Peste 40 de morţi, în urma unui atac asupra unei şcoli din Gaza

Cel puţin 40 de persoane care se refugiaseră într-o şcoală gestionată de ONU în nordul Fâşiei Gaza au fost ucise, astăzi, într-un atac israelian în acest sector, a anunţat o sursă medicală, citată de AFP. Potrivit sursei, atacul a avut loc în Jabaliya.

Cele 20 de persoane ucise se aflau în interiorul şcolii sau lângă ea.

Şcoala era gestionată de Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni, iar victimele se refugiaseră acolo din calea luptelor în curs în alte sectoare.

Guvernul israelian a afirmat că forţele sale au atacat şcoala ONU ca răspuns la tiruri cu mortiere lansate din această şcoală, aflată în nordul Fâşiei Gaza, transmite AFP.

„Primele informaţii de care dispunem sunt că s-au înregistrat tiruri ostile asupra unităţilor noastre din clădirea ONU. Unitatea noastră a răspuns„, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului israelian, Mark Regev.

„S-au produs imediat explozii, fără legătură cu artileria pe care am utilizat-o„, a adăugat Regev, subliniind că sunt posibile „speculaţii” cu privire la obiectivul acestor explozii, făcând aluzie la prezenţa unor explozibili în şcoală.

Lupte extrem de violente au avut loc luni seară în interiorul oraşului Gaza, între combatanţii Hamas şi armata israeliană.

Conform mai multor martori şi a poliţiei israeliene, soldaţii israelieni au intrat pentru prima oară, de la pătrunderea în Fâşia Gaza, în conflict deschis cu trupele Hamas. Martorii spun că primele confruntări directe între soldaţii israelieni şi zeci de luptători ai Hamas şi ai Jihadului Islamic au început în cartierul Hujaiya din estul oraşului. Jihadul Islamic a anunţat, de altfel, moartea unuia din combatanţii săi.

Explozii sporadice au avut loc şi în timpul nopţii de duminică, ca urmare a atacurilor lansate de aviaţia israeliană. Potrivit unui bilanţ întocmit de AFP, cel puţin 635 de palestinieni au murit, iar 2.900 au fost răniţi de la începutul conflictului.

În acelaşi timp, numărul pierderilor de partea israeliană se ridică la un mort şi aproape 100 de răniţi. Militarii evrei, susţinuţi de aviaţie, blindate şi artilerie, au ocupat porţiuni importante din Fâşia Gaza. E de aşteptat ca această nouă etapă a confruntării să încetinească, pe de o parte, înaintarea forţelor israeliene şi, pe de altă parte, să crească şi mai mult numărul victimelor din rândul populaţiei civile.

Tăriceanu: Sub guvernarea Boc, România arată ca în bancul cu Dorel care taie curentul la tot cartierul

„România se mişcă din inerţie, din cauza unor măsuri de stânga fără cap şi coadă. E ca în bancul cu Dorel – când acesta taie curentul la tot cartierul. Cu cât guvernul Dorel se apucă mai târziu de treabă, cu atât pagubele sunt mai mici. Ce pot să spun despre un Guvern care anunţă în programul de guvernare că va tăia cheltuielile administrative, iar primul pas este să „inventeze” 4 ministere noi?„, comentează Tăriceanu pe blogul personal.

Deşi aflat în America de Sud în concediu, preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu a găsit timp să posteze critici aspre la adresa actualului premier şi a guvernului, pe care îl caracterizează drept un Dorel al economiei. Tăriceanu mai spune că 2009 ar trebui să însemne un an în care va continua creşterea economică.

„Într-o ţară condusă bine, creşterea economică ar trebui să însemne crearea a zeci de mii de noi locuri de muncă, pentru ca românii care îşi pierd locul de muncă să îşi găsească rapid unul nou şi în care salariile vor creşte cu responsabilitate. Numai că am să vă dau o veste tristă: nu va fi aşa, pentru că România este condusă de un guvern cu două mâini stângi, iar Guvernul cu două mâini stângi nu a început să muncească”, declară Tăriceanu pe blogul său.

În încheiere, Tăriceanu dă sfaturi actualului Executiv cu privire la situaţia bugetului pe 2009.
„Actualului Executiv i-aş spune că sunt bani pentru a creşte în continuare salariile bugetarilor, dar în mod responsabil, pentru că trebuie stimulată munca, că trebuie menţinută cota unică, că trebuie scăzut CAS-ul, că trebuie continuat programul de investiţii în infrastructură şi că fiecare firmă care angajează români care au rămas şomeri ar trebui să primească un stimulent, cum este cel de 1000 de euro pe care guvernul meu l-a stabilit”, a încheiat Tăriceanu.

Moneda unică europeană a fost cotată la 4,0296 lei

Leul începe noul an mai prost decât l-a încheiat pe cel trecut. În prima şedinţă interbancară, euro a sărit pragul de 4 lei şi a atins cea mai mare cotaţie în faţa leului, din ultimii cinci ani. De altfel, specialiştii ne avertizează că anul 2009 va fi extrem de zbuciumat.

Banca Naţională a României a anunţat cursul valutar de referinţă. Moneda europeană este cotată la 4,0296 lei, iar dolarul american la 2,9427 lei. Ambele valute sunt cotate în creştere.
Specialiştii sunt de părere că, după ce în 2008 leul a trecut prin momente de agonie, urmează un an la fel de zbuciumat.

În urmă cu un an, moneda europeană pornea la drum la un curs de 3,59 lei, iar în martie atingea o valoare de 3,72 lei. Lunile de vară însă i-au adus un plus de putere leului. Atunci Banca Naţională a României afişa o cotaţie de 3,47 lei.

Leul a început să piardă rapid teren în toamna anului trecut, când criza financiară şi-a pus amprenta asupra monedei naţionale, iar investitorii au început să se retragă din cauza ratingurilor negative acordate României.

Aşa se face că în ultima lună din 2008, moneda europeană a atins cel mai mare preţ din ultimii 4 ani, adică peste 3,99 lei pe 29 decembrie. S-a ajuns astfel, la o depreciere a leului în raport cu euro în 2008 de peste 10%.

Din păcate însă, nici 2009 nu se anunţă favorabil evoluţiei monedei naţionale. Previziunile analiştilor arată că euro va atinge şi chiar depăşi 4,20 lei în primele luni ale acestui an.

Sursa: Realitatea TV

CRIZA ÎN 2009/Leu slab şi şomaj

Primele şase luni ale anului vor fi cele mai grele, iar criza financiară se va face simţită puternic în România. Pentru 2009, analiştii estimează scăderea puterii de cumpărare, un curs de 4,4 lei/euro, creşterea şomajului şi stabilizarea preţurilor în sectorul imobiliar. Nici vorbă de majorările salariale promise în timpul campaniei electorale.

Omul obişnuit va vedea o stagnare şi apoi o reducere a puterii sale de cumpărare în 2009 pentru prima oară în ultimii 8 ani, consideră Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicată (GEA). „Creşterile de salarii şi pensii din acest an nu vor acoperi inflaţia şi deprecierea leului.

Criza va începe să-şi facă simţită prezenţa o dată cu reducerea consumului, consideră analistul economic Ilie Şerbănescu. „România va fi afectată de criza economică atunci când oamenii nu vor mai împinge cu atâta sârg la cărucioarele din hipermarketuri. Bineînţeles că vor mai fi unii care vor mai avea bani de cumpărături, însă aceştia vor fi foarte puţini”, consideră analistul economic Ilie Şerbănescu. „Criza economică va afecta toate sectoarele. În afară de furturi, nu cred ca va fi vreun domeniu care să scape de efectele crizei”, a spus Ilie Şerbănescu.

Pe de altă parte, Lucian Anghel, economistul-şef al BCR consideră că apetitul pentru consum al românilor nu se va reduce prea curând. „Cred că România va avea o primă jumătate de an foarte grea, cu şomaj, scădere de producţie şi cu menţinerea unui exces de consum. Piaţa internaţională nu-şi va schimba percepţia negativă faţă de România după ce două agenţii de rating au scăzut la sfârşitul anului trecut calificativul României şi au scos ţara din categoria investment grade. Deci, costul finanţărilor va fi scump”, spune Anghel. În aceste condiţii e greu de crezut că vor mai creşte salariile. „Majorarea salarială nu era posibilă nici atunci şi nu este posibilă nici acum. Nu avem bani pentru a susţine majorarea salarială anunţată”, consideră Şerbănescu.

LEUL, PRIMUL LOVIT
„Leul va fi supus unei presiuni în prima parte a anului ceea ce va duce la o depreciere a acestuia. Însă media anului 2009 va fi în jur de 4 lei/ euro, pentru că moneda naţională va avea şi perioade de apreciere, care, sigur, vor fi mai puţine decât cele în care se va deprecia”, spune Anghel. Leul va fi tot mai volatil. „Depinde şi de decizia pe care o va lua astăzi BNR. Eu cred că o decizie se va lua, cea mai posibilă, este o reducere a rezervelor minime obligatorii de la 18 la 16, ceea ce va însemna că BNR va lăsa mai mulţi lei în piaţă. Dacă nu se va lua această hotărâre, atunci vom asista la o reducere cu 0,25% a dobânzii de politică monetară, mai mult ca un semnal”, consideră economistul şef al BCR.

Deprecierea monedei naţionale va continua. „Dacă am avut o depreciere de 10% într-un an cu creştere economică de 8%, e normal să presupunem că vom avea cel puţin la fel şi în 2009 când creşterea economică va fi chiar mai mică. Deci previziunea că leul poate ajunge la 4,4 lei e moderată. Dacă mai socotim şi inflaţia, vom ajunge la o scădere a puterii de cumpărare cu 15% minim şi care nu va putea fi compensată nici prin creditare pentru că şi aceasta este blocată”, spune Voinea. El ia în calcul reducerea dobânzii de referinţă. „Vom asista şi la reduceri repetate a ratelor dobânzii de referinţă a BNR, de la 10,25% cât e acum până la 7%-7,5%, nivelul din 2007”, explică Voinea.

CONSTRUCŢIILE ÎN VRIE
Cel mai afectat sector va fi cel al construcţiilor rezidenţiale. „Pe de o parte, cererea s-a redus ca urmare a condiţiilor mai restrictive impuse de BNR, dar şi ca urmare a efectului psihologic care face ca oamenii să mai amâne decizia de cumpărare a unei locuinţe. Pe de altă parte, finanţările sunt tot mai scumpe şi mulţi dezvoltatori preferă să stagneze construcţiile. Cred că un an sau doi nu vom mai vedea proiecte noi majore, iar asta va contribui la corecţia preţurilor din piaţa imobiliară. Preţurile se vor stabiliza în lipsa unei oferte noi, iar cererea va presa şi în timp se va ajunge la o nouă creştere a preţurilor, desigur, după stabilizarea acestora la o valoare mai mică decât acum”, spune Anghel.

CHELTUIELI EFICIENTE ŞI RESTRUCTURARE FORŢATĂ
„Autorităţile române nu prea au ce măsuri să ia pentru a face faţă crizei deoarece economia din România este în mâna capitalului străin. Statul nu este puternic, este un stat slab deoarece a cedat toate poziţiile din economie. Nu avem pârghiile cu care să facem faţă crizei”, a declarat Ilie Şerbănescu. Pe de altă parte România nu dispune de resursele financiare pe care le au statele UE. „Noi avem un deficit bugetar mare care trebuie finanţat, avem datorie ca stat pe termen scurt iar soluţia este ajustarea deficitului extern cu scăderea consumului. Va fi dureros, dar nu se poate altfel…”, spune Voinea. Fără o reformă radicală a politicilor bugetare deficitul bugetar ar putea ajunge la 6%. „E greu să creşti taxele în perioade de criză dar reforma fiscală şi bugetară are 2 componente: venituri şi cheltuieli. Nu putem face reformă doar la cheltuieli, ci şi la venituri, care oricum încep să scadă. Consumul privat scade oricum, dacă mai scade şi statul o să ne băgăm singuri în criză. Nu trebuie reduse cheltuielile ci trebuie făcute eficient”, a adăugat el. O soluţie ar fi transformarea cheltuielilor de consum în cheltuieli de investiţii. „Protejarea sectorului auto prin taxa auto mare e un paleativ, nu rezolvă problema după cum la fel infuziile de sute de milioane de lei drept capitalizare în Eximbank şi CEC nu ajută exportatorii sau companiile autohtone. Pe de altă parte, în privinţa împrumuturilor interbancare avem şi ceea ce se numeşte „hazard moral”. Dacă statul va avea multă lichiditate pe piaţă, de unde să se împrumute, se va împrumuta foarte mult. Având bani, nu va avea imbold să se schimbe. Noi n-am făcut restructurări decât forţaţi şi aşa vom face şi acum”, a mai spus Voinea.


Cine ia criza în piept?
Falimente, închideri de fabrici, şomaj pe scară extinsă, fuziuni cu puşca la cap. Acestea, împreună cu stabilizarea preţului imobiliarelor, creşterea barilului de petrol şi
introducerea de noi tehnologii sunt o parte din tendinţele economice ale noului an în curs, în viziunea revistei americane Business Week.
Publicaţia se aşteaptă ca General Motors şi Chrysler să fuzioneze la un preţ foarte mic având în vedere că fondul privat de investiţii Cerberus Capital vrea să scape de participaţia la Chrysler cât mai rapid, deoarece îi provoacă pierderi. De asemenea, scăderea rapidă a preţului petrolului pe bursele internaţionale va duce şi ea la fuziuni între giganţii din acest sector. Revista anticipează că British Petroleum (BP), aflat în dificultate va fi cumpărat de rivalii de la Royal Dutch Shell, deoarece fuziunea cu un producător american (Exxon sau Chevron) ar aduce probleme de concurenţă şi regularizare din partea autorităţilor. Va mai exista şi o imensă presiune pe preţul telefoanelor mobile, ceea ce va aduce mari bătăi de cap operatorilor precum AT&T. Profiturile ziarelor vor continua să scadă, ceea ce îi va pune pe miliardarii Michael Bloomberg, patron al agenţiei de ştiri Bloomberg şi primar al New Yorkului, şi George Soros, deţinătorul unuia dintre cele mai mari fonduri speculative din lume, în cursa de a cumpăra New York Times. Estimările arată că New York Times, ce deţine la rândul său International Herald Tribune, va deveni parte a unei companii non-profit până la finele anului.

REORIENTĂRI POLITICE
Business Week preconizează schimbări de politică mondială, Canada reorientându-se spre Uniunea Europeană şi China pentru a face noi afaceri în sectorul resurselor (petrol, cărbuni, metale) pentru a scăpa de dependenţa de economia suferindă a SUA. Petrolul va creşte din nou, până la niveluri de 60-70 de dolari pe baril, iar giganţii petrolieri vor investi şi în state ce până acum erau refractare. Aceste investiţii vor sosi după ce scăderea preţului la baril până la 36 de dolari a strâmtorat multe guverne. Bursele de mărfuri nu vor mai fi locurile unde speculatorii vor face bani rapid. Şomajul în SUA va ajunge de la 7% la 10%, iar muncitorii vor deveni creativi, numărul lucrătorilor pe cont propriu crescând. Bijuteriile, casele de vacanţă şi produsele de lux nu vor mai avea deloc căutare, iar eBay va deveni un loc unde americanii de rând vor căuta afaceri şi oportunităţi la preţuri mici pentru a-şi reduce costurile. „Unchiul Sam” va fi principalul consumator din economie, dând de lucru multor companii, în timp de Planul de salvare de 700 de miliarde de dolari va depăşi cu mult bugetul iniţial. Preşedintele ales, Barack Obama, va cere şi Congresul va aproba pachete stimulative de alte câteva sute de miliarde de dolari, din care o mare parte va ajunge la clienţii strânşi cu uşa de bănci.
Daniel Ionaşcu


Topul economiilor lumii
Criza financiară şi frânarea globală a creşterii economice au determinat modificarea clasamentului celor mai mari economii ale lumii în funcţie de PIB.
Cu toate acestea, Statele Unite şi-au păstrat locul unu în top cu un PIB estimat la 14.334 miliarde de dolari în 2008, respectiv 14.571 miliarde de dolari în 2009, faţă de 13.808 miliarde de dolari în 2007, potrivit unui studiu al Centre for Economics and Business Research (CEBR), companie britanică de consultanţă şi analiză macroeconomică. Cele mai notabile modificări semnalate de CEBR pentru 2008 în topul menţionat mai sus sunt trecerea Chinei pe poziţia a treia, Germania coborând pe locul patru, şi avansul Franţei cu o poziţie, pe locul cinci, în detrimentul Marii Britanii. Regatul Unit va mai pierde o poziţie şi în 2009 din cauza recesiunii, urmând să fie depăşit de Italia. Japonia îşi va păstra poziţia a doua în 2009, cu un PIB estimat la 4.803 miliarde de dolari, faţă de 4.844 miliarde de dolari în 2008, respectiv 4.382 miliarde de dolari în 2007, însă va fi devansată de China în 2010, care va deveni a doua mare economie a lumii datorită recesiunii. Canada, care se situa în 2007 pe poziţia a noua în lume, cu un PIB de 1.436 miliarde de dolari, a coborât pe 11 în 2008, respectiv pe locul 13 în 2009, din cauza unei recesiuni accentuate, care va conduce în acest an la un PIB de numai 961 miliarde de dolari. Brazilia şi India vor urca două poziţii în clasament. Brazilia se situa în 2007 pe locul zece în lume şi urmează să urce cu o poziţie pe an în 2008 şi 2009, depăşind Spania ca volum al PIB în dolari, conform sursei citate.

*Jurnalul

Putin a ordonat Gazprom: tăiaţi din gazul Europei

Premierul rus a solicitat reducerea volumului de gaz livrat Europei, prin Ucraina, în aceeaşi cantitate cu cea despre care Gazprom susţine că i-ar fi furat-o ucrainenii.

Premierul rus, Vladimir Putin, a ordonat companiei Gazprom să reducă imediat volumul de gaz livrat către Ucraina, ca răspuns la prelevările ilegale de gaz de care Moscova acuză Kievul, relatează AFP.

Începând de la 1 ianuarie, 63,5 milioane de metri cubi de gaz au fost furaţi de Ucraina, a declarat preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, în cadrul unei întâlniri cu Putin, în faţa presei. Întrebat de Putin ce măsuri intenţionează să ia în această situaţie, Miller a menţionat o „propunere de reducere a volumului de gaz livrat la frontiera ruso-ucraineană cu o valoare echivalentă celei furate”. „Începeţi să reduceţi începând de astăzi”, a replicat Putin.

În cazul în care ordinul lui Putin va fi pus în practică, cei care vor fi afectaţi vor fi consumatorii europeni, pentru că nu există suficiente rute alternative prin care Rusia să furnizeze Europei ceea ce nu furnizează prin Ucraina.

După ce Rusia a sistat, la 1 ianuarie, livrările de gaz către Ucraina, în urma unei dispute comerciale, mai multe ţări europene, printre care şi România, au resimţit o diminuare a importurilor de gaze ruseşti care tranzitează Ucraina.

Gazprom a acuzat ucrainenii că fură din gazul Europei, dar ucrainenii spun că Gazprom nu livrează suficient gaz pentru toţi consumatorii, acuzaţie dezminţită ulterior de ruşi.

Disputa a ajuns în justiţia ucraineană şi riscă să afecteze şi mai puternic tranzitul de gaze ruseşti către Europa. Ca răspuns la o solicitare a Ministerului ucrainean al Energiei, Curtea comercială din Kiev a stabilit, luni, că firma Naftogaz (care administrează sistemul gazier din Ucraina) nu poate livra gaze ruseşti către vestul Europei pentru 1,6 dolari pentru o mie de metri cubi, pentru o distanţă de 100 de kilometri.Purtătorul de cuvânt al Naftogaz, Valentin Zemlianski, a arătat că, potrivit unui acord din 4 octombrie 2001, aflat încă în vigoare, un preţ de 450 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze (preţul cerut de ruşi, dar nerecunoscut de ucraineni şi de la care a pornit disputa) implică o taxă de tranzit de 9,84 de dolari pentru transportul unei astfel de cantităţi pe o distanţă de 100 de kilometri.

*cotidianul

Agricultorii, obligaţi să plătească pentru viitoarele pensii

Românii între 16 şi 63 de ani care trăiesc din orice formă de agricultură vor fi obligaţi de la anul să cotizeze între 10 şi 50 de lei lunar, în schimbul unei pensii cuprinse între 140 şi 421 de lei.

Aproximativ două milioane de români care trăiesc la ţară şi câştigă doar de pe urma activităţilor agricole vor fi obligaţi să cotizeze lunar la un fond de pensii care se va crea special pentru agricultori din acest an. Legea va intra efectiv în vigoare din ianuarie 2010, când se vor face pri­mele cotizări. În plus, mamele care vor cotiza la acest sistem de pensii vor putea primi indemnizaţie de creştere a copilului, contribuabilii având dreptul şi la alte prestaţii sociale în afară de pensie, precum ajutoare sociale sau indemnizaţii în caz de invaliditate.

Iniţiativa legislativă, care datează din decembrie 2007, votată în Parlament în octombrie 2008 şi promulgată ca lege o lună mai târziu, aparţine unui grup de opt deputaţi şi senatori PSD, printre care şi actu­alul ministru al Muncii, Marian Sârbu, şi Adrian Năstase.

La audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, Sârbu a lăudat noua lege. „În 2009 vom avea un nou sistem de asigurări sociale pentru agricultori; legea stabileşte un sistem propriu pentru cei care lucrează în agricultură; aproximativ două milioane de persoane vor intra în acest sistem obligatoriu de cotizaţie, în comparaţie cu unul facultativ, care nu a dat rezultate până acum. În România, asigurările facultative nu au încă relevanţă“, a explicat ministrul rolul noii legi.

Actul normativ prevede că la noul fond de pensii pentru agricultori pot adera cetăţenii români şi ai altor state/apatrizii, care au domiciliul şi re­şedinţa pe teritoriul României, principala condiţie fiind ca ei să locuiască în mediul rural, temporar sau definitiv. În plus, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 16 şi 63 de ani, iar de drepturile la prestaţii se bucură şi membrii lor de familie. Printre categoriile eligibile, în afară de cei care deţin terenuri agricole sau forestiere pe care le exploatează ca să obţină bani, se numără apicultorii, piscicultorii, crescătorii de animale sau sericicultorii, adică crescătorii de viermi de mătase.

Condiţia de bază este ca ei „să desfăşoare activităţi agricole în gospo­dăria proprie şi activităţi private nesalarizate“ în domeniile mai sus-menţionate. De asemenea, pot cotiza şi membrii societăţilor agricole şi ai altor forme de asociere din agricultură, însă nu pot participa cei care urmează cursuri de învăţământ sau cei care sunt deja înscrişi la un fond de pensii, public ori privat, potrivit noii legi. Calculul pensiei se va face într-un mod similar cu cel din sistemul clasic, numai că, în loc de puncte de pensie, vor fi unităţi de contribuţie, punctajul obţinut fiind un raport între suma plătită anual şi cifra 30. Valoarea unei unităţi de contribuţie se stabileşte anual pe baza Legii bugetului asigurărilor sociale, însă ea trebuie să se încadreze între 0,1% şi 0,5% din 20% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, valoare ce poate fi actualizată prin lege.

Potrivit notei de fundamentare, „cuantumul pensiilor variază între 140 şi 421 de lei, în funcţie de tipul de contribuţie“. Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, este de 15 ani, cel maxim de 30 de ani, iar vârsta legală de pensionare a fost stabilită la 63 de ani, cu posibilitatea de pensionare anticipată cu maximum cinci ani mai devreme şi după un stagiu minim de 25 de ani. Pe baza unei declaraţii de asigurare, agricultorii pot să opteze pentru suma pe care o vor plăti lunar pe tot parcursul anului ce urmează, numită de lege „unitate de contribuţie lunară“. Aceasta poate fi de 10, 20, 30, 40, respectiv 50 de lei, iar statul va contribui dublul sumei alese de con­tribuabil. În total, contribuţia anuală totală variază între 360 şi 1.080 de lei.

Potrivit legii, aceste contribuţii „sunt purtătoare de dobânzi“, ale căror valori urmează să fie stabilite de Casa Naţională de Pensii cu Trezoreria statului sau cu băncile. Până în 2012, banii necesari susţinerii acestui fond de pensii vor veni de la bugetul de stat, ulterior vor fi alocate 3% din cheltuielile anuale totale din bugetul propriu al fon­dului.

*cotidianul