Arhivă pentru 17 ianuarie 2009

17
ian.
09

Guvernul prevede deficit bugetar de 2% din PIB, creştere economică de 2,5%

Construcţia bugetului pe 2009 se va face în principiu pe baza unei creşteri economice de 2,5% în acest an, faţă de 7,8% în 2008, şi ia în calcul un deficit bugetar în jur de 2% din produsul intern brut (PIB), a declarat vineri premierul Emil Boc.

boctv1Emil Boc a realizat o radiografie a anului 2008 din punctul de vedere al bugetului de stat, subliniind că Guvernul trecut a cheltuit cu 6,7 miliarde de lei mai mult decât a încasat, astfel încât deficitul bugetar a ajuns la 5,2%.

Guvernul trecut a cheltuit cu 6,7 miliarde de euro mai mult decât a încasat. Cheltuielile bugetare suplimentare nu au fost canalizate spre investiţii, ci spre cheltuieli de personal şi de bunuri şi servicii”, a explicat Emil Boc. El a adăugat că există „restanţe majore la facturi neîncasate”, numai la nivel guvernamental suma ridicându-se de 1,1 miliarde de euro.

Atragerea de fonduri europene de către Guvernul Tăriceanu nu s-a ridicat la nivelul propus în proiectul de buget pentru anul trecut, a mai spus Boc.

În 2009, obiectivul Guvernului este asigurarea stabilităţii ţării în perioda de criză, a precizat Boc.

Ministrul Finanţelor Gheorghe Pogea a afirmat că venituri publice au fost supraestimate în bugetul pe 2008. Supraestimate au fost şi fondurile externe nerambursabile şi taxa pe valoare adăugată, a explicat Pogea.

Bugetul pe 2008 aprobat de Parlament prevedea iniţial un deficit bugetar de 2,7% din PIB, după standardele româneşti (circa 3,2% calculat conform standardului european ESA95). Analiştii avertizau, la acea dată, că veniturile bugetare sunt mult supraevealuate, în condiţiile în care în 2006 încasările echivalau cu doar 31% din PIB, iar în 2007 au urcat uşor la circa 32% din PIB.

După mai multe rectificări succesive, Guvernul Tăriceanu a revizuit ţinta de deficit bugetar pentru 2008 la 2,3% din PIB şi a coborât estimările de încasări la buget ca pondere în PIB. De altfel, estimarea pentru produsul intern brut s-a modificat pe parcursul anului, fiind revizuită în creştere de la 442,8 miliarde lei în toamna lui 2007 – la o creştere economică de 6,5% – până la 505 miliarde lei în prezent.

Sursa: Realitatea

17
ian.
09

Blestemul mistreţilor/Vânătoarea de la Balc începe cu o aterizare ratată

Un avion aparţinând omului de afaceri Ion Ţiriac a ieşit de pe pista din Oradea, iar aeronava s-a oprit într-un dâmb de pământ. O aeronavă cu invitaţii omului de afaceri Ion Ţiriac pentru partida de vânătoare de la Balc a ratat ieri aterizarea la Oradea.

Avionul Gulfstream G200 a rupt gardul care delimita zona aeroportului

gulfstream-g200



La bordul avionului se aflau Ion Ion Ţiriac, fiul lui Ion Ţiriac, şi Elan Schwarzenberg, fostul soţ al Mihaelei Rădulescu. Ajuns din Bucureşti la Oradea cu o întârziere de 35 de minute, avionul de tip Gulfstream G200, proprietatea lui Ion Ţiriac, a ieşit mai bine de 200 de metri de pe pistă cu trenul de aterizare rupt.

Din fericire, niciunul din cei zece pasageri nu a fost rănit. „Aeronava care a avea la bord zece oameni, plus doi membri ai echipajului a ieşit de pe pista de aterizare şi, după 250 de metri, s-a oprit dincolo de zona de siguranţă a aeroportului trecând prin gardul ce delimitează aeroportul.
Imediat după debarcarea pasagerilor, am trecut la securizarea avionului”
, spune Gheorghe Pasc, directorul Aeroportului Oradea. În opinia sa, aeroportul îndeplinea toate condiţiile impuse pentru operare, iar reprezentanţii aeroportului au comunicat din timp condiţiile meteo.

Cu toate că ningea încă de dimineaţă şi era ceaţă, erau întrunite condiţiile de operare pe aeroport, drept dovadă stau celelalte zboruri operate azi (ieri – n.r.) de pe Aeroportul Oradea”, a mai spus Gheorghe Pasc.

Cauzele care au dus la accident sunt analizate de o comisie din cadrul Ministerului Transporturilor. De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Ţîrle, a atras atenţia încă din vară că pe Aeroportul Oradea se poate produce oricând un accident.

La scurt timp după aterizarea nereuşită a primului avion ce i-a adus la Oradea pe invitaţii la partida de vânătoare de la Balc organizată de magnatul Ion Ţiriac, pe aeroportul orădean ar mai fi trebuit să aterizeze o aeronavă, însă, din cauza faptului că pista a fost închisă, aterizarea s-a făcut la Cluj.

În acest avion se afla şi Ion Ţiriac. El a fost întâmpinat la aeroport de fostul şef al PSD Cluj, Ioan Rus, partener de afaceri al lui Ion Ţiriac.

schita-iesire

Alte patru aeronave au aterizat pe Aeroportul din Arad, invitaţii fiind aşteptaţi de fiul lui Ion Ţiriac, ajuns de la Oradea la Arad cu o limuzină.

La partida de vânătoarea este aşteptat şi fostul tenismen Boris Becker.

Vânătoarea anuală de la Balc

Domeniul de vânătoare din zona Balc (Bihor) a fost înfiinţat în secolul 18, pe vremea împărătesei Maria Tereza.
În anii comunismului, el a fost frecventat de Nicolae Ceauşescu şi de invitaţii lui. Comuna Balc a devenit cu adevărat celebră în momentul în care tradiţia a fost preluată de Ion Ţiriac.

Acum şapte ani, Ministerul Agriculturii a organizat o licitaţie pentru concesionarea fondului de vânătoare, iar domeniul de peste 11.000 de hectare a fost câştigat până în anul 2015 de Ion Ţiriac, în schimbul unei taxe anuale de 90.000 de lei. Zona centrală, de 1.400 de hectare, este îngrădită.

Ţiriac jr, în aeronava „groazei”

tiriac-jrAvionul implicat în incident era pilotat de Cătălin Milea. Înainte de a lucra la Ţiriac Air, Milea a fost mai mulţi ani pilot la Tarom. Printre cei zece pasageri se aflau şi fiul lui Ion Ţiriac, Ion Ion Ţiriac (foto), precum şi omul de afaceri Elan Schwarzenberg. ”Toţi suntem bine, toată lumea e OK.

Avionul din păcate este avariat, pilotul ne-a salvat vieţile. Măiestria pilotului a diminuat consecinţele accidentului prin aceea că avionul nu a intrat cu botul în şanţ, comandantul reuşind să aşeze aeronava ”, a declarat imediat după accident Elan Schwarzenberg.

Avion de 21 milioane de euro

interiorAvionul Gulfstream G200 Galaxy costă aproximativ 21, 5 milioane de euro şi uneori este pilotat chiar de omul de afaceri Ion Ţiriac. Avionul este unul luxos, de tip business, şi are zece locuri. Dotat cu un motor Pratt & Whitney PW 306A, aeronava dezvoltă o viteză de 850 km/oră şi atinge o altitudine maximă de 13.000 metri.

Potrivit http://www.tiriacair.ro, preţurile orientative ale unei curse dus-întors de 24 ore, cu plecarea din Bucureşti cu destinaţia: Budapesta – 11.250 de euro, Chişinău – 6.000 de euro, Milano – 21.000 de euro, Paris – 29.250 de euro, Dubai- 38.250 de euro.

Acuzaţi de masacru

Ca şi pe timpul lui Ceauşescu, mistreţii de la Balc sunt îngrădiţi şi îngrăşaţi cu porumb pentru a fi, ulterior, răpuşi de gloanţe.

Licitaţia câştigată de Ţiriac a fost urmată şi de o contestaţie, dar asociaţia de vânătoare controlată de Ion Ţiriac, AV Wild Boar, a rămas în posesia domeniului.

Începând din anul 2005, fostul tenismen a investit la Balc peste un milion de euro şi a organizat patru partide de vânătoare. La ediţia inaugurală din 2005, cel mai bun vânător a fost declarat Adrian Năstase, cu 24 de mistreţi ucişi.

Acum un an, la ultima acţiune, Ion Ţiriac a avut circa 20 de invitaţi, care au ajuns la Oradea cu cinci avioane private, iar de acolo până la Balc s-au deplasat cu maşini de teren.

Printre participanţi s-au aflat Klaus Mangold – preşedintele firmei Daimler Chrysler, Wolfgang Porsche – moştenitorul companiei auto cu acelaşi nume, şi prinţul Dimitrie Sturdza, descendentul vechii familii de boieri români.

Invitaţii de lux au fost ajutaţi de 200 de săteni din Bihor, angajaţi pentru a hăitui animalele şi pentru a proteja VIP-urile. În două zile au fost ucişi aproape 200 de mistreţi.

Toate partidele de vânătoare organizate de Ţiriac au fost urmate de protestele asociaţiilor ecologiste, care au susţinut că la Balc se organizează de fapt un masacru.

*adevarul

17
ian.
09

Eliminarea pensiilor speciale rămâne principala armă anticriză a Guvernului Boc

O lege unică a pensionării, majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie şi susţinerea şomerilor sunt câteva dintre măsurile anticriză convenite de Ministerul Muncii cu sindicatele şi patronatele.

Sindicatele, patronatele şi reprezentanţii Ministerului Muncii s-au întâlnit în două zile consecutive pentru a discuta pe tema măsurilor anticriză în domeniul salariilor. Joi seară s-a ajuns la un acord în privinţa pensiilor şi a asigurărilor sociale. Forma finală a pachetului de măsuri va trebui să fie gata pe 22 ianuarie. Printre propunerile partenerilor sociali care au fost agreate şi de reprezentanţii ministerului se numără majorarea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie, aşa cum prevedea legea şi o lege unică a pensionării. Legat de acest ultim punct, Bogdan Iuliu Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat că reprezentanţii ministerului au fost de acord cu eliminarea pensiilor speciale, astfel ca pensia să fie calculată la fel pentru toţi contribuabilii.

Au fost şi ei de acord cu eliminarea inechităţilor din sistem. S-a vorbit şi de susţinerea şomerilor, care să primească o indemnizaţie mărită de şomaj de 75% din venitul salarial, stabilit la contribuţia medie reaşezată pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.” Propunerile, deşi agreate de toată lumea, au de trecut un mare hop: “Toate vor trebui să treacă pe la Ministerul de Finanţe, ca să vadă dacă sunt bani. Dacă ar fi să se adune toate cererile partenerilor sociali, ar fi nevoie de trei bugete, nu unul”, a explicat Hossu.

În urma întâlnirii de vineri seară, reprezentanţii Ministerului Muncii, care au participat la comisia pentru planul social anticriză, au acceptat majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie, cu plata retroactivă de la 1 ianuarie 2009 până în momentul când se va plăti efectiv la această valoare. De asemenea, s-au aprobat şi măsuri de sprijinire a celor care urmează să fie disponibilizaţi: creşterea îndemnizaţiei de şomaj la 75% din ultimele trei salarii, dar fără a depăşi salariul mediu pe economie, iar plata acestui ajutor să se prelungească până la 12 luni.

Reprezentanţii ministerului, între care şi Marian Sârbu, ministrul Muncii, nu au aprobat introducerea pensiei minime sociale, promisă de guvernanţi în campania electorală la valoarea de 350 de lei.
În ceea ce priveşte salarizarea angajaţilor din sistemul bugetar, s-a stabilit că, în 2009, majorarea salariilor din acest domeniu se va face diferenţiat, cei care au mai puţin vor primi mai mult, dar va fi doar proporţional cu inflaţia. Reprezentanţii ministerului au estimat că această creştere nu va depăşi 10% şi va fi făcută cel mai probabil în două etape. Acesta propuneri vor fi înaintate Ministerului de Finanţe, care va decide marţi câţi bani va aloca efectiv pentru bugetari.

Printre măsurile propuse de partenerii sociali în domeniul menţinerii/creării de locuri de muncă se numără şi oferirea de bani (1.000-1.500 de euro), o singură dată, la acceptarea, timp de un an, a unui loc de muncă aflat la peste 300 km de casă, sau abonament gratuit de transport pentru cei care lucrează la o distanţă de 20-150 km, în 2009. În plus, se doreşte prelungirea valabilităţii autorizaţiei de muncă pentru străini la trei ani, scutiri de taxe şi impozite pentru angajatori, stimul financiar acordat programelor de reconversie profesională, modificarea Codului muncii, dar şi activarea legii maistrului. În plan social se propune ca primarii să îi îndrume pe românii apţi de muncă ce primesc ajutoare sociale către locurile de muncă neocupate, iar aceste ajutoare să fie condiţionate de “realizarea anumitor activităţi de interes public”.

Pe partea de măsuri care vizează salarizarea, partenerii sociali cer adoptarea legii unice a salarizării bugetarilor şi desfiinţarea legilor speciale care creează discriminări între diferitele categorii socio-profesionale, dar şi “diminuarea la maximum a tuturor formelor de plată discreţionare existente în domeniul bugetar”, plus reintroducerea coşului minim de consum. În plus, se doreşte creşterea salariului minim garantat, astfel încât să se respecte angajamentul potrivit căruia acesta ar trebui să ajungă, până în 2014, la jumătate din salariul mediu pe economie. Partenerii sociali au mai cerut şi reducerea cu 50% a personalului din instituţiile bugetare, dar şi în agenţiile “autofinanţate” care au legătură cu bugetul statului.


*cotidianul

17
ian.
09

Ordonanţa mamelor, blocată tehnic

Părinţii care beneficiază de o indemnizaţie mărită de creştere a copilului vor primi în continuare 600 de lei, întrucât acum se primesc dosarele cu documentele fiscale şi se efectuează recalcularea indemnizaţiei. Diferenţa de bani va fi plătită retroactiv.

Ministerul Muncii a decis că “persoanele beneficiare ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului vor primi, până la recalcularea dreptului, suma de 600 de lei, iar după recalculare vor primi indemnizaţia rezultată prin aplicarea procentului de 85% asupra mediei veniturilor realizate în ultimele 12 luni înainte de naşterea copilului, inclusiv sumele restante reprezentând diferenţele de calcul începând cu luna ianuarie 2009”. Precizarea, făcută de Mariana Nedelcu, noul secretar de stat care coordonează Departamentul Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse, vine după ce mai mulţi părinţi s-au plâns de faptul că plata drepturilor mărite întârzie. Oficialul a anunţat că va face controale la agenţiile pentru prestaţiile sociale şi la autorităţile locale pentru a verifica “eficienţa organizării acţiunilor şi activităţilor de preluare a dosarelor de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi de stabilire a drepturilor”.

Nedelcu a explicat că, în luna ianuarie 2009, au loc două activităţi în acelaşi timp.

Pe de o parte, se face “plata drepturilor aferente lunii decembrie 2008 şi respectiv a drepturilor stabilite anterior datei de 31 decembrie 2008, aceasta însemnând indemnizaţia pentru creşterea copilului în valoare de 600 de lei”. Paralel are loc şi “primirea de la beneficiari a documentelor pentru recalcularea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului sau, după caz, de la primărie pentru stabilirea de noi drepturi”. Însă a asigurat părinţii că nu vor rămâne fără resurse financiare în această perioadă.

Părinţii care sunt deja în plată trebuie să depună la agenţia teritorială pentru prestaţii sociale o cerere scrisă de recalculare şi adeverinţa privind veniturile profesionale realizate în ultimele 12 luni înainte de naşterea copilului, eliberată de instituţia care deţine evidenţa acestora. Documentele menţionate se pot transmite şi prin poştă, cu confirmare de primire. Ei pot depune actele până la 30 iunie 2009, pentru evitarea aglomeraţiei la ghişeele de primire a documentelor, potrivit Ministerului Muncii. Iar de la 1 februarie 2009, bucureştenii aflaţi deja în plată vor putea depune documentele menţionate mai sus şi la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului ale sectoarelor în care beneficiarii îşi au domiciliul, conform unui protocol care se va încheia între aceste instituţii.

În cazul celor care solicită pentru prima dată indemnizaţia de creştere a copilului, documentele necesare sunt cererea formular tipizat, copia actului de identitate al persoanei îndreptăţite care solicită dreptul, copia certificatului de naştere al copilului/copiilor pentru care se solicită dreptul, copia altor acte doveditoare care atestă filiaţia copilului şi situaţia juridică a acestuia şi adeverinţa privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, respectiv cele 12 luni anterioare naşterii copilului, precum şi veniturile profesionale realizate în ultimele 12 luni înainte de naşterea copilului, eliberată de instituţia care deţine evidenţa acestora. Acestea se depun la primăria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul persoana solicitantă.

Ministerul a mai clarificat şi problema veniturilor profesionale care se iau în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, adică “veniturile din salarii, din activităţi independente şi din activităţi agricole aşa cum sunt acestea definite de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi reprezintă valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzător fiecărei categorii de venit”. Iar pentru perioadele asimilate, “vor fi luate în calcul veniturile aferente acestora, respectiv indemnizaţia de şomaj, indemnizaţia aferentă concediilor medicale”.


*cotidianul

17
ian.
09

Clientela PNL îşi primeşte banii de la stat

Guvernul Boc plăteşte toate angajamentele lui Tăriceanu faţă de clienţii statului. Datoriile făcute în contul anului trecut nu vor fi analizate pentru a fi selectate plăţile.


Prioritatea de început de an a Guvernului Boc este de a plăti datoriile de peste două miliarde euro pe care le are statul faţă de agenţii economici. Fără nici o analiză a modului în care au fost angajaţi banii de vechiul Executiv, actualul Guvern a decis să achite toţi banii prin care PNL şi-a servit clientela politică în cursul anului trecut.

“Nu este posibil ca statul să blocheze activitatea economică pentru că statul nu plăteşte datoriile pe care le are faţă de agenţii economici. În următoarea perioadă va fi eşalonată plata facturilor”, a spus ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

El a explicat că la finalul acestei luni, după 25 ianuarie, vor fi plătite 600 milioane euro, apoi în luna februarie alte 1,5 miliarde euro, iar restul de 900 milioane euro vor ajunge la societăţile comerciale în luna martie.

Pogea nu a precizat dacă în aceste sume sunt incluse şi datoriile către firme precum Bechtel faţă de care statul are de achitat sume importante şi care pentru moment au fost blocate. “Orice sumă încasată suplimentar la buget va fi îndreptată către plata acestor datorii. Am rugat colegii de Guvern ca în această perioadă să reducă toate cheltuielie, singurele permise fiind cele pentru salarii, pensii, alocaţii, ajutoare de încălzire”, a specificat Pogea.

Guvernul va finaliza bugetul pe acest an abia la sfârşitul acestei luni. Construcţia bugetului se face în principiu pe baza unei creşteri economice de 2,5% în acest an, faţă de 7,8% în 2008, şi ia în calcul un deficit bugetar în jur de 2% din produsul intern brut (PIB), a precizat premierul Emil Boc.

Printre priorităţile enumerate de Boc pentru acest an se numără crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea IMM-urilor, creşterea investiţiilor publice în infrastructură, atragerea de fonduri structurale şi protejarea categoriilor sociale defavorizate. “Sub aceste coordonate generale vom elabora bugetul şi vom pleca de la estimarea unui deficit bugetar în jur de 2% şi a unei creşteri economice de 2,5% în 2009”, a spus Boc.

Veniturile publice nu vor depăşi 32,1% din produsul intern brut în 2009, estimat la 579 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de anul anterior, în condiţiile în care încasările la buget s-au plasat anul trecut la 30,9% din PIB, cu 5,1 puncte procentuale sub estimări, a precizat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. El a precizat că numărul şomerilor din România va creşte în 2009 la 505.000, faţă de 403.400 persoane fără loc de muncă anul trecut. Inflaţia medie anul acesta va fi de 5%, iar câştigul salarial mediu brut va fi de 1.693 lei.

În privinţa majorărilor salariale, Pogea a spus că vor fi cuprinse în bugetul pe anul 2009 dacă, în urma acordării lor, cheltuielile bugetare estimate nu vor depăşi 34,1% din produsul intern brut. “În acest cadru, deci de cheltuieli de 34,1% (din PIB), vom încerca să stabilim aceste priorităţi şi, dacă încap le vom trece, dacă nu încap vă spun de acum că nu vor fi trecute. Dacă veniturile publice sunt de 32,1% (din PIB), şi le ştim cert, şi admitem un deficit de 2% (din PIB), cheltuielile totale care pot fi realizate în România în 2009 sunt de 34,1% (din PIB). În acest context, trebuie să intre cheltuielile pentru investiţii şi de personal”, a declarat Pogea.

Premierul Emil Boc a precizat că vremurile sunt dificile, dar situaţia se datorează şi fostului Guvern care a făcut două greşeli majore, e de o parte a estimat greşit veniturile bugetare şi pe de altă parte cheltuit prea mult. “Având în vedre că anul trecut s-a înregistrat o creştere economică de 7,7%, iar deficitul bugetar a ajuns la 5,2%, înseamnă că Guvernul trecut a cheltuit cu 6,7 miliarde euro mai mult decât a încasat. Veniturile suplimentare la buget nu au fost canalizate către investiţii, ci către cheltuieli de personal şi pentru bunuri şi servicii. De exemplu, în 2008 cheltuielile de personal au fost cu 35% mai mari decât în 2007, iar cele pentru bunuri şi servicii cu 36% mai mari decât în anul 2007”, a spus Boc.

Premierul a acuzat vechiul Guvern că nu a reuşit să acceseze fondurile europene în condiţiile în care ţara noastră avea foarte mare nevoie de aceşti bani. “Şi-au propus să acceseze 2,8 miliarde euro şi au reuşit să cheltuiască doar 0,68 miliarde euro, mai puţin cu 2,1 miliarde euro decât era prevăzut în bugetul pe 2008”, a arătat Boc.

La rândul său, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea a arătat că veniturile publice au fost realizate în proporţie de 30,9% din produsul intern brut în 2008, reprezentând o nerealizare de 7 miliarde euro (5,1 procente), iar acestea nu au fost colectate corespunzător nici în primele nouă luni, înainte de declanşarea crizei în România.

Veniturile publice au fost supraestimate anul trecut, la 36% din PIB, iar potrivit estimărilor noastre, realizarea lor a fost de 30,9% din PIB, cu 5,1 procente mai puţin, respectiv cu 7 miliarde euro în minus”, a spus vineri Gheorghe Pogea. El a explicat că supraestimarea veniturilor s-a făcut în principal pe trei zone: fonduri externe nerambursabile, colectarea TVA şi venituri nefiscale “Pe fonduri externe nerambursabile, România nu a absorbit niciun euro în 2007 şi îşi propunea să absoarbă 10,6 miliarde lei în 2008. Realizarea arată că s-au absorbit 2,8 miliarde lei„, a precizat Pogea.

Pe lângă fondurile europene nerambursabile neaccesate, el a vorbit despre încasările din TVA, care au fost prevăzute la 47 miliarde lei şi au fost realizate doar 40,8 miliarde lei, adică mai puţin cu 1,67 miliarde euro, ceea ce echivalează cu 1,2% din PIB. În plus, veniturile nefiscale au fost prevăzute în bugetul pe 2008 la 17,3 miliarde lei şi realizate doar 10,9 miliarde lei.

În total au fost neralizate 4,75 miliarde euro faţă de ce era prevăzut în buget”, a spus Pogea. El a criticat opiniile apărute în presă, exprimate de reprezentanţi ai fostei guvernări, potrivit cărora nerealizarea veniturilor anul trecut a fost provocată de declanşarea crizei. “Vreau să spun că veniturile nu s-au realizat nici în primele nouă luni, iar criza a început să se manifeste în România în trimestrul al patrulea”, a completat Pogea.


*cotidianul

17
ian.
09

Românii, campioni mondiali în 2008 la cumpărături din hipermarketuri

* România ocupă locul întâi în topul creşterilor grupului Carrefour la nivel mondial, fiind urmată de Argentina şi de Indonezia

* În plină criză, comercianţii au avut vânzări de sute de milioane de euro

În plină criză financiară, marii comercianţi anunţă creşteri semnificative ale vânzărilor. Este şi cazul subsidiarei din România a grupului francez Carrefour, dar şi a retailerului belgian Delhaize, care deţine reţeaua de supermarketuri Mega Image şi La Fourmi. Grupul francez Auchan, precum şi reţeaua de hipermarketuri Real – divizie a grupului german Metro – vor comunica cifrele abia în luna martie.

carrefourCarrefour a înregistrat în 2008 un salt al vânzărilor de 37,4%, ceea ce înseamnă că, anul trecut, românii au făcut cumpărături în valoare de 1,19 miliarde de euro, potrivit Mediafax. Cu un an înainte, cifra a fost mai mică, de 866 milioane de euro. Între timp, însă, Carrefour şi-a continuat procesul de expansiune, ceea ce explică şi creşterea. „În 2008, în pofida unui climat (economic, n.r.) ostil, Carrefour a raportat un avans al vânzărilor solid, mai ales pe pieţele emergente”, a declarat Lars Olofsson, directorul general al grupului francez. În termeni comparabili, vânzările grupului în România au urcat cu 6,5%, în timp ce la un curs de schimb constant avansul a fost de 51,8%. Cursul de schimb a avut un efect negativ, reducând creşterea vânzărilor cu 14,4%. Dacă se ţine cont de cifra calculată la un curs de schimb constant, România ocupă locul întâi în topul creşterilor grupului la nivel mondial, urmată de Argentina, unde grupul şi-a sporit vânzările cu 39,1%. Pe locul trei se află Indonezia, cu 32,1%.

Cât despre Delhaize, cifra vânzărilor pentru România a fost anunţată cumulat cu cea din Indonezia. Vânzările au urcat astfel cu 21,8% anul trecut, la 201,6 milioane euro, faţă de 165,5 milioane euro în 2007, datorită extinderii rapide a reţelei de magazine, prin creştere organică şi achiziţia reţelei La Fourmi, se arată într-un comunicat. Variaţiile de curs de schimb valutar au afectat puternic rezultatul raportat de Delhaize. Astfel, la rate de schimb identice, vânzările din România şi Indonezia ar fi urcat cu 36% anul trecut. Impactul variaţiilor de curs de schimb valutar se traduce printr-o scădere de 5,2 puncte procentuale a ritmului de creştere. Astfel, în condiţii comparabile, vânzările companiei au urcat cu 5,6% în 2008.

Vânzări bune pe timp de criză

În ultimele trei luni ale anului, când creditarea se înăsprea în România iar concedierile începeau să producă primele victime, retailerii au fost printre puţinii cărora afacerile le-au mers din plin. Carrefour a raportat pe piaţa românească vânzări de 370 de milioane de euro, în creştere cu 29% faţă de 287 milioane de euro în perioada similară a anului anterior. Avansul în termeni comparabili a fost de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2008, iar la un curs valutar constant vânzările au urcat cu 42,8%. Influenţa cursului de schimb a fost negativă, reducând creşterea vânzărilor cu 13,8%.

În cazul Delhaize, vânzările din România şi Indonezia au crescut cu 25,5% în trimestrul al patrulea, de la 45,2 milioane euro la 56,8 milioane euro.

*gandul

17
ian.
09

MOTIVAREA DECIZIEI CCR/Curtea îi sugerează lui Boc calea de urmat

Ordonanţa care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României (CCR), încalcă Legea fundamentală sub mai multe aspecte, arată instanţa în motivarea deciziei. Curtea Constituţională a României sugerează Guvernului ce ar putea să facă în continuare. În noua lege, obligativitatea restituirii soldelor compensatorii ar putea dispărea.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului, Curtea constată că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu contravine dispoziţiilor constituţionale sub mai multe aspecte. Unele din acestea pun în discuţie constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ, în timp ce altele se referă la conţinutul reglementării în sine, dar acestea nu au mai fost luate în seamă.

CONSTITUŢIONALITATE EXTRINSECĂ, DELOC!
Curtea a analizat mai întâi dacă ordonanţa respectă condiţiile de constituţionalitate extrinsecă puse în discuţie de Avocatul Poporului, respectiv dacă afectează drepturi fundamentale, contravenind, în consecinţă, art. 115 alin. (6) din Constituţie. CCR a constatat că interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţia României, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală. Or, potrivit Constituţiei, aceste drepturi nu pot fi restrânse ori extinse pe calea ordonanţei de urgenţă, astfel că OUG 230/2008 încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie. Acesta este motivul pentru care ordonanţa a fost declarată neconstituţională. Stabilind această cauză de neconstituţionalitate, CCR a constatat că nu mai este cazul să examineze şi celelalte încălcări invocate de Avocatul Poporului.

SUGESTII PENTRU GUVERN
Curtea mai arată în motivare că, prin constatarea neconstituţionalităţii OUG 230/2008, „Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă”.

CE ÎNŢELEGEM?
Analizând motivarea Curţii, înţeleg că, prin urmare, Guvernul Boc poate merge pe ideea interzicerii cumulului pensiei cu salariul de la stat, promovată printr-o lege – aşa după cum premierul Boc a şi anunţat joi seară. Numai că această lege trebuie să respecte toate principiile constituţionale, printre care Curtea le-a numit în mod special pe cele ale nediscriminării şi neretroactivităţii. Or, în opinia mea, aplicarea cel puţin a principiului neretroactivităţii echivalează cu faptul că, prin noua lege, nu mai pot fi ceruţi înapoi banii obţinuţi ca „solde compensatorii” de unii dintre pensionarii de lux pe care i-a vizat iniţial Guvernul atunci când a promovat ordonanţa buclucaşă.

*jurnalul

17
ian.
09

SALARII LA ANTICORUPŢIE/Lefurile procurorilor DNA, între 5.660 şi 12.508 lei

Scandalul pensiilor de nababi şi al lefurilor de lux încasate de la stat a determinat procurorii anticorupţie să-şi facă publice salariile. N-au nici un pensionar angajat, Morar ia mai puţin ca adjuncţii lui şi toţi trei sunt întrecuţi la salariul lunar net de şeful Secţiei militare din DNA, Romeo Bălan.

Daniel Morar, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), are un salariu net de aproximativ 8.000 de lei, în timp ce lefurile subordonaţilor săi variază între 5.660 şi 12.508 lei, în aceste sume fiind incluse deja sporurile. Informaţiile au fost făcute publice ieri de Biroul de presă al DNA, după ce în cadrul unei emisiuni televizate s-a spus că salariile lunare ale procurorilor DNA ar atinge suma de 20.000 de lei.

Astfel, potrivit DNA, procurorii civili au salarii nete „cuprinse între 5.660 de lei şi 9.396 de lei, fiind identice cu cele ale procurorilor civili din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ)”. Salariul net al procurorilor militari din DNA „variază între 8.946 de lei şi 12.508 lei, diferenţa rezultând din drepturile militare încasate. Menţionăm că aceste salarii nu depăşesc salariile procurorilor militari din cadrul PICCJ„, se arată în comunicatul DNA. Magistraţii din cadrul DNA nu încasează sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50 % din salariu.

MORAR, ÎNTRECUT DE ADJUNCŢI LA „SALAR”
Comunicatul DNA cuprinde şi o listă cu salariile nete ale procurorilor DNA primite în luna decembrie 2008: Daniel Marius Morar, procuror-şef al DNA – 8.045 de lei, Ion Dumitru, consilier – 8.299 de lei, Elena Cherciu, procuror-şef secţie – 8.980 de lei, Dănuţ Volintiru, procuror-şef birou teritorial – 6.716 de lei, Vasile Speriusi, procuror-şef serviciu teritorial – 7.734 de lei,

Carmen Argentina Gâlcă, procuror-şef adjunct al DNA – 9.396 de lei, Ioan Mircea Zărie, fost procuror-şef adjunct al DNA – 9.396 de lei, Romeo Bălan, fost procuror militar şef de secţie – 12.508 de lei, Vasile Doană, procuror militar şef serviciu – 9.673 de lei. După cum se poate observa, Daniel Morar este întrecut la salariul lunar de cei doi adjuncţi ai instituţiei, Carmen Gâlcă şi Mircea Zărie, cu 1.351 de lei. „Diferenţa vine din sporuri, unii au vechimea mai mare, alţii au şi sporul de doctorat”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan. Dintre procurorii militari, salariul cel mai mare îl are şeful Secţiei militare de combatere a corupţiei, Romeo Bălan, care-i întrece de fapt pe toţi. Totodată, DNA precizează că în cadrul instituţiei nu se află nici un magistrat care să încaseze şi pensie, şi salariu.

*jurnalul

17
ian.
09

PRODUCŢIE REDUSĂ DE MAŞINI / Anul falimentelor auto

Viitorul constructorilor auto este nesigur, deoarece vânzările de autoturisme pe plan european au scăzut anul trecut cu 20%, iar anul acesta, potrivit estimărilor, scăderea va fi tot de 20%.

Uniunea Europeană avertizează că unele companii europene din industria auto nu vor supravieţui anului critic 2009. „Unele companii europene din sectorul auto nu vor supravieţui unui an 2009 brutal„, a declarat Guenter Verheugen, Comisarul european pentru Industrie. Măsurile luate de aceştia la finalul anului trecut s-au dovedit a fi insuficiente, în condiţiile în care piaţa auto continuă să scadă. Criza creditelor şi situaţia economiei mondiale au determinat consumatorii să nu mai facă achiziţii costisitoare. „Perspectiva asupra industriei este cel puţin brutală. Vânzările auto au scăzut dramatic, mai ales în ultimul trimestru din 2008, când acestea s-au redus cu peste 20%, şi aşteptăm o altă scădere, cu 20%, în 2009, ce va afecta milioane de angajaţi din industrie”, a declarat Verheugen.

MINIME
Vânzările pe piaţa europeană au coborât cu 17,8% în decembrie, un maximum al ultimilor 15 ani, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a anunţat ieri că va contribui la finanţarea producătorilor europeni de automobile, în condiţiile în care sectorul operaţiunilor de creditare ale băncilor comerciale este în continuare blocat. Decizia a fost luată în urma dezbaterilor din cadrul reuniunii de ieri de la Bruxelles a miniştrilor din cele 27 de state ale UE. Aceştia au analizat situaţia de criză din sectorul auto şi au căutat să găsească soluţii pentru depăşirea acesteia. Producătorii auto vor fi nevoiţi să închidă mai multe unităţi, să reducă drastic producţia şi numărul de angajaţi, să reducă preţul de vânzare al autoturismelor sau să mute producţia unde mâna de lucru este mai ieftină.

Unii dintre aceştia vor fi nevoiţi să ceară ajutor din partea statului sau să apeleze la credite bancare.

„Nu există garanţii că toţi marii producători auto europeni pot supravieţui crizei„, a declarat Verheugen. Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a declarat că va acorda ajutoare substanţiale industriei auto. Miguel Sebastian Gascon, ministrul spaniol al Industriei, a sugerat că o posibilă soluţie a deblocării pieţei auto ar fi acordarea unor prime de casare, asemănătoare celei de la noi din ţară. În Franţa, constructorii auto beneficiază deja de mai multe măsuri de sprijin din partea guvernului, printr-un program constând în prime pentru cei care casează un autovehicul vechi înainte de a achiziţiona o maşină nouă. Executivul francez a oferit garanţii de un miliard de euro pentru diviziile financiare ale Peugeot, Citroen şi Renault. Constructorul nipon Toyota a decis să reducă producţia fabricilor din SUA, întrucât vânzările pe această piaţă s-au prăbuşit la minimul ultimilor 27 de ani, iar stocurile sunt suficiente pentru a acoperi cererea în următoarele 80-90 de zile, dublu, comparativ cu anul precedent. De asemenea, a anunţat că va opri activitatea în toate uzinele din Japonia timp de 11 zile în lunile februarie şi martie.

Honda este nevoită să reducă producţia cu 56.000 de unităţi, iar Nissan mută producţia unui model din clasa subcompactă din Japonia în Tailanda, pentru a beneficia de costuri de fabricare mai mici cu 30%. În Marea Britanie, producătorul de automobile de lux Jaguar Land Rover a cerut ajutor din partea guvernului, pentru a face faţă situaţiei de pe piaţă. Miguel Sebastian Gascon, ministrul spaniol al Industriei, a sugerat ca o posibilă soluţie a deblocării pieţei auto acordarea unei prime de casare, asemănătoare celei de la noi din ţară.

*jurnalul




Blog Stats

  • 329.839 hits
ianuarie 2009
L M M J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Sevastiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului Rusaliile Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte