Eliminarea pensiilor speciale rămâne principala armă anticriză a Guvernului Boc

O lege unică a pensionării, majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie şi susţinerea şomerilor sunt câteva dintre măsurile anticriză convenite de Ministerul Muncii cu sindicatele şi patronatele.

Sindicatele, patronatele şi reprezentanţii Ministerului Muncii s-au întâlnit în două zile consecutive pentru a discuta pe tema măsurilor anticriză în domeniul salariilor. Joi seară s-a ajuns la un acord în privinţa pensiilor şi a asigurărilor sociale. Forma finală a pachetului de măsuri va trebui să fie gata pe 22 ianuarie. Printre propunerile partenerilor sociali care au fost agreate şi de reprezentanţii ministerului se numără majorarea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie, aşa cum prevedea legea şi o lege unică a pensionării. Legat de acest ultim punct, Bogdan Iuliu Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat că reprezentanţii ministerului au fost de acord cu eliminarea pensiilor speciale, astfel ca pensia să fie calculată la fel pentru toţi contribuabilii.

“Au fost şi ei de acord cu eliminarea inechităţilor din sistem. S-a vorbit şi de susţinerea şomerilor, care să primească o indemnizaţie mărită de şomaj de 75% din venitul salarial, stabilit la contribuţia medie reaşezată pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.” Propunerile, deşi agreate de toată lumea, au de trecut un mare hop: “Toate vor trebui să treacă pe la Ministerul de Finanţe, ca să vadă dacă sunt bani. Dacă ar fi să se adune toate cererile partenerilor sociali, ar fi nevoie de trei bugete, nu unul”, a explicat Hossu.

În urma întâlnirii de vineri seară, reprezentanţii Ministerului Muncii, care au participat la comisia pentru planul social anticriză, au acceptat majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie, cu plata retroactivă de la 1 ianuarie 2009 până în momentul când se va plăti efectiv la această valoare. De asemenea, s-au aprobat şi măsuri de sprijinire a celor care urmează să fie disponibilizaţi: creşterea îndemnizaţiei de şomaj la 75% din ultimele trei salarii, dar fără a depăşi salariul mediu pe economie, iar plata acestui ajutor să se prelungească până la 12 luni.

Reprezentanţii ministerului, între care şi Marian Sârbu, ministrul Muncii, nu au aprobat introducerea pensiei minime sociale, promisă de guvernanţi în campania electorală la valoarea de 350 de lei.
În ceea ce priveşte salarizarea angajaţilor din sistemul bugetar, s-a stabilit că, în 2009, majorarea salariilor din acest domeniu se va face diferenţiat, cei care au mai puţin vor primi mai mult, dar va fi doar proporţional cu inflaţia. Reprezentanţii ministerului au estimat că această creştere nu va depăşi 10% şi va fi făcută cel mai probabil în două etape. Acesta propuneri vor fi înaintate Ministerului de Finanţe, care va decide marţi câţi bani va aloca efectiv pentru bugetari.

Printre măsurile propuse de partenerii sociali în domeniul menţinerii/creării de locuri de muncă se numără şi oferirea de bani (1.000-1.500 de euro), o singură dată, la acceptarea, timp de un an, a unui loc de muncă aflat la peste 300 km de casă, sau abonament gratuit de transport pentru cei care lucrează la o distanţă de 20-150 km, în 2009. În plus, se doreşte prelungirea valabilităţii autorizaţiei de muncă pentru străini la trei ani, scutiri de taxe şi impozite pentru angajatori, stimul financiar acordat programelor de reconversie profesională, modificarea Codului muncii, dar şi activarea legii maistrului. În plan social se propune ca primarii să îi îndrume pe românii apţi de muncă ce primesc ajutoare sociale către locurile de muncă neocupate, iar aceste ajutoare să fie condiţionate de “realizarea anumitor activităţi de interes public”.

Pe partea de măsuri care vizează salarizarea, partenerii sociali cer adoptarea legii unice a salarizării bugetarilor şi desfiinţarea legilor speciale care creează discriminări între diferitele categorii socio-profesionale, dar şi “diminuarea la maximum a tuturor formelor de plată discreţionare existente în domeniul bugetar”, plus reintroducerea coşului minim de consum. În plus, se doreşte creşterea salariului minim garantat, astfel încât să se respecte angajamentul potrivit căruia acesta ar trebui să ajungă, până în 2014, la jumătate din salariul mediu pe economie. Partenerii sociali au mai cerut şi reducerea cu 50% a personalului din instituţiile bugetare, dar şi în agenţiile “autofinanţate” care au legătură cu bugetul statului.

*cotidianul