Elena Basescu isi anunta candidatura pentru Parlamentul European

Fiica cea mica a presedintelui Traian Basescu, Elena, a confirmat, intr-o declaratie pentru Cotidianul, ca intentioneaza sa candideze la alegerile europarlamentare din vara acestui an, precizand ca asteapta si acceptul din partea PDL.
Elena Basescu s-a decis: va candida la alegerile europarlamentare din iunie. „Impreuna cu colegii mei din organizatia de tineret am luat decizia de a candida la functia de europarlamentar. In acest sens am intreprins demersurile regulamentare pentru depunerea candidaturii din partea Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat Liberal (acolo unde detine functia detine functia de secretar general, n.red.)”, sustine aceasta intr-o declaratie acordata Cotidianul.

Fiica cea mica a presedintelui Traian Basescu spune ca a fost de la inceput decisa sa candideze, dar a evitat sa declare acest lucru public pentru ca a dorit sa respecte regulile din partid. „In declaratiile mele anterioare precizam ca nu mi-am anuntat inca oficial intentia de a candida, nu ca nu voi candida. A fost o problema de nuanta, interpretata diferit de pesoana care m-a intervievat…. De altfel aceste declaratii respectau procedurile noastre interne de partid, care prevad acordul organizatiei in care activez pentru orice candidatura in interiorul sau in afara partidului. Abia dupa obtinerea acordului colegilor pot sa-mi anunt oficial intentia”, a precizat aceasta.

Colegii de partid ai Elenei Basescu au confirmat, zilele trecute, pentru Agentia NewsIn, ca fiica cea mica a sefului statului intentioneaza sa candideze in vara acestui an la alegerile pentru Parlamentul European.

Odata cu castigarea alegerilor prezidentiale de catre Traian Basescu, in anul 2004, mezina familiei Basescu a intrat in politica, in acest moment facand parte din ierarhia organizatiei nationale a PDL, dupa ce a fost secretar executiv al celei similare a PD.

Presa a scris despre intentia fiicei celei mici a sefului statului de a se inscrie si in cursa pentru un post de consilier local la Bucuresti, tatal Elenei Basescu afirmand ca isi doreste ca fiica sa cea mica sa se tina departe de politica sau, daca se inscrie pe acest drum, sa inceapa candidand la un post din administratia locala.

*9am

Ce-şi doresc femeile, ce-şi doresc bărbaţii? (Studiu)

Trăim alte vremuri , avem alte dorinţe, idealuri, aşteptări. Aceste schimbări perfect justificabile se reflectă şi-n plan sexual, când vine vorba de alegerea partenerului.

Începând din 1939, din zece în zece ani, cercetătorii americani de la Universitatea din Iowa testează importanţa a 18 caracteristici de bază în alegerea partenreului/partenerei.

În acest deceniu, atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor, primează atractivitatea, încrederea şi stabilitatea emoţională. Castitatea nu mai este nicidecum o prioritate, ca în urmă cu câteva decenii.

Rezultatele studiului, aşa cum apar publicate pe livescience.com , sunt următoarele:

Ce-şi doreşte un bărbat de la o femeie?

Caracteristici esenţiale
– atracţia şi dragostea, de ambele părţi
– să fie demnă de încredere
– să fie stabilă emoţional

Caracteristici importante
– educaţia şi inteligenţa
– înfăţişarea plăcută
– ambiţia

Caracteristici de dorit
– o perspectivă financiară bună
– să fie o bună bucătăreasă şi menajeră

Caracteristici prea puţin importante
– un background politic similar
– castitatea

Ce-şi doreşte o femeie de la un bărbat?

Caracteristici esenţiale
– atracţia şi dragostea, de ambele părţi
– să fie demn de încredere
– să fie stabil emoţional

Caracteristici importante
– educaţia şi inteligenţa
– dorinţa de a avea copii
– ambiţia

Caracteristici dezirabile
– înfăţişarea plăcută
– rafinamentul

Caracteristici prea puţin importante
– un background politic similar
– castitatea

Sursa: Livescience.com

Trucuri pentru a-ţi aduce partenera la orgasm

Eşti satisfăcut când şi ea este satisfăcută, mândru – când ai adus-o în punctul maxim al plăcerii. Totuşi, dacă iubita ta nu face decât să mimeze orgasmul?

Sexperţii de la Askmen.com îţi vin în ajutor, dezvăluindu-ţi câteva trucuri pentru a-ti aduce iubita la un orgasm “pe bune”, mai uşor :

1. Foloseşte cu încredere parfumul de mosc –acesta are un miros apropiat celui al testosteronului, astfel încât să gâdile nările şi libidoul partenerei. Tine minte: centrii mirosului şi sexului sunt vecini în creier, iar un miros plăcut, puternic, ca cel de mosc, sigur o ova stimula!

2. Maseaza-i picioarele – potrivit cercetătorilor olandezi, şansele unui bărbat de a-şi aduce partenera la orgasm cresc cu 30 %, dacă partida debutează cu un masaj al tălpilor. Chiar dacă nu eşti un maestru al reflexoterapiei, creşti garantat plăcerea sexuală masând fiecare punct al tălpii.

3. Imaginează-ţi că între picioarele ei se află cadranul unui ceas – imagineză-ţi că zona dintre picioarele partenerei este un ceas; concentrează-te pe doua “ore” esenţiale ale acestui “cadran genital”, când e rost de sex oral: ora 10 şi ora 2.

4. Sărut-o pe şira spinării – săruturile şi atingerile tandre pe partea dreaptă a şirei spinării îi vor da cu siguranţă fiori de plăcere.

Încă nu eşti sigur dacă partenera ta are sau nu un orgasm autentic? Vezi dacă pupilele îi sunt dilatate, dacă pielea i s-a înroşit şi dacă cel puţin o parte a corpului îi tremură. Dacă toate acestea sunt evidente, nu te mai îndoi – orgasmul ei e cât se poate de real.

Sursa: Askmen.com

Sexul şi ciudăţeniile lui: 10 lucruri pe care nu le ştiai

Viaţa sexuală are bizareriile sale. Şi nu vorbim aici de acuplarea animalelor – pentru explicitarea cărora puteţi viziona cu încredere documentarele de pe Animal Planet – ci de viaţa sexuală a oamenilor, care îşi are rubrica sa aparte de “Ştiaţi că…”.

Cei de la The Frisky au făcut un top al celor mai ciudate lucruri pe care majoritatea oamenilor nu le ştiu despre propria lor sexualitate:

1. 400,000,000 de oameni (adică unul din 17) fac sex într-o zi. Asta înseamnă că 4,000 de oameni fac sex chiar acum!

2. Există bărbaţi cu două penisuri. Primul a fost descoperit în 1609, de către doctorul Wecker. De patru secole încoace, au mai fost înregistrate 80 de astfel de cazuri, de “bărbaţi mult prea dotaţi”;

3. Gura ta este locuinţa ideală pentru 500 de tipuri de bacterii, dintre care 50% trăiesc numai pe limbă. Ca să nu mai vorbim de bacteriile pe care le găzduieşti după un simplu “sărut franţuzesc”;

4. Potrivit statisticilor, 73% dintre bătrâneii de 70 de ani sunt încă potenţi;

5. Recordul de viteză cu care senzaţiile sexuale “circulă” de la vagin la creier este de 250 kilometri la oră. Ferrari, nu alta!

6. În timpul unei partide de sex fierbinte, bărbaţii “transpiră testosteroni”, care le  excită pe femei la culme;

7. Cu cât temperatura locului în care faceţi sex este mai mare, cu atât şansele de a ajunge la orgasm cresc.

8. Vaginul este un instructor de înot ideal. Spasmele pelviene, date de orgasm, ajută la “buna circulaţie” a spermatozoizilor spre ovule;

9. Endorfinele eliberate în timpul actului sexual vindecă durerile de cap. “Nu facem sex, mă doare capul” nu mai e o scuză.

10. Asfixierea erotică (cauza morţii solistului trupei INXS, Michael Hutchence) face 500 de victime anual, numai în America. De dragul trăirilor sexuale cât mai intense, nefericiţii încearcă să întrerupă alimentarea cu oxigen a creierului, act erotico-eroic ce se dovedeşte a fi adesea fatal.

Sursa: TheFrisky.com

Dragobete

Fiu al Babei Dochia, ‘Dragobetele’ era sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Probabil că 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările „se logodesc” în această zi.

În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala : Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

Wikipedia®

Dacia lanseaza Loganul de criza de 5.000 de euro

Dupa cinci ani de la promisiunile oficialilor Renault, a aparut pe piata si Loganul de 5.000 de euro. Producatorul a decis sa reduca preturile cu 500 de euro la fiecare model, incepand cu 2 martie, cand se da startul programului Rabla. Aceasta reducere, cumulata cu prima de casare, face ca pretul pentru cel mai ieftin Logan sa coboare pana la 5.000 de euro.
Fostul presedinte de la Renault, Louis Schweitzer, a devenit celebru in intreaga lume acum cinci ani, cand promitea o masina de calitatea la pretul de 5.000 de euro, potrivit Adevarul. Multi s-au indoit de sortii de izbanda ai demersului sau, mai ales ca Schweitzer intre timp s-a pensionat, iar cel mai ieftin Logan costa, pana acum, 6.300 de euro cu TVA. Intre timp, peste industria auto s-a asternut criza financiara, iar vanzarile Dacia s-au prabusit, inregistrand o scadere de aproape 75% in primele doua luni din 2009. Motiv suficient pentru cei de la Dacia sa arunce in lupta arma imbatabila: Loganul de 5.000 de euro.

Intitulata Logan, cea mai noua varianta din familia de modele Dacia este echipata cu motorizarea pe benzina 1.4 MPI, de 75 CP, informeaza Wall-Street. Printre echipamentele de serie se numara sistemul ABS Bosch cu repartitor electric al fortei de franare si Asistenta la Franarea de Urgenta (AFU), airbag sofer, jante de otel de 15 toli, tetiere pentru locurile din fata.

Wall-Street mai scrie ca odata cu demararea programului Remat, Dacia ofera avantaje de pana la 3.800 lei la achizitionarea unuia din modelele Logan, Logan MCV sau Sandero. Astfel noua versiune Logan va putea fi achizitionata la un pret de 4.995 euro cu TVA, modelul Sandero va fi disponibil incepand de la 5.895 euro cu TVA, iar modelul Logan MCV va putea fi achizitonat la un pret de 7.215 euro cu TVA. Vehiculele Dacia cumparate prin Programul de stimulare a reinnoirii parcului auto national vor beneficia de garantie de 4 ani sau 120 000 km.

In Germania, in urma aplicarii programului Rabla, unde se acorda o prima de casare de 2.500 de euro, pretul pentru Logan berlina este tot de 5.000 de euro, precizeaza Cotidianul.

Mai mult ca sigur oferta constructorului national va avea efecte pe piata second hand. Asta pentru ca romanii se vor gandi serios daca o masina rulata de 5.000 de euro este mai buna decat un Logan nou la acelasi pret, mai comenteaza Adevarul.

In luna ianuarie, vanzarile Dacia pe piata romaneasca au coborat la 1.645 autoturisme, in scadere cu circa 72% fata de luna corespunzatoare din 2008, in timp ce anul trecut, Dacia a vandut 75.241 autoturisme, cu 21% mai putin ca in 2007. De asemenea, uzina Dacia si-a intrerupt productia de mai multe ori in ultimele luni, ca urmare a scaderii inregistrate pe pieta auto. Angajatii uzinei s-au aflat in somaj tehnic in perioadele 30 – 31 octombrie, 13 – 14 noiembrie, 20 noiembrie – 7 decembrie, 11 decembrie 2008 – 11 ianuarie 2009 si 26 ianuarie – 8 februarie.

*9am

Opel si Saab, in pragul falimentului

Marcile europene ale producatorului auto american General Motors (GM) sunt in pragul falimentului, in contextul in care Opel are nevoie substantiala de mai multa finantare, iar Saab a anuntat ca a cerut 590 milioane dolari de la guvernul suedez pentru restructurare, scrie Reuters. Dupa ce a cerut protectie impotriva creditorilor, Saab a anuntat ca va prezenta o propunere de reorganizare in decurs de trei saptamani, in timp ce documentele inaintate instantei au aratat ca Saab estimeaza pierderile din 2008 si 2009 la circa 3 miliarde coroane suedeze (340,1 milioane dolari), relateaza Wall-Street. „Saab isi va reformula propunerile de reorganizare, care vor include concentrarea activitatilor de proiectare, de inginerie si de productie in Suedia”, potrivit unui comunicat al producatorului auto, citat de Reuters, care precizeaza ca reorganizarea va dura trei luni si va avea nevoie de finantare independenta. Opel, primul dintre producatorii europeni care a cerut sprijin guvernamental, are nevoie in prezent lichiditati de 3,3 miliarde euro (4,15 miliarde dolari), pentru a putea supravietui, in conformitate cu declaratiile unei surse din cadrul companiei citata de presa germana si preluata de NewsIn. Potrivit sursei citate, reprezentantii Opel au revenit deja la Berlin cu o cerere mai mare, dupa ce initial solicitasera garantii pentru credite de 1,8 miliarde euro. Deteriorarea accentuata a situatiei de pe pietele auto europene ii determina pe reprezentantii Opel sa estimeze ca Berlinul ar putea acorda garantii pentru credite de 2,5 miliarde euro, a mai declarat sursa avizata. Potrivit Adevarul, care citeaza NewsIn, o alta sursa, de data aceasta din cadrul guvernului german, a spus ca Opel a explicat ca situatia ar putea deveni dramatica pana in martie, din cauza lichiditatilor scazute, asupra producatorului auto planand amenintarea falimentului. Raspunzand unui articol din publicatia germana Spiegel, care a scris prima despre o cerere suplimentara de finantare, General Motors a anuntat ca a doua marca a sa dupa Chevrolet a devenit victima conditiilor de pe piata, care nu puteau fi prezise in noiembrie, cum ar fi deprecierea dureroasa a lirei sterline si a rublei si scaderea drastica a vanzarilor din Spania. Intre timp, cotidianul suedez de afaceri Dagens Industri a scris ca GM ar putea injecta 3,5 miliarde coroane (397 milioane dolari) in Saab, cu conditia ca guvernul de la Stockholm sa acorde producatorului auto un credit mult mai mare, de 5,2 miliarde coroane. Antena3 informeaza ca Saab a vandut in ianuarie, in Romania, doar patru masini, conform datelor APIA. De altfel, intreaga piata auto de la noi se prabuseste de la o luna la alta, mai noteaza Antena3. Vanzarile de masini noi au scazut cu 65% fata de ianuarie 2008. Dacia, mandria nationala care acum frange inimile nemtilor a vandut in ianuarie doar 1.645 de masini. Cat despre masinile noi de import, Ford conduce in topul scaderilor. A vandut doar 322 de masini. Americanii sunt urmati indeaproape de Opel, Chevrolet si Skoda. Marci precum Maserati, Maybach sau Rolls Royce n-au vandut absolut nimic. *9am

GLUMEŢI. Presa care descreţeşte frunţi Anunţuri trăznite

Vând azil de bătrâni la cheie”, „vând testicul”, „vând căruţă din anul 1953, vopsea şi piese originale, ţinută în garaj”, „cumpăr sau fac schimb de poze cu lenjerie intimă de damă purtată (murdară)”, „vând 50 de arme AK 47…” sunt câteva dintre anunţurile hilare pe care le puteţi citi răsfoind ziarele de mică publicitate şi site-urile de vânzări-cumpărări.

Un alt anunţ spulberă prejudecata înrădăcinată în mentalul colectiv, conform căreia doar oamenii ar trebui să iasă pe stradă îmbrăcaţi, iar animalele nu: „ Haine pentru căţei. Îmbrăcăminte de ocazii pentru căţei, pelerine de ploaie, geci, tricouri, cămăşi, rochiţe pentru căţei etc”. Triplarea taxei auto la maşinile second-hand a făcut ca o mostră de viziune paseistă asupra vieţii să vadă lumina tiparului în „Anunţul Telefonic”: „Vând CĂRUŢĂ din anul 1953, vopsea şi piese originale, ţinută în garaj”. De când criza a pălit economia românească frânând-o din avântul ei, la secţiunea „cereri de lucru” s-au înteţit anunţurile celor care ar presta activităţi multiple dacă asta le sporeşte şansele de obţinere a unui job: „tânăr doresc să lucrez în construcţii/2 ore/zi/fac masaj de relaxare/Bucureşti”.


Tot din acelaşi registru al îmbinării muncă-relaxare face parte şi: „tânăr 30 ani doresc să fiu de ajutor unui şofer/mecanic auto, fac masaj de relaxare Bucureşti”. Cei în criză de lichidităţi ar face orice: „Am nevoie de 5000 de euro. Astept oferte ce pot presta pentru ei! Bucuresti”, „caut de lucru in orice zona de conflict de pe glob. Ex.irak, afganistan, somalia, etc, Bucuresti”. Însă în capitala României există şi forţă de muncă care se vinde scump: „tractorist calificat cu foarte multă experienţă, caut loc de muncă bine plătit. am muncit şi afară 5 ani. salariu negociabil. Domnul Ghiţă Bucureşti” ori expaţi: „Menajera vietnameza caut de lucru salariul 400$”.

Fiică, fiu caut părinţi

Respectul şi grija pentru vârsta a treia încearcă tineretul la cote mai înalte în Bucureşti: „Bună ziua, mă numesc (…) şi sunt interesată de domnă sau domn care să-l îngrijesc eu împreună cu soţul meu pentru a ne lăsa casa dumneaei sau dumnealui după deces. Bucureşti”. Dar ce poate fi mai poetic decât sinergia forţelor vitale a două categorii de năpăstuiţi: „PICTOR ofer îngrijire bătrâni pentru locuinţă Bucureşti”.

Animale de companie

La rubrica animale de companie, printre puişori de persane care fac la tăviţă şi căţeluşi de buzunar se află şi anunţul: „Vând porc de carne. Bucureşti”. Iubitorii pătimaşi de animale fac din anunţuri adevărate compuneri doar-doar ar atinge coarda sensibilă a vreunui cititor: „Acum câteva zile am auzit un urlet de câine din grădina alăturată a blocului meu.”Urletul” m-a atras şi m-am apropiat de gard..acolo am găsit 8 pui de căţei.Cred că au în jur de 3 săptămâni , mănâncă singuri şi nu fac oriunde. Îi mai hrănesc cei de acolo,dar sunt şi oameni fără inimă care ne ameninţă că îi dă la hingheri. Ne e tare milă de ei,dar nu putem face nimic. Cred că vor fi talie mică spre medie..au trăsături de pechinez. Apelăm la mila dvs. pentru a salva nişte puiuţi! Bucureşti”.

Arme şi muniţii

Trăim într-o lume nebună în care oricând poţi fi agresat, aşa că nu e de mirare că în „Anunţul de la A la Z” printre anunţurile de la rubrica Hobby Jocuri s-a strecurat şi anunţul: „Vând sabie toledo cap leu ochii de rubine telefon Bucureşti”. Dacă te crezi un soi de zmeu din basmele cu Greuceanu care-şi trimite înainte buzduganul cu trei zile înainte de a poposi într-un loc, poţi să apelezi la o varianta SF a ghioagei de fier: „vând laser pointer verde 100mw probabil că ştiţi ce îi poate pielea? bate la distanţe ff mariii sparge baloane aprinde beţe de chibrit etc nu asta contează contează ca bateee ffff mult km……Bucureşti”. Gluma sezonului, inspirată de spargerea de la UM Ciorogârla, apare tocmai într-un ziar din Banat: “Vând „50 de arme AK-47 cu afet, pistoale-mitralieră şi pistoale-mitralieră cu pat rabatabil. Armele sunt în perfecta stare de funcţionare, au fost ţinute într-un depozit de arme în condiţii excelente, fără muniţie. Preţ: 100 EUR. Tel : 0764******” .

Sănătate

Sănătatea-i prioritate naţională, aşa că suferinzii pot găsi la mica publicitate răspunsul la afecţiunile lor: „Vrei să creşti în înălţime?Acum ai cea mai mare şansă să reuşeşti să scapi de acest complex! Poţi creşte până la 7 cm garantat medical în câteva luni! Pentru detalii vizitaţi www…” O şansă e şi pentru cei care au nevoie de transplant: „donez testicul.rog seriozitate. Andrei Braşov, tel.”

Fan cluburi

Libera asociere a persoanelor, garantată de Constituţie, s-a asociat cu risipa de imaginaţie în următorul anunţ: „Te-ai săturat de manelişti? Sau de vânzătoare acre? Sau de tupeişti? Sau de români fără coloană vertebrală? Alătură-te şi tu Mişcarii „Române, fii mai neamţ! Bucureşti”. Cine crede mai mult în şansă decât în puterea lui de a schimba lucrurile găseşte în Anunţul Telefonic următorul anunţ: „Frăţietatea pentru Studierea Norocului caută membri. Bucureşti”. Tinereţea zvăpăiată are şi ea locul ei: „S-a înfiinţat un nou fan club Andreea Bălan-Voluntari. pt toţi cei care sunt interesaţi să se înscrie în acest fan club şi să fie alături de noi şi de Andreea, intraţi pe id:zbughy… Rog seriozitate”.

Matrimoniale

Paris e oraşul iubirii, aşa că cea mai năucitoare ofertă de amor are legătură cu el: „Vă oferim o femeie care lucrează la Paris. Suntem 2 tineri bărbaţi şi o tânără femeie caută 18 – 25 de ani. Dacă sunteţi drăguţ şi frumoase, care ne-o dorim pentru a gasi o prietenă sau două. Anunţul grave. În speranţa de a auzi de la tine, aş vrea să o săptămână. JC Bucureşti”.

Meditaţii

Ce e mai bun pentru copilul tău decât un dascăl cu viziune care-şi dă anunţul la ziar? „Te ai săturat să nu înţelegi nimik din ceea ce se predă la şcoală?Acum este momentul să investeşti în educaţie. Ofer soluţia : meditaţii Limba Romana / Limba Engleză. Şi rezultatele bune vor veni de la sine… Bucureşti”. Dar există şi profesori cu înclinaţii spre munca fizică: „Vrei să scapi de timpul pierdut, nervi şi stres? Apelează la un cadru didactic cu permis de conducere – însoţesc, supraveghez preşcolar sau şcolar 4 ore – 50 lei, în weekend tarif special. Bucureşti”.

Afaceri

Nu toţi au stofă de afacerişti aşa că un anunţ sună aşa: „CEDEZ SRL gratis”. Cine n-are timp de start-up-uri poate să-şi ia business-ul la gata: „SNAGOV, vand camin (la cheie) pentru bătrâni…”. Azilul se dă cu tot cu listele de bătrâni solvabili care să-l populeze şi cu patru angajaţi de care vă puteţi însă dispensa uşor şi aduce proprii oameni de casă, fiindcă n-au carte de muncă.

Litigii

Unde sunt relaţii de muncă apar şi disfuncţionalităţi care se lasă cu anunţuri în presă: „Oameni buni aveţi grijă cu anunţul: „caut zidari, ofer conditii avantajoase, are numerele de telefon 0753…, 0756….. si ID-ul …” Aceasta doamna Daniela….., împreună cu un francez, racolează forţe de muncă şi vinde în străinătate după care îi abandonează şi nu mai răspunde la telefon. Soţul meu cu înca 19 oameni au fost abandonaţi în Slovacia şi au stat nemancaţi 4 zile. Au lucrat o săptămână şi nu a primit nici un ban. Contactaţi-mă pt mai multe amănunte la…Bucureşti”.

Cele mai interesante anunţuri din mica publicitate nasc atâtea întrebări fără răspuns încât nu pot fi incluse în categorii: „CAUT 22 tone pe data de 17.01.09 pe ruta Moisei Tulcea”.

*gandul

Extenuarea profesională

Un pic de stres la serviciu nu strică, dar atunci când acesta depăşeşte un anumit nivel se produce o reacţie periculoasă, numită extenuare profesională.

Americanii au şi un termen pentru această situaţie: „Job burnout”. Este „o reacţie la stresul de la locul de muncă în urma căruia angajatul se simte vlăguit, demoralizat şi frustrat”, spune dr Audrey L. Canaff, profesor-asistent al unui program de consiliere din cadrul University of Tennessee at Chattanooga. O definiţie într-o formă mai ştiinţifică consideră extenuarea profesională ca fiind un sindrom psihologic reprezentat de un răspuns prelungit la factori cronici de stres, emoţionali şi interpersonali, şi definit de trei dimensiuni: epuizare, cinism şi ineficacitate.

SEMNE. Aceste probleme nu apar însă peste noapte, ci sunt precedate de anumite semne împotriva cărora angajaţii trebuie să ia măsuri. Într-un articol publicat pe WorplaceBlues.com, Audrey L. Canaff face o listă de zece întrebări pe care ar trebui să şi le pună angajaţii. Dacă răspunsul este „da” la cel puţin cinci dintre întrebări, angajatul suferă de extenuare la locul de muncă.

ÎNTREBĂRI. 1. Dimineaţa îţi e teamă să pleci la serviciu? 2. Te simţi mereu obosit şi ai un nivel scăzut de energie la muncă? 3. Te plictiseşti repede de munca pe care o faci? 4. Activităţile profesionale pe care le considerai înainte plăcute ţi se par acum o corvoadă? 5. Te simţi deprimat duminică după-amiază atunci când te gândeşti la ziua de luni şi la săptămâna care va urma? 6. Ai devenit mai cinic sau mai critic în legătură cu slujba pe care o ai, cu şeful sau cu firma în care lucrezi? 7. Colegii de serviciu au început să te enerveze foarte uşor? 8. Viaţa personală (familia, prietenii) este afectată de ceea ce simţi în legătură cu serviciul? 9. Îi invidiezi pe cei care se bucură de viaţa lor profesională? 10. Te interesează mai puţin ca înainte să-ţi faci bine meseria?

DEMORALIZAŢI. „Indivizii care suferă de epuizare la locul de muncă sunt demoralizaţi, iar oboseala şi deznădejdea îngreunează căutarea soluţiilor, angajaţii izolându-se adesea”, spune Canaff. Restructurările şi reorganizările produse în companiile afectate de criza economică le pot provoca angajaţilor sentimente de neputinţă, frustrare şi furie, din cauză că le restrâng acestora posibilitatea de a-şi controla carierele. Cei care suferă de „job burnout” trebuie să afle mai întâi cauzele acesteia. Uneori, spune Audrey L. Canaff, soluţia e simplă – o discuţie sinceră cu şeful sau o schimbare a responsabilităţilor. Alteori, e nevoie de măsuri mai radicale, precum schimbarea locului de muncă sau a domeniului profesional.

*jurnalul

BUMERANG/Statul, fabrica de şomeri a României

Statul este principalul producător de şomeri în ţara noastră după ce companiile şi regiile de stat, nerestructurate la timp, au început să anunţe disponibilizări.

Criza pare a fi cuvântul de ordine al zilei care va duce la eficientizarea societăţilor la care statul mai are acţiuni. 14.257 de salariaţi au fost sau vor fi daţi afară în perioada următoare în companiile de stat. Alţi 1.500 au fost transferaţi prin externalizarea serviciilor, iar 831 nu au mai fost angajaţi de societăţile private care au cumpărat active de la stat. La aceste numere se adaugă alţi 6.324 de salariaţi de la foste companii de stat care au fost privatizate în ultimii 20 de ani, şi din cauza suprapopulării, ori au clauze în contractul de privatizare pentru reduceri de personal, ori demarează programe de plecări voluntare cu plăţi compensatorii. În total, 22.912 angajaţi, mai mult de o cincime din valul de 100.000 de şomeri anunţaţi de Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor. „În general România face reforme structurale doar sub presiunea crizei. Acum este un nou val de restructurări, aproape că sunt parte din acordul cu FMI, care e inevitabil. E loc de eficientizare în toate companiile statului şi în administraţie”, a declarat pentru Jurnalul Naţional Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). „Toate companiile au dreptul să găsească soluţii pe timp de criză”, spune şi analistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei. „Cine le-a oprit să nu facă restructurare până acum? Au deplină independenţă managerială. Trebuie luaţi de gât managerii, ei au contract de mandat. Că au angajat pe relaţii, ştim cu toţii. Plus cine a angajat acei manageri şi le-a dat banii, aprobându-le bugetele. Dar, prinde orbu’, scoate-i ochii!”, a completat Şerbănescu.

AMĂRÂŢII PLĂTESC GREŞELILE DIRECTORILOR
„Unele companii trebuie restructurate, cum e CFR, ce nici n-ar fi trebuit să angajeze oameni dacă au datorii şi primesc ajutoare de stat. Problema e că plătesc tot amărâţii şi plătesc pentru faptul că statul n-a făcut reforme la timp”, a continuat Voinea. Directorul GEA a mai spus că statul abordează problema prea contabil şi restrictiv, pentru că tăind acum se reduc şansele dezvoltării viitoare, iar ajustarea trebuie să fie graduală.

Cele mai mari disponibilizări, de 5.000 de oameni, se anunţă la CFR, potrivit unor surse. Ministrul Radu Berceanu este foarte nemulţumit de schemele de personal de la CFR Călători, CFR Marfă şi CFR Infrastructură, care au împreună aproape 64.000 de salariaţi. CFR Infrastructură are 27.951 de angajaţi, iar Berceanu a declarat că problema datoriilor de un miliard de lei către Electrica s-ar putea rezolva dacă din aceşti angajaţi ar fi daţi afară 6.000 de oameni. Potrivit ministrului, 93% din banii sosiţi din taxa de utilizare a infrastructurii se duc în salarii. Fondul de salarii al CFR Infrastructură a crescut din 2007 de la 500 de milioane de lei la 711 milioane lei, conform sursei citate. De asemenea, CFR Călători are 17.078 angajaţi şi încasări foarte mici din cauza „fenomenului naşilor”. În cazul CFR Marfă, care are 18.766 lucrători, compania a trecut de la un profit de 13 milioane de lei în 2007 la pierderi de 14 milioane de lei în 2008.

Şi Romsilva are un plan de concediere a 4.240 de salariaţi până în 2011 din cauza restituirilor de păduri către foştii proprietari. Restructurarea include concedierea colectivă a 7.048 de salariaţi, dar numărul a fost scăzut la 4.240, conform unui proiect de act normativ privind prelungirea în 2009 şi 2010 a procesului. Procesul trebuia să fie terminat la finele primului trimestru din 2007, exact perioada când exista în ţara noastră deficit de forţă de muncă. Poşta Română a anunţat şi ea că va da afară 500 de angajaţi în 2009 şi va renunţa la alţi 1.500 de oameni care vor fi transferaţi către companiile la care au fost externalizate mai multe activităţi. Oltchim a anunţat şi ea la finele anului pensionarea a 550 de oameni, după ce în cursul anului 2008 mai vânduse active din domeniul agroalimentar, iar cumpărătorii nu au vrut să preia şi pe cei 831 de angajaţi aferenţi.

O situaţie deosebită o arată companiile din sectoarele energetic şi industrial care au fost privatizate în ultimii ani. Sometra, unul din cei mai mari poluatori, va da afară 824 din cei 1.065 angajaţi. Problema complică situaţia oraşului Copşa Mică, care depinde de staţia de epurare de la Sometra, iar 60% din bugetul local provine direct de la bugetul producătorului de zinc şi plumb. Petrom a anunţat disponibilizarea a 3.000 de angajaţi, în conformitate cu prevederile contractului de privatizare, iar Enel, E.ON şi Distrigaz Sud, au iniţiat programe de plecări voluntare cu plăţi compensatorii.

Ce vor bărbaţii moderni de la femei?

Spre deosebire de deceniile trecute, castitatea nu mai e o prioritate. Cercetătorii de la Universitatea din Iowa au aflat că bărbaţii sunt tot mai interesaţi de femei inteligente, “stabile emoţional” şi cu o situaţie financiară bună.

Descoperirile făcute de oamenii de ştiinţă americani fac parte dintr-un studiu mai amplu, realizat din zece în zece ani şi care a debutat în 1939. În cadrul proiectului, participanţii erau rugaţi să aşeze în ordinea importanţei (de la “irelevant” la “esenţial”) 18 caracteristici pe care şi le-ar dori să le regăsească la parteneră, relatează livescience.com .

În listă se regăseau trăsături precum “sociabilitate” şi “bună bucătăreasă şi menajeră”, dar şi altele precum “atracţie şi dragoste reciprocă”, aceasta din urmă regăsită în 2008 pe primul loc atât în topul femeilor, cât şi în cel al bărbaţilor. Asta în timp ce în 1939 trăsătura cu pricina nu se regăsea în top 3 la nici unul dintre sexe.

Pe podiumul din 2008 s-au mai regăsit, atât la femei, cât şi la bărbaţi, caracteristici dezirabile precum “stabilitate emoţională, maturitate” şi “caracter de nădejde”.

Bărbaţii au aşezat totodată pe locul patru “inteligenţa”, un pas enorm faţă de poziţia 11 ocupată de aceasta în 1939. De asemenea, “perspectiva financiară bună” a urcat pe poziţia 12 în 2008 de pe locul 18 pe care îl ocupa în 1939, respectiv ultimul loc deţinut în 1967.

Amprenta maternă

“Avem de-a face cu o generaţie de bărbaţi care au crescut alături de femei educate în calitate de mame, profesoare sau doctoriţe. Iar în vremuri economice dificile, pentru aceştia e foarte important să poată împărţi povara financiară cu perechea de viaţă”, explică Christine Whelan, cea care a condus cercetarea. Participanţii aleşi pentru realizarea studiului au fost studenţi de la Universitatea din Iowa, Universitatea din Washington, Universitatea din Virginia şi Universitatea Penn State

O altă modificare semnificativă faţă de deceniile anterioare ţine de castitate: dacă în 1939 era mai preţuită decât inteligenţa de către bărbaţi, în 2008 a fost lăsată tocmai la coada priorităţilor, atât de bărbaţi, cât şi de către femei.

Ce vor bărbaţii

Caracteristici esenţiale
– atracţie şi dragoste reciprocă
– caracter de nădejde
– stabilitate emoţională

Caracteristici importante
– educaţie şi inteligenţă
– înfăţişare plăcută
– ambiţie

Caracteristici dezirabile
– perspectivă financiară bună
– bună bucătăreasă şi menajeră

Caracteristici neimportante
– background politic similar
– castitate

Ce vor femeile

Caracteristici esenţiale
– atracţie şi dragoste reciprocă
– caracter de nădejde
– stabilitate emoţională

Caracteristici importante
– educaţie şi inteligenţă
– dorinţa de a avea copii
– ambiţie

Caracteristici dezirabile
– înfăţişare plăcută
– rafinament

Caracteristici neimportante
– background politic similar
– castitate

Triunghiul mortii

Calendaristic, astazi incepe una dintre cele mai mizerabile perioade din viata unui barbat, perioada pe care specialistii o numesc si Triunghiul Mortii: Valentine`s Day – 1 Martie – 8 Martie (bine, daca gagica-ta sufera de ecumenism, felicitari, te-ai incaltat si cu Dragobetele). Cele trei sarbatori ale mortii reprezinta sabatul negru al barbatului, care va fi nevoit sa participe, in tot acest timp, la ritualurile demonice de adorare a consoartei.Triunghiul Mortii debuteaza cu sarbatoarea Sfintului Valentin, o zi in care barbatul executa un ceremonial pe linga care pina si dansul dracesc al broastelor riioase in fluieraturile copiilor morti nebotezati pare “Lacul Lebedelor”. Chiar daca este o zi in care ar sta cu placere peste program, barbatul va trebui s-o stearga mai devreme, ca sa se poata inghesui alaturi de alti nefericiti in magazinele cu inimioare, mutunache si alte asemenea obiecte pagine de cult (pe care, ulterior, gagica-sa le va pune la vedere prin casa, ca sa aiba prietenii lui un motiv ca lumea sa faca misto de el cind vin in vizita). Inarmat cu aceasta prima dovada de iubire (se pare ca pina si Iisus obisnuia sa le daruiasca ucenicilor Sai ursuleti de plus si inimioare de ciocolata, ca sa le arate ca-i iubeste), barbatul va trece pe la tarabele de flori, unde va jertfi inca o parte din salariu. Insa partea cu adevarat grea abia acum incepe. Dupa ce depune aceste marunte ofrande la picioarele gagica-sii, barbatul va trebui sa suporte calvarul unei iesiri romantice in oras. Va fi o seara placuta, la finele careia va intelege cit de fortata era comparatia cu sabatul negru: in fond, Satan nu vrea de la tine decit sufletul, nu-ti face praf salariul si nici nu pretinde sa te plimbi cinci ore cu el prin parc daca-l iubesti. Dupa 2 saptamini de refacere (asta, daca a reusit sa-si convinga prietena ca Dragobetele e o sarbatoare pentru taranii care n-au cablu si nu prind Eurosport), barbatul va da piept cu cea de-a doua incercare: Martisorul. Dupa cum desigur stiti, martisorul este un obiect artizanal de foarte mult bun gust, pe care femeile il poarta atirnat de piept pentru a vesti venirea primaverii. Se pare ca presupunerea oamenilor de stiinta cum ca pasarile calatoare stiu din instinct cind sa se intoarca din tarile calde este complet falsa; in realitate, ele sint anuntate de un porumbel voiajor: “Haideti, fetelor, ca au inceput proastele alea sa poarte martisor”.

Insa nimic nu-l poate bucura mai tare pe un salariat obisnuit, care se chinuie 12 luni pe an sa produca texte de calitate pentru un salariu mizer (v-ati dat seama, desigur, ca nu era vorba de mine cind am spus “texte de calitate”) decit 8 martie, o zi in care acesta va trebui sa caute un cadou frumos (care sa nu fie nici martisor, nici inimioara, fiindca imediat dupa 1 martie acestea devin niste kitsch-uri ordinare). Cadoul trebuie insotit obligatoriu de flori (care nu devin un kitsch ordinar dupa 1 martie, plus ca pretul florilor de 8 martie poate arunca lejer in criza intreaga economie mondiala) si de o noua iesire romantica in oras (unde, ca sa faci rost de o rezervare, s-ar putea sa fii nevoit sa-i rapesti familia chelnerului).

Specialistii nu au reusit sa-l identifice pe inventatorul acestor sarbatori, insa se presupune ca este vorba despre un dement care, dupa ce s-a insurat, a aruncat intreaga vina asupra omenirii si a jurat sa se razbune.

Harta la zi a şomerilor români

Rata şomajului a crescut cu 0,4% într-o lună, din decembrie până în ianuarie, atingând cota de 4,9%.

Aproape 445.000 de şomeri erau în bazele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) la sfârşitul lunii ianuarie, cu peste 41.000 mai mulţi faţă de luna anterioară. Astfel că rata şomajului a urcat de la 4,4%, în decembrie, la 4,9%, în ianuarie, şi este în creştere cu 0,7% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor ANOFM. Cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în judeţele Vaslui (10,3%), Mehedinţi (9,8%), Teleorman (8,6%), Dolj (8,5%), Gorj (8,0%), Covasna şi Alba (câte 7,9%), Galaţi (7,5%), Harghita (7,4%) şi Hunedoara (7,3%).

Datele centralizate de Agenţie mai arată că există zone care au raportat cifre sub rata naţională a şomajului, aşa cum e cazul judeţului Ilfov (1,4%), Bucureşti (1,7%), Timiş (1,8%), Bihor şi Cluj (câte 3,3%), Arad (3,5%), Bistriţa şi Sibiu (câte 3,6%), Satu Mare şi Constanţa (câte 3,7%), Maramureş (3,9%), Botoşani (4,2%), Giurgiu, Prahova şi Suceava (câte 4,6%), Brăila (4,7%), Braşov şi Neamţ (câte 4,8%).

Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, aproape 175.000 primesc ajutorul de şomaj de la stat, iar peste 270.000 sunt neindemnizaţi.

Potrivit datelor ANOFM, rata şomajului în rândul femeilor a fost de 4,7%, adică aproape 200.000 din totalul şomerilor. Agenţia anunţa în urmă cu o săptămână că ultimele estimări cu privire la numărul românilor care ar putea fi disponibilizaţi ca urmare a crizei indicau cifra de 33.000 de persoane, până în luna mai.

*cotidianul

Top 10 organe ”inutile” din corpul omenesc

Oamenii de ştiinţă au descoperit că organismele umane sunt mai mult decât complete. Ei au identificat zece organe ”inutile”, în lipsa cărora viaţa şi sănătatea oamenilor nu ar avea de suferit. Cei de la Discovery au realizat şi un top în acest sens.

10. A treia pleoapă sau Plica semilunaris

Mulţi oameni nici nu ştiu că au o a treia pleoapă. Dacă deschideţi însă mai larg cele două pleoape principale, o veţi putea observa pe a treia, localizată chiar în colţul ochiului, lângă glanda lacrimală. Cea de-a treia pleoapă este de fapt restul membranei ”pentru clipire”, membrană care s-a păstrat însă la o serie de animale precum găinile, reptilele sau rechinii.

9. Părul corporal

În trecut ne proteja împotriva temperaturilor scăzute. Rolul său a fost preluat între timp de haine, aşa încât utilitatea părului corporal este extrem de mică în prezent.




8. Sinusurile

Doctorii nu ştiu prea multe despre sinusuri. Doar că avem foarte multe. Funcţiile posibile ale sinusurilor merg de la separarea ochilor până la modificarea intensităţii şi tonul vocii noastre.


7. Polipii

Polipii au rolul de a bloca bacteriile, însă în acelaşi timp sunt predispuşi la infecţii şi inflamări. Dovadă stau miile de copii care au ajuns la spital din această cauză şi au trecut prin operaţii dureroase. Din fericire, odată cu trecerea anilor, polipii îşi reduc dimensiunile şi sunt îndepărtaţi.


6. Amigdalele

Ca şi polipii, amigdalele au o predispoziţie extremă la infecţii şi inflamaţii, având de cele mai multe ori aceeaşi soartă.










5. Coccisul

Folositor mai degrabă ca şi cuvânt, pentru a ne învinge oponenţii la scrabble, coccisul este mai puţin util ca parte anatomică. De fapt, coccisul nu este nimic altceva decât o rămăşiţă a cozii, cu care erau dotaţi strămoşii omului.

4. Errector pili

În vremurile în care aveam mai mult păr, errector pili avea rolul de a ridica firele de păr de pe corp pentru a ne ajuta să părem mai mari şi mai înfricoşători. Acum însă, nu face decât să creeze acea ”piele de găină”.




3. Măseaua de minte

În vremurile în care sfâşiam cu dinţii carnea crudă de pe oasele mamuţilor, dinţii cădeau foarte des. În astfel de situaţii, era extrem de utilă în înlocuirea lor. Astăzi însă, măseaua de minte este asimilită cu durerea şi dentistul.

2. Apendicele

Darwin susţinea că apendicele era foarte util în procesul de digestie, în vremurile în care eram ierbivori. Importanţa şi mărimea lui a scăzut foarte mult însă, de când am început să mâncăm alimente mult mai uşor de digerat de stomac.



1. Sfârcurile bărbaţilor

Oamenii de ştiinţă nu au reuşit până acum să găsească nici o utilitate ştiinţifică pentru sfârcurile bărbaţilor.








Sursa: Realitatea.net

Băncile mizează pe un curs de schimb între 4,1 şi 4,7 lei/€ în 2009

ESTIMĂRI Modificare de optică

Băncile mizează pe un curs de schimb între 4,1 şi 4,7 lei/€ în 2009
Raiffeisen este optimistă, ING pesimistă

Băncile care activează pe piaţa românească şi-au revizuit estimările referitoare la cursul de schimb al monedei naţionale în raport cu euro pentru finele anului, mizând pe o cotaţie de 4,1-4,7 lei/euro. Raiffeisen Bank şi-a schimbat previziunile „din cauza deteriorării sentimentului investitorilor faţă de regiune”, dar continuă să anticipeze o uşoară apreciere a monedei naţionale în a doua jumătate a anului, până la o paritate de 4,1 lei/euro în decembrie. Pentru finele anului, economiştii băncii au urcat anticipările de la 3,8 lei/euro la 4,1 lei/euro, dar rămân mai optimişti decât alţi analişti.

Pe de altă parte, analiştii Băncii Comerciale Române estimează pentru sfârşitul anului 2009 un curs de 4,3 lei/euro, iar ING Bank o paritate de 4,7 lei/euro. “Credem că sentimentul negativ al investitorilor va persista. Sentimentul faţă de statele din Europa Centrală şi de Est s-a deteriorat destul de mult, în contextul înrăutăţirii perspectivelor economiei mondiale”, a declarat economistul-şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru, citat de Mediafax. El a precizat că revizuirea nu este semnificativă şi că banca previzionează în continuare o uşoară apreciere în a doua parte a anului.

Conducerea Raiffeisen a revizuit în urcare estimările privind nivelul cursului de schimb de la 4,2 lei/euro la 4,3 lei/euro pentru luna martie, de la 4 lei/euro la 4,25 lei/euro pentru iunie şi de 3,95 lei/euro la 4,2 lei/euro în septembrie, potrivit datelor dintr-un raport al băncii. Dumitru a precizat că previziunile legate de cursul de schimb mediu au urcat de la 4 lei/euro la 4,2 lei/euro.Declaraţiile făcute vineri şi luni de guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, sugerează că instituţia este foarte îngrijorată în legătură cu deprecierea monedei naţionale, potrivit raportului Raiffeisen. Analiştii băncii prognozează că BNR va continua să ia măsuri pentru limitarea deprecierii leului. Isărescu a declarat, luni, la o întâlnire cu bancherii şi ministrul Finanţelor, că o anumită stabilitate a cursului de schimb şi corelare cu fundamentele macroeconomice sunt în interesul economiei româneşti, al statului şi al băncilor comerciale, adăugând că este nevoie de încrederea populaţiei în moneda naţională.

*gandul

Profit record pentru băncile din România în 2008

Bancherii au avut in 2008 cel mai bun an de dupa 1990. Profitul net total al bancilor din Romania a urcat cu 67%, pana la 1,27 mld. euro. In ultimii patru ani bancile au incasat profituri de peste trei miliarde de euro.

Profitul net al bancilor a depasit in 2008 pragul de un miliard de euro, ajungand la nivelul record de peste 1,27 mld. euro in urma unei cresteri de circa 67% fata de 2007, conform datelor raportate la BNR.
2008 apare astfel drept cel mai bun an pentru industria bancara de dupa 1990, castigurile realizate in prima jumatate a anului reusind sa acopere declinul afacerilor inceput in toamna din cauza contaminarii cu efectele crizei internationale.

„Sectorul bancar este oglinda economiei, asa ca dinamica sa a reflectat exact boom-ul economic, pe care l-a si alimentat. 2009 va fi insa mult mai dificil pentru banci pentru ca pe cat de severa va fi ajustarea economiei, cu atat mai drastic vor fi afectate rezultatele din sectorul financiar„, comenteaza Radu Craciun, director de investitii la Interamerican Pensii.
Profitul a ramas insa concentrat la nivelul bancilor mari, o sursa importanta de castig fiind vanzarile de active din sectorul asigurarilor, dar si trezoreriile au contribuit din plin pe seama oportunitatilor oferite de volatilitatea cursului de schimb.
„M-as astepta ca diviziile de piete financiare sa fi avut o contributie substantiala la profituri, compensand scaderile de venituri inregistrate pe tranzactii comerciale”, spune Craciun.
BCR, BRD, CEC si Banca Transilvania au incasat anul trecut cate 62 de milioane de euro net din vanzarea participatiilor la Asiban, BCR a mai castigat 244 mil. euro din vanzarea BCR Asigurari si a pachetului majoritar la BCR Asigurari de Viata, in timp ce Banca Transilvania a obtinut inca 90 mil. euro din tranzactia de vanzare a BT Asigurari.
Bancile amintite au gasit in 2008 o ultima fereastra de oportunitate pentru a ceda in schimbul unor preturi substantiale afacerile cu asigurari, inainte ca piata fuziunilor si achizitiilor sa inghete ca urmare a crizei. Dincolo de profitul realizat pe seama tranzactiilor respective, numeroase banci au raportat la jumatatea anului cresteri solide ale castigurilor realizate datorita dinamicii inca rapide a creditarii, cererea puternica permitand majorarea marjelor de dobanda.
De asemenea, multi jucatori au continuat sa reduca presiunea costurilor, ajustand raportul cost/venit din ce in ce mai mult sub pragul de 50%.
In aceste conditii, piata romaneasca a fost o sursa importanta de profit pentru grupurile straine care controleaza banci locale. Radu Craciun nu se asteapta insa la un apetit prea mare al actionarilor de a transforma in dividende profiturile din Romania in conditiile de criza date.
„Bancile locale vor avea nevoie de capital pentru provizioanele substantiale pe care va trebui sa le constituie si m-as mira sa vad o repatriere masiva a dividendelor.”
Numai BCR si BRD, care conduc detasat in clasamentul cotelor de piata la credite si depozite, au cumulat la noua luni un profit net de 626 de milioane de euro.
Trimestrul al treilea a adus insa primele semne de incetinire a afacerilor la nivelul intregii piete, pentru ca ultimele trei luni sa consemneze declinul abrupt al creditarii, in paralel cu deteriorarea portofoliilor de credite sub impactul majorarilor succesive ale dobanzilor si al deprecierii accelerate a leului.
Asa se face ca bancile au inceput sa constituie provizioane din ce in ce mai mari, care au ajuns sa insumeze echivalentul a 1,9 miliarde de euro la sfarsitul anului, adica dublu fata de nivelul din 2007.
Acestea au muscat puternic din profiturile pe trimestrul IV, unele banci constituind provizioane speciale in avans de teama cresterii ratei default-urilor in 2009.

*zf

RESTANŢE În timp ce aproape 15% sunt executaţi silit /80% dintre români nu plătesc rata la timp. Bancherii vor să-i păsuiască

Populaţia dar şi firmele care au probleme cu achitarea creditelor ar putea să primească un balon de oxigen de la bănci. Bancherii au cerut Băncii Naţionale a României (BNR) prelungirea perioadei până la executarea silită a debitorilor restanţieri de la 90 de zile – în prezent – la 120 sau chiar 150 de zile.

Propunerea a fost făcută ieri de către Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), la întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. „În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului“, a declarat Gheţea. ARB a mai propus prelungirea perioadei de graţie şi rescadenţarea creditelor, solicitări care deocamdată trebuie analizate de către BNR. De altfel, unele bănci au început încă de la sfârşitul anului trecut să adopte asemenea măsuri. Totodată, bancherii au cerut ca o parte din garanţiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depăşeşte întârzierea la plată de 90 de zile.

Executarea silită nu are finalitate

Solicitările bancherilor sunt binevenite pentru debitorii ajunşi în situaţii critice şi ajută în acelaşi timp băncile comerciale, sunt de părere analiştii economici ca şi specialiştii în managementul creanţelor. „Este o recunoaştere a faptului că plăţile din partea debitorilor au scăzut foarte mult. Dacă o bancă execută un restanţier după 90 de zile, se vede pusă în situaţia de a nu recupera nimic iar demersul nu are nicio finalitate în contextul economic actual“, a declarat pentru Gândul Cristian Ionescu, directorul general al Coface România – companie specializată în managementul riscului de credit. El estimează că în jur de 80% din creditele acordate de bănci se plătesc după data scadenţei. Dintre acestea, în jur de 10-15% reprezintă cazuri de executare silită.

În aceste condiţii, relaxarea condiţiilor de recuperare a datoriilor pare o iniţiativă firească, mai ales că numărul românilor care intră în şomaj, dar şi al firmelor care declară falimentul creşte de la o zi la alta. Recuperatorii de datorii dar şi băncile sunt conştiente de faptul că datornicii pur şi simplu nu mai au bani ca să-şi achite restanţele.

Despre impactul acestor solicitări ale ARB vorbeşte şi analistul economic Ilie Şerbănescu. „Cred că banca centrală ar trebui să dea curs atât propunerii de rescadenţare a creditelor, cât şi a celei de prelungire a perioadei de executare silită.

Nicio bancă nu are interesul să se transforme în agent imobiliar sau în depozit de produse electrocasnice“, ne-a declarat el.

Creşte numărul falimentelor

Anul trecut, clienţii cei mai buni ai recuperatorilor au fost companiile, de la care s-a recuperat, în medie, mai mult de jumătate din valoarea totală a restanţelor. Acum, situaţia arată diferit. „Tribunalele sunt copleşite de cereri de introducere a procedurii de faliment. Spre exemplu, în Bucureşti, se înregistrează în jur de 200-300 de asemenea cereri pe zi. În aceste condiţii, s-a suplimentat numărul ghişeelor deschise în acest scop de la două la patru“, explică directorul general al Coface România. În cazul persoanelor fizice, gradul de recuperare mediu din ultimii doi ani variază între 25-35% în cazul datoriilor mai vechi de jumătate de an. Aşadar, se anunţă o activitate intensă pentru tribunale, dacă perioada până la care demarează executarea silită nu se prelungeşte. „Executorii judecătoreşti sunt puţini iar tribunalele au şi-aşa mult de lucru“, adaugă Ionescu.
Anul trecut, un număr de 14.483 de firme nu au mai avut bani pentru a-şi plăti datoriile, faţă de 8.297, în 2007, adică o creştere cu 75%, potrivit datelor centralizate la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

*gandul

Televiziunile – obligate să treacă pe semnal digital

EVOLUŢIE În 2012 spunem adio televiziunii clasice

Televiziunile – obligate să treacă pe semnal digital

Nu trebuie să-ţi schimbi televizorul, dacă eşti abonat „la cablu“

Antenele de pe casă, utilizabile doar cu decodor digital

În mai puţin de 3 ani, cei care recepţionează programele tv prin intermediul unei antene terestre şi le urmăresc pe televizoare dotate cu decodoare analogice nu vor mai avea la ce să privească. Potrivit unui proiect de strategie al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informatice, supus de vineri dezbaterii publice, de la 1 ianuarie 2012 nici o televiziune din România nu va mai emite în format analogic, ci exclusiv în format digital, de tip DVB-T. De asemenea, de la aceeaşi dată, toate televizoarele noi care se vor vinde pe teritoriul României trebuie să aibă încorporate decodoare digitale care să permită recepţionarea programelor emise în acest format.

Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de act normativ menit să realizeze tranziţia la televiziunea digitală, obligaţie asumată de România ca stat membru al Uniunii Europene. Conform acesteia, România trebuie să adopte standardul organizaţiei europene de profil pentru transmiterea televiziunii digitale terestre – Digital Video Broadcasting – Terrestrial (DVB-T).


În principiu, măsura îi va afecta exclusiv pe cei care recepţionează programele TV prin antenă terestră, şi nu pe abonaţii reţelelor de cablu sau ai televiziunilor prin satelit. Potrivit datelor furnizate de MCSI, în această situaţie sunt 19% dintre gospodăriile cu acces la servicii de televiziune, majoritatea lor aflându-se în mediul rural. Soluţiile pentru aceste gospodării sunt fie cumpărarea unui televizor nou, care să fie dotat cu decodor DVB-T, fie achiziţionarea unui echipament separat (set-top box) care să asigure decodarea semnalului şi transmiterea lui către televizorul analogic.

Calitate superioară

Transmisia DVB-T este superioară calitativ celei analogice, suportă formatele 3/4 şi 16/9 şi permite transmisie video atât în format SD (definiţie standard), cât şi în format HD (înaltă definiţie). Din punct de vedere tehnic, transmisia digitală terestră constă în digitizarea şi comprimarea informaţiei în format MPEG – 2 (Moving Picture Expert Gropup) sau H264. Conform proiectului, de la 1 august 2009 va fi lansat un program de informare şi mediatizare a tranziţiei către televiziunea digitală, odată cu desemnarea unui operator care să asigure transmisia digitală pe teritoriul României. Până la sfârşitul anului 2011, acest operator va fi obligat să asigure o acoperire de minimum 90 la sută din populaţia ţării.

Ce găsim în magazine

În momentul de faţă, multe dintre televizoarelor performante cu ecran LCD sau plasmă, de ultimă generaţie, dispun de decodor DVB-T. Însă majoritatea televizoarelor LCD şi plasmă care se vând la preţuri accesibile în magazinele de specialitate din România nu au un asemenea tip de decodor (fiind fie modele mai vechi, fie modele entry-level). Pentru a afla dacă un televizor are sau nu decodor digital terestru trebuie să verificaţi dacă are inscripţionat în lista de caracteristici literele DVB-T. De asemenea, dacă un televizor este HD sau HD ready, nu e obligatoriu ca şi decodorul digital terestru de care dispune să permită decodarea semnalului HD.

Pentru a vă asigura de acest lucru fiind necesară verificarea cu atenţie a specificaţiilor. De asemenea, în magazinele de electronice se comercializează şi set-top boxuri DVB-T, la preţuri în jurul a 150 euro. Acestea permit şi recepţionarea unor programe de radio la calitate superioară, dar şi alte servicii interactive. În momentul de faţă, în Bucureşti pot fi recepţionate prin intermediul DVB-T posturile publice de televiziune în format SD, iar în format HD, ProTV şi TVRH.

Potrivit statisticilor puse la dispoziţie de MCSI, 7,025 milioane de gospodării din România, dintr-un total de 7,5 milioane, recepţionează programe TV. 3,6 milioane de gospodării (49 %) sunt abonate la serviciile de televiziune prin cablu, iar 1,98 milioane beneficiază de servicii de televiziune prin satelit.

*gandul

Întrebări ? Enervări !! Mirări !?!

!! Ne enervează Legea 298/2008, privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, adică, mai pe româneşte, că ni se înregistrează convorbirile telefonice. Dacă asta se numeşte libertate, noi suntem Miss Univers. Propunem să ne trimitem SMS-uri porcoase, cu înjurături oribile şi blesteme cumplite pentru cei care ne ascultă.

!! Ne enervează Cătălin Botezatu, despre care am citit într-o revistă că slăbeşte uşor, deşi mănâncă pufuleţi. Şi, în general, ne enervează toate vedetele care au grijă la ce bagă-n gură. La ce scot pe gură nu mai are grijă nimeni. Ah, am spus noi asta? Ne enervează Botezatu că slăbeşte uşor.

!! Ne enervează obsedaţii de modă, că pun pe ei orice prostie le spune unul şi altul. Se poartă toate sclipiciurile şi toate prostiile. Modă mai oribilă ca asta n-a mai fost niciodată în toată istoria Pământului. Am zis!

!! Ne enervează analizele despre criza mondială de la emisiunile televizate. “Se poate ca…”, “este posibil să…”, “cred că…”. Toată lumea a ajuns mama Omida! O ştire normală, cu sfârtecaţi, n-ar da şi ei!

*jurnalul

DEFICIT BUGETAR/Isărescu: Sfătuiesc băncile să cumpere titluri de stat

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a îndemnat băncile comerciale să cumpere titluri de stat care să le permită accesul la refinanţare, dar şi pentru a ajuta la finanţarea deficitului bugetar.

Finanţarea deficitului bugetar la costuri rezonabile este vitală pentru România în condiţiile actuale, când este dificil de acoperit chiar şi un nivel redus, de 2% din PIB, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o întâlnire cu ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, şi reprezentanţii băncilor. El a precizat că în actualele condiţii, cu limitări ale liniilor de finanţare externe la nivelul băncilor şi cu acces greu la emisiuni externe pentru stat, finanţarea bugetului e o problemă chiar şi pe piaţa internă, prin titluri de stat.

Isărescu a explicat bancherilor că aşteptarea unora ca dobânzile la titlurile de stat să ajungă la 17% este incoerentă faţă de realităţi. „Câţiva preşedinţi au spus că nu au aprobare de la acţionari pentru expunerea pe statul român. Dacă e adevărat, voi aborda personal şi acţionarii, şi organele de supraveghere din stat”, a declarat Isărescu. În ciuda acestor probleme, stocul titlurilor de stat a crescut în ultimele trei luni de la 12 miliarde de lei la 25 de miliarde de lei, a anunţat guvernatorul. „Resursele nu mai sunt aceleaşi, iar Banca Naţională Română nu mai poate ajuta la finanţarea deficitului nici cu un bănuţ. Apariţia sumelor suplimentare prin care să se finanţeze un exces de deficit este vital”, a spus guvernatorul.

ACORD CU FMI?
Varianta unui acord stand-by cu FMI presupune costuri de sute de milioane de euro, în condiţiile unui comision de neutilizare de 25%, a mai spus Isărescu. „Cum ar fi ca o bancă centrală sau un guvern să se împrumute? Ca să ce? (…) Să acopere un gol de finanţare al sectorului privat, care nu se ştie cât de mare este? (…) La un acord apar costuri de sute de milioane de euro, care se vor resimţi în viitor. Cineva le va plăti”, s-a întrebat Isărescu. El a precizat totuşi că nu ne-ar strica un împrumut de la UE.

România a avut un supradeficit bugetar de peste 3% din PIB, care a fost finanţat şi cu ajutorul BNR. „Ministerul de Finanţe avea un miliard de euro la BNR, în rezerva valutară, bani pe care i-a vândut. Orice cumpărare de BNR înseamnă emisiune monetară. Ulterior, vânzarea de valută în piaţă de banca centrală a fost singura soluţie rezonabilă pentru a ieşi din impas”, a mai spus guvernatorul. Isărescu a mai mărturisit că s-a aflat printre membrii Consiliului de Administraţie care au votat reducerea rezervei minime obligatorii în lei cu două puncte procentuale, dar că regretă acest moment şi consideră că măsura a fost luată prea devreme.

O anumită stabilitate a cursului de schimb şi corelare cu fundamentele macroeconomice sunt în interesul economiei româneşti, al statului şi al băncilor comerciale, a spus Isărescu. „Interesul tuturor, al economiei româneşti, al băncilor, al Ministerului de Finanţe, este de stabilitate şi de corelare a cursului cu fundamentele macro ale economiei. Mesajul nostru vizează şi expectaţiile, pentru că prognozele se pot transforma în realităţi. Să avem grijă să nu ajungă cursul în bălării”, a spus Isărescu.

*jurnalul

Zece judeţe vor deveni Sahara în 20 de ani: românii fug în Nord

CLIMĂ România – printre cele mai secetoase şapte ţări europene

Zece judeţe vor deveni Sahara în 20 de ani: românii fug în Nord

Sudul României este lovit de deşertificare accentuată, iar măsurile firave de limitare a acestui fenomen sunt compromise de înşişi locuitorii afectaţi – de pildă, o pădure plantată în Oltenia pentru stabilizarea solului a fost furată peste noapte

Populaţia din sud ar putea fi nevoită să migreze, avertizează Petre Stanciu, directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

O parte din banii pentru proiectul „Casa Verde”, acum oprit, vor intra în programe de împăduriri şi de irigaţii pentru zonele deşertice, a anunţat sâmbătă ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi. Citând un studiu mai vechi al meteorologilor, el a amintit că, în următoarele două decenii, zece judeţe ale ţării se vor deşertifica, iar producţia cerealieră va scădea cu 40% faţă de cea din prezent (în Banat, Oltenia, estul Munteniei, Dobrogea şi sudul Moldovei). Şi toate astea, numai din cauza încălzirii globale, a adăugat ministrul.

Specialiştii spun însă că nu doar schim­bările climatice sunt cauza deşertificării, ci şi distrugerea pădurilor şi a perdelelor de protecţie. „Este adevărat că sudul Olteniei şi Dobrogea au un climat uscat, apropiat de cel al Greciei, cu nisipuri antrenate de vânt în unele zone. Dar mai sunt de vină şi distrugerile zonelor verzi şi a sistemelor de irigaţie. Trebuie perdele de protecţie care să oprească dunele de nisip şi plante rezistente la secetă, cum sunt cele perene ori viţa de vie, pepenii, caişii. Ori chiar unele specii de ierburi sălbatice, asemănătoare buruienilor, cu rădăcină puternică, ce fixează solul”, ne-a spus Petre Stanciu, directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi de Gospodărire a Apelor. El spune că în acest moment cel mai bine este să avem „măsuri de prevenire” pentru următorii ani.


„Am văzut în Israel cum se construieşte o oază, din deşert. Se brăzda zona cu canale artificiale, iar pe sol se împrăştiau îngrăşăminte din decantarea apei reziduale. Împreună cu nisipul, îngrăşămintele îmbunătăţeau partea organică a solului, astfel încât acesta putea fi cultivat, iar înaintarea nisipului era oprită. Deşertificarea nu trebuie să ne sperie, dacă acţionăm în acest moment împotriva ei. Dacă nu, populaţia va fi nevoită să migreze din zonele afectate”, ne-a mai declarat Petre Stanciu.

Împăduriri din sud, blocate de birocraţie

Până acum, puţinele programe antideşertificare din zonă nu au avut prea mare succes. De pildă, unele primării din Dolj care au plantat puieţi de salcâm pentru a stabiliza solul s-au trezit cu pădurea furată peste noapte. În alte comune, proprietarii au accesat un program de împăduriri a cărui regulă spunea astfel: oamenii oferă terenul statului, acesta plantează acolo păduri, pe propria cheltuială şi le îngrijeşte câţiva ani, până când pădurile ajung la starea de masiv. Apoi pădurea revine proprietarului, care o poate exploata. Programul arată bine pe hârtie, însă în practică s-a întâmplat invers: anul trecut, în localităţile Mârşani, Daneţi şi Urzica din Dolj, câteva mii de hectare de pădure cuprinse în program au fost blocate, aşteptând luni întregi împădurirea. Şi asta fiindcă licitaţia pentru desemnarea firmelor care urmau să planteze a fost întârziată aiurea, de nişte contestaţii. De fapt, plângerea fusese uitată prin sertarele Consiliului pentru Soluţionarea Contestaţiilor, iar angajaţii se plângeau că nu pot face faţă fiindcă ei sunt prea puţini, iar jalbele, prea multe.

3 milioane de hectare de deşert

Studiile arată că aproximativ o treime din teritoriul ţării (adică 7 milioane de hectare) şi circa 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare. Din această suprafaţă, 3 milioane de hectare de teren sunt direct afectate de deşertificare. Numai celebra ”Sahară a Olteniei” (o fâşie de 30 kilometri lăţime, din zona Dunăre – Craiova – Caracal) cuprinde în jur de 100.000 de hectare. În ultimii 30 de ani, suprafeţele împădurite din Dolj s-au redus la jumătate, 9.000 de hectare de pădure fiind defrişate între Sadova şi Corabia, pentru a face loc sistemelor de irigaţii, acum distruse. În judeţul Brăila, terenurile degradate reprezintă 34% din întreaga sa suprafaţă. Iar judeţele Călăraşi, Constanţa şi Teleorman au sub 5% pădure.

Al patrulea raport IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) spune că până în 2099 clima României va arăta cu totul altfel decât acum: între 2020 şi 2029, temperatura medie anuală va creşte cu valori între 0,5 şi 1,5 grade, iar până în 2099, temperaturile vor creşte din nou, progresiv, cu 5 grade Celsius, cele mai afectate fiind sudul şi sud-estul ţării. Iar Romania face parte dintre primele primele şapte ţări europene pe care seceta le va afecta puternic în următorii ani.

*gandul

Joburi cu nume ciudate

TOP • 20 DE OFERTE PROFESIONALE INEDITE. În primele săptămâni din 2009, companiile româneşti şi-au mai temperat apetitul pentru angajări, dar imaginaţia le merge din plin în privinţa numelor de joburi.

Unele denumiri sunt derivate din termeni tehnici, împrumutaţi recent din engleză. Altele sunt pur şi simplu născocirile unor patroni care au un mod aparte de abordare a limbii române.

O firmă angajează „inginer structurist”. Printre responsabilităţi se numără „realizarea SF PT DDE”, iar candidatul ideal trebuie să fie amabil şi să aibă imaginaţie. Probabil, pentru a-şi imagina ce trebuie să facă. Se caută de asemenea un „meteorolog aeronautic prognozist”, care „desfăşoară activităţi operaţionale specifice domeniului meteorologiei aeronautice”. O firmă vrea să angajeze un „monitor studii de bioechivalenţă”, iar alta doreşte „sudori substrat de flux” şi „sudori TIG”, pentru Italia.

IDENTIFICATORUL. Un job interesant e şi cel de „identificator piese auto”, pentru care e nevoie de „cunoştinţe de engleză” şi de „politeţe”. Dacă munca de identificator nu vă tentează, încercaţi o carieră de „devizist service auto”, trebuie doar să cunoaşteţi programul Audatex. Dacă nici asta nu merge, încercaţi meseria de „tehnician PIF”. Dacă aveţi răbdare, aflaţi că PIF vine de la „punere în funcţiune”. Un „mecanic presator anvelope” trebuie să aibă disponibilitate de deplasare în afara Bucureştiului şi, probabil pentru că va lucra cu anvelope de stivuitoare, trebuie să fie o persoană ordonată. „Facturistul” pe care vrea să-l angajeze un SRL e angajatul care scrie facturi şi trebuie să fie rezistent la stres.

IMAGINAŢIE. Un „responsabil de teren” trebuie să fie o „persoană dinamică”. Nici o legătură cu imobiliarele. El sau ea trebuie „să contabilizeze lunar situaţia aparatelor de jocuri de noroc din locaţiile firmei, să înlocuiască în caz de avariere butoane, yale etc”. Un loc de muncă destul de rar e cel de „shipfitter”, omul care se ocupă de componentele metalice la construcţiile de nave. Şi un job banal poate părea interesant dacă e în engleză, cred unii. „Doorman”-ul pe care îl angajează un cazinou e un uşier obişnuit.

Pentru a deveni „jonctor” şi „linior”, „experienţa în telecomunicaţii şi seriozitatea sunt aproape suficiente”, iar „demostratorul” e, bineînţeles, cineva care are ca primă responsabilitate „demonstrarea practică a aplicării/utilizării produselor blocuri ceramice/alte produse de zidărie, la clienţi, pe şantiere, la târguri şi expoziţii”. O firmă caută „de urgenţă”, pentru Germania, „detensionatori tablă”. Alţii caută „spălător auto fără apă”. Poate că apa intră ca beneficiu în pachetul salarial. O firmă are nevoie de un sau de o „barista” care să ofere publicului freshuri de fructe şi legume, deşi barista e de fapt un expert în prepararea de băuturi pe bază de espresso. Ultimul job cu nume inedit pe care l-am selectat e „Animator Profesor Trăsnit”. Pentru asta e nevoie de „bune capacităţi de comunicare cu copii, dragoste faţă de ei” şi „capacitatea de a juca mici piese amuzante”, cu „seriozitate şi spontaneitate”.

*jurnalul

EVALUARE BNR / Isărescu: Economia poate ateriza lin după o frână bruscă

Economia românească poate ateriza lin, după ce a frânat brusc spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. E treaba FMI să fie avocatul diavolului, spune Guvernatorul care are prognoze pentru 2009 un pic mai optimiste decât ale Fondului, dar sub cele prezentate de Guvern.

„Suntem în discuţie cu FMI privind un eventual acord de finanţare, dar suntem într-o fază de evaluare şi deocamdată nu avem o poziţie clară„, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). El a explicat că BNR vrea să definească problema, să pună diagnosticul corect şi nu să ne creem o criză „pentru că toată lumea are”. Guvernatorul a explicat că deşi efectele crizei au devenit mai clare, sunt destul de greu de anticipat, întrucât nu se ştie cât de adâncă va fi această criză. Cea mai periculoasă abordare sunt „exagerările şi săritul dintr-o extremă în alta”, precum s-a întâmplat în Cehia. „Trebuie să constatăm influenţa crizei, dar şi să-i dăm dimensiunea reală în privinţa relaţiei exporturi-PIB„, a afirmat Isărescu.

El a adăugat că împrumuturile în valută şi liniile de la băncile-mamă au creat probleme în ultimii ani şi continuă. „Acum, pe diferite canale, se vorbeşte în exterior de retragerea şi de nereluarea creditării, însă în interior băncile spun că nu vor fi probleme”, a declarat guvernatorul băncii centrale. El a mai precizat că „ni se tot spune că avem o problemă cu datoria externă, însă aceasta aparţine sectorului privat”. Isărescu a adăugat că agenţiile de rating vorbesc de toată datoria, dar că cea publică, pentru care se acordă ratingul suveran, este mult mai mică. Totodată, BNR crede că economia românească poate ateriza lin după o frânare bruscă. „Insistăm în continuare pe faptul că economia românească are toate şansele să meargă pe o aterizare lină, să îmbunătăţim percepţia investitorilor şi în acest scop este esenţială coordonarea politicii monetare cu cea fiscală şi mai ales cea salarială”, a declarat Isărescu.

EFECTELE CRIZEI
Efectele crizei financiare mondiale se resimt indirect în România prin cinci canale: cel comercial, financiar, al încrederii, al cursului de schimb, respectiv al efectelor de avuţie şi bilanţ, a mai spus Mugur Isărescu. Referitor la efectele crizei internaţionale asupra încrederii, el a arătat că se observă mai puţină disponibilitate din partea investitorilor străini pentru România, dar că acest lucru este valabil şi pentru statele vecine. Din punct de vedere al efectelor de avuţie şi bilanţ, el a atras atenţia că românii nu sunt „atât de bogaţi, având proprietăţi prin nordul Bucureştiului” şi că trebuie să „revină cu picioarele pe pământ”. „Cei care au luat foarte multe credite au constatat că sunt mai puţin bogaţi, băncile la fel”, a mai menţionat guverntorul BNR. În plus, ne mai confruntăm şi cu o problemă de neîncredere, a mai spus Isărescu, care a dat şi un exemplu. Una din băncile
din România a primit anul trecut un credit special de la BNR în valoare de 0,2% din PIB, care ulterior a fost returnat. Banca respectivă s-a confruntat cu o lipsă de încredere. „Solvabilitatea în sistem este extrem de solidă. Anul trecut am acordat un credit de lichiditate, dar valoarea acestuia a fost redusă, de 0,2% din PIB. Ulterior, acesta a fost returnat”, a completat Isărescu.

CREŞTERE, NU RECESIUNE
BNR estimează o creştere economică de 2-2,3% în acest an, sub nivelul programat de Guvern, de 2,5%. Opinia este diferită de cea a experţilor FMI care au anunţat o recesiune de 1%. „Am avut o colaborare foarte bună cu FMI. Le apreciem rezultatul. Aceasta este şi datoria lor, de a fi avocatul diavolului. (…) Nu suntem în contradicţie. Ei au doar un scenariu mai pesimist. Noi rămânem în zona pozitivă, mai jos puţin”, a spus Isărescu. El a arătat că banca centrală nu poate, în acest moment, să anticipeze cât de brutală va fi frânarea creditării şi impactul ei asupra economiei reale. Banca centrală a identificat că avem o dependenţă de capitalul privat care a investit în România, însă, deocamdată, nu poate să spună cât este de mare. „Se conturează o problemă de finaţare a sectorului privat, iar fondurile publice vor trebui să finanţeze lipsa. Dar, la cât se ridică această sumă care trebuie adăugată? Se vorbeşte de 20 de miliarde de euro, dar cam atât e toată datoria, chiar nu se rostogoleşte nimic?”, s-a întrebat retoric guvernatorul.

Ajustarea deficitului
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a coborât anul trecut la 12% din PIB, potrivit datelor preliminare, faţă de 14% din PIB în 2007, pe baza unei ajustări a sectorului privat mai mari decât era anticipat, a anunţat guvernatorul BNR. „Rămâne de văzut până unde poate să se strângă cureaua în sectorul public. Avem un dialog excelent cu Guvernul pe această temă, dar suntem în faza de programare”, a declarat Isărescu. Guvernatorul a explicat că este dificil să ajustezi un deficit, chiar şi cu 1% din PIB, mai ales în condiţiile în care economia scade.

„În perioada de ajustare e mai dificil. Toată lumea se uită în stânga şi în dreapta, când trebuie să strângă cureaua”, a continuat Isărescu. În ultimul timp sectorul privat a început să gâfâie, băncile nu mai au suficinte resurse să finanţeze şi statul şi firmele private.

Cursul leu-euro
Evoluţia cursului de schimb leu-euro este o altă mare incertitudine. „Incertitudinea este legată de zonă şi oricât de mult încercăm să ne deconectăm suntem tot în zonă”, a explicat Isărescu. Valutele ţărilor din zonă s-au depreciat chiar mai puternic, decât leul. Între anii 2005 şi 2007, timp în care leul s-a apreciat puternic, BNR a cumpărat 10 miliarde de euro. „Cu o mână cumpăram valută şi cu cealaltă sterilizam piaţa. La cursul de 3,1-3,2 am cumpărat 3 miliarde de euro, acum îmi pare rău că nu am cumpărat mai mult”, a explicat Isărescu. El a adăugat că atunci exista un context favorabil generat de aderarea la UE şi de finalizarea procesului de liberalizare a contului de capital. Totodată, atunci s-au acumulat nişte câştiguri de productivitate. Însă, accentuarea aversiunii faţă de risc a investitorilor pe fondul crizei financiare, creşterea salariilor peste productivitate şi adâncirea dezechilibrelor macroeconomice au pus punct aprecierii monedei naţionale, care a intrat într-un proces abrupt de depreciere. „Acum doar să deschidem gura de creşteri salariale, că şi apar presiuni pe curs”, a spus Isărescu. El a mai precizat că există aproximativ 500.000 de persoane care au credite în valută. „Vom avea noi grijă de cei care au luat credite în valută, dar nu e vorba doar de cei 500.000 de români cu astfel de credite, ci de o ţară întreagă”, a spus Isărescu.

Prognoza de inflaţie pe 2009, menţinută la 4,5%
BNR a menţinut prognoza de inflaţie pe 2009 la 4,5%, a mai anunţat ieri guvernatorul băncii centrale, dar a modificat estimările privind rata anuală la finele trimestrului I şi al III-lea. „Menţinem proiecţia de inflaţie pentru 2009 de 4,5%. Prindem intervalul-ţintă, dar nu mai suntem optimişti în privinţa Core 2 din cauza necesităţilor de ajustare a contului curent”, a precizat Isărescu. Însă BNR a revizuit în urcare estimarea privind inflaţia la finele primului trimestru de la 5,8% la 6%, dar a redus previziunile pentru sfârşitul trimestrului al treilea de la 5,3% la 5,1%. Pentru sfârşitul trimestrului al doilea, BNR a menţinut previziunea de inflaţie anuală de 5,5%. Totodată, BNR va propune Guvernului stabilirea unei ţinte de inflaţie pentru 2010 de 3,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual, la fel ca şi cea fixată pentru 2009, a anunţat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

Preţuri surpriză la Târgul Imobiliar/Casele nu se vând nici ieftinite cu 30 la sută

Pretenţiile dezvoltatorilor de pe piaţa rezidenţială au scăzut cu până la 30%.Primul târg imobiliar din 2009 a debutat cu preţuri în scădere. Însă clienţii cărora li se adresează noile oferte, nu şi-au mai făcut apariţia.

Aproape 11 dimineaţa. La intrarea în expoziţie linişte. Anul trecut, la aceeaşi oră, erai călcat pe picioare şi îmbrâncit de vizitatori. În sală, nu sunt mai mult de 40-50 de persoane. Majoritatea jurnalişti şi agenţi imobiliari.

„Nu mai sunt bani”, spune un domn trecut de 40 de ani, printre puţinii vizitori de la Târgul Naţional Imobiliar (TNI). Caută un apartament cu două-trei camere într-un ansamblu mic, iar bugetul său este „cât vrea banca, dar nu mai mult de 120.000 de euro”. Se opreşte la câteva standuri, adună nişte pliante şi pleacă. Cele mai întâlnite preţuri sunt cuprinse între 1.200 şi 1.600 de euro pe metru pătrat, la care se adaugă TVA.

Cotaţii comparabile cu cele din 2007

Există şi apartamente la preţuri comparabile celor practicate în 2007.

Astfel, proiectul Primăvara Ghencea oferă un preţ cuprins între 900 şi 1.100 de euro pe metru pătrat, plus TVA. „În momentul lansării, acum doi ani, un metru pătrat construit costa de la 875 de euro, iar maximul atins a fost de 1.250 de euro”, spune Raluca Oprescu, directorul de vânzări al ansamblului.

În pofida ieftinirii, în luna ianuarie s-au vândut doar patru apartamente, dar negocierile pentru acestea începuseră de anul trecut. Raluca Oprescu speră ca lucrurile să îşi revină după târg. „Nu ştim la ce să ne aşteptăm, dar deja am avut doi vizitatori care s-au arătat interesaţi să cumpere”. Mai puţin norocos la capitolul vânzări a fost proiectul American Village.

Deşi oferă un apartament cu două camere, cu bucătărie utilată şi un Ford Fiesta pentru 100.000 de euro, în ultimul timp nu a încheiat nici măcar o tranzacţie. „Din septembrie nu am mai vândut nimic”, mărturiseşte Laura Ilie, reprezentat al companiei dezvoltatoare, Mainrom Invest.Târgul Naţional Imobiliar se desfăşoară în perioada 5-8 februarie, în cadrul Palatului Parlamentului la Sala Unirea. Biletul de intrare costă 5 lei.

Cele mai ieftine case

Cele mai accesibile case sunt în proiectele finalizate sau în stadii foarte avansate de construcţie din afara Capitalei. O garsonieră în Popeşti Leordeni costă de la 38.500 de euro, iar un apartament cu două camere porneşte de la aproximativ 50.000 de euro. Cel mai ieftin apartament din străinătate are două camere şi se află în Costa del Sol, Spania. Acesta costă 120.000 de euro.

*adevarul

Surpriză de la Dacia: Coupe-ul Duster, prezentat la Salonul auto de la Geneva

Surprinză de proporţii de la Dacia. Constructorul român se pregăteşte să prezinte la Salonul Auto de la Geneva un concept coupe, anunţă http://www.automarket.ro.

Standul Dacia de la Geneva va găzdui un concept coupe, cu ambiţii sportive. Designul conceptului se va regăsi în modelele care se vor alătura gamei de autoturisme Dacia în anii care urmează.
Numele speculat al prototipului este Duster. Acelaşi nume este posibil să-l poarte şi un viitor SUV al marcii româneşti. Totuşi, este prea devreme pentru a furniza date exacte despre denimirea noilor modele Dacia. Va trebui să mai aşteptăm puţin timp pentru a afla numele modelului în mod oficial. Se pară că noul model are la bază designul Sandero. La crearea noului model coupe au participat şi inginerii diviziei Renault Sport. Primele imagini ale coupe-ului prezintă blocuri optice cu lumini LED, jante din aliaj uşor şi frâne Brembo. Un alt aspect care rămâne de descoperit este dacă noul coupe va împrumuta imaginea low-cost asociată brandului românesc sau se va pozitiona mai sus decât actualele Logan şi Sandero.

Antena3.ro

BNR reduce dobanda cheie la 10%

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, astazi, sa coboare dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 10%, in conformitate cu asteptarile, si sa mentina nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii, de 18%din pasivele in lei si 40% din cele in valuta.
Majoritatea analistilor membri ai Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) se asteptau ca banca centrala sa mentina rata dobanzii cheie la 10,25% la sedinta de politica monetara de astazi, insa sa reduca rata rezervei minime obligatorii la lei.

Mentinerea la 10,25% a dobanzii de politica monetara era estimata de catre 57% dintre participantii la sondaj, diferenta de 43% estimand reducerea acesteia. In ceea ce priveste rata rezervei minime obligatorii la pasivele in lei, 93% dintre participantii la sondaj estimeaza scaderea acesteia, diferenta de 7% estimand mentinerea acesteia la 18%

Astfel, 57% dintre participantii la sondaj estimau ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) va mentine rata rezervei minime obligatorii la pasivele in valuta la 40%, diferenta de 43% estimand scaderea acesteia.

Am câştigat la Haga 30 de miliarde de dolari. Pe hârtie

Rezervele care ar trebui să ne asigure independenţa energetică nu sunt încă certificate, pot fi aduse la suprafaţă doar în proporţie de 35%, şi asta doar peste câţiva ani şi numai dacă preţul ţiţeiului va creşte pentru a stimula interesul investitorilor în această afacere cu risc maxim.

Cei 9.700 de kilometri pătraţi de mare câştigaţi de România sunt importanţi pentru ce se găseşte sub apă. Potrivit unor estimări ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), potenţialul prognozat de hidrocarburi se ridică, pentru toată zona de 12.000 de kilometri pătraţi (kmp), în cel mai optimist scenariu, la 12 de milioane de tone de ţiţei şi 120 de miliarde de metri cubi de gaze. Bogdan Aurescu, reprezentatul României la Curtea Internaţională de Justiţie, spune că „în această zonă (câştigată de România, n.r.) sunt estimate a fi aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol“.

Evident, estimarea poate avea mai puţină relevanţă în teren, dat fiind că petrolul şi gazele pot să nu fie împărţite uniform pe toată suprafaţa de 12.000 kmp care a fost în litigiu.

Mergând pe estimarea lui Aurescu, rezultă că rezervele de ţiţei ar avea o valoare comercială de 3,7 miliarde de dolari – am luat în calcul un preţ al barilului de 40 de dolari şi un raport de 7,8 barili la o tonă. Mult mai mult ar valora rezervele de gaz: peste 28 de miliarde de dolari, luând în calcul un preţ de 410 dolari pe mia de metri cubi, practicat de Gazprom. Deci, în total, ar fi vorba, în cel mai optimist scenariu posibil acum, despre rezerve cu o valoare comercială de peste 30 de miliarde de dolari. Ţiţeiul reprezintă consumul României pe circa doi ani, iar gazul reprezintă importurile din Rusia pe 20 de ani.

Din cei 9.700 kmp pe care România poate să-i exploateze, o parte au fost concesionaţi deja de statul român, pentru explorare, firmelor Sterling Resources din Canada şi Petrom. Prima deţine, printr-o succesiune de concesiuni începută în 1992, perimetre a căror explorare a fost stopată din cauza diferendului cu Ucraina. Potrivit lui Mihai Gherman, director în cadrul ANRM, anul trecut a fost semnat un act adiţional, iar explorarea perimetrului poate reîncepe. În ceea ce priveşte zona deţinută de Petrom, aceasta face parte dintr-un perimetru mai mare, pe care Petrom are dreptul să-l exploreze timp de încă cinci ani. Din cei 9.700 kmp, mai sunt circa 6.000 km liberi, pe care ANRM îi va scoate la concesiune, în blocuri de câte 1.000 kmp, dar, din cauza procedurilor, firmele nu vor putea obţine licenţe de explorare mai devreme de un an.

Totuşi, cea mai mare parte din cele 30 de miliarde de dolari are o mare „şansă” să rămână îngropată sub Marea Neagră, pentru că pur şi simplu nu se poate scoate tot. „În industrie, se lucrează cu un factor de recuperare medie a zăcămintelor de petrol şi gaze de 25-35%”, ne-au declarat surse din industria petrolieră. Asta înseamnă deci că, la modul grosier, companiile nu vor putea scoate decât 10 miliarde de dolari (din care se scade redevenţa plătită statului, de 10-13%, în funcţie de mărimea zăcământului), şi aceştia problematici cel puţin în viitorul apropiat. „Investiţiile în explorarea de mare adâncă sunt foarte mari, iar pierderile unui eşec sunt suportate de companii. La actualul preţ al ţiţeiului, de 40 de dolari barilul, de o astfel de investiţie este mai puţin surâzătoare decât acum un an, când barilul de ţiţei era 140 de dolari. În plus, din cauza crizei, nici condiţiile de finanţare nu mai sunt aceleaşi”, ne-au spus sursele noastre. Potrivit unei informări a ANRM, costurile pot ajunge chiar până la 500.000 de dolari pe zi, pentru o platformă de foraj în ape adânci.

Petrom, singura companie care deocamdată extrage ţiţei din zona românească a Mării Negre, a încheiat recent un contract de explorare în perimetrul Neptun, o parte din acest perimetru întinzându-se şi pe cei 9.700 kmp câştigaţi de România. Partenerul Petrom este unul dintre cele mai mari grupuri petroliere din lume, firma americană Exxon Mobil.

Există interes

Mai multe companii străine mari şi-au exprimat interesul de a investi în zonă, potrivit agenţiei Reuters, printre acestea numărându-se Total (Franţa), Royal Dutch Shell (Anglia-Olanda), BP (Olanda) şi OMV (Austria).

Iubirea

S-au cunoscut in Bamboo… ea superba posesoare de superbe silicoane, el modest posesor de 335 (o masina chiar misto dealtfel). Ea de-a casei, el invitat la onomastica unui alt prieten. Cand a vazut-o si-a pierdut toate simturile, a intrat in vorba cu o prietena, prietena l-a vazut simpatic si i-a pus fata in fata. Ca sa scurtam povestea… s-au imprietenit. Dupa o saptamana ea s-a lasat convinsa sa-l insoteasca intr-un business-trip la Brasov si s-au si “tutuit”. Noi toti am pariat ca dupa ce se da in roller-coaster isi revine in simtiri si ii trece dar… n-a fost asa.

Pana la urma relatia s-a intarit, au devenit de nedespartit si dupa 3 saptamani, in decembrie 2008 au hotarat sa-si petreaca sarbatorile la Viena. Ea venea cu trupul si sufletul ei, el venea cu transportul, cazarea, masa si dansul.

Si au plecat cu 335-ul lui spre o vacanta de vis…

Prima zi la Viena, prima oprire direct la shopping! Kerttner Strasse, (sau cum se numeste c-am uitat amanuntul asta) primul magazin vizitat… Swarovski! Ea vede un colier superb care ar fi saltat incredibil pe decolteul ei siliconat si-i transmite scurt “Il vreau!“. El se uita la pret, vede 800 de euro, inghite in sec si spune “Iubita mea, avem la noi vreo 4.000 de euro, daca din prima zi spargem 1.000 ne intoarcem acasa peste 3 zile… pe jos.”

Ea clipeste usor agitat, se incrunta putin dar trece peste acest episod… Dupa 8 min si 42 de secunde intra in alt magazin. Ea vede un guler de blana superb care s-ar fi incolacit cu drag in jurul gatului ei ce exista deasupra superbelor silicoane si-i spune scurt “Il vreau!“. El se uita la pret, vede ca bucata de animal mort costa 1.100 de euro (mama lor de chinchile!) si spune “Iubita mea, hai sa nu ne grabim ca astia inca n-au bagat reduceri…“.

Ea zambeste stramb, inghite in sec si iese din magazin. El o prinde din urma, o ia de antebrat, o intoarce brusc si o saruta… Ea il lasa s-o mozoleasca si dupa ce se desprinde din focul imbratisarii ii arata magazinul 3. Intra amandoi acolo, pasa-mi-te dragostea se reinnodase…

Ea vede un ceas mic, nimic deosebit, ceva cu niste pietroaie pretioase rau trebuia sa fie, un chilipir de vreo 700 de euro. Intinde o mana cu un deget ferm intins la randul lui si zice “Mi-ar sta bine pe mana, nu?“. El se uita la ea, se uita la ceas, se uita la ea, se uita la pret, se uita la ea si zice “Fa, crezi ca la mine in curte am un pom care face hartii de 500 de euro?! Am venit sa ne distram nu sa toci tu bani!“.

Ea nu zice nimic, se mai uita putin prin magazin, vede ceasurile de barbat si spune “Nu vrei tu sa-l probezi pe asta de aici?“. El, mirat ca partea cu “Fa!” a mers, se uita la ceas, il apreciaza ca dragut (pretul la fel, 138 de euro) si-l cere vanzatoarei la proba.

Ea spune “Ma duc pana la masina.” si pleaca. El zambeste mandru foc de piciorul ce-l pusese in prag cu ceva secunde inainte. Probeaza ceasul, isi spuse ca trebuie sa-l cumpere, baga mana in buzunar si isi aduse aminte ca a pus portofelul, impreuna cu mobilul si toate actele la ea in poseta… Se pune pe asteptat… si asteapta… si asteapta… si mai asteapta putin pana cand s-a gandit ca s-a intamplat ceva…

Si iese din magazin intr-o fuga, ajunge la parcarea unde lasase masina, ea nu era de gasit… dar nici masina nu mai era acolo… Si da-i si invarte-te, si cotrobaie, si lungeste gatul… nimic!

Si da sa i se aprinda beculetul… dar se stinge. Primul gand a fost “A plecat la hotel!” dar apoi si-a adus aminte ca inca nu se cazasera, de-abia ajunsesera in Viena!

Ce-i de facut?! Aude in spatele lui un dialog in limba romana, vede 3 tineri impovarati de pungi de cadouri si se duce la ei… “Salut fratii mei, am si eu o problema, mi-a disparut iubita si nu am telefon, pot sa dau un telefon de la voi? Va rog eu frumos, ma recompensez eu cumva…“.

Baietii zic “Ok.“, ii pun in mana un telefon, el suna la ea, ea raspunde, el zice “Unde esti femeie?!“, si ea spune sec:

– Am plecat ba badaranule! Tu crezi ca am venit la Viena sa ma duci prin berarii si sa mananc carnati?! Esti un sarac obosit! Am plecat la mama in Romania!”… si-i inchide telefonul!

– Faaaaa! Am actele si banii la tine, si cum ma-ta pleci tu cu masina mea?! Vezi ca…

[bip-bip] – adica ea i-a inchis lui telefonul in nas

El mai suna o data… telefonul inchis! Le da oamenilor telefonul inapoi si… de-aici incepe aventura! Sa recapitulam: avea la el o pereche de pantaloni, un tricou, o geaca subtire (teoretic era cu masina), o pereche de pantofi, un ceas la mana si… atat!

Iubirea, acest minunat sentiment, exprimat superb in cant de voci din toata lumea, descris in milioane de cuvinte de scriitori extaziati in simtiri… “Mortii ma-sii de iubire!” … se gandea Catalin stand ca tuta in mijlocul Vienei, cu 0 (zero) euro in buzunar, fara niciun act, fara mobil, fara… nimic!

El, baiat de actiune, dupa ce a inceput sa simta gradele sub zero s-a aciuat intr-un magazin si a inceput sa gandeasca, sa caute variante, sa… ceva, orice!

Ajunge la concluzia ca trebuie sa ajunga la ambasada Romaniei! Uraaa! Gata, organele se vor ocupa de el, va fi repatriat si o sa-i rupa capul nenorocitei! O sa-si recupereze banii si masina, o sa-si repare vacanta, o sa… gata, la ambasada!

Dupa ce s-a trezit ca deschide usa unui taxi si-a adus aminte ca n-are o letcaie in buzunar. Deci… a inchis cumintel usa masinii, s-a luat in brate zgribulit ca un pui de gaina toamna, si s-a aplecat la geamul masinii: “Excuse me, do you know where Romanian Embassy is?“. Pakistanezul s-a uitat la el, a clipit nauc si l-a intrebat de adresa. Catalin al nostru l-a trimis la o adresa legata de mama lui de pakistanez care nu stie nimic (!) si s-a dus la urmatorul taxi cu aceeasi intrebare… dupa ce a epuizat taxi-urile din parcarea respectiva a luat-o la picior si a gasit alta statie de taxi-uri. Deja parkinson-ul termic il poseda, clantanea dintii ca o moara stricata, i-era foame, deja simtea oboseala… In sfarsit, a pus intrebarea cu “Romanian Embassy” tuturor. Toti clipeau la el nauci si… atat!

I-a venit in minte ultima solutie. A intrebat unde e cea mai apropiata sectie de politie. I-au aratat taximetristii unde e , dupa vreo 20 de minute a gasit-o, a intrat inauntru si le-a povestit politistilor care e baiul. Aia au dat din umeri, i-au zis ca n-au cum sa-l ajute si l-au dat afara.

Acum trebuie sa va zic… Catalin nu e vreun prost, partea cu “siliconata” a fost doar o ratacire. Deci, l-au dat oamenii afara dar el a intrat din nou si a luat in brate un calorifer. Austriecii trageau de el sa-l scoata afara dar al nostru se tinea cu dintii de calorifer si urla “Call Romanian Embassy, tell them a romanian is in distress!“. Aia n-au sunat pe nimeni, ca oricum e vineri seara si nu va raspunde nimeni, i-au spus ca singura varianta de a suna pe cineva ar fi doar daca face o ilegalitate, dar ca nu-i recomanda pentru ca va sta in arest pana va fi judecat, si asta va dura. Pana la urma iese in strada imbrancit de baietii in verde si alb…

Si a ratacit pe strazi in speranta ca mai gaseste vreun roman, sa sune in tara. Dar deja era tarziu, strazile se golisera, sperante ioc… “Ce facem Gogule?” se intreba singur si un rezultat decent nu aparea din niciun locsor al mintii lui inghetate. Si… a vazut o shaormerie! Deja simtea aroma Dristorului atat de indepartat, caldura unei incaperi, un scaund moale in fund… si a intrat!

Inauntru vreo 3 clienti si un turc plictisit la tejghea. Catalin se duce ata la turc si incepe dialogul:

– Mister, I am from Romania, and I have a problem. My girlfriend left me here with no money, no papers, no phone… nothing! I need help!

– One shaorma is 3,5 euro sir.

– Mister, I don’t have anything else on me. But I propose you a thing: I give you my watch, I payed 3.000 euro for it in Romania. I need to call my friends in Romania to come and help me, and untill they come I need to eat something. What do you say?

Turcul s-a uitat la el neincrezator, s-a uitat la ceas, Catalin a ridicat mana ca sa vada otomanul mai bine ceasul, Khaled (c-asa-l chema) i-a facut semn sa-si scoata ceasul, l-a luat in mana si a inceput sa-l invarta pe toate partile.

– It’s an ?????? (nu mai tin minte ce ceas AVEA), bought it this year for my birthday, I payed 3.000 euro.

Turcul se mai uita putin, mai cheama un turc, vorbesc ceva pe limba lor, celalalt turc se uita si el la ceas, se intorc si se uita la el, mai vorbesc ceva pe limba aia turceasca a lor, turcul numarul doi se mai uita o data amanuntit la ceas, spune ceva si da din cap a “da” si incep sa rada.

Si brusc se aprinde o luminita mica… speranta lui Catalin.

http://www.cabral.ro

Chifteluţe din dovlecei

PE FUGĂ • UŞOR DE PREPARAT S-a făcut iar urât afară. Da, e iarnă şi e normal să fie urât! Dar parcă… Nu, mai bine să fie urât! Să fie iarnă! Aşa trebuie, aşa-i bine! Aşa-i normal! Să ningă!

Mă duc la piaţă. Pe parcurs mă gândesc la ce trebuie să cumpăr, deci nu stau „aiurea’n tramvai”. Vreau ceva mai deosebit, mai… Pe naiba! Nu mai am nici o inspiraţie! Toţi se bazează pe talentul meu! Le convine! Nu ei sunt cei care trebuie să facă din… bici! Bani ioc, produse bune ioc, produse scumpe berechet… Ce contează? „Turcu’ plăteşte”!

M-am răcorit puţin şi trec la inspectat piaţa. În hala mare, supra-aglomerată, sunt tarabe cu legume, ici, colo autohtone. Mulţime de legume din import, vândute cu specificaţia că aparţin unor zone renumite din ţară! Mă, da’ pă-ştia nu-i… nimeni?! Ei, na! Am luat-o razna! Am uitat unde sunt! Mă strecor pe culoarul foarte îngust, printre cumpărători nemulţumiţi şi zgribuliţi. Un bărbat plin de nervi face observaţii unui ţigan, vânzător, obraznic, care ameninţă că nu ne vor mai aduce marfă şi ne vor lăsa să murim de foame. Mda! Aşa ne trebuie! Plină de scârbă, mă aproprii de capătul halei şi, aproape de uşă, găsesc taraba doamnei cu salată verde. Şi salata s-a scumpit! Mă rog! E salată din propria-i seră, e de-a noastră! Dau trei lei, iau o salată mare şi două legături de mărar şi două de pătrunjel cu un leu. Abătută rău, mă îndrept spre ieşire. În uşă, o femeie îmbrobodită, micuţă de statură, îmi întinde şorţul în care se aflau zece dovlecei cu floare, lungi cât palma. „Bre, nu vrei nişte dovlecei?”, îmi zise femeia cu gura ascunsă de broboadă. Am vrut să zic nu, dar glasul ei moale m-a oprit. Am întrebat-o de unde îi are. Femeia mi-a aruncat acea privire care se agaţă de sufletul tău şi mi-a zis: „Dă la fermă, doamnă! E d’ai noştri! Îi cumpăr şi îi dau la bucată, să mai scot un ban. N-am dă dinţi! Au căzut aproape toţi şi trebuie să-m’ puie placă! N-am dă placă! Ce să fac? Omu’ e cu ziua, că banii dă compensare îi păstrăm pentru fată, că e la facultate, la medicină. Mai scoate şi ea dă un ciorap, dă o bluză, pă injecţii şi masaje, cum găseşte. Da’ restu’ dă la noi! Că e copil bun!”, zise ea şi-mi întinse şorţul să aleg. „Cât?”, o întreb. „Un leu cincizeci bucata, bre!”, zise ea cu speranţă în glas. I-am luat pe toţi. „Săru’mâna, doamnă! Doamne-ajută! Iau nişte zahăr şi mă duc la autogară!”, îmi zise. Nu ştiu de ce, sau poate ştiu, dar mă simţeam pustiită.

Cum am ajuns acasă m-am apucat să pregătesc chifteluţe dulci. Am ras cinci dovlecei, i-am presărat cu puţină sare şi i-am lăsat la scurs. A luat două ouă, două linguri de făină, patru linguri de brânză de vaci, bine scursă, două linguri de zahăr (după gust), zahăr vanilinat, le-am amestecat bine pe toate şi apoi am adăugat dovleceii bine scurşi. Am format chifteluţe pe care le-am dat prin făină şi le-am pus la prăjit, în ulei. Când le-am scos le-am tapetat cu zahăr pudră şi puţină scorţişoară (aşa-mi plac mie). Unde mai pui că… se pot mânca şi dacă n-ai dinţi!

*jurnalul