românilor” arată că familia rămâne în continuare prioritatea noastră. Munca ocupă locul secund, în timp ce politica este Cenuşăreasa valorilor românilor.

Studiul ICCV urmăreşte importanţa acordată de români valorilor socio-culturale clasice: familie, muncă, religie, timp liber, prieteni şi politică. 86% dintre români consideră familia a fi „foarte importantă”. „Munca şi religia înregistrează scoruri care nu diferă semnificativ (56%, respectiv 51%), timpul liber şi prietenii sunt aproape la egalitate (35% şi 29%), în timp ce politica este considerată a fi foarte importantă de doar 6% dintre respondenţii români din cadrul valului 2008 al European Values Survey”, arată studiul.

RĂMÂNEM TRADIŢIONALIŞTI
Specialiştii mai spun că, de regulă, politica este mai importantă în societăţile cu o cultură participativă puternică – ceea ce nu se întâmplă în cazul nostru –, în timp ce religia şi munca sunt pe primul loc în societăţile tradiţionale, de unde reiese că noi rămânem conservatori. De asemenea, suntem încă departe de o perioadă de relaxare, în care se cultivă valorile pe care noi le lăsăm pe ultimul plan: relaţiile de prietenie primează în ţările cu o sociabilitate şi o viaţă socială intensă, iar timpul liber devine cu atât mai important cu cât creşte gradul de modernitate al societăţii şi dezvoltarea economică. Interesul variază la români şi în funcţie de educaţie şi de sex. „Familia este mai importantă în rândul celor mai bine educaţi, la cei care au absolvit cel mult gimnaziul numărul celor ce o declară foarte importantă scăzând sub 80%. Prietenii şi timpul liber sunt ceva mai importante pentru tineri, ca şi pentru bărbaţi. Femeile acordă o importanţă uşor sporită familiei, dar şi religiei. Politica este un pic mai importantă pentru bărbaţi, interesul pentru ea crescând o dată cu vârsta”, arată studiul ICCV.

COMUNIŞTI, ÎN RAPORT CU UE
„În cazul muncii, ideologia de stânga joacă şi ea un rol determinant. Cifrele amintite până aici plasează România pe primele locuri în Europa, dacă luăm în considerare importanţa acordată muncii şi religiei şi departe de restul UE în ce priveşte prietenii, timpul liber şi politica”, mai arată specialiştii, în studiul ICCV. În general, în Europa, familia înregistrează cel mai ridicat scor al importanţei. Doar în Olanda ea este depăşită de prieteni, care, altfel, în majoritatea ţărilor sunt fie pe locul 2 sau pe 3. Munca este cea care, asemenea prietenilor, se plasează în general a doua sau a treia. Politica este aproape pretutindeni ultima, iar religia penultima. Referitor la evoluţia acestor valori în perioada 1993-2008, studiul arată că din punct de vedere al importanţei atribuite de români, fiecare dintre cele şase domenii considerate pentru analiză a cunoscut o dinamică interesantă în perioada postcomunistă.

Familia şi-a păstrat neschimbată poziţia dominantă, aşa cum se întâmplă de altfel în toate ţările cuprinse în eşantioanele EVS/WVS (European Values Study/ World Values Survey, 82 de societăţi). „Practic toţi respondenţii, indiferent de anul sondajului, vârstă, stare civilă, sex, educaţie, etnie religie etc. au declarat că familia este fie «importantă», fie «foarte importantă» pentru vieţile lor”, arată specialiştii de la ICCV.

MUNCA, ÎN REGRES
Studiul mai arată că importanţa muncii este în regres. Nivelul din 2005 este semnificativ mai redus decât cel din 1999, iar în 2008 nu sunt diferenţe semnificative faţă de 2005. Ordinea preferinţelor nu se schimbă la grupuri ordonate după sex, vârstă sau educaţie. Există însă mici diferenţe: „Munca este mai importantă la generaţiile mature, scăzând uşor la cele aflate la începutul vieţii active şi puternic pentru cei trecuţi de vârsta pensionării”, mai arată studiul.

*jurnalul

Mircea Badea si rahatul amendat de CNA

Doua stiri care au trecut aproape neobservate ascund o stranie legatura: in SUA s-a produs un incident armat la un liceu, iar in Romania, Badea a fost amendat de CNA. Tragic, dar informatiile despre tinerii care-si macelaresc colegii nu mai surprind pe nimeni. Scoala americana a ajuns un loc la fel de periculos ca un saloon din Nevada. Hartuielile la care ii supune CNA pe Mircea Badea sau pe alti realizatori care isi permit sa gandeasca si sa critice nu mai sunt de mult o noutate. Ce-ar avea in comun cele doua evenimente? Institutia care cenzureaza audiovizualul, in esenta, este aceeasi si in Romania, si in SUA. Adica o grupare de birocrati care apara interesele finantatorilor. Peste Ocean, presiunilor li se spune lobby. Janet Jackson a fost tocata marunt fiindca i s-a vazut un sfarc in direct si la ora de varf. In presa americana exista o lista de cuvinte interzise inca de pe vremea vanatorii de vrajitoare. Limbajul lor este peticit cu bipuri. Daca violenta verbala se sanctioneaza, violenta-violenta se premiaza. Sociologii au numarat, intr-o singura zi, sute de morti, batuti sau schingiuiti, la un singur post tv. Pentru arme fac lobby producatorii, grupati in celebra Riffle Association. Tot sociologii spun ca un pusti care vede la televizor cum eroii din filme isi rezolva problemele cu gun-ul este tentat sa faca la fel cand are o suparare. Politic este convenabil. Decat sa se intrebe tanarul de conditie modesta din Denver de ce trebuie sa-si dea ultimii bani ca bancherilor falimentari sa le fie protejat luxul sfidator, mai bine il hipnotizezi cu doua kile de ketchup si 30 de morti, intr-un film de actiune. La noi, membrii CNA sunt trimisi in post de catre structurile politice de putere. De aceea, se arata scrofulosi la datorie cu oricine ar putea indemna publicul sa gandeasca si eventual sa critice Puterea. Sambata seara, la TVR, o tipa cu un ochi scos ii povestea alteia cu sangele siroind pe obraz cum l-a otravit ea pe “bosorogul nenorocit”. Nimeni nu amendeaza violenta de pe micul ecran, dar daca Badea spune, de pilda, “rahat”, este imediat pus la colt. Nu-i departe vremea cand se va produce si la noi o tragedie ca aceea de la liceul Columbine. Atunci, membrii CNA se vor scuza, spunand ca n-au avut timp sa lupte cu violenta, ocupati fiind sa-i faca lui Badea rahatul praf.

*gardianul

Maşina în leasing nu mai are voie în faţa blocului

O strategie votată pe vremea lui Videanu face victime acum: autoturismele de serviciu sau cele luate pe firmă nu mai au dreptul la parcare de reşedinţă. O revoluţie stă să înceapă zilele acestea între blocurile Capitalei, acolo unde peste un milion de proprietari de maşini se bat, seară de seară, ca să prindă un loc de parcare în jurul casei. Conform unei hotărâri de consiliu votate în martie 2008, începând de anul acesta nu vor mai avea dreptul să închirieze un loc de parcare de reşedinţă şoferii care vin acasă cu maşinile firmei, cu autoturisme luate în leasing sau care nu au înscrisă în certificatul de înmatriculare adresa pe care e situată parcarea.Şefii Administraţiilor Domeniului Public (ADP) din cele şase sectoare ale Capitalei au deja dureri de cap pe tema asta şi estimează că aproximativ 40%- 50% din totalul parcărilor de reşedinţă din Bucureşti îşi vor schimba stăpânii din cauza acestei reglementări.

Un singur loc pentru fiecare apartament

Strategia de parcare – instituită în 2008, prin adoptarea Hotărârii de Consiliu General nr. 124/martie 2008 – prevede că, începând din acest an, în perioada 1 ianuarie-31 martie, când se înnoiesc contractele de închiriere a locurilor de parcare de reşedinţă, ADP-urile de sector trebuie să verifice dacă stăpânii parcărilor îndeplinesc mai multe condiţii. Prima spune că nu se poate aloca mai mult de un loc de parcare pentru fiecare apartament. Apoi, atribuirea se face cu acordul asociaţiei de locatari sau de proprietari a imobilului lângă care se află parcarea.

Se pot atribui locuri numai pentru autovehiculele cu masa totală autorizată mai mică de 3,5 tone şi numai pentru cele care au prevăzută, în certificatul de înmatriculare, adresa respectivă. Potrivit hotărârii de consiliu, persoanele cu handicap locomotor vor avea prioritate la acordarea locurilor de parcare.

Jumătate dintre parcări, fără stăpâni

„Nu ştim cum să rezolvăm problema asta. Vin oamenii peste noi, revoltaţ i, şi au dreptate. Unii au maşina cumpărată pe firmă, că au, astfel, facilităţi mai multe, dar e singura lor maşină. Sau alţii au cumpărat-o în leasing, că e o modalitate favorabilă de plată. Dar maşina tot a omului e! În situaţia asta, e nedrept să nu-i mai prelungeşti contractul de închiriere pe locul de parcare din cauză că nu are adresa înscrisă pe talon“, se revoltă Eugen Milea, directorul ADP Sector 1.

Instituţia condusă de Milea administrează 9.700 de locuri de parcare de reşedinţă, foarte puţine raportat la cerere, prin urmare nu vor fi probleme să ocupe – cu alţi proprietari – locurile lăsate libere.

Milea speră că decizia municipalităţii se va nuanţa pe ici, pe colo, astfel încât să se poată face unele excepţii. „Vom analiza, de la caz la caz, fiecare situaţie. Totuşi, 50% dintre locuri sunt ocupate de astfel de cazuri. Cine avea două locuri e corect să piardă unul acum, aşa cum prevede hotărârea, pentru că le-a primit oricum atunci când nu prea erau cereri. Dar trebuie lămurite mai clar situaţiile cu maşinile de firmă“, spune Eugen Milea.

Şi Octavian Mirea, şeful ADP Sector 5, are aceleaşi griji, raportate cam la acelaşi număr de locuri – 9.000. „Oamenii nu şi-au dat încă seama ce se va întâmpla. Abia de azi începem să încasăm banii pentru anul 2009. Foarte mulţi au maşini în leasing. Ce să le fac, să-i trimit acasă? Alţii au domiciliul în alt sector, dar stau în 5, lor ce le fac? Poate reuşim să găsim o formulă să schimbăm ceva, poate printr-un act adiţional între ei şi firma de leasing, ceva. Sunt cam 40% dintre locurile date în situaţia asta“, se îngrijorează Mirea.

El e conştient totuşi că „banii pe parcări ni-i scoatem, că oricum există cerere de parcări, dar o să iasă revoluţie cu cei care-şi pierd locurile din cauza leasingului“.

POSIBILĂ REZOLVARE

Un contract de comodat ar salva situaţia

Unele sectoare se gândesc să schimbe, prin părţile esenţiale, hotă- rârea Consiliului General, astfel încât să fie exceptate maşinile luate în leasing. Sectorul 4 (care are 20.000 de locuri) se pregăteşte „să bată“ actul Capitalei cu o hotărâre proprie, adoptată de Consiliul Local, care să nuanţeze anumite prevederi nedrepte ale reglementării municipale.

Şi juriştii sectorului 6 (care are 25.500 de locuri) ar vrea să schimbe Hotărârea nr. 124, dar făcând propuneri la Primăria Generală pentru modificări. O posibilă rezolvare găsită de cei din sectorul primarului Cristian Poteraş ar fi ca la dosarul depus de persoana care cere locul de parcare de la ADP să figureze şi un contract de comodat, încheiat cu firma de leasing, care să prevadă că omul care foloseşte maşina stă la adresa unde e parcarea.

Singurul sector care se teme că va rămâne cu locurile neocupate este cel care a făcut şi cele mai multe parcări în Capitală, aproape 100.000. „Am trimis scrisori către toţi posesorii de locuri închiriate, dar sperăm să se modifice ceva până la 31 martie, pentru că în unele locuri vom rămâne cu parcările neînchiriate. Pe Strada Patrioţilor, de exemplu, avem 90 de locuri, şi închiriate sunt doar 60. Unii nu vor să-şi ia loc mai departe de bloc“, spune Gabriel Călinescu, şeful parcărilor din sectorul 3.

Intenţie bună, rezultat greşit

Gheorghe Udrişte, fostul director din Primăria Capitalei – care s-a ocupat de această strategie de parcare ce face acum valuri – spune că prevederile au fost făcute pe baza experienţelor din alte oraşe mari, cu care a venit firma de consultanţă ce a întocmit proiectul.

„E o greşeală dacă se loveşte astfel în maşinile luate în leasing, într-adevăr, şi se poate corecta printr-o nouă hotărâre de consiliu. Însă nu e mai puţin adevărat că jumătate dintre locurile de parcare din Bucureşti sunt ocupate pe nedrept de maşini ale societăţilor comerciale, şcolilor de şoferi, firmelor de curierat sau de taxi. Pentru astfel de cazuri, a fost dată acea reglementare!“, şi-a explicat Udrişte raţionamentul.

Dinspre Primăria Capitalei, spre care se îndreaptă acum toate privirile, a venit însă, în decembrie 2008, o simplă înştiinţare către toate primăriile de sector: din ianuarie 2009 intră în vigoare, aşa cum e, strategia de parcare votată în martie 2008.

STATISTICĂ

Oficial, 1.229.788 de autovehicule

În Capitală, 1,3 milioane de maşini se înghesuie pe aceleaşi străzi pe care, în ’89, circulau 250.000 de autoturisme.
Parcul auto existent în evidenţele Serviciului de Înmatriculare Bucureşti, în noiembrie 2008, număra 1.229.788 de autovehicule cu număr de Bucureşti.
La acestea se adaugă zilnic cele 500.000 care „vin cu treabă“ prin oraş. Plus alte zeci de autoturime, deţinute de studenţi sau muncitori din provincie care nu au nici buletin de Bucureşti, nici maşină cu număr de Capitală.
Dacă Liviu Negoiţă a făcut în ultimii ani peste 100.000 de locuri de parcare, ceilalţi edili n-au excelat la capitolul acesta. Toate celelalte cinci sectoare adună o cifră egală de locuri de parcare cu cea existentă în sectorul 3. Pe primarii sectoarelor 2, 3, 4 şi 6 i-a ajutat însă Primăria Capitalei, cu cele aproximativ 50.000 de locuri de parcare în spic.

*evz

PD-L propune ca demnitarii să fie cercetaţi penal fără acordul Parlamentului

Preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Anastase a declarat astăzi, la Braşov, că a iniţiat o discuţie în grupurile parlamentare ale PD-L pentru eliminarea imunităţii demnitarilor, varianta fiind ca procurorii să nu mai fie nevoiţi să ceară acordul pentru începerea urmăririi penale a acestora.

„Categoric”, a răspuns Roberta Anastase la întrebarea dacă dezbaterea privind imunitatea demnitarilor se referă la eliminarea votului din Parlament. „(…)imunitatea în sensul clar, dacă vreţi, şi al efectivităţii aplicării trebuie să vizeze numai votul şi declaraţiile politice. În realitate, vorbim de un raport al Comisiei Europene care, iată, dedică un capitol întreg ingerinţei, dacă vreţi, a Parlamentului în actul de justiţie prin blocajele efectuate de-a lungul timpului”, a spus Anastase.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a recunoscut că iniţierea dezbaterii privind imunitatea penală a demnitarilor echivalează cu începerea discuţiilor despre revizuirea Constituţiei. „Până acum s-a vorbit mult despre ce înseamnă nevoia, până la urmă, de modificare a legii răspunderii ministeriale pe imunitate dar presupune şi o implicare în revizuirea Constituţiei.
Aspectele constituţionale trebuie deasemenea luate în discuţie şi, iată, este un argument în plus pentru a ne implica, fiecare parlamentar, dar, am spus eu în cadrul grupului, în primul rând grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu toată forţa şi responsabilitatea în revizuirea Constituţiei”, a spus Anastase.

Întrebată dacă are şi acordul partenerilor din coaliţia majoritară pentru astfel de modificări, dat fiind că procurorii au cerut, în cursul anului trecut, acordul Parlamentului pentru reprezentanţi ai PSD şi PC, Roberta Anastase a spus că pentru început dezbaterile vor fi în cadrul PDL şi apoi vor fi extinse la PSD şi la celelalte partide.

„Aici nu discutăm cazuri, aici nu discutăm nume, aici discutăm despre o procedură şi despre, până la urmă, exigenţele şi lucrurile asumate de noi în raport cu Uniunea Europeană, ca membri ai Uniunii Europene şi era şi firesc ca prima discuţie s-o avem în interiorul grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi fără îndoială aceste discuţii trebuie să aibă în primul rând în cadrul parteneriatului pe care îl avem cu Partidul Social Democrat dar, de ce nu, împreună cu toate grupurile parlamentare, pentru că trebuie să vorbim de o asumare, până la urmă, a tuturor parlamentarilor a acestui demers”, a declarat Anastase.

Articolul 72 alin 2 din Constituţie prevede că „deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”.

Totodată, art. 109 alin 2 prevede că „numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor„, iar prin legea responsabilităţii guvernamentale, această formă de imunitate s-a extins şi la foştii miniştri.



Sursa: NewsIn

Poetul Grigore Vieru a murit în această noapte

Poetul a murit în această noapte la Spitalul Municipal de Urgenţă din Chişinău unde era internat. Potrivit medicilor de la Chişinău decesul a survenit la ora 01:30. Poetul a fost implicat într-un grav accident rutier în urmă cu două zile. Astăzi, la Chişinău urma să plece o echipă de medici români printre care şi profesorul Dan Tulbure de la Institutul clinic Fundeni.

Decesul poetului basarabean intervine în condiţiile în care sâmbătă seara starea lui Grigore Vieru se stabilizase, chiar dacă acesta era în continuare în comă. El urma să fie supus examen tomografic, iar un specialist din Germania era aşeptat duminică la Chişinău pentru a-l consulta.

Un avion militar cu un echipaj SMURD plecase vineri la Chişinău, pentru a-l transporta pe Grigore Vieru la Spitalul de Urgenţă Floreasca, dar medicii au decis că transportarea poetului este prea riscantă.

Grigore Vieru a fost internat în noaptea de joi spre vineri în urma unui grav accident rutier, produs în condiţii de ceaţă pe un segment avariat de şosea. Automobilul în care se afla s-a izbit violent de suportul unui panou de publicitate plasat în mijlocul şoselei, în regiunea comunei Dănceni, raionul Ialoveni. Vieru se întorcea din sudul Republicii Moldova, unde participase, la Cahul, la un concert omagial consacrat lui Mihai Eminescu. La volanul automobilului se afla directorul-adjunct al ansamblului „Joc”, Gheorghe Munteanu, în vârstă de 47 de ani, care de asemenea este internat în secţia de reanimare, dar nu este în stare critică.
Considerat cel mai mare poet contemporan din Republica Moldova, Grigore Vieru ar fi împlinit 74 de ani la 14 februarie. Poetul s-a născut în anul 1935, în localitatea Pererâta, aflată acum pe teritoriul Republicii Moldova. A debutat în anul 1957, pe vremea când era student la Chişinău, cu o plachetă de versuri pentru copii. Ulterior, în 1968, se remarcă cu volumul de versuri lirice „Numele tău”, cartea devenind obiect de studiu în universităţi în chiar anul apariţiei. În urmă cu 19 ani, Grigore Vieru a devenit membru de onoare al Academiei Române. De altfel, tot Academia Română la propus pe Grigore Vieru la premiul Nobel pentru pace, în 1992.


Vestea morţii lui Grigore Vieru s-a răspândit rapid şi i-a îndurerat pe cei care l-au cunoscut şi apreciat

Grigore Vieru a fost un simbol al lumii moldoveneşti, omul care în tinereţe a rostit: Dacă unii au vrut să ajungă în Cosmos, eu o viaţă întreagă am visat să trec Prutul.

„Grigore Vieru a fost un simbol al românismului, un om care a trăit cu toată fiinţa sa pentru limba română. Pentru poporul român pentru unitatea noastră. Aşa cum îşi iubeşte un copil mama, aşa iubea el România. Avea ceva candid în sensul cel mai înalt al cuvântului într-o lume mizeră şi murdară. Academia Română l-a onorat şi este o cinste pentru Academie„, a declarat Răzvan Theodorescu.

„Am plâns în hohote când am aflat că românii din toată Basarabia s-au adunat în faţa spitalului cu lumânări în mâini. Colegii noştri scriitori parcă se reabsorb într-o stampă din alte timpuri. Erau cutremuraţi”, a spus scriitorul Adrian Păunescu.

„Este una dintre figurile luminoase ale poeziei româneşti. Este o conştiinţă trează care animă, care chiar atunci când exprimă durere de fapt insufleţeşte oamenii. Este un simbol pe care trebuie să-l preţuim”, a spus Ion Iliescu.

„Avea o energie extraordinară şi sărea în sprijinul tuturor. Rămâne o conştiinţă a locului şi un împătimit al românismului. Vestea dispariţiei este atât de îngrozitoare încât e ca piciorul unui pod care s-a prăbuşit şi nu mai poate fi folosit”, a spus actorul Ion Caramitru.



Sursa: NewsIn

SONDAJ / Căsătoria, fidelitatea şi impozitele

40% dintre franţuzoaice sunt convinse că trăinicia mariajului este asigurată de fidelitate, în timp ce 37% dintre ele consideră că pasiunile şi interesele comune le asigură celor doi parteneri o legătură de durată, susţine un sondaj efectuat online, la care au participat 955 de femei din Franţa.

Deşi s-a acreditat ideea că „sexul” e cheia unui mariaj reuşit, totuşi doar 22% dintre respondente sunt de părere că „potrivirea la pat” e totul. Acelaşi sondaj online arată că doar 1% dintre doamne văd rezolvarea sarcinilor domestice între cei doi parteneri ca o soluţie capabilă să consolideze căsătoria.

Noaptea nunţii este cea mai romantică din viaţa a 55% dintre femeile chestionate. La întrebarea în ce măsură noaptea nunţii este şi cea mai erotică, doar 27% dintre femei mărturisesc că au avut această experienţă de neuitat. 13% îşi aduc aminte că a fost o noapte în care s-au întrecut cu alcoolul, iar pentru 5% a fost una dintre cele mai pudice nopţi.

82% dintre respondente n-au ezitat să precizeze că s-au măritat pentru că aşa e normal, în timp ce doar 10% au făcut acest pas pentru că este modalitatea cea mai bună de a avea copii. 8% dintre franţuzoaice se dovedesc foarte ancorate în realitate, ele recunoscând că s-au măritat pentru că în doi este mai uşor să faci faţă impozitelor. Bărbatul în genunchi, cerând-o în căsătorie pe cea mai iubită şi frumoasă femeie este de domeniul trecutului. Dovadă: 72% dintre femei estimează că o cerere în căsătorie poate fi făcută şi de o femeie. 32% dintre femeile căsătorite interogate au primit cerere în căsătorie „în pat”, într-un moment de intimitate, 28% într-un restaurant la o cină romantică. Pentru 11% dintre respondente, această cerere a venit în vacanţă, pentru 7% în timp ce se aflau la volan, iar pentru 4% a sosit pe e-mail. Conf. dr Daniel Popescu spune că aceste răspunsuri reflectă că în continuare căsătoria se fundamentează pe o valoare tradiţională: fidelitatea. Dar sunt şi răspunsuri care arată că treptat locul romantismului este ocupat de pragmatism, pe principiul: „Mă căsătoresc că să-mi achiţi impozitele”.

*jurnalul

BENEFICIU/Alcoolul protejează creierul femeilor

În cazul persoanelor în vârstă, declinul funcţiilor creierului este mai frecvent, în condiţiile lipsei unui tratament specific cu adevărat eficient. Un studiu scoţian de dată recentă arată că alcoolul ar putea preveni acest declin, cel puţin în cazul femeilor.La jumătatea lui decembrie 2008, în Journal of the American Geriatrics Society a fost publicat un studiu efectuat de un grup de cercetători din Scoţia, care aduce dovezi privitoare la rolul protector al alcoolului asupra declinului funcţiilor congnitive: capacitatea de a învăţa, de a comunica, de a judeca, de a memora. Pentru demonstraţie, echipa doctorului David Stott a monitorizat 6.000 de persoane timp de trei ani. Trebuie precizat că 42% dintre femei şi 71% dintre bărbaţi consumau alcool. Periodic, subiecţii au participat la diferite teste. Rezultatele colectate în cei trei ani de studiu au indicat faptul că femeile băutoare de vin sau alte băuturi alcoolice, atenţie, în cantităţi rezonabile, au obţinut cele mai bune note la testele privitoare la capacităţile cognitive. Dimpotrivă, la aceste teste, rezultatele înregistrate de bărbaţi au fost mult mai slabe, fie că erau sau nu iubitori de un pahar cu alcool. Potrivit doctorului David Stott, alcoolul în cantităţi moderate ar putea contribui la amânarea declinului cognitiv al femeilor vârstnice, declin asociat cu procesul de îmbătrânire. Autorul studiului spune că efectul pozitiv al alcoolului asupra sistemului cardiovascular şi al vaselor de sânge, efect care reduce riscul de congestie cerebrală, ar putea fi explicaţia rolului benefic al alcoolului asupra funcţiilor cognitive.

Evident, concluziile acestui studiu nu înseamnă că, de acum, trebuie să dăm pe gât pahar după pahar, chiar dacă suntem femei. Totuşi, trebuie să ţinem seama că specialiştii se pronunţă categoric: „Consum moderat de alcool”. Astfel, femeilor li se recomandă să bea un pahar zilnic, iar bărbaţilor, două pahare pe zi. Şi, pe cât posibil, vin roşu. În cantităţi mici, alcoolul are capacitatea de a proteja neuronii. Dar, în exces, acelaşi alcool devine periculos nu numai pentru creier, dar şi pentru celelalte organe, în special pentru ficat.

*jurnalul

ECOLOGIŞTII PROPUN SOLUŢII/Soluţii verzi la criza gazelor

Criza gazelor este un prilej pentru ecologişti de a aduce în atenţie chestiunea mijlocelor alternative de producere a energiei. Organizaţia WWF face un apel la ţările UE să demareze programe pentru „înverzirea” producţiei de energie. România are un singur program.

WWF nu se pronunţă asupra conflictului dintre Rusia şi Ucraina, dar accentuează faptul că dependenţa statelor europene de Rusia trebuie să înceteze, propunând măsuri ambiţioase de economisire a energiei şi de dezvoltare a energiilor regenerabile. UE importă anual echivalentul în gaze a 100 de milioane de tone de petrol. Până acum, WWF a încurajat folosirea gazelor naturale ca alternativă mai puţin poluantă, benefică pe termen mediu, la energia bazată pe cărbune şi petrol. Prin urmare, criza de gaze naturale nu ar trebui să îndrepte atenţia Europei spre sursele de energie bazate pe cărbune sau petrol. Este o oportunitate imensă de exploatare şi dezvoltare a surselor de energie curată, cum ar fi vântul şi lumina solară.

Potrivit unui raport publicat de Eurima în 2007, clădirile sunt responsabile pentru 40% dintre emisiile de carbon din UE. Din acest punct de vedere, o revizuire a directivei UE din 2002 privind performanţa energetică a clădirilor este „o oportunitate extraordinară pentru a reduce consumul de energie cu exact cantitatea pe care Uniunea o importă de la ruşi”, după cum declară Arianna Vitali, responsabil WWF pe Politici de Eficienţă Energetică a Clădirilor.
O soluţie înţeleaptă pentru eficientizarea energetică a clădirilor o reprezintă clădirile verzi. Acest concept se bazează pe economia de resurse şi pe energia regenerabilă, având ca obiectiv reducerea amprentei ecologice şi a efectelor negative asupra sănătăţii umane. Beneficiile clădirilor verzi nu se rezumă, astfel, doar la mediul inconjurator, ci se observă şi în plan social şi economic.

CASA VERDE
Din această perspectivă, programul Casa Verde, iniţiat anul trecut de Ministerul Mediului din România, reprezintă, în ciuda punctelor slabe pe care le prezintă, o iniţiativă bună. În plus, România se bucură de existenţa unui Consiliu pentru Clădiri Verzi, Romania Green Building Council, o organizaţie ce încurajează apariţia condiţiilor de piaţă, educaţionale şi legislative, necesare transformării industriei construcţiilor în scopul creării şi renovării unor clădiri, care să fie atât sustenabile, cât şi profitabile.

*jurnalul

SCANDAL/Plasma tv nu e destul de „eco” pentru UE

În plină criză economică, simţită şi pe piaţa electronicelor, oficialii UE gândesc un proiect de care nu avea nevoie nici un producător IT: interzicerea comercializării anumitor modele de plasmă tv.

Motivul scandalului este acela că televizorul bazat pe această tehnologie ar fi un mare cosumator de energie. Potrivit dailymail.co.uk, oficialii UE consideră că plasma tv este un fel de „4×4” din locuinţe: consumă de patru ori mai multă energie şi emit de patru ori mai mult dioxid de carbon decât „bătrânele” (şi pe cale de dispariţie) televizoare cu tub catodic.
Cuprinsă de febra politicii „verzi”, UE a luat în vizor şi plasmele, urmând ca o lege în acest sens să fie votată în primăvară. Decizia Bruxelles-ului nu afectează totuşi şi noile produse, respectiv cele cu ştampila „eco”: impact redus asupra mediului. În ceea ce priveşte televizoarele LCD, acestea îndeplinesc criteriile „verzi” ale Bruxelles-ului. Conform unui sondaj realizat în vara anului trecut de LG, peste 20% dintre români îşi manifestaseră intenţia de a achiziţiona LCD sau plasmă în cursul următoarelor 12 luni.

*jurnalul

Guvernul prevede deficit bugetar de 2% din PIB, creştere economică de 2,5%

Construcţia bugetului pe 2009 se va face în principiu pe baza unei creşteri economice de 2,5% în acest an, faţă de 7,8% în 2008, şi ia în calcul un deficit bugetar în jur de 2% din produsul intern brut (PIB), a declarat vineri premierul Emil Boc.

Emil Boc a realizat o radiografie a anului 2008 din punctul de vedere al bugetului de stat, subliniind că Guvernul trecut a cheltuit cu 6,7 miliarde de lei mai mult decât a încasat, astfel încât deficitul bugetar a ajuns la 5,2%.

„Guvernul trecut a cheltuit cu 6,7 miliarde de euro mai mult decât a încasat. Cheltuielile bugetare suplimentare nu au fost canalizate spre investiţii, ci spre cheltuieli de personal şi de bunuri şi servicii”, a explicat Emil Boc. El a adăugat că există „restanţe majore la facturi neîncasate”, numai la nivel guvernamental suma ridicându-se de 1,1 miliarde de euro.

Atragerea de fonduri europene de către Guvernul Tăriceanu nu s-a ridicat la nivelul propus în proiectul de buget pentru anul trecut, a mai spus Boc.

În 2009, obiectivul Guvernului este asigurarea stabilităţii ţării în perioda de criză, a precizat Boc.

Ministrul Finanţelor Gheorghe Pogea a afirmat că venituri publice au fost supraestimate în bugetul pe 2008. Supraestimate au fost şi fondurile externe nerambursabile şi taxa pe valoare adăugată, a explicat Pogea.

Bugetul pe 2008 aprobat de Parlament prevedea iniţial un deficit bugetar de 2,7% din PIB, după standardele româneşti (circa 3,2% calculat conform standardului european ESA95). Analiştii avertizau, la acea dată, că veniturile bugetare sunt mult supraevealuate, în condiţiile în care în 2006 încasările echivalau cu doar 31% din PIB, iar în 2007 au urcat uşor la circa 32% din PIB.

După mai multe rectificări succesive, Guvernul Tăriceanu a revizuit ţinta de deficit bugetar pentru 2008 la 2,3% din PIB şi a coborât estimările de încasări la buget ca pondere în PIB. De altfel, estimarea pentru produsul intern brut s-a modificat pe parcursul anului, fiind revizuită în creştere de la 442,8 miliarde lei în toamna lui 2007 – la o creştere economică de 6,5% – până la 505 miliarde lei în prezent.

Sursa: Realitatea

Blestemul mistreţilor/Vânătoarea de la Balc începe cu o aterizare ratată

Un avion aparţinând omului de afaceri Ion Ţiriac a ieşit de pe pista din Oradea, iar aeronava s-a oprit într-un dâmb de pământ. O aeronavă cu invitaţii omului de afaceri Ion Ţiriac pentru partida de vânătoare de la Balc a ratat ieri aterizarea la Oradea.

Avionul Gulfstream G200 a rupt gardul care delimita zona aeroportului

La bordul avionului se aflau Ion Ion Ţiriac, fiul lui Ion Ţiriac, şi Elan Schwarzenberg, fostul soţ al Mihaelei Rădulescu. Ajuns din Bucureşti la Oradea cu o întârziere de 35 de minute, avionul de tip Gulfstream G200, proprietatea lui Ion Ţiriac, a ieşit mai bine de 200 de metri de pe pistă cu trenul de aterizare rupt.

Din fericire, niciunul din cei zece pasageri nu a fost rănit. „Aeronava care a avea la bord zece oameni, plus doi membri ai echipajului a ieşit de pe pista de aterizare şi, după 250 de metri, s-a oprit dincolo de zona de siguranţă a aeroportului trecând prin gardul ce delimitează aeroportul.
Imediat după debarcarea pasagerilor, am trecut la securizarea avionului”, spune Gheorghe Pasc, directorul Aeroportului Oradea. În opinia sa, aeroportul îndeplinea toate condiţiile impuse pentru operare, iar reprezentanţii aeroportului au comunicat din timp condiţiile meteo.

”Cu toate că ningea încă de dimineaţă şi era ceaţă, erau întrunite condiţiile de operare pe aeroport, drept dovadă stau celelalte zboruri operate azi (ieri – n.r.) de pe Aeroportul Oradea”, a mai spus Gheorghe Pasc.

Cauzele care au dus la accident sunt analizate de o comisie din cadrul Ministerului Transporturilor. De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Ţîrle, a atras atenţia încă din vară că pe Aeroportul Oradea se poate produce oricând un accident.

La scurt timp după aterizarea nereuşită a primului avion ce i-a adus la Oradea pe invitaţii la partida de vânătoare de la Balc organizată de magnatul Ion Ţiriac, pe aeroportul orădean ar mai fi trebuit să aterizeze o aeronavă, însă, din cauza faptului că pista a fost închisă, aterizarea s-a făcut la Cluj.

În acest avion se afla şi Ion Ţiriac. El a fost întâmpinat la aeroport de fostul şef al PSD Cluj, Ioan Rus, partener de afaceri al lui Ion Ţiriac.

Alte patru aeronave au aterizat pe Aeroportul din Arad, invitaţii fiind aşteptaţi de fiul lui Ion Ţiriac, ajuns de la Oradea la Arad cu o limuzină.

La partida de vânătoarea este aşteptat şi fostul tenismen Boris Becker.

Vânătoarea anuală de la Balc

Domeniul de vânătoare din zona Balc (Bihor) a fost înfiinţat în secolul 18, pe vremea împărătesei Maria Tereza.
În anii comunismului, el a fost frecventat de Nicolae Ceauşescu şi de invitaţii lui. Comuna Balc a devenit cu adevărat celebră în momentul în care tradiţia a fost preluată de Ion Ţiriac.

Acum şapte ani, Ministerul Agriculturii a organizat o licitaţie pentru concesionarea fondului de vânătoare, iar domeniul de peste 11.000 de hectare a fost câştigat până în anul 2015 de Ion Ţiriac, în schimbul unei taxe anuale de 90.000 de lei. Zona centrală, de 1.400 de hectare, este îngrădită.

Ţiriac jr, în aeronava „groazei”

Avionul implicat în incident era pilotat de Cătălin Milea. Înainte de a lucra la Ţiriac Air, Milea a fost mai mulţi ani pilot la Tarom. Printre cei zece pasageri se aflau şi fiul lui Ion Ţiriac, Ion Ion Ţiriac (foto), precum şi omul de afaceri Elan Schwarzenberg. ”Toţi suntem bine, toată lumea e OK.

Avionul din păcate este avariat, pilotul ne-a salvat vieţile. Măiestria pilotului a diminuat consecinţele accidentului prin aceea că avionul nu a intrat cu botul în şanţ, comandantul reuşind să aşeze aeronava ”, a declarat imediat după accident Elan Schwarzenberg.

Avion de 21 milioane de euro

Avionul Gulfstream G200 Galaxy costă aproximativ 21, 5 milioane de euro şi uneori este pilotat chiar de omul de afaceri Ion Ţiriac. Avionul este unul luxos, de tip business, şi are zece locuri. Dotat cu un motor Pratt & Whitney PW 306A, aeronava dezvoltă o viteză de 850 km/oră şi atinge o altitudine maximă de 13.000 metri.

Potrivit http://www.tiriacair.ro, preţurile orientative ale unei curse dus-întors de 24 ore, cu plecarea din Bucureşti cu destinaţia: Budapesta – 11.250 de euro, Chişinău – 6.000 de euro, Milano – 21.000 de euro, Paris – 29.250 de euro, Dubai- 38.250 de euro.

Acuzaţi de masacru

Ca şi pe timpul lui Ceauşescu, mistreţii de la Balc sunt îngrădiţi şi îngrăşaţi cu porumb pentru a fi, ulterior, răpuşi de gloanţe.

Licitaţia câştigată de Ţiriac a fost urmată şi de o contestaţie, dar asociaţia de vânătoare controlată de Ion Ţiriac, AV Wild Boar, a rămas în posesia domeniului.

Începând din anul 2005, fostul tenismen a investit la Balc peste un milion de euro şi a organizat patru partide de vânătoare. La ediţia inaugurală din 2005, cel mai bun vânător a fost declarat Adrian Năstase, cu 24 de mistreţi ucişi.

Acum un an, la ultima acţiune, Ion Ţiriac a avut circa 20 de invitaţi, care au ajuns la Oradea cu cinci avioane private, iar de acolo până la Balc s-au deplasat cu maşini de teren.

Printre participanţi s-au aflat Klaus Mangold – preşedintele firmei Daimler Chrysler, Wolfgang Porsche – moştenitorul companiei auto cu acelaşi nume, şi prinţul Dimitrie Sturdza, descendentul vechii familii de boieri români.

Invitaţii de lux au fost ajutaţi de 200 de săteni din Bihor, angajaţi pentru a hăitui animalele şi pentru a proteja VIP-urile. În două zile au fost ucişi aproape 200 de mistreţi.

Toate partidele de vânătoare organizate de Ţiriac au fost urmate de protestele asociaţiilor ecologiste, care au susţinut că la Balc se organizează de fapt un masacru.

*adevarul

Eliminarea pensiilor speciale rămâne principala armă anticriză a Guvernului Boc

O lege unică a pensionării, majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie şi susţinerea şomerilor sunt câteva dintre măsurile anticriză convenite de Ministerul Muncii cu sindicatele şi patronatele.

Sindicatele, patronatele şi reprezentanţii Ministerului Muncii s-au întâlnit în două zile consecutive pentru a discuta pe tema măsurilor anticriză în domeniul salariilor. Joi seară s-a ajuns la un acord în privinţa pensiilor şi a asigurărilor sociale. Forma finală a pachetului de măsuri va trebui să fie gata pe 22 ianuarie. Printre propunerile partenerilor sociali care au fost agreate şi de reprezentanţii ministerului se numără majorarea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie, aşa cum prevedea legea şi o lege unică a pensionării. Legat de acest ultim punct, Bogdan Iuliu Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat că reprezentanţii ministerului au fost de acord cu eliminarea pensiilor speciale, astfel ca pensia să fie calculată la fel pentru toţi contribuabilii.

“Au fost şi ei de acord cu eliminarea inechităţilor din sistem. S-a vorbit şi de susţinerea şomerilor, care să primească o indemnizaţie mărită de şomaj de 75% din venitul salarial, stabilit la contribuţia medie reaşezată pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.” Propunerile, deşi agreate de toată lumea, au de trecut un mare hop: “Toate vor trebui să treacă pe la Ministerul de Finanţe, ca să vadă dacă sunt bani. Dacă ar fi să se adune toate cererile partenerilor sociali, ar fi nevoie de trei bugete, nu unul”, a explicat Hossu.

În urma întâlnirii de vineri seară, reprezentanţii Ministerului Muncii, care au participat la comisia pentru planul social anticriză, au acceptat majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie, cu plata retroactivă de la 1 ianuarie 2009 până în momentul când se va plăti efectiv la această valoare. De asemenea, s-au aprobat şi măsuri de sprijinire a celor care urmează să fie disponibilizaţi: creşterea îndemnizaţiei de şomaj la 75% din ultimele trei salarii, dar fără a depăşi salariul mediu pe economie, iar plata acestui ajutor să se prelungească până la 12 luni.

Reprezentanţii ministerului, între care şi Marian Sârbu, ministrul Muncii, nu au aprobat introducerea pensiei minime sociale, promisă de guvernanţi în campania electorală la valoarea de 350 de lei.
În ceea ce priveşte salarizarea angajaţilor din sistemul bugetar, s-a stabilit că, în 2009, majorarea salariilor din acest domeniu se va face diferenţiat, cei care au mai puţin vor primi mai mult, dar va fi doar proporţional cu inflaţia. Reprezentanţii ministerului au estimat că această creştere nu va depăşi 10% şi va fi făcută cel mai probabil în două etape. Acesta propuneri vor fi înaintate Ministerului de Finanţe, care va decide marţi câţi bani va aloca efectiv pentru bugetari.

Printre măsurile propuse de partenerii sociali în domeniul menţinerii/creării de locuri de muncă se numără şi oferirea de bani (1.000-1.500 de euro), o singură dată, la acceptarea, timp de un an, a unui loc de muncă aflat la peste 300 km de casă, sau abonament gratuit de transport pentru cei care lucrează la o distanţă de 20-150 km, în 2009. În plus, se doreşte prelungirea valabilităţii autorizaţiei de muncă pentru străini la trei ani, scutiri de taxe şi impozite pentru angajatori, stimul financiar acordat programelor de reconversie profesională, modificarea Codului muncii, dar şi activarea legii maistrului. În plan social se propune ca primarii să îi îndrume pe românii apţi de muncă ce primesc ajutoare sociale către locurile de muncă neocupate, iar aceste ajutoare să fie condiţionate de “realizarea anumitor activităţi de interes public”.

Pe partea de măsuri care vizează salarizarea, partenerii sociali cer adoptarea legii unice a salarizării bugetarilor şi desfiinţarea legilor speciale care creează discriminări între diferitele categorii socio-profesionale, dar şi “diminuarea la maximum a tuturor formelor de plată discreţionare existente în domeniul bugetar”, plus reintroducerea coşului minim de consum. În plus, se doreşte creşterea salariului minim garantat, astfel încât să se respecte angajamentul potrivit căruia acesta ar trebui să ajungă, până în 2014, la jumătate din salariul mediu pe economie. Partenerii sociali au mai cerut şi reducerea cu 50% a personalului din instituţiile bugetare, dar şi în agenţiile “autofinanţate” care au legătură cu bugetul statului.

*cotidianul

Ordonanţa mamelor, blocată tehnic

Părinţii care beneficiază de o indemnizaţie mărită de creştere a copilului vor primi în continuare 600 de lei, întrucât acum se primesc dosarele cu documentele fiscale şi se efectuează recalcularea indemnizaţiei. Diferenţa de bani va fi plătită retroactiv.

Ministerul Muncii a decis că “persoanele beneficiare ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului vor primi, până la recalcularea dreptului, suma de 600 de lei, iar după recalculare vor primi indemnizaţia rezultată prin aplicarea procentului de 85% asupra mediei veniturilor realizate în ultimele 12 luni înainte de naşterea copilului, inclusiv sumele restante reprezentând diferenţele de calcul începând cu luna ianuarie 2009”. Precizarea, făcută de Mariana Nedelcu, noul secretar de stat care coordonează Departamentul Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse, vine după ce mai mulţi părinţi s-au plâns de faptul că plata drepturilor mărite întârzie. Oficialul a anunţat că va face controale la agenţiile pentru prestaţiile sociale şi la autorităţile locale pentru a verifica “eficienţa organizării acţiunilor şi activităţilor de preluare a dosarelor de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi de stabilire a drepturilor”.

Nedelcu a explicat că, în luna ianuarie 2009, au loc două activităţi în acelaşi timp.

Pe de o parte, se face “plata drepturilor aferente lunii decembrie 2008 şi respectiv a drepturilor stabilite anterior datei de 31 decembrie 2008, aceasta însemnând indemnizaţia pentru creşterea copilului în valoare de 600 de lei”. Paralel are loc şi “primirea de la beneficiari a documentelor pentru recalcularea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului sau, după caz, de la primărie pentru stabilirea de noi drepturi”. Însă a asigurat părinţii că nu vor rămâne fără resurse financiare în această perioadă.

Părinţii care sunt deja în plată trebuie să depună la agenţia teritorială pentru prestaţii sociale o cerere scrisă de recalculare şi adeverinţa privind veniturile profesionale realizate în ultimele 12 luni înainte de naşterea copilului, eliberată de instituţia care deţine evidenţa acestora. Documentele menţionate se pot transmite şi prin poştă, cu confirmare de primire. Ei pot depune actele până la 30 iunie 2009, pentru evitarea aglomeraţiei la ghişeele de primire a documentelor, potrivit Ministerului Muncii. Iar de la 1 februarie 2009, bucureştenii aflaţi deja în plată vor putea depune documentele menţionate mai sus şi la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului ale sectoarelor în care beneficiarii îşi au domiciliul, conform unui protocol care se va încheia între aceste instituţii.

În cazul celor care solicită pentru prima dată indemnizaţia de creştere a copilului, documentele necesare sunt cererea formular tipizat, copia actului de identitate al persoanei îndreptăţite care solicită dreptul, copia certificatului de naştere al copilului/copiilor pentru care se solicită dreptul, copia altor acte doveditoare care atestă filiaţia copilului şi situaţia juridică a acestuia şi adeverinţa privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, respectiv cele 12 luni anterioare naşterii copilului, precum şi veniturile profesionale realizate în ultimele 12 luni înainte de naşterea copilului, eliberată de instituţia care deţine evidenţa acestora. Acestea se depun la primăria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul persoana solicitantă.

Ministerul a mai clarificat şi problema veniturilor profesionale care se iau în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, adică “veniturile din salarii, din activităţi independente şi din activităţi agricole aşa cum sunt acestea definite de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi reprezintă valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzător fiecărei categorii de venit”. Iar pentru perioadele asimilate, “vor fi luate în calcul veniturile aferente acestora, respectiv indemnizaţia de şomaj, indemnizaţia aferentă concediilor medicale”.

*cotidianul

Clientela PNL îşi primeşte banii de la stat

Guvernul Boc plăteşte toate angajamentele lui Tăriceanu faţă de clienţii statului. Datoriile făcute în contul anului trecut nu vor fi analizate pentru a fi selectate plăţile.


Prioritatea de început de an a Guvernului Boc este de a plăti datoriile de peste două miliarde euro pe care le are statul faţă de agenţii economici. Fără nici o analiză a modului în care au fost angajaţi banii de vechiul Executiv, actualul Guvern a decis să achite toţi banii prin care PNL şi-a servit clientela politică în cursul anului trecut.

“Nu este posibil ca statul să blocheze activitatea economică pentru că statul nu plăteşte datoriile pe care le are faţă de agenţii economici. În următoarea perioadă va fi eşalonată plata facturilor”, a spus ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

El a explicat că la finalul acestei luni, după 25 ianuarie, vor fi plătite 600 milioane euro, apoi în luna februarie alte 1,5 miliarde euro, iar restul de 900 milioane euro vor ajunge la societăţile comerciale în luna martie.

Pogea nu a precizat dacă în aceste sume sunt incluse şi datoriile către firme precum Bechtel faţă de care statul are de achitat sume importante şi care pentru moment au fost blocate. “Orice sumă încasată suplimentar la buget va fi îndreptată către plata acestor datorii. Am rugat colegii de Guvern ca în această perioadă să reducă toate cheltuielie, singurele permise fiind cele pentru salarii, pensii, alocaţii, ajutoare de încălzire”, a specificat Pogea.

Guvernul va finaliza bugetul pe acest an abia la sfârşitul acestei luni. Construcţia bugetului se face în principiu pe baza unei creşteri economice de 2,5% în acest an, faţă de 7,8% în 2008, şi ia în calcul un deficit bugetar în jur de 2% din produsul intern brut (PIB), a precizat premierul Emil Boc.

Printre priorităţile enumerate de Boc pentru acest an se numără crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea IMM-urilor, creşterea investiţiilor publice în infrastructură, atragerea de fonduri structurale şi protejarea categoriilor sociale defavorizate. “Sub aceste coordonate generale vom elabora bugetul şi vom pleca de la estimarea unui deficit bugetar în jur de 2% şi a unei creşteri economice de 2,5% în 2009”, a spus Boc.

Veniturile publice nu vor depăşi 32,1% din produsul intern brut în 2009, estimat la 579 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de anul anterior, în condiţiile în care încasările la buget s-au plasat anul trecut la 30,9% din PIB, cu 5,1 puncte procentuale sub estimări, a precizat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. El a precizat că numărul şomerilor din România va creşte în 2009 la 505.000, faţă de 403.400 persoane fără loc de muncă anul trecut. Inflaţia medie anul acesta va fi de 5%, iar câştigul salarial mediu brut va fi de 1.693 lei.

În privinţa majorărilor salariale, Pogea a spus că vor fi cuprinse în bugetul pe anul 2009 dacă, în urma acordării lor, cheltuielile bugetare estimate nu vor depăşi 34,1% din produsul intern brut. “În acest cadru, deci de cheltuieli de 34,1% (din PIB), vom încerca să stabilim aceste priorităţi şi, dacă încap le vom trece, dacă nu încap vă spun de acum că nu vor fi trecute. Dacă veniturile publice sunt de 32,1% (din PIB), şi le ştim cert, şi admitem un deficit de 2% (din PIB), cheltuielile totale care pot fi realizate în România în 2009 sunt de 34,1% (din PIB). În acest context, trebuie să intre cheltuielile pentru investiţii şi de personal”, a declarat Pogea.

Premierul Emil Boc a precizat că vremurile sunt dificile, dar situaţia se datorează şi fostului Guvern care a făcut două greşeli majore, e de o parte a estimat greşit veniturile bugetare şi pe de altă parte cheltuit prea mult. “Având în vedre că anul trecut s-a înregistrat o creştere economică de 7,7%, iar deficitul bugetar a ajuns la 5,2%, înseamnă că Guvernul trecut a cheltuit cu 6,7 miliarde euro mai mult decât a încasat. Veniturile suplimentare la buget nu au fost canalizate către investiţii, ci către cheltuieli de personal şi pentru bunuri şi servicii. De exemplu, în 2008 cheltuielile de personal au fost cu 35% mai mari decât în 2007, iar cele pentru bunuri şi servicii cu 36% mai mari decât în anul 2007”, a spus Boc.

Premierul a acuzat vechiul Guvern că nu a reuşit să acceseze fondurile europene în condiţiile în care ţara noastră avea foarte mare nevoie de aceşti bani. “Şi-au propus să acceseze 2,8 miliarde euro şi au reuşit să cheltuiască doar 0,68 miliarde euro, mai puţin cu 2,1 miliarde euro decât era prevăzut în bugetul pe 2008”, a arătat Boc.

La rândul său, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea a arătat că veniturile publice au fost realizate în proporţie de 30,9% din produsul intern brut în 2008, reprezentând o nerealizare de 7 miliarde euro (5,1 procente), iar acestea nu au fost colectate corespunzător nici în primele nouă luni, înainte de declanşarea crizei în România.

“Veniturile publice au fost supraestimate anul trecut, la 36% din PIB, iar potrivit estimărilor noastre, realizarea lor a fost de 30,9% din PIB, cu 5,1 procente mai puţin, respectiv cu 7 miliarde euro în minus”, a spus vineri Gheorghe Pogea. El a explicat că supraestimarea veniturilor s-a făcut în principal pe trei zone: fonduri externe nerambursabile, colectarea TVA şi venituri nefiscale “Pe fonduri externe nerambursabile, România nu a absorbit niciun euro în 2007 şi îşi propunea să absoarbă 10,6 miliarde lei în 2008. Realizarea arată că s-au absorbit 2,8 miliarde lei„, a precizat Pogea.

Pe lângă fondurile europene nerambursabile neaccesate, el a vorbit despre încasările din TVA, care au fost prevăzute la 47 miliarde lei şi au fost realizate doar 40,8 miliarde lei, adică mai puţin cu 1,67 miliarde euro, ceea ce echivalează cu 1,2% din PIB. În plus, veniturile nefiscale au fost prevăzute în bugetul pe 2008 la 17,3 miliarde lei şi realizate doar 10,9 miliarde lei.

“În total au fost neralizate 4,75 miliarde euro faţă de ce era prevăzut în buget”, a spus Pogea. El a criticat opiniile apărute în presă, exprimate de reprezentanţi ai fostei guvernări, potrivit cărora nerealizarea veniturilor anul trecut a fost provocată de declanşarea crizei. “Vreau să spun că veniturile nu s-au realizat nici în primele nouă luni, iar criza a început să se manifeste în România în trimestrul al patrulea”, a completat Pogea.

*cotidianul

Românii, campioni mondiali în 2008 la cumpărături din hipermarketuri

* România ocupă locul întâi în topul creşterilor grupului Carrefour la nivel mondial, fiind urmată de Argentina şi de Indonezia

* În plină criză, comercianţii au avut vânzări de sute de milioane de euro

În plină criză financiară, marii comercianţi anunţă creşteri semnificative ale vânzărilor. Este şi cazul subsidiarei din România a grupului francez Carrefour, dar şi a retailerului belgian Delhaize, care deţine reţeaua de supermarketuri Mega Image şi La Fourmi. Grupul francez Auchan, precum şi reţeaua de hipermarketuri Real – divizie a grupului german Metro – vor comunica cifrele abia în luna martie.

Carrefour a înregistrat în 2008 un salt al vânzărilor de 37,4%, ceea ce înseamnă că, anul trecut, românii au făcut cumpărături în valoare de 1,19 miliarde de euro, potrivit Mediafax. Cu un an înainte, cifra a fost mai mică, de 866 milioane de euro. Între timp, însă, Carrefour şi-a continuat procesul de expansiune, ceea ce explică şi creşterea. „În 2008, în pofida unui climat (economic, n.r.) ostil, Carrefour a raportat un avans al vânzărilor solid, mai ales pe pieţele emergente”, a declarat Lars Olofsson, directorul general al grupului francez. În termeni comparabili, vânzările grupului în România au urcat cu 6,5%, în timp ce la un curs de schimb constant avansul a fost de 51,8%. Cursul de schimb a avut un efect negativ, reducând creşterea vânzărilor cu 14,4%. Dacă se ţine cont de cifra calculată la un curs de schimb constant, România ocupă locul întâi în topul creşterilor grupului la nivel mondial, urmată de Argentina, unde grupul şi-a sporit vânzările cu 39,1%. Pe locul trei se află Indonezia, cu 32,1%.

Cât despre Delhaize, cifra vânzărilor pentru România a fost anunţată cumulat cu cea din Indonezia. Vânzările au urcat astfel cu 21,8% anul trecut, la 201,6 milioane euro, faţă de 165,5 milioane euro în 2007, datorită extinderii rapide a reţelei de magazine, prin creştere organică şi achiziţia reţelei La Fourmi, se arată într-un comunicat. Variaţiile de curs de schimb valutar au afectat puternic rezultatul raportat de Delhaize. Astfel, la rate de schimb identice, vânzările din România şi Indonezia ar fi urcat cu 36% anul trecut. Impactul variaţiilor de curs de schimb valutar se traduce printr-o scădere de 5,2 puncte procentuale a ritmului de creştere. Astfel, în condiţii comparabile, vânzările companiei au urcat cu 5,6% în 2008.

Vânzări bune pe timp de criză

În ultimele trei luni ale anului, când creditarea se înăsprea în România iar concedierile începeau să producă primele victime, retailerii au fost printre puţinii cărora afacerile le-au mers din plin. Carrefour a raportat pe piaţa românească vânzări de 370 de milioane de euro, în creştere cu 29% faţă de 287 milioane de euro în perioada similară a anului anterior. Avansul în termeni comparabili a fost de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2008, iar la un curs valutar constant vânzările au urcat cu 42,8%. Influenţa cursului de schimb a fost negativă, reducând creşterea vânzărilor cu 13,8%.

În cazul Delhaize, vânzările din România şi Indonezia au crescut cu 25,5% în trimestrul al patrulea, de la 45,2 milioane euro la 56,8 milioane euro.

*gandul

MOTIVAREA DECIZIEI CCR/Curtea îi sugerează lui Boc calea de urmat

Ordonanţa care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României (CCR), încalcă Legea fundamentală sub mai multe aspecte, arată instanţa în motivarea deciziei. Curtea Constituţională a României sugerează Guvernului ce ar putea să facă în continuare. În noua lege, obligativitatea restituirii soldelor compensatorii ar putea dispărea.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului, Curtea constată că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu contravine dispoziţiilor constituţionale sub mai multe aspecte. Unele din acestea pun în discuţie constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ, în timp ce altele se referă la conţinutul reglementării în sine, dar acestea nu au mai fost luate în seamă.

CONSTITUŢIONALITATE EXTRINSECĂ, DELOC!
Curtea a analizat mai întâi dacă ordonanţa respectă condiţiile de constituţionalitate extrinsecă puse în discuţie de Avocatul Poporului, respectiv dacă afectează drepturi fundamentale, contravenind, în consecinţă, art. 115 alin. (6) din Constituţie. CCR a constatat că interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţia României, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală. Or, potrivit Constituţiei, aceste drepturi nu pot fi restrânse ori extinse pe calea ordonanţei de urgenţă, astfel că OUG 230/2008 încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie. Acesta este motivul pentru care ordonanţa a fost declarată neconstituţională. Stabilind această cauză de neconstituţionalitate, CCR a constatat că nu mai este cazul să examineze şi celelalte încălcări invocate de Avocatul Poporului.

SUGESTII PENTRU GUVERN
Curtea mai arată în motivare că, prin constatarea neconstituţionalităţii OUG 230/2008, „Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă”.

CE ÎNŢELEGEM?
Analizând motivarea Curţii, înţeleg că, prin urmare, Guvernul Boc poate merge pe ideea interzicerii cumulului pensiei cu salariul de la stat, promovată printr-o lege – aşa după cum premierul Boc a şi anunţat joi seară. Numai că această lege trebuie să respecte toate principiile constituţionale, printre care Curtea le-a numit în mod special pe cele ale nediscriminării şi neretroactivităţii. Or, în opinia mea, aplicarea cel puţin a principiului neretroactivităţii echivalează cu faptul că, prin noua lege, nu mai pot fi ceruţi înapoi banii obţinuţi ca „solde compensatorii” de unii dintre pensionarii de lux pe care i-a vizat iniţial Guvernul atunci când a promovat ordonanţa buclucaşă.

*jurnalul

SALARII LA ANTICORUPŢIE/Lefurile procurorilor DNA, între 5.660 şi 12.508 lei

Scandalul pensiilor de nababi şi al lefurilor de lux încasate de la stat a determinat procurorii anticorupţie să-şi facă publice salariile. N-au nici un pensionar angajat, Morar ia mai puţin ca adjuncţii lui şi toţi trei sunt întrecuţi la salariul lunar net de şeful Secţiei militare din DNA, Romeo Bălan.

Daniel Morar, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), are un salariu net de aproximativ 8.000 de lei, în timp ce lefurile subordonaţilor săi variază între 5.660 şi 12.508 lei, în aceste sume fiind incluse deja sporurile. Informaţiile au fost făcute publice ieri de Biroul de presă al DNA, după ce în cadrul unei emisiuni televizate s-a spus că salariile lunare ale procurorilor DNA ar atinge suma de 20.000 de lei.

Astfel, potrivit DNA, procurorii civili au salarii nete „cuprinse între 5.660 de lei şi 9.396 de lei, fiind identice cu cele ale procurorilor civili din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ)”. Salariul net al procurorilor militari din DNA „variază între 8.946 de lei şi 12.508 lei, diferenţa rezultând din drepturile militare încasate. Menţionăm că aceste salarii nu depăşesc salariile procurorilor militari din cadrul PICCJ„, se arată în comunicatul DNA. Magistraţii din cadrul DNA nu încasează sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50 % din salariu.

MORAR, ÎNTRECUT DE ADJUNCŢI LA „SALAR”
Comunicatul DNA cuprinde şi o listă cu salariile nete ale procurorilor DNA primite în luna decembrie 2008: Daniel Marius Morar, procuror-şef al DNA – 8.045 de lei, Ion Dumitru, consilier – 8.299 de lei, Elena Cherciu, procuror-şef secţie – 8.980 de lei, Dănuţ Volintiru, procuror-şef birou teritorial – 6.716 de lei, Vasile Speriusi, procuror-şef serviciu teritorial – 7.734 de lei,

Carmen Argentina Gâlcă, procuror-şef adjunct al DNA – 9.396 de lei, Ioan Mircea Zărie, fost procuror-şef adjunct al DNA – 9.396 de lei, Romeo Bălan, fost procuror militar şef de secţie – 12.508 de lei, Vasile Doană, procuror militar şef serviciu – 9.673 de lei. După cum se poate observa, Daniel Morar este întrecut la salariul lunar de cei doi adjuncţi ai instituţiei, Carmen Gâlcă şi Mircea Zărie, cu 1.351 de lei. „Diferenţa vine din sporuri, unii au vechimea mai mare, alţii au şi sporul de doctorat”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan. Dintre procurorii militari, salariul cel mai mare îl are şeful Secţiei militare de combatere a corupţiei, Romeo Bălan, care-i întrece de fapt pe toţi. Totodată, DNA precizează că în cadrul instituţiei nu se află nici un magistrat care să încaseze şi pensie, şi salariu.

*jurnalul

PRODUCŢIE REDUSĂ DE MAŞINI / Anul falimentelor auto

Viitorul constructorilor auto este nesigur, deoarece vânzările de autoturisme pe plan european au scăzut anul trecut cu 20%, iar anul acesta, potrivit estimărilor, scăderea va fi tot de 20%.

Uniunea Europeană avertizează că unele companii europene din industria auto nu vor supravieţui anului critic 2009. „Unele companii europene din sectorul auto nu vor supravieţui unui an 2009 brutal„, a declarat Guenter Verheugen, Comisarul european pentru Industrie. Măsurile luate de aceştia la finalul anului trecut s-au dovedit a fi insuficiente, în condiţiile în care piaţa auto continuă să scadă. Criza creditelor şi situaţia economiei mondiale au determinat consumatorii să nu mai facă achiziţii costisitoare. „Perspectiva asupra industriei este cel puţin brutală. Vânzările auto au scăzut dramatic, mai ales în ultimul trimestru din 2008, când acestea s-au redus cu peste 20%, şi aşteptăm o altă scădere, cu 20%, în 2009, ce va afecta milioane de angajaţi din industrie”, a declarat Verheugen.

MINIME
Vânzările pe piaţa europeană au coborât cu 17,8% în decembrie, un maximum al ultimilor 15 ani, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a anunţat ieri că va contribui la finanţarea producătorilor europeni de automobile, în condiţiile în care sectorul operaţiunilor de creditare ale băncilor comerciale este în continuare blocat. Decizia a fost luată în urma dezbaterilor din cadrul reuniunii de ieri de la Bruxelles a miniştrilor din cele 27 de state ale UE. Aceştia au analizat situaţia de criză din sectorul auto şi au căutat să găsească soluţii pentru depăşirea acesteia. Producătorii auto vor fi nevoiţi să închidă mai multe unităţi, să reducă drastic producţia şi numărul de angajaţi, să reducă preţul de vânzare al autoturismelor sau să mute producţia unde mâna de lucru este mai ieftină.

Unii dintre aceştia vor fi nevoiţi să ceară ajutor din partea statului sau să apeleze la credite bancare.

„Nu există garanţii că toţi marii producători auto europeni pot supravieţui crizei„, a declarat Verheugen. Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a declarat că va acorda ajutoare substanţiale industriei auto. Miguel Sebastian Gascon, ministrul spaniol al Industriei, a sugerat că o posibilă soluţie a deblocării pieţei auto ar fi acordarea unor prime de casare, asemănătoare celei de la noi din ţară. În Franţa, constructorii auto beneficiază deja de mai multe măsuri de sprijin din partea guvernului, printr-un program constând în prime pentru cei care casează un autovehicul vechi înainte de a achiziţiona o maşină nouă. Executivul francez a oferit garanţii de un miliard de euro pentru diviziile financiare ale Peugeot, Citroen şi Renault. Constructorul nipon Toyota a decis să reducă producţia fabricilor din SUA, întrucât vânzările pe această piaţă s-au prăbuşit la minimul ultimilor 27 de ani, iar stocurile sunt suficiente pentru a acoperi cererea în următoarele 80-90 de zile, dublu, comparativ cu anul precedent. De asemenea, a anunţat că va opri activitatea în toate uzinele din Japonia timp de 11 zile în lunile februarie şi martie.

Honda este nevoită să reducă producţia cu 56.000 de unităţi, iar Nissan mută producţia unui model din clasa subcompactă din Japonia în Tailanda, pentru a beneficia de costuri de fabricare mai mici cu 30%. În Marea Britanie, producătorul de automobile de lux Jaguar Land Rover a cerut ajutor din partea guvernului, pentru a face faţă situaţiei de pe piaţă. Miguel Sebastian Gascon, ministrul spaniol al Industriei, a sugerat ca o posibilă soluţie a deblocării pieţei auto acordarea unei prime de casare, asemănătoare celei de la noi din ţară.

*jurnalul

Curtea de Justiţie de la Haga a ajuns la un verdict în cazul România vs Ucraina

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, care a judecat cazul de delimitare a platoului continental din Marea Neagră disputat între Ucraina şi România, a ajuns la un verdict, care va fi comunicat pe 3 februarie

România şi Ucraina şi-au prezentat în luna septembrie concluziile şi propria soluţie pentru trasarea liniei de delimitare a platoului continental din Marea Neagră, în ultima săptămână a audierilor publice la CIJ pentru delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor.

Bogdan Aurescu a demonstart în prima zi a concluziilor prezentate în faţa CIJ a demonstrat că linia de delimitare propusă de România este „rezonabilă” şi a criticat Ucraina care a insistat pe argumentul unic al lungimii coastei sale, transformând-o „în alpha şi omega a acestui caz, mantra sa”.

Bogdan Aurescu, agentul României la Curtea Internatională de Justiţie, a arătat în faţa Curţii că linia de delimitare propusă de România în documentele scrise şi în timpul primei runde de pledoarii este „construită în mod adecvat şi constituie o propunere perfect rezonabilă”. „Ea este fundamentată atât prin raportare la argumentele juridice detaliate, cât şi la probe„, a spus el.

Configuraţia acestei linii în zona de delimitare din apropierea Insulei Şerpilor, aşa cum a fost ea propusă, este susţinută de cel puţin trei argumente convergente, prezentate de echipa României.

Ucraina a insistat la rândul său că Digul Sulina, invocat de România ca punct relevant pentru delimitare, este o structură artificială şi nelocuită, şi deci nu ar trebui să fie luat în considerare. Mai mult, ucrainenii vor aduce probabil unele argumente pentru a demonstra că Peninsula Sahalin ar trebui şi ea exclusă în soluţionarea speţei.

Discursul final al agentului Ucrainei, Volodimir Vasilenko, a fost foarte concis, subliniind doar că acest caz „este de importanţă majoră” pentru ţara sa şi că decizia Curţii va contribui, cu siguranţă, la „îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina”.

România şi Ucraina s-au duelat timp de trei săptămâni cu argmente, demonstraţii şi pledoarii, încercând să pledeze convingător în faţa celor 15 judecători ai Curţii Internaţionale de Justiţie.

Sursa: NewsIn

Un avion a ieşit de pe pistă pe aeroportul din Oradea în momentul aterizării

Incident pe aeroportul din Oradea! Un avion care venea de la Bucureşti şi aducea oaspeţii lui Ion Ţiriac la Oradea, pentru partida de vânătoare de la Balc, a ieşit de pe pistă. Între cei care se aflau la bord se numără fiul lui Ion Ţiriac şi omul de afaceri Elan Schwartzenberg. Ministerul Transporturilor a format deja o comisie specială pentru investigarea acestui incident.

Avionul, aparţinând Ţiriac Air, venea de la Bucureşti, avea la bord zece persoane, invitaţi ai omului de afaceri Ion Ţiriac. Avionul a aterizat la ora 15.20, însă imediat aeronava a ieşit de pe pistă. Deocamdată sunt vehiculate două posibile cauze pentru producerea acestui incident: condiţiile meteo nefavorabile şi defecţiuni la trenul de aterizare al avionului. La faţa locului au sosit echipajele de pompieri. Pasagerii au fost duşi în salonul de protocol şi sunt în afara oricărui pericol.

”Condiţii meteo proaste, ceaţă, gheaţă pe pistă. Pilotul a fost deosebit, însă condiţiile meteo au fost nefavorabile. Am aterizat, am intrat pe câmp, am rupt un gard, am sărit un şanţ, pilotul a reuşit însă să nu intrăm cu botul în şanţ, să ne dăm peste cap cu avionul. Niciun pasager nu a fost rănit’‘, a povestit omul de afaceri, Elan Schwartzenberg, pasager al avionului.

Reprezentanţii aeroportului din Oradea spun că s-au confruntat cu o vreme nefavorabilă încă de dimineaţă, însă au fost asigurate condiţiile pentru frânarea aeronavelor în siguranţă.

”Aeroportul îndeplinea toate condiţiile pentru operare. Condiţiile meteorologice au fost comunicate companiilor aeriene. Cei care au luat decizia de a opera au fost piloţii. Dar condiţiile sunt bune pentru a se opera. Astăzi au mai operat alte două companii aeriene care au aterizat fără probleme pe aeroport. Vizibilitatea era bună în condiţiile care sunt date pentru operarea aeroportului, frânarea a fost bună. Noi avem coeficientul de frânare 4, coeficientul maxim este 5”, a precizat Gheorghe Pasc, directorul Aeroportului Oradea.

La bordul avionului se aflau oameni de afaceri din România, invitaţi la partida de vânătoare organizată mâine la Balc de Ion Ţiriac. Imediat după incident un alt avion, având la bord invitaţi ai omului de afaceri a încercat să aterizeze pe aeroportul din Oradea, însă după ce a survolat zona mai mult timp, fără a primi permisiunea de aterizare, a fost redirecţionat spre aeroportul din Cluj. Ministerul Transporturilor a anunţat că aeroportul din Oradea este închis temporar.

Sursa: Realitatea

Emil Boc nu renunţă: Guvernul va iniţia un proiect de lege pentru a interzice cumulul veniturilor

„Cei care îşi pierd privilegiile fac presiuni să se permită cumulul pensie-salariu”, a declarat premierul Boc după anunţarea deciziei CCR. Emil Boc a declarat că Guvernul este hotărât să ducă mai departe bătălia împotriva salariilor şi pensiilor de lux şi susţine că a discutat deja cu PSD despre acest lucru.

Emil Boc a declarat că este hotărât să ducă mai departe această bătălie şi că în perioada mandatului său nu va accepta „dezmăţul pe banii publici”.

„Nu este normal ca cineva să cumuleze şi pensie şi salariu„, a adăugat Boc care este de părere prin această ordonanţă nu s-a restrâns dreptul la muncă.

„Trebuie curmat ceva nedrept şi nesimtit, nu este normal ca o persoană să cumuleze şi pensie şi salariu şi să sponsorizăm lunar persoane cu sute de milioane de lei pe lună„, a mai spus premierul.

Premierul Boc a promis că Guvernul va iniţia un proiect de lege care să interzică cumulul salariu – pensie în sistemul bugetar şi va cere dezbaterea acestui proiect în Parlament în procedură de urgenţă.

Emil Boc a mai declarat că persoanele care şi-ar pierde privilegiile în urma aplicării Ordonanţei de Urgenţă prin care Guvernul a interzis cumulul salariului de la stat cu pensia au făcut şi fac în continuare presiuni pentru ca actul normativ să nu intre în vigoare.

„Cei care pierd privilegiile nu stau linştiţi şi exercită presiuni pe toate canalele„, a spus premierul în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Victoria.
Boc a anunţat că Guvernul va elabora un proiect de lege care va prelua prevederile din OUG 230/2008, susţinând că CCR a declarat ordonanţa neconstituţională pe motiv de formă, pentru că Executivul nu avea dreptul să emită o Ordonanţă de Urgenţă în acest caz. El a precizat că Executivul va cere Parlamentului dezbaterea în procedură de urgenţă a proiectului de lege, care urmează să fie promovat în Guvern într-o şedinţă viitoare.

„Deşi îmi este greu să accept şi să înţeleg decizia CCR, ea va fi respectată. Rămân la părerea mea, că nu am restrâns dreptul la muncă, ci dezmăţul pe bani publici. (…) Guvernul este hotărât să ducă mai departe bătălia împotriva salariilor şi pensiilor de lux. Voi merge până la capăt, astfel încât o astfel de soluţie să reglementată în România”, a spus el.

Şeful Executivului a precizat că există 2963 de pensionari din magistratură, dintre care 304 cumulează în prezent pensia cu salariul. Boc a mai spus că pensia medie din magistratură – cea acordată în baza legii speciale – este de 4698 de lei însă, dacă magistraţii ar fi primit pensii în baza cotizaţiilor, aceastea ar fi avut o valoare medie de 1306 lei.

CSM a stabilit că 29 de magistraţi cumulează pensia cu indemnizaţia de magistrat, a precizat CSM, luni, printr-un comunicat, în care arată că 0,44% din totalul magistraţilor intră sub incidenţa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 230/2008. Din cei 29 de magistraţi care cumulează pensia cu indemnizaţia de magistrat, 13 sunt judecători, 10 sunt procurori şi 6 magistraţi asistenţi.

CSM precizează că la începutul anului 2009 funcţionau efectiv în sistemul judiciar românesc 4142 judecători şi 2310 procurori. Potrivit comunicatului remis luni, Consiliul Superior al Magistraturii a informat sistemul judiciar despre obligaţia magistraţilor care, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, cumulează pensia cu indemnizaţia cuvenită pentru exercitarea funcţiei de magistrat, de a opta între suspendarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă.

În cadrul aparatului administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii există 8 angajaţi aflaţi sub incidenţa O.U.G. nr. 230/2008.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională ordonanţa prin care a fost interzis cumulul pensiei cu salariul primit de la stat, după ce a fost sesizată de Avocatul Poporului.

Sursa: NewsIn

Băsescu: Guvernul are datorii de 1,1 miliarde de euro către agenţii economici

Preşedintele Traian Băsescu a spus la că deficitul bugetar pe 2008 este de 4,8% „pe cash” şi de 5,21% pe angajamente şi că datoriile Guvernului sunt de 725 de milioane de euro pe datorii facturate, iar pe cele nefacturate sunt alte 367 de milioane de euro şi că acestea trebuie plătite.

„Privind la realitatea datoriilor pe care instituţiile centrale înţeleg că economia este blocată chiar de Guvern„.

Preşedintele Traian Băsescu a spus că a discutat joi seara cu premierul Emil Boc şi cu ministrul Finanţelor pe tema proiectului de buget.

„Pentru a ieşi din dubiile deficitului pe 2008, vă pot spune că acesta este de 4,8% pe cash şi pe angajamente de 5,21%, ceea ce înseamnă o depăşire majoră a deficitului bugetar prognozat, care a fost la 2,3%. 4,8% deficit pe cash înseamnă circa 7 miliarde, iar deficitul pe angajamente este de 7,81 miliarde de euro. Aceste realităţi trebuie corectate prin actualul buget„, a spus Traian Băsescu.

Şeful statului a precizat că este important ca înainte de construirea bugetului, Guvernul trebuie să privească la datoriile care reprezintă în opinia lui „urgenţa zero”. „Privind la realitatea datoriilor pe care instituţiile centrale înţeleg că economia este blocată chiar de Guvern” , a spus Băsescu.

Traian Băsescu a spus că din cifrele pe care le deţine, până la 31 decembrie 2008, Guvernul are datorii de 725 de milioane de euro pe datorii facturate, iar pe cele nefacturate alte 367 de milioane de euro, adică 1,1 miliarde. „Primul lucru care trebuie făcut este ca aceste datorii să fie urgent achitate pentru a da lichiditate agenţilor economici. Din discuţiile pe care le-am avut aseară cu ministrul de Finanţe, decizia este ca, eşalonat, până la mijlocul lui martie aceste datorii să fie integral achitate pentru a da agenţilor economici posibilitatea să reintre în mişcare”, a declarat Băsescu.

„Prioritatea zero este deblocarea agenţilor economici prin plata datoriilor pe care statul le are la ei”

Şeful statului a spus că administraţiile locale au datorii facturate de o jumătate de miliarde de euro şi nefacturate de 400 de milioane de euro. „Instituţiile publice au datorii la agenţii economici de peste 2 miliarde de euro. Prioritatea zero este deblocarea agenţilor economici prin plata datoriilor pe care statul le are la ei”, a reiterat Băsescu.

„Este greu ca preşedinte să spui „am mandatul Guvernului”, dar vă asigur că urgenţa de a stabili parametrii bugetului cât mai rapid a decis ca Guvernul să decidă ca astăzi să se întâlnească. În timp ce Guvernul constantă că poate accepta maxim un deficit de 2%, însemnând circa 3 miliarde, solicitările făcute de ministere pentru derularea angajamentelor asumate înainte de a se cunoaşte situaţia reală a bugetului ar împinge bugetul către un deficit de 9%.”, a declarat Băsescu.

Guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv asumarea răspunderii pentru legea unică de salarizare

Traian Băsescu a spus că singura soluţie a fost ca Guvernul să se întrunească astăzi, astfel încât ministrul Finanţelor să discute cu toţi ceilalţi miniştri şi să stabilească o reaşezare a alocaţiilor bugetare.

Acesta a mai spus că obiectivul lui a fost crearea unei majorităţi care să poată reforma ţara şi că, dacă acest lucru nu se întâmplă, această majoritate nu se justifică, precizând că Guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv asumarea răspunderii pentru legea unică de salarizare.

„Mi-am asumat responsabilitatea pentru formarea unui Guvern în această structură politică (…)Compensarea pe care eu am avut-o ca explicaţie a fost că o astfel de majoritate poate reforma România. Vreau să cred că acest lucru se va întâmpla. Dacă o astfel de majoritate nu va reforma România, ea nu se justifică. Devine doar o majoritate clientelară care şi-a împărţit nişte posturi”, a spus Băsescu, amintind că a sprijinit această majoritate, care reflectă decizia PSD şi PDL, după ce a „oricum altceva a eşuat”.

„Să dispară legile speciale în care nu contribui la bugetul asigurărilor sociale”

Băsescu a enumerat unde e nevoie de reformare a sistemelor.” E vorba de modernizarea Constituţiei, şi nu cum vreau eu, ci cum vor românii”, a spus pentru început Băsescu. Apoi a vorbit despre reîmpărţirea administrativă a ţării prin reducerea numărului de judeţe şi de elaborarea şi promovarea unei legi unice de salarizare în domeniul bugetar. „Ea trebuie negociată până la un punct, iar dacă nu se depăşeşte punctul critic, un Guvern cu o asemenea majoritate va trebui să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului şi să avem o lege a salarizării„, a spus Băsescu.

Un alt punct vizat de preşedinte a fost eliminarea legilor speciale pentru diferite categorii profesionale. „Să dispară legile speciale în care nu contribui la bugetul asigurărilor sociale, dar eşti foarte special pensionat sau plătit”, a spus preşedintele. Nu în ultimul rând, Traian Băsescu s-a referit la reformarea sistemului educaţiei, care trebuie să se facă potrivit principiului „bani contra reformă”.

Preşedintele participă la Conferinţa Naţională a Alianţei Confederaţiilor Patronale din România pe tema „Priorităţi şi măsuri concrete anti-criză”.



Sursa: NewsIn

Bugetarii cu vârstă de pensionare, obligaţi să iasă la pensie luna viitoare

De la 1 februarie, funcţionarii publici din administraţia publică centrală, care au împlinit vârsta legală de pensionare vor fi trimişi obligatoriu la pensie. Măsura va fi impusă printr-un memorandum al ministrului Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea.

Cu doar o zi înainte de sfârşitul anului, ministrul Finanţelor a luat această hotărâre în privinţa funcţionarilor publici din administraţia publică centrală. Este vorba de toţi angajaţii din ministere, autorităţi naţionale şi agenţii guvernamentale care îndeplinesc atât condiţiile de vârstă standard de pensionare, cât şi stagiul minim de cotizare.

Aşadar, peste numai două săptămâni, funcţionarii vizaţi de ordinul ministrului Pogea vor trebui să renunţe la serviciu, în favoarea pensiei. În acest fel, spun guvernanţii, se va limita numărul de persoane delegate sau detaşate de anumite instituţii publice.

Autorităţile şi-au motivat această hotărâre prin necesitatea de reducere a cheltuielilor bugetare care se impun în acest an de criză. De asemenea, în memorandum se arată că în urma pensionării acestor persoane, acivitatea în ministere şi în alte instituţii publice va deveni mai eficientă.

Sursa: Realitatea TV

Adio, sange proaspat!

Judecatorii pensionari de la Curtea Constitutionala au decis ca salariul de la stat poate fi cumulat cu pensia * Respingerea OUG 230 amana reforma Boc-Basescu pana la aparitia unei noi legi

Curtea Constitutionala (CC) a decis ieri ca dispozitiile OUG 230/2008 prin care a fost interzisa cumularea pensiei cu salariul de la stat este neconstitutionala. Cu majoritate de voturi, Curtea a admis astfel exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului, stabilind ca Ordonanta emisa de Cabinetul Boc afecteaza reglementarile consti­tutionale privind dreptul la munca si dreptul la pensie. Judecatorii au constatat ca actul Executivului contravine normelor care stipuleaza ca ordonan­tele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale si nu pot afec­ta drepturile prevazute de Legea fundamentala. Sustinatorii OUG 230/2008, care viza, potrivit lui Boc, pomparea de „sange proaspat in sistem”, prin incurajarea ti­nerilor, au reclamat incompatibilitatea decidentilor Curtii, multi dintre ei fiind pensionari.
Emisa in 30 decembrie 2008 si publicata o saptamana mai tarziu, OUG 230 a starnit protestele mai multor categorii de bugetari, cele mai aprinse critici venind din partea profesorilor, medicilor si actorilor activi pusi sa aleaga intre pensie si salariul de la stat. Potrivit Ordonantei, persoanele care cumulau pensia cu venituri obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat, aveau obligatia sa opteze intre suspendarea platii pensiei si incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a actului normativ. Pe fondul protestelor, guvernantii au revenit cu precizari, premierul Boc explicand ca profesorii, medicii si actorii pensionari vor putea cumula pensia cu alte venituri pe baza unei conventii civile prin care sa fie platiti punctual pentru serviciile prestate in institutii publice. Guvernul a precizat, insa, ca persoanele care au beneficiat de plati compensatorii de miliarde de lei vechi, precum si de pensie de zeci de milioane de lei vechi nu pot cumula pensia cu un salariu de alte zeci de milioane de lei vechi, platit de stat. Exceptiile urmau sa fie precizate intr-un ordin comun semnat de ministrii Finantelor si Muncii.

Incompetent vs. incompatibili

Precizarile Cabinetului nu au pus capat criticilor formulate de bresle si nici tirului politicienilor – unii dintre cei care sustineau ca Ordonanta este proasta provenind chiar din Coalitia la guvernare. Executivul a insistat, argumentand ca masurile sunt necesare pentru oprirea „dezmatului” bugetar, dar si pentru ca, spunea Boc, „dorinta noastra e sa primenim sistemul, sa incurajam sangele proaspat in sistem”. Doctorand in drept constitutional, premierul a asigurat ca Ordonanta nu incalca Legea fundamentala. L-au contrazis ieri judecatorii Curtii, la sesizarea Avocatului Poporului, care subliniase in contestatia adresata ca, potrivit Constitutiei, „dreptul la munca nu poate fi ingradit”, iar „alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera”. Pe de alta parte, magistratii CC – care au decis ca este legal sa cumulezi pensia cu salariul de la stat – au fost acuzati de conflict de interese in acest caz, patru dintre ei fiind pensionari.
Salariile pensionarilor care au decis
Exista la Curtea Constitutionala patru judecatori care se afla in situatia de a primi si salariu si pensie, dupa cum remarca si seful statului la recenta sedinta de bilant a CSM. Acestia sunt, conform declaratiilor de avere: Acsinte Gaspar, salariu anual de 160.825 lei si pensia anuala de 52.281 lei, Aspazia Cojocaru, salariu de 72.000 lei si pensie de 49.000 lei, Nicolae Cochinescu salariu de peste 120.000 lei si o pensie de 97.000 lei. Ion Predescu nu si-a declarat veniturile anuale, specificand la sectiunea salarii ca are „venituri din indemnizatia de judecator”, iar la pensie a scris „pensie legala”. Un alt personaj despre care politicienii spun ca este pensionar este Avocatul Poporului Ioan Muraru, care nu specifica nimic in declaratia sa de avere privitor la pensie.

*ziua

Taxa auto, împinsă în marşarier la varianta din iulie

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi (foto), va propune în şedinţa de guvern de vineri suspendarea taxei auto care a intrat în vigoare în decembrie şi va propune o nouă variantă de taxă, pe principiul „poluatorul plăteşte“.

Dacă Executivul va aproba propunerea lui Nicolae Nemirschi, până la stabilirea unei noi taxe auto, cei care îşi vor înmatricula maşina nouă sau veche vor plăti taxa auto care era valabilă în luna iulie. „Voi propune ca ordonanţa care prevede triplarea taxei auto şi suspendarea taxei pentru maşinile noi să fie suspendată, până la stabilirea unei noi variante de taxă auto sau taxă de poluare. Până la stabilirea unei noi variante, cei care îşi vor înmatricula maşina vor plăti cuantumurile taxei valabile în luna iulie“, a declarat Nicolae Nemirschi.

Potrivit acestuia, vineri, comisia interministerială va prezenta în Guvern variantele privind noua taxă auto.

„Voi merge în şedinţă cu un memorandum care va conţine variantele propuse de reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Finanţelor, Economiei, Transportului şi Departamentului Afacerilor Europene. Voi susţine şi un punct de vedere personal, legat de faptul că sunt un adept declarat al ideii ca România să nu devină cimitir de maşini şi că poluatorul trebuie să plătească“, a declarat ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi .

El a precizat că decizia care va fi luată trebuie să îi împace atât pe responsabilii de la Bruxelles, cât şi pe producătorii şi importatorii de maşini noi şi pe importatorii de maşini second-hand. „Trebuie să ţinem cont de ce spune Comisia Europeană, care ne-a avertizat atât oficial, cât şi prin intermediul mai multor canale neoficiale că ar putea fi reluată procedura de infringement, începută în vară (încălcarea tratatului de aderare la UE – n.r.), privind taxa de poluare auto“, a atras atenţia ministrul Mediului.
Ministrul spunea, la sfârşitul anului 2008, că ia în calcul şi aplicarea unei taxe de primă înmatriculare cu o valoare mai mică, în funcţie de gradul de poluare, care ar urma să fie inclusă ulterior în impozitul pe autovehicul, plătit anual.

Programul panouri solare, afectat de criză

Programul „casa verde“ a fost amânat pe termen nedeterminat, atât pentru că bugetul fondului de mediu nu a fost aprobat, cât şi din cauză că ministrul Mediului este de părere că programul a fost „prost conceput“. „Am identificat patru probleme care au determinat amânarea acestui program. Prima ţine de o incapacitate la nivelul Administraţiei Fondului de Mediu de a îndeplini prima sarcină, şi anume validarea instalatorilor. A doua se referă la nişte nereguli din ghidul solicitantului, legate de neclarificarea principiului primul venit, primul servit. De asemenea, cred că mulţi solicitanţi vor cere aceşti bani pentru case de vacanţă şi nu mi se pare oportună cheltuirea atâtor bani pentru aceste locuinţe, pe care oamenii le folosesc de cel mult câteva ori pe an“, a spus Nemirschi.

În plus, ministrul Mediului este nemulţumit de faptul că ghidul nu precizează câţi dintre producătorii echipamentelor de energie eoliană, de panouri solare sau pompe geotermale trebuie să provină din România sau din Uniunea Europeană, deoarece nu vrea ca „produse din Asia, care au preţuri mici şi o calitate necorespunzătoare, să fie cele mai vândute prin acest program“. Ministrul Mediului a adăugat că va prezenta aceste probleme în şedinţa de guvern de vineri.

*cotidianul

LG Electronics lansează “Life’s good when it’s green”

În Statele Unite ale Americii, iniţiativa LG “Life’s good when it’s green” cuprinde de la produse unice care reduc consumul de energie până la programe naţionale de reciclare şi programe de relaţionare cu consumatorii.

LG Electronics, unul dintre cei mai mari producători de electrice şi electrocasnice la nivel mondial, lansează campania “Life’s good when it’s green” prin intermediul căreia urmăreşte educarea publicului şi promovarea produselor ecologice, potrivit unui comunicat al companiei.

Reprezentanţii companiei au spus că obiectivul LG este acela de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 150 de kilotone pe an până în 2020. În ceea ce priveşte produsele, LG intenţionează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră apărute în timpul vieţii produselor sale cu 30 megatone până în 2020.

Câteva dintre măsurile LG pentru protecţia mediului înconjurător:

Energy Star 3.0

Gama de televizoare HD pentru 2009 a fost special concepută pentru a primi certificarea Energy Star 3.0 şi are încorporate funcţii de reducere a consumului de energie.

Prin Energy Star se măsoară pentru prima dată consumul real de energie. Ca participant în programul de voluntariat Energy Star, gama de televizoare HD LG pentru 2009 este cu 30% mai eficientă decât modelele necertificate.

Programul de reciclare LG

LG a încheiat un parteneriat cu Waste Management Inc. pentru colectarea, transportarea şi reciclarea produselor electronice în cadrul programului naţional de colectare din SUA, iniţiat de LG. Programul de reciclare LG oferă consumatorilor o modalitate avantajoasă şi facilă pentru reciclarea produselor electronice pe care nu le mai doresc, care au ajuns în ultimul stadiu al ciclului de viaţă sau care nu mai sunt funcţionale, prin aducerea acestora la un centru de management al deşeurilor, disponibil în 50 de state americane.

LG Skychareger

În cadrul CES, Skycharger-ul LG a demonstrat o modalitate rapidă şi sigură de încărcare a bateriei telefoanelor mobile, care foloseşte alte metode decât sursele de energie tradiţionale.

Această staţie de încărcare a telefoanelor mobile utilizează energia eoliană şi cea solară. Cu o putere energetică maximă de 1 Kw, Skycharger-ul LG poate reîncărca până la 104 telefoane mobile pe oră şi stochează în baterie orice energie nefolosită. Staţia oferă un panou de informare care afişează un raport meteorologic funcţional, dar şi informaţii referitoare la energia generată şi consumată în interiorul staţiei. Skycharger-ul LG a fost lansat în cadrul CES 2009 ca fiind primul încărcător din gama sa existent în SUA.

Electrocasnice care reduc consumul de energie

De la maşini de spălat rufe pe bază de abur, congelatoare şi până la maşini de spălat vase, produsele electrocasnice cu consum economic de energie au fost prezentate în cadrul CES 2009. Cea mai recentă inovaţie a LG, maşina de spălat rufe pe bază de abur cu capacitate mare de încărcare este printre cele mai eficiente maşini cu un consum minim de apă şi energie existente în acest moment. Maşinile pe bază de abur sunt cu 110% mai eficiente decât standardul minim impus prin lege, economisind mai mult de 8.000 de galoni de apă în fiecare an comparativ maşinile tradiţionale, fără certificare Energy Star.

*cotidianul

Căpşunarii au trimis în ţară cam cât au investit corporaţiile străine

Abia din acest an banii trimişi acasă vor fi mai puţini, susţin analiştii

Criza financiară s-a manifestat cu precădere în ultimul trimestru din 2008

Sutele de euro agonisite în Spania au fost trimise acasă, la familii

Nici măcar un miliard de euro. Acesta este diferenţa dintre investiţiile realizate de companiile străine în România în primele 11 luni ale anului şi banii trimişi acasă de muncitorii români care lucrează în străinătate, aşa-numiţii căpşunari, în aceeaşi perioadă a anului.

Potrivit cifrelor date publicităţii ieri de Banca Naţională a României (BNR), în perioada ianuarie – noiembrie 2008 românii din străinătate au alimentat economia românească cu 7,84 miliarde de euro. Chiar şi în condiţii de recesiune pe plan european, românii tot au găsit resurse să pună bani la ciorap pentru familiile lor, chiar mai mulţi decât anul trecut, când suma totală s-a ridicat la numai 6,59 miliarde de euro. Analiştii economici nu găsesc încă o explicaţie a creşterii volumului de bani trimişi acasă de “căpşunari”, mai ales în condiţiile în care în vestul Europei efectele crizei economice s-au făcut simţite încă din prima jumătate a anului trecut, cu precădere în Spania şi Irlanda. “Banii nu vin numai din Spania. Pe de altă parte, în opinia mea, impactul negativ al crizei se va resimţi abia în acest an”, a declarat pentru Gândul profesorul Daniel Dăianu.


Pe aceeaşi lungime de undă se situează şi analistul economic Dragoş Cabat. “Criza financiară s-a manifestat cu adevărat abia în ultimul trimestru al anului trecut, chiar şi în vestul Europei, iar majoritatea banilor fusese trimisă acasă. În decembrie 2008 şi apoi în acest an remiterile de bani de la românii din străinătate vor fi din ce în ce mai scăzute”, ne-a declarat el.

Majorare de aproape 32%

Pe de altă parte, nici în România impactul crizei nu s-a simţit în primele 11 luni ale anului trecut, cel puţin din punctul de vedere al investiţiilor străine directe, care au crescut cu 31,88% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 8,64 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Investiţiile din primele 11 luni ale anului trecut au acoperit deficitul de cont curent în proporţie de 54%, a cărui valoare a fost de 15,99 miliarde de euro. Participaţiile la capital şi profitul reinvestit au reprezentat 51,3%, iar creditele intra-grup 48,7%. Dragoş Cabat consideră că valoarea investiţiilor străine nu va mai creşte de la an la an, cum s-a întâmplat până în momentul de faţă, existând chiar posibilitatea ca în 2009 să se constate o scădere.

Info plus:

Creştere moderată a deficitului

Deficitul de cont curent a crescut în primele 11 luni ale anului trecut cu 7,83%, ajungând la 15,99 miliarde de euro, avans de circa 10 ori mai redus decât în 2007, influenţa determinantă având-o deficitul balanţei comerciale. În primele 11 luni din 2007, deficitul de cont curent a urcat cu 72,61%. În perioada ianuarie-noiembrie 2008, deficitul balanţei comerciale a însumat 16,91 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un avans de 6% faţă de intervalul similar din 2007, a informat BNR.

*gandul

O aeronavă Airbus 320 s-a plăbuşit într-un rău din New York

WASHINGTON / 00:20, 16.01.2009

Un avion de tip Airbus 320 al companiei US Airways s-a prăbuşit joi după-amiază în râul Hudson, din New York, după ce ar fi lovit un stol de păsări, relatează Los Angeles Times, în ediţia electronică.

Cursa 1549 se îndrepta spre Charlotte, North Carolina, având la bord 164 de pasageri şi cinci membri ai echipajului. Oficialii anchetează informaţiile conform cărora avionul a pierdut putere după ce a lovit un stol de păsări, la scurt timp după decolarea de pe aeroportul LaGuardia.

Departamentul de pompieri al oraşului şi feriboturile locale au lansat o operaţiune de salvare în apele îngheţate ale râului.

Anchetatorii cred că toate persoanele din avion au supravieţuit

Anchetatorii americani consideră că toţi pasagerii şi membrii echipajului avionului prăbuşit joi după-amiază în râul Hudson din New York au supravieţuit, relatează CNN.

Anterior, un pasager al avionului a declarat că este „aproape sigur” că toată lumea a supravieţuit. „Avionul a rămas cumva la suprafaţă şi am putut să urcăm cu toţii pe o plută„, a afirmat pasagerul, Alberto Panero. „Este incredibil că toată lumea este în viaţă„, a adăugat el.

FBI anunţă că nu are informaţii care să indice un act terorist

FBI a anunţat că nu are nici o informaţie care să indice că prăbuşirea unui avion Airbus 320 în râul Hudson din New York, joi după-amiază, ar fi un act terorist, relatează Sky News.

„Nu sunt informaţii în acest moment care să indice că este un incident legat de securitate„, a declarat la rândul său purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Securitate Internă, Laura Keehner.

„Continuăm să monitorizăm îndeaproape situaţia, care în prezent se concentrează pe căutare şi salvare”, a precizat ea.

Sursa: Mediafax

Tăriceanu spune că preşedintele îşi reglează conturile cu Parlamentul, prin Constituţie

Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat astăzi că opţiunile constituţionale ale preşedintelui Traian Băsescu denotă faptul că doreşte să-şi regleze conturile cu Parlamentul, rămase în urma suspendării din 2007.

Tăriceanu a precizat că modificările la Constituţie nu vizează cetăţenii, care nu beneficiază de mai multe drepturi, „nici măcar de garanţii”, dar, în schimb, reglementează raporturile de putere în stat în favoarea preşedintelui şi reglează conturile preşedinte-Parlament „ca urmare a suspendării”.

„modelul de republică parlamentară”, şi-a reafirmat Tăriceanu o opţiune pe care a mai prezentat-o, ţinând să menţioneze că nu a pledat în trecut pentru o monarhie constituţională. De asemenea, preşedintele PNL a insistat că o modificare a Constituţiei trebuie să ducă la o reprezentare mai puternică, în spirit democratic, a cetăţeanului. „Cred că actualul sistem de vot uninominal realizează acest deziderat”, a adăugat el.

Tăriceanu a subliniat că Legea fundamentală trebuie să statueze mai clar principiul separaţiei puterilor în stat, el pledând pentru nevoia impunerii unui control şi echilibru reciproc al puterilor în stat, pentru a fi împiedica derapajele de putere.

Pe de altă parte, liderul PNL a subliniat că, în opinia sa, prin astfel de teme puterea se îndepărtează de problemele esenţiale, precum cele ale uzinei Dacia. El a cerut ca, în momentul în care „Boc face gafă după gafă”, Băsescu nu ar trebui să încerce „să se ascundă în faţa opiniei publice venind cu alte teme”.

Sursa: NewsIn

BNR: Băncile pot acorda credite mai mari pentru locuinţe

Banca Naţională a României (BNR) a aprobat creşterea gradului de îndatorare a populaţiei, până la 60-65%.

Băncile pot calcula „un grad de îndatorare mai mare pentru solicitanţii de credite, dacă aceştia vor garanta împrumuturile cu proprietăţi imobiliare de bună calitate”, dar evoluţia creditării depinde în principal de capacitatea băncilor de a mobiliza resursele financiare, anunţă BNR.

Românii vor putea împrumuta de la bănci chiar şi de două ori mai mulţi bani decât în prezent, pentru a-şi putea cumpăra o locuinţă. Şi asta pentru că gradul de îndatorare a crescut, din nou, la 60-65% din venitul clientului.

Dacă o persoană poate împrumuta, astăzi, de la bancă 100.000 de euro, într-o săptămână suma ar putea creşte la 120.000 de euro.

Fişele fiscale pe baza cărora băncile sunt obligate să acorde împrumuturi rămân în vigoare.

Bancherii au cerut măsuri şi pentru ieftinirea creditelor. În ultimele luni, dobânzile la împrumuturile ipotecare în monedă naţională au crescut la aproximativ 18%, dublu faţă de anul trecut. Şi creditele în euro s-au scumpit în egală măsură, dobânzile ajungând chiar la 10%.

Dacă lucrurile se vor îndrepta în privinţa împrumuturilor pentru locuinţe, nu acelaşi lucru putem spune despre creditele de consum şi cele de nevoi personale fără ipotecă. Banca Naţională nu intenţionează să uşureze condiţiile de accesare a acestor împrumuturi. De altfel, ele sunt deja pe cale de dispariţie în ofertele băncilor.



Sursa: Realitatea TV

Gabriel Oprea a demisionat din PSD

Gabriel Oprea a demisionat din PSD, afirmând că a creat o filială puternică pe care nu vrea s-o influenţeze prin presiuni venite de la centru şi ameninţări cu dizolvarea.

Oprea i-a trimis lui Mircea Geoană demisia din partid, după ce cu o zi înainte demisionase şi din funcţia de şef al filialei Ilfov a PSD, argumentând că nu doreşte ca după cinci ani de muncă la filială să o supună ameninţărilor de la centru cu dizolvarea.

Redăm conţinutul scrisorii adresate de Gabriel Oprea liderului PSD, Mircea Geoană:

„Excluderea unui membru de partid este atributul organizaţiei din care face parte, în cazul meu, PSD Ilfov. La Ilfov, am format o echipă puternică, pe care am condus-o timp de cinci ani, cu înfrângeri şi victorii politice. În toţi aceşti ani, am muncit, împreună cu această echipă, pentru fiecare vot pe care l-am adus Partidului Social Democrat.

La acest moment, dacă doream să fiu apărat ca la Termopile, sunt convins că cei mai mulţi dintre colegii mei de la Ilfov ar fi stat alături de mine, umăr la umăr, în orice aş fi decis să întreprind, ştiind cu toţii că urmează o cauză dreaptă, ca întotdeauna. Nu vreau să supun echipa pe care am format-o, organizaţia pe care am condus-o, presiunilor venite de la centru şi ameninţărilor cu dizolvarea.

Pentru că sunt un om responsabil, aşa cum am demisionat din funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor, pentru a nu periclita guvernarea şi stabilitatea ţării, aşa cum am demisionat din funcţia de Preşedinte al PSD Ilfov, pentru a nu pune organizaţia în situaţia de a se opune deciziilor conducerii partidului, am hotărât să demisionez din calitatea de membru al Partidului Social Democrat”.



Sursa: Realitatea

Executivul va face vineri o primă lectură a proiectului de buget

Guvernul va discuta vineri, într-o primă lectură, proiectul de buget pentru acest an. Datele Ministerului de Finanţe arată că la construcţia bugetului au fost luate în calcul prognoze mai pesimiste decât în programul de guvernare.Astfel, creşterea economică luată în calcul este de 2,5%. Specialiştii din Finanţe estimează că anul acesta, deficitul bugetar va fi de 2,5 la sută, iar inflaţia şi rata şomajului vor depăşi 5 procente.

Salariul mediu brut prognozat de executiv este de 1690 lei, mai mic cu 10 lei decât cel prezentat în programul de guvernare. Cursul valutar luat în calcul pentru noul buget este de 4 lei pentru un euro.

Sursa: Realitatea TV

Emil Boc: Chiar dacă îmi este greu să înţeleg şi să accept decizia CCR, ea va fi respectată

„Cei care îşi pierd privilegiile fac presiuni să se permită cumulul pensie-salariu„, a declarat premierul Boc după anunţarea deciziei CCR. Emil Boc a declarat că Guvernul este hotărât să ducă mai departe bătălia împotriva salariilor şi pensiilor de lux şi susţine că a discutat deja cu PSD despre acest lucru.

Emil Boc a declarat că este hotărât să ducă mai departe această bătălie şi că în perioada mandatului său nu va accepta „dezmăţul pe banii publici”.

„Nu este normal ca cineva să cumuleze şi pensie şi salariu”, a adăugat Boc care este de părere prin această ordonanţă nu s-a restrâns dreptul la muncă.

„Trebuie curmat ceva nedrept şi nesimtit, nu este normal ca o persoană să cumuleze şi pensie şi salariu şi să sponsorizăm lunar persoane cu sute de milioane de lei pe lună„, a mai spus premierul.

Premierul Boc a promis că va iniţia un proiect de lege care să interzică cumulul salariu – pensie prin care va fi interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar şi va cere dezbaterea acestui proiect în Parlament în procedură de urgenţă.

Emil Boc a mai declarat că persoanele care şi-ar pierde privilegiile în urma aplicării Ordonanţei de Urgenţă prin care Guvernul a interzis cumulul salariului de la stat cu pensia au făcut şi fac în continuare presiuni pentru ca actul normativ să nu intre în vigoare.

„Cei care pierd privilegiile nu stau linştiţi şi exercită presiuni pe toate canalele„, a spus premierul în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Victoria.
Boc a anunţat că Guvernul va elabora un proiect de lege care va prelua prevederile din OUG 230/2008, susţinând că CCR a declarat ordonanţa neconstituţională pe motiv de formă, pentru că Executivul nu avea dreptul să emită o Ordonanţă de Urgenţă în acest caz. El a precizat că Executivul va cere Parlamentului dezbaterea în procedură de urgenţă a proiectului de lege, care urmează să fie promovat în Guvern într-o şedinţă viitoare.

„Deşi îmi este greu să accept şi să înţeleg decizia CCR, ea va fi respectată. Rămân la părerea mea, că nu am restrâns dreptul la muncă, ci dezmăţul pe bani publici. (…) Guvernul este hotărât să ducă mai departe bătălia împotriva salariilor şi pensiilor de lux. Voi merge până la capăt, astfel încât o astfel de soluţie să reglementată în România”, a spus el.

Şeful Executivului a precizat că există 2963 de pensionari din magistratură, dintre care 304 cumulează în prezent pensia cu salariul. Boc a mai spus că pensia medie din magistratură – cea acordată în baza legii speciale – este de 4698 de lei însă, dacă magistraţii ar fi primit pensii în baza cotizaţiilor, aceastea ar fi avut o valoare medie de 1306 lei.

Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că 29 de magistraţi cumulează pensia cu indemnizaţia de magistrat, a precizat CSM, luni, printr-un comunicat, în care arată că 0,44% din totalul magistraţilor intră sub incidenţa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 230/2008.

Din cei 29 de magistraţi care cumulează pensia cu indemnizaţia de magistrat, 13 sunt judecători, 10 sunt procurori şi 6 magistraţi asistenţi.

CSM precizează că la începutul anului 2009 funcţionau efectiv în sistemul judiciar românesc 4142 judecători şi 2310 procurori. Potrivit comunicatului remis luni, Consiliul Superior al Magistraturii a informat sistemul judiciar despre obligaţia magistraţilor care, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, cumulează pensia cu indemnizaţia cuvenită pentru exercitarea funcţiei de magistrat, de a opta între suspendarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă.

În cadrul aparatului administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii există 8 angajaţi aflaţi sub incidenţa O.U.G. nr. 230/2008.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională ordonanţa prin care a fost interzis cumulul pensiei cu salariul primit de la stat, după ce a fost sesizată de Avocatul Poporului.

Sursa: NewsIn

CCR declară neconstituţională ordonanţa împotriva cumulului pensie-salariu

Curtea Constituţională a declarat, joi, neconstituţională ordonanţa prin care a fost interzis cumulul pensiei cu salariul primit de la stat, CCR admiţând sesizarea Avocatului Poporului, pe motiv că se încalcă dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de legea fundamentală” Cu majoritate de voturi, Curtea a admis exepţia, constatând că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului este neconstituţională, deoarece afectează drepturile fundamentale prevăzute de Constituţie, privind dreptul la muncă şi dreptul la pensie”, se arată în decizia CCR.

Potrivit deciziei, OUG contravine articolului 115 alineatul 6 din Constituţie. Acesta prevede că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Curtea Constituţională a fost sesizată de profesorul Ioan Muraru, Avocatul Poporului, care a susţinut că actul normativ încalcă drepturi date prin legea fundamentală.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a OUG care interzicea cumulul pensiei cu salariul primit de la stat, Avocatul Poporului, Ioan Muraru, a susţinut că interdicţia de a cumula pensia cu salariul ar echivala practic cu o expropriere.

Guvernul a susţinut, totuşi, că interdicţia cumulului pensiei cu salariul nu aduce atingere dreptului la muncă şi dreptului la pensie, drepturi prevăzute în Constituţie, deoarece pensionarii care vor să lucreze au la dispoziţie şi alte modalităţi de a-şi rotunji veniturile, printre care plata cu ora, încheierea convenţiilor civile sau salariul dobândit în sectorul privat.

„O persoană care este de exemplu profesor pensionar şi are o activitate didactică va putea în continuare pe bază de convenţie civilă să fie plătit pentru orele punctuale pe care le ţine la clasă. Un actor poate punctual fie pe baza unei convenţii civile, fie pe baza legii drepturilor de autor să joace într-o piesă. Şi în cazul medicilor pensionari punctual pentru orele pe care le prestează pot să facă acest lucru pe bază de convenţie civilă şi să fie plătiţi”, a declarat premierul Emil Boc.

Mii de pensionari ar trebui să aleagă pensia sau salariul de la stat. Ar fi fost vorba de 600 de medici, peste 6.500 de profesori care deşi au ieşit la pensie predau încă în şcoli, 35.000 de asistenţi care îngrijesc persoane cu handicap, dar şi asistenţi maternali şi artişti care încă activează în teatre sau opere.

În tot acest timp premierul, Emil Boc, a explicat cum această ordonanţă se referă mai ales la pensionarii- salariaţi care cumulează venituri uriaşe cum se întâmplă în justiţie, apărare, interne sau diplomaţie. Premierul a dat exemplu unor persoane care au pensie de peste 15.000 de lei şi care primesc în acelaşi timp un salariu de peste 16.000 de lei.

Sursa: Realitatea

Vezi aici in ce zodie esti dupa noua ordine astrologica!

Miscarea Pamantului a dus la modificarea celor 12 zodii pe care le cunoastem, potrivit astronomilor. Berbecii devin Pesti, iar persoanele nascute intre 29 noiembrie si 17 decembrie sunt in zodia Opchiuchus.

Semnele zodiacului sunt calculate in functie de pozitia Soarelui fata de constelatii, asa cum apareau ele acum 2.200 de ani. Acestea nu mai sunt insa valabile, din cauza miscarii de precesiune a Pamantului, potrivit astronomilor.

In ultimele doua milenii si jumatate, aceasta miscare a fost cauza unei mutari a punctului de intersectie dintre orbita Soarelui si Ecuator catre vest, cu 36 de grade.

Asta inseamna ca zodiile s-au „mutat” spre vest cu aproximativ o luna, in functie de constelatii. Spre exemplu, persoanele nascute intre 21 martie si 19 aprilie se considera zodia Berbec. In fapt, intre 11 martie si 18 aprilie, Soarele sta in constelatia Pestilor, si nu in Berbec.

Iata in ce zodie sunteti nascuti, potrivit datelor in care Soarele se afla intr-o anumita constelatie, a asezarii actuale a acestora si corectate in functie de miscarea de precesiune. Trebuie mentionat si faptul ca acestea variaza de la an la an.

Capricorn: 20 ianuarie – 16 februarie

Varsator: 16 februarie – 11 martie

Pesti: 11 martie – 18 aprilie

Berbec: 18 aprilie – 13 mai

Taur: 13 mai – 21 iunie

Gemeni: 21 iunie – 20 iulie

Rac: 20 iulie – 10 august

Leu: 10 august – 16 septembrie

Fecioara: 16 septembrie – 30 octombrie

Balanta: 30 octombrie – 23 noiembrie

Scorpion: 23 noiembrie – 29 noiembrie

Ophiuchus: 29 noiembrie – 17 decembrie

Sagetator: 17 decembrie – 20 ianuarie.

Prima zi a primaverii in Emisfera Nordica a fost considerata in trecut punctul zero al Zodiacului. Se numea echinoctiu vernal si intervenea in momentul intersectiei orbitei imaginare descrise de soare in miscarea aparenta pe sfera cereasca si ecuatorul ceresc.

In anul 600 i.Hr., punctul zero era in constelatia Berbec. Aceasta constelatie cuprindea primele 30 de grade ale orbitei, de la 30 la 60 de grade era constelatia Taur, de la 60 la 90 Gemeni si la fel si pentru celelalte constelatii ale Zodiacului.

Fenomenul numit precesiune a modificat insa pozitia constelatiilor pe care le vedem astazi. Acesta se datoreaza atractiei gravitationale a Lunii exercitata asupra bombarii de la ecuator a Pamantului si are un ciclu de 25.800 de ani.

Persoanele care s-au nascut intre 29 noiembrie si 17 decembrie sunt intr-o zodie noua, Opchiuchus, pentru ca Soarele trece in acea perioada in constelatia Opchiuchus.

Sursa  :

http://stirileprotv.ro/show-buzz/entertainment/s-a-dat-lumea-peste-cap-ordinea-zodiilor-scorpion-ophiuchus-sagetator.html

Maneaua creşte şi în criză: Socio-economie pe ritm de hopai-dirida

Codru-i frate cu românul şi criza financiară cu românul petrecăreţ. „Pă timp de criză, investeşte în alcool”, zice Taraful din Clejani, că doar ăsta te mai face să uiţi de necaz. Nu alcoolul dăunează, „ficatu’ doare mai tare de la griji şi supărare”, ne învaţă aceiaşi Clejani, care fac din criza economică un motiv de petrecere şi voie bună.

Fie că e manea, fie muzică lăutărească sau folk, cântecul românesc se adaptează vremurilor de restrişte. Manelele mustesc de mesaj social şi de analize economice concentrate, pe limba omului de rând şi explică atât de bine situaţia, că analiştii ar trebui să-şi ia notiţe. Carmen Şerban cântă două adevăruri care „ne doare” la buzunare: „Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Degeaba au ei proprietăţi/ Că nu mai au lichidităţi” şi „Românii ştiu ce-i viaţa grea/ De secole trăim aşa/ Trăim în criză financiară/ Înainte să vină de-afară”. Putem vorbi deja despre un succes de criză: datorită acesteia, inspiraţia muzicanţilor creşte precum dobânzile la credite, în timp ce lichidităţile nu mai sunt „fără număr”. Tema colapsului economic ne va suna în cap cel puţin tot anul ăsta. Cu mult succes de casă, că doar nu ne întrece nimeni la a face haz de necaz.


Codru-i frate cu românul şi criza financiară cu românul petrecăreţ. „Pă timp de criză investeşte în alcool”, zice Taraful din Clejani, că doar ăsta te mai face să uiţi de necaz. Nu alcoolul dăunează, ci „ficatu’ doare mai tare de la griji şi supărare”, ne învaţă aceiaşi Clejani, care fac din criza economică un motiv de petrecere şi voie bună.

Fie că e manea, fie muzică lăutărească sau folk, cântecul românesc se adaptează vremurilor de restrişte. Manelele mustesc de mesaj social şi de analize economice concentrate, pe limba omului de rând, şi explică atât de bine situaţia că analiştii ar trebui să-şi ia notiţe.

VIAŢA, UN MARE CHIN
Carmen Şerban este un fel de pionier al manelei de criză, reuşind în două strofe şi-un refren să spună două adevăruri care „ne doare” la buzunare: „Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Degeaba au ei proprietăţi/ Că nu mai au lichidităţi” şi „Românii ştiu ce-i viaţa grea/ De secole trăim aşa/ Trăim în criză financiară/ Înainte să vină de-afară”. Succes garantat pentru piesa „Vremuri bune de-altădată”, care, ne-a spus Carmen, va fi motorul unui nou album. Bineînţeles, de criză. Cântăreaţa face haz de necaz, ţintind inima şi, de fapt, ajungând la buzunarele ascultătorilor… „Cum a fost a fost/ Ce va fi va fi/ Cum va fi vom şti/ sau poate nu vom şti/ Destinul se întâmplă indiferent de vreme/ Vom ţine fruntea sus şi nu ne vom teme// Vremuri bune de-altădată/ S-au tot dus şi nu mai vin/ Toată lumea e stresată/ Că viaţa e un mare chin/ Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Degeaba au ei proprietăţi/ Că nu mai au lichidităţi// Românii ştiu ce-i viaţa grea/ De secole trăim aşa/ Trăim în criză financiară/ Înainte să vină de-afară/ De-or fi bune, de-or fi rele/ Bucuroşi le-om duce toate/ Noroc să deie Dumnezeu/ Noroc la toţi şi sănătate!” Nici nu se putea altfel! Speranţa moare ultima, mai ales la români!

INVESTIŢI ÎN ALCOOL!
Dacă în lumea manelelor vom înregistra inflaţie de astfel de cântece „crizate”, lăutarii au dat-o pe parodie. Taraful din Clejani a preluat „La cârciuma de la drum” (interpretată de Gabi Luncă) şi ne oferă următoarea variantă cu tâlc: „Foaie verde, trei smicele,/ Ratele nu-mi fac probleme/ Mi-am luat maşină mare,/De n-are loc în parcare./ Benzina s-a ieftinit,/Preţurile a murit, măi (…)/ Zice lumea că e criză,/ Dar mai vine o repriză./ Şi la anul care vine,/ Ne aşteptăm şi noi la bine/ Noi sperăm în Dumnezeu,/ C-o să ne scape de rău (X2)// Ficatu’ doare mai tare,/ De la griji şi supărare,/ Eşti trist c-ai sărăcit?/ Stai aşa, că n-ai murit./ E mai rău ca să fii trist,/ Fii mai bine optimist! (X2)// Hai, fii bun şi bea cu cap,/ Şi gândeşte relaxat!/ De te duci hai-hui cu gândul,/ Îţi sapi singurel mormântu’(X2)/ Lăsaţi criza, măi băieţi,/ Staţi aici cu noi şi beţi, măi!/ Că nu ştii ce aduce ceasul,/ Bucuria şi necazul. (X2)”. Clejanii ne arată şi soluţia pentru ieşirea din criză: „Haida, haida, frăţioare,/ Pe la casa dumitale (X2),/ Că mâine mai trebuim,/ Tot aicea să venim./ Să bem, să ne veselim,/ Ca fraţii să ne cinstim (X2).// Haida, haida şi m-aş duce,/ Numa’ dupe gură dulce (X2)./ Că ţi-e gura ca mierea,/ Ca rachiul vinerea/ Când îl bea toată lumea/ Seara şi dimineaţa (X2)/ Pă timp de criză investeşte în alcool!”.

POEZIA ARE CONT CURENT
Putem vorbi deja despre un succes de criză: datorită acesteia, inspiraţia muzicanţilor creşte precum dobânzile la credite, în timp ce lichidităţile nu mai sunt „fără număr”. Pe lângă consacraţii amintiţi mai sus, am descoperit şi un amator care a transpus pe muzică subiectul anului: „Criza asta te cuprinde când te-aştepţi mai puţin/ De asta o să-ţi dau un sfat, că-i bine să te previn/ Ai grijă pe-unde investeşti, că lumea asta e plină de rechini/ De credite şi datorii mai bine să te fereşti/ Zic toţi c-ar trebui mai puţin să cheltuieşti/ Iar la câtă dragoste primeşti, nu-i bine s-o risipeşti/ Mă uit la Realitatea şi mă înfior/ Când îmi dau seama ce se-ntâmplă mă sperii îngrozitor/ Că realitatea din viaţa mea nu se compară cu a lor/ E criză foarte mare peste tot în Occident/ Toţi vorbesc de inflaţie şi deficit de cont curent/ Doar banca pe care te-am sărutat n-o să dea faliment”. Ieşeanul Cosmin Vaman, fost asistent al parlamentarului european Dumitru Oprea, şi-a spus oful pe acorduri de folk, într-un stil ce ne aminteşte de graseiatul Dan Teodorescu de la Taxi. „În final, realitatea de la televizor nu are nici o relevanţă dacă o rupem de realitatea fiecăruia dintre noi. Aşa am observat că toate se leagă, şi eu investesc, cheltuiesc, «consum» periculos de mult din mine şi din cei din jur. Din tot valul acesta de grafice, indici, procente, ştiri aiuritoare despre bănci, tot mai interesantă mi se pare banca pe care s-a întâmplat primul sărut.”
Criza poate, deci, lua diverse forme de creaţie muzicală. De la limbajul direct al manelei până la poezie, tema colapsului economic ne va suna în cap cel puţin tot anul ăsta. Cu mult succes de casă, că doar nu ne întrece nimeni la a face muzică şi haz de necaz.


Cu rezerve monetare
Pentru că a fost precaută şi a strâns din timp bani albi pentru zile negre, Andreea Bănică nu se teme de criză. „Deocamdată nu am simţit nici un efect negativ. E adevărat că am gândit mereu în perspectivă şi mi-am făcut rezerve monetare. Deja am observat, cel puţin în luna decembrie, o scădere a numărului de concerte faţă de anii trecuţi. Motivul? Firmele n-au mai făcut aşa de multe petreceri de Sărbători.” Conştientă că pentru o perioadă nu mai poate onora prea multe cântări, Andreea, gravidă în luna a şasea, a găsit o strategie prin care să evite pierderile băneşti. „M-am vândut foarte bine, mi-am crescut tarifele la show-urile de Revelion. În plus, n-am mai acceptat şi nici n-o să mai accept spectacole în locuri prea depărtate de casă, pentru că obosesc foarte uşor. Am devenit mai selectivă, dar, pentru că cer mai mult la un concert, acest lucru nu-mi aduce prejudicii.” Blonda speră totuşi ca sănătatea să-i permită să mai „defileze” pe scenă un timp. „Este bine să nu fim ipocriţi şi să gândim la rece. Criza ne afectează pe toţi, iar noi, artiştii, suntem mai vulnerabili. Acum este oricum o perioadă moartă pentru concerte, dar să vedem ce va urma”, încheie Andreea Bănică.
Anca Stănescu

„Vremuri bune de-altădată/ S-au tot dus şi nu mai vin/ Toată lumea e stresată/ Că viaţa e un mare chin/ Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Degeaba au ei proprietăţi/ Că nu mai au lichidităţi/ Românii ştiu ce-i viaţa grea/ De secole trăim aşa/ Trăim în criză financiară/ Înainte să vină de-afară/”
Carmen Şerban

„Foaie verde, trei smicele,/ Ratele nu-mi fac probleme/ Mi-am luat maşină mare,/ De n-are loc în parcare./ Benzina s-a ieftinit,/ Preţurile au murit, măi (…) Şi şomajul e pe bani/ Se simte şi la Clejani./ Zice lumea că e criză,/ Dar mai vine o repriză./ Şi la anul care vine,/ Ne aşteptăm şi noi la bine”
Taraful din Clejani


Încasări mai mici cu 50%
Ileana Ciuculete consideră că „adevărata criză va începe atunci când vor începe cozile la bănci”. Artista nu se teme de greutăţi, pentru că este convinsă că acum publicul va putea discerne cu adevărat ceea ce este valoros de ceea ce este fals, contrafăcut. „Vor rămâne deasupra, ca întotdeauna, artiştii buni. Lumea se va curăţa de diletanţii care au împânzit orice domeniu. Totul se va concentra pe calitate.” Cântăreaţa speră ca „optica bolnavă a românului”, fixat pe câştiguri mari şi rapide, să se schimbe, făcând loc unei mentalităţi mai sănătoase. Tema crizei nu şi-a făcut loc în repertoriul cuplului Viorica şi Ioniţă de la Clejani. Lăutarii au rămas la cântecele tradiţionale, îmbrăcate în ritmuri moderne. Criza o resimt şi ei destul de serios. „Începând din decembrie s-a văzut o schimbare. Multe petreceri de firmă au fost anulate, ceea ce ne-a scăzut încasările cam cu 50%. Sper ca pe viitor să nu o ţină tot aşa, dacă ne gândim că românii sunt un popor petrecăreţ. Deocamdată nu ne-am redus tarifele, dar vom vedea ce facem, în funcţie de ce se întâmplă„, ne-a declarat Ioniţă. Pe Cătălin Crişan nu l-a afectat criza. „Nu prea îmi dau seama dacă va scădea numărul concertelor, luna ianuarie nefiind de regulă prea generoasă în oferte. Mă bazez pe faptul că am o familie normală, echilibrată, fără cheltuieli exagerate”, încheie artistul.

*jurnalul

Mihai Eminescu:159 de ani de la naştere

Azi se împlinesc 159 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Într-o carte dedicată poetului, lansată la sfârşitul anului trecut la Editura Criterion Publishing, „Eminescu interzis – gândirea politică”, şi care-i aparţine doctorului în economie Radu Mihai Crişan, autorul face dezvăluiri menite a-i contura lui Eminescu o altă personalitate.

Radu Crişan îl descrie pe reprezentantul de vârf al culturii naţionale drept „un economist profund şi un sociolog de fineţe, un geniu profetic şi un român autentic, un gânditor politic”.
De ce ar fi Eminescu interzis? Cine şi de ce ar avea interes să blocheze accesul publicului la scrierile lui politice? „Îmi place să cred că nu sufăr nici de mania persecuţiei şi că nici nu văd pretutindeni doar complotişti şi comploturi”, spune Radu Mihai Crişan. Când e vorba de neamuri, acest centru este alcătuit, cu precădere, din valorile-simbol ale culturii naţionale, alături de tradiţii şi de credinţa religioasă. „Împotriva acestor elemente, agresorul duce, permanent, o luptă pe cât de perfidă, pe-atât de necruţătoare. Când atât de frecvent emisiuni televizate, producţii radiofonice, filme, articole de ziar sau chiar persoane publice se întrec în a împroşca cu noroi tot ceea ce este specific românesc, de ce n-am fi îndreptăţiţi noi, românii, să ne-ntrebăm dacă nu cumva agresiunea împotriva neamului nostru este în plină desfăşurare? Şi, mai departe, dacă Eminescu, aşa cum o serie de cercetători oneşti au demonstrat, reprezintă axa spiritului românesc, cum să interpretăm întemniţarea timp de zeci de ani a scrisului său doctrinar, inclusiv a unei considerabile părţi din opera poetică, la fondul de carte interzis de către o guvernare dovedit-deznaţionalizat?”, se întreabă autorul cărţii.

REGIM VITREG, CORUPT ŞI MINCINOS
O carte despre un alt Eminescu. O carte prin care autorul vrea să-l redea pe Eminescu sieşi. „Nu pretind că am reuşit perfect. Nu dispensez pe nimeni în a-i citi operele. Dimpotrivă, recomand tuturor să îi parcurgă scrisul în întregime. Să îşi formeze fiecare, cu propriul lui cap, propria-i opinie.” Evident, printre scrierile lui Eminescu, Crişan a găsit de cuviinţă să puncteze un mesaj actual zilelor noastre. „Istoria – mărturiseşte Eminescu – îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, în veci, un regim vitreg, corupt şi mincinos. Ne temem că aproape e ziua în care simţul conservării fizice, revoltat de maltratările administrative şi fiscale şi de exploatarea excesivă din partea străinilor, va preface poporul nostru într-o unealtă lesne de mânuit în contra chiar a existenţei statului.”

STRATEGII DE LICHIDARE
Radu Mihai Crişan mai vorbeşte în cartea sa despre felul în care Eminescu a fost împins spre distrugere, devenit, prin natura imposibil de pervertit a conştiinţei lui gazetăreşti, profund incomod tuturor centrelor antiromâneşti de putere care-şi exercitau, din plin, şi în acea epocă, influenţa asupra ţării. „A fost distrus, în mod sistematic, de către agenţi ai acestora – între care se numărau personalităţi de primă mărime ale vieţii noastre publice. Pentru a-l discredita în ochii opiniei publice şi a i se retrage, fără a provoca acesteia suspiciuni, dreptul de a-şi exprima convingerile în presă, i-a fost înscenată nebunia (…); apoi, în perioada internării lui abuzive în diverse sanatorii de boli psihice, a fost supus, în mod deliberat, unei barbare şi continue proceduri de distrugere biologică, concretizată, în principal, prin administrarea de substanţe chimice nocive, inclusiv mercur sub formă de injecţii. Totodată, eficacitatea derulării respectivei acţiuni eliminatorii era potenţată prin mediatizarea intensă, pe tot parcursul ei, a diagnosticului, măsluit (inventat la comandă, chiar de către somităţi medicale) de sifilis.”

Ipotezele autorului duc spre două rezultate: pe de-o parte, accentuarea dezinteresului conştiinţei publice faţă de persoana lui Mihai Eminescu, prin pedalarea obsedantă a mass-mediei pe eticheta de nebun – şi, pe de altă parte, sporirea credibilităţii diagnosticului de nebunie – „în ştiinţa medicală existând o teză potrivit căreia sifilisul produce leziuni pe creier, perturbând, astfel, grav, totalitatea funcţiilor cerebrale, adică inclusiv gândirea”.

Românii ar avea nevoie de Eminescu acum ca de un luminător de conştiinţe „în mocirla politicianistă”. Dacă el nu poate fi, măcar opera să-i fie însuşită, înţeleasă şi respectată. L-am putea reinventa pe Eminescu trăind o viaţă ca a lui, după cum spunea şi Nicolae Iorga: „Viaţa unui om care nu s-a vândut nimănui, care nu s-a folosit nici de munca, nici de sprijinul altuia, care s-a oferit jertfă-ntreagă pentru poporul său. Aceasta înseamnă acceptarea, fără un cuvânt de protestare, a muceniciei absolute”.

Să-l apăraţi pe Mihai!
Astăzi, la Mănăstirea Putna, are loc o lansare de carte. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Viaţa lui Eminescu. În sfera preocupărilor „Doamnei literelor române”, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu a fost o constantă absolută, făcând, de-a lungul vieţii sale, un efort continuu de a înţelege şi a explica semenilor profunzimea de sens şi înălţimea aspiraţiilor operei şi vieţii poetului. Asumarea, după o dorinţă de o viaţă, intrării în cinul monahal i-a fost prilej Maicii Benedicta Dumitrescu-Buşulenga pentru adâncirea sensului vieţii lui Eminescu, a gândului lui Dumnezeu cu el. De aceea, în ultimii ani ai vieţii şi-a continuat efortul eminescian, vorbind despre destinul în veşnicie al sufletului Mihai. Semnul reuşitei apropierii de Eminescu vor fi cuvintele, testamentare de altfel, pe care le-a repetat insistent în ultimele zile, pe patul de spital: „Să-l apăraţi pe Mihai!”. Ca o datorie de conştiinţă şi un fapt de mulţumire, Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, care şi-a asumat răspunderea cultivării moştenirii culturale şi spirituale a Maicii Benedicta, a iniţiat, la 120 de ani de la trecerea la cele veşnice a lui Mihai Eminescu, publicarea integrală a scrierilor despre Eminescu. Primul volum, din cele cinci proiectate, cuprinde „Viaţa lui Eminescu” şi articolul „Eminescu, între credinţă şi cunoaştere”. Prefaţat de acad. Dan Hăulică, volumul, îngrijit de prof. univ. Dumitru Irimia, va avea o dublă lansare: de ziua de naştere a poetului, la Mănăstirea Putna, şi la 19 ianuarie, la Academia Română. Manifestări dedicate lui Eminescu vor mai avea loc pe tot parcursul acestei săptămâni, la Institutele Culturale Române din Istanbul, Budapesta, Veneţia, Madrid şi Lisabona.

„Încă de pe la «loviluţie», articolele lui politice sunt deja adunate în ediţia de Opere academică. Dar el, din manualele şcolare, începe să fie eliminat până şi ca poet. Înlocuit. Cu ce? Cu noul marxism-bolşevism! Zice-i-se comunitarism-capitalism. Şi, de fapt, fiind? Ghici ghi-citoarea mea!...”
Radu Mihai Crişan

*jurnalul

Jurnalistul Dan Diaconescu a fost audiat de procurorii DIICOT

Jurnalistul Dan Diaconescu a fost audiat de procurorii DIICOT în cazul avocatei Elodia Ghinescu. Realizatorul TV a mers la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, unde a fost citat în cazul sustragerii de informaţii din calculatorul avocatei dispărute.

Apărătorul lui Cristian Cioacă susţine că Diaconescu ar fi instigat în direct, la televizor, un hacker, să pătrundă în calculatorul avocatei.

Jurnalistul a declarat că nu ştie motivul pentru care a fost citat de procurori. „Este normal să îi ajut pe anchetatori că eu le-am oferit acest caz, acum ei, la schimb, au nevoie de anumite informaţii de la mine. Toată lumea bănuieşte că Elodia este încă la mine acasă, la subsol, vie sau moartă şi e normal să fiu suspectul nr. 1„, a declarat Dan Diaconescu.

Sursa: Realitatea

Dacia ar putea ieftini automobilele cu pana la 2.000 de euro

Dacia analizeaza posibilitatea reducerii pretului la automobile in cuantum de pana la 2.000 de euro din costul actual, ca urmare a scaderii drastice a vanzarilor, a declarat vicepresedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe. Totodata, acesta a sugerat extinderea programului rabla si la autoturismele achizitionate in leasing.

Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia, a declarat miercuri ca posibilitatea reducerii pretului la automobile este reanalizata. Potrivit acestuia, scaderea pretului luat in calcul de directiunea Dacia ar putea fi dedusa din marja de profit a producatorului de automobile, informeaza NewsIn.

Conform vicepresedintelui Automobile Dacia, vanzarile de automobile autohtone in Romania au scazut anul trecut la 81.945 de unitati comercializate, cu 26,1% mai putin fata de 2007.

Anuntul survine la doar o zi dupa declaratia directorului comercial al Dacia-Renault, Jacques Daniel, care sustinea ca nu vor fi operate modificari de preturi, neschimbate din septembrie 2006.

Evitarea colapsului pietei auto prin extinderea „Rabla” la leasing

„Una dintre principalele masuri care ar trebui adoptate de urgenta este inceperea programului „Rabla” nu mai tarziu de luna viitoare, dar si extinderea acestuia si la posesorii de autoturisme achizitionate in leasing„, a spus vicepresedintele Dacia si reprezentant al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA), citat de NewsIn.

De asemenea, spune Stroe, o alta masura care ar trebui luata de urgenta consta in facilitarea accesului la credite. „Inghetarea creditelor din ultima perioada a contribuit cu 30% la declinul pietei auto romanesti„, a precizat vicepresedintele Dacia.

Totodata, reprezentantii APIA au solicitat autoritatilor mentinerea taxei auto. „Daca actuala forma a taxei auto va suferi modificari, riscam sa asistam la o scadere a pietei de masini noi cu 50%”, au spus membrii Asociatiei.

O alta masura de atenuare a impactului crizei in indutrie ar fi, in opinia APIA, amanarea platii a 50% din TVA din industria producatoare de masini pana la redresarea pietei de profil.

*9am

Adrian Năstase: Cred că Traian Băsescu îşi doreşte un Parlament fără nicio cameră

Liderul PSD Adrian Năstase a declarat că revizuirea Constituţiei nu reprezintă o prioritate, ci ţine de agenda personală a preşedintelui Traian Băsescu, care, probabil, îşi doreşte un parlament fără nicio cameră.

„Oricând un text juridic poate fi îmbunătăţit. Trebuie găsit momentul oportun„, a explicat fostul premier.

Traian Băsescu nu-şi doreşte un parlament unicameral, ci un parlament fără nicio cameră, consideră liderul PSD. „În momentul în care propune ca toate documente importante să fie asumate de Guvern pe răspunderea proprie în faţa Parlamentului, fără dezbatere, în ideea că parlamentarii ar putea să strice textele elaborate la Cotroceni, eu cred că este evidentă poziţia şi felul în care se raportează Traian Băsescu la Parlament„, a declarat Adrian Năstase.

Fostul premier s-a arătat totodată şocat de faptul că din comisia ce a formulat propunerile pentru modificările constituţionale, nu au făcut parte „marii profesori de drept constituţional”. „Au făcut parte nişte tineri, pe care îi respect, nu le pun sub îndoială competenţa, dar, în felul acesta, este un exerciţiu public de imagine„, crede Năstase.

„Poate ar fi mai simplu să schimbăm preşedintele anul ăsta decât să schimbăm Constituţia„, a conchis liderul social-democrat.

Sursa: Realitatea

Băsescu şi-a prezentat Decalogul constituţional

Parlament unicameral, de patru ori mai puţine judeţe, imunitatea politicienilor să nu mai acopere faptele penale, o dizolvare mult mai uşoară a Parlamentului. Sunt doar câteva din cele 10 propuneri pe care preşedintele Traian Băsescu le are pentru revizuirea Constituţiei. Propunerile au fost prezentate în cadrul raportului comisiei prezidenţiale pentru analiza regimului constituţional.

Preşedintele Traian Băsescu a prezentat un decalog al opţiunilor personale extrase din raportul realizat de Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional din România.

Preşedintele a apreciat că revizuirea Constituţiei este un lucru important acest moment şi a spus că şi-ar fi dorit ca acest lucru să se întâmple mai repede. „Constituţia noastră a produs disfuncţionalităţi în bunul mers al instituţiilor statului. De această analiză nu are nevoie, dar preşedintele României, ci întreaga ţară”, a spus preşedintele care a explicat de ce a ales specialişti tineri pentru întocmirea acestui raport.

„Am recus la specialişti în drept constituţional din tânara generaţie, nu pentru că nu aş aprecia vechii specialişti. Ci sunt de părere că ar trebui să le dăm ocazia tinerilor specialişti să se pronunţe, cei care nu au participat la elaborarea Constituţiei din 1990. Pe de altă parte, raportul conţine o serie de soluţii organizate în 23 de capitole pentru tot atâtea probleme. O privire unilatareală şi dogmatică ar fi fost o problemă. Oamenii politici, partidele, cetăţenii au de acum de unde alege. Sunt conştient că un om politic responsabil trebuie să aleagă. Sunt conştient că nu este nimic mai bun pentru libertatea unui cetăţean decât o bună constituţie„.

Traian Băsescu a prezentat şi „soluţiile personale” pentru modificarea Constituţiei. „Am ales pornind de la o viziune despre ceea ce trebuie să fie România în anii următori”, aşa şi-a justificat Băsescu opţiunilor personale, insistând asupra faptului că raportul este suficient de consistent pentru a permite cetăţenilor şi partidelor politice să aibă alte opţiuni.
Cea mai bună soluţie pentru România este cea a unui regim semiprezidenţial. Nu cred că românii ar accepta să abandoneze dreptul de a-şi alege direct preşedintele. E nevoie de o clarificare a ceea ce înseamnă regim semiprezidenţial şi anume de corelarea legitimătăţii de care dispune preşedintele cu pârghiile instituţionale de care se poate folosi pentru a-şi realiza mandatul încredinţat de popor. Dacă vom continua să alegem un preşedinte care nu poate acţiona, vom nesocoti naţiunea şi vom diminua democraţia.
Consider că mecanismul dizolvării Parlamentului trebuie pus în acord cu regimul. Dizolvarea legislativului este pretutindeni un recurs la rezolvarea crizelor politice. Ştiu că există interpretarea conform căreia un asemenea drept conferit preşedintelui i-ar da puteri prea mari. Cred că această obiecţie nu o fac decât cei care nu înţeleg rostul dizolvării. Este nevoie de alegeri atunci când negocierea politică nu dă roade. Acesta este rostul mecanismului de dizolvare. Ceea ce sporeşte este nu autoritatea preşedintelui, ci capacitatea instituţiilor de a acţiona în chip responsabil în momente de criză politică.
Avem un sistem bicameral în care cele două camere sunt foarte asemănătoare din punctul de vedere al reprezentării. Ele sunt alese în acelaşi mod şi în acelaşi timp, doar norma de reprezentare este diferită. În viziunea mea, putem opta pentru un sistem unicameral, prin eliminarea unei camare. Motivul este că avem deja o cameră, anume Parlamentul European. Consider că existenţa Parlamentului European este o garanţie suficientă atât pentru reprezentarea intereselor generale ale românilor, cât şi pentru împiedicarea abuzurilor.
Imunitatea aleşilor ar trebui regândită. Maximizarea protecţiei politice deja existentă pentru opiniile şi convingerile politice, pentru deciziile aleşilor naţiunii, trebuie însoţită cu eliminarea protecţiei pentru fapte penale. Egalitatea şi democraţia impun aceste modificări.
Parlamentului i se poate reda credibilitatea. Un mod absolut indispensabil este restaurarea autorităţii legislative prin limitarea severă a adoptării ordonanţelor de urgenţă a Guvernului. Dacă te uiţi la cele adoptate în ultimul deceniu, ai avea impresia că România a fost mereu într-o comă profundă, asta într-o perioadă de creştere economică. Parlamentul trebuie aşezat în poziţia sa de unică instanţă de legiferare, care să se facă în interes general.
Consider că este necesar să renunţăm la sistemul administrativ creat în urmă cu 40 de ani. Un sistem căruia i s-a adăugat ficţiunea unor regiuni de dezvoltare care există doar pe hârtie. România nu mai este un stat poliţienesc şi nu are nevoie de atâtea unităţi administrative care înseamnă tot atâta birocraţie. Este nevoie de o împărţire administrativă suplă, astfel încât să avem 9-12 judeţe, aşa cum sunt definite acum în Constituţie. Nu numele judeţ sau regiune este decisiv, ci raţiunea de a fi a acestei unităţi administrative iar această raţiune este dezvoltarea echilibrată a teritoriului.
Consider că este necesară recredibilizarea Curţii Constituţionale, ca garant al supremaţiei Constituţei. Din cauza actualei arhitecturi constituţionale, Curtea a fost împinsă să joace un rol de arbitru al vieţii politice. A trebuit să decidă tot ce a blocat Constituţia, nu e firesc să fie aşa. Curtea Constituţională are misiunea de a garanta supremaţia Constituţiei. Ea nu e menită să fie moderatorul conflictelor sau orgoliilor partidelor.
Introducerea referendumului obligatoriu, adică Parlamentul să fie obligat să adopate o lege în domeniul care a făcut obiectul referendumului. Nu este admisibil ca în urma organizării unui referendul chiar dacă populaţia doreşte adoptarea unei legi, Parlamentul să poată ignora voinţa cetăţenilor.
Rolul şi structura CSM. Consider că o regândire a dispoziţiilor constituţionale referitoare la această instituţie este necesară.
Avem nevoie de definirea clară a tuturor drepturilor cetăţenilor. Consider că problema înscrierii acestor drepturi în Constituţie nu este un motiv de propagandă, ci o oportunitate.

„Vreau să reafirm că nevoia de a revizui Constituţia nu trebuie grăbită, dar nici amânată sine die. Dacă Guvernul îmi cere acest lucru, voi acţiona„, a concluzionat preşedintele.

Sursa: Realitatea

Taxa auto duce România la tribunalul UE

România ar putea fi dată în judecată de Comisia Europeană, în primăvară. Bâlbâiala din jurul taxei blochează piaţa auto şi i-a scos în stradă pe salariaţii de la Dacia.

În decembrie, taxa triplă, considerată acum ilegală de Comisia Europeană, a generat proteste în stradă ale samsarilor de maşini

Noua formă a taxei auto, adoptată în decembrie de guvernul Tăriceanu, este neconformă cu legislaţia Uniunii Europene, au transmis ieri oficialii europeni.

Dacă noul Guvern va întârzia să modifice această formă a birului, România ar putea fi chemată în faţa Curţii Europene de Justiţie (CEJ), în cel mult două luni.

„Comisia a trimis o scrisoare autorităţilor române pe 22 decembrie (în aceeaşi zi a fost învestit guvernul Boc, n.red.), în care se arăta că informaţiile puse la dispoziţia noastră sunt incomplete pentru a face o analiză finală a noii legislaţii.
Pe baza informaţiilor puse la dispoziţie, considerăm că noile măsuri nu se conformează legislaţiei UE”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru domeniul taxelor, Maria Assimakopoulou.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a precizat că intrarea în legalitate a taxei auto va fi dezbătută în următoarea şedinţă de Guvern, care ar putea avea loc mâine.

Amenzi usturătoare

Potrivit fostului ministru al Mediului, Attila Korodi, declanşarea procedurii de infringement (încălcare a Tratatului de aderare, n.red.) ar urma să fie începută de la momentul procesual la care a fost stopată, în vara lui 2008, adică exact înaintea citării României la proces la Luxemburg.

Judecată în faţa CEJ, România riscă amenzi importante şi ar urma să returneze sumele percepute pentru taxa considerată a fi ilegală.

Piaţă auto blocată

Actuala formă a taxei auto a fost adoptată în decembrie, la sfârşit de mandat al guvernului Tăriceanu, şi triplează taxa pentru maşinile vechi, în paralel cu eliminarea birului pentru cele noi.

Taxa ar fi urmat să ajute revigorarea vânzărilor Dacia, ajunse la un minim istoric de la privatizare, de 1.500 de maşini pe lună, de patru ori mai mic decât de obicei. Neclarităţile privind taxa auto au îngropat şi vânzările mărcilor străine de maşini noi.

Angajaţii de la Dacia au ieşit în stradă
(Roxana Mihai)

Peste 8.000 de oameni au demonstrat ieri pe platoul din faţa Casei Sindicatelor pentru protejarea locurilor de muncă din industria constructoare de maşini, protejarea brandului naţional Dacia şi menţinerea taxei pe poluare.

Dacă guvernanţii nu ne vor auzi, mitingul de aici se va muta în Capitală, şi nu va fi numai unul”, a spus Nicolae Pavelescu, preşedintele Sindicatului Automobile Dacia.

Directorul general Dacia Renault, Francois Fourmont, a precizat că luna decembrie a adus pentru uzina de la Mioveni două recorduri negative care au avut impact asupra vânzărilor de autoturisme autohtone: „O scădere-record a pieţei auto, cu 55% faţă de 2007, şi un număr de vehicule de ocazie importate care a atins 54.000 de unităţi, aproape cât totalul pe 2007”.

Pe lângă membrii Sindicatului Automobile Dacia şi alţi angajaţi ai uzinei, la acţiune au luat parte şi reprezentanţi ai altor sindicate afiliate la BNS sau CNSL Frăţia, salariaţi ai furnizorilor Dacia, dar şi locuitori din Piteşti, Mioveni şi din localităţile limitrofe.

Tot ieri, producătorul de cablaje auto Leoni, furnizor Dacia, a anunţat că va închide fabrica amplasată pe platforma de la Mioveni, una dintre cele patru unităţi de producţie deţinute în România, peste 200 de angajaţi pierzându-şi astfel locurile de muncă.

Soluţii pentru taxa auto

Actualul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi (foto), a prezentat, la sfârşitul anului trecut, mai multe variante de modificare a taxei de poluare auto, printre care suspendarea taxei auto aprobată de fostul Guvern în luna decembrie, astfel încât să se revină la valorile din luna iulie.

Dacă această măsură se va aplica, vânzările Dacia vor scădea şi mai puternic, ceea ce va duce la disponibilizarea a circa 6.000 de oameni, din cei 9.000 de angajaţi ai fabricii.

Fostul ministru al Mediului, Attila Korodi (foto), consideră că două ar putea fi soluţiile pentru taxa auto.

Prima, similară cu cea adoptată în iulie de guvernul Tăriceanu în urma negocierilor cu Comisia Europeană, ar putea fi bazată pe principiul deprecierii, adică o maşină nouă va fi taxată mai sever decât una veche. Această formă a taxei a umplut însă ţara de rable. De asemenea, impozitarea anuală ar putea fi o soluţie, consideră Korodi.

Şeful Renault România, Jacques Daniel (foto), şi ceilalţi dealeri de maşini noi susţin menţinerea unei taxe auto echitabile, în paralel cu obligativitatea impozitării câştigurilor samsarilor. În prezent, aceştia nu îşi înfiinţează firme nici chiar dacă importă 4-5 maşini pe lună, evident prea multe pentru a fi destinate propriei utilizări.

Oficialii Dacia nu au avansat o formă a taxei, dar susţin că ar trebui să se bazeze pe principiul protejării locurilor de muncă.

*adevarul

Infidelii sunt neîmpliniţi sentimental

Specialiştii pun infidelitatea mai ales pe seama neîmplinirii emoţionale alături de partenerul sau partenera de viaţă. Un act de infidelitate din partea unei persoane provoacă adesea indignare, dar puţini sunt cei care se gândesc la cauzele problemei.

Infidelitatea devine o reală problemă abia în momentul în care este descoperită

Câteva sunt lucrurile care stârnesc atât de multă rumoare precum infidelitatea. Dincolo de rumoare, însă, infidelitatea provoacă durere şi sentimente de nesiguranţă. Unii oameni care trec printr-un astfel de episod ajung chiar să-şi piardă definitiv încrederea în potenţiali parteneri.

Multă vreme, infidelitatea a fost pusă în special pe seama bărbaţilor. De altfel, multe sondaje arată că bărbaţii sunt mai înclinaţi spre a înşela decât femeile. Totuşi, specialiştii afirmă că, în prezent, la acest capitol, între cele două sexe ar putea fi pus semn de egalitate.

Psihoterapeutul Ramona Covrig a explicat pentru “Adevărul” că diferenţa constă în modul în care femeile şi bărbaţii îşi fac publică infidelitatea.

În timp ce femeia este mai înclinată să renunţe în scurtă vreme la relaţia sa de cuplu pentru relaţia extraconjugală, bărbatul este mai tentat să rămână între două femei, scuzându-se că le iubeşte deopotrivă.

Cu toate acestea, comportamentul său dovedeşte contrariul.

Neîmplinirea duce la infidelitate

În cartea “Adevărul despre înşelat”, psihologul Gary Neuman, care a studiat cazurile a 200 de bărbaţi căsătoriţi, fideli sau nu, a ajuns la concluzia că 48% din bărbaţii care au comis adulter au fost împinşi de insatisfacţia emoţională. Numai 8% au afirmat că insatisfacţia fizică a fost principala cauză care i-a determinat să calce strâmb.

“Bărbatul simte că are o legătură specială cu cealaltă femeie, iar intimitatea fizică apare pe parcurs în această relaţie”, consideră Neuman.

Specialiştii atrag atenţia că un bărbat îşi înşală soţia atunci când duce lipsă de ceva în relaţia maritală, însă şi reciproca este valabilă.

“Arhitectura de aşteptări în viaţa fiecăruia este absolut unică şi fiecare probabil caută, mai cu seamă inconştient, ceea ce îi lipseşte”, a explicat Mihaela Săhlean, doctorand în psihologie. “În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, poate fi o explicaţie şi cea genetică, dar este departe de a fi singura, întrucât bărbatul şi femeia sunt «naturi complexe», astfel că n-am putea să ne limităm doar la această teorie «simpatică» în varianta ei de scuză”, a adăugat Săhlean.

În cartea “Infidelitatea femeilor”, autoarea Michelle Langley, afirmă că după ani de cercetări a ajuns la concluzia că, în primă fază, femeile care ajung să-şi înşele soţii trăiesc senzaţia că din viaţa lor lipseşte ceva.

Chiar dacă teoretic au tot ce-şi doresc – o casă, o familie, un bărbat minunat – simt că merită mai multă fericire. Apoi, îşi pierd interesul pentru viaţa sexuală, iar în momentul în care întâlnesc o persoană de sex masculin care pare să întruchipeze dorinţele lor alunecă treptat într-o relaţie cu acesta, fie fizică, fie platonică.

Ajung să se simtă vinovate şi suferă groaznic atunci când se gândesc că trebuie să aleagă între soţ şi amant, iar unele încearcă să menţină ambele relaţii.

Mulţi nu îşi asumă propria alegere

Mulţi bărbaţi găsesc că e mai uşor să se ascundă în spatele unor scuze de natură biologică sau psihologică decât să recunoască faptul că este vorba despre propriile lor alegeri.

“Spun că aceasta este situaţia, că cedează uşor. Este mai simplu să fii considerat victima propriilor tale slăbiciuni sau să dai vina pe genetică”, a explicat Ramona Covrig. Dar scuze îşi găsesc şi femeile, în multe cazuri alegând să dea vina pe comportamentul actual sau din trecut al partenerului.

În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, există şi tipul “afemeiatului”, care funcţionează după principiul “caută, pat, punctează, pleacă”, a continuat psihoterapeutul Ramona Covrig.

Acesta nu este însă implicat afectiv, relaţia este de scurtă durată, de regulă, este căsătorit şi, paradoxal, chiar îşi adoră familia şi îşi divinizează soţia.

Bărbaţilor le e scris în gene

Există două tipuri de bărbaţi – cei făcuţi pentru căsătorie şi cei care nu sunt buni pentru mariaj. Iar aceste însuşiri se găsesc în genele lor. La această concluzie a ajuns o echipă de cercetători suedezi de la Institutul Karolinska.

Potrivit lor, gena care influenţează numărul sau plasamentul receptorilor de vasopresină în neuronii din creier este cea care face bărbatul potrivit sau nu pentru rolul de soţ.

Specialiştii au subliniat, însă, că influenţa hormonului vasopresină asupra relaţiilor sociale este insuficient pentru a face predicţii corecte legate de comportamentul bărbaţilor în cuplu, întrucât intervin factori socio-culturali.

Între regrete şi culpabilizarea celuilalt

Atunci când sunt prinşi şi confruntaţi cu faptele, o parte din infideli regretă sincer pentru că realizează că şi-au rănit partenerul sau partenera. Ba mai mult, abia atunci unii îşi dau seama că îşi pot pierde căsnicia.

Psihoterapeutul Ramona Covrig a explicat că în anumite cazuri persoana care înşală poate netezi, în mod neconştientizat, calea partenerei sau partenerului pentru a găsi semnele infidelităţii. Aceasta se întâmplă mai ales atunci când infidelitatea devine consumatoare de energie şi bani. Sunt situaţii în care cei care înşală îşi doresc să fie prinşi.

Experţii spun că este vorba despre un mod de a atrage atenţia că ceva nu merge în căsnicie. Într-un fel, atitudinea lor poate fi considerată un strigăt de disperare. Există şi situaţii în care dau vina fără să pregete pe soţ sau soţie şi susţin că dacă aceasta s-ar fi comportat altfel nu s-ar fi ajuns la această stare.

Bărbaţii pot avea atitudini bizare

“Sunt şi unii bărbaţi care încearcă explicaţii ciudate şi şi-ar dori ca cele două să se cunoască şi să se accepte una pe cealaltă, susţinând că fiecare are un loc al ei, niciuna nesubstituindu-se celeilalte.
Sună de-a dreptul straniu, dar există bărbaţi, deloc puţini, care gândesc astfel. Şi ce este şi mai ciudat, există femei înclinate să accepte”, a afirmat Mihaela Săhlean.

Femeile contraatacă

Un studiu prezentat anul trecut de cercetătorii de la Centrul de Studiu al Sănătăţii şi Comportamentelor de pe lângă Universitatea din Washington a arătat că femeile sub 35 de ani înşală aproape la fel de mult precum bărbaţii.

Potrivit cercetării realizate în Statele Unite ale Americii în perioada 1991-2006, în cuplurile formate de persoane sub 35 de ani, 20% din bărbaţi şi 15% din femei au recunoscut că au trădat în dragoste. Totodată, specialiştii au ajuns la concluzia că seriale ca “Totul despre sex” încurajează acest comportament al femeilor.

Soluţii pentru depăşirea crizei în cuplu

Menţinerea unei relaţii nu este deloc uşoară, avertizează psihologii. Deşi metoda prin care femeile se pot păzi să nu fie înşelate nu a fost descoperită până acum, există soluţii pentru ca viaţa de cuplu sa le fie pe cât posibil ocrotită de infidelităţi. Pentru a rezista împreună, cei doi trebuie să se simtă legaţi unul de celălalt chiar şi atunci când nu sunt împreună.

Trebuie să simtă că relaţia de cuplu evoluează, să simtă că cel de alături face un minim efort pentru a le satisface dorinţele. De pildă, chiar dacă bărbatul nu vrea să meargă la un spectacol de balet, dar femeia îşi doreşte foarte mult să-i fie alături, acesta poate să facă acest efort de dragul ei.

La fel, femeia poate urmări alături de partenerul ei de viaţă un meci sau o emisiune sportivă pentru că ştie că îi face plăcere. Nu în ultimul rând, fiecare trebuie să se simtă apreciat şi încurajat, a explicat Ramona Covrig.

O persoană care se simte pusă într-o poziţie de inferioritate va încerca să compenseze, iar relaţia extramaritală poate fi cea mai la îndemână. “Cei doi trebuie să se iubească sincer, autentic, altruist. Iubirea altruistă trece peste nivelul comun.
De pildă, dacă partenerul este nefericit, dar are şansa de a iubi pe altcineva, celălalt trebuie să-l lase să-şi urmeze dragostea”, a conchis Mihaela Săhlean.

*adevarul

Putin şi Băsescu au discutat marţi despre criza gazelor

România împărtăşeşte poziţia Rusiei cu privire la responsabilitatea Ucrainei în ceea ce priveşte oprirea tranzitului gazelor ruseşti către Europa, a declarat marţi seară preşedintele Traian Băsescu într-o convorbire telefonică purtată cu premierul rus Vladimir Putin, potrivit RIA Novosti.

Agenţia rusă citează serviciul de presă al Guvernului rus în care se arată că „Putin l-a informat pe preşedintele României că Ucraina nu permite livrarea gazului prin intermediul sistemului naţional de transport. Preşedintele României şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la această situaţie şi a arătat că împărtăşeşte poziţia Rusiei în legătură cu responsabilitatea Ucrainei în ceea ce priveşte tranzitatea gazului către consumatorii din Europa”.

Premierul rus, Vladimir Putin, pe lângă discuţia cu preşedintele Traian Băsescu, a avut marţi o serie de convorbiri cu premierii ţărilor afectate de criza gazelor, precum şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, anunţă serviciului de presă al Guvernului rus. În convorbirile avute cu premierii din Bulgaria şi Slovacia, Serghei Stanişev şi Robert Fico, Putin a subliniat incapacitatea sistemului ucrainian de transport de a asigura tranzitul gazelor ruseşti către consumatorii din Europa, cerând un mai mare „grad de interacţiune” între statele consumatoare de gaz şi principala ţară de tranzit, Ucraina.

Cu această ocazie, arată site-ul Guvernului rus, Vladimir Putin i-a invitat la Moscova pe premierii bulgar şi slovac.

După ce Rusia a deschis robinetul de gaze spre Europa şi combustibulul a ajuns în Ucraina, Gazprom anunţă că Ucraina blochează din nou tranzitul de gaze spre Europa. La rândul său, Kievul acuză „condiţii inacceptabile de tranzit” impuse de grupul rus Gazprom.

Sursa: NewsIn

Ucraina blochează din nou tranzitul de gaze spre Europa

După ce Rusia a deschis robinetul de gaze spre Europa şi combustibulul a ajuns în Ucraina, Gazprom anunţă că Ucraina blochează din nou tranzitul de gaze spre Europa. La rândul său, Kievul acuză „condiţii inacceptabile de tranzit” impuse de grupul rus Gazprom. La ora 16, vicepreşedintele Gazprom va face o declaraţie privind criza gazelor.

Kievul a admis astăzi blocarea gazului rus destinat Europei, din motive legate de „condiţii inacceptabile de tranzit” impuse de grupul rus Gazprom, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al societăţii ucrainene Naftogaz, Valentin Zemlianski.

Televiziunea rusească RTR anunţase că în România gazul va ajunge prin punctul Isaccea miercuri la ora 16. În următoarele 36 de ore gazul va ajunge şi la restul europenilor. Gazprom acuză Ucraina că blochează tranzitul gazului.

Gazprom cere Ucrainei să livreze neîntârziat gazul către Europa şi nu în 36 de ore, cum afirmau specialiştii ucraineni, anunţă Interfax.

Televiziunile din Rusia anunţă că Medvedev a ordonat reluarea livrării de gaze. Producătorul rus va pompa un volum mai mic de gaze spre Ucraina pentru a testa sistemul de tranzit spre clienţii europeni, în vederea reluării livrărilor.

Comisia Europeană a salutat anunţarea reluării livrărilor de gaz rusesc, adăugând că observatorii săi „verifică pe teren”, potrivit unui purtător de cuvânt, relatează AFP.

RIA Novosti spune că dispeceratul central al Gazprom a dat ordin pentru pomparea a 3,126 milioane metri cubi pe oră pentru consumatorii din Balcani, Turcia şi Republica Moldova pe la punctul Sudja din regiunea Kursk, aflat la frontiera ruso-ucraineană.

Transportatorul naţional de gaze Transgaz nu a primit încă o înştiinţare să deschisă staţiile Isaccea şi Medieşu Aurit, a declarat directorul general al Transgaz, Ioan Rusu. De asemenea, directorul general al Departamentul Preţuri şi Tarife din domeniul gazelor naturale din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglemenatre în domeniul Energiei, Gabriel Sârbu, a declarat că oricum, durează mai multe ore până ajung gazele în România, din momentul în care se reiau livrările de gaze.

Uniunea Europeană anunţase că Rusia a promis să dea drumul la gazul pentru Europa în aceasă dimineaţă.

Luni, preşedintele Traian Băsescu şi şeful Comisiei Europene Jose Mauel Barroso au spus că reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia va fi o prioritate majoră a Europei, iar România va juca un rol important. Ţara noastră va primi fonduri europene pentru a-şi lega reţeaua de gaze de cea a Ungariei.

Ucraina a semnat luni acordul de reluare a tranzitului de gaz către Europa pe teritoriul său. Aceasta a fost una dintre condiţiile puse de Rusia pentru reluarea furnizării de gaze, în ciuda faptului că un protocol care punea capăt crizei gazelor fusese semnat încă din noaptea de sâmbătă spre duminică. Preşedintele Gazprom şi vicepremierul rus merg la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii CE despre criza gazelor.

În opinia Kremlinului, documentul parafat acum două zile de Kiev era nul şi neavenit. În consecinţă, livrările către Europa nu puteau fi reluate, până când, a afirmat Dmitri Medvedev, protocolul redactat, acceptat şi semnat de Moscova nu urma să fie semnat în aceeaşi formă şi de celelalte părţi, respectiv Ucraina şi Uniunea Europeană.

Sursa: Realitatea TV

Israelul foloseşte o armă puţin cunoscută şi foarte puternică în Gaza, afirmă doi medici norvegieni

Doi medici norvegieni care au petrecut şase zile în Fâşia Gaza au declarat luni că suspectează armata israeliană că foloseşte o armă puţin cunoscută. Este vorba despre DIME (Dense Inert Metal Explosive), ce produce o explozie foarte puternică pe o rază limitată

Medicul Mads Gilbert a explicat că este vorba despre o generaţie nouă de explozibili foarte puternici într-o cantitate scăzută, a căror putere se disipează pe o arie de cinci, până la 10 metri.Mads Gilbert, în vârstă de 61 de ani, şi colegul său Erik Fosse, în vârstă de 58 de ani, au fost trimişi în Fâşia Gaza în 31 decembrie, de asociaţia umanitară norvegiană NORWAC, o organizaţie neguvernamentală propalestiniană. Ei au declarat că au observat, în cursul zilelor petrecute la spitalul Al-Shifa din Gaza, răni grave ce sugerează folosirea unor proiectile de tip DIME.

Cei doi nu au văzut victimele afectate direct de DIME, însă sunt convinşi că un număr de amputări foarte brutale, fără răni provocate de şrapnel, ar putea fi provocate de arme de tip DIME. Gilbert a citat şi studii potrivit cărora rănile provocate de arme DIME pot provoca forme mortale de cancer în decurs de câteva luni.

„Există suspiciuni că Gaza este folosită în prezent ca laborator de teste pentru noi arme”, a declarat Gilbert.

Tehnologia DIME este cunoscută de la începutul anilor 2000. Gilbert a mai acuzat Ierusalimul că a folosit astfel de arme şi în 2006, în timpul războiului din Liban, dar şi în Fâşia Gaza, înainte de ofensiva lansată în 27 decembrie.

Sursa: NewsIn

Superstiţii: Marţi 13, o zi norocoasă sau nefastă?

Marţi 13, două semne rele care, alăturate, dau fiori multora. Superstiţioşi sau nu, nu se poate ca această dată să treacă neobservată! De ce creează probleme cele două semne puse alături? Pentru că ambele, separat, au conotaţia lor negativă. Multe popoare consideră numărul 13 ca fiind blestemat.

Marţea sunt trei ceasuri rele. Dacă mai combinăm şi cu data de 13, număr cu ghinion pentru multe culturi, atunci „reţeta” insuccesului este garantată.

Există oameni care au din naştere o puternică înclinaţie către superstiţie, astfel încât ajung să facă tot felul de asocieri între anumite evenimente şi diferite semne reale sau imaginare, practic îşi creează propriile superstiţii. Cei mai mulţi, însă, sunt doar influenţabili, îi ascultă pe cei din jur vorbind cu multă hotărâre despre o superstiţie oarecare şi şi-o însuşesc, după care se lasă duşi de val. Putem scăpa de tot de superstiţii? Grea treabă! E adevărat, se spune că tot învăţul are şi dezvăţ, pe de altă parte însă, obişnuinţa este cea mai rea dintre toate. Care este soluţia optimă pentru a scăpa de teama care ne copleşeşte atunci când întâlnim un semn rău prevestitor? Să transformăm semnul negativ într-unul pozitiv. Să luăm, spre exemplu, două dintre cele mai răspândite superstiţii, cea care spune că marţi sunt trei ceasuri rele şi că, în general vorbind, este o zi sortită eşecului şi cea care pretinde că cifra 13 este aducătoare de ghinion. Dacă credeţi aşa ceva, cu siguranţă că nu aparţineţi religiei romano-catolice. Unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai acestei biserici este Sfântul Anton de Padova, a cărui sărbătoare este la 13 iunie. Este ziua în care sunt sfinţiţi copiii şi crinii în amintirea sa. Este ziua în care se rosteşte o rugăciune specială care dă posibilitatea fiecăruia de a cere sfântului un har sau un dar. Romano-catolicii sunt convinşi că dacă se roagă într-o zi de marţi, dorinţele lor se vor împlini. Şi asta deoarece se spune că, în ziua funeraliilor Sfântului Anton, ce s-au petrecut într-o zi de marţi, s-au întâmplat mai multe minuni. „Cine nu are superstiţii, nu trăieşte” susţine un vechi proverb chinezesc. Mircea Eliade credea şi el într-un fel de superstiţii, scriind la un moment dat că „ne-am născut toţi cu o superstiţie că ne aşteaptă lucruri bune sus, niciodată jos”.

Cu toate că numărul 13, de sine stătător, este considerat de greci unul aducător de noroc, combinaţia marţi şi data de 13 este considerată fatidică. Totul a plecat de la faptul că într-o zi de marţi (ce-i drept nu 13), Constantinopolul a căzut în mâna otomanilor. Şi nici un grec nu va demara vreun proiect într-o zi de marţi 13. Spaniolii, mexicanii şi latino-americanii au „martes trece”. Şi, după cum consideră ei, marţea este ziua lui Marte, zeul roman al războiului, care aduce cu sine numai necazuri. Totuşi, nu sunt uitate nici considerentele religioase. Cei cu sânge latin consideră că răul vine de la faptul că la Cina cea de taină au participat 13 persoane, Iisus şi cei 12 apostoli. Cu toate acestea, cifra 13 îi este atribuită lui Iuda, trădătorul. În plus, Anticristul apare în Biblie în Capitolul al 13-lea din Apocalipsă, iar Adam, spun unii, a mâncat din fructul oprit într-o zi de marţi. În mitologia scandinavă, se spune că 12 zei s-au adunat la o sărbătoare atunci când un al 13-lea zeu, Loke, a venit şi el. Se zice că Loke l-a omorât, după masă, pe Balder, cel mai iubit dintre zei… Marii conducători se temeau de ziua de 13. Spre exemplu, Sir Winston Churchill nu călătorea într-o asemenea zi decât dacă era absolut necesar. La fel procedau şi Napoleon, Mark Twain sau Franklin Delano Roosevelt. Misiunea Apollo 13 a fost lansată la ora 13:13 şi abandonată în ziua de 13 aprilie 1970.

SIMBOLUL CIFREI 13
Cifra 13 este atribuită în anumite culturi tradiţionale divinităţii însăşi. Unii o încadrează pompos la „legende urbane”. În calendarul mayaş, anul avea 13 luni şi 13 zodii. În lucrările de numerologie această cifră apare investită cu următoarele semnificaţii simbolice: are proprietăţi purificatoare, reprezintă încercarea, suferinţa şi moartea – în sensul că distruge un înveliş material pentru a face trecerea la un nivel superior de existenţă. În Caballa numărul 13 este asociat Şarpelui, Dragonului, Satanei şi Criminalului, dar totodată în creştinism este atribuit Fecioarei Maria, a cărei menire este să zdrobească ţeasta Satanei. Este, de asemenea, numărul eternei reîntoarceri, al ciclicităţii, al spiralei, al perpetuei reînnoiri, care supune cosmosul unor permanente mişcări şi oscilaţii. Este simbolul unei fiinţe care îngenunchează în faţa tronului divinităţii: 1 în faţa lui 3. Deopotrivă reprezintă manifestarea binelui sau răului generatoare de putere – după Schwaller. Arcana desemnată în Tarot de cifra 13 este aceea fără nume, asociată cu „trecerea”, „descompunerea”, moartea, transmutaţia, echivalente simbolic etapei de „putrefacţie” din cadrul procesului alchimic. Al 13-lea capitol al „Revelaţiei” îi este dedicat Anticristului. Tot numărul 13 este cel care însumează persoanele prezente la Cina cea de taină: Iisus şi cei 12 apostoli; este atribuit magiei şi învăţăturilor oculte, nihilismului, lui Lucifer şi, în anumite interpretări, este considerat simbol al divergenţei, deviaţiei, distorsiunii. Însă, în culturile precreştine şi la grecii antici numărul 13 reprezintă, ca şi la precolumbieni, o cifră a plenitudinii: pitagoreicii îl concepeau ca octavă superioară a lui 4, interpretat de asemenea ca 12 + 1, caracterizat prin valenţe iniţiatice şi asociat cu o octavă muzicală cromatică. În mitologia egipteană, în Templul lui Osiris, 13 figurează ca simbol al eternei creaţii şi distrugeri a vieţii. Semnificaţiile sale sunt mult mai numeroase, dar mă voi opri aici cu înşiruirea lor.

CEASURI RELE
Ziua de marţi este considerată, alături de ziua de sâmbătă, ca fiind o zi cu trei ceasuri rele. Nimic magic la mijloc, ci totul provine de la o regulă folosită în astrologia orară, una din ramurile astrologiei generale. Se ştie că fiecare zi este împărţită în 24 de ore, numai că în astrologie, lungimea orelor – denumite „ore planetare” – nu este aceeaşi cu cea deja cunoscută de 60 de minute şi nu fiecare zi începe cu aceeaşi oră. Nu vă gândiţi la un ceas obişnuit care arată orele şi minutele, ci la un ceas special, care nu arată cifre, ci planete. Ziua – între răsărit şi apus – şi noaptea – intervalul orar de la apus la răsărit – sunt împărţite în câte 12 ore egale ca lungime, dar pentru că ziua şi noaptea au lungimi diferite pe parcursul anului – doar la echinocţii fiind perfect egale – cele 12 ore au, aşadar, dimensiuni diferite. De exemplu, vara, ora planetară diurnă este mai lungă decât iarna, iar ora planetară nocturnă este mai scurtă decât iarna. Fiecare zi a săptămânii începe la răsăritul Soarelui cu ora ce corespunde planetei guvernatoare a zilei respective. Ziua de marţi, în acest caz, începe la ora la care răsare Soarele, ca atare prima oră planetară a oricărei zile de marţi aparţine planetei Marte, care guvernează ziua respectivă. Pe parcursul celor 24 de ore, şapte planete diferite guvernează câte o oră, succedându-se de mai multe ori până la finalul zilei. Dintre cele şapte planete, Marte şi Saturn sunt considerate planete malefice, a căror simbolistică nu este întotdeauna pozitivă. Pentru că ziua de marţi este guvernată de Marte, iar ziua de sâmbătă de Saturn, se consideră că prima oră planetară a celor două zile din săptămână aparţine celor două planete negative, şi pe parcursul întregii zile vor mai exista şi alte două ore planetare marcate de energia celor două planete. Marţi, vor exista trei ore planetare patronate de Marte, iar sâmbăta – trei ore planetare guvernate de Saturn. În restul zilelor din săptămână vor exista câte două ore guvernate de cele două planete malefice, deci se poate spune că fiecare zi din săptămână are câte două ceasuri rele, numai că marţea şi sâmbăta există „trei ceasuri rele”, adică trei ore planetare guvernate de cele două planete care aduc, de regulă, conflicte, neînţelegeri, piedici, probleme, eşecuri etc. Reţineţi, fiecare zi are câte două ore marcate negativ de Marte şi Saturn, dar faptul că marţea şi sâmbăta avem deja o oră în plus a generat ideea că trebuie să ne luptăm cu cele trei ceasuri rele de marţi şi sâmbătă. Că alături de marţi mai aşezăm şi simbolistica negativă a numărului 13, iată, avem un motiv de teamă în plus!


Paraskavedekatriafobie
Dacă frica de numărul 13 se numeşte „triskaidekafobie”, teama de ziua de vineri ce cade pe 13 are şi ea un nume: paraskavedekatriafobie (un cuvânt grecesc la origine). Teama de vineri 13 este atât de răspândită încât afectează peste 17 milioane de oameni de pe întregul glob. Unii sunt practic paralizaţi de frică şi nu au curaj să se dea jos din pat într-o astfel de zi. Scandinavicii credeau că numărul 13 este unul cu ghinion, deoarece celor 12 semizei din mitologie li s-a alăturat un al 13-lea, unul demonic, care le-a adus oamenilor numai nenorociri. În statele vestice, vineri 13 este considerată „ziua neagră”. Şi tot de la reperele religioase s-a născut superstiţia: Iisus a fost crucificat într-o zi de vineri, potopul a început într-o zi de vineri, Dumnezeu a amestecat limbile în turnul lui Babel într-o zi de vineri, iar Adam – spun alţii – a muşcat din fructul oprit într-o zi de vineri, iar sfârşitul lumii – potrivit credinţei mayaşe – se pare că va veni tot într-o zi de vineri. Ar putea există şi aici o explicaţie foarte simplă. Înainte de existenţa bisericii, ziua de vineri era dedicată lui Venus, zeiţa dragostei. O dată cu trecerea de la păgânism la creştinism, biserica a fost condusă de către bărbaţi care n-au mai acceptat, se pare, să fie guvernată de către o zeitate feminină. Drept pentru care au lansat tot felul de zvonuri potrivit cărora vinerea este o zi plină de ghinion. Primul eveniment marcant, înregistrat în istorie, legat de această dată este masacrul Cavalerilor Templieri care a avut loc vineri 13 octombrie 1307. Legenda spune că marinarii englezi refuzau să plece pe mare vinerea. Pentru a sparge mitul, Marina britanică a selectat câţiva oameni într-o zi de vineri, i-a îmbarcat pe nava „HMS Friday” (vineri) sub comanda căpitanului James Friday şi i-au trimis în larg într-o zi de vineri.

Ghinion însă, teama de vineri 13 s-a întărit, pentru că nava nu s-a mai întors în port. Unele evenimente sunt special organizate în această zi de vineri 13. De exemplu, albumul de debut al trupei rock Black Sabbath a fost lansat în Marea Britanie la 13 februarie 1970; ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Atena a avut loc vineri 13, în 2004; seria de filme de groază „Friday the 13th” a fost lansată pe piaţă într-o zi de vineri 13; în fiecare vineri 13 mii de biciclişti îşi dau întâlnire în Port Dover din Ontario, Canada. Cât despre personalităţile născute într-o zi de vineri 13, este greu de spus dacă influenţa lor a fost sau nu nefastă: fostul premier britanic Margaret Thatcher, liderul de la Havana, Fidel Castro, scriitorul Samuel Beckett, cântăreţul Scatman John, baschetbalistul Jermaine O’Neal.

*jurnalul

NUMĂRĂTOARE INVERSĂ LA CASA ALBĂ / Bush a spus goodbye presei

Mai îndrăzneţ, mai glumeţ, dar şi mai „pocăit”, preşedintele american George W. Bush a avut ieri ultima întâlnire cu presa la Casa Albă, în faţa căreia şi-a făcut bilanţul celor două mandate fără să omită şi greşelile pe care le-a făcut.

După ce a început cu ceea ce el a numit „ultimul interviu înainte de plecare”, mulţumind fiecărui reporter în parte într-o manieră personalizată pentru atenţia pe care i-a acordat-o în cei opt ani ai mandatelor sale, Bush a început cu partea plină a paharului în ceea ce-l priveşte. El şi-a apărat „dosarul” prezidenţial cu deciziile sale, precum şi pe cele ale foştilor şi viitorilor preşedinţi, vorbind despre acestea în numele instituţiei prezidenţiale americane în sine.

UNOR ŞI LAMENTĂRI
„Una dintre chestiunile preşedinţiei este aceea că poţi să iei decizii bazate pe informaţiile care ţi se dau. Nu poţi să ai informaţia după ce ai luat decizia, nu aşa se face. Îţi susţii apoi decizia şi explici de ce ai luat decizia pe care ai luat-o„, le-a explicat el ziariştilor.

În timpul discursului şi-a folosit, din când în când, umorul pentru a contracara unele dintre „notele proaste” din timpul mandatului. „Ştiţi, e cam aşa: De ce eu? De ce toată povara pe capul meu? De ce în timpul mandatului meu a trebuit să se producă această criză financiară?…
Sunt cam patetic, nu? E un fel de autoînvinuire, nu?”, s-a lamentat Bush folosind chiar un ton plângăreţ pentru a convinge. Apoi a dat-o repede la întors, apărându-şi onoarea de preşedinte care a ştiut ce trebuie făcut pentru binele ţării, în ciuda celor mai vehemente critici care i s-au adus uneori. „Cum m-aş putea întoarce acasă, în Texas, să mă uit în oglindă şi să fiu mândru de ceea ce văd, dacă aş şti că le-aş fi permis celor mai răsunătoare voci şi celor mai puternici critici să mă împiedice să fac ceea ce am considerat eu că este necesar ca să protejez această ţară?”, şi-a încheiat el lauda de sine.

PE ŞLEAU, DESPRE GREŞELI
Lista greşelilor pe care le-a făcut timp de două mandate a fost neaşteptat de lungă, aproape completă, iar Bush a abordat-o cu francheţe, de la eşecul de a descoperi arme de distrugere în masă în Irak până la deciziile pe care le-a luat după ce uraganul Katrina a făcut prăpăd în New Orleans, iar el a ajuns acolo abia după patru zile. „Categoric, să agăţi un banner cu «misiune îndeplinită» de coada unui avion a fost o greşeală. A transmis un mesaj greşit”, a recunoscut el, referindu-se la speech-ul pe care l-a ţinut în 2003, după „Abraham Lincoln„, când s-a întors acasă din misiunea în Irak. Bush şi-a făcut mea culpa şi în cazul suspecţilor de terorism de la baza militară americană din Guantanamo (Cuba) şi pentru faptul că a aprobat tehnicile dure de interogare a acestora, însă a apărat cu vehemenţă acţiunile antiteroriste pe care le-a întreprins în general după atacurile antiamericane de la 11 septembrie 2001. „O mare dezamăgire” pentru Bush au fost şi abuzurile comise de militari la închisoarea Abu Ghraib, din Irak. Chiar dacă unele dintre acţiunile sale nu pot fi numite chiar greşeli, preşedintele a fost mai indulgent cu el în autocritică, spunând că acestea ar putea fi trecute la capitolul „decizii nepotrivite”.

CAFEA PENTRU LAURA
Întrebat de ziariştii curioşi ce va face în prima zi de după Casa Albă, Bush a compus un scenariu ca în filmele americane „de casă”. „Sunt o personalitate de tip A. Nu mă văd cu o pălărie mare pe cap şi cu o cămaşă hawaiiană stând pe o plajă„, a început el ca într-o poveste. A încheiat cu o scenă în cel mai pur romantism domestic pentru vârsta a III-a: „Mă voi trezi la Crawford miercuri dimineaţă şi cred că îi voi pregăti Laurei cafeaua, ştiţi cum e, ca să i-o duc la pat”…

„De ce eu? De ce toată povara pe capul meu? De ce în timpul mandatului meu a trebuit să se producă această criză financiară?… Sunt cam patetic, nu?„
George W.Bush – preşedintele american

*jurnalul

Ministrul Udrea vrea să facă turism de wellness

Ministrul Udrea vrea să facă turism de wellness

Turismul balnear este prioritatea naţională, deoarece România are o treime dintre izvoarele minerale din Europa

Măsură anticriză pentru turism: românii să-şi petreacă vacanţele în România

Turismul românesc ar putea atrage fonduri europene de un miliard de euro, prioritatea „zero” va fi turismul balnear. Acestea sunt liniile directoare trasate, ieri, de ministrul Elena Udrea pentru a scoate România din anonimat. „România are o treime dintre izvoarele minerale din Europa. Sunt premise de transformare a României într-una dintre primele destinaţii la nivel european”, a declarat Udrea, care vrea să modernizeze staţiunile şi să atragă turişti străini.

Renunţarea la concediile în străinătate – o dovadă de solidaritate şi patriotism

Doamna Udrea a recunoscut că turismul este oricum într-o stare „dezastruoasă” şi nu va mai putea decât să „cadă de jos” din cauza crizei, dar ministrul este precaut şi a găsit soluţii pentru atenuarea eventualelor efecte: românii să-şi petreacă concediile pe propriile meleaguri. „Am fixat ca prioritate pe termen scurt reducerea efectelor crizei economice mondiale în ceea ce priveşte activitatea de turism românesc. Pornind de la acest lucru, mi-aş permite să îndemn turiştii români să încerce să-şi petreacă vacanţele şi concediile în România, măcar în această perioadă de criză. Sperăm, ca o dovadă de solidaritate şi de patriotism, să încercăm să facem cât mai mult turism la noi acasă“, a spus Udrea.

Ministrul a făcut apel şi la prestatorii de servicii, pe care i-a îndemnat să ridice standardele serviciilor şi să scadă preţurile. Cu toate acestea, ministrul Udrea spune că facilităţile fiscale pentru domeniul turismului mai au de aşteptat. Spre exemplu, un TVA redus pentru operatorii turistici ar putea fi pus în practică din 2010, tocmai pentru faptul că anul în curs este „unul dificil”. Pe de altă parte, Ministerul Turismului intenţionează să promoveze proiectul de lege referitor la acordarea de tichete de vacanţă, dar numai dacă o astfel de măsură va fi aprobată de Ministerul de Finanţe. „Există ideea unui proiect de lege referitor la tichetele de vacanţă. Ar ajuta turismul românesc“, a spus Elena Udrea, explicând că astfel s-ar putea înlătura o parte din activitatea la negru şi s-ar ajuta şi hotelierii.

Ea a explicat că banii oricum sunt puţini pentru acest sector, cel puţin la nivelul ministerului care se va ocupa de partea de promovare a sectorului turistic. Ministerul Turismului primeşte de la buget fonduri reduse, similare, probabil, cu banii „de buzunar” ai altor instituţii, a explicat doamna Elena Udrea. Marea provocare a ministerului va fi, prin urmare, să-i convingă pe reprezentanţii staţiunilor să acceseze fonduri europene pentru campaniile de imagine. „Putem accesa 150 de milioane de euro până în 2013, nu doar noi, ministerul, ci şi ONG-urile“, a spus Udrea, care estimează suma totală de fonduri comunitare, disponibile pentru turismul românesc, la circa un miliard de euro.

Udrea vede Bucureştii ca o capitală balneară

Viziunea ministrului Elena Udrea nu se opreşte însă aici. Nevorbită de o lună, aşa cum singură s-a scuzat pentru explicaţiile alambicate sau repetate, ea găsit, ieri, şi o formă de promovare pentru Bucureşti, astfel încât Capitala să nu fie doar o destinaţie „business”. „Bucureştiul stă pe un izvor de apă termală şi fie se ştie acest lucru şi nu a fost valorificat, fie nu se ştia până acum”, a explicat şefa de la Turism. Elena Udrea a spus că izvorul de apă termală se întinde, din informaţiile ei, până spre Snagov şi Baloteşti. „Am vorbit cu reprezentanţii C.J. Ilfov să facă un studiu în acest sens. Încercăm să exploatăm această resursă şi să facem din Bucureşti chiar o destinaţie de turism balnear”, a spus ea. Declaraţiile ministrului au fost făcute în urma reunirii Consiliului Consultativ al Turismului, unde s-a decis înfiinţarea unui comitet care să se ocupe de Litoral în 2009.

*gandul

FILM & TELEVIZIUNE / Globurile de Aur 2009, strălucire în plină criză

Kate Winslet, Mickey Rourke şi Heath Ledger au fost marii câştigători ai ediţiei din acest an a Premiilor Golden Globe, care a avut loc la Beverly Hills, California.

La un an după ce ceremonia a fost redusă la o simplă conferinţă de presă, din cauza grevei scenariştilor de la Hollywood, ediţia 2009 a revenit la fel de strălucitoare ca în trecut, cu staruri precum Brad Pitt, Angelina Jolie, Tom Cruise şi Johnny Depp defilând pe covorul roşu, informează Agerpres. Starurile de la Hollywood au readus strălucirea pe covorul roşu, purtând rochii fără bretele, în culori îndrăzneţe, dar şi foarte mult negru, informează Mediafax.

TOALETE
Experţii în modă spun că ţinutele vedetelor au fost sofisticate şi frumoase, majoritatea fiind de părere că la această ediţie a premiilor Globul de Aur au lipsit rochiile urâte. Negrul şi nuanţele închise de albastru au fost preferate de majoritatea celebrităţilor, cu câteva excepţii.

NOMINALIZATE LA PREMIILE
Globul de Aur, Kate Winslet, Amy Adams, Sally Hawkins şi Viola Davis s-au numărat printre actriţele care au purtat rochii negre la această gală, care a avut loc în Beverly Hills. Actriţele Anne Hathaway, Maggie Gyllenhaal, Drew Barrymore, Debra Messing şi Sigourney Weaver au purtat rochii în nuanţe de albastru. Cu doar câteva mici excepţii, rochiile fără bretele au reprezentat trendul principal al acestei gale. Nu doar Kate Winslet şi Amy Adams şi-au expus umerii, ci şi Anne Hathaway, Eva Longoria, Eva Mendez, Miley Cyrus şi Freida Pinto. Angelina Jolie a reprezentat o excepţie notabilă de la regula rochiei fără bretele şi a cerceilor mari, purtând o rochie strălucitoare, simplă, de culoare argintie, creată de casa Versace. Jennifer Lopez a ales şi ea o nuanţă metalică, purtând o rochie aurie, extrem de strâmtă şi cu spatele gol.

CĂŞTIGĂTORII
“Slumdog Millionaire”, de Danny Boyle, a fost marele câştigător la ediţia de anul acesta a Globurilor de Aur, ce a avut loc duminică, la Los Angeles, lungmetrajul primind patru distincţii, printre care cele pentru cel mai bun film şi cea mai bună regie. “Slumdog Millionaire”, o poveste despre un tânăr care, deşi needucat şi crescut într-un cartier sărac al Mumbaiului, ajunge să intre în posesia marelui premiu la o emisiune de tipul “Vrei să fii milionar?”, a mai câştigat, de asemenea, premiile pentru cea mai bună coloană sonoră şi cel mai bun scenariu original. Premiul la categoria “Cel mai bun film – comedie/musical” a revenit celui mai recent film semnat de Woody Allen, “Vicky Christina Barcelona”, în timp ce “Wall-E”, care spune povestea unui robot îndrăgostit, a primit premiul pentru cel mai bun lungmetraj de animaţie.

PREMII
Kate Winslet a primit două premii pentru interpretare – la categoriile “Cel mai bun rol secundar feminin”, pentru “The Reader”, şi “Cel mai bun rol principal feminin la categoria dramă”, pentru “Revolutionary Road”, unde joacă alături de Leonardo DiCaprio. Premiul pentru “Cel mai bun rol principal masculin într-un film dramatic” i-a revenit lui Mickey Rourke, pentru prestaţia din “The Wrestler”, semnat de Darren Aronofsky, ce spune povestea unui luptător de wrestling care încearcă să rămână în ring, în ciuda problemelor pe care le are. Premiul pentru “Cel mai bun rol secundar masculin” i-a fost acordat, postum, lui Heath Ledger, pentru rolul Joker din “Cavalerul Negru/ The Dark Knight”.

Regizorul Steven Spielberg a primit premiul pentru întreaga carieră cu întârziere de un an, ceremonia din 2008, în timpul căreia trebuia să îi fie acordată distincţia, fiind anulată din cauza grevei scenariştilor.

URMEAZĂ OSCARUL
Decernate de Asociaţia presei străine de la Hollywood, Premiile Globul de Aur au fost primite totdeauna ca anticipând câştigătorii galei Premiilor Oscar, care va avea loc la 22 februarie.

Sacha Baron Cohen a fost huiduit
Comedianul Sacha Baron Cohen n-a reuşit să impresioneze audienţa plină de staruri a ceremoniei Golden Globes 2009, care a dezaprobat prin huiduieli glumele acestuia pe seama divorţului dintre Madonna şi Guy Ritchie. Controversatul actor (cunoscut pentru personajele sale inventate, precum Borat, Ali G sau Bruno) a urcat pe scenă pentru a prezenta premiul pentru “Cea mai bună comedie”. El a început mai întâi făcând glume pe seama crizei financiare globale şi a efectelor pe care aceasta le are asupra Hollywoodului, în special asupra Victoriei Beckham şi a lui Charlie Sheen. Cohen – notează site-ul Contactmusic – a reuşit să amuze audienţa până când a ironizat mult mediatizatul divorţ dintre Madonna şi Guy Ritchie, declarând că, din cauza recesiunii, cântăreaţa a decis să-şi concedieze “asistentul personal”. Atacul i-a surprins pe mulţi, întrucât Cohen şi Madonna erau cunoscuţi ca fiind buni prieteni.

*jurnalul

REVENDICĂRI SALARIALE/Grevă generală la BCR

Prima grevă generală din sistemul bancar va începe mâine. Banca Comercială Română, cea mai mare bancă din România. Conducerea BCR spune că va lua măsuri pentru asigurarea unui nivel minim de servicii pentru clienţi.

Salariaţii Băncii Comerciale Române (BCR) sunt nemulţumiţi de creşterile salariale pe care conducerea băncii le-a acceptat pentru acest an. În cadrul ultimei negocieri, executivul băncii a propus o majorare de salariu cu 50% din rata inflaţiei pe 2008 şi menţinerea majorităţii drepturilor din contractul colectiv de muncă pe 2008, însă nu a mai dat certitudinea că stimulentele de vacanţă şi de Crăciun vor mai fi acordate, acestea fiind legate de performanţele financiare ale BCR. Federaţia Sindicatelor Independente (FSI) nu a fost de acord cu această propunere şi a decis intrarea în greva generală. La rândul său, managementul BCR a anunţat că va contesta decizia salariaţilor în justiţie, pentru că propunerile salariale pe care le-a făcut reprezintă un angajament pe care banca şi-l poate permite în condiţiile economice actuale. Mai mult, conducerea BCR şi-a luat angajamentul de a păstra numărul de angajaţi la nivelul de aproximativ 8.700. La finele lunii noiembrie a anului trecut, personalul băncii totaliza 9.420 de angajaţi.

NEGOCIERI SUCCESIVE
Cele două părţi s-au întâlnit de şase ori, dar nu au ajuns la un punct comun în cadrul negocierilor. Oferta conducerii băncii a fost respinsă şi în cadrul întâlnirii de conciliere desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute, în prezenţa conciliatorului legal desemnat. „Decizia Federaţiei Sindicatelor Independente din BCR survine în contextul în care contractul colectiv de muncă a expirat la sfârşitul anului trecut, în pofida eforturilor depuse de managementul BCR pe parcursul negocierilor de a găsi o soluţie convenabilă pentru ambele părţi în contextul economic dificil din România. Reprezentanţii FSI au întrerupt negocierile imediat după etapa concilierii, refuzând astfel dialogul„, se arată într-un comunicat al băncii. Liderii FSI au solicitat la conciliere menţinerea prevederilor contractului colectiv, cu unele modificări agreate anterior cu executivul BCR, precum şi o creştere suplimentară a salariilor cu 3%, care se adaugă la majorarea cu 50% din rata inflaţiei pe 2008.

PROBLEME
Managementul băncii susţine că sistemul bancar trece printr-o perioadă de criză şi că pretenţiile sindicatului sunt nerealiste. „Este tot ceea ce banca poate oferi acum – dacă performanţele noastre se îmbunătăţesc semnificativ, vom putea îmbunătăţi bonusurile, dar condiţiile sunt dificile. Această ofertă include angajamentul nostru de a păstra aproximativ 8.700 de angajaţi în bancă şi de a continua extinderea reţelei, ceea ce înseamnă continuarea investiţiei în România şi noi oportunităţi pentru oamenii noştri„, se arată într-un comunicat al managementului BCR. Pe de altă parte, profitul net al grupului BCR s-a plasat în primele nouă luni din 2008 la 1,24 miliarde de lei (341,5 milioane de euro), după impozitare şi plata intereselor minoritare, în creştere cu 71,8% faţă de rezultatul consemnat în perioada similară din 2007. În acelaşi timp, activele totale au crescut cu 4%, de la 59,61 miliarde de lei (16,52 miliarde de euro), la finele anului trecut, la 62 de miliarde de lei (16,57 miliarde de euro) la finele lunii septembrie. În 2007, BCR a realizat un profit net de 492 de milioane de lei, în scădere cu 37% faţă de câştigul din 2006, de 782 de milioane de lei. La nivel de grup, profitul net a fost în 2007 de 924,8 milioane de lei, în urcare cu 22,3% faţă de rezultatul înregistrat în anul precedent.

*jurnalul

Mircea Geoană: Am decis să îi retragem sprijinul politic lui Gabriel Oprea

Mircea Geoană a declarat astăzi că PSD îi retrage sprijinul politic ministrului de Interne, Gabriel Oprea.

„Am discutat situaţia creată prin gestul lui Gabriel Oprea care a încălcat în mod deliberat mecanismul de numire în funcţie a unor persoane din cadrul MIRA. Această situaţie încalcă mecanismul de funcţionare din partid şi protocolul de funcţionare a coaliţiei. Decizia a fost retragerea sprijinului partidului pentru Gabriel Oprea, urmând ca în următoarele zile partidul nostru să facă o altă propunere pentru acest post”, a declarat Mircea Geoană.

Decizia de retragere a sprijinului politic a fost luată cu majoritate de voturi, a mai spus Geoană.

Preşedintele PSD a declarat că îi va propune premierului Emil Boc ca, până la nominalizarea unui alt ministru, de Ministerul de Interne să se ocupe vicepremierul Dan Nica.

Sursa: Realitatea TV

Windows 7: impresionant, dar nu revoluţionar

Serverele Microsoft nu au făcut faţă numărului mare de utilizatori dornici să-şi descarce noul sistem de operare, catalogat de specialiştii IT drept “impresionant, însă nu revoluţionar”. Windows 7: impresionant, dar nu revoluţionar. Sursa: Reuters
Deşi a promis iniţial că versiunea beta a sistemului de operare Windows 7 va putea fi descărcată online începând cu 9 ianuarie, compania Microsoft a fost nevoită să amâne acest termen cu o zi, după ce serverele au cedat sub presiunea numărului mare de accesări.

“Datorită traficului intens pe site-ul Microsoft, rezultat în urma interesului foarte mare pentru Windows 7, am decis să întărim infrastructura site-ului înainte de a da undă verde descărcărilor”, s-a precizat pe blogul Windows.

După rezolvarea problemei şi înaintarea scuzelor de rigoare, Microsoft a hotărât să permită un număr nelimitat de downloaduri în următoarele două săptămâni (până pe 14 ianuarie), după ce iniţial anunţase că numai primii 2,5 milioane de utilizatori se vor alege cu versiunea beta a succesorului mult hulitului Vista.

Noul sistem de operare va putea fi testat până pe 1 august 2009, iar Microsoft a subliniat că există riscul ca utilizatorii să se confrunte cu anumite inconveniente, ba chiar să piardă date importante din calculatoare.

Versiunea finalizată de Windows 7 va ajunge în magazine cel mai târziu în ianuarie 2010.

“O lansare impresionantă, însă nu revoluţionară”, aşa au caracterizat jurnaliştii de la PCMag.com noul sistem de operare, după ce au aruncat la cald o privire asupra noutăţilor pe care le aduce.

Pe scurt, Windows 7 are o interfaţă îmbunătăţită, permite o mai bună gestionare a reţelelor de calculatoare şi înglobează tehnologia multi-touch (prin care utilizatorii pot controla calculatorul cu ajutorul gesturilor).

Alte două noutăţi care le fac viaţa mai uşoară utilizatorilor de Windows sunt maximizarea ferestrelor prin mutarea lor în partea superioară a ecranului (şi micşorarea lor la loc, prin readucerea lor în partea inferioară) şi posibilitatea de a “scutura” o fereastră (printr-un click pe bara de sus şi mişcarea mouse-lui), pentru a minimiza restul ferestrelor deschise.

Îmbunătăţirea modului în care utilizatorii folosesc echipamentele periferice pe care le conectează la calculatoare (cum ar fi imprimantele sau telefoanele mobile) este unul dintre dezideratele Windows 7, iar aici intră în scenă aplicaţia Device Stage. Pentru fiecare dispozitiv conectat la PC, aplicaţia va afişa o pagină care va include o fotografie a respectivului dispozitiv, iar fiecare dintre funcţiile acestuia va avea drept corespondent câte o iconiţă.

*cotidianul

Trezirea la realitate: Mii de oameni rămân fără locuri de muncă

Perspectiva sumbră a şomajului a atins şi judeţul Timiş, care de peste cinci ani trecea printr-o criză de forţă de muncă şi un nivel al şomajului de maximum 1,6%. Acum 3.200 de oameni vor rămâne fără un loc de muncă.

Peste 3.200 de persoane vor rămâne fără un loc de muncă în perioada următoare, conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş. Până acum, 30 de companii au depus la sediul AJOFM notificări privitoare la reducerile de personal care urmează a fi operate până în lunile ianuarie-februarie ale anului 2009. Conform datelor oficiale, 3.206 din cei 13.607 de angajaţi ai companiilor timişene care au depus notificări îşi pierd locul de muncă în perioada imediat următoare sau au păţit asta în perioada Sărbărtorilor de iarnă.

ŞOMERI DE IANUARIE
Acestea lucrează la firme din Timişoara, Deta, Lugoj, Sânnicolau Mare sau Jimbolia. Cele mai multe disponibilizări sunt anunţate pentru luna ianuarie, în timp ce două dintre companiile care au ca obiect de activitate domeniul automotive au anunţat încă din noiembrie disponibilizarea a aproximativ 500 de persoane. Campioană a disponibilizărilor este o societate care lucrează în domeniul automotive din Deta, care a trimis în şomaj 466 de persoane în luna decembrie şi urmează alte 231 de persoane în luna februarie a acestui an.

NOTIFICĂRI PENTRU FEBRUARIE
„Companiile care vor să facă disponibilizări sunt obligate să ne anunţe cu 30 de zile înainte de acest lucru. Pentru luna decembrie 2008 s-a anunţat deja că aproape o mie de persoane şi-au pierdut locul de muncă, în timp ce anul acesta, în luna ianuarie 2009, alte 1.859 de persoane vor rămâne fără loc de muncă. Deja începem să primim notificări pentru luna februarie„, a declarat Ştefan Erdely, directorul AJOFM Timiş.

Printre companiile care renunţă la personal se numără şi două societăţi specializate în închirierea de personal. Pentru luna ianuarie, cele două companii renunţă la 396, respectiv 296 de persoane. Importante reduceri de personal înregistrează şi firmele care au ca obiect de activitate construcţiile, însă fiind vorba despre o activitate sezonieră, disponibilizările la care recurg nu pot fi puse neapărat pe seama crizei economice.

În ceea ce priveşte oportunităţile de reangajare pentru muncitorii trimişi în şomaj, Erdely se arată pesimist. „Nu ştim care sunt şansele ca oamenii disponibilizaţi să se reangajeze, vom vedea cum decurg lucrurile”, a conchis acesta. Şi în 2008, cele mai afectate companii din judeţ au fost cele care desfăşoară activităţi sezoniere (aproximativ 25%), societăţile din industria alimentară, fabricile de îngheţată, construcţiile feroviare, firmele din industria uşoară, transportatorii şi firmele din industria constructoare auto.

2.000 de hunedoreni fără slujbe
Aproape 2.000 de hunedoreni de la 17 firme din judeţ îşi vor pierde locurile de muncă până la sfârşitul lunii februarie. Ele activează în domenii precum construcţiile, confecţiile şi industria cărnii. Conducerile acestor societăţi comerciale au anunţat Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara că îşi vor trimite acasă parte dintre angajaţi. Cele mai multe disponibilizări se vor face de la o firmă ce activează în industria cărnii, Agro Company, de unde vor pleca aproape 400 de persoane, pe parcursul acestei luni. Şi fabrica de volane şi componente auto de la Ribiţa va concedia o treime dintre muncitori, adică în jur de 330 de oameni. Fără 100 de locuri de muncă va rămâne şi firma „Cilindrul” din Călan, iar Acomin Deva disponibilizează în această lună aproape 200 de persoane, iar Hidroconstrucţia Deva – peste 300. Din cele 17 firme care au anunţat că vor face disponibilizări în ianuarie şi februarie, doar două au capital de stat, restul fiind societăţi private. Astfel, numărul şomerilor din judeţ va creşte cu încă aproape 2.000 de persoane, ceea ce face ca după aceste disponibilizări în Hunedoara aproape 15.000 de oameni să fie fără serviciu. Pe de altă parte, singura veste bună este că angajaţii de la Arcelor Mittal Steel Hunedoara şi cei de la fabrica de componente auto din oraş se întorc, rând pe rând, la serviciu.

*jurnalul

Leul slab scumpeşte alimentele cu 20%. Pe cele româneşti cu mai mult

MAJORĂRI Exportatorii nu mai au comenzi, importatorii scot mai mulţi bani din buzunar
Leul slab scumpeşte alimentele cu 20%. Pe cele româneşti cu mai mult
Producătorii români sunt prinşi în menghina importurilor scumpe, a chiriilor şi a creditelor contractate în euro

Textiliştii vor să atace locul lăsat liber de importuri
Menţinerea sau chiar creşterea cursului de schimb al monedei europene pentru o perioadă mai mare de trei săptămâni va arunca în aer preţurile la produsele alimentare şi nu numai. Cei din industrie avertizează asupra posibilităţii scumpirii alimentelor cu 15% sau chiar 20% în aceste condiţii. Între timp, au apărut deja primele mişcări speculative pe piaţa produselor alimentare: carnea de vită, care aproape dispăruse din galantare în perioada sărbătorilor, a reapărut cu aproape 30% mai scumpă, fără ca această majorare să aibă vreo legătură cu cursul de schimb, fiind în cea mai mare parte de producţie autohtonă. Urmează facturi mai mari, în lei, la telefonie mobilă, la chirii, precum şi ratele la bancă, ce vor afecta serios puterea de cumpărare.

Pe de altă parte, nici exportatorii, care ar fi trebuit să se bucure de un leu slab în raport cu euro, nu sunt mai fericiţi, pentru că devalorizarea monedei naţionale a fost contracarată de lipsa comenzilor din spaţiul comunitar. Aceasta cu toate că, optimiste, autorităţile estimaseră pentru acest an o creştere cu 4,5% a exporturilor faţă de valoarea din 2008. Poate doar pe seama deprecierii leului… Pentru ca tabloul să fie complet, a intervenit şi criza gazelor, care a făcut imposibilă onorarea unor comenzi ferme din siderurgie, de exemplu.

România este dependentă în proporţie de 70% de importurile de carne de porc, ceea ce va duce şi la scumpirea mezelurilor şi a celorlalte preparate din carne. De asemenea, importăm anual peste un milion de litri de lapte, ceea ce reprezintă peste 30% din necesarul pentru consum şi procesare, ca şi 300.000 de tone de zahăr brut. Să nu uităm nici faptul că, din cauza decimării sectorului serelor, România nu mai este capabilă să-şi asigure necesarul de legume şi fructe decât trei luni pe an.

Carnea de vită, scumpită speculativ

“Există pericolul ca alimentele fabricate în România să se scumpească mai mult decât cele din import, dacă se menţine actualul curs al monedei europene. Aceasta deoarece preţul produselor autohtone este influenţat şi de chirii, negociate în euro, de criza gazelor, dar şi de creditele pe care mai toţi producătorii le-au contractat pentru retehnologizare şi de cofinanţarea proiectelor Sapard. În aceste condiţii, este de aşteptat o scumpire a alimentelor cu peste 15%, poate chiar 20%”, a declarat pentru Gândul preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu.

Potrivit sursei, preţurile la alimente vor suferi şi influenţe conexe, cum ar fi scumpirea, în lei, a piperului, a condimentelor, dar şi a cafelei – re sunt utilizate în diferite reţete. Ca o anticipare a scumpirilor viitoare, el a punctat şi o acţiune speculativă a producătorilor autohtoni de carne de vită, care nu sunt afectaţi de deprecierea monedei naţionale. Înainte de sărbători, kilogramul de carne de vită în carcasă se vindea cu 8,5 – 9 lei, pentru ca apoi să dispară aproape total din galantare. Odată ce au trecut sărbătorile, carnea a revenit în magazine, însă la preţul de 11,5 – 12 lei/kg în carcasă, a precizat Frumosu.

Sprijinirea şi relansarea industriei alimentare este văzută ca o prioritate şi de secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. “Nu este normal ca deficitul comercial import-export să fie de trei miliarde de euro doar pe segmentul produselor agroalimentare”, a declarat el pentru Gândul, precizând că ajutorul promis de ministrul Economiei, Adriean Videanu, producătorilor de îngrăşăminte trebuie acordat cât mai rapid, până la sfârşitul lunii viitoare.

Siderurgia şi îngrăşămintele, arse de criza gazului

Nici exportatorii nu au motive să sară în sus de bucurie din pricina cursului de schimb, chiar dacă, în alt context, un leu slab i-ar fi avantajat. “Exporturile României era direcţionate în proporţie de 70% către spaţiul comunitar, care a intrat în recesiune,şi nu mai sunt comenzi. Principalele grupe de produse care mergeau la export sunt produsele siderurgice, îngrăşămintele chimice, ambele afectate de criza gazelor, construcţiile de maşini, automobilele şi piesele de schimb şi industria textilă, obstrucţionate de scăderea drastică a comenzilor”, a mai spus Pârvan.

El a adăugat că şi sectoare considerate prioritare în Uniunea Europeană, cum ar fi energia regenerabilă, au fost zguduite serios de recesiune. În acest sens, Pârvan a dat exemplul unui producător român de componente pentru turbine eoliene, care a fost nevoit să suspende pe perioadă nedeterminată contractul cu o companie germană, din cauza crizei.

În ceea ce-i priveşte pe importatori, Cristian Pârvan consideră că cel mai afectat domeniu va fi cel al medicamentelor, unde fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a impus un curs de schimb de 3,61 lei pentru un euro şi de 2,5 lei pentru un dolar. La rândul lui, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, ne-a declarat că, în opinia sa, cele mai mari scăderi vor fi înregistrate la nivelul importurilor de materii prime, fără a fi însă ocolite nici cele destinate consumului. “Singurii care câştigă, şi câştigă bine, sunt speculatorii internaţionali, care vând euro la cursul de 4,2 lei, depun banii la bancă cu dobânzi mari şi recumpără monedă europeană atunci când cursul se va mai linişti”, a mai spus Ionescu, precizând că, de la începutul anului şi până în prezent, prin punctul vamal al ANEIR nu a trecut nici un transport destinat exportului.

Strategie de criză: Textiliştii români vor să atace piaţa “cu toptanul”

Textiliştii români întrevăd o portiţă de ieşire din criză chiar pe seama deprecierii leului, dintr-o conjunctură cât se poate de nefastă pentru toată lumea. “Am putea câştiga exact segmentul pe care până acum îl acopereau importatorii, puternic afectaţi de devalorizarea monedei naţionale. Din exporturi nu avem cum să câştigăm, aşa cum s-ar întâmpla când leul are o asemenea evoluţie, pentru că nu mai avem comenzi”, a declarat pentru Gândul Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară – FEPAIUS şi membru în Consiliul Naţional al Exportatorilor. Practic, nimeni nu mai câştigă din cauza modului în care s-au succedat evenimentele economice în ultimele luni.

“Mai întâi a venit criza, care ne-a tăiat comenzile la export, apoi a început devalorizarea puternică a monedei naţionale”, explică ea. La prima vedere, ţinta pe care şi-au propus-o producătorii autohtoni de îmbrăcăminte şi încălţăminte pare greu de atins. Pe hârtie, lucrurile sunt însă posibile. Pentru anul acesta, în condiţii de criză, ei au estimat o scădere cu aproximativ 15% a producţiei industriale şi cu 10% a exporturilor. “Diferenţa dintre cele două estimări va acoperi felia din piaţa internă care le revenea importatorilor”, adaugă Grapini. Până acum, producătorii nu-şi închipuiau că ar putea să-şi vândă oferta către comercianţii locali, fie ei cash&carry ori detailişti. Asta, pentru că majoritatea preferau să se aprovizioneze cu marfă extrem de ieftină venită din Asia – în care contrafacerile deţineau o pondere generoasă – ca să poată avea marje ridicate de profit.

“Acum, poate că retailerii ar trebui să mai micşoreze din profit, că e an de criză. De fiecare dată când încercam să le prezentăm produsele noastre, spuneau că noi nu venim cu oferte”, adaugă preşedintele FEPAIUS. Cel puţin la capitolul calitate, marfa românească întruneşte aprecierea Europei, chiar dacă nu poartă neapărat etichete autohtone. “Am cumpărat o poşetă Versace din străinătate, iar în interior am descoperit cu încântare că pe etichetă scrie <made in Romania>”, încheie Maria Grapini.

Info plus:

Măsuri fiscale pentru redresare economică

Înainte de construirea bugetului pe 2009, textiliştii speră ca Guvernul Boc să nu majoreze contribuţia la CAS. “În campania electorală, era vorba despre scăderea acestei contribuţii”, spune Maria Grapini. Producătorii din industria uşoară au aşteptări şi la capitolul fiscalitate şi deductibilitate, mai exact la neimpozitarea profitului reinvestit. Toate acestea s-ar întoarce, până la urmă, tot la buget, prin încasări, explică ea.

*gandul

STATISTICI/Cele mai vândute cărţi în anul 2008

Volume despre cum să slăbeşti, clasici în viaţă (sau nu), însemnări ale unor dive din televiziune sau cărţi semnate de câştigători Nobel – toate acestea se pot regăsi în clasamentul celor mai bine vândute cărţi ale anului care a trecut

Trebuie spus, încă de la început, că nimeni nu se ocupă în România cu statisticile de vânzări. Dacă la cinema este simplu, monitorizezi cinematografele, aduni şi afli numărul de bilete vândute, în cazul pieţei cărţilor nimeni nu îţi va oferi vreodată vreo informaţie. Pentru simplul motiv că nu vei putea monitoriza toate chioşcurile, toate timbrele literale sau toate editurile. Editorii nu-ţi vor declara niciodată vânzările, pentru că au interesul să plătească copyright/traducător/impozite bla, bla pe un tiraj cât mai mic. Treaba asta se cheamă autopiratare, iar dacă aţi observat câte case de marcat se găsesc într-un târg gen Gaudeamus o să înţelegeţi despre ce vreau să vă vorbesc.

CIFRE
Am apelat aşadar la singurele date statistice despre care avem pretenţia că s-ar putea să fie cât de cât relevante, cele provenite din reţeaua magazinelor Diverta. În acest moment, reţeaua numără circa 70 de magazine de carte pe tot cuprinsul ţării.
Credeţi sau nu, recordmanul absolut al anului care a trecut pare a fi o carte din sfera autoeducării, „Trăiesc, deci mă abţin” (parafrază după mult mai celebrul „Mănânc, deci slăbesc”, volum semnat de doctorul Michel Montignat). Volumul nutriţionistului Mihaela Bilic, cea care le-a întins o mână de ajutor vedetelor Teo Trandafir, Paula Seling, Mihaela Rădulescu sau Andreea Berecleanu, a ajuns până acum la mai multe ediţii şi este genul de carte ce scoate tiraje constante. Locul doi este ocupat de „Dincolo de bine, dincoace de rău” (Alice Năstase, Aurora Liiceanu/Editura Nemira), iar cel de-al treilea de „Mănâncă, roagă-te, iubeşte” (Elizabeth Gilbert/Humanitas). A nu se crede că ultimul titlu are cumva de-a face cu literatura motivaţională. Vorbim de un volum de memorialistică, carte ce a stat un an pe primul loc în topul „New York Times” şi care numai în Statele Unite s-a vândut în 5 milioane de exemplare.
Anul trecut a fost anul în care s-a stins Octavian Paler. Poate tocmai de aceea ocupantul locului 4, cu un volum publicat pentru prima oară cu mult înainte de 2008, în 1981, este „Viaţa pe un peron” (Editura Corint).
Volumul „Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus” (Editura Vremea), plasat pe locul 5, readuce în sfera de interes literatura motivaţională. Lucrarea este un manual al relaţiilor de dragoste în anii ‘90. El dezvăluie felul în care se deosebesc bărbaţii de femei în toate domeniile vieţii.

Topul ar putea continua pentru că întâlnim multe volume interesante.
„Mă numesc Roşu” (Editura Curtea Veche), al laureatului Nobel Orhan Pamuk, se află printre cele mai râvnite cărţi, alături de „Despre lucrurile simple” (Mihaela Rădulescu, Editura Polirom), „Memoriile unei gheişe” (Arthur Golden, Editura Humanitas), „Versetele satanice” (Salma Rushdie, Editura Polirom), „Cartea gesturilor” (Peter Collett, Editura Trei), „De ce iubim femeile” (Mircea Cărtărescu, Editura Humanitas), „DEX”, „Cine suntem?” (Dan Puric) sau „Chestionare auto” – nu râdeţi, se vând constant şi foarte bine, uitaţi-vă pe străzi – sunt numai câteva exemple. O retrospectivă asupra celor mai vândute cărţi în anul trecut arată că în general cele mai vândute sunt cărţile de beletristică (35%), urmate de cărţi pentru copii (17%) şi autoeducare (9%). Medicina, politica şi science-fiction-ul par a interesa mai puţin.

*jurnalul

Ludovic Orban: Tăriceanu nu mai poate!

„Tăriceanu nu mai poate !„, o spune nimeni altul decât liberalul Ludovic Orban. Acesta are planuri mari, dar nu neapărat noi: vrea să devină preşedintele partidului. Fostul ministru al Transporturilor a declarat jurnaliştilor de la Evenimentului Zilei că actualul şef al partidului, Călin Popescu-Tăriceanu, nu mai are aceeaşi eficienţă ca înainte de alegeri. Orban mai spune că partidul are nevoie de un preşedinte care să fie consecvent în susţinerea ideilor politice.

„PNL are nevoie de o schimbare, o aşezare ca partid de opoziţie. Obiectivul pe care-l am în această candidatură şi pentru care îmi asum şi răspunderea este câştigarea alegerilor de către PNL în 2012„, spune Orban.

În interviul din Evenimentul zilei, Orban explică de ce a ales să candideze la funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Orban crede că actualul şef al liberalilor, Călin Popescu Tăriceanu, nu mai poate rămâne la conducerea partidului după trecerea PNL în opoziţie.

„Apreciez activitatea lui Tăriceanu ca prim-ministru şi preşedinte PNL, însă cred că, în noua situaţie creată, PNL are nevoie de câteva lucruri în plus faţă de ceea ce poate oferi Tăriceanu. O mai mare apropiere de organizaţiile judeţene, de aleşii locali ai partidului, o cunoaştere mai profundă a problemelor administraţiei locale, o consecvenţă în susţinerea ideilor politice. El nu mai poate, PNL are nevoie de o primenire„, a mai spus Orban.

Fostul ministru al Transporturilor vorbeşte în interviul acordat Evenimentului Zilei şi de nemulţumirile legate de negocierile cu PD-L , imediat după alegeri. Principala greşeală a partidului spune, Orban, a fost lipsa unei echipe puternice de negociatori. În schimb, PNL l-a lăsat pe Tăriceanu să îşi susţină propria cauză.

Ludovic Orban a anunţat că va candida pentru şefia PNL

Vicepreşedintele PNL Ludovic Orban susţine, într-un interviu acordat ziarului „Cotidianul”, că este decis să candideze la şefia PNL şi se arată optimist în ceea ce priveşte şansele sale în competiţia cu actualul preşedinte PNL, Călin Popescu Tăriceanu.

„Sunt decis să candidez şi am şi un obiectiv clar, câştigarea următoarelor alegeri parlamentare şi readucerea PNL la guvernare”, a declarat Orban, arătând că nu va fi vorba despre o „bătălie” cu actualul preşedinte PNL, Călin Popescu Tăriceanu, ci de o competiţie specifică unui partid democratic. Orban a spus că se bucură de susţinere din partea colegilor săi de partid şi s-a arătat optimist în ceea ce priveşte şansele sale de a deveni preşedinte al PNL.

Sursa: Realitatea TV

Criza gazelor a luat sfârşit. Ucraina a semnat tratatul pentru tranzitul gazului rusesc către Europa

Ucraina a spus da. Criza gazelor a luat sfârşit, cel puţin pe hârtie. După zile de negocieri intense, mediate de preşedinţia cehă a Uniunii Europene, ucrainenii au semnat acordul ce permite reluarea tranzitului gazului rusesc către statele comunitare. Potrivit ministrului ceh al Industriei şi Comerţului, distribuţia de gaze către ţările europene va putea fi reluată chiar de azi. Se mai aşteaptă doar reunirea experţilor internaţionali, după care livrarea de gaz rusesc va fi reluată către clienţii europeni.

„Livările de gaz se pot relua duminică, dacă toată lumea îşi face treaba 100%„, a declarat Riman la încheierea convorbirilor dintre premierul ceh, Mirek Topolanek, şi omologul său ucrainean, Iulia Timoşenko.

Ucraina a semnat acordul care permite reluarea tranzitului gazului rusesc către Europa, a anunţat în noaptea de sâmbătă spre duminică premierul ucrainean Iulia Timoşenko: „Am semnat protocolul astfel încât să nu existe plângeri la adresa Ucrainei, cum că ar fi un obstacol în reluarea livrărilor de gaz din Rusia către Uniunea Europeană. Ca naţiune, ne-am demonstrat buna credinţă în speranţa că vom fi un partener de încredere al Uniunii.”

Europa aşteaptă acum cu sufletul la gură reluarea livrărilor de gaz în parametri normali, după ce ţări ca Slovacia şi Bulgaria au ameninţat că vor reporni unităţi ale reactoarelor nucleare pentru a suplini deficitul de combustibil.

Prim-ministrul rus Vladimir Putin a avertizat însă că situaţia s-ar putea repeta dacă sunt semnalate furturi din conducte: „Vom monitoriza cât gaz intră în Ucraina şi cât pleacă mai departe. Dacă observăm furturi sau o cantitate lipsă, vom reduce din nou livrările. Vreau să fie clar de la bun început şi vreau să fie corect.”

Rusia şi UE au semnat sâmbătă un acord referitor la controlul tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, sporind presiunea asupra Kievului pentru a se alinia la rândul său acestui document care ar deschide calea pentru reluarea livrărilor Rusei către Europa, întrerupte de patru zile din cauza diferendului dintre Moscova şi Kiev. Acest acord a fost semnat cu ocazia vizitei pe care Topolanek i-a făcut-o sâmbătă omologului său rus, Vladimir Putin.

Desfăşurarea unei misiuni alcătuite din experţi internaţionali este o condiţie esenţială pentru reluarea livărilor de gaz rusesc către clienţii europeni. Începerea activităţii acestei misiuni este condiţia pentru reluarea tranzitului, pentru că Rusia acuză Ucraina că sustrage gaz din livrările destinate Europei.

„În acelaşi timp, ne-ar plăcea ca experţii (UE) care lucrează şi cărora li s-au oferit toate posibilităţile de control să anunţe public că Ucraina şi-a respectat cu onestitate angajamentele”, a spus Timoşenko înainte de convorbirile cu Topolanek făcând aluzie la acuzaţiile ruşilor pe care Kievul le neagă.

Comisia Europeană a anunţat vineri că observatorii europeni care vor monitoriza tranzitul gazului rusesc şi-au început misiunea în Ucraina.

Sursa: Realitatea TV

Cum vă încălziţi dacă aţi stat în ger

Spălaţi-vă pe mâini cu apă rece şi apoi încălziţi-o treptat, beţi doi litri de ceai cald şi aromat şi purtaţi haine călduroase, dar nu foarte groase.Reîncălzirea organismului trebuie să se facă treptat, susţin medicii. Dacă aţi stat în frig mult timp şi vreţi să vă încălziţi, nu vă grăbiţi să faceţi un duş fierbinte şi nici să beţi băuturi fierbinţi. Mâinile şi picioarele îngheţate trebuie ţinute mai întâi în apă rece şi aveţi grijă ca temperatura acesteia să crească progresiv. Dacă vă este foarte frig, faceţi un duş cu apă călduţă şi apoi cu apă din ce în ce mai caldă.

Cafeaua întreţine senzaţia de frig

Dacă beţi mai întâi un ceai fierbinte, centrii termoreglatori pot să paralizeze. „Dacă aveţi mâinile sau picioarele foarte reci, puneţi-le pentru început sub apă rece, timp de două-cinci minute, până când simţiţi temperatura lichidului. Apoi, apa trebuie încălzită progresiv. Dacă vreţi să faceţi duş, apa trebuie să fie mai întâi călduţă şi încălzită treptat“, explică Rodica Marinescu, medic medicină de urgenţă la Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti. După aceea, îmbrăcaţi-vă cu haine călduroase, dar nu foarte groase, şi nu vă înveliţi cu plapuma.

Beţi cel puţin doi litri de ceai cald, în două-trei ore, cu scorţişoară sau vanilie, deoarece stimulează sistemul imunitar şi celelalte funcţii ale organismului. În plus, circulaţia sângelui devine mai activă. Nu beţi în schimb cafea pentru că este vasoconstrictoare şi întreţine senzaţia de frig. „Frigul încetineşte toate funcţiile organismului: inima bate mai rar, iar circulaţia sângelui este mai greoaie. De aceea, până vă reveniţi, nu faceţi efort intelectual sau fizic“, vă recomandă Rodica Marinescu. În plus, nu consumaţi multe alimente, deoarece veţi solicita sistemul digestiv.

Purtaţi căciulă şi încălţăminte cu talpă groasă afară

Dacă urmează să staţi mai multe ore în frig, puneţi pe voi tricouri şi şosete din bumbac şi peste acestea, hainele groase. „Puneţi mai multe straturi de haine subţiri pentru că aerul dintre acestea va fi cald. Dacă ieşirile în frig sunt scurte, din cabană la maşină, nu este nevoie vă îmbrăcaţi cu mai multe straturi de haine, ci este de ajuns un pulovăr şi o geacă“, mai spune medicul. Încălţămintea trebuie să fie cu talpă groasă, pentru a proteja pielea piciorului de frig, şi nu uitaţi de căciulă şi de mănuşi. Căciula trebuie să acopere fruntea, urechile şi ceafa.

„Cea mai mare cantitate de căldură se pierde prin extremităţi. Bentiţele sau fesurile mici nu sunt utile când afară este foarte frig. Fruntea este stratul de dinaintea creierului şi riscaţi ca sinusurile să se inflameze. Vârfurile urechilor sunt primele care degeră, iar ceafa este zona dintre cap şi coloană, foarte sensibilă la frig“, mai spune Rodica Marinescu. Cât staţi afară, mişcaţi-vă cât mai mult, iar dacă începeţi să tremuraţi, nu vă speriaţi, deoarece vă ajută să vă încălziţi mai repede. Ca să nu pierdeţi căldură, vorbiţi cât mai puţin. Dacă aţi făcut mişcare şi aţi transpirat, nu vă descheiaţi la geacă, pentru a păstra căldura, şi ştergeţi-vă cu batista pe frunte. Beţi cât mai mult ceai aromat din termos, dar nu vin fiert, deoarece riscaţi să pierdeţi căldură din organism.

*evz

CITRICE / Lămâile, o mină de aur pentru organism

Lămâile sunt un depozit de minerale şi oligoelemente indispensabile organismului. Între aceste elemente valoroase oferite de lămâi tronează vitamina C în cantităţi apreciabile.

Potrivit specialiştilor, 100 g de lămâi conţin 80 mg de vitamina C, comparativ cu 100 g de kiwi care oferă 94 mg vitamina C, 100 g portocale – 50 mg vitamina C, 100 g căpşuni – 64 mg vitamina C. Iar aportul de vitamina C zilnic recomandat de specialişti este între 50 mg în cazul bebeluşilor, 110 mg, al adolescenţilor, şi 130 mg pentru femeile care alăptează.

La elementele nutriţionale cu care au fost înzestrate lămâile mai trebuie să adăugăm şi acizii organici, care stimulează funcţia de asimilare a corpului. Dintre acizii organici, cel citric este prezent în cantităţi substanţiale, contribuind la buna derulare a digestiei şi la reducerea nivelului de zahăr din sânge. Totuşi, specialiştii ne atrag atenţia să nu facem excese, deoarece pot provoca aciditate care stă la originea arsurilor mucoaselor esofagiene, stomacale…

Cât despre calitatea lămâilor de a reface silueta sunt necesare câteva precizări. Scăderea în greutate este în primul rând consecinţa alimentaţiei hipocalorice, care invariabil conţine legume, carne albă şi peşte preparate cu mult suc de lămâie. Faptul că, invariabil, sucul de lămâie este prezent în dietele de slăbit, a determinat apariţia mitului potrivit căruia lămâile slăbesc.

ŞI ALTE ÎNTREBUINŢĂRI
V-aţi spălat părul cu mult şampon şi urmează să-l clătiţi. Puneţi în apă câteva picături de suc de lămâie şi părul va căpăta o strălucire deosebită. Cu o jumătate de lămâie fricţionaţi mâinile în zonele unde pielea este mai aspră, în felul acesta ea îşi va recăpăta catifelarea. Dacă aţi folosit lămâia pentru a reface aspectul pielii, nu trebuie să vă expuneţi razelor solare. În caz contrar, pe piele pot apărea pete. Datorită proprietăţilor astringente, sucul de lămâie ajută la închiderea porilor. Dacă aţi avut ghinionul unei înţepături de insectă, ţineţi pe înţepătură, câteva minute, o bucată de lămâie. Durerile şi mâncărimile vor slăbi în intensitate. În durerile uşoare în gât, în cazuri de guturai, de răguşeală, este indicat sucul de lămâie diluat în apă călduţă.

O lămâie medie
Elemente Cantitate
Calorii 22
Grăsimi 0,3 g
Fibre 5,1 g
Proteine 1 g
Carbohidraţi 12 g
Colesterol 0 mg
Sodiu 3 mg
Vitamina C 80 mg

*Jurnalul

8MP, cifra anului pentru celulare

Pentru mulţi posesori de telefoane mobile, rezoluţia camerei foto este un element de bază în alegerea terminalului. În momentul de faţă există pe piaţa locală mai multe terminale cu 8 Megapixeli, preţurile variind între 1.600 şi 2.100 de lei.

Pentru cei care s-au gândit să-şi înceapă anul cu un nou telefon mobil, una dintre opţiuni poate fi camera foto. Sfârşitul de an a fost o adevărată competiţie între Samsung şi LG pe acest segment, cele două firme coreene lansând în România trei modele de terminale touchscreen cu cameră foto de 8MP. Totuşi, coreenii nu au fost singuri în această zonă de interes având în vedere că un model Sony Ericsson cu 8MP era proaspăt pe piaţa noastră, dar fără ecran tactil.

SONY ERICSSON C905
Terminalul slide are un ecran cu diagonală de 2.4 inci, funcţionează în reţea HSDPA, dar beneficiază şi de conectivitate EDGE şi Wi-Fi. C905 are o memorie internă de 160MB, iar cardul de memorie inclus în pachet trebuie să fie de 2GB (format Memory Stick Duo). Este echipat şi cu o platformă GPS, dar vine şi cu Google maps. Nu îi lipseşte opţiune de geo-tagging pentru fotografii (poziţionarea geografică). Terminalul poate fi achiziţionat la preţ de 1.900 de lei.

SAMSUNG M8800-PIXON
Telefonul mobil al firmei sud-coreene are un ecran tactil de 3.2 inci şi funcţionează în reţea HSDPA. Beneficiază şi de conectivitate EDGE, dar nu şi de Wi-Fi. Terminalul M8800 are o memorie internă de 200MB, dar vine şi cu card microSD cu capacitate de stocare de până la 8GB. Celularul are platformă GPS şi prezintă şi opţiune geo-tagging, funcţie pentru detectarea feţei. De asemenea, există şi un Photo Browser integrat, care permite utilizatorului un acces facil la fotografii. La momentul lansării globale, Pixon era cel mai subţire telefon full touch cu cameră de 8MP, respectiv 13,8 mm. Cântăreşte 121 de grame, timpul de vorbire este de până la 3 ore, iar bateria în stand-by asigură 390 de ore. Telefonul este disponibil la preţ de 1.800 de lei.

SAMSUNG I850-INNO8
Spre deosebire de celelalte trei modele din această categorie, acest terminal are şi sistem de operare Symbian OS V9.3, S60 3rd Edition Feature Pack 2. i8510 are un ecran de 2.8 inci, are o capacitate de stocare de 8.16GB, iar cardul de memorie microSD suportă până la 16GB. Terminalul vine cu 128 MB RAM, iar procesorul ARM asigură 330MHz. Funcţionează în reţea HSDPA, dar sunt funcţionale şi conexiuni EDGE şi Wi-Fi. Este disponibil cu două dintre cele mai faimoase jocuri din lume: Asphalt şi FIFA 08. Suportă mai multe formate video: DivX, WMV, Real Player şi MPEG4. Terminalul INNO8 este echipat şi cu platformă GPS, oferă opţiune de poziţionare geografică pentru fotografii, precum şi funcţie pentru detectatea feţei. Cântăreşte 136 de grame, iar timpul de vorbire este de până la
8 ore. Celularul poate fi achiziţionat la preţ de 2.100 de lei.

LG KC910-RENOIR
Terminalul firmei coreene are un ecran tactil de 3 inci şi funcţionează în reţea HSDPA. Prezintă conectivitate EDGE şi Wi-Fi, cântăreşte 114 grame şi timpul de vorbire ajunge la 3 ore. Este echipat cu lentile Schneider-Kreuznach, flash Xenon, focus manual şi automat, ISO 1600 şi geo-tagging. De asemenea, prezintă şi Dolby Mobile, o serie integrată de tehnologii audio care asigură o claritate a sunetului şi bass puternic. Funcţia Touch Shot stabilizează automat imaginea şi elimină necesitatea unui buton special pentru aceasta. Terminalul este disponibil la preţ de 1.600 de lei.

*Jurnalul

Scandal în coaliţie: PSD va lua, luni, decizii disciplinare în cazul lui Gabriel Oprea

Numirea lui Virgil Ardelean la conducerea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul de Interne i-a pus pe jar pe unii colegi de partid. Gabriel Oprea nu a informat PSD despre numirile de la MAI. Biroul Permanent al PSD se va reuni luni pentru a lua măsuri disciplinare în cazul lui Oprea.

Vicepreşedintele PSD, Liviu Dragnea susţine că Mircea Geoană l-a sunat şi l-a întrebat dacă ştie ceva despre numiri. Totodată, Dragnea spune că Emil Boc a greşit atunci când a semnat numirile, calificând acest lucru ca incorect. Potrivit lui Dragnea, nici Mircea Geoană, nici alţi lideri de partid nu au fost consultaţi de Gabriel Oprea în legătură cu numirile secretarilor de stat, şi în special a lui Virgil Ardelean la şefia DGIPI, şi că cei de la PSD au aflat din presă de aceste numiri.

„Aici Emil Boc a greşit. Cred că a fost incorect să încalce această înţelegere. Putea măcar să-l sune pe Mircea Geoană. Sunt foarte supărat pe Emil Boc pentru că Emil Boc este preşedinte de partid, Mircea Geoană este preşedinte de partid, noi am semnat Parteneriatul pentru România, care are nişte prevederi foarte clare. A fost o înţelegere verbală între Mircea Geoană şi Emil Boc ca nicio numire care vine de la PSD, pentru a preîntâmpina situaţii de genul asta să nu fie făcută decât sub semnatura privată a lui Mircea Geoană. Şi domnul Emil Boc a încălcat această înţelegere„, a declarat Liviu Dragnea la Realitatea TV.

Vicepreşedintele PSD a evitat să spună dacă numirea lui Virgil Ardelean este un lucru bun sau rău. „Nu cred că este vorba de o persoană anume, că nu e bun Ardelean. Acest lucru râmăne după părerea mea în plan secundar. Cred că este vorba de un precedent destul de periculos„, a conchis Dragnea.

Dragnea spune că acest subiect a provocat agitaţie în partid. „E destul de nefericit că Mircea Geoană a aflat de la televizor, probabil şi Gabriel Oprea a avut o anumită motivaţie”, a spus el.

Liviu Dragnea a confirmat şi faptul că în reuniunea Biroului Permanent de luni se va discuta despre situaţia lui Gabriel Oprea.

Vicepreşedintele PSD mai spune că relaţiile cu PD-L trebuie reanalizate pentru a lămuri unele aspecte. În acest sens, trebuie să aibă loc o întâlnire cât mai repede între cele două formaţiuni politice.

Şi Marian Vanghelie, preşdintele PSD, crede că Gabriel Oprea a greşit când a făcut numirea. Mai mult, acesta crede că s-a sfătuit cu alte persoane decât cu cele cu care trebuia să se sfătuiască în cadrul partidului, fapt ce i-a nemulţumit pe Liviu Dragnea, Adrian Năstase şi Mircea Geoană.

„Nu pot să cred că o persoană care ajunge ministru poate să greşească la acest nivel. Cred că s-a greşit în mod voit„, a conchis preşedintele PSD. În ceea ce priveşte votul său pentru retragerea sprijinului politic în cazul lui Oprea, Marian Vanghlie a spus că „este posibil orice”.

Unii lideri PSD consideră că Oprea nu ar trebui sancţionat

Liderul PSD Vrancea, Marian Oprişan, i-a luat apărarea colegului de partid Gabriel Oprea. „Cred că sancţiunile nu pot fi luate atât de uşor. Pentru că noi suntem un partid democratic şi asta este cel mai mare câştig al PSD după Congresul din 2005, când Mircea Geoană a fost ales preşedintele partidului. Preşedintele partidului ne va prezenta o situaţie şi în funcţie de aceasta vom decide cât se poate de clar. Eu nu îmi imaginez cum se va putea discuta luni la BPN o chestiune de acest gen pentru că PSD şi preşedintele Mircea Geoană au alte priorităţi„, a afirmat Oprişan.

Vicepreşedinte PSD, Ioan Rus, a declarat că nu crede că se va ajunge la sancţionarea disciplinară a lui Gabriel Oprea. „Nu sunt întrunite condiţiile necesare pentru a se lua o astfel de măsură”, a spus Ioan Rus.

Rus a mai declarat că nu cunoaşte exact termenii protocolului şi a condiţiilor prin care se fac aceste numiri. „Mare parte din cei care au fost numiţi în funcţii sunt profesionişti, criteriile de numire au fost bazate pe profesionalism şi sunt menite să ducă mai departea activitatea MAI„, a spus Ioan Rus. Acesta nu crede ca se va ajunge până la revocare.

Surse din PSD au declarat astăzi că unii lideri, printre care şi Marian Vanghelie, şeful PSD Bucureşti, sau Viorel Hrebenciuc, i s-ar fi plâns lui Mircea Geoană, aflat în SUA, că Gabriel Oprea nu ar fi respectat deciziile partidului de numire a secretarilor de stat în MAI şi că numirea lui Virgil Ardelean la şefia serviciului de informaţii de la Interne ar aduce prejudicii de imagine PSD.

Ministrul Internelor, Gabriel Oprea, a declarat, astăzi, că secretarii de stat au fost numiţi pe criterii politice, dar că sunt profesionişti şi îi susţine, precizând că lui Virgil Ardelean nu i-a fost pus la îndoială profesionalismul şi experienţa, el conducând DGIPI sub mai multe guvernări.

Sursa: Realitatea

Gabriel Oprea: Secretarii de stat au fost numiţi pe criterii politice

„Nimeni nu este bătut în cuie!” este atenţionarea ministrului de Interne, Gabriel Oprea, către noii subalterni. Oprea a declarat astăzi că secretarii de stat au fost aleşi pe criterii politice, dar s-a ţinut cont şi de profesionalismul lor. Deciziile de numire în funcţie a noilor secretari de stat şi şefi de servicii din MAI au fost publicate în Monitorul Oficial.

„În Ministerul Administraţiei şi Internelor nu se va face politică de partid, nu se va face politică de grup, nici politica lui Gabriel Oprea. Se va face doar politica interesului naţional, al României”, a asigurat Oprea.

Oprea a precizat că se bucură de încredea PSD care l-a desemnat prin vot în această funcţie, şi de încrederea celor mai importante autorităţi ale statului român: „Voi depune toate eforturile, fără a fi influenţat de vreo tendinţă partizană, pentru a-mi onora misiunea pe care am anunţat-o la preluarea mandatului”.

„Numirile în funcţiile de secretar de stat au fost făcute pe criteriul politic. Dar s-a ţinut cont în primul rând de experienţa profesională a celor care vor ocupa aceste posturi cât şi de performanţele politice ale organizaţiilor lor”, a precizat Oprea.

Oprea l-a dat ca exemplu pe chestorului general de poliţie Virgil Ardelean. „O personă al cărui profesionalism nu a fost pus niciodată în îndoială. Dovadă faptul că a condus Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă timp de nouă ani sub diferite guverne, indiferent de culoarea politică. Am considerat că experienţa domnului Virgil Ardelean, modul în care şi-a îndeplinit sarcinile profesionale, de-a lungul anilor, pot servi luptei împotriva ilegalităţilor şi a riscurilor la ordinea şi securitatea naţională a României”, a declarat ministrul.

Schimbările făcute de Gabriel Oprea la Ministerul Administraţiei şi Internelor

Ministrul de Interne Gabriel Oprea a decapitat şefia Poliţiei Române şi a Direcţiei de Informaţii a ministerului. Surprinzătoare a fost revenirea chestorului Virgil Ardelean, cunoscut sub porecla ”Vulpea”, la conducerea serviciului de informaţii din Ministerul de Interne. Noul şef al Poliţiei Române este chestorul Petre Tobă, fost adjunct al instituţiei.

Ministrul Gabriel Oprea a schimbat şi şefii, dar şi adjuncţii poliţiei şi serviciului secret al ministerului de interne.

Şefia IGPR va fi asigurată de chestorul Petre Tobă, fost adjunct al instituţiei. Din noua echipă mai fac parte trei adjuncţi.

Cea mai surprinzătoare mutare este însă la şefia serviciului secret al Ministerului de Interne. Virgil Ardelean este noul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) a Ministerului Administraţiei şi Internelor, în locul lui Petru Albu.

Ardelean, zis Vulpea, a condus mai bine de opt ani Direcţia de Informaţii a Ministerului de Interne şi a demisionat în 2007, la 10 luni după fuga din ţară a sirianului Omar Hayssam.

Ministrul Oprea a numit şi patru secretari de stat. Unul dintre ei este Cătălin Vrabie, de la PSD, fost prefect de Vrancea. Mare vânător, el a fost prins, în urmă cu doi ani, cu un ţap în portbagaj, dar anchetatorii n-au avut substanţele necesare pentru a dovedi că Vrabie a făcut braconaj. Deocamdată, şefii celorlalte structuri de la interne – jandarmeria, anticorupţia, frontiera şi poliţia capitalei pot răsufla uşuraţi. Ministrul Gabriel Oprea nu a anunţat nici o schimbare.

Sursa: Realitatea

În trei săptămâni de la instalare, Guvernul Boc a luat şapte decizii controversate

În numai trei săptămâni de la instalare, Guvernul Emil Boc a luat şapte decizii foarte importante. Decizii care au stârnit însă mari controverse.

Prima decizie a noului Guvern a fost luată de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. El a demis 24 de directori generali ai unităţilor aflate în subordinea ministerului, pe motiv de salarii neruşinate, care însumau 400.000 de lei.

În numele responsabilităţii şi economisirii banului public, Cabinetul Boc a luat, încă din prima şedinţă de guvern, o serie de decizii sociale. Punctul de pensie a fost îngheţat la nivelul din luna octombrie 2008, adica la 697,5 lei. Ceea ce înseamnă că pensiile nu vor creşte până după adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceeaşi soartă a avut-o şi salariul minim pe economie. Profesorii vor trebui să aştepte şi ei definitivarea legii bugetului pentru a afla dacă vor primi sau nu majorarea de 50% .

Mamele au răsuflat uşurate după ce Guvernul le-a stabilit o indemnizaţie cuprinsă între 600 şi 4000 de lei. Nu la fel s-a întâmplat şi cu pensionarii care lucrau la stat. Aceştia sunt obligaţi să opteze între pensie şi salariu.

Guvernul a dorit apoi să stopeze dezmăţul din instituţiile bugetare. Şi a decis plafonarea la 4800 de lei a salariilor tuturor şefilor regiilor autonome, societăţilor comerciale cu capital de stat şi ai agenţiilor guvernamentale. În plus, cheltuielile pentru autoturisme, mobilier şi birotică au fost reduse cu 50 la sută. Secretarii şi subsecretarii de stat au fost obligaţi să călătorească doar la clasa „economic” iar personalul din administraţie trimis în deplasări externe va utiliza doar mijloacele de transport în comun.

Ultimele decizii au fost luate ieri. Chestorul Virgil Ardelean, poreclit şi „Vulpea” , a fost numit în aceeaşi funcţie pe care a deţinut-o timp de aproape 10 ani: şef peste servicul secret al Ministerului de Interne. Ionel Manţog şi Marcel Hoară, membri ai PD-L Gorj, au fost numiţi consilieri personali ai ministrului economiei, Adriean Videanu. Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari, Liviu Harbuz, revine şi el la ministerul Agriculturii, unde va coordona direcţia de afaceri europene şi relaţii internaţionale, dar şi agenţiile de plăţi. Gheorghe Gherghina, fost secretar de stat în Guvrenul Năstase, se întoarce şi el la Ministerul Finanţelor.

Sursa: Realitatea TV

Comercianţii români renunţă la pungile de plastic

În marile magazine se întoarce moda sacoşelor la purtător. Şi asta pentru că pungile de plastic nu se mai dau gratuit, ci cu o taxă de 20 de bani. Decizia aparţine Ministerului Mediului, care vrea astfel să protejeze mediul.

Pentru fiecare pungă din material nedegradabil se plăteşte o taxă de 20 de bani. Majoritatea marilor magazine respectă noile norme.

‘‘Avem trei pungi de hârtie, biodegradabilă şi reciclabile din textile. După cum ştim, nu se mai dă nimic gratuit. Unii clienţi au înţeles, alţii nu, depinde de fiecare, până se vor obişnui că e mai bine pentru noi şi natură”, a precizat Ana Maria Olteanu, operator recepţie clienţi la unul dintre hipermarketurile bucureştene.

În aceste condiţii, mulţi dintre cumpărători aleg să vină cu sacoşele de acasă.

În România, anual se folosesc cinci miliarde de pungi de plastic nedegradabile şi nici reciclate.

În lupta împotriva poluării, autorităţile au impus centrelor comerciale o regulă: să nu mai ofere clienţilor pungi gratuite. Mai rămâne, însă un semn de întrebare privind sticlele de plastic sau ambalajele care ajung la groapa de gunoi şi care au nevoie de sute de ani pentru a se degrada.

Sursa: Realitatea TV

Cum sa stai acasa si sa castigi minim 2000 de euro pe luna!

Credeai ca freelancerul este doar un lenes care sta acasa toata ziua, dar justifica asta cu o denumire pompoasa? Ei bine, chiar imi place sa te contrazic, deci: te inseli! Daca si-a ales domeniul potrivit, poate sa ne rada in nas de doua ori. O data pentru ca isi castiga banii cand vor muschii lui si ii castiga de acasa. Si inca o data pentru ca poate sa ia mai multi bani decat iau corporatistii uitati cu noptile pe la birouri.
Teoretic, freelancerul este o persoana care presteaza servicii fara un angajament pe termen lung. Practic, este un individ cu gura mare, plictisit de sistem si bun al naibii la ceva anume, sau ma rog.. ceva in genul.

In afara, termenul este arhicunoscut iar piata supralicitata, insa nici la noi nu este atat de nou pe cat ar crede unii. Si paradoxal, unul dintre cele mai profitabile domenii pentru freelancerii romani este.. tadam: dramaturgia. Da, stiu.. si mie mi-a venit in gand aceasi intrebare. Dar am aflat ca nu este imposibil, tinand cont ca scenariul pentru un episod de telenovela se plateste cu 300-400 de euro si poate fi realizat in 2-3 zile.

Insa, plata pentru activitate variaza foarte mult. Freelancerii pot taxa la zi sau la ora, sau pentru fiecare proiect in parte. In loc de o suma forfetara sau taxa, unii au adoptat o metoda de stabilire a preturilor, pe baza valorii cu care clientul percepe rezultatele. Prin traditie, modalitati de plata pot fi inaintea predarii lucrarii, la incheiere, sau un procenta la inceput si restul dupa. Pentru mai multe proiecte complexe, un contract poate stabili un program de plata, pe baza succesului rezultatelor.

De departe, cel mai profitabil domeniu ramane IT-ul, de la service tehnic, la programatori sau web-developeri, mercenarii din IT ocupa primele pozitii in topul celor mai bine platiti freelanceri. Apropo de mercenari, stiai ca termenul de freelancer a fost folosit pentru prima data de Sir Walter Scott in romanul istoric „Ivanhoe” pentru a descrie un razboinic mercenar? Revenind la IT-isti, onorariul lor pleaca de la 15-20 de dolari pe ora, iar suma se poate tripla daca freelancerul lucreaza bine si serios. Si avem multe celebritati prin bransa, tinand cont ca pozitia a doua pe RAC (RentACoder) este ocupata de un roman. Astfel, castigul lunar pentru 1-2 ore de munca pe zi, poate depasi lejer 2000 de euro. Iar pentru ‘geek’-sii fara viata sociala, unul dintre ei tocmai a batut recordul pe RAC: 12.000 de euro intr-o singura luna. Frumusel, amintindu-ne ca nu trebuie sa ii doneze statului pe taxe. Asta ca sa vezi ca poti sa fii si freelancer full-time.

Este bine de stiut totusi, chiar si freelancerii de la noi prefera clientii din strainatate. De ce? Simplu: pentru ca sunt familiarizati cu fenomenul si prefera calitatea, nu pretul mic. Iar ca o comparatie, freelancerul Ionut Staicu scrie pe blogul propriu: „Unei firme mari din internetul romanesc i s-a parut cam mult 200€ pentru o integrare wordpress. Si cand spun mare… este chiar MARE, invartind milioane de euro anual. Unui client din Coreea i-am cerut 20$/ora si a ramas surprins. I s-a parut foarte putin.”

Vanzarea, cat costa vanzarea?

Nici vanzatorii nu stau mai rau.. pardon, specialistii in marketing. La noi pe piata se vand cam cu 40-50 de euro pe ora, asa ca la sfarsitul lunii isi mai adauga 6000-7000 de euro in cont, si sigur nu au card de debit. In calitate de angajat, specialistului in marketing i-ar reveni cam jumatate din aceasta suma.

Iar freelanceri sunt multi, in multe domenii: programare, copywriting, web-design, muzica, traduceri, jurnalism, fotografie, contabilitate si imobiliare. Lista poate continua pentru ca numarul joburilor freelance este in continua crestere, in mare parte datorita popularitatii crescande a internetului in intreaga lume.

Sigur, nu este usor sa te promovezi, tocmai de asta exista site-uri gen: RentACoder, GetAFreelancer, Freelanceri.ro, unde castigi puncte de rating si primesti oferte ca sa le arati altora cat esti tu de bun.

Iar daca vrei sa scapi de traficul din Bucuresti (si la dus si la intors), sa lucrezi in pijamale cu parul ciufulit si pisica pe monitor, fa-ti un cont pe ejobs.ro si pune-te la curent cu noutatile din domeniu dar si cu ultimele oferte de joburi pentru oamenii care dezvolta fobii pentru birouri, ore fixe si bosshi care sufera de anxietate.

*9am

Windows 7 Beta gata de download – publicul judecător decide

Steve Ballmer, CEO-ul Microsoft, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc ieri la CES 2009 disponibilitatea versiunii beta a sistemului de operare Windows 7. Aceasta poate fi descărcată de către dezvoltatorii software MSDN şi testerii de la TechNet şi TechBeta începând chiar de astăzi. Publicul larg va fi invitat să descarce şi să încerce noul sistem Microsoft din data de 9 ianuarie 2009. O veste bună pentru noi este că Windows 7 Beta va conţine aproape toate facilităţile pe care le vom regăsi în versiunea finală, versiune ce îşi va face debutul probabil la începutul lui 2010.Multe dintre aspectele lui Windows 7 au fost deja prezentate în nenumărate ştiri şi articole. Aşteptările noastre sunt foarte mari după semi-eşecul înregistrat de Vista. Ca o paranteză, să ne aducem aminte că XP-ul durează pe piaţă de mai bine de şapte ani şi încă este apreciat, în timp ce Vista stârneşte în continuare controverse, chiar şi după lansarea unui Service Pack şi a numeroase update-uri.

Steve Ballmer vorbeste despre Windows 7 Beta

Dacă trecerea de la ’98 la XP s-a făcut într-un mod agreabil (oare câţi dintre noi am revenit la Win’98 după ce am instalat XP-ul), nu la fel putem spune şi despre Vista. Din experienţa proprie şi din discuţiile purtate cu mulţi utilizatori PC, majoritatea au revenit la XP după o experienţă Vista presărată cu probleme.

Windows 7 vine ca un fel de Mesia al software-ului, cu scopul clar de a ne face să uităm că a existat cândva un sistem pe nume Vista. Lăsând în urmă promisiunile despre uşurinţa în utilizare şi noile servicii (Home Group, Quick Add, Internet Media Room etc.), sperăm să nu mai vedem atâtea incompatibilităţi şi bug-uri şi desigur ne dorim ca noul sistem Microsoft să se mişte bine.

Cerinţele hardware minime necesare rulării Windows 7 sunt: sistem PC cu procesor la 1 GHz, 1 GB RAM, 16 GB spaţiu liber pe HDD, placă video cu 128 MB memorie şi suport DirectX 9.

În cazul configuraţiei de mai sus, nu putem emite mari pretenţii şi oricum majoritatea sistemelor PC din ziua de azi îndeplinesc aceste minime cerinţe. Un sistem dual-core cu 4 GB de RAM ar trebui să fie suficient pentru un Windows care să zbârnâie.
Ballmer a pomenit si despre alte servicii la CES 2009Pe de altă parte, Ballmer a pomenit şi despre evoluţia tehnologică în contextul crizei economice mondiale. Aceasta nu are cum să afecteze creşerea tehnologică şi în niciun caz nu vom avea parte de o involuţie a lumii digitale în care trăim. “Nu există cale de întoarcere de la acest univers la care suntem bine conectaţi”, a spus Ballmer. Apropo de lumea digitală, acelaşi showman din vârful companiei a spus că PC-ul, telefonul şi TV-ul se vor integra într-un aşa zis “ecosistem digital”, fiind interconectate pentru a crea o experienţă nouă utilizatorilor.

În final, să mai spunem că sistemele Microsoft domină piaţa cu un procentaj de peste 90 %, restul plăcintei fiind împărţit de Linux şi Mac OS. Majoritatea incontestabilă deţinută de gigantul din Redmond s-a format însă în urmă cu mulţi ani, iar publicul s-a obişnuit cu aceste sisteme şi puţini au dorit să încerce şi altceva. O dată ce ai tot ce îţi trebuie de la un software, comoditatea te face să treci peste unele probleme (cum ar fi cele de securitate, bug-uri etc.) şi să rămâi fidel acestuia. Monopolul nu este un lucru pe care să îl agreez, însă aceasta este realitatea.

Sursa: BBC

Dacia se autoîmbărbătează cu bilanţul pe 2008/Dacia – părăsită de români, salvată de exporturi

*Străinii au cumpărat cu 34,6% mai mult, românii – cu 17% mai puţin

După ce Constantin Stroe, vicepreşedintele Automobile Dacia, a calificat recent vânzările din noiembrie şi decembrie drept „cădere sub orice critică”, constructorul de la Mioveni a prezentat, ieri, într-o conferinţă de presă, un rezultat mult mai optimist, referitor la întregul an 2008. Astfel, cu toate că în lunile de final vânzările au scăzut sub jumătate, pe ansambu Dacia a vândut cu 11,7% mai mult decât în 2007. S-au comercializat în total 257.594 de automobile: 75.240 – în România şi circa 172.000 – la export. Primele două destinaţii de export au fost Franţa (43.882 unităţi) şi Germania (25.506).

O cifră interesantă a fost comunicată de constructor pentru a explica declinul puternic al pieţei: în luna noiembrie, la fiecare maşină nouă vândută pe piaţa românească s-au înmatriculat trei second-hand-uri. De fapt, Dacia a ieşit „pe plus” în 2008 datorită exportului (creştere de 34,6%), pentru că pe piaţa internă s-a înregistrat o scădere de 17% faţă de anul 2007.

Printre succesele anului trecut, constructorul a enumerat lansarea a patru modele noi: Logan Pick-Up (martie), Sandero (iunie), noul Logan berlină (iulie) şi noul Logan MCV (octombrie). Conform oficialilor Automobile Dacia, în jumătate de an Sandero a ajuns la o cotă de piaţă de 18% pe segmentul maşinilor bicorp de oraş. Tot la succese, Dacia şi-a trecut şi noul logo, denumit popular „desfăcătorul de capace”.

*gandul

ÎN ATENŢIA GUVERNULUI / APIA face lobby pentru industria auto

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) cere Guvernului să ia în calcul toate consecinţele care decurg din modificarea taxei de poluare auto.

Anul trecut, înmatriculările de maşini second-hand au depăşit pentru prima dată numărul de maşini noi, iar industria auto, afectată puternic de criza financiară, se confruntă cu o scădere dramatică a vânzărilor. În 2008 au fost înmatriculate 330.335 de maşini second-hand din import şi circa 270.000 de maşini noi. Creşterea a fost de circa trei ori în comparaţie cu 2006, când au fost înmatriculate doar 118.000 de automobile second-hand. În paralel, vânzările de maşini noi au scăzut puternic, revenind la nivelul înregistrat în urmă cu doi ani. Astfel, dacă în 2007 s-au vândut 310.992 de automobile noi, anul trecut, vânzările au fost de numai 267.291.

Cea mai spectaculoasă creştere a vânzărilor de maşini vechi a fost consemnată în luna decembrie, cele 54.712 de unităţi reprezentând peste 18% din totalul maşinilor înmatriculate în 2008. Tot în decembrie s-au vândut doar 13.403 maşini noi, deşi producătorii au avut promoţii şi reduceri de Sărbători care au mers până la 25% din preţ.

Sectorul auto este unul dintre cele mai grav afectate de criza economică mondială. Vânzările Dacia în România au scăzut cu 54,9% în luna decembrie a anului trecut, faţă de perioada similară din 2007, pe parcursul lui 2008 livrările totalizând 84.719 de autovehicule, în coborâre cu 16,7%. Astfel, Dacia înregistrează pentru al treilea an consecutiv un declin al livrărilor în România.

Reprezentanţii APIA se tem că industria auto din România ar putea fi şi mai serios afectată dacă autorităţile nu ţin cont de situaţia actuală a sectorului auto, şi mai ales de faptul că această ramură reprezintă unul dintre motoarele economiei româneşti. În industria şi distribuţia auto lucrează circa 250.000 de oameni, generând o cifră de afaceri de circa 11 miliarde de euro, contribuind semnificativ la bugetul de stat. Producătorii cer autorităţilor să continue politica de descurajare a importurilor de maşini vechi şi poluante prin taxa auto şi să menţină programul de stimulare a achiziţiei de autoturisme noi prin prima de casare.

*jurnalul

“Obamamobilul” şi-a făcut apariţia în public

“The Beast”, aşa cum este numită maşina prezidenţială a lui Barack Obama, construită de General Motors pe o platformă de Cadillac, are geamuri antiglonţ şi protecţie împotriva armelor chimice.

Grafica: John LawsonSursa: Daily Mail
Noul preşedinte al Statelor Unite va avea o maşină nouă, considerată drept cel mai sigur automobil din lume, dotat cu geamuri antiglonţ, protecţie împotriva atacurilor cu arme chimice, dar şi unul dintre cele mai performante sisteme de comunicaţii, informează DailyMail.co.uk .

“The Beast”, aşa cum mai este numită limuzina prezidenţială, şi-a făcut apariţia în public pentru testele finale. Maşina este construită de General Motors, pe o platformă de Cadillac şi este echipată cu o mulţime de sisteme de comunicaţii pentru a asigura preşedintelui legătura cu lumea exterioară.

Compania producătoare a refuzat să dea alte detalii cu privire la dotările automobilului, însă pe Internet au început să circule câteva imagini care arată o bună parte dintre acestea.

RĂZBOIUL ÎN GAZA CONTINUĂ/Rezoluţia ONU nu e practică

Premierul israelian a declarat ieri că operaţiunea armată din Fâşia Gaza continuă până când îşi va atinge toate obiectivele.

În ciuda rezoluţiei ONU de încetarea a focului în Fâşia Gaza, adoptată în noaptea de joi spre vineri, prim-ministrul israelian, Ehud Olmert, citat de Jerusalem Post, a anunţat ieri că ofensiva israeliană în teritoriile palestiniene va continua, “pentru a-i apăra pe cetăţenii israelieni” de atacurile cu rachetă ale militanţilor Hamas. “Israelul nu a fost niciodată de acord ca forţe din exterior să îi determine dreptul la apărare”, a explicat Olmert, aducând ca argument atacul cu rachete lansat chiar în zorii zilei de pe teritoriul palestinian. “Rachetele de dimineaţă”, a spus el, “arată că rezoluţia 1860 a Consiliului de Securitate nu este practică şi că nu va fi respectată de organizaţiile palestiniene ucigaşe”. Hamas a dat o declaraţie aproape asemănătoare, susţinându-şi cauza proprie în acest conflict.

Şi în Ierusalimul de Est situaţia devenise agitată ieri, după rugăciunea musulmană săptămânală. Tineri palestinieni, care declaraseră, ca şi Hamas, ziua de ieri “ziua furiei”, au aruncat cu cocteiluri Molotov şi cu pietre în soldaţii israelieni, care au ripostat cu gaze lacrimogene. Tot în “vinerea furiei” a expirat şi mandatul preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas. El nu intenţionează să se retragă, putând să mai rămână un an în funcţie, până la următoarele alegeri prezidenţiale, care, după lege, au loc în 2010, simultan cu cele legislative. Dar Hamasul, care controlează Fâşia Gaza, declară că nu îl va mai recunoaşte ca preşedinte.

HOTLINE PENTRU TURNĂTORI
Escaladând campania de control al informaţiilor despre ofensiva sa în Gaza, Israelul a deschis o “linie fierbinte”, unde pot fi “turnaţi” militarii sau politicienii care divulgă secrete de stat privind această ofensivă, scrie BBC online. Pe de altă parte, conflictul israeliano-palestinian se “exportă” şi sub forma reacţiilor antisemite. Grupări teroriste au lansat, pe forumurile site-ului Ummah.com., un îndemn către vizitatori, “de a alcătui o listă cu celebrităţi de origine evreiască”, pe care ele să se răzbune. Între acestea figurează cântăreaţa britanică Amy Whinehouse şi avocatul Prinţesei Diana, Anthony Julius. De peste Ocean, echipa interimară a noului preşedinte american, Barack Obama, a anunţat că, după învestirea lui oficială în funcţie, va încerca să stabilească legături diplomatice “la nivel redus” cu Autoritatea Palestiniană, pentru a o scoate din izolare.


“Israelul nu a fost niciodată de acord ca forţe din exterior să îi determine dreptul la apărare”
Ehud Olmert, prim-ministrul israelian

*jurnalul

OFERTĂ DE NEREFUZAT / Putin ironizează România, dar nu poate fără noi

Premierul rus Vladimir Putin a ironizat România în privinţa gazelor naturale, transmiţând prin intermediul presei un mesaj pentru preşedintele Băsescu. Putin i-a invitat pe români să se ocupe de comerţul cu gaze pentru Ucraina, oferindu-le la pachet şi posibilitatea de a scăpa de firmele intermediare prin care se achiziţionează acum gazul rusesc. Analiştii consideră că Putin are nevoie de ţara noastră pentru gazoductul South Stream.

Într-o conferinţă transmisă în direct, Putin a spus că are pentru România o contraofertă prin care vrea să vândă Romgaz toată cantitatea de gaze pe care o consumă într-un an Ucraina, iar noi să o revindem mai departe acestei ţări. “Dar eu am pentru România o contraofertă care cred eu că va fi greu s-o refuzaţi. Vă rog să-i transmiteţi acest lucru preşedintelui Băsescu! Tot volumul de gaz rusesc de care Ucraina are nevoie într-un an suntem dispuşi să-l vindem companiei de stat din România şi după aceea să-l vindeţi mai departe Ucrainei”. Putin nu se opreşte aici şi l-a ironizat şi pe ziaristul care îi pusese întrebarea. “E bună oferta? Sper că aţi consemnat-o”, a spus Putin, adresându-se reporterului de la televiziunea publică.

SCHIMBARE DE TACTICĂ
Premierul rus a făcut afirmaţiile după ce a fost întrebat despre includerea României în proiectul South Stream, întrebare la care a răspuns pe un ton serios. El a spus că nu se opune participării ţării noastre la realizarea acestui gazoduct şi în acelaşi timp a precizat că este gata ca Gazprom să livreze gaze naturale României direct, fără intermediari. De altfel, el a spus că şi preşedintele Traian Băsescu s-a referit la firmele intermediare în discuţia telefonică pe care cei doi au avut-o la începutul acestei săptămâni. “Noi nu suntem împotrivă ca România să participe la proiectul South Stream. Ăsta e primul aspect. În al doilea rând, e problema firmelor intermediare care livrează gaze pe piaţa românească, iar preşedintele Băsescu a ridicat această problemă la ultima discuţie telefonică avută cu mine. Noi suntem de acord să trecem la relaţii directe cu companiile naţionale (Romgaz şi Transgaz – n.r.)”, a declarat Putin, conform TVR.

Autorităţile române nu au dat încă nici un răspuns ofertei lui Putin. Nici nu au răspuns ironiilor acestuia. “Când vom avea un lucru clar şi precis cu privire la acest subiect, vom informa imediat opinia publică”, a spus ieri premierul Emil Boc. Nici Administraţia Prezidenţială n-a dat vreun răspuns referitor la oferta lui Putin.

România îşi asigură din producţia proprie circa două treimi din consumul de circa 17-18 miliarde metri cubi, în principal prin Romgaz Mediaş şi Petrom. Diferenţa este importată indirect din Rusia prin Ucraina, prin intermediarii WIEE, o societate mixtă formată din Wintershall (parte a grupului german BASF) şi Gazprom, şi Imex Oil, firmă înregistrată în Cipru. Împreună cu BASF, concernul rus Gazprom realizează gazoductul Nord Stream, în vreme ce Imex Oil este patronat de Vitaly Matchitsky, proprietarul Alro. Gazele ruseşti întră în România prin două puncte, respectiv Isaccea, din judeţul Tulcea, şi Medieşul Aurit, în judeţul Satu Mare. Fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian preciza în 2008 că preţul gazelor importate este mai mare cu 10% din cauza intermediarilor şi că anual România are un deficit de 3,5 miliarde de euro, din care 98% o reprezintă hidrocarburile.

Referitor la contracte directe, Putin spune că ar fi procedat similar şi în cazul Ucrainei, dar evoluţia evenimentelor îl face să creadă că în acest stat este prea multă corupţie. “Apropo, noi suntem de acord să procedăm la fel şi cu Ucraina. Vrem să semnăm contracte direct cu Naftogaz Ucraina. Am să vă spun un lucru care o să vă pună pe gânduri. Am impresia că suntem împiedicaţi să dezvoltăm relaţii directe cu ei. Oferta noastră de 250 de dolari pe mia de metri cubi a fost refuzată de Naftogaz. În acel moment au apărut intermediarii şi au spus că ei acceptă oferta şi că vor rezolva totul. Asta mă face să cred că în Ucraina este prea multă corupţie”, a afirmat şeful Executivului moscovit.

SEDUCEREA SOUTH STREAM
Premierul rus a făcut aceste afirmaţii ca rezultat al unei necesităţi politice în urma neînţelegerilor dintre Rusia şi Ucraina privitor la tranzitul de gaze, consideră Liviu Voinea, director executiv în cadrul Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). “(Putin) vrea, în primul rând, o retorică mai agresivă faţă de Ucraina, îndulcirea poziţiei României faţă de Rusia şi convingerea Europei, inclusiv a României, că South Stream este extrem de necesar, având în vedere că Ucraina a devenit o ţară de tranzit în care nu se mai poate avea încredere”, a explicat analistul Armand Goşu. În completarea lui Vladimir Putin, directorul general al Gazprom Alexei Miller a declarat ieri că dacă statele europene care participă la realizarea gazoductelor Nord Stream şi South Stream ar dori, atunci capacităţile acestor conducte vor fi mărite. În toamna anului trecut, Gazprom a emis un comunicat oficial prin care anunţa că discută cu companiile româneşti Romgaz şi Transgaz despre realizarea de capacităţi de stocare şi de tranzit. Ulterior, reprezentanţii celor trei companii s-au întâlnit la Bucureşti. Surse din cadrul Ministerului Economiei precizau atunci pentru Jurnalul Naţional că Gazprom deja se interesase care este regimul juridic al conductelor de transport în România şi al depozitului de la Mărgineni. Conform surselor, Gazprom poate fi acţionarul majoritar al tronsonului de South Stream ce ar putea traversa teritoriul României, spre deosebire de Bulgaria, unde Constituţia nu permite companiilor străine acest fapt. Şi în privinţa depozitului de gaze de la Roman Mărgineni, care ar trebui să aibă o capacitate de 2 miliarde de metri cubi, Gazprom ar putea deţine participaţia majoritară. Companiile româneşti Transgaz şi Romgaz ar putea fi operatorii gazoductului şi, respectiv, depozitului. Reprezentanţii celor trei companii urmează să se întâlnească din nou.

PUTEM BLOCA GAZODUCTUL RUS
În cazul în care presa internaţională a relatat pe larg că în cazul în care Rusia doreşte să construiască South Stream, atunci Ucraina şi România pot bloca acest proiect, chiar dacă gazoductul nu trece prin ţara noastră, deoarece traseul său trece prin zona economică exclusivă din Marea Neagră. Conform Convenţiei de la Espoo, în acest caz este nevoie de acordul României. South Stream porneşte din portul rus Novorosiisk şi traversează pe la adâncimi de 2.000 de metri Marea Neagră. Traseul iniţial ajunge în Bulgaria după care se împarte în două ramuri.

Cea sudică traversează Grecia pentru a ajunge apoi în Italia, iar cea nordică traversează Serbia, Ungaria până la centrul de depozitare de la Baumgartden din Austria. Tot aici trebuie să fie capătul gazoductului Nabucco, iar Gazprom deţine 50% din centrul de depozitare, iar cealaltă jumătate este a OMV.

Aceasta este chiar compania care conduce consorţiul Nabucco, din care mai fac parte RWE (Germania), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgazgaz (Bulgaria) şi Botas (Turcia).


Criza gazului, spre final

Reluarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina spre Europa era ieri “la o aruncătură de băţ”, precum relata AFP, după trei zile de întrerupere, dar mai depindea de semnarea unui acord cu privire la desfăşurarea observatorilor.

Rusia poate relua vineri livrările de gaz pentru Europa via Ucraina dacă va fi semnat un protocol privind controlul internaţional al tranzitului de gaz pe teritoriul ucrainean, a declarat şeful Gazprom, Alexei Miller, ieri, la întâlnirea cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în staţiunea rusă Soci, de la Marea Neagră. “Noi sperăm ca în cursul zilei de astăzi (vineri) să fie semnat protocolul (…) şi, imediat ce acest document va fi semnat, vor fi reluate livrările”, a precizat Miller. Preşedinţia cehă a Uniunii Europene (UE) a anunţat că a ajuns la un acord cu premierul rus, Vladimir Putin, şi cu premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, în privinţa trimiterii de observatori europeni în Ucraina, premierul ceh Mirek Topolanek deplasându-se ieri la Kiev. Anterior, Moscova indicase că acceptă observatori europeni şi ucraineni în Rusia, iar Ucraina anunţase că nu se opune venirii experţilor ruşi pe teritoriul său. Observatorii vor verifica dacă gazul rusesc tranzitează fără piedici teritoriul ucrainean. O primă echipă de cinci experţi ajunsese ieri la Kiev.

Chiar dacă Gazprom redeschide robinetele, europenii vor vedea gazul ajungând la ei abia după trei zile. În plus, reluarea livrărilor de gaze ruseşti nu va însemna că s-a rezolvat cearta ruso-ucraineană, deoarece Moscova şi Kievul nu au ajuns la un acord cu privire la preţul gazului în 2009. Deşi Gazprom şi Naftogaz au reluat negocierile, până ieri nu se înregistrase nici un progres. Mai mult, la întâlnirea cu şeful Gazprom, preşedintele Dmitri Medvedev a afirmat că Rusia nu va mai oferi Ucrainei preţuri preferenţiale pentru nici un fel de bunuri, inclusiv pentru gaze naturale.

UE VREA GAZ DE LA ROMÂNI
Experţii în domeniul energetic din cele 27 de state membre UE au propus ieri creşterea producţiei de gaz în Norvegia, Marea Britanie, România şi Polonia, pentru a compensa întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către Europa, a anunţat Comisia Europeană, citată de AFP. “Grupul de coordonare în cazul gazelor” – o instanţă care regrupează experţi din cele 27 de state membre UE, şi reprezentanţi ai industriei gazelor – a elaborat vineri o listă cu “măsuri posibile” pentru a ajuta ţările cele mai afectate.

TADICI FACE DEZVĂLUIRI
Serbia, care şi-a asigurat accesul la resursele de gaze ale Germaniei şi Ungariei, a încheiat un acord similar cu Austria, care va livra între două şi trei milioane de metri cubi de gaze, a declarat preşedintele Boris Tadici, citat de radio B92. Tadici a dezvăluit că a existat un acord iniţial ca statele UE să achite datoria Ucrainei către Rusia, exprimându-şi totodată opinia că problema poate fi rezolvată numai prin construirea conductei ruseşti South Stream.

*jurnalul

STUDIU/Pilula protejează ovarele

Un studiu recent confirmă rolul protector al contracepţiei orale în cazurile de cancer ovarian. Avantajul este că, inclusiv după 30 de ani de la întreruperea administrării pilulei, rolul ei protector persistă.

Diagnosticul de cancer ovarian este unul sumbru, legat de faptul că este asimptomatic, depistat tardiv, adică într-un stadiu avansat. În acest context, prevenţia este esenţială. Conf. dr Daniel Popescu recomandă în acest sens controale ginecologice periodice sau ori de câte ori apar unele simptome, ca dureri şi umflături ale abdomenului, senzaţie de disconfort în regiunea pelviană, sângerări, durere în timpul actului sexual, nevoia urgentă de a urina, fluctuaţii de greutate, tulburări de ciclu, oboseală…

FACTORI DE RISC
Dar trebuie precizat că unele femei sunt mai expuse ca altele acestei boli. Printre factorii care sporesc riscul sunt vârsta (peste 50 de ani), antecedentele din familie în privinţa cancerului ovarian, uterin, de sân sau colon, ciclu precoce, menopauză tardivă, primul copil la vârstă înaintată, lipsa naşterilor, tratamentul hormonal substitutiv. Iată că un studiu de ultimă oră aduce dovezi potrivit cărora pilula contraceptivă poate fi un factor de protecţie contra acestei forme de cancer. Dar în ce mod pilula, utilizată preponderent de femeile tinere, ar putea fi interesantă în lupta contra cancerului ovarian care se manifestă în majoritatea cazurilor după instalarea menopauzei? La această întrebare, studiul aduce încă o veste bună: contracepţia orală protejează de cancerul ovarian chiar mai mult de 30 de ani de la întreruperea utilizării ei. Cu cât este mai mare durata de folosire a contracepţiei orale, cu atât scade riscul acestei boli. Este adevărat că efectul protector tinde să se reducă treptat în timp, totuşi el persistă peste 30 de ani de la renunţarea la pilulă. Conferenţiar doctor Daniel Popescu subliniază că alăptatul la sân, sarcina, alimentaţia echilibrată, reducerea stresului, în general un stil de viaţă raţional reuşesc să ţină sub control cancerul ovarian.

Alăptatul la sân şi sarcina: naşterea unuia sau mai multor copii, mai ales dacă prima sarcină are loc sub vârsta de 25 de ani şi alăptatul la sân sunt factori de protecţie pentru cancerul ovarian şi scad riscul unei astfel de afecţiuni. Până în prezent nu se cunoaşte o metodă eficientă de prevenţie a cancerului ovarian. Recomandările privind stilul de viaţă, alimentaţia raţională, reducerea stresului sunt valabile şi în acest caz, aceştia fiind factori de risc nespecifici pentru boala canceroasă, iar contribuţia lor în apariţia diferitelor tipuri de cancer a fost demonstrată prin multiple studii populaţionale.

Experţii noştri
• Prof. dr Nicolae Calomfirescu – şeful Secţiei Urologie, doctor în Medicină, Spitalul Militar “Prof. Dimitrie Gerota”
• Dr Vasile Benea – medic primar, cercetător ştiinţific, Clinica Dermato-Venerice “Prof. dr Scarlat Longhin”
• Conf. dr Daniel Popescu – medic primar Obstetrică – Ginecologie, directorul Policlinicii “Şerban Vodă”

*jurnalul

BOC: Guvernul menţine OUG care interzice cumulul pensie-salariu

Premierul Emil Boc a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă de la Palatul Victoria, că va menţine Ordonanţa de Urgenţă care interzice cumulul pensie-salariu şi că va trimite şi explicaţii către Curtea Constituţională.

Premierul Emil Boc a declarat că Guvernul nu renunţă la aplicarea OUG privind interzicerea angajaţilor de stat, care sunt şi pensionari, să cumuleze cele două venituri.

„Dacă noi permitem acest dezmăţ şi desfrâu pe bani publici, cum ne-am putea îndeplini obligaţia de a putea asigura resurse minimale pentru toate categoriile sociale. Nu îngrădim dreptul la muncă, dimpotrivă îl încurajăm, dar pe bani publici o persoana poate să aibă fie loc de muncă, fie pensie”, a declarat Emil Boc.

Guvernul a formulat răspunsul la sesizarea de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul poporului în legătură cu OUG 230/2008, care va fi trimis Curţii Constituţionale şi în care se argumentează că prevederile Ordonanţei de urgenţă sunt constituţionale.

„Am discutat în cadrul Guvernului şi am răspunsul la sesizarea pe care a făcut-o Avocatul Poporului, răspuns care va fi trimis Curţii Constituţionale. Guvernul îşi menţine această ordonanţă care interzice cumulul între pensie şi salariu. Considerăm că această soluţie este în primul rând morală. Ea realizează un act de dreptate în sistemul public. Ţinta noastră nu o reprezintă nici profesorii, nici actorii, nici asistenţii maternali, nici asistenţii pentru persoanele cu dizabilităţi şi care pot, în continuare, să-şi continuă activitatea în regim de convenţie civilă”, a afirmat Emil Boc.

„Avocatul Poporului spune că încălcăm dreptul la muncă. Noi nu îngrădim dreptul la muncă, noi spunem că angajatul trebuie să aleagă. Nu putem continua acest dezmăţ. Pe bani publici o persoană poate avea doar pensie sau salariu„, a mai declarat Emil Boc.

Pe de altă parte, Marian Sârbu, ministrul Muncii, a declarat că ideea de victime colaterale, care face referire la asistenţii personali care îngrijesc fie copii orfani, fie persoane adulte cu handicap, este exagerată.

Potrivit lui Sârbu, în prezent, în România există aproximativ 110.000 de persoane cu handicap care au dreptul la asistenţă personală. Din aceştia, 40.000 nu folosesc acest drept, ci beneficiază de o indemnizatie directă de la stat, de aproximativ 400 de lei, adică de banii pe care altfel ar trebui să îi plătească acestui tip de asistenţă personală.

Aproximativ 70.000 de persoane adulte cu handicap folosesc acest tip de asistenţă. Dintre aceştia, doar jumătate folosesc serviciile unor persoane aflate în situaţia de pensionare. Potrivit ministrului Muncii, pentru toţi asistenţii aflaţi la pensionare soluţia de plată poate fi convenţia civilă, încheiată între primărie şi asistentul personal.

În România sunt aproximativ 15.000 de asistenţi personali, dintre care doar 520 de persoane sunt în situaţia de a fi pensionate.

Sârbu a mai precizat că, cel mai adesea, persoanele cu handicap optează pentru îngrijitori din propria familie. În aceste cazuri, persoana cu handicap poate opta să primească ea însăşi banii, care astfel rămân în familie.

„Ideea acreditată de victime colaterale este, după părerea mea, exagerată, dacă nu chiar lipsită de temei„, a conchis Marian Sârbu.