Dmitri Medvedev: Rusia va relua livrările de gaz doar dacă Ucraina plăteşte întreaga datorie pe care o are faţă de Gazprom

Rusia va relua livrările de gaz doar dacă Ucraina plăteşte, în cel mai scurt timp, întreaga datorie pe care o are faţă de Gazprom, a declarat astăzi preşedintele rus Dmitri Medvedev, într-o discuţie telefonică avută cu omologul ucrainean, Viktor Iuşcenko, potrivit agenţiilor ruse.

„Preşedintelui ucrainean i s-a atras atenţia că europenii nu au primit gazul tranzitat prin Ucraina din cauza sustragerii ilegale a gazului de partea ucraineană, ceea ce este inacceptabil. Această situaţie nu corespunde contractelor deja semnate între Federaţia Rusă, Ucraina şi consumatorii europeni, precum şi a altor documente internaţionale„, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului.

Dmitri Medvedev l-a anunţat pe Viktor Iuşcenko, omologul său ucrainean, că este pregătit pentru reluarea negocierilor în orice moment, dar că nu mai poate fi vorba de niciun fel de tarife preferenţiale. „Rusia nu a renunţat la negocieri cu Ucraina şi este pregătită de reluarea acestora în orice moment”, a declarat Medvedev. El a subliniat că în ceea ce priveşte relaţiile dintre Moscova şi Kiev în domeniul gazului ele nu au caracter politic şi i-a cerut lui Iuşcenko să dea instrucţiuni necesare în acest sens Guvernului şi autorităţilor enegetice din Ucraina.

La rândul său, preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a spus, într-o discuţie telefonică purtată cu preşedintele Cehiei, Valcav Klaus, că Ucraina este pregătită să reia neîntârziat negocierile privind tranzitul de gaz rusesc către Europa.

„Preşedintele Ucrainei a confirmat că partea ucraineană este pregătită să reia neîntârziat negocierile în vederea aprovizionării transparente a consumatorilor europeni cu gaz natural rusesc”, anunţă serviciul de presă a preşedintelui ucrainean.

Pe de altă parte, premierul rus Vladimir Putin a declarat că livrările de gaz rusesc prin Ucraina spre Europa vor fi reluate doar după un acord privitor la desfăşurarea de observatori internaţionali.

Şi premierul ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară asigură preşedinţia UE, a afirmat că livrările de gaz rusesc către Europa vor fi reluate odată ce observatorii europeni vor fi desfăşuraţi la frontieră pentru a verifica tranzitul.

„Rusia va relua livrările când grupurile de observatori se vor instala acolo”, a spus el, la Praga.

Barroso: Părţile vor discuta joi despre modalităţile de trimitere a observatorilor

Reprezentanţii Gazprom, Naftogaz, ai guvernelor rus şi ucrainean şi ai UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru a discuta despre modalităţile de reluare a livrărilor de gaz către Europa, a anunţat astăzi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

„Vor avea loc discuţii la nivel ministerial. Vom căuta soluţii tehnice”, a spus premierul ceh Mirek Topolanek.

Iulia Timoşenko dă asigurări că Ucraina va asigura tranzitul, dacă Rusia reia livrările

Premierul ucrainean Iulia Timoşenko i-a dat garanţii cancelarului german Angela Merkel, în cursul unei convorbiri telefonice purtate astăzi, că Ucraina va asigura tranzitul de gaze către Europa, dacă Rusia va relua livrările pentru ţările UE.

De asemenea, Timoşenko i-a dat asigurări lui Merkel că Ucraina va adopta o poziţie constructivă şi va semna contracte de livrare şi de tranzit pentru gazele ruseşti, conform Memorandumului semnat de premierii Rusiei şi Ucrainei la sfârşitul anului trecut, scrie agenţia RBK-Ucraina, care citează serviciul de presă al Guvernului de la Kiev.

La rândul său, Guvernul german a dat publicităţii un comunicat în care anunţă că Angela Merkel a avut astăzi după-amiază convorbiri telefonice cu premierii rus, Vladimir Putin, şi ucrainean, Iulia Timoşenko, şi le-a cerut insistent să negocieze în conflictul pe care îl au legat de gaz.

Naftogaz a explicat diplomaţilor UE acreditaţi la Kiev că nu a furat gaz

Ucraina respinge acuzaţiile Moscovei că robinetul de gaz a fost închis de Kiev şi nu de Gazprom. Preşedintele Viktor Iuşcenko i-a trimis o scrisoare omologului rus în care asigură că Ucraina consumă din producţia şi rezervele proprii de combustibil şi nu din gazul rusesc destinat Europei. Ambasadorul român în Ucraina, Laurenţiu Hristea a relatat pentru Realitatea TV că Naftogaz i-a chemat pe ambasadorii europeni acreditaţi la Kiev să le arate că Ucraina nu fură gazul.

Sursa: NewsIn

Ordonanţă de urgenţă nr. 230/2008 – pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu

Ordonanţă de urgenţă nr. 230/2008 – pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu
   

    Luând în considerare actuala situaţie financiară care reclamă constrângeri de ordin bugetar, o reducere a cheltuielilor publice de personal şi impune adoptarea de urgenţă a unor dispoziţii în temeiul cărora pensionarii pentru limită de vârstă, precum şi cei ai instituţiilor din sistemul justiţiei, de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să nu poată cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat,

    având în vedere necesitatea corelării dispoziţiilor legale care reglementează regimul general al cumulului pensiilor pentru limită de vârstă cu veniturile obţinute dintr-o activitate profesională cu cele care stabilesc regimurile speciale ale pensiilor de stat şi de serviciu,

    ţinând cont de faptul că neadoptarea măsurilor propuse poate conduce la dificultăţi în aplicarea altor măsuri de atenuare a crizei economice şi financiare asumate în Programul de guvernare 2009-2012,

    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

     Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

    Art. I. – Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

   1. La articolul 92 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

    “g) beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă realizează venituri din exercitarea unei funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială.”

   2. Articolul 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “Art. 94. – (1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:

    a) copiii urmaşi, orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) şi b);

    b) nevăzătorii;

    c) pensionarii de invaliditate de gradul III.

    (2) Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).

    (3) Pensionarii pentru limită de vârstă pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu excepţia celor obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială. În perioada încadrării pe funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, plata pensiei pentru limită de vârstă se suspendă.”

   Art. II. – Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

   1. La articolul 26, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor aflate în situaţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. g), pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.”

   2. La articolul 59 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

    “g) pensionarul realizează venituri din exercitarea unei funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială.”

   3. La articolul 59, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

    “(3) Persoana care beneficiază de pensie de serviciu şi optează pentru exercitarea unei funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, restituie instituţiei publice din cadrul căreia s-a pensionat, în termen de până la 30 de zile de la data încadrării, ajutorul primit conform art. 31 alin. (1), (2) şi (21) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare, sau plata compensatorie prevăzută la art. 7 teza a 2-a din Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, precum şi cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/1999 privind unele măsuri de protecţie socială a cadrelor militare şi a salariaţilor civili, care se vor aplica în perioada restructurării aparatului central, comandamentelor de armă, inspectoratelor generale, marilor unităţi, unităţilor şi a formaţiunilor din compunerea Ministerului de Interne, aprobată prin Legea nr. 267/2001, după caz.”

   Art. III. – Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

   1. La articolul 26, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu excepţia celor obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială.”

   2. La articolul 26, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

    “(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), în perioada încadrării pe funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, plata pensiei de serviciu se suspendă.

    (4) Persoana care beneficiază de pensie de serviciu şi optează pentru exercitarea unei funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, restituie instituţiei publice din cadrul căreia s-a pensionat, în termen de până la 30 de zile de la data suspendării plăţii pensiei, ajutorul primit conform art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare.”

   Art. IV. – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

   1. La articolul 83, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “(2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu excepţia celor obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială.”

   2. La articolul 83, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

    “(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), plata pensiei de serviciu se suspendă până la încetarea reîncadrării.

    (5) În termen de 30 de zile de la data suspendării plăţii pensiei de serviciu în condiţiile alin. (4), judecătorii şi procurorii pensionari sunt obligaţi să restituie instituţiei din cadrul căreia s-au pensionat indemnizaţia prevăzută la art. 81.”

   3. La articolul 831, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani. După această vârstă devin aplicabile prevederile art. 83 alin. (2).”

   Art. V. – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

   1. La articolul 683, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea care beneficiază de pensie de serviciu poate cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu excepţia celor obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, Reîncadrarea în funcţia de personal auxiliar de specialitate se face în condiţiile alin. (3), până la împlinirea vârstei de 65 de ani.”

   2. La articolul 683, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

    “(21) În situaţia prevăzută la alin. (2), plata pensiei de serviciu se suspendă până la încetarea reîncadrării.

    (22) În termen de 30 de zile de la data suspendării plăţii pensiei de serviciu în condiţiile alin. (21), pensionarii sunt obligaţi să restituie instituţiei din cadrul căreia s-au pensionat indemnizaţia prevăzută la art. 69 alin. (1).”

   3. La articolul 684, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani. După această vârstă devin aplicabile prevederile art. 683 alin. (2).”

   Art. VI. – (1) Pe perioada încadrării pe funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, plata pensiei stabilite în temeiul actelor normative cu caracter special, indiferent de categoria acesteia, se suspendă.

   (2) Dispoziţiile art. VII se aplică în mod corespunzător.

   Art. VII. – (1) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cumulează pensia cu venituri obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, au obligaţia de a opta între suspendarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

   (2) În termen de 30 de zile de la data suspendării plăţii pensiei, în condiţiile alin. (1), persoanele care cumulează pensia cu venituri obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, sunt obligate să restituie ajutoarele, plăţile compensatorii sau alte drepturi primite la data pensionării.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Băieţii deştepţi de la PDL au luat tot curentul ţării

PDL a pus mâna pe Compania Energetică Naţională, o afacere de 24 de miliarde de euro, a cărei înfiinţare a fost respinsă de Traian Băsescu în CSAT. În contrapartidă, în pixul lui Mircea Geoană au fost puse 11 miliarde de euro de la CEC, EximBank, RA-APPS şi Fondul Proprietatea.

Înfiinţarea Companiei Energetice Naţionale de către guvernul Tăriceanu a fost cea mai hulită iniţiativă a liberalilor în ultimele luni de guvernare. Mircea Geoană promitea o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul „va îndrăzni” să o înfiinţeze, acuzând „ultimul tun al guvernului liberal”. În septembrie, CSAT a respins înfiinţarea CEN, Traian Băsescu acuzându-l voalat pe Tăriceanu că a luat această decizie în urma unei întâlniri secrete cu „mogulii”. Tot atunci, Băsescu recomanda Guvernului „să reanalizeze oportunitatea creării unei concentrări de societăţi producătoare de energie”, despre care spunea că e posibil „să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari”.

La rândul său, preşedintele PDL, actual premier, ataca la pachet PSD şi PNL pe aceeaşi temă.

„Miza CEN este banul public, un profit de 800 de milioane de euro pe următorii patru ani. Miza o reprezintă modul în care membrii PNL şi cei ai PSD vor fi plasaţi în consilii de administraţie pe salarii de zeci de mii de euro pentru a mulge şi această companie”, declara Emil Boc în noiembrie 2008, adică în plină campanie electorală.

Însă, odată instalaţi la putere, Mircea Geoană, Emil Boc şi Traian Băsescu au uitat rapid de promisiunile privind desfiinţarea CEN. La marea împărţeală dintre PSD şi PDL, democraţii au cerut şi au primit administrarea Companiei, pe care Adriean Videanu o vrea în subordinea Ministerului Economiei, aşa cum a anunţat chiar la audierile de la comisiile economice ale Parlamentului. Videanu a declarat atunci că a fost o greşeală transferarea companiilor energetice în subordinea AVAS şi că acestea ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei.
Pentru funcţia de preşedinte al CEN, Videanu îl propune pe unul dintre foştii săi viceprimari de la Primăria Capitalei, Ionuţ Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul că numele său este propus pentru ocuparea acestei funcţii. „Nu vă pot da deocamdată nici o informaţie clară, ştiu că sunt luat în discuţie pentru această funcţie, ca şi pentru altă funcţie din administraţia locală (viceprimar – n.n.), dar o să ştiu ceva mai sigur odată ce se va termina de discutat pachetul de analiză din cadrul partidului”, a explicat Popa.

Compania Energetică Naţională este o afacere estimată la 20-24 de miliarde de euro, iar cifra sa de afaceri va fi de aproape 2,5-3 miliarde de euro, profitul urmând să se situeze în 2012 la 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei va plasa CEN pe locul 2 în România – după Petrom – şi în primele 25 de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est. Conform HG adoptate de guvernul Tăriceanu, CEN cuprinde Compania Electrica (împreună cu distribuţiile de energie neprivatizate Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud) şi va „înghiţi“ Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari.

Geoană dă funcţii de 11 miliarde de euro

Nici societăţile şi companiile care au ajuns în ograda PSD nu au o valoare lipsită de importanţă, ba, dimpotrivă, greutatea lor economică făcându-l pe Mircea Geoană să îşi rezerve dreptul de a decide personal şefii unora dintre cele mai importante. La ultima şedinţă a conducerii PSD a oprit pentru sine numirile în funcţiile de conducere la RA-APPS, CEC, EximBank, Garda Financiară şi la Fondul Proprietatea, toate acestea fiind obţinute de PSD la negocierile cu PD. Conform cifrelor de la sfârşitul anului trecut, activele CEC aveau o valoare de 3,7 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a fost evaluat la circa 4 miliarde de euro, EximBank avea o valoare raportată de 780 de milioane de euro în 2007, iar patrimoniul RA-APPS este estimat la 2,12 miliarde de euro.

*cotidianul

Filaj la Boc: Căţărarea şi descălecarea Elenei Udrea

Pentru prima oară-n istoria recentă, Guvernul a înfiinţat, în interiorul Palatului Victoria, un minister pentru o singură persoană. Fiindcă Elenei Udrea i se părea că n-are unde să vegeteze intelectual şi să-şi cazeze grupurile de interese, iar lui Traian Băsescu îi era teamă să-l lase nesupravegheat pe Emil Boc, două etaje ale Guvernului au fost evacuate, în ultima zi a anului trecut, pe baza unui bileţel. Cea care-l acuza la televizor, în gura mare, pe fostul premier liberal de corespondenţa pe bileţele cu preşedintele în funcţie a ajuns, tot prin intermediul unui bileţel, scris de noul premier democrat-liberal, stăpână peste ceva mai puţin de jumătate din clădirea Executivului. Ca să nu se simtă cumva singură în imensitatea culoarelor şi să n-o sperie ecoul, mentorul său politic i-a trimis-o, la acoperirea pe schimburi a filajului lui Emil Boc, pe post de secretar general al Guvernului, pe Daniela Andreescu. Astfel, absolut întâmplător, agenda şedinţelor de guvern va fi făcută, de acum încolo, de fosta mână bionică a legendarului Dorin Cocoş în Ministerul Muncii. Pasionată de parcări şi de afacerile imobiliare până-n sufletul ei generos decoltat, Elena Udrea şi-a desăvârşit, în doar şase ani de carieră, parvenirea politică. Ca un iepuraş pufos, a făcut ţup-ţup şi bani cu lopata pe traseul PSD – PNL – Cotroceni – PD-L şi, într-un final dramatic, după ce s-a consacrat prin parcurile Sectorului 6 în luptă dreaptă cu Luminiţa Anghel, i-a picat la zar un minister. Fiindcă suntem prea puţini oameni de valoare-n ţara asta ca să ne certăm între noi, nu-i aşa?

6 ani este vechimea în politică a Elenei Udrea.
2 ani a durat până când din simplu membru PD, Elena Udrea a ajuns ministrul Turismului.
8 luni a fost Elena Udrea şefa Cancelariei Prezidenţiale.

La numai 35 de ani, Elena Udrea a avut o ascensiune rapidă pe scena politică. A fost consilier juridic la PSD, membru PNL, pentru ca apoi să treacă la PD, unde s-a afirmat ca secretar executiv, şef al Cancelariei prezidenţiale, deputat şi în prezent ministru al Turismului. Totul în numai şase ani.

Elena Udrea a făcut primul pas spre politică în 2002. Atunci a fost consilier juridic la PSD. Dezvăluirea a fost făcută de Cozmin Guşă, fost secretar general al PSD. Potrivit spuselor lui Cozmin Guşă, Udrea i-a fost, “pentru circa două luni”, “consilier pe probleme juridice”. “Nu mai ţin minte dacă am făcut-o sau nu membră de partid, dar a fost consilierul meu. Voia să facă politică şi era foarte ambiţioasă”, afirma Guşă în 2006. “Eu consiliera lui juridică n-am fost niciodată oficial”, a fost replica Elenei Udrea, ea recunoscându-se doar un sfătuitor amical pentru Guşă. Tot în 2002, Elena Udrea a intrat în Partidul Naţional Liberal, iar în iunie 2004 a devenit consilier municipal din partea PNL. La 21 octombrie 2005 a demisionat din PNL, pentru ca la 12 februarie 2006 să se înscrie în PD. În decembrie acelaşi an este aleasă secretar executiv al partidului.

AFACERI AVOCĂŢEŞTI
Între 1997 şi 2005, a fost avocat titular al Cabinetului Individual de Avocatură “Udrea Elena Gabriela” din Bucureşti, iar între iunie 2004 şi februarie 2005 a fost consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, preşedinte al Comisiei Juridice şi de disciplină. De această perioadă sunt legate şi o serie de acuzaţii, însoţite de documente, la adresa Elenei Udrea, aduse de către Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice (GIP). Astfel, în 2004, în timp ce era consilier general la Primăria Capitalei din partea Alianţei D.A. şi înfiera aproape “proletar” “sistemul ticăloşit”, după cum era el catalogat de Traian Băsescu, Elena Udrea era avocatul RAAPPS, o instituţie aflată atunci în subordinea Guvernului… PSD. Conform unui comunicat al GIP, într-o singură săptămână, între 21 şi 28 septembrie 2004, Cabinetul Individual de Avocatură “Udrea Elena Gabriela” a primit din partea RAAPPS contracte din bani publici în valoare de 710 milioane de lei.

TUNURILE PE TĂRICEANU
Din februarie până în octombrie 2005, Elena Udrea a fost consilier de stat la Administraţia prezidenţială, şef al Cancelariei prezidenţiale. Ea a demisionat din funcţia deţinută la Preşedinţie, invocând atacurile “profund nedrepte” îndreptate asupra sa şi a altor persoane care susţin lupta anticorupţie, precum şi faptul că nu doreşte ca prin insinuările la adresa sa să devină “o vulnerabilitate a demersurilor preşedintelui”. Tot în aceeaşi perioadă, Udrea a declanşat un imens scandal lansând o serie de acuzaţii la adresa lui Călin Popescu Tăriceanu, atunci premier şi intrat în dizgraţia preşedintelui Băsescu, pentru că s-a opus alegerilor anticipate. Concret, ea l-a acuzat pe Tăriceanu că ar fi intervenit telefonic pe lângă procurorul general Ilie Botoş în cazul arestării omului de afaceri Dinu Patriciu, prieten şi partener de afaceri al premierului. “L-a întrebat cineva pe Tăriceanu dacă a sunat la Parchet în ziua arestării lui Patriciu pentru a interveni în favoarea prietenului său?”, s-a întrebat Udrea. De asemenea, ea a fost implicată în 2007 în ceea ce a fost cunoscut în presă ca fiind “scandalul bileţelul”. Elena Udrea a declarat, tot într-o emisiune televizată, că premierul Tăriceanu i-a solicitat preşedintelui Băsescu, într-o scrisoare, o intervenţie în justiţie în favoarea lui Patriciu.

FECIOARA DIN PLEŞCOI, BLONDA DE LA GOLDEN BLITZ
Elena Udrea este doamna Cocoş. În 2003, s-a căsătorit cu omul de afaceri Dorin Cocoş la Consulatul român din New York, chiar de ziua ei, la 26 decembrie. De asemenea, i se mai spune şi “fecioara din Pleşcoi”, pentru că s-ar trage din această localitate, loc de provenienţă a faimoşilor cârnaţi. Ea spune însă că s-a născut la Buzău, şi “nu în Pleşcoi, aşa cum se încăpăţânează unii să susţină”. Un alt apelativ folosit de presă în cazul Elenei Udrea este “Blonda de la Golden Blitz”. O poreclă cu care s-a ales din cauza legăturilor de afaceri ale soţului ei Dorin Cocoş cu Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, patronii restaurantului Golden Blitz (aflat în apropierea Cotrocenilor şi preferat la un moment dat de şeful statului), precum şi ai firmei Euroconstruct Trading 98, acuzaţi că sunt abonaţi la lucrări din bani publici, mai ales asfaltări. Dorin Cocoş a negat însă în presă parteneriatul cu aceştia. Udrea s-a mai făcut cunoscută, printre altele, pentru o confuzie făcută într-o emisiune televizată, ea vorbind despre preşedintele Norvegiei (care este regat) şi apartenenţa acestei ţări la UE.

AFACERI CU PARCĂRI
Numele Elenei Udrea este asociat, via Dorin Cocoş, şi de afacerile cu parcări în Bucureşti. În vara trecută, ea a explicat că adversarii săi politici au continuat să pună activitatea Dalli în seama sa, deşi contractul există din 1995, de când era studentă. Mai mult, spunea Udrea, soţul său a vândut acţiunile pe care le deţinea încă din iunie 2004. “Acum nu pot decât să mă bucur că nu mai există, deoarece mi-ar fi creat o problemă în plus, nemeritat, în campania electorală care urmează”, declara Elena Udrea citată de Mediafax. În declaraţia de interese depusă la 16 decembrie la Camera Deputaţilor, Udrea scrie că este asociat, deţinând 50% din acţiuni, la firma Dalli International SRL. De altfel, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, fostul coleg de partid al Elenei Udrea, deputatul Sorin Paveliu, susţinea că averea blondei de la PD-L ar trebui luată la bani mărunţi de Agenţia Naţională de Integritate. “În declaraţia depusă la dosarul candidaturii, doamna avocat susţine că una din sursele sale de venit este celebra firmă Dalli Internaţional (…)”, declara Paveliu, amintind declaraţia prin care Udrea susţinea că soţul său a vândut acţiunile pe care le deţinea încă din iunie 2004. Mai mult, Paveliu afirma că “amănuntul” potrivit căruia Elena Udrea deţine 50% din acţiunile firmei Dalli Internaţional nu a apărut în declaraţia de avere şi interese de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, dată de aceasta la încetarea funcţiei de consilier al preşedintelui Băsescu. Luni, 5 ianuarie, în declaraţia de interese depusă la Guvern în calitate de ministru, Elena Udrea a ţinut să menţioneze chiar în formularul cu pricina că Dalli Internaţional “este altă societate decât Dalli Exim care administrează parcările din Bucureşti”. Atât, acolo, şi nimic mai mult.

DE LA DEPUTAT LA MINISTRU
La alegerile parlamentare uninominale din 30 noiembrie 2008, Elena Udrea a candidat în colegiul uninominal 25 Bucureşti pentru Camera Deputaţilor. A obţinut 43,43 % din voturi, dar a câştigat mandatul de deputat după redistribuire. A fost deputat doar trei zile pentru că la 22 decembrie a fost învestită ministru al Turismului. În campania electorală pentru aceste alegeri, Elena Udrea a fost protagonista unui alt scandal. Bunica lui R., un băieţel autist din Capitală, i-a cerut ajutor Elenei Udrea pentru nepoţelul ei, înmânându-i un dosar cu problemele copilului. Candidata PD-L i-a dat asigurări că se va rezolva, dar peste câteva zile însă, mama lui R. avea să primească un telefon: “Doamnă, v-am găsit pozele copilului dumneavoastră pe nisip, lângă o bancă”. Dosarul despre care bunica credea că o va impresiona pe doamna Udrea zăcea aruncat pe pământ. Când la următoarea întâlnire candidata PD-L i-a spus că se va rezolva, bunica lui R i-a amintit că dosarul l-a găsit aruncat în parc. «I-am făcut fotografii, ştiu despre ce este vorba», a fost reacţia Elenei Udrea, reprodusă de bunică. Cu toate acestea, Elena Udrea a negat că ar fi făcut aşa ceva, aruncând vina pe familia băieţelului care ar fi susţinut acest lucru nemulţumită că nu i-a oferit suficienţi bani.

Două etaje la Palatul Victoria pentru ea
La data de 31 decembrie 2008, tuturor angajaţilor guvernului de la etajele 2 şi 3 ale Palatului Victoria li s-a comunicat că trebuie să plece din birouri; fără hârtii, fără acte, fără nimic, doar să iasă. Marea grabă, pentru care aceştia au fost evacuaţi de urgenţă, era generată de dorinţă de a-i face minister Elenei Udrea. Printre victimele “curăţeniei” de urgenţă s-au numărat demisionarul Alfred Bulai, aflat legal încă în funcţia de şef al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), Ioan Mircea Plângu, interimar la conducerea cancelariei premierului, şi secretarul de stat de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) Victor Giosan. Vizaţi au fost nu doar secretarii de stat şi consilierii încă în funcţie, ci şi funcţionarii guvernamentali din aparatul de lucru, culmea fiind atinsă de evacuarea silită a Cancelariei premierului. Surse din Palatul Victoria au declarat pentru Jurnalul Naţional că Emil Boc a chemat la el angajaţi ai compartimentului administrativ al SGG şi le-a scris, personal, pe un bileţel încăperile care trebuie eliberate urgent. Jenaţi, dar operativi, aceştia au fost nevoiţi – cu motivarea că “e ordin de la Boc” – să-şi scoată în regim de urgenţă colegii afară. Interesant este că, deocamdată, evacuaţilor în regim de urgenţă nu li s-au oferit spaţii necesare desfăşurării activităţii guvernamentale. Aceştia s-au înghesuit care pe unde a putut fiecare, aşteptând resemnaţi marea epurare de iarnă.

*Jurnalul

Băncile scumpesc creditul, acum în numele transparenţei

Ordonanţa de guvern privind protecţia clienţilor bancari duce la majorarea costurilor la creditele pentru populaţie.

Alpha Bank şi, mai recent, UniCredit Ţiriac au decis să modifice formula de calcul al dobânzii variabile conform cu ultimele prevederi ale legii. Deşi actul normativ ar fi trebuit să fie construit pentru a aduce avantaje clientului bancar în primă fază, rezultatul este exact opusul. Acest lucru se întâmplă, printre altele, şi din cauza faptului că băncile includ acum în dobânda variabilă tot riscul de ţară şi toate costurile cu rezerva minimă obligatorie (ambele la niveluri extrem de ridicate).

Astfel, în cazul creditului pentru locuinţă în lei oferit de UniCredit Ţiriac, de exemplu, dobânda creşte de la un maxim de 17,45% pe an la 24,33% pe an.

n cazul Alpha Bank, observăm o majorare de dobândă la nivelul împrumuturilor pentru locuinţă oferite în euro. Dobânda creşte de la 8,4 la aproximativ 9% pe an. În cazul creditului de locuinţă în euro oferit de UniCredit Ţiriac, dobânda creşte de la un maxim de 12,12% la 13,42%. Majorări semnificative găsim la Alpha Bank în cazul creditelor de nevoi personale, unde dobânda creşte cu până la două procente.

Cele două bănci se aliniază normelor elaborate de protecţia consumatorilor potrivit directivei europene privind creditul de consum. Astfel, formula de calcul al dobânzii variabile este modificată pentru a fi explicată pe larg potenţialilor clienţi. Formularea ,,dobânda poate fi modificată în funcţie de condiţiile pieţei” va dispărea practic din contracte. Asta nu înseamnă însă că noile formule sunt şi uşor de înţeles pentru public. Astfel, în cazul UniCredit Ţiriac, dobânda variabilă are următoarea formulă: „D = EURIBOR/ROBOR/ LIBOR 6 Luni + CDS medie pe ultimele 3 Luni + efectul MRR corelat + Marja băncii”.

Adică la dobânda medie la euro, lei sau la dolari se adaugă un anumit procent care rezultă din costurile rezervei minime impuse de BNR (efectul MRR), costul anual pe care trebuie să-l plătească un investitor pentru a se asigura împotriva riscului de ţară (CDS) şi o marjă a băncii. Cum BNR nu intenţionează să scadă rezervele minime la valută, iar riscul de ţară este din ce în ce mai mare, ne putem aştepta la alte scumpiri.

În cazul Alpha Bank, lucrurile stau ceva mai simplu. Pentru creditul ipotecar în lei, rata dobânzii ajunge la 17,5%, fiind formată din dobânda de referinţă a BNR la care se adaugă o marjă fixă de 7,25%. În cazul creditului ipotecar în euro, rata dobânzii ajunge la 9%, fiind formată din cotaţia EURIBOR la 6 luni plus marja de 5,5%. Şi în cazul creditelor de consum, garantate sau negarantate, banca ia în calculul ratei dobânzii aceiaşi parametri: rata dobânzii de referinţă BNR pentru împrumuturile în lei şi cotaţiile EURIBOR pentru împrumuturile în moneda europeană. UniCredit Ţiriac oferă şi un exemplu de calcul pentru un credit imobiliar acordat în noile condiţii. Din acest exemplu reiese clar că grosul dobânzii este format din riscul de ţară şi din costurile cu rezerva. Astfel, cele două adunate 9,16% dintr-un total de 13,42% cât este dobânda la creditul de locuinţă oferit în euro. Pentru un credit de 50.000 de euro acordat pe o perioadă de 30 de ani, dobânda anuală efectivă este de 14,88%.

Ce ieftinesc pe-o parte, umflă dublu în alta

După ce a ieftinit cu tam-tam creditele pentru locuinţă în lei, făcând din această acţiune un exemplu de moralitate, Banca Românească a decis să-şi recupereze paguba şi să majoreze pe furiş costurile creditelor de nevoi personale în lei. Banca a indexat cu aproape 3% la dobânda pentru împrumuturile de nevoi în lei, ducând costurile totale ale creditului la aproximativ 30% pe an. Doar dobânda este de 21,53%. Banca a decis la finele anului trecut să renunţe şi la creditele de nevoi personale în euro pe perioadă nedeterminată.

BNR: Dobânda şi rezervele stau pe loc

BNR a decis ieri să menţină dobânda cheie la 10,25% pe an, în conformitate cu aşteptările analiştilor, şi să lase rezervele minime obligatorii la nivelul actual, de 18% pentru pasivele în lei şi de 40% pentru cele în valută. Analiştii băncilor anticipau o nouă relaxare a politicii monetare prin reducerea în continuare a rezervelor minime obligatorii la lei, pentru stimularea creditării, relaxare ce nu s-a produs. BNR a menţionat că va continua să gestioneze „adecvat“ lichiditatea din sistemul bancar prin „utilizarea activă a operaţiunilor de piaţă monetară“.

„Consiliul de Administraţie (CA) al BNR reiterează faptul că BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară, în contextul unui mix echilibrat de politici macroeconomice“, se arată în comunicatul băncii centrale

*cotidianul

BNR menţine dobânda cheie la 10,25%

Banca Naţională a României a decis astăzi să menţină dobânda de politică monetară la 10,25% pe an şi să păstreze rezervele minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei, la 18%, şi la valută, la 40%.Reprezentanţii băncilor comerciale se aşteaptau ca BNR să menţină sau chiar să reducă dobânda de referinţă.

Bancherii vorbeau şi de o reducere a rezervelor minime obligatorii în lei, ca un semnal din partea Băncii Centrale pentru deblocarea crizei creditelor.

Sursa: NewsIn