Arhivă pentru 28 ianuarie 2009

28
ian.
09

Coşul lunar de supravieţuire: 2.000 de lei

Costul real al supravieţuirii familiei statistice de 2,804 persoane, calculat de Jurnalul Naţional, atinge şi depăşeşte suma de 2.000 de RON. De cinci ani de zile, autorităţile române au renunţat însă să mai ţină seama de preţul coşului minim lunar de consum, atunci când ne calculează salariul minim pe economie, venitul şi pensia – minime garantate. Or, traiul lunar ne costă de câteva ori mai mult decât aceste venituri. Numai cheltuiala cu „mâncarea după gramaj de subnutriţi” face familia „doi şi un pic” să scoată din buzunar sume care variază între 480 şi 750 de lei, la nivelul acestei luni.

Ştim că salariul minim brut pe economie este de 600 de lei pe lună, că venitul minim garantat a fost şi el mărit la 108 lei/lună, iar pensia minimă garantată despre care se discută acum în proiectul de buget este de 350 de lei pe lună. Ştim că avem probleme cu economia, mai ales în contextul crizei mondiale, dar şi cu bugetul de stat. Mai ştim că, nu doar de când cu criza, trăiesc la limita subzistenţei foarte mulţi oameni, mai ales dintre cei care fie nu au venituri ori le au foarte mici. Jurnalul Naţional şi-a propus să afle cât costă coşul minim de consum lunar, acest CMCL care exprimă limita inferioară a necesarului traiului lunar al unei familii de 2,804 persoane, respectând cantităţile şi produsele înscrise în CMCL-ul aprobat în 2000. În acel an „costul supravieţuirii” era de 313,65 RON. Calculul nostru – am folosit din mai multe zone, preţurile la alimente găsite ca cele mai mici şi am respectat cantităţile prevăzute în CMCL-ul din anul 2000, cantităţi pe care le puteţi afla mai jos – arată că valoarea în jurul căreia „se învârte” costul coşului minim de consum lunar este de 2.000 de lei. Din care numai valoarea cantităţilor infime de alimente la care ar trebui să avem „dreptul puterii de cumpărare” variază între 480 şi 750 de lei, la nivelul acestei luni (incluzând aici 80 lei/lună cu titlu de „cheltuieli alte produse alimentare”). Şi asta, reţineţi, numai pentru ca familia „doi-aproape-trei” să-şi asigure limita inferioară a necesarului alimentar lunar.

A FOST ODATĂ…UN CMCL
Acum câţiva ani autorităţile calculau salariul minim pe economie ţinând cont de un coş minim de consum lunar. După o metodologie aprobată de Comisia Naţională de Indexare (CNI), care a funcţionat ca organ consultativ pe lângă Guvernul României, s-a reuşit să se adopte structura, componentele şi valoarea coşului minim de consum lunar (CMCL), raportat la preţurile lunii octombrie 2000 prin OUG 217/2000, aprobată apoi prin Legea 554/2001. Coşul minim de consum lunar pentru „familia 2,804 persoane” cuprindea cheltuielile cu circa 3,08 kg de făină, 5,8 kg de mălai, 31,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelărie şi panificaţie, 0,7 kg de paste făinoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg fasole boabe, 13,1 kg cartofi, 1,6 kg de morcovi, pătrunjel şi păstârnac, 2,5 kg ceapă uscată, 3,8 kg varză murată şi murături, 0,8 kg bulion, 0,6 kg conserve de legume, 3 kg mere, 0,5 kg citrice, 0,7 kg conserve din fructe, aceeaşi cantitate de carne de bovină, 2,5 kg carne de porc, 2,8 kg carne de pasăre, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne, 0,8 kg de peşte proaspăt şi congelat, 14,8 litri lapte proaspăt, 0,7 litri de lapte bătut, 1,1 kg de telemea de vacă, 0,7 kg telemea de oaie, 0,9 kg brânză proaspătă şi smântână, 42 de ouă, 2,8 litri ulei comestibil, 0,7 kg de untură, 0,561 kg margarină, 2,8 kg zahăr, 0,1 kg ciocolată şi bomboane şi 2,3 litri de băuturi nealcoolice. Coşul minim mai conţinea cheltuieli cu alte produse alimentare, dar şi cu produse nealimentare – confecţii, tricotaje, încălţăminte, cărţi şi rechizite şcolare, medicamente, articole de igienă şi altele – şi servicii – apă, canal, salubritate, energie electrică (84,10 kwh), energie termică (0,86 Gcal), gaze (29,16 metri cubi), abonament radio-tv, telefon (50 impulsuri), transport public (42 călătorii), servicii medicale, impozite şi taxe şi altele. Valoarea CMCL era actualizată trimestrial de Institutul Naţional de Statistică, valorile fiind aprobate prin hotărâre de Guvern. Ultima hotărâre s-a dat în 2003, pentru coşul din trimestrul II al anului respectiv. Mai apoi coşul nu s-a mai publicat. De altfel, în 2004 aprobarea CMCL a fost eliminată prin lege, nemaiconstituind fundament pentru calcularea salariului minim pe economie. Din păcate.

PIAŢA OBOR RĂMĂNE O PIAŢĂ PENTRU OAMENI SĂRACI
La tarabele de fructe şi legume din Piaţa Obor vânzătorii zâmbesc a pagubă când îi întrebi dacă scumpesc… „Mai degrabă tăiem din preţ, că nu mai cumpără lumea”, spun ei. Iuliana Radu, producător de mere din zona Voineştiului spune că vânzările merg foarte prost. „Am şi ieftinit cu 50 de bani, însă nu prea vindem”, spune ea. „Eu vând mălaiul cu doi lei de mult timp. Nu cresc preţul, că nu se caută”, îmi spune trist Ion Voicu un agricultor în vârstă din Bolintin. Peste drum, la o altă tarabă, Elena Toader din Băleni, Dâmboviţa, vinde morcovi, păstârnac, ceapă şi zarzavaturi. „Acum un an vindeam mai scump„, se plânge ea. „Ce să scumpesc, că nu mai are lumea bani. Pensionarii ce mai vin pe la piaţa asta. Obor a rămas piaţa oamenilor săraci„, îi ţine isonul şi Geta Tiuca, venită tocmai de lângă Adjud să-şi vândă fasolea boabe în Capitală. Coşul în această piaţă variază între 400 şi 450 lei, iar în Piaţa Sudului, costul minim lunar pentru alimente se ridică la 484,98 lei.

CARREFOUR, PROMOŢII DE DOUĂ ZILE
Dacă vă faceţi cumpărăturile în magazinul Carrefour din Piaţa Unirii, luna aceasta va trebui să plătiţi aproximativ 463,59 de lei pentru coşul dumneavostră de cumpărături. Potrivit calculelor efectuate de Jurnalul Naţional, o persoană care achiziţionează din Carrefour cantităţi-minime pentru produsele specificate în „coşul minim de consum lunar” va trebui să scoată din buzunar puţin peste 4,6 milioane de lei vechi. Unul dintre motivele pentru care un coş de alimente costă atât de mult în magazinul din zona Unirii este şi politica de preţuri folosită de reprezentanţii magazinului. „Preţurile la alimentele de bază (orez, zahăr, ulei, făină de grâu sau mălai) au crescut din luna octombrie 2008 cu până la 30%. În plus, aşa-zisele promoţii de o săptămână din Carrefour nu durează mai mult de două zile”, ne-a declarat un angajat de la acest Carrefour, sub protecţia anonimatului.. Scumpirile nu au fost observate numai de angajaţi, ci şi de clienţi, mai cu seamă de cei fideli. „Am cumpărat într-o zi un pachet de unt cu 4,26 lei, iar a doua zi când m-am întors să mai cumpăr unul pentru sora mea, am plătit cu 1 leu mai mult. Preţurile au crescut enorm”, ne-a declarat o clientă Carrefour.
Întrebare: Credeţi că autorităţile ar trebui să reintroducă valoarea CMCL în calculul salariului minim pe economie şi a venitului şi pensiei minim garantate?


Energia: 300,37 lei
Ţinând cont de preţurile cele mai mici la alimente pe care le-am găsit în Pieţe şi în hipermarketuri şi de cantităţile minime estimate de autorităţi în 2000 pentru consumul lunar al unei familii medii de 2,804 persoane, Jurnalul Naţional a calculat cât dă românul pe lună din buzunar pe mâncarea de supravieţuire (vezi tabelul alăturat). Numai energia electrică, cea termică şi gazele naturale costă 300,37 lei, la cantităţile minime stabilite în coşul din 2000. Astfel, dacă energia termică are un preţ de 119 lei/Gcal, valoare facturată populaţiei în Bucureşti, familia de 2,804 persoane dă 102,34 lei lunar pentru 0,86 Gcal. În cazul energiei electrice, preţul actual este 0,3125 lei/kWh la abonament cu contract social. Deci cei 84,10 kWh consumaţi lunar de gospodăria „doi şi un pic” costă 26,28 lei. Iar pentru gazele naturale – 5,89 de lei/metrul cub – familia plăteşte 171,75 lei pentru 29,16 metri.


04_05

Limita de subzistenţă la Iaşi costă peste 2.100 lei
Care sunt cheltuielile minime lunare ale unei gospodării formate din 2,804 persoane respectând lista din coşul minim de consum lunar aşa cum este prevăzută în vechea lege? În Iaşi, o asemenea familie cheltuieşte pentru minima subzistenţă peste 2.100 RON.
Coşul calculat pentru un consum minim lunar conţine: făină – 2,8 lei/kg – 8,6 lei /lună; mălai – 2,5 lei/kg – 14,72 lei/lună; pâine – 1,4 lei ptr 400 g, deci 3,5 lei/kg – 111,881 lei/lună; produse din pâine – 5 lei/kg – 2,5 lei/lună; paste – 5 lei/kg – 3,5 lei/lună; orez – 7 lei/kg – 9,814 lei/lună; fasole – 7 lei/kg – 14,721 lei/ lună; cartofi – 1,5 lei/kg – 19,768/lună; morcovi – 3,5 lei /kg – 5,887 lei/lună; ceapă – 1,5 lei/kg – 3,786 lei/lună; murături – 5 lei/kg – 15,42 lei/lună; bulion – 4 lei/400g, deci 10 lei/kg – 8,41 lei/lună; mere – 3 lei/kg – 9,252 lei/lună; citrice, fructe meridionale – 4 lei/kg – 2,244 lei/lună; conserve din fructe – 12,5 lei/kg – 8,7625 lei/lună; carne de vită – 25 lei/kg – 17,525 lei/lună; carne de porc – 25 lei/kg – 63,1 lei/lună; carne de pasăre – 13 lei/kg – 36,452 lei/lună; carne de oaie – 15 lei/kg – 6,315 lei/lună; preparate din carne – 30 de lei/kg – 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat – 12 lei/kg – 10,1 lei/lună; lapte – 4 lei/l – 59,44 lei/lună; iaurt – 10 lei/l – 7 lei/lună; telemea vaci – 16 lei/kg – 17,95 lei/lună; telemea oi – 18 lei/kg – 12,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână – 10 lei/kg – 9,81 lei/lună; ouă – 50 de bani/bucata – 21 lei/lună; untură – 8 lei/kg – 5,6 lei/lună; ulei – 65, lei/jumătate litru – 13 lei/litru – 36,92 lei/lună; margarină – 6 lei/kg – 3,366 lei/lună; zahăr – 3,5 lei/kg – 9,814 lei/lună; ciocolată – 39 lei/kg – 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice – 2,5 lei/litru – 5,957 lei/lună. Pentru alte produse alimentare se cheltuiesc în medie 80 de lei/lună, astfel că ajungem la un cost total al alimentelor de 752,152 lei lunar.

ALTE CHELTUIELI
Estimând un cost al produselor nealimentare de 420 de lei pe lună (tricotaje, confecţii, încălţăminte, medicamente, rechizite şcolare, produse de igienă) şi 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse”, ajungem la suma de 1.372,152 lei. Adăugăm cheltuielile lunare reale cu facturile: apă/canal/salubritate – 50 lei/lună; energie electrică – 36,16 lei/lună; energie termică (la două camere) – 250 lei/lună; gaze – 30 lei/lună; abonament radio-tv – 40 lei/lună; telefon – 40 lei/lună; transport – 52,5 lei/lună; servicii medicale – 30 lei/lună; impozite şi taxe – 140 lei/lună, altele – 100 lei/lună. Total cheltuieli lunare: 2.140,812 lei.
Cristine C. Popa


De ce nu ne ajung banii?
Valoarea coşului zilnic depăşeşte cu mult salariul minim brut pe economie, de 600 de lei pe lună, venitul minim garantat, de 108 lei pe lună, şi pensia minimă garantată, de 350 de lei pe lună, care se discută acum în proiectul de buget.
Toate aceste venituri ale românilor au crescut de la 1 ianuarie sau vor creşte după stabilirea bugetului pe 2009, dar valoarea lor nu le asigură românilor nici măcar strictul necesar pentru un trai decent. A crescut de la 1 ianuarie salariul minim brut pe ţară, de la 540 de lei la 600 lei pe lună.
După stabilirea bugetului, e posibil să crească şi punctul de pensie, care a rămas la valoarea de 697,5 lei în prima lună a acestui an, deşi se anunţase o creştere a sa până la 45% din salariul mediu brut pe economie stabilit pentru anul 2009. Ca urmare a creşterii salariului minim, se majorează – cel puţin teoretic – şi salariul minim brut lunar al angajaţilor cu studii liceale, la 720 de lei, iar salariul minim al angajaţilor cu studii superioare creşte la 1.200 de lei, angajatorii fiind obligaţi să respecte grilele pentru studii (liceale sau superioare) doar dacă postul pe care îl ocupă posesorul de diplomă impune condiţia studiilor.

AJUTOARE MAI MARI
Tot de la începutul anului au fost majorate şi sumele care reprezintă ajutoare sociale. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1664 de la 10 decembrie 2008, privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat şi al alocaţiei pentru copiii nou-născuţi, s-a majorat nivelul lunar al venitului minim garantat (ajutor social) prevăzut de Legea nr. 416/2001, începând cu ianuarie 2009. O persoană singură primeşte 108 lei pe lună, faţă de 96 de lei, cât primea până acum. Familiile formate din două persoane beneficiază de un ajutor de 196 de lei, faţă de cel anterior, de 173 de lei, familiile cu trei persoane primesc 272 de lei, faţă de 241 de lei, familiile cu patru persoane primesc 339 de lei, faţă de 300 de lei, cele cu cinci persoane primesc 402 lei, faţă de 356 de lei, iar pentru fiecare membru al familiilor cu mai mult de cinci persoane se mai adaugă câte 27 de lei, faţă de 24, cât primeau până la actuala majorare.
De ajutor social beneficiază, în conformitate cu prevederile Legii 416/2001, familiile şi persoanele singure ale căror venituri se situează sub nivelul lunar al venitului minim garantat stabilit prin Hotărâre de Guvern. Deşi efortul bugetar pentru acordarea acestor ajutoare este mare, mai ales în această perioadă de criză, sumele sunt mult mai mici decât cheltuielile lunare ale românilor.

PENSIA MINIMĂ
După stabilirea bugetului este posibil să avem o nouă formă de ajutor bănesc din partea statului, acordat pensionarilor: pensia minimă de 350 de lei pe lună. „Această măsură este inclusă în programul de guvernare. Eu văd posibilă introducerea acestei măsuri chiar din 2009. Este în favoarea pensionarilor cu venituri foarte mici şi nu presupune un efort foarte mare, fiind vorba despre o diferenţă până la suma de 350 de lei. Sunt 1.900.000 de pensionari în această situaţie în toată ţara”, spune ministrul Muncii, Marian Sârbu. Nici unul dintre aceste venituri „minime” pe care statul le asigură prin lege, fie că este vorba despre salarii, pensii sau ajutoare băneşti din partea statului, nu poate asigura ceea ce numim „coşul zilnic” al românului.
Diana Caloianu

Preţul la raft, informaţie „clasificată”
La Economatul din Cartierul Rahova n-ai voie să-ţi notezi preţurile afişate la raft, zice şefa de acolo, dar aceasta n-a putut să ne arate o lege care să interzică acest lucru. Cu alte cuvinte informaţia asta e „clasificată”, având acces la ea întru ţinere de minte doar cumpărătorul, şi acela numai pe bază de bon. Cu alte cuvinte ai nevoie de „certificat de cumpărător”, poate după modelul celui ORNISS. Deranjul notării acestor preţuri în agendă a fost atât de mare la Economatul lui Vanghelie încât bodyguarzii s-au trezit imediat că trebuie să „atingă” jurnalistul şi să-l scoată pe uşă afară, bineînţeles după ce „doamna directoare” şi-a spus cuvântul: nu avem voie. Cum totuşi reuşisem să notez câteva „scoruri”, domnii de la Economat vroiau să-mi ia şi notiţele, chit că n-au nici o lege care să le dea acest drept.

MAI SCUMP LA ECONOMAT
Nu putem deci să vă spunem valoarea coşului alimentar de la Economatul creat iniţial tocmai pentru cei cu venituri reduse, dar vă putem oferi preţurile câtorva produse alimentare din acest coş, astfel încât să vă puteţi face o idee. Aşadar, comparând preţurile la margarina Delma, cutia de 500 de grame, practicate de hipermarketul REAL şi de Economatul din Rahova, constatăm că la unitatea „pentru săraci” aceasta costă mai mult cu 0,35 lei. Cartofii costă 1,49 la hipermarket şi 1,89 la economat. Portocalele costă la Real de la 2,39 la 4,59 lei per kilogram, în timp ce la Economat preţul este de 5, 25 lei/kg. Zahărul, un alt aliment de bază, costă de la 2,99 la 3,09 lei/kg la hipermarketul respectiv în timp ce la Economat costă de la 3,15 la 3,87 lei/kg, în funcţie de marcă. Ceapa este mai ieftină tot la hipermarket, 1,29 lei/kg, faţă de 1,57 lei/kg la unitatea din Rahova. Economatul stă însă mai bine la telemeaua de vacă, având preţuri mai mici (12,49 şi 13,88 faţă de 16,49 la Real), dar şi la orez unde preţurile variază între 5,15 şi 6,8 în timp ce la hipermarket pornesc abia de la 6,99 lei/kg. Preţurile expuse la raft erau „strict confidenţiale” şi la Mega Image-ul situat în apropiere de Piaţa Victoriei, dacă e să dăm crezare spuselor şefei respectivului magazin. Şi aici şefa de magazin a dispus înlăturarea noastră din incinta magazinului. Motivele reale ale acestei măsuri ne sunt necunoscute, având în vedere faptul că, potrivit legii, aceste date sunt publice şi pot fi publicate.

tabel2

*jurnalul


28
ian.
09

Moartea subită a societăţii civile

România pare o ţară în totalitate pe ducă. La 20 de ani de la Revoluţie, parcă nici nu mai avem reacţii la nedreptate, la abuz, la încălcarea dreptului la viaţa privată, la intimitate. Cel mai amar e că vocala societate civilă de la televizor, ce are în fişa declarată a postului contracararea oricăror măsuri menite a suprima drepturile individului, e moartă; cu mici, foarte mici, dar notabile excepţii.

În cazul Legii 298/2008, privind stocarea pe şase luni a datelor despre convorbirile telefonice, SMS-uri şi e-mail-uri, doar trei ONG-uri au reacţionat vehement, denunţând încălcarea Convenţiei drepturilor omului. Trist este că multe dintre tăcutele fundaţii – ce se ocupă de regulă cu făcutul şi desfăcutul guvernelor – strigă-n gura mare după celebrul 2% din impozitul pe venitul global. Şi n-am auzit să refuze donaţiile de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această lege, dar care poate-şi pun speranţe că mai există cineva care să-i reprezinte. Şi asta pentru că abuzul, oricând posibil în lipsa unui control democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a sintagmei „securitate naţională”. Şi generează, de multe ori, teme false de dezbatere şi făcături pe care doar transparenţa şi comunicarea onestă le pot demonta.


Societatea civilă a murit pe altarul legii privind stocarea informaţiilor legate de comunicarea telefonică şi pe internet. Din lunga listă a organizaţiilor neguvernamentale din România, doar trei au reacţionat în momentul intrării în vigoare a Legii Big Brother. Restul au ignorat subiectul. Multe din aceste ONG-uri însă primesc sponsorizări, celebrul 2% din impozitul pe venitul global, şi de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această Lege.

Vocalele Apador-ch, Freedom House, GDS sau Societatea Academică Română, dornice să denunţe abuzurile în alte regimuri ale democraţiei româneşti, n-au suflat o vorbă despre această Lege. Grupul pentru Dialog Social, care la 4 iulie 2007 se oferea să colaboreze cu Guvernul pentru reducerea pensiilor foştilor securişti, nu a luat în nici un fel atitudine în legătură cu Legea 298/2008. De asemenea, ultimele comunicate ale Transparency International sunt din toamna lui 2008, deci nu există nici o poziţie oficială despre legea adoptată de Parlament. Ironic, Academia de Advocacy, partener al Coaliţiei pentru o Românie Curată, a organizat în 2006 o dezbatere despre libertatea individuală şi securitatea naţională: “Echilibrul între transparenţă şi secretizare”. Tema n-a mai părut interesantă acum pentru Academia de Advocacy, drept urmare nu există nici un comunicat al “academiei” în legătură cu Legea nr. 298/2008. La fel, Societatea Academică Română, condusă de Alina Mungiu Pippidi, preocupată până acum de nivelul democraţiei în România, a ignorat cu desăvârşire Legea Big Brother. Nu există nici o luare publică de poziţie din partea SAR în legătură cu actul normativ, pe site-ul său ultimul comunicat avertizând despre absenteismul la viitoarele alegeri europarlamentare. Lor li se adaugă APADOR-CH, care, de la anunţul din 9 ianuarie privind posibila asumare a răspunderii Guvernului pe proiectele Codului penal, Codului Civil, Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă, când a luat atitudine atrăgând atenţia că Parlamentul nu trebuie ocolit, nu a mai găsit nici un motiv să protesteze.

DAR 2% DIN IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL LE-AR PICA BINE
Lista ONG-urilor româneşti e lungă: Agenţia de Monitorizare a Presei, Alianţa Civică, Asociaţia Centrul pentru Politici Publice, Freedom House România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Societatea Pentru Justiţie (SoJust), Centrul pentru Jurnalism independent, Centrul pentru resurse juridice etc. Dintre acestea nici una nu a emis vreun punct de vedere în legătură cu legea respectivă, nici că-i bună, nici că-i rea, ci au băgat capul în nisip făcându-se că nu există. În schimb, multe dintre acestea se reped să cerşească 2% din impozitul pe venitul global pentru a-şi îndeplini menirea de “câine de pază al democraţiei”. Un exemplu este Societatea Academică Română condusă de Alina Mungiu Pippidi, pe al cărei site apare o fereastră în care scrie cu roşu “2% pentru SAR”.

PRODEMOCRAŢIA: “SE INSTAUREAZĂ DOMNIA FRICII”
În schimb, ProDemocraţia avertiza la 23 ianuarie, într-un comunicat postat pe site-ul său, “în privinţa derapajelor securitare şi a limitării libertăţilor cetăţeneşti”. Încet, dar sigur, “domnia legii” face loc “domniei fricii”. “Instrumentalizarea fricii prin măsuri legislative neinspirate sau proceduri care sfidează libertăţile cetăţeneşti, precum Legea stocării informaţiei sau urmărirea mai mult sau mai puţin legală a convorbirilor telefonice sau corespondenţei electronice, induce un sentiment profund de insatisfacţie civică precum şi serioase îndoieli privind transparenţa şi consistenţa democratică a instituţiilor politice româneşti”, se arată în comunicatul ProDemocraţia, care afirmă că nu atât legislaţia stocării informaţiilor privind convorbirile telefonice şi corespondenţa electronică îngrijorează, ci lipsa unor instrumente de control democratic. “Abuzul, oricând posibil în lipsa controlului democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a “securităţii naţionale”, mai afirmă ProDemocraţia.

ACTE SIMILARE CONTESTATE ÎN UE
La 21 ianuarie şi Liga Pro Europa reacţiona, printr-un comunicat postat pe site-ul propriu. “Liga Pro Europa consideră că Legea nr. 298/2008 violează drepturile fundamentale garantate de Constituţia României în Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale, articolele 26, 27 şi 28, referitoare la dreptul la protejarea vieţii intime şi la inviolabilitatea corespondenţei”, se arată în comunicatul ONG-ului, care mai precizează că legi similare din alte state UE precum Bulgaria şi Germania au fost declarate neconstituţionale de Curţile Constituţionale naţionale, iar CEDO a admis în mai multe cazuri plângeri individuale că legile respective violează prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

ŢARA LUI BIG BROTHER
Şi Centrul pentru Resurse Juridice avertizează că România devine o ţară a lui Big Brother. “Centrul de Resurse Juridice susţine că interceptarea comunicaţiilor nu trebuie să se facă pentru a avea indicii în legătură cu existenţa unei infracţiuni ci din contră, trebuie să existe indicii temeinice privitoare la această infracţiune, obţinute prin alte mijloace de probă, indicii care îmi justifică dreptul ca organ de anchetă să solicit judecătorului emiterea unui mandat de interceptare, respectiv restrângerea dreptului la viaţă privată”, se arată tot într-un comunicat.

“Comisia a stabilit că prezentul cadrul legislativ expune instituţiile statului unor vulnerabilităţi interne, existând pericolul de săvârşire a unor abuzuri împotriva statului de dreptdin raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea informaţiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor


O nouă amânare în cazul Patriciu
Judecătorii Curţii de Apel au amânat, pentru 3 februarie 2009, pronunţarea sentinţei în procesul dintre SRI şi Dinu Patriciu. Omul de afaceri a dat în judecată acest serviciu pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. În mai 2007, Tribunalul Bucureşti a stabilit că lui Dinu Patriciu i-a fost încălcat dreptul la viaţă initimă, prevăzut de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care a obligat SRI la plata de daune morale de 50.000 de lei. SRI a atacat cu apel considerând sentinţa Tribunalului Bucureşti “lipsită de temei legal şi cu aplicarea aparentă a legii”, deoarece instituţia nu a făcut decât să intercepteze convorbirile omului de afaceri în baza mandatelor emise de Parchetul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


SRI denunţă făcătura şi sesizează Parchetul
Adversar al interceptărilor ilegale şi al poliţiei politice, Jurnalul Naţional a publicat în ediţia din 22 ianuarie 2009 un articol însoţit de un formular atribuit SRI şi în care era prezentată o stenogramă a unei discuţii între Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc pe tema susţinerii lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei.

Această stenogramă a fost trimisă pe mail-urile mai multor ziare în perioada 10-11 iunie 2008. Prin prezentarea stenogramei se dorea susţinerea acuzaţiilor aduse public de preşedintele Traian Băsescu lui Sorin Oprescu, candidat independent la Primăria Capitalei. Şi anume că Oprescu era, de fapt, un candidat independent mascat susţinut de Ion Iliescu, o temă care a dominat de altfel finalul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2008. Jurnalul Naţional avertiza încă din titlul articolului – Totul pentru stoparea doctorului – Făcătură cu Iliescu, Oprescu şi Hrebenciuc – că este vorba despre un fals menit să-i pună beţe-n roate lui Sorin Oprescu.

Avertismentul Jurnalului Naţional, că documentul este fals, este confirmat de SRI, ca răspuns la solicitarea redacţiei noastre de a ne preciza dacă formularul prezentat este folosit de această instituţie în activitatea specifică şi dacă documentul în cauză are caracter secret. Mai mult, SRI precizează că a sesizat instituţiile abilitate pentru deţinerea fără drept de date clasificate ori răspândirea de informaţii false de natură a afecta Securitatea naţională.

“Formularul prezentat la 22 ianuarie 2009 în publicaţia dumneavoastră nu este utilizat de SRI în activitatea curentă. Elementele de conţinut ale documentului prezintă unele asemănări cu cele ale unor formulare tipizate care au fost utilizate în trecut de Serviciul Român de Informaţii, dar care sunt în prezent ieşite din uz. Formularele tipizate autentice, asemănătoare celui invocat, nu aveau un caracter clasificat intrinsec, acesta fiind atribuit după completare, în funcţie de conţinut şi parcurgerea procedurilor interne obligatorii de validare. Formularul prezentat în publicaţia dumneavoastră este un fals (contrafacere), deşi poartă antetul instituţiei noastre. Astfel de materiale, rezultate din diverse prelucrări sau prin tehnoredactări asemănătoare, au constituit obiectul mai multor prezentări în mass-media. Punctual, SRI, în urma verificărilor efectuate, a informat opinia publică asupra faptului că documentele în cauză nu aparţin instituţiei. Serviciul Român de Informaţii, în baza atribuţiilor de autoritate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, a efectuat în asemenea cazuri, fără excepţie, verificări interne şi evaluări juridice temeinice pentru clarificarea situaţiei, inclusiv prin sesizarea instituţiilor competente. Astfel, vă informăm că SRI a informat organele de aplicare a legii în situaţiile în care erau întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni, respectiv deţinerea fără drept de date clasificate ori răspândirea de informaţii false de natură a afecta Securitatea naţională”, se arată în răspunsul SRI transmis Jurnalului Naţional

*jurnalul

28
ian.
09

Alo? Ne asculta pe banii nostri!

Legea 298/2008 nu e doar abuziva, ci va avea si consecinte directe asupra noastra, a clientilor firmelor de telefonie mobila, care vom suporta, din propriul buzunar, costurile de implementare a sistemelor de stocare a datelor privind convorbirile, sms-urile si e-mailurile.
bw headphone at deskInvestitiile pe care operatorii din domeniul telecomunicatiilor si IT-ului le vor face pentru respectarea Legii 298/2008 privind stocarea datelor din retea sunt masive, ajungand la milioane de euro. Operatorii vor fi obligati sa investeasca masiv in securizarea depozitelor de date, achizitionarea de softuri specializate si in personal, iar aceste costuri se vor regasi in facturile platite de populatie.Trei milioane de euro. Potrivit Gardianul, atat a investit o companie care furnizeaza telefonie mobila si servicii de internet catre romani pentru a pune la punct depozitul de date impus operatorilor prin Legea 298/2008. „Un operator de telefonie mobila mi-a spus ca investitia intr-un «data ware house» l-a costat 3 milioane de euro. De altfel, operatorii sunt obligati sa cheltuiasca sume cuprinse intre cateva sute de mii si cateva milioane de euro, deoarece vorbim de softuri, servere, securizare„, a declarat, ieri, Liviu Nistoran, presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii (ANC).

Este foarte posibil ca toate costurile acestor investitii sa se regaseasca in tarifele platite de utilizatori. Astfel, la factura pentru servicii se adauga si cea de monitorizare, spun specialistii din domeniu.
„Costurile foarte mari vor pune o povara in plus pe companii, mai ales pe cele mici. Chiar daca investitiile sunt deductibile fiscal, costurile tot sunt suportate de operatori. In plus, daca nu ai profit, nu ai ce sa deduci”, a mai spus Liviu Nistoran. „Pretul investitiilor va fi absorbit in tarife”, considera si Radu Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC).

Ce parere aveti de aceasta lege? Asteptam parerile voastre pe forum!

Dispar retelele de cartier

Efectele legii se vor vedea rapid. Firmele care nu fac investitiile vor intra in ilegalitate si vor pierde avizul de functionare dat de reglementator”, a mai declarat pentru Gardianul Radu Petric, presedintele asociatiei cablistilor. Potrivit acestuia, legea a fost data fara sa se faca nici un fel de calcule in avans. „Din nou se iau masuri fara competenta. Trebuia sa se vada cati operatori rezista acestor investitii, impactul lor asupra firmelor si clientilor„, spune Petric. „Sunt 2.000 de companii mici in domeniul telecomunicatiilor, care sunt oricum «cenusaresele» sectorului, care platesc tarife de interconectare mari. Daca se adauga si investitia in «data ware house», se va duce profitul acestora”, confirma si Liviu Nistoran. Firmele de telecomunicatii mici sau de cartier vor fi foarte afectate, pe de o parte, deoarece nu au banii pentru investitie si risca sa intre in ilegalitate, iar pe de alta parte, sunt obligate sa-si onoreze contractele catre clienti.

Cine castiga? ‘Ochiul si timpanul’

Reprezentantii domeniului telecomunicatiilor recunosc ca in urma aplicarii acestei legi au de pierdut si companiile, si populatia. In schimb, vor beneficia serviciile secrete care lupta impotriva infractionalitatii, singurele care pot avea de castigat din accesul la bazele de date constituite. „Castiguri au insa si vanzatorii de sisteme electronice de monitorizare care sunt in Romania”, a precizat Liviu Nistoran, presedintele ANC.

Cum se aplica legea interceptarilor in masa

Softul necesar retinerii datelor personale in baza Legii 298 este aproape identic cu cel folosit la ascultarea telefoanelor. Potrivit Ziua, chiar daca, oficial, nimeni nu recunoaste, operatorii de telefonie mobila stiu cu exactitate cine ne suna, de pe ce numar si din ce loc, pe cine sunam si unde ne aflam in momentul cand dam telefon. Firmele de telefonie cunosc toate datele de identificare ale persoanei cu care vorbim la telefon, locul unde aceasta se afla cand a vorbit cu noi, ce model de telefon folosim, identitatea internationala de abonat mobil (IMSI) a apelantului si apelatului si identitatea internationala a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului si apelatului.

Singura problema pana la intrarea in vigoare a Legii 298 era aceea ca, operatorii de telefonie nu stocau informatiile respective decat pentru abonatii pentru care exista un mandat semnat de judecator care sa permita interceptare. Legea 298 va permite stocarea si indentificarea datelor personale si a locului de unde vorbim pentru absolut toti utilizatorii de telefonie. Chiar daca in Legea 298 se specifica faptul ca nu va face obiectul stocarii continutul convorbirilor sau al SMS-urilor, nimeni nu vorbeste nimic despre softul pe care operatorii de telefonie il folosesc sau il vor folosi pentru aceste operatiuni.

Cine este autoritatea care va controla din punct de vedere tehnic cum vor fi utilizate programele informatice pentru colectarea si stocarea datelor, in conditiile in care aceste softuri sunt aproape identice cu cele folosite pentru interceptari telefonice in baza unui mandat judecatoresc? Acesta este motivul pentru care, redactia ZIUA a depus o cerere la Avocatul Poporului pentru sesizarea Curtii Constitutionale. Speram ca prin acest demers civic sa reusim sa desfiintam aceasta lege profund nedemocratica, care ii pune pe cetatenii Romaniei sub lupa unei monitorizari permanente.

Va reamintim ca incepand cu 20 ianuarie 2008, s-a dat start la monitorizarea convorbirilor telefonice si a SMS-urilor, acestea urmand sa fie stocate timp de 6 luni de operatorii de telefonie fixa si mobila, potrivit Legii 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice, intrata in vigoare. Astfel, potrivit 9AM, toti operatorii de telefonie fixa si mobila, precum Romtelecom, RDS&RCS, UPC, Orange, Vodafone, Cosmote si Zapp, sunt obligati sa stocheze numarul de telefon al apelantului si al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locatia celui care este apelat, cand a fost facut apelul si cat dureaza convorbirea telefonica.

* 9am




Blog Stats

  • 329.839 hits
ianuarie 2009
L M M J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Sevastiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului Rusaliile Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte