Arhivă pentru 4 februarie 2009

04
feb.
09

Am câştigat la Haga 30 de miliarde de dolari. Pe hârtie

Rezervele care ar trebui să ne asigure independenţa energetică nu sunt încă certificate, pot fi aduse la suprafaţă doar în proporţie de 35%, şi asta doar peste câţiva ani şi numai dacă preţul ţiţeiului va creşte pentru a stimula interesul investitorilor în această afacere cu risc maxim.harta-insula1

Cei 9.700 de kilometri pătraţi de mare câştigaţi de România sunt importanţi pentru ce se găseşte sub apă. Potrivit unor estimări ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), potenţialul prognozat de hidrocarburi se ridică, pentru toată zona de 12.000 de kilometri pătraţi (kmp), în cel mai optimist scenariu, la 12 de milioane de tone de ţiţei şi 120 de miliarde de metri cubi de gaze. Bogdan Aurescu, reprezentatul României la Curtea Internaţională de Justiţie, spune că „în această zonă (câştigată de România, n.r.) sunt estimate a fi aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol“.

Evident, estimarea poate avea mai puţină relevanţă în teren, dat fiind că petrolul şi gazele pot să nu fie împărţite uniform pe toată suprafaţa de 12.000 kmp care a fost în litigiu.

Mergând pe estimarea lui Aurescu, rezultă că rezervele de ţiţei ar avea o valoare comercială de 3,7 miliarde de dolari – am luat în calcul un preţ al barilului de 40 de dolari şi un raport de 7,8 barili la o tonă. Mult mai mult ar valora rezervele de gaz: peste 28 de miliarde de dolari, luând în calcul un preţ de 410 dolari pe mia de metri cubi, practicat de Gazprom. Deci, în total, ar fi vorba, în cel mai optimist scenariu posibil acum, despre rezerve cu o valoare comercială de peste 30 de miliarde de dolari. Ţiţeiul reprezintă consumul României pe circa doi ani, iar gazul reprezintă importurile din Rusia pe 20 de ani.

Din cei 9.700 kmp pe care România poate să-i exploateze, o parte au fost concesionaţi deja de statul român, pentru explorare, firmelor Sterling Resources din Canada şi Petrom. Prima deţine, printr-o succesiune de concesiuni începută în 1992, perimetre a căror explorare a fost stopată din cauza diferendului cu Ucraina. Potrivit lui Mihai Gherman, director în cadrul ANRM, anul trecut a fost semnat un act adiţional, iar explorarea perimetrului poate reîncepe. În ceea ce priveşte zona deţinută de Petrom, aceasta face parte dintr-un perimetru mai mare, pe care Petrom are dreptul să-l exploreze timp de încă cinci ani. Din cei 9.700 kmp, mai sunt circa 6.000 km liberi, pe care ANRM îi va scoate la concesiune, în blocuri de câte 1.000 kmp, dar, din cauza procedurilor, firmele nu vor putea obţine licenţe de explorare mai devreme de un an.

Totuşi, cea mai mare parte din cele 30 de miliarde de dolari are o mare „şansă” să rămână îngropată sub Marea Neagră, pentru că pur şi simplu nu se poate scoate tot. „În industrie, se lucrează cu un factor de recuperare medie a zăcămintelor de petrol şi gaze de 25-35%”, ne-au declarat surse din industria petrolieră. Asta înseamnă deci că, la modul grosier, companiile nu vor putea scoate decât 10 miliarde de dolari (din care se scade redevenţa plătită statului, de 10-13%, în funcţie de mărimea zăcământului), şi aceştia problematici cel puţin în viitorul apropiat. „Investiţiile în explorarea de mare adâncă sunt foarte mari, iar pierderile unui eşec sunt suportate de companii. La actualul preţ al ţiţeiului, de 40 de dolari barilul, de o astfel de investiţie este mai puţin surâzătoare decât acum un an, când barilul de ţiţei era 140 de dolari. În plus, din cauza crizei, nici condiţiile de finanţare nu mai sunt aceleaşi”, ne-au spus sursele noastre. Potrivit unei informări a ANRM, costurile pot ajunge chiar până la 500.000 de dolari pe zi, pentru o platformă de foraj în ape adânci.

Petrom, singura companie care deocamdată extrage ţiţei din zona românească a Mării Negre, a încheiat recent un contract de explorare în perimetrul Neptun, o parte din acest perimetru întinzându-se şi pe cei 9.700 kmp câştigaţi de România. Partenerul Petrom este unul dintre cele mai mari grupuri petroliere din lume, firma americană Exxon Mobil.

Există interes

Mai multe companii străine mari şi-au exprimat interesul de a investi în zonă, potrivit agenţiei Reuters, printre acestea numărându-se Total (Franţa), Royal Dutch Shell (Anglia-Olanda), BP (Olanda) şi OMV (Austria).




Blog Stats

  • 323.262 hits
februarie 2009
L M M J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
232425262728  

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte