Adio ID la «Spiru»!

Studenţii care au absolvit nu vor fi afectaţi în nici un fel

Universitatea “Spiru Haret” (USH) nu va mai putea organiza niciodată cursuri de învăţământ la distanţă (ID) la nici o specializare. Asta au decis ieri, definitiv şi irevocabil, judecătorii Curţii Supreme.

Magistraţii au admis recursul Ministerului Educaţiei împotriva unei hotărâri a Curţii de Apel Bucureşti ce anula ordinul fostului ministru Ecaterina Andronescu, în urma căruia învăţământul la distanţă la facultăţile particulare a fost declarat ilegal. Gabriel Ispas, directorul Direcţiei Juridice din Ministerul Educaţiei, a explicat pentru Libertatea că Universitatea “Spiru Haret” ar putea fi acuzată de înşelăciune dacă va mai înscrie la ID studenţi care nu ştiu că această formă de învăţământ a fost declarată ilegală de către instanţa supremă.

«S-a abuzat de cei neinformaţi»

“Noi am reuşit să demonstrăm în faţa instanţei că Universitatea «Spiru Haret» a interpretat greşit legea şi că a abuzat de studenţii care n-au apucat să se informeze şi care s-au înscris la ID, deşi acest lucru era ilegal”, ne-a declarat, ieri, directorul Gabriel Ispas. Potrivit acestuia, decizia de ieri a instanţei nu îi va afecta pe cei care au absolvit deja o facultate la ID în cadrul universităţii. În schimb, studenţii aflaţi în anul II sau III de studiu vor trebui să aleagă o altă formă de învăţământ: la zi sau la fără frecvenţă.

“Studenţii care au absolvit nu intră sub incidenţa acestei decizii. Cei înscrişi deja vor fi obligaţi să aleagă o altă formă de învăţământ, cum ar fi cursurile la zi sau cele la fără frecvenţă”, ne-a mai declarat Ispas. Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii USH nu au putut fi contactaţi.

Rata şomajului din UE a urcat în septembrie la 9,2%, cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani

Rata şomajului din Uniunea Europeană a avansat în septembrie cu 0,1 puncte procentuale faţă de august, până la 9,2%, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani şi opt luni. În zona euro rata şomajului este de 9,7%, fiind un vârf al ultimilor zece ani şi opt luni, conform Eurostat.

Astfel, rata şomajului din zona euro a ajuns în septembrie la 9,7%, faţă de 9,6% în august.

În septembrie 2009, rata şomajului din UE a fost cu 2,1 puncte procentuale mai mare decât în luna similară 2008, iar pentru zona euro, cu 2 puncte procentuale mai mare. Pentru blocul comunitar, o asemenea rată ridicată a şomajului nu mai fusese atinsă din luna ianuarie 2000, iar în zona euro, din luna ianuarie 1999.

Eurostat a calculat că numărul şomerilor din UE a depăşit 22,1 milioane de persoane în septembrie, din care peste 15,3 milioane erau din zona euro. Faţă de luna anterioară, numărul şomerilor a crescut cu 286.000 în UE şi cu 184.000 în zona euro.

Comparativ cu septembrie 2008, numărul de persoane fără loc de muncă a crescut cu 5,011 milioane în UE şi cu 3,2 milioane în zona euro.

Cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în august în Olanda (3,6%) şi Austria (4,8%), în timp ce ratele cele mai mari au fost raportate de Letonia (19,7%) şi Spania (19,3%).

România nu raportează date referitoare la evoluţia lunară a ratei şomajului după standardele Biroului Internaţional al Muncii (BIM), ci doar date trimestriale, ultimele fiind pentru al doilea trimestru din 2009, când rata şomajului a fost 6,4%. În septembrie 2008, România avea o rată a şomajului de 5,8%, mai arată datele Eurostat.

Rata şomajului în rândul bărbaţilor a avansat de la 6,8% în septembrie 2008 la 9,3% în septembrie 2009 în UE, în timp ce în zona euro, creşterea a fost de la 7,1% la 9,6%.

Pentru femei, rata şomajului a urcat de la 7,5% la 9% în septembrie 2009 în UE, respectiv de la 8,4% la 9,8% în zona euro.

Şomajul în rândul tinerilor a ajuns la 20,2% în UE şi la 20,1% în zona euro, de la 15,8% în UE şi 15,7% în zona euro în aceeaşi lună din 2008.

Rata şomajului în SUA a ajuns în septembrie la 9,8%.

Bebeluşi făcuţi în eprubete

Ce părea până acum câţiva ani un scenariu de film ştiinţifico-fantastic, iată că recent a devenit un fapt cât se poate de real. Savanţii americani de la mai multe universităţi au anunţat, ieri, că au reuşit să creeze spermă şi ovule artificiale. Sintagma “copil făcut în eprubetă” va fi, astfel, un lucru concret datorită acestei premiere medicale.

Părinţii din întreaga lume care au probleme de fertilitate pot răsufla acum uşuraţi, pentru că vor putea să aibă, totuşi, un copil. Acest lucru se va întâmpla într-un laborator de ultimă generaţie, unde, la alegerea părinţilor, se vor selecta anumite celule stem, care vor fi baza “creşterii” viitorului prunc.

Vor fi folosite ovule artificiale

Cu ajutorul unor amestecuri de substanţe chimice şi vitamine, celulele-şuşă (stem) se transformă în spermă şi ovule. Totuşi, anunţul oamenilor de ştiinţă a dus la discuţii aprige pe tema moralităţii folosirii acestora, mai ales că organizaţiile homosexualilor au întâmpinat cu bucurie reuşita cercetătorilor.

ING va renunţa la operaţiunile din domeniul asigurărilor

Grupul olandez ING a anunţat, luni, că urmează să renunţe, „cu timpul”, la toate operaţiunile de asigurări şi administrare a investiţiilor, prin oferte publice iniţiale, vânzări sau o combinaţie a acestor proceduri, se arată într-un comunicat publicat de grupul olandez.

ING se va diviza, separând activităţile bancare de cele de asigurări, şi va deveni o bancă de mai mică anvergură, concentrată pe pieţele din Europa, conform unui program de restucturare convenit cu Comisia Europeană (CE). De asemenea, ING va rambursa „devreme” jumătate, respectiv 5 miliarde euro, din ajutorul obţinut de la guvernul olandez, operaţiune care va fi finanţată printr-o majorare de capital de până la 7,5 miliarde euro. Majorarea de capital va fi realizată printr-o emisiune de drepturi de preempţiune.
„Negocierile cu CE au fost finalizate. Aprobarea oficială este aşteptată înainte de Adunarea Extraordinară a Acţionarilor din 25 noiembrie”, precizează ING. Finalul procesului de divizare este programat pentu anul 2013, ING urmând să devină o instituţie financiară concentrată în principal pe operaţiunile din Europa, cu divizii de anvergură mai redusă în alte regiuni. „Banca va fi concentrată predominant pe Europa, cu opţiuni selective de creştere în alte zone”, se arată în comunicatul ING.

„Niciun impact negativ”
Grupul ING oferă în România servicii financiar-bancare, de asigurări, pensii private şi management al investiţiilor, prin companiile ING Bank, ING Lease, ING Commercial Finance, ING Fond de Pensii, ING Asigurări de Viaţă şi ING Real Estate Investment Management, iar ING Asigurări de Viaţă este cea mai mare companie de profil din România, în funcţie de volumul primelor subscrise.
Cornelia Coman, director general al ING Asigurări de Viaţă şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al ING Fond de Pensii, a declarat că separarea activităţilor bancare de cele de asigurări, în cadrul companiei-mamă, nu va avea niciun impact negativ asupra produselor şi serviciilor oferite clienţilor şi nici asupra angajaţilor din România ai ING.
„În contextul actual, este responsabilitatea noastră să ne preocupe toate efectele strategiei ING, aceasta însemnând că ne vom concentra atenţia asupra clienţilor şi pe găsirea unor modalităţi de realizare a unei tranziţii uşoare, păstrând în tot acest timp o comunicare transparentă şi continuă”, a spus Coman, într-un comunicat.

Active reduse cu 30%
Grupul olandez precizează, în comunicat, că activele totale controlate de ING la finele anului 2013 vor fi cu 30% mai reduse faţă de nivelul de la 30 septembrie 2008. ING controla, la acea dată, active de 1.375,814 miliarde euro, potrivit unui raport trimestrial.
Conform acordului cu CE, banca olandeză va vinde şi ING Direct USA, compania de online banking deţinută în Statele Unite.
ING va răscumpăra, în luna decembrie a acestui an, de la guvernul olandez, titluri de valoare Core Tier-1 de 5 miliarde euro. Grupul a primit, în octombrie 2008, sprijin guvernamental de 10 miliarde euro.
Ajutorul de stat va fi returnat la un preţ de 10 euro pe acţiune, plus un cupon de 8,5% şi o primă de rambursare cuprinsă între 333 milioane euro şi 691 milioane euro, în funcţie de cotaţia bursieră a băncii la data efectuării tranzacţiei.
În plus, ING va plăti către stat alte 1,3 miliarde euro în cadrul schemei de garantare a activelor convenită cu guvernul olandez în luna ianuarie a acestui an. Pachetul de sprijin obţinut atunci de bancă cuprinde garanţii guvernamentale pentru un portofoliu de 22 miliarde euro, compus din titluri de valoare având drept colateral active ipotecare. Guvernul s-a angajat atunci să garanteze riscurile legate de aceste instrumente la 90% din valoarea lor.
ING a înregistrat un profit net de circa 500 milioane de euro în trimestrul al treilea din 2009, faţă de o pierdere de 478 milioane euro în perioada similară a anului trecut, datorită rezultatelor bune ale diviziei bancare şi economiilor realizate prin prin reducerea personalului şi a activelor, a anunţat grupul olandez.

Euro a trecut de pragul de 4,3 lei/euro pe piata interbancara

Cursul de referinţă afişat miercuri de BNR a urcat cu aproape un ban (0,23%), până la 4,2995 lei/euro, pe o piaţă cu tranzacţii reduse, în urma revenirii aversiunii la risc ce a ieftinit mai multe monede emergente din regiune, dar şi a tensiunilor politice din plan intern. Moneda unică europeană se tranzacţiona cu 4,3035 lei/euro pe piaţa interbancară în jurul orei 11:20.

Banca centrală nu a mai afişat un curs de referinţă atât de ridicat din 17 februarie 2009, când se situa la 4,3096 lei/euro. Marţi, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2897 lei/euro.

Moneda unică europeană se tranzacţiona cu 4,3035 lei/euro pe piaţa interbancară în jurul orei 11:20. Nicolae Chidesciuc, economist şef ING Bank România spune că se aştepta ca euro să depăşească pragul de 4,3.

„Situaţia economică nu este deloc favorabilă. Împrumutul cu FMI şi acordarea următoarei tranşe nu trebuie privită ca fiind în strânsă legătură cu evoluţia leului. 4,2 este un nivel nesustenabil. Cred că n-ar fi foarte rău să acceptăm un nivel mai ridicat al monedie europene pentru a scăpa de anumite presiuni. Cred că vom asista la o decalare a leului faţă de celelalte pieţe din regiune”, a declarat economistul şef ING Bank.

Analistul financiar Bogdan Blatazar este de părere că BNR nu are motive să lase leul să se deprecieze.

„Nu vad de ce ar da drumul BNR. Interventia a fost destul de limitată. Dar Banca Centrala constientizează riscul macro si faptul ca miscările sunt de tip speculativ. Mai ales in conditiile in care leul este obiectivul unui pariu strict speculativ nu vad de ce BNR nu ar interveni sa atenueze efectele unor astfel de pariuri”, a afirmat Baltazar.

Pe pieţele internaţionale, cursul monedei americane a urcat de la 1,48 şi 1,4842 dolari/euro, dar a coborât apoi până la 1,4775 unităţi/euro. La 13:15, ora României, euro era cotat la 1,4784 dolari.

Faţă de dolarul american, cursul de referinţă afişat miercuri de BNR a urcat cu aproape 3 bani (0,94%), până la 2,9074 lei/dolar, de la nivelul de marţi, de 2,8803 lei/dolar.

Banca Naţională a României a afişat, în prima parte a zilei de miercuri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 9,41% pe an, în scădere faţă de cel din şedinţa anterioară, de 9,43% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR) dobânda a coborât la 9,91% pe an, de la nivelul de marţi, de 9,93% pe an.

Pe piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight se menţin la niveluri ridicate, de 9,5-10% pe an, peste nivelul dobânzii cheie, de 8% pe an.

Ce se va întâmpla cu marca Zapp, după preluarea ei de către Cosmote?

Consiliul Concurenţei a anunţat că a autorizat preluarea Telemobil, companie ce operează Zapp, de către Cosmote Mobile Telecommunications, al treilea jucător din piaţa locală de telefonie mobilă ca număr de utilizatori, potrivit Business Standard.

„Prin această operaţiune, practic, se crează premisele dinamizării concurenţei pe pieţele serviciilor de comunicaţii electronice mobile, în special pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă şi a accesului la Internet, rezultatul anticipat fiind creşterea posibilităţilor de alegere ale consumatorului final.” a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele autorităţii.

În martie 2012 expiră valabilitatea licenţei din banda 450 Mhz deţinută de Telemobil.

Va dispărea brandul Zapp?

Brandul Zapp ar putea dispărea rapid, iar cel mai puternic impact al tranzacţiei va fi creşterea pe Internetul mobil, cred mai mulţi analişti, citaţi de zf.ro.

“Există semne evidente pe piaţă, precum reducerea bruscă a publicităţii pentru Zapp pe toate canalele media, că liderii de la Cosmote ar putea opta să renunţe la brand”, spune Iulian Cîrciumaru, consultant al companiei A.T. Kearney.

Cosmote a plătit 61 de milioane de euro pentru preluarea Zapp şi a preluat datorii de 146 de milioane de euro.

Brandul Zapp va dispărea de pe piaţa de telecomunicaţii din România Acum 3h si 1 minut
Brandul Zapp va dispărea de pe piaţa românească de telecomunicaţii, neexistând nicio logică pentru susţinerea sa, după ce Consiliul Concurenţei a aprobat preluarea companiei de către operatorul Cosmote, a declarat pentru Money Channel directorul executiv al Zapp, Chris Bataillard.

Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov

Acest Cuvios parinte a trait pe vremea imparatilor romano-bulgari ai veacului al XIII-lea. Era din satul Basarabi, pe apa Lomului, si a fost pastor de vite in satul lui si multa vreme si-a ascuns sufletul sub haina de umil pastor la vitele satului. Ne este cunoscuta o singura intamplare din vremea aceea a vietii lui : Intr-o zi, pe cand umbla prin iarba inalta, in urma vitelor satului, a strivit din graba si din nevedere toti puii golasi dintr-un cuib de pasare. Si s-a simtit vinovat, in inima lui, ca pentru o mie de morti si si-a pedepsit piciorul cu care gresise, neincaltandu-se trei ani intregi, nici vara, nici iarna, in chip de ispasire.

Intr-un tarziu, s-a facut calugar la schitul ce se afla intr-o pestera, nu departe de satul Basarabi. Si aici, si-a dus viata lui ascunsa, tot in ascultarea de pastor la vitele manastirii, petrecand in post, in rugaciune, in privegheri si in nevointe. Inaltimea vetii lui in taina, lacrimile lui, vapaia rugaciunii, numai Dumnezeu, Cel ce vede toate le stia. A murit in pestera, pe lespedea de piatra pe care dormea totdeauna, in mijlocul vitelor, pe malul raului Lom. Dupa moarte, inchizandu-se cu pietre gura pesterii, aceasta s-a schimbat astfel din chilie in mormant.

Deci, trecand multa vreme, a venit mare apa Lomului de a surpat copacii si pietrele dimprejurul apei. Atunci au cazut in apa si cele doua pietre dinauntrul pesterii, care cuprindea moastele Sfantului si multa vreme au stat acolo. Insa, de multe ori, la locul acela, juca peste apa o flacara de lumina, crezand oamenii ca este o comoara. Si, vrand Dumnezeu sa-l descopere, s-a aratat Sfantui in vis unei copile bolnave de duh necurat, careia i-a zis: „De ma vor scoate parintii tai din apa, eu te voi tamadui.” Si i-a aratat locul. Astfel, l-au gasit intreg si luminat si l-au pus in biserica satului si, din clipa aceea, prin moastele placutului sau Dimitrie, Dumnezeu a lucrat nenumarate semne.

Nu stim care domn al Tarii Romanesti a incercat, odata, sa aduca moastele Sfantului Dimitrie la biserica din Bucuresti, dar, neizbutind, a ridicat cu cheltuiala sa la Basarabi, peste moastele Sfantului, o preafrumoasa biserica. Intre anii 1769-1774, s-a pornit razboi intre rusi si turci. Ajungand armatele rusesti, in acel sat si, gandindu-se sa puna la adapost moastele Sfantului de prapadul razboiului, au voit sa le trimita in alta parte. Atunci un crestin din Bucuresti, Hagi Dimitrie, a cerut moastele Sfantului, ca sa le aduca in Tari Romaneasca.

Drept aceea, tot in acele zile, moastele Sfantului Dimitrie, intampinate cu mare alai, au ajuns in Bucuresti si au fost asezate in biserica cea mare a Mitropoliei, unde se afla si astazi, mitropolit al tarii fiind, pe acea vreme, Preasfintitul Grigorie.

Si indata a simtit tot poporul ocrotirea Sfantului, ca nu numai razboiul dintre muscali si turci a incetat, ci si boala ciumii cea infricosata a contenit. Si mult ajutor si mare folos castiga toti cei ce, cu credinta, alearga catre dansul. Pentru ale carui rugaciuni, Dumnezeule, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi toti, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir din Tesalonic

Sfantul Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir

Sfantul si marele mucenic Dimitrie s-a nascut in cetatea Solun (Tesalonic), din parinti de neam bun si dreptcredinciosi. Tatal lui era voievod in cetatea Solunului, crezand in taina in Domnul nostru Iisus Hristos si slujind Lui. Dar nu indraznea sa marturiseasca preasfant numele Lui, caci atunci era mare prigoana asupra crestinilor din partea paganilor imparati. Temandu-se de groaznica prigonire a nelegiuitilor, tinea ascuns in sine margaritarul cel de mult pret al credintei lui Hristos. El avea in palatul sau o camara ascunsa de rugaciune, in care erau doua sfinte icoane, impodobite cu aur si cu pietre scumpe: una a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a intrupat, iar alta a Preasfintei Sale Maici, Fecioara Maria, inaintea carora intotdeauna aprindea candela si aducea tamaie si se ruga impreuna cu sotia sa cea de o credinta, adevaratului Dumnezeu, Cel ce locuieste intru cei de sus, Fiului Sau Unul nascut si Fecioarei Maria cea preanevinovata. Asemenea era si milostiv catre saraci si aducea mari faceri de bine celor care le trebuiau. Dar nu aveau fii, si pentru aceasta erau in mare mahnire si se rugau lui Dumnezeu cu tot dinadinsul, ca sa le dea mostenitori casei lor.

Dupa multa vreme au fost auziti, pentru ca, aducandu-si aminte Cel Preainalt de rugaciunile si de milosteniile lor, le-a dat lor un fiu; pe acest sfant si vrednic de fericire Dimitrie, la a carui nastere s-a veselit tot Solunul impreuna cu voievodul lor, care a dat la toata cetatea, dar mai ales saracilor, un mare ospat, multumind lui Dumnezeu pentru acest mare dar. Apoi cand copilul a ajuns in varsta, ca sa poata cunoaste si sa inteleaga adevarul, l-au dus parintii in casa lor de rugaciune si, aratandu-i sfintele icoane, i-au zis: „Aceasta este icoana adevaratului Dumnezeu, Care a facut cerul si pamantul si aceasta este icoana Preasfintei Fecioare Maria, Nascatoarea lui Dumnezeu”. Deci, I-au invatat pe el sfanta credinta, spunandu-i toate cele ce lumineaza cunostinta despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum si toate cele privitoare la desertaciunea necuratilor zei pagani si a idolilor cei neinsufletiti. Iar Dimitrie a cunoscut adevarul din cuvintele parintilor sai, dar mai ales din darul lui Dumnezeu, care incepuse a lucra intr-insul. El cu tot sufletul a crezut in Dumnezeu si, inchinandu-se sfintelor icoane, le-a sarutat cu osardie. Parintii lui, chemand in taina un preot si pe cativa crestini, prieteni ai lor, in acea ascunsa camara de rugaciune, au botezat pe fiul lor in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Copilul, luand Sfantul Botez, a invatat cu amanuntul Legea lui Dumnezeu. El crestea cu anii si cu intelepciunea, mergand cu fapte bune ca pe o scara, din putere in putere, si era in el darul lui Dumnezeu care il lumina si il facea intelept. Dupa ce a ajuns la varsta cea desavarsita, parintii lui s-au dus din vremelnica viata, lasandu-l pe Sfantul Dimitrie mostenitor nu numai al averilor, ci si al faptelor lor cele bune.

Auzind atunci imparatul Maximilian despre moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dansul pe fiul acestuia, pe Sfantul Dimitrie, si, vazandu-i intelepciunea si vitejia in razboi, l-a facut antipat si i-a incredintat lui Tesalonicul, zicandu-i: „Pazeste patria ta si s-o cureti de necuratii crestini, ucigandu-i pe toti cei care cheama numele lui Iisus Hristos Cel rastignit”. Sfantul Dimitrie, luand de la imparat dregatoria, a mers la Solun, unde a fost primit cu mare cinste de cetateni si indata a inceput a marturisi inaintea tuturor numele lui Iisus Hristos, pe care il preamarea, precum si a invata pe toti credinta. El a devenit pentru tesaloniceni un alt Apostol Pavel, aducandu-i pe ei la cunostinta adevaratului Dumnezeu si dezradacinand inchinarea la idoli. Apoi, nu dupa multa vreme s-a facut cunoscut imparatului Maximilian ca Dimitrie, antipatul, este crestin si pe multi ii aducea la credinta sa, lucru pe care auzindu-l imparatul, s-a maniat foarte tare.

Intorcandu-se atunci de la razboiul pe care l-a purtat cu scitii si cu sarmatii, pe care i-a supus sub stapanirea imparatiei Romei si venind biruitor, a facut din cetate in cetate praznice si jertfe idolesti, apoi a venit si in Tesalonic.

Dimitrie, inca inaintea venirii imparatului in Solun, a incredintat toata averea sa unui credincios slujitor al sau, pe care il chema Lupul, si l-a insarcinat cu toata bogatia ce ramasese de la parintii lui, aurul, argintul, pietrele de mare pret, si hainele, sa le imparta in graba la cei carora le trebuiau si la saraci, zicand: „Imparte bogatia cea pamanteasca, ca sa cautam pe cea cereasca”. Iar el s-a pus pe rugaciuni si pe post, pregatindu-se inainte pentru a primi cununa cea muceniceasca. Imparatul a intrebat daca sunt adevarate cele auzite despre Dimitrie. Iar Dimitrie, stand inaintea imparatului, cu mare indrazneala a marturisit ca el este crestin si a defaimat inchinarea de idoli cea paganeasca. Atunci imparatul a poruncit sa fie dus nu in temnita cea de obste, ci intr-un loc mai defaimat, intr-o baie mare si veche, care era aproape de palatele unde sedea imparatul. L-au pus, deci, pe sfant in camarile acelei bai, care era adanca si in care, intrand el, se ruga, graind ca David: „Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte Doamne, ca sa imi ajuti mie, grabeste, ca Tu esti rabdarea mea Doamne, Doamne, nadejdea mea din tineretile mele. Spre Tine m-am intarit din pantece, din sanul maicii mele, Tu esti acoperitorul meu pana ce voi fi. Pentru aceasta se va veseli gura mea, cand voi canta Tie si limba mea toata ziua va invata dreptatea Ta”.

Sfantul Dimitrie sedea acolo in temnita ca intr-o camera luminoasa, cantand si slavind pe Dumnezeu. Apoi sfantul a vazut o scorpie inaintea sa, care voia sa-l muste de picior; iar el, insemnandu-se cu semnul crucii si dupa ce a zis: „In numele lui Hristos care a zis sa calcam peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului”, a calcat peste scorpia aceea. Stand asa in temnita, a fost cercetat de ingerul lui Dumnezeu care i s-a aratat intru lumina mare, cu o preafrumoasa cununa din Rai, si i-a zis lui: „Pace tie, patimitorule al lui Hristos, Dimitrie! Imbarbateaza-te si te intareste si biruieste pe vrajmasii tai”. Zicandu-i acestea, i-a si pus cununa pe cap. Iar sfantul a raspuns: „Ma bucur intru Domnul si ma veselesc intru Dumnezeu, Mantuitorul meu”. Si sfantul se aprindea cu inima catre dragostea lui Dumnezeu, voind sa-si verse cu osardie sangele sau pentru Dansul.

In acea vreme imparatul se indeletnicea cu jocuri publice si cu privelisti; pentru ca imparatii elinilor, in vremea de demult, aveau obiceiul ca atunci cand intrau intr-o cetate puneau pe oameni sa se lupte, aruncau pietre si sareau, apoi aruncau cu sulite la semn si se luptau cu pumnul. Acest fel de lupte se numeau pentatlon si cei care ar fi biruit in aceste cinci lupte primeau daruri de la imparat. Imparatul a vrut sa vada aceste cinci feluri de lupte si s-a asezat la un loc inalt ca sa-i vada pe luptatori, intre care era si vestitul Lie, din neamul vandalilor. Acesta era inalt cu trupul, puternic cu virtutea si infricosat la chip, caruia i-a facut un loc inalt de priveliste. Imparatul se bucura, vazand cum acel Lie se lupta cu oamenii cei viteji si ii ucidea pe ei, aruncandu-i de sus in sulite: Mai era acolo si tanarul crestin Nestor, cunoscut Sfantului Dimitrie. Acela, vazand pe Lie ca ucide pe multi si mai ales ca ii pierde pe crestini fara crutare, s-a aprins de ravna si, vrand sa se lupte cu Lie, a alergat la Sfantul Dimitrie care era in temnita si i-a spus lui despre luptatorul Lie ca a ucis multime de crestini. Nestor cerea de la dansul binecuvantare si rugaciuni, ca sa-l poata birui pe acel nemilostiv ucigas de oameni. Sfantul Dimitrie, insemnandu-l pe el cu semnul Sfintei Cruci, i-a zis: „Du-te si il vei birui pe Lie, marturisind pe Hristos”. Apoi Nestor a alergat in acel loc si cu mare glas a strigat: „O, Lie! Vino sa ne luptam amandoi!”. Imparatul, sezand la loc inalt si privind pe oameni luptandu-se, daca a vazut pe Nestor tanar si frumos la fata, fiind cam de douazeci de ani, l-a chemat la dansul si i-a zis: „Tinere, pentru ce nu-ti cruti viata ta? Oare nu vezi pe cati i-a biruit Lie si cat sange a varsat? Nu iti este mila de frumusetea ta si de tineretea ta? Daca esti sarac, vino sa te imbogatesc, numai nu te duce sa te lupti cu Lie, ca o sa-ti pierzi viata”. A raspuns Nestor: „Imparate, eu sarac nu sunt, nici nu vreau sa-mi pierd viata, ci vreau sa ma lupt cu Lie si sa-l biruiesc pe el”.

Acestea zicandu-le, striga: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi!” Apoi a inceput sa se lupte cu potrivnicul, pe care, trantindu-l jos in sulitele cele ascutite, l-a omorat. Imparatul s-a mahnit foarte tare de pierderea lui Lie, mai mult decat daca ar fi cazut el din imparatia sa. Chemand la el pe Nestor, i-a zis: „Tanarule, cu ce farmece l-ai biruit pe Lie? EI a omorat atitia oameni mai puternici decat tine si tu cum l-ai omorat pe dansul?” Sfantul Nestor a raspuns: „Imparate, eu nu am biruit pe Lie cu farmece, ci cu puterea lui Hristos, adevaratul Dumnezeu, am facut aceasta”. Acestea daca le-a auzit paganul imparat, s-a maniat foarte tare si a poruncit unui boier pe care il chema Marchian, sa-l scoata pe Nestor afara de poarta cea de aur si sa-i taie capul cu cutitul. In acest chip s-a sfarsit Sfantul Nestor, dupa cuvantul Sfantului Dimitrie.

Nu s-a mangaiat imparatul pentru pierderea lui Lie, caci toata ziua si toata noaptea era mahnit. Apoi afland ca Dimitrie a fost pricinuitorul mortii lui Lie, a poruncit sa-l ucida pe el cu sulitele. „Precum Lie a fost aruncat in sulite de Nestor si a murit, asa si Dimitrie sa fie strapuns cu sulitele, ca de aceeasi moarte sa moara cel care a pricinuit moartea iubitului meu Lie” – asa zicea imparatul. Dar s-a inselat nebunul imparat, socotind ca sfintii mor cu aceeasi moarte ca si pacatosii, pentru ca moartea pacatosilor este cumplita, iar a sfintilor este cinstita inaintea Domnului.

Incepand a se lumina de ziua, in ziua de douazeci si sase a lunii octombrie, au intrat ostasii in temnita si, aflandu-l pe Sfantul Dimitrie stand la rugaciune, l-au impuns pe el cu sulitele. Intaia sulita cu care a fost impuns a fost in coasta dreapta, in locul in care a fost impuns si Hristos pe cruce. Caci sfantul, cum a vazut pe ostasi, singur a ridicat mana dreapta si acestia I-au si impuns. Astfel, inchipuind patima lui Hristos Domnul, Cel impuns cu sulita, sfantul si-a dat in mainile Lui cinstitul sau suflet. Iar trupul lui care zacea pe pamant fara cinste, mergand noaptea un oarecare dintre credinciosi, l-a luat in taina si l-a ingropat.

Cand Sfantul Dimitrie a fost strapuns de sulite in temnita de catre ostasi, era de fata la moartea lui si credinciosul sau slujitor, cel pomenit mai inainte, Lupul. Acela a luat haina stapanului sau cea inmuiata in sange. La fel si inelul lui l-a inmuiat in sange si multe minuni facea cu haina si cu inelul, tamaduind toate bolile si gonind duhurile cele viclene, incat s-a dus vestea minunilor prin tot Solunul si toti bolnavii alergau la dansul. Afland despre acestea Maximilian, a poruncit ca sa-l prinda pe fericitul Lupul si sa-i taie capul. Si astfel, sluga cea buna si credincioasa a sfantului s-a dus la Domnul dupa stapanul sau, adica dupa Sfantul Dimitrie, caci unde este stapanul, acolo sa fie si sluga lui.

Apoi, nu dupa multa vreme, a inceput prigoana asupra crestinilor. Deasupra mormantului Sfantului Dimitrie era zidita o biserica mica, in care se savarseau multe minuni si bolnavii primeau tamaduire. Atunci, un boier din cei mari, slavit si credincios, din partile Iliricului, pe nume Leontie, fiind cuprins de o boala grea si nevindecabila, a alergat cu credinta la Sfantul Mare Mucenic Dimitrie. Cand au ajuns la biserica sfantului, l-au asezat in acel loc unde se aflau in pamant moastele mucenicului si indata acesta a primit tamaduire si s-a sculat sanatos, multumind lui Dumnezeu si preamarind pe Sfantul Dimitrie, placutul Lui. Acesta a vrut sa zideasca sfantului o biserica mare si frumoasa in semn de multumire.

Daramand biserica cea mica, cand s-a inceput temelia celeilalte biserici, au fost gasite moastele Sfantului si Marelui Mucenic Dimitrie intregi si nestricate, din care au izvorat mir frumos mirositor si a umplut toata cetatea de mireasma buna. Apoi s-a adunat tot poporul si cu bucurie au luat din pamant moastele sfantului si s-a tamaduit multime de bolnavi, prin ungerea cu mirul care izvora. Leontie, bucurandu-se, nu atat pentru sanatatea sa, cat pentru aflarea sfintelor moaste, degraba a savarsit lucrul pe care il incepuse si a ridicat in acel loc o biserica preafrumoasa in numele Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. Intr-insa a pus cinstitele lui moaste, intr-o racla ferecata cu aur si impodobita cu pietre de mare pret. Apoi, cumparand sate si vii, le-a dat bisericii spre intretinerea celor ce sluteau in ea. Leontie, intorcandu-se la locul sau, a vrut sa ia cu sine o parte din moastele sfantului, ca sa zideasca. o biserica si in patria sa. Dar sfantul, aratandu-i-se in vis, i-a zis sa nu

indrazneasca a lua ceva din moastele lui. Atunci el a luat numai giulgiul cel inmuiat in sangele sfantului si, punandu-l in racla de aur, a plecat: Multe minuni s-au facut pe cale cu acel giulgiu, prin puterea rugaciunilor sfantului, caci trecand el un rau mare si foarte tulburat de o furtuna, pentru care era cuprins de mare frica, i s-a aratat Sfantul Mucenic Dimitrie, zicandu-i: „Racla cu giulgiu ia-o in mainile tale si nu te teme”. Astfel facand el, a reusit sa treaca impreuna cu insotitorii sai, fara primejdie raul acela. Ajungand in patria sa a zidit o preafrumoasa biserica in cinstea sfantului mucenic. Acolo s-a vindecat Marin, eparhul Iliricului, care era plin de rani din cap si pana la picioare. De asemenea, au mai fost tamaduiti unul caruia ii curgea sange din nari si unul indracit a fost izbavit si multe alte minuni se savarseau acolo cu ajutorul rugaciunilor sfantului. Insa multe minuni se faceau in Tesalonic, acolo unde se aflau moastele lui cele sfinte.

Apoi a fost o foamete mare in Tesalonic, incat mureau oamenii din pricina lipsei de hrana. Sfantul mucenic Dimitrie, nesuferind sa vada oamenii din cetatea sa pierind de foame, s-a aratat pe mare corabierilor, inconjurand limanurile, adaposturile si ostroavele, apoi a poruncit corabierilor care duceau grau sa mearga in Tesalonic. Astfel a izbavit cetatea sa de foamete.

Cand dreptcredinciosul imparat Iustinian a zidit o preafrumoasa biserica in Constantinopol, in numele intelepciunii lui Dumnezeu, Biserica Sfanta Sofia, a trimis in Tesalonic barbati cinstiti ca sa aduca de acolo o parte din moastele Sfantului Mucenic Dimitrie, pentru impodobirea si sfintirea acelei biserici noi. Ajungand trimisii la Tesalonic si apropiindu-se de cinstita racla a sfantului, deodata a iesit foc din racla, dogorind pe toti si un glas infricosat din acel foc, zicea: „Sa nu indrazniti”. Toti cei ce erau acolo au cazut de frica si, luand numai tarana din acel pamant, s-au dus la imparat. Spunandu-i cele ce s-au petrecut, s-au mirat toti de cele ce au auzit. Iar tarana luata de la mormantul sfantului mucenic a dat-o jumatate imparatului, iar cealalta jumatate au pus-o in camara unde se pastrau vasele bisericii.

Altadata un tanar, pe care il chema Onisifor, era randuit la biserica Sfantului Dimitrie sa aprinda lumanarile si sa ingrijeasca candelele. Acela, fiind indemnat de diavol, fura lumanarile si le vindea in taina si isi facea cistig necinstit. Iar sfantul, nesuferind un lucru rau ca acesta ce se facea in biserica lui, i s-a aratat in vis lui Onisifor, si fapta cea rea a lui a mustrat-o cu iubire de oameni, zicandu-i: „Frate Onisifore, nu-mi este placut lucrul pe care il faci tu, ca furi lumanarile si faci paguba celor ce le aduc, dar mai ales tie. Ca celui ce face unele ca acestea ii creste osandirea. Deci lasa-te de aceste apucaturi rele si te pocaieste”. Onisifor, sculandu-se din somn, s-a rusinat de fapta sa si se temea. Dar dupa o vreme a uitat invatatura mucenicului si a inceput obiceiul sau cel rau, de a fura lumanarile. Odata, unul din dreptcredinciosii cetateni, sculandu-se foarte de dimineata, a venit la biserica si a adus niste lumanari foarte mari pe care, aprinzandu-le, le-a dus la mormantul Sfantului Mucenic Dimitrie, apoi, rugandu-se, s-a dus. Iar Onisifor, mergand spre acele lumanari, si-a intins mana sa le ia si indata a auzit un glas din mormantul sfantului mucenic, zicandu-i: „Iarasi faci acelasi lucru rau?” Onisifor, fiind lovit de acest glas, a cazut rau la pamant si zacea ca un mort, pana ce a venit unul din clerici care l-a ridicat pe el, uimit de spaima. Apoi, abia venindu-si in fire, si-a marturisit inaintea tuturor pacatul si le-a povestit despre aratarea cea dintai a sfantului in vis, cat si cea despre a doua mustrare a mucenicului si toti s-au inspaimantat, auzind aceasta.

De multe ori Sfantul Mare Mucenic Dimitrie ti-a izbavit cetatea Solunului de navalirea si de asuprirea barbarilor. In vremea imparatului Mavrichie, fiind razboi cu arabii si cetatea Solunului fiind inconjurata si tare batuta de barbari, atunci era in cetate un om temator de Dumnezeu si foarte imbunatatit, care se numea Ilustrie. Acesta, venind noaptea in biserica Marelui Mucenic Dimitrie, in pridvor fiind, se ruga cu toata taria lui Dumnezeu si purtatorului de chinuri al lui Hristos pentru apararea cetatii sale si i s-a facut o vedenie infricosata. A vazut doi tineri luminati, ca unii din cei ce stau inaintea fetei imparatului, venind in biserica sfantului. Aceia erau ingerii lui Dumnezeu in fata carora s-au deschis usile singure si ei au intrat inauntru. Apoi a intrat si Ilustrie dupa dansii, vrand sa vada ce va fi. Iar cei ce intrasera, cu glas mare au zis: „Unde este stapanul cel ce locuieste aici?”. Si iata, s-a aratat alt tanar, ca un slujitor, zicand: „Ce aveti cu el?” Iar ei au zis: „Domnul ne-a trimis la dansul ca sa-i spunem un cuvant”. Iar slujitorul, aratand spre mormantul sfantului, a zis: „Aici este”. Iar ei au zis slujitorului: „Spune-i despre noi”. Si mergand, slujitorul a ridicat perdeaua si a iesit Sfantul Dimitrie in intampinarea lor, cu acel chip precum era zugravit pe icoana.

Era luminat ca soarele, incat nu-i era cu putinta lui Ilustrie sa priveasca la dansul, ci tremura de frica, vazand ceea ce se petrecea.

Apoi, cei ce au venit l-au sarutat pe Sfantul Dimitrie, iar el a grait catre dansii: „Va multumesc, dar pentru ce ati venit la mine?” Iar cei ce venisera au raspuns: „Stapanul ne-a trimis pe noi la sfintia ta, poruncindu-ti ca sa-ti lasi cetatea si sa mergi la Dansul, vrand ca sa o dea pe ea vrajmasilor”. Acestea auzindu-le mucenicul, a lacrimat, plecandu-si capul. Iar slujitorul zicea catre cei ce au venit: „Daca as fi stiut ca venirea voastra imi aduce intristare, nu as fi spus Stapanului meu de voi”. Apoi Sfantul Mucenic Dimitrie a inceput a grai: „Oare asa voieste Domnul si Stapanul tuturor ca aceasta cetate, pe care a rascumparat-o cu sange, sa o dea in mana vrajmasilor, celor ce nu-L cunosc pe El si nu cred intr-Insul, nici nu cinstesc numele cel sfant al Lui?” Iar cei ce venisera i-au raspuns: „De nu ar fi voit asa Stapanul nostru, nu ne-ar fi trimis pe noi la sfintia ta”.

Iar el le-a zis: „Mergeti, fratilor, sa spuneti Stapanului meu ca asa zice Dimitrie, robul Sau: Stiu indurarile Tale, iubitorule de oameni, Stapane, Doamne, care covarsesc pacatele noastre, incat chiar faradelegile a toata lumea nu biruie milostivirea Ta. Tu pentru pacatele noastre Ti-ai varsat Sangele Tau, si Ti-ai pus sufletul pentru noi. Deci, arata-Ti mila Ta si spre aceasta cetate si sa nu poruncesti sa o las pe ea. De vreme ce m-ai pus pe mine de straja cetatii acesteia, Tie ma voi asemana, Stapanul meu, caci imi voi pune sufletul pentru cetateni. Si de vor pieri acestia, sa pier si eu cu dansii. Dar sa nu pierzi, Doamne, cetatea in care se pomeneste numele Tau cel sfant, caci cu toate ca a gresit poporul Tau, totusi nu s-a departat de la Tine si Tu singur esti Dumnezeul celor ce se pocaiesc”. Apoi l-au intrebat cei ce venisera: „Asa sa raspundem din partea Ta, Domnului Care ne-a trimis pe noi?” A zis Dimitrie: „Da, fratilor, asa sa-I spuneti. Pentru ca stiu ca nu pana la sfarsit se va iuti, nici in veac se va mania”. Acestea zicandu-le, a intrat in mormant si s-a inchis in sfintita racla. Iar cei ce au vorbit cu dansul s-au facut nevazuti. Toate acestea Ilustrie le-a vazut si le-a auzit in vedenia aceea, apoi, sfarsindu-se vedenia, si-a venit in fire. Si se minuna foarte tare si, cazand la pamant, a multumit sfantului pentru ca are grija de cetate si el roaga pe Stapanul sa nu fie dati in mainile vrajmasilor lor. Iar a doua zi a spus toate acestea poporului si-l intarea spre vitejeasca impotrivire asupra vrajmasilor.

Auzind acestea, cu lacrimi strigau catre Dumnezeu, cerand mila, iar pe sfantul mucenic Dimitrie il chemau ca sa le fie intotdeauna in ajutor, dupa cum si pana aici s-au pazit intregi prin apararea lui. Deci, indata s-au dus vrajmasii de la zidurile cetatii cu rusine, neputand sa ia cetatea cea pazita de marele placut al lui Dumnezeu, si s-au intors deserti in ale lor. Astfel isi apara cetatea sa Sfantul Mucenic Dimitrie.

Apoi pe multi i-a eliberat din robia barbarilor, caci aratandu-i-se unui episcop care era prins de barbari si legat, l-a dezlegat de legaturi si l-a dus pana la Tesalonic. Dupa aceea, navalind barbarii in hotarele Tesalonicului si robind multi oameni dimprejurul cetatii, au luat pe doua fecioare frumoase si, ducandu-le in pamantul lor, le-au daruit stapanitorului. Amandoua erau iscusite la lucrul gherghefului, facand in cusaturi tot felul de flori si de pomi, pasari, fiare si chipuri omenesti. Instiintandu-se stapanitorul de mestesugul lor, le-a zis: „Am auzit ca in pamantul vostru este un Dumnezeu mare, anume Dimitrie, si face multe minuni. Deci sa-mi coaseti pe panza curata chipul aceluia, ca si eu sa ma inchin lui”. Iar fecioarele i-au zis: „Dimitrie nu este Dumnezeu, ci mare sluga a lui Dumnezeu si ajutor al crestinilor. Noi nu indraznim a face aceasta, stapanitorule, pentru ca stim ca nu voiesti ca sa-l cinstesti, ci sa-l batjocoresti”. Iar stapanitorul a zis: „In mainile mele este viata si moartea voastra, alegeti voi ce voiti: sau sa faceti ceea ce va poruncesc si sa fiti vii, sau daca nu impliniti porunca, sa muriti indata”. Iar ele, de frica mortii, au inceput sa coase pe o panza subtire chipul Sfantului Mucenic Dimitrie. Sosind ziua sfintei lui pomeniri, au terminat de cusut chipul mucenicului si noaptea, sezand fecioarele la gherghef, s-au plecat peste chipul acela si au inceput sa planga, zicand: „Sa nu te manii pe noi, mucenice al lui Hristos, pentru ca stim ca nelegiuitul stapanitor are sa batjocoreasca sfantul tau chip. Sa stii ca noi nu am voit sa inchipuim sfanta ta fata, dar fara de voie am facut aceasta, temandu-ne de moartea cea cumplita”. Astfel plangand deasupra chipului, au adormit. Si precum oarecand ingerul a luat pe Avacum, asa si sfantul Dimitrie, luand pe acele fecioare cu chipul, le-a dus in acea noapte in Tesalonic, cand era praznicul sau, si le-a pus in biserica langa mormantul sfantului, pe cand se facea cantarea cea de toata noaptea.

Poporul, vazand aceasta minune, s-a mirat, iar fecioarele acelea, desteptandu-se, au strigat: „Slava lui Dumnezeu! Dar unde ne aflam?” Si li se parea ca sunt in vis. Apoi, cunoscand cu adevarat ca sunt in Tesalonic si vazand mormantul sfantului si popor mult stand in biserica, cu mare glas au multumit izbavitorului lor, Sfantului Mucenic Dimitrie si toate cele intamplate le-au spus tuturor. Si s-au bucurat solunienii de aceasta minune preaslavita si au praznuit cu bucurie ziua Sfantului Dimitrie, iar chipul cel cusut l-au pus inaintea altarului.

In vremea in care era sa se predea Tesalonicul in mainile agarenilor (turcilor), mergand cativa crestini cucernici la Tesalonic in ziua praznicului Sfantului Mare Mucenic al lui Hristos, Dimitrie, erau pe drumul cel imparatesc care duce la Vardari, acolo unde se uneste drumul ce vine de la Tesalonic cu drumul ce vine de la Larisa. Aceia au vazut aievea un om in chip de ostas, care venea de la Tesalonic si un altul in chip de arhiereu, care venea pe drumul de la Larisa si s-au intalnit amandoi. Mai intai ostasul a zis catre arhiereu: „Bucura-te Ahilie, arhiereul lui Dumnezeu!”. Arhiereul a raspuns: „Bucura-te si tu, ostasule al lui Hristos, Dimitrie”. Iar crestinii aceia auzind astfel de nume, au stat cu frica la o parte ca sa vada sfarsitul. A zis iarasi ostasul catre arhiereu: „De unde vii, arhiereule al lui Dumnezeu, si unde te duci?” Atunci Sfantul Ahilie a lacrimat si i-a zis: „Pentru pacatele si faradelegile lumii, mi-a poruncit Dumnezeu sa ies din Larisa, pe care o pazeam, caci are de gand s-o dea in mainile agarenilor. Deci, am iesit de acolo si ma duc unde imi va porunci”. „Dar tu, a zis Ahilie, de unde vii ostasule al lui Hristos, Dimitrie? Te rog spune-mi?!”.

Atunci a lacrimat si Sfantul Dimitrie si i-a zis: „Eu tot asemenea am patimit, arhiereule Ahilie. De multe ori am ajutat tesalonicenilor si i-am izbavit din robie, de primejdie aducatoare de moarte si de toata neputinta. Insa acum, pentru multele pacate si faradelegile lor, S-a departat Dumnezeu de la dansii si mi-a poruncit sa-i las, ca cetatea sa fie cucerita de agareni. Deci, pentru aceasta am ascultat porunca Lui si indata am iesit de acolo si ma duc unde imi va porunci”. Zicand acestea, amandoi si-au plecat capetele la pamant si au plans, iar dupa aceea s-au sarutat si si-au luat ziua buna unul de la altul si indata s-au facut nevazuti. Cand au vazut aceasta minune, crestinii aceia n-au mai indraznit sa se duca la Tesalonic, ci s-au intors inapoi, povestind vedenia si minunea aceea.

Dupa aceasta, n-a trecut o luna si Tesalonicul, precum si Larisa, au fost cucerite de turci. Apoi multe alte minuni a facut sfantul, spre slava lui Dumnezeu in Treime, Caruia se cade cinste, multumita si inchinaciune de la toata faptura, in veci. Amin.

Predica la duminica XXI dupa Rusalii

Vindecarea celor doi stăpâniţi de diavol din ţinutul Gadarei

Autor: pr. Ion Cârciuleanu

Activitatea pe care a desfăşurat-o Mântuitorul nostru Isus Hristos pe pământ, a avut ca scop ridicarea omenirii pe culmile sublime ale celor mai desăvârşite principii de viaţă, de unde să se poată întrezări nesfârşita fericire a Împărăţiei lui Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu, Fiu al omului aduce în lume cu Sine lumina unei învăţături menite să călăuzească paşii oamenilor pe cărările aducătoare de mântuire.

Diavolul care “a fost ucigător de oameni de la început şi n-a rămas în adevăr pentru că nu este adevăr într-însul” (Mat. 10, 8), a căutat să duşmănească pe cei dintâi oameni de darurile cu care Dumnezeu i-a înzestrat şi a reuşit, prin amăgirile sale ispititoare, să deschidă prăpastie între om şi Creatorul său. Deşi la plinirea vremii, Mântuitorul nostru Isus Hristos a zdrobit puterea lui prin Învierea Sa cea de a treia zi, totuşi acest duşman al mântuirii noastre “ca un leu umblă răcnind şi căutând pe cine să înghită” (I Petru 5, 8).

Acelaşi duh rău, care a ispitit pe Mântuitorul în pustie, a căutat în toate vremurile să întoarcă pe om din drumul său, dat de Dumnezeu de la Creaţie, spre veşnicele munci ale împărăţiei sale. Cât de îngrozitoare este soarta celor ce cad pradă ispitelor şi curselor lui înveninate, o vedem din pericopa Evangheliei de astăzi. “Şi trecând Isus de ceea parte, în latura Gherghesenilor l-au întâmpinat pe dânsul doi îndrăciţi, ieşind din morminte, foarte cumpliţi, încât nu putea nimenea să treacă pe calea aceea.

Şi iată, au strigat grăind: ce este nouă şi ţie, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme să ne munceşti pe noi? Şi era departe de dânşii o turmă mare de porci păscând.

Iar dracii îl rugau pe El, zicând: de ne goneşti pe noi, dă-ne voie să ne ducem în turma cea de porci. Şi a zis lor: Mergeţi! Iar ei, ieşind, au mers în turma de porci; şi îndată a sărit toată turma de pe ţărm în mare, şi s-a înecat în apă. Iar păstorii au fugit şi, intrând în cetate, au spus de toate, şi cele despre cei îndrăciţi. Şi iată, toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus şi văzându-L, L-au rugat să plece din hotarele lor. Şi intrând în corabie, a plecat şi a venit în cetatea Sa” (Mat. 8, 28-34; 9, 1).

Starea celor doi îndrăciţi din Evanghelia de astăzi reprezintă starea omului desprins de la izvorul vieţii adevărate: Dumnezeu.

Când rupe legătura cu rădăcina vieţii, omul trăieşte în morminte, simbol al adevărului că desfacerea de Dumnezeu produce în om un dezechilibru sufletesc dureros şi un chin metafizic de nelinişte, cutremurare, suferinţă şi moarte. Desprinşi de Dumnezeu, cei doi îndrăciţi au pierdut conştiinţa destinului lor de om, devenind chip brutal şi gol sau antipodul chipului lui Dumnezeu din el, făcându-se din om al vieţii şi al creaţiei, om al morţii şi al distrugerii, chip deplin al puterii de desfigurare, pervertire şi distrugere al diavolului înstăpânit asupra făpturii lui Dumnezeu.

Rupt din mediul vital corespunzător rostului său primordial, demonizatul e chinuit cumplit de furia sălbatică a căutării, de neliniştea unei puteri fără patrie, fără timp, plângătoare şi rătăcitoare.

Neliniştea şi zbuciumul său necontenit sunt expresia puternică a nostalgiei chipului pierdut, a căutării a ceva ce-i lipseşte fiinţial, a căutării care obsedează şi chinuieşte fără cruţare. Neliniştea şi căutarea îl fac pe demonizat să iasă cu violenţă din mormânt, să fugă cu aşa furie, încât nici o putere nu-l poate linişti, lega sau imobiliza.

Libertatea nobilă şi creatoare a chipului lui Dumnezeu în om şi destinată a dăltui în făptura umană asemănătoare cu El, e pervertită în lăcomia nesăţioasă a primejduirii şi distrugerii, prin ispite şi păcate. Duhul demonic, mereu păgubitor omului şi mereu năvalnic asupra făpturii acestuia, cutremură până în adâncuri neamul omenesc, ce prin ispite amăgitoare înlesneşte căderea lumii în mrejele unei orientări şi trăiri specifice Gherghesenilor de odinioară: absorbiţi cu totul preocupărilor pământeşti şi nesocotitori ai lucrării lui Dumnezeu în lume.

Presimţind deja din depărtare apropierea Mântuitorului, duhul demonizatului, văzându-se în prezenţa imediată a puterii divine, mugeşte de ură împotriva Lui. În el răcneşte acum masa demonică, al cărui nume este “Legiune”. Nici că se putea o mărturie mai puternică despre întâlnirea puterii demonice cu puterea divină, decât acest strigăt sălbatic şi disperat al demonizaţilor: “Isuse, Fiul lui Dumnezeu, ce ai venit aici înainte de vreme să ne munceşti pe noi” (Mat. 8, 29). Sub puterea divină a lui Isus îndrăciţii se vindecă, poruncind duhului necurat să intre în turma de porci ce păşteau în apropiere. Porcii, cuprinşi de duhurile necurate, se îneacă în mare, iar păstorii vestind pe locuitorii din cetatea Ghergheseni, aceştia vin în număr mare să vadă minunea. Şi ce au văzut? Îndrăciţii, care până atunci erau stăpâniţi de duhul cel rău încât îngroziseră lumea, acum stăteau liniştiţi, sănătoşi sau cum spune evanghelistul: “Îmbrăcaţi şi întregi la minte” (Luca 8, 35). Păstorii, înspăimântaţi, arătau celor adunaţi pe Isus, care făcuse minunea, iar El privea cu milă pe cei vindecaţi, ca şi pe cei ce veneau să vadă şi să se convingă de minunea săvârşită. Dar ce se întâmplă însă? Gherghesenii îl roagă “să iasă din hotarele lor, să plece”. Ce dureroasă probă a răutăţii omeneşti! Aceşti oameni, în loc să se fi bucurat şi să-L fi primit pe Isus cu braţele deschise, pentru minunea făcută, ei îl roagă “să iasă din hotarele lor”, să plece. Şi aceasta pentru că nu le convenea întoarcerea la o viaţă plină de năzuinţe înalte, o viaţă cu Hristos, ci viaţa porcilor care se înecaseră în mare.

După cum este adevărat că există Dumnezeu, tot atât de adevărat este că există şi diavol. Şi tot aşa de adevărat este că dintru început Dumnezeu “le-a creat bune foarte” (Fac. 1, 31).

Din înger bun ce fusese, Lucifer (Isaia 14, 12) şi încă alţii mulţi cu el, au devenit răi prin mândrie (Daniel 8, 10). De atunci Satana (nume care înseamnă împotrivitor) a căutat necontenit să pună stăpânire pe lume. Orice a lăsat bunul Dumnezeu, vrea diavolul să schimbe: iubirea să o preschimbe în ură, să semene pretutindeni intrigile sale, să producă dezbinare, să corupă simţăminte, să îndemne la acţiuni criminale, să tragă în noroi tot ce-i sfânt, să dărâme tot ce-i măreţ şi să sluţească tot ce-i frumos şi armonios. Acesta îi este rolul. Înger căzut, aşa, ca dintr-o răzbunare împotriva lui Dumnezeu, caută să-i facă pe toţi să cadă.

Are el o putere reală? Nu are putere reală. Şi tocmai acesta este adevărul pe care trebuie să-l ştie toţi creştinii. El are numai atâta putere cât îi dăm noi. Dumnezeu îi îngăduie existenţa pentru a ne pune la încercare libertatea. Diavolul ne ispiteşte, ne îndeamnă, dar nu ne poate obliga. Nu are putere decât de a înşela, de a duce în eroare, de a-i păcăli pe cei slabi. El pare a avea putere împotriva noastră uneori, dar atunci înseamnă că Dumnezeu i-a dat slobozenia, ca în cazul lui Iov. Dar el n-a putut face mai mult decât i-a fost îngăduit. Nici împotriva lui Iov n-a putut face nimic, atât timp cât Iov nu i-a acceptat propunerile.

Trebuie să înţelegem că Dumnezeu îi îngăduie existenţa, că are rost în vieţile noastre. Chiar dacă nu-i înţelegem în întregime rostul. Poate că are rostul de a ne încerca credinţa.

Poate că are rostul de a ne pune voinţa la încercare. Poate că are rostul de a face din noi oameni responsabili, stăpâni pe voinţa noastră, pe puterea noastră. Noi suntem fiinţe vii, cu voinţă şi simţire, responsabili de tot ce gândim şi facem. Dumnezeu a lăsat să existe acest control, prin care ne verificăm, aşa cum aurul se verifică prin anumiţi acizi. Dacă sufletul e de aur curat, diavolul nu-l atinge. Repet: el are atâta putere, cât îi dăm noi.

Cum e diavolul? Învăţătura creştină ne spune că este o fiinţă spirituală. Poate însă, aşa cum îngerii pot apărea uneori în chip trupesc, să apară şi el în chip trupesc. Tradiţia creştină ne spune că dispune de multe posibilităţi de ispitire, de înşelare. Dar fiind o fiinţă spirituală, lucrează împotriva noastră prin spirit. Adică şopteşte spiritului nostru, şopteşte gândului nostru, şopteşte inimii noastre ce să facem şi cum să facem. E un sfătuitor rău, care prin ispite viclene ne asigură că ne vrea binele. Ne favorizează plăcerile, bucuriile şi ne prezintă răul sub chipul binelui. Orice face, face cu scop rău. Diavolul este duşmanul binelui, este duşmanul voii lui Dumnezeu, este răul, este păcatul sub toate formele lui.

Dar şi pentru noi cei de astăzi, Evanghelia cu vindecarea celor doi demonizaţi ne pune în faţă cazuri, situaţii, întâmplări asemănătoare pe care le întâlnim permanent. Din observaţiile noastre zilnice, din datele pe care ziarele, diverse reviste, radioul şi televiziunea ni le pun la dispoziţie putem să ne dăm seama că un lucru este absolut sigur: acela că şi astăzi puterea răului este destul de mare, că mulţi demoni ascunşi sub diverse forme, mascaţi în fel şi chip, bântuie, lucrează şi în lumea de azi.

Ne este dat să auzim sau să vedem adesea oameni schilodiţi trupeşte şi sufleteşte de demonul beţiei sau alcoolismului. La câte crime n-a împins acest demon, câte soţii n-au fost aruncate în stradă, câţi copii n-au fost izgoniţi sau torturaţi din cauza patimei beţiei care întunecă mintea celor posedaţi de ea, ca în trecut a celor îndrăciţi din ţinutul Gadarenilor, băgând spaimă în cei din jur. Câţi nu pleacă urechea la şoaptele ispititoare ale demonului desfrâului sau curviei. Câte căsnicii frumoase n-a destrămat şi continuă să destrame acest demon, câte inimi n-a zdrobit această fiară care, după spusa Sf. Scripturi, aleargă ca un leu flămând să prindă pe cineva să-l înghită. Câţi copii abandonaţi, rămaşi ai nimănui, îşi aşteaptă mama sau tatăl ca să-i mângâie. Câţi tineri nu pleacă de acasă de dragul unor trecătoare şi uşoare plăceri ale cărnii, păcate grele, cu atât de grave urmări sociale. Câte dezbinări între fraţi, câte valuri de ură, la câte procese inutile şi înjositoare, la câte vânzări de conştiinţă şi de neam n-a împins demonul lăcomiei de bani. Pe lângă acestea, astfel de demoni îşi arată colţii şi sub forma unor doctrine păgâne, pierzătoare de suflet, încât propovăduitorii lor sunt numiţi de popor “avocaţi ai diavolului”. Împotriva lor toţi creştinii trebuie să ia o atitudine categorică.

Pericopa evanghelică de astăzi ne aduce aminte că Mântuitorul Isus Hristos a venit să scoată pe aceşti demoni din sufletele în care s-au cuibărit şi, împreună cu porcii păcatelor, cum interpretează vechile cazanii, să-i arunce în marea nefiinţei sau, să le limiteze puterea. Această lucrare Domnul Isus Hristos o continuă prin Biserica Sa, în care este prezent cu fiinţa şi darurile Sale.

De aceea, Sfinţii Părinţi aseamănă Biserica cu o farmacie. Şi după cum într-o farmacie se găsesc medicamente pentru vindecarea unor boli, la fel şi Biserica pune la dispoziţia fiilor ei, dornici să se vindece sufleteşte, cele necesare în acest scop.

Să ne încredinţăm că, prin Biserica Sa cea una, Sfântă, sobornicească şi apostolească, Isus Domnul nostru îşi continuă lucrarea Sa de vindecare sufletească, de înlăturare a tuturor demonilor care ne ispitesc în fel şi chip şi adesea pun stăpânire pe fiinţa noastră.

Lumea de astăzi stă în faţa atâtor primejdii, din care nu va putea fi scăpată fără ajutorul lui Isus. Să nu fugim de El, ci să-i facem locaş plăcut în sufletele noastre şi pentru aceasta nici o jertfă nu este prea mare. Fiecare dorim zile mai bune, mai fericite, dar ele nu vor veni decât atunci când ne vom întoarce, prin pocăinţă sinceră şi adâncă, la viaţă autentic creştină, care este singura salvare din ghearele morţii spirituale prin demonizare, căci numai în felul acesta putem face cunoscută în lume puterea lui Dumnezeu. Să luăm cu toţii aminte la îndemnul Sf. Apostol Iacob care zice: “Staţi împotriva diavolului – a răului adică – şi el va fugi de voi. Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi El se va apropia de voi” (Iacob 4, 7-8), precum şi la îndemnul Sf. Apostol Pavel, care de asemenea ne învaţă: “Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele” (Rom. 12, 21). Amin.

[VIDEO] Pilotii unui avion s-au luat cu vorba si au uitat sa aterizeze

Pilotii unui avion al companiei americane Northwest Airlines au survolat aeroportul din Mineapolis, pe care trebuiau sa aterizeze, fara sa il remarce si au mers inca 240 de kilometri inainte de a intra in legatura cu controlorii de trafic, scrie CNN, citat de Mediafax.”Membrii echipajului au declarat ca au avut o discutie aprinsa despre politica transporturilor aeriene si au fost distrasi de la situatia momentului”, potrivit unui comunicat oficial.

România atinge fundul sacului

Bugetul a ajuns în situaţia să refuze plăţi, să amâne facturi şi chiar să umble la fondul de rezervă al Guvernului pentru plata salariilor în octombrie. După mai multe incidente apărute în câteva judeţe luna aceasta, sindicaliştii se tem că s-ar putea să nu-şi mai ia deloc salariile în noiembrie.

Guvernul a obţinut de la FMI permisiunea să depăşească cheltuielile stabilite iniţial, dar una dintre condiţii este reducerea cheltuielilor bugetare cu echivalentul a 0,8% din PIB, în principal prin tăierea achiziţiilor de uz curent şi acordarea a zece zile de concediu fără plată. Însă punerea în aplicare a măsurii privind concediul fără plată întârzie, iar Guvernul pune presiune suplimentară pe deficit, cu garanţii de stat de 264 milioane de euro pentru RAFO sau credite de 187 milioane de euro pentru Compania de Drumuri. Astfel, deficitul bugetar pentru acest an pare că se apropie mai degrabă de nivelul de 8,1% constatat iniţial de FMI, decât de 7,3%, ţinta pe care ne-am angajat că o vom atinge.

Depăşirile de costuri din anumite sectoare înseamnă tăieri în altele: o parte din indemnizaţii întârzie cu zilele sau chiar mai mult, banii de medicamente sunt folosiţi pentru plata salariilor din spitale, farmaciştii ştiu deja că nu-şi vor încasa facturile timp de şase luni, iar profesorii speră că se va găsi o sursă de bani şi pentru luna viitoare.

România are nevoie de 3,5 miliarde de euro pentru ultimele două luni ale acestui an, potrivit premierului desemnat, Lucian Croitoru. Asta înseamnă că, în doar nouă luni, România a reuşit să cheltuiască suma pe care o bugetase iniţial pentru tot anul.

Mai multe instituţii publice din provincie au raportat în ultimul timp faptul că Guvernul nu a mai furnizat mijloacele financiare necesare pentru plata salariilor, iar judeţe ca Botoşani, Bacău, Cluj, Prahova au raportat situaţii dramatice: cazuri în care salarii sau indemnizaţii au întârziat cu lunile.

În Botoşani nu mai fuseseră plătite salariile angajaţilor din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de câteva luni. În urma unor proteste, manifestaţii de stradă, Guvernul a decis, pe ultima sută de metri, să acorde fondurile necesare pentru plata salariilor. Tocmai când sindicatul Impact, care-i reprezintă pe angajaţi, se pregătea de acţiuni de protest. Dar suma alocată, de cinci milioane de lei, nu este suficientă decât pentru a plăti salariile restante, nefiind acordate sume pentru salariile din ultimele luni ale anului. „Noi aveam nevoie de 12 milioane de lei, şi miercuri a fost alocată suma de cinci milioane de lei. Aceste cinci milioane sunt necesare pentru plata salariilor restante la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Celelalte şapte milioane sunt necesare pentru plata salariilor până la finele anului. Sper să fie alocaţi la timp, să nu intrăm iarăşi într-o situaţie de tensiune”, a declarat pentru Business Standard Mihai Ţâbuleac, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani.

Sănătate: din banii de medicamente se dau salarii

Sărăcia bugetului sănătăţii din această toamnă a făcut ca tot ce se poate amâna la plată să se amâne, astfel încât banii fizici care mai existau în această toamnă în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să fie dirijaţi în primul rând pentru salarii. “Noi mai aveam în buget 3,2 miliarde de lei, iar după obţinerea creditului de angajament, de 2,8 mld. lei, s-au reaşezat în buget banii fizici. Am făcut un mix între banii fizici şi creditele de angajament, astfel încât să fie acoperite, în primul rând, salariile, plătind prin credite de angajament ce se poate amâna la plată. Spre exemplu, la spitale numai medicamentele şi materialele sanitare pot fi plătite din creditele de angajament”, a declarat pentru Business Standard Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al CNAS.

Casa spune că nu există o situaţie a întârzierilor cu plata salariilor personalului sanitar, pentru că acestea sunt plătite de furnizorii de servicii medicale, care primesc banii de la Casă pentru serviciile prestate. În măsura în care aceştia au reuşit să acopere salariile din sumele plătite de Casă, acestea au fost achitate aşa încât, în ansamblu, nu au existat întârzieri majore la plata salariilor din sănătate. Însă serviciile plătite de Casă sunt subevaluate, şi sunt situaţii în care instituţii sanitare nu reuşesc să acopere plata salariilor din activitatea curentă, indiferent cât de mare ar fi volumul acesteia.

Un exemplu este Centrul de Diagnostic şi Tratament din Cluj Napoca, unde 240 de angajaţi nu şi-au primit salariile de trei luni. De la 1 octombrie, centrul a trecut în subordinea Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj Napoca, măsură ce ar urma să asigure plata tuturor restanţelor în următoarele şase luni. “Am plătit salariile pentru lunile iunie şi iulie. Însă serviciile din ambulator sunt subevaluate, la actualele preţuri o asemenea instituţie, singură, nu îşi poate desfăşura activitatea în condiţii de eficienţă”, a declarat pentru Business Standard Ioan Mureşan, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. “Salariile s-au plătit, poate au fost întârzieri de două-trei zile, la instituţiile care ţin de minister. Probleme sunt, în primul rând, în centrele medico-sociale, finanţate de autorităţile locale, au fost întârzieri şi de câteva luni”, a declarat Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.

În ceea ce priveşte Direcţiile de Sănătate Publică, finanţate de Ministerul Sănătăţii, deşi reprezentanţii acestuia spun că nu există întârzieri la plata salariilor, angajaţii de la DSP Prahova nu şi-au primit toate sporurile, în aşteptarea unei rectificări bugetare care să rezolve problema. Dacă sistemul s-a mobilizat să plătească salariile, datoriile din sănătate au fost rostogolite pe lanţul de distribuţie a medicamentelor. Casa a renunţat să mai preia facturile farmaciilor, pentru că nu le poate plăti. Acum, după aprobarea creditului de angajament, a început să preia facturile de la farmacii, dar nu va face efectiv plăţi în sistem mai devreme de primăvara anului viitor. Cu alte cuvinte, farmaciile, distribuitorii de medicamente şi producătorii trebuie să se mulţumească să rămână neplătiţi câteva luni bune. Potrivit lui Viorel Vasile, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din România, datoriile spitalelor către distribuitori, mai vechi decât termenul legal de plată de 180 de zile, se cifrează la 60 milioane de euro. La această sumă se adaugă datoriile farmaciilor către distribuitori, evaluate la 300-400 de euro, care au depăşit termenul legal de plată. “Spitalele nu mai plătesc nimic sau plătesc sume infime. În farmacii au apărut deja cazuri de insolvenţă şi falimente. E cea mai gravă criză din sistem, mai ales că nu există un orizont de aşteptare. Practic, noi n-avem finanţare cel puţin trei luni: octombrie, noiembrie, decembrie”, a declarat Viorel Vasile.

Educaţie: salvare din fondul de rezervă

În educaţie, pentru plăţile făcute în octombrie a fost nevoie ca premierul să găsească resurse suplimentare de 260 milioane de lei, dintre care 90 milioane au venit din fondul de rezervă al Guvernului. 29 de judeţe rămăseseră deja fără bani.

“Lefurile pe septembrie au fost plătite integral, iar din informaţiile pe care le am nu vor fi probleme nici pe luna octombrie”, spune Liviu Marian Pop, secretar general la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. “Problemele sunt legate de numărul mare de sentinţe judecătoreşti pe drepturi salariale câştigate, aceste sume sunt greu de cuantificat, în ţară se câştigă zilnic un astfel de proces. În aceste condiţii, bugetul alocat nu va ajunge pentru plata salariilor şi pot apărea probleme pentru luna noiembrie”, avertizează acesta. Sumele respective ar putea ajunge la fondul de salarii pe o lună sau chiar două. Numai în Sibiu sunt în prezent 4.400 de profesori, 80% din total, care ar trebui să primească drepturi restante.

De asemenea, sindicaliştii din educaţie se plâng că nu au primit banii pentru cărţi din programul “euro 100”. Trebuia să primim 27 milioane de euro încă din luna ianuarie, nu am primit niciun ban şi vom acţiona în instanţă ministerul. Potrivit legii, în noiembrie putem solicita banii din acest program pentru 2010, iar noi nu am primit sumele pentru 2009”, spune Teodor Fîrţonea, preşedinte executiv al Federaţiei Educaţiei Naţionale. Oficialii Ministerului Educaţiei spun, în schimb, că programul „urmează să fie demarat”.
Agricultură: subvenţii mai mici sau deloc

Crescătorii de bovine nu vor mai primi alte subvenţii pe cap de animal anul acesta, în afară de cei 200 de lei aprobaţi de Guvern, în timp ce plata pentru crescătorii de ovine a fost amânată pentru începutul anului viitor, potrivit lui Radu Berceanu, ministrul interimar al Agriculturii.

Guvernul a alocat miercuri 160 milioane de lei pentru plata subvenţiilor pe cap de animal la specia bovine, pentru anul 2009, ceea ce înseamnă, aşa cum declara premierul Emil Boc, doar 35% din suma cuvenită, de 570 lei/cap de animal. Plafonul maximal fixat de Uniunea Europeană, care ar duce la un total de peste 800 milioane de lei, nu poate fi suportat din bugetul de stat în prezent. “Nu cred că până la sfârşitul anului o să mai putem disponibiliza alte sume pentru aceste plăţi, poate o vom face la începutul anului viitor. A fost un an dificil, iar încasările la bugetul de stat au fost mici”, a spus Berceanu.

Basescu a decis: Avem referendum de alegeri!

Presedintele Traian Basescu a semnat astazi decretul de organizare a referendumului pentru Parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari, in ciuda opozitiei Parlamentului.

Potrivit deciziei prezidentiale, romanii vor merge la vot in 22 noiembrie nu numai pentru a-si alege viitorul presedinte, dar si pentru schimbarea structurii Parlamentului.

base

„Avizul Parlamentului este consultativ. Referendumul va fi organizat”, a transmis Basescu, care ii cheama pe romani in noiembrie sa spuna DA sau NU urmatoarelor intrebari: „Sunteti de acord cu trecerea la un Parlament unicameral in Romania?” si ” Sunteti de acord cu reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane?”

Seful statului si-a justificat decizia blamand din nou Guvernul Tariceanu. „Am emis acest decret pentru ca timp de 5 ani nu am reusit sa conving partidele sa constituie comisia de revizuire a Constitutiei. Viziunea mea despre Parlament este ca el trebuie simplificat si eficientizat”, a declarat presedintele, garantand ca in timpul campaniei pentru referendum va aduce si alte argumente in favoarea acestei „solutii” pentru a convinge romanii sa spuna „DA”.

Potrivit lui Basescu, „instaurarea dictaturii” prin trecerea la un Parlament unicameral este doar „o minciuna” menita sa induca in eroare electoratul. Una din miniciunile care se propaga este instalarea dictaturii. Este o afirmatie de natura sa induca in eroare electoratul. In interiorul UE sunt 15 state cu Parlament unicameral si 12 cu Parlament bicameral”, a incheiat Basescu.

*9am

Cum a devenit România o „sperietoare” fiscală

România sperie investitorii în primul rând prin lipsa de predictibilitate a sistemului fiscal. Comparativ cu alte ţări care în această perioadă au încercat să acorde stimulente companiilor pentru a-şi putea continua activitatea, autorităţile din ţara noastră au introdus taxe noi şi iau în considerare chiar majorări ale impozitelor principale.

„Companiile au reclamat în primul rând lipsa unei strategii ce se transpune în viaţa de zi cu zi printr-o frecvenţă extrem de crescută a modificărilor legislative”, spune Raluca Cojocaru, manager tax Deloitte.

Reprezentanţii Deloitte avertizează că, din cauza instabilităţii fiscale, companiile nu se simt confortabil în România.

„Nu le oferă stabilitate, nu le oferă predictibilitatea de care au nevoie pentru stabilirea unor bugete şi asigurarea planurilor de afaceri cel puţin pe termen mediu dacă nu pe termen lung. O modificare legislativă care are ca impact o creştere a cotei de impunere, nu neapărat în mod direct, atrage în mod evident o schimbare a bugetelor de cheltuieli”, a mai adăugat Raluca Cojocaru.

Studiul scoate în evidenţă şi recomandările oferite autorităţilor de mediul de afaceri. De exemplu, menținerea cotei unice ar ajuta la păstrarea stabilităţii fiscale drept contrapondere la turbulențele economice actuale. Oamenii de afaceri mai spun că evoluția cadrului legislativ trebuie să vină firesc, pentru a acoperi necesitățile actuale impuse de complexitatea mediului economic, fără a fi un factor de incertitudine sau destabilizare pentru contribuabil.

„Companiile caută stablitatea în sistemul fiscal al unei ţări. Mediul de afaceri ar trebui consultat înainte de modificări în cadrul fiscal. Există ţări în care se poate merge la autorităţile fiscale pentru anumite reglementări în legislaţie”, a explicatMark Gibbins, partener Consultanţă Fiscală KPMG.

România stă prost nu numai la capitolul număr de taxe şi valori ale impozitelor, ci şi la nivelul de colectare. În ultimul an, situaţia în loc să se îmbunătăţească s-a înrăutăţit. Conform raportului Doing Business 2010 al Băncii Mondiale, România a pierdut 10 poziţii în clasamentul privind uşurinţa de a face afaceri, ajungând pe locul 55 din 183 de ţări.

În timp ce alte state au simplificat sistemul fiscal şi chiar au redus unele taxe, România a crescut costurile pentru autorizaţiile de construcţie, ca urmare a introducerii unei taxe noi, de 0,5% din valoarea proiectului. Au crescut şi taxele pe forţa de muncă precum şi costul pentru procedurile de insolvenţă. Conform aceluiaşi raport, dacă reuşesc să facă o afacere în România, investitorii trebuie să aştepte să efectueze 113 plăţi pe an pentru taxele datorate statului, iar acest lucru le va lua în medie 202 ore pe an.

În Suedia, spre comparaţie, se efectueaza doar două plăţi pe an, iar la capitolul timp folosit în acest scop, în Luxemburg este nevoie de 59 de ore. Stăm mai bine decat Bulgaria, unde companiile au nevoie de numai putin de 616 ore. În cazul în care afacerea nu le merge bine şi vor să renunţe la ea, investitoriilor din România le ia în medie 3,3 ani, la fel ca în Bulgaria să o închidă, în timp ce în Irlanda, spre exemplu, perioada necesara derulării unui proces de insolvenţă este de numai 4 luni.

Stăm însă mai bine faţă de Cehia, unde timpul pentru derularea unui proces de insolvenţă este de 6,5 ani. Între timp, taxele totale se ridica la 44,6% din profit in Romania, comparativ cu 20,9% din profit in Luxemburg sau la 68,4% din profit in Italia. Pentru a face export, firmele din România au nevoie de 5 documente. Cele mai putine documente pentru export sunt necesare în Franţa, iar cele mai multe in Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia si Spania. Pentru a importa, o firma din Romania trebuie sa completeze 6 documente.

Cele mai puţine documente pentru import sunt necesare în Franţa, iar cele mai multe trebuie în Slovacia, Slovenia şi Spania. În ceea ce priveşte taxele pe care le plăteşte un cetăţean de rând, angajat situaţia nu este mai simplă.

Având în vedere că nu toate ţările au cota unică, UE calculează doar nivelul maxim al impozitului pe salariu, care este în medie de 37,8%. România, cu doar 16% se situeaza pe locul al treilea, după Bulgaria care aplica 10% şi Cehia cu 15%.

Cele mai înalte cote maxime de impozit se aplica in Danemarca 59%, Suedia 56.44% si Belgia 54%. In Germania cota maxima este de 47.5%, iar in Italia de 45%. La acestea se adaugă taxele pe consum. Media în Uniunea Europeană este de – 22.2%, iar în România de de 18.1%. Cele mai mici taxe pe consum se regasesc in Grecia 15.4%, Spania 15.9% si Italia 17.1%, iar cele mai mari în Danemarca si Suedia cu 33.7% respectiv 27.8%.

Finalistele in cursa pentru „Masina Anului 2010 in Romania”

Uniunea Ziaristilor si Editorilor Auto din Romania (UZEAR) a organizat timp de 3 zile sesiuni de drive-test la Cheia, judetul Prahova, pentru a alege masinile care raman in cursa pentru titlul de Masina Anului 2010 in Romania. Modelul castigator va fi desemnat pe 1 noiembrie.

Land Rover Discovery 4
Land Rover Discovery 4Singurul SUV prezent la Cheia pentru a obtine titlu de „Masina Anului 2010 in Romania” a fost adus de Premium Auto, importatorul Land Rover si Jaguar in Romania.

Modelul ales pentru test a fost noul Discovery 4 cu motorizarea diesel 3.0 TDV6 HSE 245 CP. Pretul modelului este de circa 60.000 euro cu TVA.

Date tehnice
Motorizare: 3,0 litri diesel
Cutie de viteze: automata
Putere maxima: 245 CP/ 4.000 rpm
Cuplu maxim: 600 Nm/ 2.000 rpm
Viteza maxima: 180 km/h
Acceleratie (0-100 km/h): 9 s
Consum urban/extraurban/mixt (l/100 km): 11,2/ 8,3/ 9,3
Emisii CO2 (g/km): 244

Renault Megane

Renault MeganeUn alt model in cursa pentru „Masina Anului 2010 in Romania” este Renault Megane cu motorizarea de 1,9 litri diesel 130 CP, echiparea Privilege. Modelul are un pret de 17.450 euro cu TVA.

Date tehnice
Motorizare: 1,9 litri diesel
Cutie de viteze: manuala 6 trepte
Putere maxima: 130 CP/ 3.750 rpm
Cuplu maxim: 300 Nm/ 1.750 rpm
Viteza maxima: 205 km/h
Acceleratie (0-100 km/h): 9,5 s
Consum urban/extraurban/mixt (l/100 km): 6,2/ 4,4/ 5,1
Rezervor (l): 60
Emisii CO2 (g/km): 134
Masa proprie: 1.310 kg

Opel Astra

Opel AstraNoul Opel Astra a fost adus din Germania pentru testele de la Cheia. Masina va fi lansata la inceputul anului 2010 pe piata romaneasca. Comenzile vor putea fi facute in decembrie.

Importatorul Opel in Romania a adus modelul Astra cu echiparea Cosmo si motorizarea de 1,4 litri benzina 140CP. Pretul pentru Romania nu este disponibil, insa in Germania masina costa 22.400 euro cu TVA.

Date tehnice
Motorizare: 1,4 litri benzina
Cutie de viteze: manuala 6 trepte
Putere maxima: 140 CP/ 4.900 rpm
Cuplu maxim: 200 Nm/ 1.850 rpm
Viteza maxima: 205 km/h
Acceleratie (0-100 km/h): 9,7 s
Consum urban/extraurban/mixt (l/100 km): 7,8/ 4,8/ 5,9
Rezervor (l): 56
Emisii CO2 (g/km): 139

Ford Fiesta

Ford Fiesta Romar, importatorul Ford in Romania, a adus la cheia noul model Fiesta lansat anul acesta pe plan local.

Modelul Fiesta prezent la Cheia a avut motorizarea de 1,6 litri diesel si 90 CP. Pretul modelului depaseste 11.500 euro cu TVA.

Date tehnice
Motorizare: 1,6 litri diesel
Cutie de viteze: manuala 5 trepte
Putere maxima: 90 CP/ 4.000 rpm
Cuplu maxim: 204 Nm/ 1.750 rpm
Viteza maxima: 175 km/h
Acceleratie (0-100 km/h): 11,9 s
Consum urban/extraurban/mixt (l/100 km): 5,2/ 3,6/ 4,2
Emisii CO2 (g/km): 110
Rezervor (l): 45

Chevrolet Cruze

Chevrolet Cruze Chevrolet a fost prezent la Cheia cu modelul Cruze.

Masina de test a avut o motorizare pe benzina de 1,8 litri 141 CP si transmisie automata. Pretul este de 15.800 euro cu TVA.

Date tehnice
Motorizare: 1,8 litri benzina
Cutie de viteze: automata
Putere maxima: 141 CP/ 6.200 rpm
Cuplu maxim: 176 Nm/ 3.800 rpm
Viteza maxima: 185 km/h
Acceleratie (0-100 km/h): 11,5 s
Consum urban/extraurban/mixt (l/100 km): 11,3/ 5,8/ 7,8
Rezervor (l): 60
Emisii CO2 (g/km): 184
Masa proprie: 1.315 kg

Toyota Prius

Toyota PriusModelul hibrid Toyota Prius a fost adus la Cheia. Pretul modelului este de 29.000 euro cu TVA.

Date tehnice
Motor electric
Putere maxima kw (CP) 60 (82)
Cuplu maxim Nm 207
Motor benzina 1.8 L VVT-i
Putere maxima kw(CP)/rpm 73 (99) / 5.200
Cuplu maxim Nm/rpm 142 / 4.000
Sistem Hybrid Synergy Drive
Tip sistem hibrid Integral: dispunere in serie & in paralel
Putere maxima combinata kw (CP) 100 (136)
Transmisie Automata E-CVT
Viteza maxima km/h 180
Acceleraţie (0 – 100 km/h) sec 10.4
Consum: urban L/100km 3.9 / 4.0
extraurban L/100km 3.7 / 3.8
mixt L/100km 3.9 / 4.0
Emisii CO2 g/km 89 / 92

Toyota Avensis

Un alt model Toyota in lupta pentru „Masina Anului 2010 in Romania” este Avensis.

Modelul de test a avut motorizarea de 2,2 litri diesel 150 CP. Pretul este de peste 25.000 euro cu TVA. Mai multe informatii sunt disponibile aici

Modelele prezente la test au fost Chevrolet Cruze, Citroen C3 Picasso, Ford Fiesta, Honda Insight, Honda Jazz, Land Rover Discovery 4, Opel Astra, Renault Clio, Renault Megane, Toyota Avensis, Toyota IQ, Toyota Prius, Toyota Urban Cruiser. Juriul a fost format din 26 de jurnalisti din toata tara.

Finaliste Masina anului 2010: Toyota Avensis, Ford Fiesta, Land Rover Discovery 4, Renault Megane, Opel Astra, Chevrolet Cruze si Toyota Prius.

Finaliste City Car 2010: Toyota Urban Cruiser, Renault Clio, Opel Astra, Toyota IQ, Citroen C3 Picasso, Ford Fiesta, Honda Jazz.

Finaliste Designul anului 2010: Citroen C3 Picasso, Ford Fiesta, Chevrolet Cruze, Honda Insight, Opel Astra, Renault Megane, Toyota IQ.

Romania, departe de a sti sa foloseasca fondurile europene

Romania risca sa piarda definitiv 169 milioane de euro fonduri PHARE, existand riscul ca si alte 745 milioane pentru proiecte de infrastructura (ISPA) sa fie pierdute, daca nu sunt trimise cereri de rambursare pana anul viitor, se arata in raportul special pe fonduri al CE.

Romania risca sa piarda in curand 169,055 milioane din fondurile de preaderare PHARE care acopera proiecte de intarire a capacitatii institutionale, adaptarea legislatiei la cea a UE si proiecte de coeziune socio-economica, relateaza NewsIn.

Raportul special privind cheltuirea fondurilor europene in Romania si Bulgaria a fost solicitat de Parlamentul European si transmis vineri de executivul european Comisiei de control bugetar a PE.

„Termenul-limita pentru contractele PHARE a fost 31 noiembrie 2008. 169,055 milioane euro pot fi considerate nefolosite si au fost deja recuperate partial sau vor fi in curand. Alte 211 milioane urmeaza inca a fi platite, cu conditia ca cererile de plata sa fie trimise la timp si sa fie eligibile”, se arata in documentul citat.

In ce priveste programul de preaderare SAPARD, care era destinat proiectelor in agricultura, termenul-limita a fost prelungit pana in decembrie 2009, dupa ce Comisia a inghetat anul trecut platile din cauza unor nereguli si vulnerabilitati mai ales in ceea ce priveste achizitiile publice si managementul intern. Platile au fost reluate in iulie 2009 dupa ce un audit independent a confirmat ca autoritatile romane au aplicat planul de actiune solicitat de CE. In total, Romania mai are de primit aproximativ 100 milioane de euro fonduri SAPARD.

„Nu au ramas fonduri SAPARD nefolosite de Romania pana acum, dar acest risc exista la sfarsitul acestui an”, noteaza expertii CE.

In ce priveste programul de infrastructura ISPA, data-limita pana la care se mai pot efectua plati este de 31 decembrie 2010. „Inca nu au fost pierdute fonduri, dar 745,7 milioane de euro nu au fost inca solicitate spre rambursare. Orice sume nesolicitate pana la data-limita vor fi pierdute”, avertizeaza executivul european.

Si la ISPA au fost constatate nereguli similare cu cele din programul SAPARD, legate de achizitiile publice, „cum ar fi uzul frecvent al procedurii de negociere, vulnerabilitati in comisiile de evaluare si extinderi nejustificate ale contractelor”.

„Pentru a imbunatati managementul financiar, Comisia a asistat Agentia de Plati in ameliorarea planificarii bugetare si a sugerat o monitorizare lunara a previziunilor de plata. Comisia a recomandat si simplificarea procedurilor privind managementul contractelor si intarirea capacitatii administrative, precum si implementarea de masuri menite sa reduca numarul de angajati care pleaca din agentie”, exemplifica raportul citat.

„Romania a implementat recomandarile Comisiei privind achizitiile publice, managementul financiar si managementul contractelor si a adoptat legislatie menita sa asigure respectarea acquis-ului in domeniul achizitiilor publice. In plus, Romania a adoptat un ghid pentru beneficiari despre managementul proiectelor”, arata documentul CE.

In ceea ce priveste fondurile structurale, de care Romania beneficiaza de la data aderarii la UE, in ianuarie 2007, Comisia constata ca toate programele operationale au fost deja aprobate si lansate, mai mult proiecte fiind deja „contractate la nivele satisfacatoare de implementare”.
Probleme mai sunt insa la nivel local, in ceea ce priveste capacitatea administrativa si de control financiar, unde Comisia a recomandat Romaniei „sa-si intensifice eforturile”.

Executivul european subliniaza nevoia de capacitate administrativa suficienta si sfatuieste Romania sa foloseasca programul operational de asistenta tehnica pentru o politica de resurse umane bazata pe stimulente.

De asemenea, CE doreste sa vada ca „lectiile invatate in tranzitia de la fonduri de preaderare la fonduri structurale sunt aplicate si la fondurile structurale”. Aceleasi probleme identificate la fondurile de preaderare privind licitatiile publice netransparente si vulnerabilitati in sistemul de selectie a proiectelor apar si la fondurile structurale. Insa Romania a adoptat recent noi legi in acest sens, „menite sa inlature ingrijorarile Comisiei cu privire la licitatiile publice. Noua legislatie vizeaza si simplificarea si accelerarea procedurilor, precum si transpunerea noilor reguli europene”, se arata in raport.

Fondurile pentru pescuit, totalizand 67,4 milioane de euro pentru 2007-2009, nu au deocamdata unda verde in Romania, in urma „vulnerabilitatilor in capacitatea administrativa a noii autoritati din cadrul Ministerului Agriculturii”. Aceasta linie de finantare este singura, de altfel, care inca nu are aprobata evaluarea de conformitate, ce trebuie inca revizuita.

„In plus, Comisia a sfatuit autoritatile romane sa nu demareze proiectele pana cand noile structuri din Ministerul Agriculturii nu sunt operationale”, precizeaza raportul.

In ceea ce priveste fondurile agricole, Comisia avertizeaza ca Bucurestiul ar putea suferi „corectii financiare” pentru anul 2007, adica bani, ce vor fi solicitati Bucurestiului pentru ca au fost acordati necorespunzator. In 2007, Romania a primit 6,8 milioane de euro plati agricole, in 2008 – 474 milioane, iar anul acesta 553 milioane.

Deficiente continua sa existe la Sistemul integrat de administrare si control (IACS) pentru platile directe, mai ales in ceea ce priveste identificarea parcelelor si controalele la fata locului, „care sunt subiectul unor proceduri de aprobare si ar putea rezulta in corectii financiare pentru anul fiscal 2007”.

„Pentru a remedia problemele existente si a imbunatati implementarea sistemului pentru fonduri agricole, CE a propus in luna iunie un plan de actiune pe care Romania s-a angajat sa-l implementeze in urmatorii trei ani. In cadrul acestui plan de actiune, Romania s-a angajat sa-si imbunatateasca nivelul calitativ si rapiditatea controalelor la fata locului si sa corecteze nivelul de erori in cererile formulate de fermieri”, arata raportul.

La capitolul fonduri pentru securizarea frontierelor in vederea aderarii la spatiul Schengen, in ciuda unor intarzieri initiale, Romania sta bine, CE estimand ca Bucurestiul va reusi sa absoarba toate cele 542,2 milioane de euro pentru 2007-2009 pana la sfarsitul acestui an.

*9am

Iarna nu-i ca vara/Pregateste-ti masina pentru vremea rece!

Vremea s-a racit simtitor in ultimele zile si este cazul sa iei masuri pentru a trece cu bine de iarna capricioasa care se anunta. Daca esti fericitul posesor al unui autoturism trebuie sa stii macar cateva trucuri prin care sa-ti protejezi masina de efectele negative ale frigului. Cum iti pregatesti automobilul pentru vremea rece?

Spala masina macar o data pe saptamana!

Asigura-te ca ai o vizibilitate optima in autoturism! Tocmai de aceea este necesar sa indepartezi murdaria de pe geamuri, oglinzi exterioare si faruri. Trebuie, insa sa-ti achizitionezi o perie de calitate superioara pentru evitarea zgarieturilor. Cel putin o data pe saptamana spala masina, inclusiv caroseria!
Lasa interiorul sa se usuce!

Scoase afara manerele pentru a se usca bine dupa ce le-ai spalat! Asa vei evita umiditatea si aburirea geamurilor. Nu lasa in masina nici hainele ude sau umbrelele imbibate cu apa in zilele ploioase!
Atentie la anvelope!

Conditiile de rulare in anotimpul rece sunt deosebite. Pentru buna functionare a anvelopelor se impune intretinerea si verificarea, inclusiv inspectia vizuala si curatirea lor in profunzime. Tine cont de faptul ca defectiunile sau crapaturile de pe flancul anvelopei pot fi descoperite doar in cazul in care anvelopa este curata. Foloseste anvelopele corespunzatoare iernii, cele cu profil al benzii de rulare de minimum patru milimetri!
Controleaza chederele!

Verifica in mod regulat starea chederelor! Pentru repararea stricaciunilor poti folosi solutii pe baza de pudra de talc, aplicate doar atunci cand chederele sunt complet uscate.
Si componentele de plastic…

Foloseste solutii speciale pentru intretinerea componentelor de plastic ca sa nu ai surprize neplacute in plina iarna!
Necesare pentru iarna!

Aplica silicon sau alte produse de intretinere a cauciucului ca sa nu inghete dispozitivele de etansare a portierelor!
Verifica nivelul de acid al bateriei!
Stropeste cu ulei special incuietorile usilor!
Asigura-te ca ai suficient antigel pentru sistemul de stergatoare de parbriz si lichid de racire!
Nu trebuie sa-ti lipseasca screperul de gheata, carpa anti-aburire si peria de mana!
Daca planuiesti sa iesi din oras, ia la tine trusa de iarna obligatorie: lanturi pentru zapada, lopatica si sacul de nisip.

Semnal de alarma: Romania va cheltui in 2060 jumatate din buget numai pe pensiile de stat

Ponderea cheltuielilor Romaniei cu pensiile in produsul intern brut (PIB) poate ajunge la 15,8% in 2060, de la 8,4% in 2010, ceea ce ar pozitiona Romania pe locul 5 intr-un top al statelor comunitare cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile in PIB.

Cheltuielile publice cu pensiile – de stat – vor creste in medie, la nivelul intregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB (in 2010) la 12,5% (in 2060), pe fondul reducerii natalitatii, imbatranirii si reducerii populatiei, arata un raport publicat recent de Comisia Europeana, citat de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Astfel, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru, noteaza NewsIn.

Practic, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, Romania va ajunge in 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice.

Pentru a preveni aceasta situatie, CE recomanda reforme parametrice in sistemul public si dezvoltarea accelerata a sistemului de pensii private, situatie valabila si in alte state membre UE, potrivit studiului citat.

Acesta arata, de asemenea, ca modelul de pensii private aplicat in statele Europei Centrale si de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii.

Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiilepublice in PIB vor fi Estonia, Letonia si Polonia, tari in care functioneaza acelasi sistem de pensii private ca si in Romania, creat si supravegheat de Banca Mondiala.

De asemenea, tari ca Slovacia, Cehia, Bulgaria si Lituania, cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile in PIB mai mici decat media europeana (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus in ecuatie de componenta privata, bazata pe fonduri de pensii, se mai arata in raport.

Statele din top 5 cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile in PIB in 2060 nu au sisteme de pensii private ori acestea exista insa sunt subdezvoltate.

Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru si Romania nu au dezvoltat inca suficient componenta privata a sistemului de pensii, motiv pentru care povara fiscala a sistemelor publice de pensii va creste accelerat pe viitor. Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (pilonul II), adica 2%.

Raportul Comisiei Europene mai arata ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase.

*9am

Numărul telefonic unic pentru anunţarea pierderii sau furtului cardului bancar este funcţional

În cazul pierderii cardului sau a furtului acestuia se poate apela de astăzi o linie telefonică dedicată. Astfel, indiferent de banca care a emis cardul, clientul va raporta situaţia la numărul unic 021.CARDURI.

Serviciul este disponibil tuturor posesorilor de carduri emise de următoarele instituţii financiar-bancare: BCR, BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, ING Bank, Bancpost şi CEC Bank.

Linie unică de Urgenţă pentru Carduri (LUC) poate fi apelată la numărul 021-227.38.74 şi funcţionează non-stop.

Asociaţia de Plăţi Electronice din România anunţă că, pe măsură ce LUC va atrage si alti emitenti, inclusiv din randul institutiilor financiare nebancare, serviciul va putea fi comparat cu 112 in materie de carduri.

Linia Urgenţă Carduri este primul proiect pe care APERO reuşeste să-l implementeze cu succes, la mai puţin de un an de când a fost anunţată intenţia.

Băncile care folosesc acest servciu deţin un portofoliu de peste 8,5 milioane carduri, ceea ce reprezinta o cotă de cel putin 70% din piata cardurilor bancare.

Predica la duminica XX dupa Rusalii

Invierea fiului vaduvei din Nain

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Dreptmaritori si vrednici de iubire crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos,

In Duhul Sfant, de viata facator, ne impartasim acum din cuvantul Evangheliei. Apoi, cei care se pregatesc, si din Trupul Mantuitorului, Care ne-a adus Evanghelia, Vestea cea buna. Si asa, in aceasta constiinta, de Dumnezeu luminata, sa primim cuvantul, samanta vietii. Caci cuvantul dumnezeiesc este samanta din care creste viata dumnezeiasca in noi.

“S-a dus Iisus intr-o cetate numita Nain si cu El impreuna mergeau ucenicii Lui si multa multime. Iar cand S-a apropiat de poarta cetatii, iata scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, si ea era vaduva, si multime mare din cetate era cu ea. Si, vazand-o Domnul, I s-a facut mila de ea si i-a zis: Nu plange! Si apropiindu-Se, S-a atins de sicriu, iar cei ce-l duceau s-au oprit. Si a zis: Tinere, tie iti zic, scoala-te. Si s-a ridicat mortul si a inceput sa vorbeasca, si l-a dat mamei lui. Si frica i-a cuprins pe toti si slaveau pe Dumnezeu, zicand: Prooroc mare s-a ridicat intre noi si Dumnezeu a cercetat pe poporul Sau. Si a iesit cuvantul acesta despre El in toata Iudeea si in toata imprejurimea” (Luca 7, 11-17).

Iubitilor, sa ne ridicam si noi acum, cu ochii duhului, si sa vedem acel moment sfant. Dumnezeiescul Maxim Marturisitorul spune ca fara lucrarea, atingerea Duhului Sfant, a harului, sufletul nu se inalta. Adica din el insusi, din sinea lui. Deci cu acest gand, in clipa aceasta, sa ne ridicam ca niste inviati, ca acel tanar pe care Hristos l-a inviat. Asa sa auzim acum cuvantul si sa ne indreptam privirea ochilor duhului acolo, caci ne-a daruit Dumnezeu gandirea, sa se arunce peste timp si spatiu, dupa chipul lui Sau.

Acolo, la acea cetate, Nain, iesind pe poarta cetatii, un convoi funebru, un tanar, unicul fiu al unei mame vaduve, ramasa si fara barbat, fara capul familiei, si fara unicul ei copil. Multimea, in jur, la inmormantare. Adesea mi-am zis: parca mai curand moartea ne aduna, ne uneste, decat viata, in dezbinarea ei; ne risipeste. …Iisus Se apropie, si cel dintai cuvant il rosteste mamei: “Nu plange!” Rostit de El, acest cuvant nu e numai o imbarbatare dumnezeiasca; e ceva mai adanc. In Hristos e schimbare radicala, si de gandire, si de viata. Insusi faptul ca e Dumnezeu si Om. Cuvantul Lui, acum, nu e doar un cuvant de sentiment (era si aceasta); o mutatie.

“Nu plange!”… A inceput Mantuitorul Fericirile: “Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor”. Apoi, imediat: “Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia” (Matei 5, 3-4). Deci, de la inceput, plansul. Si profetul spusese: “Caci roua Ta este roua de lumina si din sanul pamantului umbrele vor invia” (Isaia 26, 19). Iar Parintele nostru Grigorie de Nysa, spune: Lacrimile sunt ca sangele ce curge din ranile sufletului. Si Ioan Gura de Aur zice, iarasi: Iar lacrimile sunt in stare sa stinga si focul iadului (cainta, care stinge iadul). De aceea Ioan Scararul va spune: Pocainta trezeste; lacrimile ciocnesc in usa cerului, iar smerenia o deschide. Acum, insa, inaintea acestui tanar care era pe pragul dintre viata de aici la cea de dincolo nu mai era taina caintei, ci a sfarsitului. Parintele nostru, Simeon Noul Teolog, spune: “Daca nu ai cainta invierii cat esti viu, cum ai s-o ai cand esti mort?”. De aceea Mantuitorul spune: “Nu plange”. Acum inima are alt curs. Cand El insusi mergea spre Golgota si femeile mironosite, insotindu-L pe drum, il plangeau, Iisus le spune: “Nu Ma plangeti”. Altfel spus: nu Ma plangeti pe Mine, Care sunt pe pragul Crucii si Invierii. Si mironositele vor auzi, in ziua Invierii, cuvantul “Bucurati-va”. In fata vietii nu mai e plans, ci e bucurie.

Iar acum, cand Mirele e de fata, inaintea celui raposat, nu e plans. “Nu plange!” – Stiind ce avea sa savarseasca El, stapan pe viata si pe moarte. Cu acest cuvant, pe care mama il aude, prin glasul Lui, sa simtim toata aceasta prezenta. Daca o traim, altfel stam aici. Nu obosim, nu adormim. Se apropie de sicriu si rosteste: “Tanarule, tie iti zic: Scoala-te!” Cuvantul lui dumnezeiesc, cu puterea Celui care a poruncit si s-au zidit. S-a rezidit acum. S-a ridicat cel ce fusese mort si a inceput sa graiasca, descoperind, de buna seama, experienta unica pe care o facuse el: experienta mortii.

Numai asa poti vorbi, dintr-un fapt pe care l-ai trait. De aceea se vorbeste si se scrie mult despre cei care au fost readusi la viata din moarte clinica, fiziologica. Dar Iisus l-a luat de mana, ca oarecand pe Lazar, si l-a daruit mamei sale. Si mama n-a mai plans, si s-a bucurat. Toti care ati trait, la un spital, sau in casa, langa un bolnav care, la un moment dat, parca a rupt legatura cu lumea, printr-o taina a lui Dumnezeu a revenit, traiti acest moment! Dar sufletul nostru, constiinta, sta in fata mortii, pe care dumnezeiescul Pavel a numit-o “vrajmasul cel din urma care va fi biruit” (1 Corinteni 15, 26). Inceputul invingerii – in Invierea lui Hristos, apoi si a omului, cand va suna trambita si cei morti vor invia, sa-L intampine pe Domnul in vazduh, dar si a creatiei intregi, in lumina unui cer nou si a unui pamant nou. Pana atunci, insa, moartea ramane.
Trebuie spus limpede si raspicat: Dumnezeu n-a facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii. El e trist pentru stricaciune si moarte. Si El este Izvorul vietii. Si asa ne-a planuit si ne-a si zidit in sfatul Lui (al Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh) si pe noi: “Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra” (Facerea 1, 26) – dupa chipul Dumnezeului celui viu. Deci, dintru inceput, El este izvorul vietii: “La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul” (Facerea 1, 1). Iar Evanghelia dupa Ioan spune: “La inceput era Cuvantul” (Ioan 1, 1). Deci El este inceputul: Dumnezeu-Cuvantul. Tatal, in Fiul Lui, dupa al Carui chip suntem ziditi, si in Duhul Sfant, ne-a zidit. Si in El e viata.

Si in fata mortului era El, Dumnezeu-Cuvantul, inceputul, viata. In aceasta icoana a rostit El: “Tinere, zic tie (Eu, Dumnezeu-Cuvantul, rostesc): Scoala-te!” El, Viata. Si, daca in acest cuvant din Cartea Facerii 1, 26: “A zis Dumnezeu sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra” este proiectul nostru, apoi urmeaza executia planului, lucrul inginerului – cap. 2, 7: “Luand Dumnezeu tarana din pamant, l-a facut pe om. Si a suflat suflare de viata” – nu din pamant, ci de la Dumnezeu. Cum va spune mai apoi inteleptul biblic, Solomon, vorbind despre moarte: “Si ca pulberea sa se intoarca in pamant cum a fost, iar sufletul sa se intoarca la Dumnezeu, Care l-a dat” (Ecclesiastul 12, 7). Vedeti cum se leaga cuvintele! Si in acel moment al zidirii, si, mereu, al nezidirii, sa nu uitam, sa traim mereu aceasta unitate desavarsita. Caci din tarana pamantului l-a facut, dar pamantul era viu. Graiam cuvantul acesta al Sfantului Grigorie Palama, atat de puternic, bogat si rascolitor: “pamantul era gravid”, adica avea viata tuturor vietuitoarelor. Ce cuvant plastic, intuitiv! Si atunci, in acest pamant, ingreunat cu sarcina vietii, a suflat Dumnezeu suflare de viata. Suflarea de la El, de la Dumnezeu, nu din pamantul gravid. Si de ce spun? Doamne, fac apel catre savanti, sa nu mai explice pe om prin zoologie. Antropologia prin zoologie. Zoologia era de fata, intr-adevar, cand l-a facut Dumnezeu pe om. Caci a luat tarana din pamantul ingreunat, gravid, dar a suflat suflare de viata de la El. Si dumnezeiestii Parinti ne invata: a facut Dumnezeu intai sufletul, l-a creat ca vas ales, potrivit sa poarte odata cu suflarea de viata harul divin, lumina divina, dumnezeiescul. In acest vas zidit al lui Adam, in suflet, a dat chipul Tatal prin Fiul in Duhul Sfant, iubitilor. Si chipul, precis, e Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Rostit in Adam, in suflarea de viata, in Duhul Sfant. Caci zic Parintii: nu un suflet simplu a suflat (caci si animaele au suflet). Zice Patriarhul Calist: A suflat nu un suflet simplu, ci spre suflet viu, care-l poarta pe Dumnezeul cel viu, care are in el pe Duhul Sfant. Vor spune Parintii – Petru Damaschin, Palama, Patriarhul Calist – acesti parinti luminati de Duhul Sfant: Si asa s-a facut Adam cu suflet viu, Duhul Sfant fiind in el suflet al sufletului. Adica sufletul nostru simplu, creat nu din tarana pamantului, ci in chip deosebit. Inaltimea sufletului omenesc, gandirea lui, care cuprinde tot universul, putandu-se inalta pana la Dumnezeu. Aceasta gandire este data altor fapturi? Si de ce aceasta gandire Dumnezeu a dat-o ca vas, potrivit chemarii? Ca sa poti cugeta la Dumnezeu, sa te poti inalta, nu doar sa te tarai. In pacat te tarasti; cum a fost osandit sarpele: “Pe pantecele tau sa te tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii tale!” (Facerea 3, 14). Adica se va hrani cu foamea de pamant a omului, cu pacatul omului. Foamea de jos e painea diavolului.

Suflet al sufletului nostru fiind, deci, Duhul Sfant, lumina Lui. In Duhul Sfant, in numele si al Tatalui si al Fiului. Caci ne-a dat, va spune Apostolul, Duhul Vietii, “care striga in inimile noastre Avva, Parinte” (Galateni 4, 6). Si iarasi, “Nimeni nu poate spune Domn este Iisus Hristos, decat in Duhul Sfant” (1 Corinteni 12, 3). Adevarul omului, ceea ce-l defineste, acesta este: lumina harului in adanc, Duhul Sfant – sufletul sufletului nostru. In plinatate, in adevar aceasta suntem. De aceea a zis Pavel mai tarziu: ca sa se sfinteasca intreg, trupul si duhul vostru (1 Corinteni 7, 34). Adica sufletul cu prezenta Duhului Sfant, si cu constiinta ca-L ai pe Tatal ceresc, pe Fiul, dupa al Carui chip esti zidit, in Duhul Sfant. Aceasta este identitatea ta, in adevarul tau.

De aceea va spune Patriarhul Calist: “Era Adam suflet intelegator si strabatator si proorocesc si impreuna cu Dumnezeu ziditor”. Curajos, uimitor o spune – dar sfintii pot s-o spuna: “ca un dumnezeu”, dupa har. Avand lumina intelegerii dincolo de ceea ce e numai de fata. Prooroceasca privire. Ramai uimit. Si ne-am rugat bunului Dumnezeu sa ne lumineze, caci eu, cel putin, in putinatatea mintii noastre, mi-am zis: cum, Patriarhul Calist, care traieste in secolul XV de la venirea Mantuitorului, sa vorbeasca cu atata curaj si indrazneala despre Adam, care a fost cu mii de ani in urma? Era contemporan cu Adam? In graiul nostru, in felul in care gandim noi nu era. Dar era ceva in patriarhul Calist si, in acele momente, cand se ruga, cand gandea, cand scria, el traia identitatea omului, adevarul omului. Era in Calist, cum e in fiecare din noi, o realitate contemporana cu Adam: lumina Duhului Sfant, lumina pe care Sfanta Ortodoxie o numeste necreata; nu din lumea aceasta, supusa timpului, spatiului, marginita. Ci care-i deasupra timpului si spatiului. Patriarhul Calist era la Constantinopol, in secolul XV; Adam, in ziua numarul unu. Contemporan in Duhul Sfant, in lumina Duhului Sfant, lumina necreata pe care o da Dumnezeu omului. Cu adevarat, cu toti sfintii contemporan. Asa intelegem Scriptura. Cum au scris si Moisi si ceilalti despre inceputul Zidirii? Nu i-a zis Dumnezeu lui Iov: “Unde erai tu, cand am intemeiat pamantul?”? (Iov 38, 4)… Tu esti contemporan? Doamne, ce minuni se impartasesc constiintelor care vor sa inteleaga! Si cand vorbea Mantuitorul, unii nu intelegeau si plecau. Le-a spus ucenicilor: “Voi nu vreti sa va duceti?” Petru a spus: “Doamne, de la Tine la cine ne vom duce? Tu singur ai cuvintele vietii vesnice” (Ioan 6, 67-68). Atunci intelegem noi darul omului, uimitor, iubitilor: asa a fost facut Adam.

Si, totusi, de unde moartea? Si samanta mortii pe care a semanat-o Adam, din ispita celui rau? Iubitilor, stam in fata mortii. Dumnezeu este viata, izvorul vietii. Si numai Dumnezeu-Omul a invins moartea. Pretuim pe tot omul din lume – e dupa chipul lui Dumnezeu – si toate religiile. Dar trebuie s-o spunem limpede: numai in Hristos moartea este biruita. El este, cu adevarat, Alfa si Omega, inceputul si sfarsitul; originea si telul in El. El a sfarsit prin viata, in inviere. Numai El, Dumnezeu-Omul. Adam a intors fata sufletului de la fata lui Dumnezeu. Sf. Maxim spune: Moartea inseamna, propriu-zis, despartirea de Dumnezeu; iar boldul mortii este pacatul, pe care, primindu-l, Adam a fost izgonit si de la Pomul Vietii si din Rai si de la Dumnezeu. Acestei morti i-a urmat in chip necesar si moartea trupului. Caci viata este propriu-zis Cel ce a zis: Eu sunt Viata – Hristos. Acesta, coborandu-se in moarte, l-a adus pe cel omorat iarasi la viata. Cum?

La ispitirea demonului (nu din el; si aceasta trebuie s-o retinem adanc; nu el si-a pricinuit moartea; originea raului nu e in om) de a gusta din pomul cunostintei binelui si raului, Adam a intors ochii catre el – un fel de mutare a centrului existentei si vietii in eu – la trupul meu si la lume. Si, facand din mine un centru… fata de Dumnezeu, care a spus “Eu sunt cel ce sunt” (Iesirea 3, 14). Apoi, faci din trup un idol… Atunci, te-ai indreptat catre tine, cel adus de la nefiinta la fiinta; catre lume, lumea trecatoare, in care e moartea. Si o clipa sa nu uitam: Dumnezeu a ingaduit moartea pentru ca in ea moare pacatul. Care-i propriu-zis, in demon, originea pacatului: eul lui, orgoliul, mandria. Unde se sfarseste mandria, orgoliul? Care-i capatul celui mai trufas, al celui care se crede stapanul lumii? In cele din urma, moartea. Intelegeti de ce a ingaduit Dumnezeu moartea? Oricat de uluitor te-ai socoti, oricne ai fi, vine si-ti spune moartea ce esti. Cand am inteles aceasta, m-am uimit. Ori de cate ori inteleg, in lumina divina, un adevar, eu ma uimesc. Am inteles ca in moarte, intr-adevar, e sfarsitul orgoliului. Cand aud cuvantul orgoliu, ma ingrozesc.

Iubitilor, moartea a inceput in suflet, nu in trup. Cum a zis dumnezeiescul Maxim Marturisitorul: moartea e despartirea de Dumnezeu – te desparti intai cu sufletul si apoi cu trupul. Vegetezi, si te rabda Dumnezeu mult, doar, doar te vei intoarce. Si unii se intorc. Ca si in Vechiul Testament, si Adam s-a cait, pana la urma, l-a trezit Dumnezeu. Apoi si Set, si Noe, si Avraam, si Moisi, si Profetii. Te cheama Dumnezeu, cum l-a chemat pe Adam: Adame, unde esti? M-am ascuns printre pomii gradinii – adica a cazut in lumea muritoare. Si am vazut ca sunt gol, mi-a fost rusine. Gol de sens, de lumina divina, de sensul vietii si al existentei; vidul spiritual, cel mai inspaimantator. Li s-au deschis ochii si au vazut. Si cum au vazut? Adancul din tine e de nedistrus. A lasat Dumnezeu ca adancul din noi sa nu se distruga. Caci dupa ce Adam si Eva au gustat din pomul cunostintei binelui si raului, vazand ei ca pomul era bun la gust (pofta trupului), frumos la vedere (pofta ochilor) si ca da stiinta (trufia vietii) – aceste trei ispite, Dumnezeu i-a scos afara din Rai si a pus un heruvim la poarta Raiului, sa nu se atinga de pomul vietii. Deci a ramas in noi adancul de nedistrus. Ca si la Iov, i-a zis demonului: “De viata lui sa nu te atingi!” (Iov 2, 6). Deci de adancul din noi. Si Mantuitorul va spune, iarasi: “Fericit esti Simone, fiul lui Iona, ca nu trup si sange ti-au descoperit tie aceasta, ci Tatal Meu, Cel din ceruri”. Si i-a descoperit lui, in adancul din el. Si i-a spus: “Si Eu iti zic tie, ca tu esti Petru si pe aceasta piatra (a credintei adevarate) voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 17-18). Adica in Biserica, in adancul sufletului omenesc e ceva de care demonul nu se poate atinge. Moartea nu se poate atinge. Adancul din om ramane. Si, iar, dumnezeiescul Maxim va spune acest cuvant adanc si adevarat: L-a facut pe om dupa chip si asemanare; chipul e intiparit in noi, in fiinta noastra. Si in ce consta chipul: existenta si existenta vesnica (nu suntem din veci, dar nu se va mai termina – nemurire). Ne da chipul – existenta si existenta nemuritoare. Iar asemanarea – intelepicunea si bunatatea, zice Sfantul Maxim, care tin de vointa noastra, de libertatea noastra. Daca o primim, daca savarsim, daca lucram intelepciunea si bunatatea dumnezeiasca. Chipul e spre asemanare. Asemanarea, si ea, isi are samanta in suflarea de viata, suflet al sufletului nostru, in care-i semanata intelepciunea si bunatatea. Si de noi, de libertatea noastra depinde sa primim intelepciunea si bunatatea divina, iubirea si lumina, toate virtutile, in libertate. Aceasta-i asemanarea.

Atunci, despartiti de Dumnezeu, punand inceputul mortii in noi, in suflet, in gandul nostru, ne luptam, dar in cele din urma moartea sufletului pune capat si trupului. Dar tot dumnezeiescul Maxim spune un cuvant uimitor: Protoparintele (Adam), zice el, calcand porunca dumnezeiasca, a dat firii alta obarsie decat cea dintai. Ne cutremuram. Puneti la inima acest cuvant! Pacatul, moartea, calcand porunca dumnezeiasca, a dat firii alta obarsie decat cea dintai. Si anume, obarsia constatatoare din placere, sfarsind in moartea prin durere. A dat firii alta obarsie! S-a produs, daca vreti, o mutatie. Va spune si sf Pavel: “Vad in madularele mele o alta lege, luptandu-se impotriva legii mintii mele si facandu-ma rob legii pacatului, care este in madularele mele” (Romani 7, 23). Lege supusa mortii.

As dori mult ca acest fapt sa fie analizat mult mai adanc decat pana acum. As zice, o alta logica. Intai, alta obarsie. Obarsia e Dumnezeu. Prin pacat, institui in mine un fel de obarsie. Centrul intregii existente este Dumnezeu. Eu fac din mine un centru. De asemenea, adancul si adevarul e in launtru, in sufletul meu. Pacatul a inceput in suflet, dar cu trupul traiesc; si atunci, mut centrul de atentie in trup. Si aici e o modificare: mutatia din launtru in afara. De la mine, la lume, pe care fie o vad ca prada, fie ii cad rob. Si atunci, revin si rog sa gandim: o “noua logica” a luat fiinta: logica mortii. Si aceasta logica, cum spune Grigorie Palama, pacatul in suflet a inceput si in suflet, acolo e tragismul lui, tocmai in ceea ce e nemuritor. Caci daca trupul moare, sufletul ramane vesnic. De aceea se si spune ca marea tragedie a demonului este aceea ca nu poate muri. Si atunci, e un suflet mort, rautate moarta, cum spune Grigorie Palama, care nu poate innoi nimic; monotonie, cum spune Parintele Staniloae, plictis. Chip si asemanare inseamna sa cresti mereu la asemanare. Sau, cum spune iar Grigorie Palama, am lepadat asemanarea si am pastrat chipul. Nu mai cream, nu mai zidim. Noi nu ne mai simtim innoiti, in aceasta monotonie tragica, ce duce in cele din urma si la sinucidere si la aceasta stare a fapturilor de intuneric, doar iluminand putin.

Deci ne-a scos Hristos. Cand a zis: “Tinere, scoala-te!”, sa simtim acest cuvant al Evangheliei in clipa aceasta ca o trezire, simtind acum care e adevarul omului si la ce ne cheama.
Hristos ne-a daruit invierea si viata, si in botez ne face partas invierii si vietii, si ne imbracam in El. Cum zicem la botez: “Da-mi mie haina luminoasa, Cel ce te imbraci cu lumina ca si cu o haina, Iisuse Hristoase, mult milostive Dumnezeul nostru, marire Tie!”. Si: “Cati in Hristos v-ati botezat in Hristos v-ati si imbracat”. Te imbraci in El, in botez, in mir, in impartasanie. Si prin credinta deschizi ochii harului pe care l-ai primit la botez, simti viata in tine. Ori de cate ori citesti un cuvant al Evangheliei simti ca a luminat o scanteie a harului; si ea creste mereu. Si cand primiti o binecuvantare, cand primiti mirul, aici, la plecare, sau cei care se impartasesc… Si, peste toate, rugaciunea. In clipa cand te rogi sa simti ca ai trecut dincolo, rastignind lumea aceasta. “Lumea e rastignita mie si eu sunt rastignit lumii” (Galateni 6, 14), zice Pavel. Adica lumea limitarii, a mortii. In rugaciune simti ca ai depasit pragul, peste lumea mortii, pentru ca te rogi Dumnezeului celui viu. Si rostind fiecare cuvant al rugaciunii cu tarie sfanta, lipind mintea ta de orice cuvant al rugaciunii si cugetand, tu ai pasit pragul in lumea Dumnezeirii, in lumea pretutindenitatii si eternitatii lui Dumnezeu; si te impartasesti atunci, pregusti din arvuna invierii. Daca legea pacatului te-a tinut numai aici, in lumea marginita, legea lui Dumnezeu, logica lui Dumnezeu te ridica in timpul lui Astazi al lui Dumnezeu, care ti s-a dat tie ca o arvuna a lui Astazi al eternitatii, o arvuna a invierii. Cum a dat-o ucenicilor pe Tabor si cum da oricarui sfant de aici.

Simteam, si marturisim, sa faca fiecare experienta aceasta: cand esti botezat, cand te rogi, cand citesti cuvantul, cand te spovedesti, cand te impartasesti si crezi cu tarie, asa cum faci dimineata: deschizi incaperea unde dormi si, deodata, aerul curat de afara intra, in libertatea lui, la fel, Duhul Sfant cuprinde tot vazduhul… Cum te rogi: “Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul Adevarului, care pretutindenea esti si toate le plinesti, vino si te salasluieste intru noi, curateste-ne de toata spurcaciunea, mantuie-mi sufletul!”. Zicand asa cu tarie si deschizand fereastra inimii tale prin credinta, atunci, asa cum intra aerul din afara, la fel intra Duhul Sfant, harul lui Dumnezeu, lumina divina, si atunci te simti inviorat, inviat. Atunci iti vine sa crezi si tu, asa cum credeau toti sfintii.

Numai atat: Ava Pamvo a petrecut trei ani rugandu-se lui Dumnezeu, stiind de lumina divina care a stralucit pe fata lui Moisi cand a primit Legea si mai ales cand i-a luminat pe pe Tabor: “Doamne, nu ma slavi pe mine in viata de aici”. Dar asa l-a slavit pe el Dumnezeu, incat nu putea cineva sa se uite la el de slava pe care o avea fata lui. Iar slava aceea era slava veacului viitor, slava invierii, a arvunei invierii, slava vietii. Si fiecare, si cand va fi la sfarsitul lui, sa ia aminte despre ava Sisoie. Cand era sa se savarseasca, sezand parintii langa dansul, a stralucit fata lui ca soarele. Si le-a zis lor: iata, a venit ava Antonie (il iubea pe sfantul Antonie, care fusese cu mult timp inainte). Apoi a zis: Iata, ceata proorocilor. Fata lui mai mult stralucea. Iata ceata apostolilor. Si mai mult stralucea. Vorbea apoi cu oarecine. Cu cine vorbesti parinte? Ingerii au venit sa ma ia si ii rog sa ma mai lase, sa ma mai pocaiesc putin. Si au zis parintii: Cum, tie iti mai trebuie pocainta? Nu ai trebuinta tu sa te pocaiesti. Si a zis: Cu adevarat, nu ma stiu pe mine dac-am pus inceput macar. Si au cunoscut toti ca era desavarsit in smerenie. Daca mandria te ucide, smerenia, am inteles mai mult, iata, iti deschide usa imparatiei. De naprazna s-a facut fata lui ca Soarele si s-au temut toti si le-a zis lor: “Vedeti, a venit Domnul vietii”. Cum ne rugam noi la inmormantare: “Hristos sa te odihneasca in latura celor vii si usile Raiului sa ti le deschida si mostenitor imparatiei Sale sa te arate si iertare de cele ce ai facut in viata, iubitorule de Hristos, raposate…”. De naprazna s-a facut fata lui si au auzit cuvantul: “Aduceti-l pe vasul pustiului”. Si indata si-a dat duhul si s-a facut ca un fulger si s-a umplut toata casa lui de buna mireasma. Aceasta e viata in Hristos, care biruie moartea. Da, Doamne, sa o simtim toti! Amin.

Prima rachetă românească, gata de zbor!

Prima rachetă românească este gata să plece spre Lună! Coordonatorii proiectului spaţial, membrii Asociaţiei româneşti pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA), se află la Constanţa, unde efectuează teste premergătoare lansării rachetei “Helen”. Echipa românească ce a construit modulul se va îmbarca zilele acestea pe o navă militară şi va pregăti, în larg, ansamblul de lansare pentru test.
Aşa arată racheta care va fi lansată de deasupra Mării Negre. O parte din echipa de constructori s-a fotografiat alături de dispozitivul ce va fi trimis pe Lună

Două trenuri de marfă s-au ciocnit în această dimineaţă

Accident de tren în această dimineaţă. Traficul feroviar între Bucureşti – Constanţa este complet blocat între Lehliu şi Săruleşti, după ce două trenuri de marfă s-au ciocnit. Accidentul s-a petrecut în jurul orei 4, în această dimineaţă. O locomotivă şi un vagon au sărit de pe şine. Nu au fost victime.

Un marfar a intrat în ultimul vagon al unui alt tren de marfă care circula cu o viteză mai mică. O locomotivă şi un vagon au deraiat. Cele două trenuri transportau rulouri de tablă şi cărbune.

‘‘Până în acest moment se pare că este vorba de o eroare umană”, a declarat Mihai Frăsinoi, director general CFR Marfă.

În acest moment circulaţia pe această magistrală a fost oprită, dar trenurile de călători au fost deviate pe o altă rută. La locul accidentului au fost trimise macarale speciale.

”În paralel vor fi pregătite şi mijloace de transport auto, până la remedierea situaţiei. În jurul orei 15.00-16.00 calea ferată va fi redată trenurilor de călători’‘, a declarat Niculaie Enciu, prefectul judeţului Călăraşi.

Paul Ulieru, comisar Infotrafic, a declarat că ceaţa a favorizat producerea accidentului, mai ales ca ultimul vagon al primului tren era slab semnalizat.

Gheorghe Popa, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a afirmat că primul tren s-a rupt şi ultimele vagoane au ramas pe şine. Deşi au fost semnalizate cu lumină galbenă, ceaţa a făcut imposibilă observarea acestora de către condcătorul celui de-al doilea tren.

Patru trenuri de călători se află deja în întârziere. Garniturile de pe ruta Bucureşti-Constanţa au întârzieri cuprinse între 60 şi 120 de minute, potrivit ultimelor informaţii. Trenurile au fost deviate pe ruta Bucureşti – Urziceni – Feteşti – Constanţa.

Pe calea ferată din România sunt peste o mie de puncte periculoase care pot provoca oricând tragedii feroviare.

Băsescu spune că poate dizolva Parlamentul a doua zi după turul al doilea al prezidenţialelor

Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri că, dacă se împlinesc cele 60 de zile prevăzute de Constituţie în care Parlamentul poate da un vot pentru noul Guvern şi sunt respinse două propuneri de premier, poate dizolva Parlamentul chiar pe 7 decembrie, fără să aştepte noul preşedinte.

Traian Băsescu a explicat la postul public de radio cum este posibilă această variantă. „Constituţia spune aşa: preşedintele se duce, şi în cazul nostru merge cu Croitoru, Parlamentul îl respinge. Constituţia dă Parlamentului instrumentul de a respinge propunerea preşedintelui, iar această majoritate sui generis de la Grivco se va putea manifesta prin votul în Parlament şi este respinsă propunerea preşedintelui. Preşedintele trebuie să facă din nou consultări şi la a doua nominalizare şi o prezintă din nou Parlamentului care poate să o aprobe sau să nu o aprobe. În pasul trei, Constituţia spune că dacă Parlamentul nu vrea două propuneri preşedintele poate emite decretul de dizolvare a Parlamentului după 60 de zile”, a detaliat Băsescu.

Întrebat dacă nu este nevoie ca noul preşedinte să depună jurământul, şeful statului a spus că nu trebuie aşteptat acest moment. „Şi în prima zi de după alegeri, deci pe data de 7 decembrie, dacă au trecut 60 de zile. Preşedintele în funcţie face treaba asta (dizolvă Parlamentul, n.r.), nu aşteaptă nimeni pe noul preşedinte”, a spus Băsescu.

El a motivat că şi Constituţia pleacă de la premisa că preşedintele, care lucrează strâns cu premierul, are dreptul să se pronunţe asupra premierului cu care vrea să lucreze. „A exclude dreptul preşedintelui de a se pronunţa este o situaţie în care se poate crea varianta în care preşedintele şi premierul nu colaborează, ceea ce ar fi un dezastru pentru ţară”, a spus preşedintele.

Articolul 89 din Constituţie, care stabileşte modalitatea de dizolvare a Parlamentului de către preşedinte, prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Totodată, aliniatul 3 stabileşte că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

INSOMAR: 50,8% dintre români îl vor premier pe Johannis, 35,6% pe Croitoru

Românii consideră că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, ar fi mai bun pentru funcţia de prim-ministru decât consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.

Potrivit unui sondaj telefonic realizat de INSOMAR, 50,8 la sută din cei chestionaţi consideră că Iohannis ar fi mai potrivit să conducă Guvernul. Pentru Lucian Croitoru, desemnat de preşedintele Băsescu, pentru a ocupa funcţia de premier, au optat 35,6 la sută din respondenţi. 13,6% dintre oameni nu au stiut sau nu au dorit sa-si exprime o optiune. Sondajul a fost realizat la comanda Realitatea TV pe un număr de 819 subiecţi şi are o marjă de eroare de +/- 3.5%.

Pe cine va alege Basescu premier?

Seful statului le-a spus liderilor de formatiuni ca va anunta ce decizie va lua in legatura cu formula guvernamentala si numele premierului desemnat in cursul zilei de joi (astazi, n. red), asteptandu-se ca partidele sa mai discute pana atunci, au declarat pentru NewsIn surse parlamentare.

Sursele citate, participante la intalnire, au precizat ca presedintele Basescu nu le-a spus niciun nume de premier, rezumandu-se sa prezinte doar un profil al acestuia, un bun economist, care sa aiba forta sa administreze eficient relatia cu partenerii internationali, UE si FMI. Basescu a indemnat partidele sa mai discute si le-a anuntat ca joi, dupa pranz, va anunta ce decizie a luat si pe cine va desemna.
Seful statului a declarat miercuri, dupa consultari cu partidele, ca nu a respins posibilitatea ca primarul de Sibiu, Klaus Johannis, sa devina prim-ministru, desi preferinta sa este alta, un specialist in economie si cu capacitatea de a coordona toate ministerele implicate in relatia cu UE si FMI. Basescu a mai declarat ca a rugat partidele, in cadrul consultarilor, sa continue pana joi consultarile, precizand ca nu se va abate de la Constitutie in desemnarea premierului. [Propunerea lui Basescu: Lucian Croitoru premier]


Trei pentru unul: PSD, PNL si UDMR, gata sa guverneze impreuna

Presedintele PNL Crin Antonescu a declarat miercuri ca nu e nevoie de protocol scris intre partidele care au format majoritatea, dar s-ar putea „schita” un acord pentru sustinerea parlamentara a Guvenului Johannis, daca acesta va exista, ceea ce nu inseamna insa o alianta politica intre formatiuni. Intrebat despre parafarea „coalitiei de conjunctura”, asa cum a numit-o presedintele PNL, printr-un protocol scris, Antonescu a replicat ca „nu este nevoie de asa ceva”. „Este o vointa care se exprima tocmai in consultarile cu presedintele. Sigur ca, in momentul in care Klaus Johannis va fi desemnat, atunci, in perioada pe care o are la dispozitie constitutional pentru alcatuirea echipei si programului am putea sa schitam un acord pentru sustinerea parlamentara a acestui guvern independent condus de Klaus Johannis. Nu e vorba de nici un fel de alianta politica, de acord de vreun fel intre partidele care impreuna sustin pe acest prim-ministru. E aproape un Guvern de uniune nationala”, a explicat Antonescu.

Totodata, presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat ca specialistii celor cinci formatiuni care au semnat scrisoarea adresata sefului statului „lucreaza in acest moment la o schita de acord” pentru sustinerea unui Guvern condus de Klaus Johannis, la care invita si alte formatiuni, dar si ONG-uri si sindicate. „In acest moment se impune un acord pentru buna guvernare si alegeri libere si corecte, care sa depaseasca strictul cadru al acestei majoritati din Parlament. Voi adresa invitatia catre alte formatiuni parlamentare, catre ONG-uri, catre patronate si sindicate sa ni se alature pentru asigurarea unui climat normal”, a precizat liderul PSD.

La randul sau, liderul UDMR Marko Bela a declarat, miercuri, in urma consultarii cu PSD si PNL, ca nu s-a preconizat o coalitie politica intre cele trei formatiuni, din cauza campaniei pentru prezidentiale, ci o sustinere majoritara pentru un guvern anti-criza, cu premier Klaus Johannis. „Suntem constienti, noi, cei din UDMR, dar si celelalte formatiuni parlamentare, ca suntem intr-o perioada foarte speciala, fiind vorba de campania electorala pentru alegerile prezidentiale, ori, intr-o astfel de perioada este mult mai greu sa se construiasca aliante de natura politica in jurul unui Guvern. Nu s-a preconizat o aliata politica, o coalitie politica, ci s-a format o sustinere majoritara pentru un guvern anti-criza, in frunte cu dl Klaus Johannis si eu as vrea sa-i multumesc ca a raspuns pozitiv la solicitarea de a-si asuma aceasta functie”, a precizat presedintele Uniunii, Marko Bela. [Politicienii il vaneaza pe Klaus Johannis]


Totul pentru Johannis

Antonescu a mentionat ca in privinta alcatuirii unui eventual Guvern, primarul Sibiului a primit mana libera, ca nu s-a discutat despre un partaj intre partide al tehnocratilor, iar durata mandatului pentru Johannis ar depinde de performanta guvernamentala. [Klaus Johannis, oficial in carti pentru conducerea Guvernului]

Antonescu a mai spus ca, desi este propunerea liberalilor, intre PNL ca partid si Klaus Johannis nu exista nicio legatura in afara propunerii acestuia ca premier. „Johannis este un independent din punct de vedere politic in raport cu partidele politice care ii sustin astazi eventuala candidatura pentru postul de premeir si asa va ramne. I-am garantat fara niciun fel de ezitare lui Johannis statutul intreg de prim-ministru cu toate prerogativele si atributele intregi pe care Constitutia Romaniei le defineste pentru un prim-ministru, nu va fi un prim-ministru care sa fie limitat in atributiile sale de vreun partid politic dintre cele care il sustin astazi si nu are in sensul acesta niciun fel de obligatii”, a explicat presedintele PNL.

Antonescu a tinut sa precizeze ca daca primarul Sibiului va fi desemnat sa formeze Guvernul, PNL nu va face niciun fel de numire si nu va propune niciun membru al PNL in acest Guvern. „Am vazut ca dupa ce noi am lansat ideea unui Guvern de tehnocrati a declarat si PSD ca agreeaza aceasta idee si toate discutiile s-au purtat in jurul unei asemenea formule, cu un independent in frunte, Johannis, si cu specialisti fara apartenenta politica in componenta Guvernului. Asta avem noi de gand sa facem, presupun acelasi lucru si despre celelalte partide”, a mai adaugat liderul liberal, sustinand ca in discutiile de miercuri nu s-a luat nicio clipa varianta unui Guvern politic.

Intrebat daca s-a stabilit vreun algoritm dupa care fiecare partid propune un numar de tehnocrati pentru anumite ministere, Antonescu a raspuns ca „absolut deloc”. „Nu s-a discutat despre un partaj intre partide al tehnocratilor. N-am vorbit despre tehnocrati asumati de partide in niciun fel. E vorba chiar de guvern de tehnocrati, de raspunderea primordiala pe care Johannis o asuma, de o echipa pe care domnia sa o propune si pe care ne-o va prezenta in cadrul discutiilor cu grupurile politice. Dar nici noi, nici celelalte partide nu i-am pus macar in discutie lui Klaus Johannis faptul ca la cutare sau cutare minister avem noi niste tehnocrati pe care-i stim bine”, a explicat Antonescu, potrivit NewsIn.


Un guvern pentru 2 luni +

Cat priveste limitarea mandatului lui Johannis, presedintele PNL a subliniat ca nu exista „un contract precis in aceasta chestiune”. „Despre durata acestui Guvern, in functie de performantele sale, de evolutia situatiei politice, de rezultatul alegerilor prezidentiale se va discuta, se va evalua la fiecare moment specific”, a comentat Antonescu. „Mi-am spus punctul de vedere al meu si al PNL, este un Guvern cu depline puteri, un Guvern care se apuca de treaba si a carui durata de viata e in functie de performanta sa, in primul rand de performanta la guvernare”, a precizat presedintele PNL. [Klaus Johannis, spirit german pentru Romania]

Pe de alta parte, daca Johannis va primi mandatul vor exista discutii intre el si partidele care-l sustin in momentul in care isi va pregati echipa si programul si se vor stabili „cateva masuri esentiale”, enumerand abrogarea impozitului forfetar, alcatuirea unui buget de urgenta care sa permita plata pensiilor si a salariilor pe anul urmator, functionarea in regim normal al institutiilor. „Sunt niste masuri, am convingerea ca Johannis, devenit premier, le impartaseste, dar nu am discutat azi (miercuri, n. red) aceste lucruri, ele se discuta in perioada dintre desemnare si cea in care vine in Parlament pentru investire”, a adaugat liderul liberalilor.

*9am

VIAŢA SF. PARASCHEVA

Această cu adevărat mare şi vestită între femei, Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. Părinţii fericitei erau de neam bun şi măriţi, înavuţiţi cu multe averi; mai mult însă îi mărea şi îi îmbogăţea dreapta credinţă în Dumnezeu şi vrednicia de a se numi creştini. Aceştia dar, aducînd la lumină pe Cuvioasa, întîi au renăscut-o prin scăldătoarea cea dumnezeiască a Botezului, apoi, înaintînd pe cale, o învăţară toată îmbunătăţirea şi aşezarea cea după Dumnezeu.După ce a trecut la al zecelea an, ades ea mergea cu mama sa la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi a auzit aceste dumnezeieşti binevestiri: „Cel ce voieşte să vină după mine, să se lepede de sine şi să ridice crucea sa şi să urmeze Mie”. Îndată fiind cuprinsă de aceasta şi ieşind din biserică, a întîlnit un sărac; ascunzîndu-se de maica sa şi dezbrăcînd hainele strălucite şi luminate ce le purta, le-a dat lui şi ea a îmbrăcat pe ale aceluia, luîndu-le pe acestea cu oarecare meşteşugire înţeleaptă.

După ce a venit acasă şi au văzut-o părinţii într-un astfel de chip, s-au îngrozit şi au bătut-o ca să nu mai facă aşa. Ea însă nu numai de două ori, ci de trei ori şi de multe ori se zice că, dezbrăcînd hainele sale, le-a dat săracilor, întru nimic socotind pentru aceasta ocările, îngrozirile şi nesuferitele bătăi ale părinţilor. Şi acestea, în casa părintească, erau ca nişte preîntîmpinări ale roadelor ce, pe urmă, erau să odrăslească în ea şi păşiri spre trecerea peste om. Apoi, fiindcă nu mai putea suferi durerea duhului în suflet, fără ştirea părinţilor şi a celor de un sînge cu ea şi a mulţimii slugilor, a ajuns la Constantinopol.

Aici, gustînd toate bunătăţile cele după Dumnezeu, îndestulîndu-se de dumnezeieştile şi sfinţitele biserici şi moaştele sfinţilor şi, fiind binecuvîntată de sfinţii bărbaţi cei de acolo şi întărindu-se cu rugăciunile lor, a ieşit din cetate şi a trecut în Calcedon de cealaltă parte şi de acolo a venit la Iraclia din Pont, călătorind cu picioarele sale.

Iar părinţii ei înşişi şi prin alţii, că nevoia este lesne iscoditoare, mult trudindu-se şi locuri din locuri schimbînd şi cetăţi şi sate călcînd şi neaflînd-o, s-au întors acasă. Iar preafericita fecioară, venind la Iraclia din Pont şi sosind la un oarecare locaş dumnezeiesc al Maicii lui Dumnezeu şi intrînd în el cu bucurie duhovnicească, s-a aşezat pe pămînt şi l-a udat cu lacrimi. Apoi s-a sculat şi, prin ruga sa umplîndu-se de har, cinci ani întregi a petrecut în acest sfînt locaş, tot felul de bunătăţi săvîrşind. Căci întru rugăciunile ei de toată noaptea făcea stări statornice şi de diamant, ajunări neîncetate, bătăi de piept, plîngere, tînguiri cu lacrimi nestinse, iar culcarea jos pe faţa pămîntului, cine după vrednicie o va povesti; obiceiul smerit, cugetul împăcat, curăţenia inimii şi plecarea ei spre Dumnezeu.

De acestea, destul desfătîndu-se, a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau s-o ducă la Ierusalim; căci această dorinţă o avea şi ruga pe Dumnezeu şi pe Maica Lui de aceasta. Deci aşa pregătită a ieşit din biserică şi îngrădită cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim şi îndestulîndu-se de toate cele sfinte şi bune ale Ierusalimului, unde şi „blîndele picioare ale Mîntuitorului meu Hristos au călcat” şi săturîndu-se şi zburînd prin pustiul Iordanului ca o pasăre, a nimerit la o viaţă cinstită de călugăriţe pustnice şi a intrat aici. Însă, neputînd a le da în scris pe toate, cît s-a nevoit aici, prin care pe vrăjmaşul diavol pînă în sfîrşit l-a stins, care mai înainte cu ispite multe şi de tot felul a năvălit pornindu-se asupra ei, puţine oarecare din nevoinţele ei spre pomenire le vom adăuga aici.

Băutură întrebuinţa apa de izvor, şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cîntarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vîrful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea.

Deci mulţi ani răbdînd în arătata mănăstire a călugăriţelor şi nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, plinind al 25-lea an al vîrstei, a ieşit de aici şi a venit la Iope şi intrînd într-o corabie a început a pluti pe calea ce ducea spre casă şi a ajuns cu corabia la limanul patriei sale, după ce a suferit multe primejdii ale sfărîmării de corabie în mare. Apoi pururea pomenita a venit la Constantinopol şi după ce a cercetat dumnezeieştile locaşuri şi pe sfinţii bărbaţi, a plecat şi a venit la un oarecare sat, anume Calicratia, şi acolo la biserica sfinţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli s-a sălăşluit, nesocotind petrecerea părinţilor de neam bun şi batjocorind înţelepţeşte uneltirile vicleanului înşelător.

Deci doi ani a petrecut acolo neîntinata porumbiţă şi din potopul acestor curgătoare zburînd, a odihnit cortul ceresc, încredinţînd sfînt sufletul său mîinilor îngereşti şi prin ei locaşurilor celor veşnice şi dumnezeieşti. Iar trupul cel din pămînt şi înfrumuseţat cu dumnezeieşti îmbunătăţiri l-a ascuns în pămînt.

Multă vreme după aceasta a trecut cineva, rău cheltuind viaţa şi obşteasca datorie împlinind, a fost îngropat aproape de Cuviasa; dar ea n-a vrut a-l suferi, prea viteaza; ci oarecăruia din bărbaţii sfinţi arătîndu-i-se în vis i-a zis: „Ridică trupul acesta şi-l îndepărtează că roabă a lui Hristos fiind, nu pot suferi întunericul şi necurăţia”. Însă zăbovind acel dumnezeiesc bărbat, divina arătare a cuvioasei socotind-o vedere obişnuită sau vis normal, a doua şi a treia oară iarăşi sfînta l-a strigat şi cumplit l-a îngrozit. După ce călugărul şi-a venit în sine, cum se cuvine, şi după porunca sfintei, care îi arată cu degetul locul, degrabă s-a sculat şi cu sîrguinţă a descoperit poporului vedenia de acolo, către care cu toţii alergînd ca la o visterie foarte înavuţită au săpat pămîntul. Iar după ce s-a apropiat de sicriu, se umplea de mireasmă, şi acel trup sfînt al Cuvioasei aflîndu-l întreg cu totul păzit, cu mîini cucernice l-au adus în biserica Sfinţilor Apostoli, umplînd aerul de miresme şi tămîieri şi cîntînd dumnezeieşti psalmi.

Însă cîte minuni a săvîrşit Dumnezeul minunilor prin ea, după aşezarea moaştelor ei aici, şi pînă acum săvîrşeşte, cu neputinţă este în scris a le da; căci covîrşesc, ca să zicem aşa, şi numărul stelelor şi nisipul mării. De vreme ce vindecă şchiopi, surzi, ciungi, ologi şi tot felul de boli, încă şi cele atingătoare de moarte; şi în scurt a zice, depărtează toată neputinţa nevindecată, numai cu atingerea raclei, care nu încetează, nici nu va înceta să verse tămăduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Celui ce a preamărit-o.

Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivata în cetatea Tîrnovei, capitală oarecînd a crailor bulgari; apoi s-au strămutat de aici la Belgrad, şi de acolo în oraşul Constantinopol, cum povestesc Eftimie şi Rafail; asemenea şi Meletie al Atenei şi Dositei patriarhul Ierusalimului.

Tot la acelaşi loc aflăm şi povestirea de strămutare a moaştelor ei din oraşul Constantinopol aici la Iaşi. Adică, „Patriarhul Constantinopolului Partenie bătrînul, luînd bani de la domnitorul Moldovei Vasile Lupu ca să plătească datoriile Patriarhiei, atîrnînd de zidul Fanarului din Constantinopol sfintele ei moaşte ce se păzeau de Patriarhie, le-a trimis aici către stăpînitorul Moldovei”. Iată ce zice Cantemir, domnitorul Moldovei: „Sfînta Parascheva, precum aflăm din cărţile bisericeşti, era stăpînă a satului Epivatelor, pe care apoi l-a cîştigat Apocavcos, voievodul însuşi stăpînitor Andronic Paleologul. Sultanul Murad al IV-lea a dat voie domnitorului Moldovei, Vasile, să mute sfintele ei moaşte din biserica patriarhală a Constantinopolului. Le-a cîştigat acestea pentru cele multe şi mari binefaceri şi slujbe făcute Sfintei Biserici celei mari; că din însăşi veniturile sale a plătit peste 260 de pungi de aur ce datora ea turcilor şi creştinilor. Însă, fiindcă la turci este interzis a strămuta mort peste trei mile, afară de trupul sultanului, a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomană, ca să ia voie pentru strămutarea sfintelor moaşte şi ca să ia poruncă către un Capugibaşa, ca să le însoţească în Moldavia. Toată povestirea aceasta a strămutării acesteia este zugrăvită pe peretele de amiazăzi al bisericii Sfinţilor Trei Ierarhi, unde se află sfintele ei moaşte. Între alte lucruri se înfăţişează acolo şi Capugibaşa cu ofiţerii lui mergînd la petrecerea sfintelor moaşte”.

Această strămutare de atunci este descrisă şi de marmura cuvucliului unde sînt aşezate sfintele moaşte, pe care scrie aşa: „Cu voia Tatălui, cu bineplăcerea Fiului şi cu conlucrarea Sfîntului şi de viaţă făcător Duh, a Dumnezeului celui mărit şi închinat în Sfînta şi cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Ioan Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnitor a toată Moldavia, fiind rîvnitor şi apărător al sfintei credinţe răsăritene, după dumnezeiască îngrijire a strămutat din Constantinopol cu multă osîrdie şi prea multă dorinţă aceste cinstite moaşte ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva din Tîrnova. Această strămutare a fost a treia. Iar preasfinţitul şi fericitul a toată lumea patriarh Partenie, cu toată bunăvoinţa şi sfatul Bisericii a trimis aceste sfinte moaşte ca pe o visterie dumnezeiască, cu preafericiţii trei mitropoliţi: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianopolei şi Teofan al Paleon-Patronului, în zilele preasfinţitului Varlaam mitropolitul Sucevei şi a toată Moldavia. Iar binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi cu mila lui Dumnezeu stăpîn al nostru şi domnitor a toată Moldavia, Vasile Ioan Voievod, de acasă ieşind cu evlavie şi cu tot sufletul primind această nepreţuită visterie, potrivit le-au pus şi le-au păstrat în cea nouă zidită biserică a Sfinţilor Trei Ierarhi şi ai lumii dascăli: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvîntătorul şi Ioan Gură de Aur, spre cinstirea şi mărirea lui Dumnezeu celui lăudat în Treime şi spre veşnică solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lăsarea păcatelor sale şi a tot strălucit neamul lui. În anul de la Adam 7149 (1641), iar al domniei lui al 8-lea, în 13 iunie; în acelaşi an s-a născut şi preaiubit fiul lui, Ioan Ştefan Voievod, căruia să-i dea Domnul zile îndelungate şi viaţă de mulţi ani. Amin”.

Din tradiţie avem povestiri de multe minuni săvîrşite de Cuvioasa în anii dinaintea noastră, pe care nu s-a sîrguit cineva a le aduna şi a le publica spre lauda lui Dumnezeu slăvitorul sfinţilor Săi; încă şi în zilele noastre nu conteneşte a face minuni celora ce cu credinţă aleargă la ea. Căci cîţi neputincioşi au evlavie la sfintele moaşte, alergînd cu credinţă, sau din acoperămintele puse la capul cel sfînt al Cuvioasei luînd şi purtînd, dobîndesc vindecare. Şi la neploare sau altă nevoie mare, făcînd litanie creştinii cu sfintele moaşte, nu se lipsesc de cerere. Şi şi în patria ei Epivata, unde precum se zice casa ei părintească a fost prefăcută în biserică cu numele ei, şi în Catedrala Mitropolitană de la Iaşi, Cuvioasa face multe minuni pînă astăzi.

Nenumărate sînt minunile şi vindecările de boli ce s-au făcut cu credincioşi care au alergat cu rugăciuni şi lacrimi la moaştele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva, de-a lungul celor peste trei sute cincizeci de ani de cînd ocroteşte Moldova şi ţara noastră. Să amintim doar cîteva dintre ele, publicate în Patericul românesc, p. 77-84:

Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este însăşi preamărirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecării de boli şi al izbăvirii de multe nevoi şi primejdii. Din cauza aceasta a fost luată ca protectoare de toate ţările ortodoxe din Balcani. Ba şi turcii se cucereau de minunile ce se făceau creştinilor, celor care îi cereau ajutorul cu credinţă şi evlavie.

O altă minune care a uimit Moldova şi ţara noastră a fost izbăvirea fără nici o vătămare a moaştelor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, în paraclisul mănăstiri Sfinţii Trei Ierarhi, din Iaşi. Căci, aprinzîndu-se de la un sfeşnic catafalcul Cuvioasei, s-a topit argintul care îmbrăca racla, dar lemnul şi sfintele ei moaşte, deşi erau învăluite în jeratic, au rămas întregi şi nevătămate spre întărirea credincioşilor şi uimirea tuturor. Ca o mărturie a acestei mari minuni, se păstrează pînă astăzi racla dogorită de foc, în care se aflau moaştele Sfintei Parascheva. Îndată după această minune, moaştele Cuvioasei au fost strămutate în noua Catedrală Mitropolitană din apropiere.

Spre sfîrşitul secolului al XIX-lea, soţia preotului Gheorghe Lateş din comuna Rădăşeni-Suceava suferea la cap de o boală grea şi incurabilă. Alergînd la Sfînta Parascheva, se ruga cu lacrimi la moaştele ei şi-i cerea ajutorul. Apoi i s-a făcut Sfîntul Maslu şi s-a reîntors acasă. Noaptea i s-a arătat aievea Sfînta Parascheva în haine albe strălucitoare şi i-a spus: „Nu mai plînge, că de acum te faci sănătoasă!” A doua zi, femeia s-a sculat sănătoasă şi lăuda pe binefăcătoarea ei.

În anul 1950, o studentă din Iaşi s-a îmbolnăvit de leucemie. Bolnava împreună cu părinţii ei au alergat la Sfînta Parascheva şi cu multe lacrimi îi cereau ajutor şi sănătate. După două luni de rugăciuni stăruitoare şi Sfîntul Maslu, tînăra s-a vindecat de această boală fără leac şi şi-a continuat studiile.

O femeie dintr-un sat de lîngă Iaşi era greu bolnavă. Fiind internată pentru operaţie, s-a rugat mai întîi la Sfînta Parascheva, cerîndu-i, cu credinţă şi lacrimi, ajutor şi vindecare. Timp de trei zile după internare i s-au făcut toate analizele. La urmă i-au spus medicii: „Femeie, du-te acasă că nu ai nimic!”

În anul 1968, de hramul Cuvioasei Parascheva, o creştină din Iaşi pregătea conserve pentru iarnă. Mama ei o îndemna: „Fată, să nu faci una ca aceasta, căci astăzi este ziua Sfintei Parascheva!”. „Mamă, a răspuns fiica, în fiecare zi este cîte un sfînt, dar eu n-am timp să-i prăznuiesc pe toţi!”. După o oră femeia şi-a trimis copila în oraş să-i cumpere ceva. Pe stradă a fost lovită grav de o maşină şi apoi internată în spital. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfînta Parascheva şi, după ce şi-a recunoscut păcatul, a cerut cu lacrimi iertare şi salvarea fiicei ei accidentate. După trei zile copila s-a întors sănătoasă acasă.

Un inginer bolnav de plămîni a fost internat în spital pentru operaţie. Mama sa a mers atunci la moaştele Cuvioasei Parascheva şi i-a cerut cu credinţă sănătate pentru fiul ei. Timp de două săptămîni doctorii au amînat operaţia. Apoi s-a observat că leziunile pulmonare s-au vindecat în chip miraculos. Atunci au zis bolnavului: „Domnule inginer, aţi scăpat de operaţie. Întorceţi-vă sănătos acasă. Este cineva care se roagă lui Dumnezeu pentru dumneavoastră!”

Unui copil de trei ani şi jumătate i s-a oprit brusc graiul. Atunci mama a luat copilul în braţe şi a venit să ceară ajutorul Sfintei Parascheva. Pe cînd se ruga ea cu lacrimi, deodată copilul a strigat: „Mamă, mamă! Aici este Doamne, Doamne!”. Mulţumind din inimă Prea Cuvioasei Parascheva, mama s-a întors acasă cu copilul sănătos.

În anul 1955, doi soţi din Iaşi nu aveau înţelegere în casă. Într-o seară, femeia disperată a părăsit căminul. Zadarnic au căutat-o soţul şi fiica. Apoi copila s-a culcat, iar tatăl ei a alergat la Sfînta Parascheva şi s-a rugat cu lacrimi să-i întoarcă soţia cu bine în familie. Ajungînd soţul acasă, după o oră a bătut cineva în uşă. Era soţia. Avea chipul palid şi îngîndurat. „Unde ai fost femeie? Ce ţi s-a întîmplat?” a întrebat-o soţul. „Diavolul mi-a dat în gînd să mă sinucid. De aceea m-am aşezat pe linia trenului aproape de gara Nicolina. Dar la orele opt seara, pe cînd venea un tren cu viteză, fiica noastră, îmbrăcată în alb, a venit la mine, m-a apuncat repede şi mă aruncă afară de pe linie. Aşa am scăpat de moarte şi de osînda iadului. După ce m-am întărit puţin, am mulţumit lui Dumnezeu că m-a izbăvit de acest cumplit păcat şi m-am întors acasă. „Femeie, în seara aceasta la ora opt fiica noastră era culcată, iar eu mă rugam pentru tine. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastră, ci însăşi Sfînta Parascheva! Să-i mulţumim ei, căci ea te-a scăpat de această cumplită şi dublă moarte, trupească şi sufletească”. De atunci este multă armonie şi bucurie duhovnicească în această familie creştină.

Pe timpul celor două războaie mondiale oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala Mitropolitană, unde se păstrează cinstitele moaşte ale Sfintei Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz. Căci Cuvioasa ocroteşte Moldova şi oraşul acesta binecuvîntat, de peste trei sute cincizeci de ani. Spun bătrînii că ostaşii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriaşă îmbrăcată în alb deasupra Iaşilor, ocrotindu-l de ocupaţie şi bombardamente. Aşa ştie să ajutePreacuvioasa Parascheva patria ei adoptivă pentru credinţa poporului nostru binecredincios!

În timpul marii secete din vara anului 1947, cînd mureau oamenii şi animalele de foame, s-au scos moaştele Sfintei Parascheva în procesiune prin satele Moldovei. Credincioşi le aşteptau şi le întîmpinau cu lacrimi de bucurie şi cu făclii în mîini. În urmă veneau nori de ploaie bogată şi adăpau pămîntul. Drept mulţumire credincioşi se rugau şi înălţau cîte o troiţă cu icoana Sfintei Parascheva.

Cel mai mult aleargă şi cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii, ţăranii, călugării şi studenţii. Mai ales în lunile de examene racla Cuvioasei este plină de cărţi, caiete de şcoală şi pomelnice. Putem afirma că moaştele cele mai iubite de credincioşii din ţara noastră şi din afară sînt, fără îndoială, moaştele Sfintei Parascheva, numită „cea grabnic ajutătoare şi mult folositoare”.

Mărturisesc părinţii bătrîni care au fost martori oculari, că, odată, de hramul ei, pe cînd oamenii aşteptau la rînd să se închine la racla Cuvioasei Parascheva, au venit şi două creştine bătrîne din Focşani. Văzînd lume multă, au zis preotului de la raclă: „Părinte, dă-ne voie să ne închinăm la Cuvioasă fără să mai stăm la rînd şi să-i punem sub cap această pernă nouă pe care i-am adus-o de acasă drept mulţumire pentru ajutorul ce ni l-a dat”. „Dumnezeu să vă binecuvînteze, creştinelor, a zis preotul. Mergeţi şi vă închinaţi!”. În clipa aceea preoţii şi credincioşii au văzut un lucru sfînt şi cu totul minunat. Cuvioasa şi-a ridicat singură capul, iar după ce femeile i-au pus perna adusă şi s-au închinat, Sfînta Parascheva şi-a lăsat iarăşi capul pe căpătîi ca mai înainte. Iată cît de mult iubeşte Preacuvioasa pe cei ce se roagă lui Dumnezeu şi sfinţilor Lui cu smerenie şi credinţă.

Sfînta Parascheva de la Iaşi se bucură în ţară de un cult deosebit, mai mult decît toţi ceilalţi sfinţi care au moaşte în România. În fiecare zi la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de dimineaţă pînă seara tîrziu, se face un mic pelerinaj continuu, cu credincioşi de toate vîrstele şi din toate locurile, veniţi la rugăciune. În mod deosebit, în sărbători, în posturi şi în fiecare vineri, considerată ziua Cuvioasei Parascheva, vin mulţi credincioşi şi se închină la raclă cu credinţă, aducînd flori, daruri şi îmbrăcăminte pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobîndi ajutor, sănătate şi binecuvîntare.

Dar cea mai mare zi de prăznuire din tot anul este ziua de paisprezece octombrie, patronul Sfintei Parascheva, cînd are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din ţara noastră, la care participă închinători de la sate şi oraşe, din toate colţurile ţării. În această zi are loc un adevărat pelerinaj bisericesc naţional, care durează pînă la trei zile. Încă din ajun se scot în faţa Catedralei moaştele Sfintei Parascheva şi timp de două zile şi două nopţi credincioşii stau la rînd pentru închinare.

În seara zilei de paisprezece octombrie, praznicul Cuvioasei se încheie cu o mişcătoare procesiune în jurul Catedralei, avînd în frunte pe Mitropolitul Moldovei, care, împreună cu clericii şi credincioşii, cu lumînări în mîini poartă racla cu moaştele sfintei, în sunetul clopotelor şi al frumoaselor cîntări bisericeşti. După aceea se aşază moaştele în biserică la locul lor, se cîntă paraclisul Sfintei Parascheva, apoi fiecare se întoarce la ale sale cu bucuria marelui praznic în suflet şi cu mîngîierea Duhului Sfînt în inimă. Cu ale cărei sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.!

ACATISTUL CUVIOASEI MAICII NOASTRE PARASCHEVA

Rugaciunile incepatoareIn numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacul 1

Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam : Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Icosul 1

Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam:

Bucura-te, inteleapta fecioara;
Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
Bucura-te, mangaierea oamenilor;
Bucura-te, alinarea de suferinta;
Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
Bucura-te, intarirea credinciosilor;
Bucura-te, liman lin si neinviforat;
Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 2-lea

Asa Imparatul tuturor rasplateste biruintele. Asa mana proniei cea ne vazuta intareste neamul omenesc, imbratisand cu credinta cele de dinsa randuite spre mantuire. Pentru aceasta sa ne departam de nelegiuiri; pana cand vom petrece in pacate? Doamne, intareste inimile noastre ca sa-Ti cantam in fapte bune cantarea cea ingereasca: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Preacinstita fecioara, catre tine am nazuit, catre tine care de multe ori si tu ai luat pe sfinti si pe ingeri in ajutor la pamantestile ispite; fii acum si pentru noi grabnic folositoare, caci te-ai invrednicit a intra inauntrul casei mirelui cu candela luminoasa, precum ne-a povatuit Mantuitorul Hristos, si primeste cantarea aceasta:

Bucura-te, margaritar nepretuit al vistieriei noastre;
Bucura-te, floare nevestejita a Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, temelie neclintita a crestinatatii;
Bucura-te, a fecioarelor inzestratoare si rugatoare catre Maica lui Dumnezeu;
Bucura-te, ascultatoare a preotilor cucernici;
Bucura-te, grabnica ajutatoare a strainilor;
Bucura-te, fierbinte mangaietoare a prigonitilor;
Bucura-te, milostiva povatuitoare a v aduvelor;
Bucura-te, invingatoarea dusmanilor;
Bucura-te, izbavirea tuturor celor ce te cheama spre ajutor;
Bucura-te, mare folositoare a sufletelor;
Bucura-te, vindecatoarea de rani a trupurilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 3-lea

Spre tine pururea nadajduind, de multe boli si primejdii s-a izbavit tara aceasta, alinand si prefacand mania cea cu dreptate pornita asupra noastra de la Dumnezeu, in buna si milostiva indurare, prin ale tale rugaciuni; dar si acum ingrozindu-ne marile nenorociri, la tine nazuim cu lacrimi, sa ne ajuti, ca sa scapam din primejdie si sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Epivata, vazand lauda pamantului ei, rasarind dintru ale sale, cu bucurie te-a intampinat, preacuvioasa, marturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care in urma ne-am invrednicit a dobindi moastele tale, cum vom putea indestul a propovadui minunile pe care le-ai facut, de nu cantam acestea:

Bucura-te, luminatoarea Moldovei;
Bucura-te, sprijinitoarea Epivatei;
Bucura-te, invatatoarea parintilor tai;
Bucura-te, ceea ce n-ai adunat averi pamintesti;
Bucura-te, adunatoarea cerestilor daruri;
Bucura-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
Bucura-te, cinstitoarea hainei smereniei;
Bucura-te, indreptatoarea mindriei;
Bucura-te, cinstitoarea fecioriei;
Bucura-te, sprijinitoarea batranilor;
Bucura-te, osanditoarea dusmanilor;
Bucura-te, miluitoarea saracilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 4-lea

Preacurata Fecioara Marie, Maica lui Dumnezeu, primeste si ale noastre datornice rugaciuni de la noi nevrednicii pe care prin mijlocitoarea noastra sfanta ti le aducem spre iertarea pacatelor si ne da noua pace si mare mila de la Fiul tau, Caruia Ii cantam neincetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Celei dupa vrednicie si cu credinta urmatoare a cuvantului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a primit darul vindecarilor si plata cereasca, prin glasul Mantuitorului zicand : sluga buna si credincioasa, intra intru bucuria Domnului tau, ii aducem cantarea aceasta :

Bucura-te, samanta neratacita;
Bucura-te, trup neobosit;
Bucura-te, hrana duhovniceasca;
Bucura-te, aur lamurit;
Bucura-te, foc arzator plevilor;
Bucura-te, pamant de indestulare;
Bucura-te, rodul pocaintei;
Bucura-te, alinarea relelor cugetari;
Bucura-te, risipitoare de furtuni;
Bucura-te, aducatoare de mana;
Bucura-te, datatoare de mangaieri;
Bucura-te, mijlocitoarea tuturor crestinilor catre Domnul;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 5-lea

Obositi de truda gandurilor lumesti ne-am desteptat acum noi, ticalosii, lacrimand, ca nu avem incotro intinde nadejdile dupa faptele noastre spre a ne linisti, nefacand nici un lucru vrednic de mantuire si temandu-ne de taiere ca smochinul neroditor, cadem inaintea ta plangand, Sfanta Paraschevo, si strigam: miluieste-ne, ca dimpreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu cantarea de mantuire: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Cine nu te va ferici pe tine, cuvioasa, ca te-ai invrednicit a potoli prin nevointele tale zburdalnicia trupului si a dobindi mantuirea sufleteasca cu cinstea cea neluata de maini omenesti a cerestii mariri? Sau cine nu te va ferici iarasi ca ai strabatut prin viteazul tau cuget impletiturile vicleanului cele amigitoare, si l-ai rusinat? Pentru aceasta primeste urmatoarea cantare:

Bucura-te, turnul biruintei;
Bucura-te, usa mantuirii;
Bucura-te, pavaza credintei;
Bucura-te, locasul statorniciei;
Bucura-te, chipul bunatatilor;
Bucura-te, apararea cinstitei cruci;
Bucura-te, inchinatoarea ei vrednica;
Bucura-te, ca prin al ei ajutor ai fost izbanditoare;
Bucura-te, ca printr-insa te-ai facut lui Hristos urmatoare;
Bucura-te, a biruintei frumoasa stalpare;
Bucura-te, invingatoare a stapanirii iadului;
Bucura-te, mostenitoarea cerestii mangaieri;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 6-lea

Dar cum vom canta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lauda marirea faptelor tale, noi nevrednicii? Ca nici faptele, nici credinta nu ne apropie de preacinstitele tale lucrari; dar, marturisind slabiciunea noastra, ne rugam tie a ne ajuta si a mijloci catre Dumnezeu sa primeasca cantarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ne-au cuprins acum dureri ce nu sunt spuse, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu asteptam, toti ne-au parasit deodata, pana si placerile ce odinioara ne desfatau acum se lupta cu noi; vai de ticalosia noastra, nu avem alta nadejde decit mila lui Dumnezeu si al tau ajutor sfant. Pentru aceasta ne rugam tie, grabeste a ne asculta, vindecandu-ne, ca sa cantam tie:

Bucura-te, leacul durerii;
Bucura-te, mana vindecarii;
Bucura-te, casa ocrotirii;
Bucura-te, raza mangaierii;
Bucura-te, cortul indestularii;
Bucura-te, roua fierbintelii; Bucura-te, mantuirea de boli;
Bucura-te, scaparea celor inspaimantati;
Bucura-te, izgonitoare de pagube;
Bucura-te, privighetoare neadormita;
Bucura-te, stea luminatoare;
Bucura-te, scara izbavitoare;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 7-lea

Doamne, cerceteaza si vindeca pe robii tai cei cuprinsi de durere, zice preacuvioasa, rugandu-se neincetat, ca nu au reazem, nici mangaiere. Iar zilele grele sunt, si pentru ca ne-am mantuit, sa ne bucuram si sa cadem la Dumnezeu, pocaindu-ne si cantand: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Nelegiuirile noastre, multimea strambatatilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astazi ne osandesc si nu stim ce vom raspunde mergand la judecata, unde toti ne prigonesc, toti se ridica asupra noastra sa ne impileze; tu insa, o, preabuna maica, care asculti marturisirea noastra, mijloceste catre Domnul, sa prefaci soarta osandirii noastre in bunatati, scotind din inimile vrajmasilor nostri toata uraciunea si te vom preamari cu laude ca acestea:

Bucura-te, mijlocitoarea celor gresiti;
Bucura-te, folositoarea celor asupriti;
Bucura-te, indreptatoarea judecatorilor rai;
Bucura-te, doveditoarea celor clevetiti;
Bucura-te, scaparea celor judecati si osanditi;
Bucura-te, contenire a patimilor;
Bucura-te, nesprijinitoarea celor ce cauti numai folosul lor;
Bucura-te, neizbandire a mijlocitorilor celor vicleni;
Bucura-te, domolire a celor puternici;
Bucura-te, inlesnire a slabanogilor;
Bucura-te, starpitoare a rautatilor;
Bucura-te, izvoratoare a milostivirii;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 8-lea

Acestea graind, ne linistim, ne veselim si ne bucuram; salta sufletele noastre ca nu-si vor rade de noi vrajmasii nostri. Nu ne va parasi Dumnezeul nostru pana in sfarsit, pentru rugaciunile tale, preacuvioasa, ci trimitand mila Lui asupra poporului, precum este obisnuit, si noi, nevrednicii, ne vom impartasi cu el de ale Sale bunatati, cu care dimpreuna vom cinta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

La toti vom spune minunile tale, in glas vom canta praznuirea ta, dupa datoria obstii care ti-aduce spre multumire: marire laudei tale, marire indelung-rabdarii cu care te-ai incununat, nevoindu-te prin credinta, marire faptei celei cu statornicie urmata dupa pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea graim catre tine:

Bucura-te, mireasa duhovniceasca;
Bucura-te, cununa adevarului;
Bucura-te, toiagul biruintei;
Bucura-te, marirea monahilor;
Bucura-te, povatuitoare a obstii;
Bucura-te, cinstitoare a cuvioaselor;
Bucura-te, pazitoare a sihastrilor;
Bucura-te, pomenitoare a veacurilor;
Bucura-te, propovaduitoare a dreptei credinte;
Bucura-te, surpatoare a eresurilor;
Bucura-te, dobandirea slavei dumnezeiesti;
Bucura-te, urmatoarea Cuvantului ceresc;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 9-lea

Pe sfanta folositoare celor ce sunt intru nevoi, toti cu bucurie sa o laudam, pe cinstita Parascheva, ca aceasta viata nestricacioasa a luat in veci; pentru aceasta marire a aflat, si darul de minuni, cu porunca lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Rau-cugetatorii prin tine mustrati fiind, se inspaimanta vazand slava lui Dumnezeu, cea gatita omului departat de pacate, in tine luminand, vazand taina cea necuprinsa a chipului maririi, asupra ta cuvioasa, ca astazi straluceste aducand credinciosilor daruri de vindecari; pentru aceasta ei s-au rusinat pocaindu-se si noi ne-am veselit, cantandu-ti tie:

Bucura-te, izbavitoarea noastra;
Bucura-te, povatuitoare;
Bucura-te, indreptatoare;
Bucura-te, izgonitoare de rele;
Bucura-te, aducatoare de bun miros;
Bucura-te, otravitoarea jivinelor;
Bucura-te, starpitoarea insectelor;
Bucura-te, feritoarea de naluciri;
Bucura-te, risipitoarea de grindina;
Bucura-te, aducatoarea de ploi manoase;
Bucura-te, imbelsugatoarea de roade bune;
Bucura-te, veselitoarea plugarilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 10-lea

Niciodata nu vom inceta a vesti minunile tale, preacuvioasa, ca de n-ai fi stat tu, rugandu-te pentru tara aceasta pe care o pazesti cu preacuratele tale moaste, cine ne-ar fi izbavit din atatea primejdii, sau cine ne-ar fi usurat de bolile care au venit asupra noastra, pentru pacatele noastre cele multe? Deci dimpreuna cu tine cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zidurile casei parintilor tai n-au fost puternice, nici indestulatoare pentru a te opri de la marimea hotararii ce ai facut, fagaduindu-te a imbratisa viata monahiceasca; pentru aceasta si departandu-te de toata dezmierdarea si placerile lumesti, haina cea scumpa cu a cersetorului, venind de la biserica, ai schimbat-o, parasindu-ti parintii care te certau cu mustrari de la asemenea plecare. Deci cu smerenie dobandind cele preainalte, de la toti auzi:

Bucura-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
Bucura-te, crin rasadit in gradina cea de sus;
Bucura-te, patul nevinovatiei;
Bucura-te, scaunul domniilor;
Bucura-te, sceptrul celor ce conduc;
Bucura-te, ocrotitoare neobosita;
Bucura-te, aparatoare neinfruntata;
Bucura-te, prigonitoare a celor ce ne ispitesc;
Bucura-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
Bucura-te, intaritoare a celor ce ne slujesc;
Bucura-te, luminatoare a celor ce ne mangaie;
Bucura-te, impreuna-lucratoare cu cei ce ne hranesc;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 11-lea

Suntem plini de pacate, indurate Doamne, si greu se lupta sufletele noastre gandind la judecata, caci ce vom face noi pacatosii, napadindu-ne deodata neprevazutul sfarsit? Mila cerem, Doamne, mila Hristoase al nostru, caci nu avem chip de indreptare; nu trece cu vederea rugaciunile noastre si pocainta, care in tot ceasul dupa pacate ne-a cuprins si primeste ca inchezasuitoare a bunei noastre vointe si a temerii de Tine, rugaciunea aceasta, pe langa care Ti-aducem mijlocitoare si pe maica noastra Parascheva, cantand cu dansa dimpreuna: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Multi pacatosi mai inainte de noi si-au dobandit mantuirea umilindu-se. Cum dar si noi ne vom departa de aceasta nadejde ? Catre tine insa nazuim, preacuvioasa maica, si nu vom fi rusinati, nedepartandu-te de noi ca de pacatosul acela care langa tine a fost inmormantat fara a i se cunoaste nevrednicia sa si pentru care ai cerut prin vedenie sa i se mute trupul cel stricat de langa moastele tale. Deci ne rugam primeste rugaciunile si lacrimile noastre, mijlocind iertarea pacatelor noastre pentru ca iti cantam:

Bucura-te, smerenie inalta;
Bucura-te, fecioara neintinata;
Bucura-te, comoara nedesertata;
Bucura-te, maica prealaudata;
Bucura-te, mantuirea cea smerita;
Bucura-te, lauda celor cinstiti;
Bucura-te, mangaierea celor nenorociti;
Bucura-te, povatuitoarea celor rataciti;
Bucura-te, buna mea sfatuitoare;
Bucura-te, preablanda indreptatoare;
Bucura-te, sufleteasca veselitoare;
Bucura-te, grabnica ajutatoare;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 12-lea

Nespusa este mangaierea noastra, privindu-te, cu noi petrecand, ca un dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis tarii acesteia; ca de ce boli am fost cuprinsi si nu ne-ai vindecat; in care scarbe si nu ne-ai bucurat; de cate ori lipsiti, prigoniti si in razboaie si tu ne-ai ajutat noua, in totul plinind cuvintul Mantuitorului din Evanghelia Sa! Pentru aceasta cu smerenie dobandind dreapta cea preainalta la scaunul maririi, iti cantam tie: bucura-te! si lui Dumnezeu lauda cea cereasca: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Izbaveste-ne pe noi, maica, de toata boala, de ciuma, de holera si de vrasmasi; izbaveste-ne pe noi, maica, de lacuste, de gandaci si de toata rautatea; izbaveste-ne pe noi, maica, de foc, de grindina si de fulger; izbaveste-ne pe noi, maica, de chinul cel de veci si de ceasul osandirii si ne invredniceste a dobandi prin rugaciunile tale starea cea de-a dreapta in ziua judecatii, prin mantuirea sufletelor noastre, ocrotindu-ne si hranindu-ne in pace pana la rasuflarea cea mai de pe urma, ca sa-ti cantam:

Bucura-te, alauta duhovniceasca;
Bucura-te, trambita apostoleasca;
Bucura-te, faclie luminoasa;
Bucura-te, raza cereasca;
Bucura-te, nadejdea oamenilor;
Bucura-te, izgonirea demonilor;
Bucura-te, tamaduirea ranilor;
Bucura-te, feritoarea de rautati;
Bucura-te, aducatoarea de bunatati;
Bucura-te, luminatoarea casnica a Moldovei;
Bucura-te, izbavitoarea lui Vasile Voievod si a altor miluitori;
Bucura-te, sprijinitoarea si a mea, a smeritului pacatos;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 13-lea

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfintele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobandit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu: Aliluia!

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfintele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobandit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu: Aliluia!

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfintele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobandit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul intai

Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam:

Bucura-te, inteleapta fecioara;
Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
Bucura-te, mangaierea oamenilor;
Bucura-te, alinarea de suferinta;
Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
Bucura-te, intarirea credinciosilor;
Bucura-te, liman lin si neinviforat;
Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

si Condacul intai

Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam: Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Dupa aceea se citeste aceasta

RUGACIUNE

Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut toata faptura, nu intoarce fata Ta de la noi pacatosii ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre, ce in toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta le savarsim. Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne! Nu trece rugaciunea noastra a pacatosilor, nici ne rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a castiga milostivirea prin sarguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un indurat mult-Milostiv.
Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adincul inimilor, cu bucurie sa slavim preasfant numele Tau in veci. Amin.

https://ortodoxum.wordpress.com moaste-1 SF. PARASCHEVA

https://ortodoxum.wordpress.com/ moaste-2 SF. PARASCHEVA

https://ortodoxum.wordpress.com/ moaste-3 SF. PARASCHEVA

http://www.sfantaparascheva.com/

MINUNI SF. PARASCHEVA

Aceste minuni sunt însemnate de către o păcătoasă creştină – Blondina -, după porunca Sfintei Paraschiva, care i-a spus în vis să scrie toate minunile făcute de ea, pe care le ştia această ucenică a Sfintei Paraschiva. Multe minuni face Sfânta Cuvioasă Paraschiva cu tinerii şi cu toţi care se roagă ei cu credinţă.

1. O studentă dentistă, făcând practică într-o clinică, şi-a lăsat pe masă, în cabinetul de lucru, poşeta în care avea bani mulţi şi un ceas de mână, de mare valoare. Când să plece acasă, a observat că lipsesc banii şi ceasul. Ea, fiind foarte credincioasă, imediat a venit la Sfânta Paraschiva şi i-a spus durerea sa, dar pentru pomelnic n-avea bani. După trei zile vine un om în vârstă la cabinetul medical şi îi aduce ceasul şi banii, cerând mii de scuze pentru feciorul său, care era un golan şi – fiind chiar clientul ei – a profitat când ea a ieşit din cabinet şi i le-a furat. Tatăl băiatului i le-a găsit ascunse, l-a bătut până i-a spus de unde le-a luat, apoi a venit de i le-a adus înapoi.

2. O femeie tânără de 33 de ani dintr-un sat de lângă Iaşi, a intrat într-o zi în Sfânta Mitropolie. Părea abătută, nervoasă şi chiar nebună. S-a închinat la multe icoane şi a venit la moaştele Sfintei Paraschiva. S-a închinat, însă când a vrut să sărute sfânta raclă, o putere a izbit-o şi ea a căzut la pamant . A inceput sa strige: „draci, diavoli..”. Oricine venea către dansa, ea ii împingea, şi la un moment dat a venit paraclisierul Sfintei Mitropolii – un diacon cu viaţă frumoasă călugărească -, a apucat-o de mână şi a întrebat-o: „Spune, ce păcat ai făcut?” Ea a spus că a umblat cu farmece, că a auzit că soţul ei o înşeală.

A întrebat-o de unde este şi cum o cheamă? Nu ştia, ci se văieta de cei trei copilaşi ai săi. Atunci părintele diacon a întrebat-o dacă ştie să citească. Ea a spus că ştie; el i-a dat acatistul Sfintei Paraschiva ca să-1 citească. Ea s-a aşezat în genunchi la picioarele sfintei şi a citit tot acatistul. Apoi preotul duhovnic a chemat-o la el, a vorbit şi a văzut că ea s-a limpezit la minte.

A mărturisit-o şi, fiindcă ea a spus că de trei zile n-a luat în gură nici un strop de apă, a împărtăşit-o. Femeia a plecat acasă sănătoasă.

3. Într-o zi o femeie de 40 de ani a intrat în Sfânta Mitropolie, alergând prin biserică şi plângând în hohote. Am întrebat-o ce are. Mi-a spus că lucrează ca femeie de serviciu la tribunal, a făcut sinuzită, dar, neavând timp să se trateze, a neglijat şi s-a pomenit cu dureri grozave de cap şi apoi i s-a umflat tot capul. Era fără soţ, cu trei copii. S-a dus la doctor, care i-a spus că tot creierul este acoperit cu puroi şi că trebuie să-i facă operaţie foarte grea, dar că ea nu va rezista la această operaţie, şi de aceea să aştepte moartea.

Am întrebat-o dacă crede în Dumnezeu, a spus că da, dar la biserică vine rar, având serviciu, copii şi sărăcie mare. Atunci am dus-o la Sfânta Paraschiva, ea s-a închinat, i-am făcut pomelnic, dar ea avea numai cinci lei, a lăsat pomelnicul şi a plecat. Peste trei luni am intalnit-o pe strada, sănătoasă, voioasă. Am întrebat-o cum se simte, îmi spune: „Bine! Dar să vedeţi cum s-a întâmplat. La vreo trei săptămâni după ce am dat pomelnicul, a început să-mi curgă puroi din nas şi a curs mult timp. S-a scurs toată infecţia de pe creier şi m-am făcut sănătoasă”.

4. Soţia unui şef mare s-a întâlnit cu mine pe stradă. Când m-a văzut, a început să plângă şi să-mi spună că are un mare necaz. Am întrebat-o ce are şi mi-a spus că are o duşmană mare care este geloasă pe ea şi o necăjeşte batjocorind-o peste tot. Am întrebat-o dacă crede în Dumnezeu şi mi-a spus că da. Atunci am sfătuit-o să dea un pomelnic la Sfânta Paraschiva pentru izbăvirea de duşmani. M-a ascultat şi a dat un pomelnic de 40 de zile. Au trecut trei săptămâni şi duşmana a fost omorâtă într-un accident, în propria ei maşină.

5. O maică din Cheile Bicazului a venit la Sfânta Paraschiva, fiind bolnavă de urechi de nu mai auzea nimic şi avea şi dureri. A stat trei zile în rugăciuni cu lacrimi şi a plecat complet sănătoasă.

6. Mi-a povestit un preot din Ardeal că în parohia lui a fost o fată care trebuia să se căsătorească cu un băiat. O fată cuminte, însă băiatul a fost rău, a lăsat-o şi s-a căsătorit cu alta. Ea, fiind foarte necăjită, a venit la preotul paroh şi i-a povestit durerea sa. Preotul a sfătuit-o să meargă la Iaşi, să se închine la moaştele Sfintei Paraschiva şi să dea un pomelnic. L-a ascultat. Peste o lună s-a căsătorit cu un băiat foarte bun şi e fericită.

7. Un alt preot, tot din Ardeal, mi-a povestit: A fost bolnav de plămâni – T.B.C. -, i s-au făcut multe antibiotice şi el a simţit că începe să orbească. Când s-a dus la doctor, acela i-a confirmat această nenorocire. Preotul imediat s-a urcat în tren şi a venit la Iaşi. Era ora zece seara şi Sfânta Mitropolie era închisă. Atunci el a stat în genunchi afară lângă peretele unde stau moaştele Sfintei Paraschiva, s-a rugat câteva ceasuri plângând. A doua zi a simţit că e sănătos şi până astăzi nu mai are nimic nici cu ochii, nici cu plămânii, slujeşte şi azi Sfânta Liturghie la o mănăstire din Ardeal.

8. A venit o doamnă de la Bucureşti aducând în dar Sfintei Paraschiva un covor persan mare şi frumos. Am întrebat-o ce înseamnă acest dar. Mi-a povestit că soţul ei, bărbat de 45 de ani, s-a îmbolnăvit. Cu tot progresul medicinii, doctorii nu găseau leac la boala lui şi i-au jspus să se pregătească de moarte, că are cancer, într-o zi vine la ei acasă un prieten evreu şi le spune că el pleacă la Iaşi şi îi sfătuieşte să-i dea bani şi pomelnic să ducă el la Sfânta Paraschiva. Şi l-au ascultat şi i-au dat. Peste două luni soţul ei s-a făcut sănătos fără nici un tratament şi, drept mulţumire, ea personal a adus acest covor la Sfânta Paraschiva.

9. O femeie de la ţară, foarte disperată, a venit la Sfânta Paraschiva că i s-a furat vaca. A dat un pomelnic şi a plecat. Peste o săptămână a venit să-i mulţumească Sfintei Paraschiva, că a găsit vaca în al treilea sat.

10. Vine o mamă foarte necăjită la Sfânta Mitropolie şi-mi spune că are o fată cam leneşă şi putin credincioasa si ca are in fata bacalaureatul si admiterea în facultate. Am sfătuit-o să o aducă şi pe fată la Sfânta Paraschiva. Când a venit cu fata, am întrebat fata dacă ştie rugăciuni, mi-a răspuns că nu ştie nici o rugăciune. Am dus-o în faţa sfintei racle a Cuvioasei Paraschiva şi i-am zis să stea în genunchi să se roage cum ştie. Ea a spus sfintei că are frică de română şi ştie numai despre Eminescu. Exact aceasta a întrebat-o la bacalaureat şi fata a reuşit bine.

Vine altă grijă şi mai grea: admiterea la facultate. Fetiţa vine de acuma singură la Biserică şi mai des. Iar în ziua examenului la admitere vine şi îi spune Sfintei Paraschiva că ea ştie la chimie mai bine oxigenul. Asta a întrebat-o şi a luat media şapte. Dar nu avea loc, pentru că au intrat cu cea mai mică medie de 7,50.

Mama sa vine iarăşi cu lacrimi la Sfânta Paraschiva şi iarăşi sfânta o ajută. Au rămas patru copii fără locuri, însă unul din ei era băiatul unui şef mare al oraşului şi acesta face demersuri la Bucureşti şi se mai aprobă patru locuri, în care intră şi fetiţa în cauză. Aşa a ajutat-o cuvioasa să intre şi fetiţa ei şi de atunci fata şi mama vin foarte des la cuvioasa să-i mulţumească.

11. Într-o seară a venit la Sfânta Mitropolie o doamnă de 35 de ani, foarte agitată, emoţionată până la lacrimi. Plângea şi se închina la toate icoanele, dar mai ales la Cuvioasa Paraschiva. După ce s-a mai liniştit am întrebat-o ce are. Şi a zis că e foarte fericită şi a venit să-i mulţumească lui Dumnezeu şi Sfintei Paraschiva. Mi-a povestit: „Sunt funcţionară în Galaţi şi m-am hotărât să fac facultatea de germană, dar nu mă simţeam aşa bine pregătită, am vrut sa-mi încerc şansa, venind în drum spre Iaşi la examenul de admitere, m-am întâlnit pe tren cu o domnişoară care era în aceeaşi situaţie ca şi mine. Când am ajuns la Iaşi, eu i-am propus domnişoarei să mergem amândouă la Sfânta Paraschiva să-i cerem ajutorul. Domnişoara, foarte mândră, mi-a răspuns �că ea n-are nevoie de ajutorul nimănui, că este pregătită bine�. Eu totuşi am venit la Sfânta Paraschiva şi i-am cerut ajutorul şi mi l-a dat. La examen cea bine pregătită a picat şi eu am reuşit, iar acum am venit să-i mulţumesc Cuvioasei”.

12. O doamnă din Bacău voia neapărat să se mute la Iaşi. Mulţi ani s-a chinuit cu această problemă, dar nu putea să reuşească. Şi atunci, după sfatul cuiva, a venit la Sfânta Paraschiva, s-a închinat şi a lăsat pomelnic. Au trecut câteva luni şi ea nu numai că a fost mutată la Iaşi, ci a căpătat şi locuinţă.

13. Două cumnate trăiau într-o casă, în buna înţelegere, într-o zi la una din ele au dispărut 200 de lei. Ea a reproşat cumnatei sale că aceea i-a luat, cea învinuită s-a jurat că nu ştie nimica, dar degeaba… Atunci a venit la Sfânta Paraschiva, a dat pomelnic în care s-a rugat ca Sfânta Paraschiva să arate cine este vinovat, ea sau cea care cleveteşte. După două săptămâni copilul de nouă ani al păgubaşei, jucându-se pe stradă, a fost omorât de o maşină. S-a adeverit că acuzaţia era nedreaptă, femeia care acuza era mincinoasă.

14. Pe ziua de 16 octombrie 1968 vine o mamă într-o stare de nebunie, ţipă, strigă, plânge, îşi rupe părul… Am intrebat-o ce are. Mi-a spus că e foarte vinovată faţă de Sfânta Paraschiva.

În ziua hramului, Sfânta Paraschiva, 14 octombrie, ea s-a apucat să facă pregătiri pentru iarnă. Mama ei, o femeie bătrână şi credincioasă, îi spune: „Draga mea, să nu faci asta, căci astăzi este o mare sărbătoare – ziua Sfintei Paraschiva”.

Ea îi răspunde: „în fiecare zi este câte un sfânt, dar eu n-am timp să-i prăznuiesc pe toţi”. La o oră după acesta discuţie, şi-a trimis fetiţa ei de nouă ani să cumpere ulei de la alimentară, dar, luându-se cu treaba, n-a observat că a trecut un ceas şi fetiţa nu mai vine. în cele din urmă, o vecină a venit şi i-a spus că fetiţa e dusă cu salvarea la spital, deoarece a dat peste ea un autobuz. Dar pocăinţa mamei a fost sinceră şi fetiţa s-a făcut sănătoasă, fără nici o complicaţie.

15. În casa unui profesor universitar era o mare păgânătate. în ziua de 14 octombrie – hramul Sfintei Paraschiva – soţia profesorului i-a spus femeii din casă: „Astăzi să faci săpun”. Aceea, fiind creştină, i-a răspuns: „Eu nu fac asta, că e mare sărbătoare. Astăzi e Cuvioasa Paraschiva şi mă duc la Sfânta Mitropolie la slujbă”. Şi g-a dus la sfintele slujbe.

Stăpâna, foarte supărată, s-a apucat singură să facă săpunul. A aşezat un cazan afară şi acolo a clocotit grăsimea cu soda caustică şi cu apa. Ea a intrat în casă, iar fetiţa ei unică, de 12 ani, fugea în jurul cazanului şi la un moment-dat, a căzut în el şi a murit imediat.

16. Fiica unei doctoriţe de aici din Iaşi a căzut la un examen şi era ameninţată să rămână repetentă. A venit mama ei la mine şi mi-a spus necazul ei, desigur rugându-se Sfintei Paraschiva cu lacrimi. Doctoriţa mi-a făcut mie mult bine. Am rugat-o şi eu pe Sfânta Paraschiva s-o ajute, s-o scoată din acest necaz spunându-i: „Tu ştii, Sfântă Paraschiva, cât de mult m-a ajutat doctoriţa pe mine, te rog ajut-o şi tu pe ea, că eu nu pot”. Noaptea am visat-o pe Sfânta Paraschiva, care mi-a spus: „Şi ce datoare sunt eu doctoriţei, dacă te-a ajutat pe tine? Dar hai să fie cum vrei tu!” Şi a continuat: „Eu îţi trimit pe fiul tău, care-i prieten cu profesorul fetei, să vorbească el cu profesorul s-o mai examineze o dată, iar eu o voi ajuta la examen”. Peste două zile a venit băiatul meu de la Bucureşti – nechemat -, a aranjat toate şi fata a luat examenul şi a trecut în anul trei.

17. O fată farmacistă foarte cuminte, având 32 de ani, tot voia să se căsătorească. Prin mine a dat rugăciuni la Sfânta Paraschiva şi la 1 ianuarie 1968 a făcut cunoştinţă cu un doctor văduv. Acela începe s-o curteze, dar ceva serios nu spunea. Apoi o lasă şi se duce la altele. Ea, disperată, tot vine şi mi se plânge, iar eu îi spun: „Să continuăm cu rugăciuni la Cuvioasa Paraschiva”.

Şi într-o duminică, pe neaşteptate, vine doctorul la familia fetei şi o cere în căsătorie. Peste zece zile s-a făcut nunta şi sunt fericiţi.

18. În anul 1968, prin luna martie, într-o dimineaţă, Părintele Stareţ loanichie din Sfânta Mitropolie se apropie de mine şi-mi spune, arătând spre o doamnă: „Vezi, doamna aceea a venit din Bulgaria şi nu ştie româneşte, matale ştii ruseşte, încearcă să vorbeşti ruseşte cu ea să vedem ce doreşte – dacă ştie şi ea ruseşte”, într-adevăr, doamna ştia ruseşte. S-a bucurat că poate să-şi spună durerea ei şi plângând mi-a povestit că are un singur băiat, care a ajuns la facultate în anul doi şi subit a înnebunit, dar într-o formă aşa de gravă că-1 ţine într-o cuşcă.

Ea întotdeauna a fost credincioasă, în schimb soţul ei este un ateu şi întotdeauna îl blestema pe copilul lui şi înjura pe Dumnezeu. Ea mereu se ducea la biserică, rugându-se cu lacrimi pentru copilul ei. într-o noapte visează o femeie înaltă, îmbrăcată în negru, care-i spune: „Dacă vrei să fie sănătos copilul tău, să vii la mine”. Femeia n-a întrebat-o unde să meargă şi cine este aceea pe care a visat-o.

Peste vreo două luni iarăşi visează aceeaşi femeie care-i spune acelaşi lucru ca prima dată. Atunci ea o întreabă: „Dar cine eşti şi unde să mă duc?”. Ea a răspuns: „Sunt Sfânta Paraschiva din Iaşi!”

Doamna din Bulgaria locuia chiar în capitala ţării – Sofia. Imediat s-a dus la ambasadă şi, căpătând paşaportul, a venit la Sfânta Paraschiva. M-a întrebat ce să facă, cum s-o roage pe Sfânta Paraschiva pentru fiul ei? Am învăţat-o, a dat pomelnic pentru un an de zile, asta din proprie iniţiativă. Toată ziua nu s-a dezlipit de la sfânta raclă până seara, apoi a plecat.

După un an a venit cu mama ei de 90 de ani să-i mulţumească Sfintei Paraschiva că băiatul ei s-a făcut complet sănătos şi continuă studiile la facultate.

19. O femeie care a lucrat mulţi ani în Sfânta Mitropolie mi-a povestit că o durea un picior tare rău. Ea s-a rugat mereu la Sfânta Paraschiva să-i aline durerea, într-o noapte a visat pe Sfânta Paraschiva care s-a atins de piciorul ei şi i-a spus: „Acuma n-are să te mai doară”. Şi, într-adevăr, aşa a fost.

20. O femeie a venit la Sfânta Paraschiva cu rugăciuni pentru soţul ei care a fost condamnat la zece ani de închisoare. După doi ani s-a întors acasă. Ea a venit şi a mulţumit Cuvioasei Paraschiva.

21. În duminica de 21 februarie a venit o femeie şi a întrebat cu ce poate ea mulţumi Sfintei Paraschiva pentru ajutorul primit. Avea o singură fată studentă, care a fost condamnată de doctori la moarte, găsindu-i-se cancer în sânge – leucemie. Dar mama sa a dat rugăciuni la Sfânta Paraschiva şi fiica ei s-a vindecat, este sănătoasă şi-şi continuă studiile. Am sfătuit-o să dea rugăciuni de mulţumire şi să vină şi ele cât de des la biserică să-i mulţumească Sfintei Paraschiva şi lui Dumnezeu pentru ajutorul primit.

22. Cu doi ani în urmă, într-o dimineaţă, a venit în Sfânta Mitropolie o doamnă bătrână şi a stat toată slujba lângă Sfânta Paraschiva. Apoi m-a rugat să-i dau adăpost să se odihnească, căci la noapte pleacă acasă. Am luat-o la mine. Mi-a povestit că e din Craiova, are un fiu membru al guvernului, dar nu vrea să ştie de ea că este săracă. De mult are dorinţa să vină să se închine Sfintei Paraschiva şi s-a rugat mult pentru aceasta, dar n-avea bani cu ce veni. într-o noapte visează pe Sfânta Paraschiva care-i spune: „Te voi ajuta să vii la mine”. A trecut o săptămână şi pe neaşteptate primeşte de la fiul său suma de cinci sute de lei şi cu banii aceştia imediat a venit la Sfânta Paraschiva să-i mulţumească că i-a împlinit dorinţa.

23. O fată voia să dea la medicină. Vine la Sfânta Mitropolie foarte necăjită că toată vara nu s-a pregătit aşa cum trebuie şi îi e frică că nu va putea intra, căci din ce a învăţat nu poate ţine minte decât structura splinei. Eu o sfătuiesc să se ducă la racla Sfintei Paraschiva să se roage cum ştie şi ea îi va ajuta.

Tânăra, stând în genunchi în faţa sfintei racle, spune: „Sfântă Paraschivo, nu sunt pregătită, ştiu bine numai splina”.

La examen intră trei candidaţi. Li se dă cutia cu bileţele, trag primii doi bileţelele şi la urmă trage şi ea cu strângere de inimă, şi mare-i fu mirarea că-i vine pe bileţel splina. A ştiut perfect şi a luat zece.

A doua zi a venit la Sfânta Mitropolie să-i mulţumească Cuvioasei Paraschiva. De la uşă a început să plângă şi să strige: „Cuvioasă, tu ai luat zece, tu ai ştiut, tu eşti studentă…, nu eu…”. Şi de atunci era nedespărţită de la Sfânta Mitropolie la toate slujbele. A terminat cu bine facultatea de medicină şi acum e medic în Iaşi.

24. În ultimul război mondial ostaşii români şi ruşi au povestit următoarele: Când frontul era în jurul laşului şi când ruşii porneau atac, apărea o femeie de statură uriaşă, oprindu-se între cele două tabere de duşmani, ostaşii se simţeau sleiţi de puteri şi nu puteau să mai lupte. Astfel oraşul Iaşi a fost scutit de mari distrugeri. Era Cuvioasa Paraschiva – ocrotitoarea.

25. Mi-a povestit Preotul Popovici Laurenţiu, care a luat parte la cele ce urmează: „în anul 1946 a fost mare foamete în Moldova. Nu plouase doi ani. Soborul de preoţi şi diaconi s-au pornit în pelerinaj cu sfintele moaşte ale Cuvioasei Paraschiva; ne-am oprit în satul Mogoşeşti şi am început Sfântul Maslu, eram în frunte cu episcopul-vicar Valeriu Moglan. La începutul Sfântului Maslu a venit o ploaie torenţială”.

26. Tot părintele de mai sus povesteşte că a fost de rând la Cuvioasa Paraschiva şi citea acatistul sfintei la raclă, la picioarele sfintei. O femeie cerşetoare, făcându-se că se închină, a pus mâna pe banii care erau la sfânta în raclă. Dar a ţipat grozav, că mâna ei se încleştase şi nu putea să o scoată din sfânta raclă. S-au făcut rugăciuni pentru iertarea ei şi ea şi-a scos mâna, făgăduind că niciodată nu va mai fura bani, ori alte obiecte.

27. A venit o femeie necăjită că soţul ei are pe faţă nişte bube care supurează şi-1 dor – toată faţa îi era cuprinsă de acestea. A încercat la mulţi doctori, cu diferite tratamente şi alifii, dar totul era în zadar, ba parcă după fiecare tratament se înfocau şi se extindeau mai tare. Atunci soţia lui a venit la Cuvioasa Paraschiva, a plâns, s-a rugat la cuvioasa şi a dat pomelnic. Cu o batistă curată ce avea la ea, a desfăcut-o şi a şters sfintele moaşte.

Când a ajuns acasă, a pus batista pe faţa soţului şi i s-au mai potolit durerile, iar după o săptămână au dispărut bubele, în fiecare zi stătea câteva ore cu batista pe faţă. Soţia a venit şi a mulţumit Cuvioasei Paraschiva şi lui Dumnezeu şi a spus minunea.

28. În nordul Ardealului era un preot cu soţia şi doi copii, foarte credincioşi. Fiind un sat mic cu 120 de familii şi foarte sărac, cu o biserică de lemn, foarte dărăpănată, iarna nu se făcea foc deloc în ea, iar vara era mâncată toată pe dinafară de ciocănitori, încât în fiecare vară trebuia lipită pe dinafară cu pământ şi până toamna era din nou găurită de ciocănitori.

Preotul şi credincioşii au făcut demersuri şi cereri la superiori să aprobe să facă biserică nouă, dar fiind sub regim comunist, nu le dădea voie. Era prin anul 1969.

Atunci preotul s-a apucat de făcut biserica fără autorizaţie. Au ridicat-o din temelii, au acoperit-o cu tablă, au tencuit-o pe dinăuntru, dar nu mai aveau putere s-o termine. Atunci soţia preotului a venit la Cuvioasa Paraschiva, a plâns, s-a rugat, a lăsat pomelnic şi a cerut ajutorul cuvioasei şi la urmă mi-a spus mie ce necaz are.

Eu ştiam o maică care avea ceva bani şi tot voia să facă o faptă bună, eventual să facă undeva o fântână, să fie pomană la cei morţi. Aşa se gândea dânsa, că toţi care vor bea apă din acea fântână vor zice o vorbă bună pentru cel ce a făcut-o. M-am dus la ea şi i-am zis: „Uite, a venit o preoteasă din Ardeal unde construiesc o biserică şi nu mai au putere s-o termine. Lasă fântâna şi dă banii la biserică că-i mai mare pomană”.

Maica aşa a făcut – a dat o sumă mare de bani de au făcut iconostasul, electrificarea şi jumătate din pictură, apoi după câteva luni a mai dat o sumă de bani de au terminat pictura şi pavimentul pe jos. Acest lucru a însufleţit pe credincioşi şi au terminat Biserica. Banii aceştia i-a socotit direct de la Cuvioasa Paraschiva şi de la Maica Domnului.

Drept mulţumire, preotul a pus pe pictori s-o picteze în biserică pe Cuvioasa Paraschiva şi pe Sfânta Muceniţă Sebastiana, al cărui nume îl purta maica milostivă. Aceasta a fost minunea Cuvioasei Paraschiva de la Iaşi.

29. A venit preotul din Ardeal cu soţia la Iaşi să-i mulţumească Cuvioasei Paraschiva de ajutorul primit, că din greu impas i-a scos şi, drept răsplătire, Cuvioasa Paraschiva i-a încărcat cu multe daruri pentru sfânta biserică. Maica care a dat banii pentru pictură a mai dat un rând de veşminte preoţeşti. Preoţi şi credincioşi au pus bani şi au luat un potir şi cele necesare pentru slujit Sfânta Liturghie, au mai donat icoane, covoare şi alte lucruri necesare sfintei biserici. Tot o minune a Cuvioasei Paraschiva este şi împodobirea sfintei biserici(Biserica aceasta este în localitatea Bogata de Sus, judeţul Cluj, protopopiatul Dej, iar preotul se numeşte Ramba Gheorghe şi a stat acolo 15 ani.).

Mi-a mai povestit părintele Laurenţiu Popovici că în tinereţea lui a văzut două minuni ale Cuvioasei Paraschiva:

1) Într-un sat din apropierea laşului au apărut omizi care rodeau tot; atunci preotul satului şi credincioşii au cerut la Mitropolie să le-o dea pe cuvioasa, să o ducă în livezile lor, ca să-i scape de această nenorocire. Li s-a aprobat.

Au mers cu sobor de preoţi şi credincioşi şi au pus-o pe Sfânta Paraschiva într-o grădină sub un copac, care nu mai avea frunze, ci numai omizi. In apropierea grădinii curgea o apă şi în partea cealaltă era şoseaua naţională. După ce au început rugăciunile toţi au văzut cum omizile coborau din copac şi mergeau la apă, se aruncau în apă şi mureau, iar altele mergeau pe şosea, se opreau acolo şi mureau strivite de maşini şi căruţe. Când s-a terminat Sfântul Maslu şi rugăciunile, nu mai era nici o omidă pe copac, şi nici în grădini. Le izgonise Cuvioasa Paraschiva.

Au mai zăbovit vreo două ore de i-au adus mulţumire lui Dumnezeu şi Sfintei Cuvioase Paraschiva pentru minunea făcută.

2) Prin anii 1950-1954 comuniştii au vrut s-o îngroape pe cuvioasa ca să nu-i mai deranjeze mulţimea de credincioşi care veneau să se închine zilnic.

S-au sfătuit în secret, într-o dimineaţă au trimis nişte oameni să sape groapă în cimitir. Când au început să sape, cerul, care până atunci era senin şi însorit, s-a întunecat cu nişte nori mari şi negri, a început un vânt năprasnic, cu ploaie şi gheaţă cât oul de porumbel, cu tunete şi fulgere, de credeai că-i rade Domnul de pe faţa pământului. îngroziţi, oamenii au alergat cu mic cu mare la mitropolie să se roage Cuvioasei Paraschiva să mijlocească ea la Bunul Dumnezeu, ca să nu-i prăpădească. Au chemat preoţii, au tras clopotele şi au făcut cu toţii acatistul şi paraclisul cuvioasei şi alte rugăciuni către Domnul şi Maica Domnului, încât toată biserica era numai lacrimi şi suspine. S-au rugat până târziu. Furtuna s-a potolit. Intre timp au venit vreo 6 bărbaţi care au povestit mulţimii unde au fost şi ce au vrut să facă edilii oraşului fără ştirea preoţilor şi a mitropolitului, dar Cuvioasa Paraschiva le-a arătat că nu ei conduc Iaşul.

Văzând minunea, mulţi s-au întors la Dumnezeu şi cu toţii au dat slavă lui Dumnezeu şi au mulţumit cuvioasei că a rămas în mijlocul lor, să le fie ajutătoare şi grabnic folositoare în necazuri.

Multe, mari şi minunate minuni face Cuvioasa Paraschiva în fiecare zi, cine le poate număra? Acestea scrise de mine, păcătoasa, sunt numai o picătură din oceanul milostivirii sale către oameni. Ea ajută pe toţi care-o cheamă în ajutor şi aleargă la ea cu credinţă şi dragoste, nădejde şi smerenie.

Sfântă Cuvioasă Maică Paraschiva, roagă-te lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră şi în această viaţă ajută-ne să trecem cu bine peste greutăţile şi ispitele zilnice. Amin.

Bucură-te, Paraschivo, mult folositoare!

Bucură-te, Mireasă, Pururea Fecioară, că Fiul Tău a înviat a treia zi din mormânt!

Lăudat şi Preamărit să fie Dumnezeu întru sfinţii săi. Amin!

Alte minuni ale Cuvioasei Paraschiva, povestite de credincioşi:

După al II-lea război mondial, cam prin anul 1946, fiind secetă mare, la cererea credincioşilor s-a făcut procesiune cu rugăciuni şi deplasarea moaştelor Cuvioasei Paraschiva prin satele afectate. Convoiul cu sfintele moaşte, preoţi şi credincioşi cu prapori şi lumânări aprinse a pornit de la Iaşi spre nord, către Ştefăneşti, făcând popasuri şi rugăciuni în mai multe sate.

Ajungând în satul Călăraşi, carul cu boi care ducea sfintele moaşte s-a oprit şi boii n-au mai putut fi urniţi din loc. Timp de două ore au făcut rugăciuni, neştiind care e cauza. După acest timp au văzut că din partea cealaltă de deal venea un alt convoi cu icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Botoşani, însoţit de preoţi şi mulţi credincioşi, făcând de asemenea rugăciuni pentru ploaie. Icoana Maicii Domnului venea din direcţia Botoşani-Ştefăneşti-Ilişeni-Bogdăneşti şi s-au întâlnit la Călăraşi. La întâlnirea celor două procesiuni s-au făcut rugăciuni şi Sfântul Maslu, iar apoi convoiul cu icoana Maicii Domnului şi-a continuat drumul spre sud.

Deci Cuvioasa s-a oprit din smerenie, aşteptând pe Impărăteasa Cerului şi dându-i întâietate să treacă ea mai întâi, şi abia după aceea a pornit şi convoiul Cuvioasei spre nord.

Ca şi în alte daţi când au fost scoase sfinte moaşte sau icoane făcătoare de minuni, Dumnezeu s-a milostivit şi a trimis ploi binecuvântate.

în amintirea acestei minuni, credincioşii au ridicat o troiţă pe dealul de lângă satul Călăraşi, care poate fi văzută şi azi.

Elena G. din Iaşi, la vârsta de 22 ani, fiind în Roman, a visat într-o noapte pe Sfânta Paraschiva în biserică, cu mai multă lume, unde parcă toţi aşteptau ca sfânta să se scoale şi să vorbească cu cineva, într-adevăr, sfânta s-a ridicat din raclă şi i s-a adresat astfel: „Fetiţo, tu eşti însărcinată, dar să nu te duci să avortezi, că apoi o să ai mari greutăţi în continuare şi o să mori. Dacă o să mă asculţi, o să naşti o fată frumoasă, deşteaptă şi milostivă şi o să-ţi meargă bine în continuare şi nu o să ai necazuri prea mari în viaţă”.

Soţul o îndemna la avort, dar nişte rude o sfătuiau să nu facă aceasta. Acest vis l-a avut în noaptea dinainte de a se duce la doctor. A doua zi a plecat totuşi la doctor, dar cu oarecare frică şi nehotărâre. Ajungând la doctor, a luat-o frica pe sală când trebuia să intre şi s-a întors acasă. Apoi a născut o fetiţă de 4,5 kg, foarte frumoasă, care acum are 34 de ani şi este foarte inteligentă (ştie cinci limbi străine), deşteaptă şi cu adevărat milostivă şi credincioasă, încă de când era mică împărţea tot la săraci, iar acum este doctoriţă şi orice rugăciune care o face ea la Sfânta Paraschiva, în orice necaz ar fi, imediat este ascultată. Aşa a scăpat Sfânta Paraschiva pe această mamă de la moarte – ea însăşi fiind credincioasă de mică copilă – şi pe această fiică care este de folos celor din jur cu inteligenţa sa, cu mila de săraci şi cu celelalte fapte bune.

NOTA:: Din „SUFERINTELE MAMEI BLONDINA – O MARTIRA A SIBERIEI” – EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA 2005
* * *

Mărturisesc părintii bătrâni, care au fost martori oculari, despre o minune petrecută la racla Sfintei Parascheva de la Iasi, la 14 octombrie 1951. De hram, pe când oamenii asteptau la rând să se închine, au venit si două crestine bătrâne din Focsani. Văzând lume multă, au zis preotului de gardă, Arhimandritul Cleopa:

– Părinte, dă-ne voie să ne închinăm la Cuvioasa Parascheva, fără să mai stăm la rând, că suntem bolnave, si să-i punem sub cap această pernă, pe care i-am adus-o de acasă drept multumire pentru ajutorul ce ni l-a dat!

– Dumnezeu să vă binecuvinteze, a zis Părintele Cleopa. Mergeti si vă închinati!

În clipa aceea, preotii si credinciosii au văzut un lucru cu totul sfânt si minunat. Cuvioasa si-a ridicat singură capul, iar după ce femeile i-au pus perna adusă si s-au închinat, Sfânta Parascheva si-a lăsat iarăsi capul pe pernă.

Din Viata Pr. Cleopa

Sfanta Cuvioasa Parascheva

Sfanta Parascheva s-a nascut in satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, si a trait pe vremea despartirii Bisericii de la Roma de Biserica soborniceasca ortodoxa (1054). A fost crescuta de parintii ei in teama de Dumnezeu si in deprinderea faptelor bune crestinesti, dar mai cu osebire in deprinderea rugaciunii, a postului si a milosteniei. Nu odata s-a dezbracat de hainele sale cele bune si le-a dat saracilor, imbracand hainele proaste ale acelora, ceea ce i-a adus mustrarea si uneori bataie din partea parintilor. Dar fecioara a aratat hotarare in folosirea averii sale si dupa moartea parintilor ei.

Ca una ce nutrea dorinta de a se retrage din lume si de a trai in singuratate, aproape de Domnul, auzind odata, la biserica, cuvintele Evangheliei: „Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34) Sfanta a inteles ca, pentru ea, a venit vremea sa lase toate si sa urmeze pe Mantuitorul. Mostenind o mare avere de la parinti, impreuna cu fratele ei Eftimie, care avea sa fie mai tarziu episcop la Madita, tanara Parascheva si-a daruit saracilor partea ei de mostenire si s-a retras la o manastire de fecioare langa Constantinopol, ducand o viata aspra, la anii tineretii ei, dupa randuiala monahilor.

Ca, aprinzandu-se de dumnezeiasca dorire, cine va putea spune izvorul lacrimilor si suspinurile ei cele multe si neincetate, neavand alta grija decat intampinarea Mirelui, zicand: „Pe Tine, Mirele meu, Te caut.” Ca se sarguia vrajmasul sa o duca la deznadejde, infricosand-o prin naluciri si aratari. Dar a biruit pe diavolul, precum David pe Goliat, ferindu-si sufletul si trupul de pacat si de necuratie si facandu-se mireasa iubita a lui Hristos.

Deci, a venit ingerul Domnului si i-a zis: „Sa lasi pustiul si sa te intorci in patria ta, ca acolo ti se cuvine sa-ti dai trupul pamantului.” Si, intelegand Cuvioasa ca porunca este de la Dumnezeu si ca viata ei este scurta, a lasat fara voie pustiul si, venind in imparateasca cetate, a intrat in Biserica cea prea frumoasa, in Sfanta Sofia si in biserica Vlahernii, a Nascatoarei de Dumnezeu, si a dat lauda lui Dumnezeu, ca i-a ajutat sa-L slujeasca cu credinta, si a plecat, apoi, la Ierusalim sa se inchine Sfintelor Locuri ale Patimilor Domnului.

Deci, ajungand la tinta calatoriei sale pe pamant si vazand, cu mare multumire sufleteasca, acele sfinte locuri calcate de picioarele Mantuitorului, a zburat ca o pasare prin pustia Iordanului si, afland o manastire de fecioare, a intrat intr-insa si canta necontenit laude lui Dumnezeu, varsand rauri de lacrimi, ca o stapanea o nesfarsita dragoste de Mirele Hristos si i se daruise cea mai inalta bunatate pustniceasca, smerita cugetare. Deci, asa nevoindu-se a ajuns pana la 25 de ani. Cuvioasa Parascheva s-a intors in patria sa, la Epivat. Si, petrecand acolo inca doi ani, rugandu-se pentru sine si pentru toata lumea, si-a dat obstescul sfarsit in mainile preaiubitului ei Mire, Hristos cel viu, iar trupul ei a fost ingropat langa biserica.

Si, trecand vreme de multi ani, Dumnezeu a descoperit moastele ei, prin vedenii, si le-a proslavit cu faceri de minuni. Ca bolnavii si indracitii dobandeau tamaduire, atingandu-se de sfintele ei moaste. Deci, moastele Sfintei au fost luate de imparatul Asan al romanilor si bulgarilor si au fost asezate, mai intai, la Tarnovo, au fost stramutate, apoi, la Belgrad pe vremea sultanului Selim al II-lea, si, in sfarsit, au fost aduse la Constantinopol, la biserica patriarhiei. Aceste moaste, mai pe urma, maria sa Vasile voievod le-a adus din Constantinopol la Moldova, in orasul Iasi, la manastirea Sfintilor Trei Ierarhi, la 14 octombrie, in anul 1641 de la Hristos, si au fost asezate in minunata lui ctitorie.

Dimitrie Cantemir, luminatul domn al Molodovei, descrie astfel aducerea acestor sfinte moaste la Iasi: „Sultanul Murad al IV-lea a dat voie Domnului Moldovei, Vasile, sa stramute sfintele moaste din biserica patriarhiceasca a Constantinopolei si le-a castigat acestora pentru cele inalte si multe binefaceri si slujbe facute Bisericii celei mari, ca a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomana ca sa ia voie pentru stramutarea sfintelor moaste. Iar toata stramutarea este zugravita pe peretele de miaza-zi al Bisericii Trei Ierarhi.”

Astazi, moastele Sfintei Parascheva se afla in biserica Sfintei Mitropolii din Iasi. Cu ale ei sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.

PD-L îl propune pe Emil Boc pentru un nou mandat de premier

În cadrul discuţiilor partidelor cu preşedintele Traian Băsescu, Gheorghe Flutur a anunţat că partidul PDL îl propune tot pe Emil Boc pe postul de premier.

„Am prezentat şi preşedintelui României poziţia PD-L şi este aceea de a-l susţine pe Emil Boc pentru un nou cabinet. E vorba de responsabilitate într-o perioadă grea, într-o perioadă în care este nevoie de continuarea reformelor”, a declarat Flutur.

Flutur a mai precizat că PD-L este solidar cu preşedintele Băsescu şi crede că acesta este capabil să ducă la bun sfârşit reformele pe care le-a început.

„Astăzi a ieşit mai mult ca oricând la iveală faptul că PSD, fostul nostru aliat,atunci când a hotărât să pună demisia în bloc a miniştrilor, a avut o strategie pe care a desăvârşit-o astăzi. Strategia de a crea haos şi criză politică„, a mai spus Flutur.

Înainte de anunţul PDL, liderul PNL Crin Antonescu i-a prezentat şefului statului propunerea liberalilor, de numire a unui premier tehnocrat, actualul primar al Sibiului, Klaus Johannis.

Guvernul Boc a căzut. Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR a fost adoptată

Guvernul Boc a fost demis. Moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie împotriva Guvernului Boc II a fost adoptată. 254 de parlamentari au votat pentru moţiunea de cenzură, în timp ce 176 au votat împotrivă, a anunţat deputatul PNL Dan Radu Ruşanu. În aceste condiţii, premierul Emil Boc nu mai poate veni în Parlament să-şi asume răspunderea pe Legea pensiilor.

În aceste condiţii, Guvernul Boc II este primul cabinet demis, în ultimii 20 de ani, prin moţiune de cenzură.

PSD şi PNL au votat cu bilele la vedere, UDMR a avut vot secret. Minorităţile s-au abţinut.

Moţiunea de cenzură „11 împotriva României” depusă de PNL şi UDMR împotriva Guvernului Boc II a fost dezbătută astăzi în Parlament. Rând pe rând, premierul Emil Boc, lideri din PD-L, dar şi din Opoziţie au susţinut discursuri pro şi contra Guvernului Boc II.

Adoptarea moţiunii presupune fie un nou guvern, fie interimatul actualului Executiv. Interimatul Guvernului Boc II poate dura maximum 45 de zile. Adoptarea moţiunii de cenzură face ca guvernul interimar să nu poată emite ordonanţe şi nu poate iniţia legi.

Inflaţia s-a temperat în septembrie la 4,94%, minim al ultimilor 2 ani şi 2 luni

Rata anuală a inflaţiei a coborât nesemnificativ în septembrie, la 4,94%, însă preţurile de consum au crescut faţă de august cu 0,39%, ca urmare a majorării preţurilor la mărfurile nealimentare şi servicii, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Un nivel atât de scăzut al ratei anuale a inflaţiei nu a mai fost atins din iulie 2007, când indicele anual al preţurilor de consum a fost 3,99%.

Analiştii consultaţi de NewsIn se aşteptau ca inflaţia anuală să se plaseze în septembrie în intervalul 4,6-5%, în condiţiile creşterii accizelor la tutun şi deprecierii leului comparativ cu luna anterioară, efecte contrabalansate de evoluţia favorabilă a preţurilor alimentelor.

În august, rata anuală a inflaţiei a fost de 4,96%.

Preţurile de consum au crescut în august cu 0,39% faţă de cele din august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,16%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,79%, iar tarifele la servicii au urcat, în medie, cu 0,51%, mai arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

De la începutul acestui an, în coşul de consum al românilor, pe baza căruia INS calculează inflaţia, alimentele au o pondere de 37,58%, mărfurile nealimentare de 44,05%, iar serviciile cântăresc 18,37%.

Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate în septembrie la ţigări şi tutun (5,78%), ouă (1,85%), alte legume şi conserve de legume (1,7%) şi apă, canal şi salubritate (1,67%).

În general, în septembrie, alimentele s-au scumpit nesemnificativ ori s-au ieftinit, cu excepţia ouălor, a legumelor şi conservelor de legume şi a citricelor, potrivit INS. Citricele şi alte fructe meridionale s-au scumpit cu 1,49%. În schimb, cel mai tare s-au ieftinit cartofii, cu 9,63%, urmaţi de fructele proaspete, cu 5,01%.

Pe partea de mărfuri nealimentare, în afara combustibililor, alte produse care s-au scumpit peste media acestei grupe sunt cărţile, ziarele şi revistele, cu 0,86%. Preţurile la energie electrică, termică şi la gaze au stagnat faţă de luna anterioară, potrivit Statisticii. Combustibilii s-au ieftinit uşor, cu 0,37%.

La servicii, chiriile au stagnat în septembrie. Transportul aerian s-a scumpit cu 0,54%, iar abonamentul la telefon a fost cu 0,47% mai scump.

Creşterea medie a preţurilor de consum din intervalul octombrie 2008 – septembrie 2009 faţă de precedentele 12 luni – indicator care contează în criteriile nominale de convergenţă la zona euro – a coborât în septembrie la 6,2%, de la 6,4% în august, iar inflaţia determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a coborât tot la 6,2%, de la 6,4%.

Banca Naţională a României (BNR) are pentru finalul acestui an o ţintă de inflaţie de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%), iar ultima sa prognoză indică un nivel al inflaţiei de 4,3% la finalul lui 2009. Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) ia în calcul o inflaţie de 4,3% la finalul acestui an.

I. Dumitru: Sunt şanse mari să fie atinsă ţinta de inflaţie stabilită de BNR 12 Octombrie 2009, 10:24
„Evoluţia inflaţiei este îngrijorătoare. Exporturile nu pot să-şi revină foarte mult în septembrie, chiar cu ajutorul producătorului auto Dacia. Nu cred într-o revenire a comerţului internaţional în al treilea trimestru. Putem vorbi despre o revenire a economiei de abia în trimestrul patru, dar nici acest lucru nu este foarte sigur”, spune economistul şef ING Bank, Nicolae Chidesciuc.

„Inflaţia din septembrie depăşeşte uşor estimările noastre. Una din cauzele care au generat creşterea inflaţiei a fost saltul la tutun. Ne vom confrunta cu presiuni inflaţioniste serioase în trimetrul 4. Impactul pozitiv asupra inflaţiei a fost generat de factori sezonieri. Cred că sunt şanse mari să fie atinsă ţinta de inflaţie stabilită de BNR”, a declarat la The Money Channel economistul şef Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

Deficitul comercial s-a redus în august cu 60,4%, la 731,7 milioane euro 12 Octombrie 2009, 10:25
Deficitul comercial al României s-a redus în august cu 60,4% faţă de luna similară din 2008, la 731,7 milioane euro (3,09 miliarde lei), în condiţiile în care scăderea importurilor a depăşit de aproape două ori reducerea volumului exporturilor, potrivit datelor publicate luni de Statistică.

Astfel, exprimat în euro, importurile au scăzut cu 35,5% în august, la aproape 2,9 miliarde euro, iar exporturile s-au redus cu 18,2% faţă de luna similară din 2008, la circa 2,17 miliarde euro, deficitul comercial al României reducându-se astfel pentru a unsprezecea lună la rând.

Pe partea de importuri, cel mai mare declin a fost înregistrat în comerţul cu statele din afara UE, din care România a importat în august mărfuri în valoare de 900,1 milioane euro, cu 43,5% mai puţin decât în luna similară a anului trecut – când importurile însumaseră 1,59 miliarde euro.

Importurile din celelalte 26 de state din UE au scăzut în august cu 31,2%, la 2,005 miliarde euro, potrivit datelor estimative ale INS.

Cât priveşte exporturile, România a livrat către statele din afara UE mărfuri de 680,7 milioane euro, cu 18,9% mai puţin decât în august 2008, în timp ce exporturile în restul statelor UE s-au redus cu 17,9%, la 1,49 miliarde euro.

Faţă de iulie, exporturile au scăzut în august cu 22,1%, în timp ce importurile au înregistrat un declin de 12,5%, la valori exprimate în euro.

Deficit comercial de 5,8 miliarde euro în opt luni, în scădere cu 62,4%

Deficitul comercial al României s-a redus cu 62,4% în primele opt luni, la 5,798 miliarde euro. România a importat în primele opt luni cu 36,6% mai puţin decât în perioada similară din 2008, respectiv aproape 24,36 miliarde euro, şi a exportat cu 19,1% mai puţin, de 18,56 miliarde euro.

Exprimat în lei, deficitul comercial s-a redus în primele opt luni cu 56,4%, la 24,5 miliarde lei.

În perioada ianuarie-august 2009, exporturile României către ţările din afara spaţiului comunitar au scăzut cu 29,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, până la 4,87 miliarde euro, iar importurile din afara UE s-au redus cu 44%, până la aproape 6,56 miliarde euro.

România a livrat către celelalte 26 de state din UE mărfuri în valoare de 13,69 miliarde euro, cu 14,9% mai puţin decât în ianuarie-august 2008, şi a importat cu o treime mai puţin, de 17,8 miliarde euro.

Maşinile şi echipamentele de transport au avut în continuare cea mai mare pondere în exporturile româneşti din primele opt luni, de 41,8%, fiind urmate de combustibili (6,4%), produse agroalimentare, băuturi şi tutun (6,1%), materii prime şi materiale (6%) şi produse chimice şi conexe (4,6%). Alte produse manufacturate au reprezentat 35,1% din totalul exporturilor.

La importuri, maşinile şi echipamentele de transport au reprezentat 32,8%, fiind urmate de produse chimice (14,4%), combustibili (9,5%), produse agroalimentare, băuturi şi tutun (8,9%) şi materii prime (2,7%). Alte produse manufacturate au reprezentat 31,7% din totalul importurilor din primele opt luni.

„Diferenţa dintre dinamica calculată pe baza valorilor exprimate în lei şi cea calculată din valori exprimate în euro a fost determinată de deprecierea monedei naţionale în lunile ianuarie-august 2009 cu valori ce se situează în intervalul 13,9% – 19,6%, faţă de lunile corespunzătoare din anul 2008”, se mai arată în comunicatul INS.

Institutul Naţional de Statistică (INS) calculează importurile în preţuri CIF, ce includ costurile legate de transport din ţara de origine, şi exporturile în preţuri FOB, fără astfel de costuri.

Predica la duminica XIX dupa Rusalii

Pilda semanatorului

Pilda semanatorului – Evanghelistul Matei consemneaza sapte parabole referitoare la taina Imparatiei, rostite in aceeasi zi de Domnul Iisus pe tarmul lacului Ghenizaret. La Luca si Marcu nu vor aparea decat trei, respectiv doua dintre ele. In schimb, numai la Marcu se gaseste pilda semintei, pronuntata, parese, in aceeasi zi cu cele de mai sus. Sinopticii pastreaza deci opt parabole inserate in cuprinsul aceleiasi cuvantari, axate toate pe dezvaluirea cate unui aspect al acelei taine denumite de Hristos „Imparatia cerurilor” .

Evitand sa defineasca aceasta notiune, asezata in centrul propovaduirii Sale, Iisus incearca, printr-o serie de parabole semnificative, sa o contureze mai precis, insistand mai ales asupra modului in care omul adera la ea si asupra procesului misterios al cresterii si dezvoltarii Imparatiei inca din cuprinsul actualei perioade istorice.

Parabola semanatorului, prezenta in toate Evangheliile sinoptice, constituie un fel de preludiu la toate celelalte, ea analizand sistematic modul in care cel chemat se preface in fiu al Imparatiei si totodata primejdiile care il pandesc si tind sa-I abata de la menirea sa. Pilda a fost explicata chiar de Domnul ucenicilor Sai, de aceea este usor sa-i patrundem intelesul.

Iisus il infatiseaza pe semanatorul care a iesit sa semene, chip sub care trebuie sa-L recunoastem pe Fiul Tatalui, coborat printre oameni spre a le impartasi „cuvantul Imparatiei”, caci, dupa chiar talcuirea Lui, samanta inseamna „cuvantul Imparatiei” (Matei 13, 19). Nu toate semintele vor da insa rod, deoarece unele vor cadea langa drum si vor fi mancate de pasari. Acestea – spune Domnul – preinchipuie pe omul care, auzind cuvantul, nu-l intelege, si atunci „vine cel viclean si rapeste ce s-a semanat in inima lui” (13, 19). Altele vor cadea pe loc pietros si indata vor incolti, dar la ivirea soarelui se vor usca din pricina arsitei, radacina lor fiind prea scurta. Acestea ii reprezinta pe cei care aud cuvantul si il primesc cu bucurie, dar cand sunt prigoniti pentru cuvant, neavand „radacina in sine”, se smintesc. Alte seminte vor ajunge printre spini si acestia, crescand, le vor inabusi. Este vorba aici, dupa chiar lamurirea data de Domnul, de cei in care grija acestei lumi si setea de avutie inabusa cuvantul si il fac neroditor. In sfarsit, unele seminte. vor cadea pe pamant bun si vor da rod: una o suta, alta saizeci, alta treizeci. Acestia sunt cei care aud cuvantul, il inteleg si aduc rod.

De la inceput este necesar sa staruim asupra semnificatiei acordate semintei, care reprezinta dupa Matei „cuvantul Imparatiei” (13, 19), iar dupa Luca „cuvantul lui Dumnezeu” (8, 11). In legatura cu ispitirile, s-a mai staruit asupra puterii lucratoare incluse in cuvantul dumnezeiesc – deosebit, bineinteles, de a doua Persoana a Sfintei Treimi -, a carei misiune consta in primul rand in a descoperi omului adevarul si a-l feri de rataciri. In parabola de fata, cuvantului dumnezeiesc i se atribuie si insusirea de a zidi in suflete Imparatia, de a-l face pe om sa adere la ea. Dar pentru ca Imparatia sa ia fiinta intr-un suflet trebuie in primul rand ca acesta sa se deschida fata de cuvantul lui Dumnezeu si sa-I primeasca. Pe evrei, care nu credeau in El, Domnul ii va mustra: „Cuvantul Meu nu incape in voi” (Ioan 8, 37), iar acelora care se aratau receptivi la chemarea Sa le va spune: „Daca veti ramane in cuvantul Meu, sunteti cu adevarat ucenici ai Mei” (Ioan 8, 31). A primi cuvantul si a-l pastra constituie deci una din trasaturile distinctive proprii ucenicilor. Tot Domnul va spune: „Fericiti sunt cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l pazesc” (Luca 11,28).

Primul pas pentru intrarea in Imparatie este marcat deci de primirea cuvantului dumnezeiesc, zamislitor de viata duhovniceasca. „Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh si sunt viata” (Ioan 6, 63), va spune Iisus cu alt prilej.

Dupa chiar talmacirea Mantuitorului, cuvantul este semanat in inima (Matei 13, 19) adica in acel centru metafizic din om care, dupa cum subliniaza Evdokimov, integreaza toate facultatile umane. Primirea acestuia nu implica deci numai un proces de ordin intelectual, ci o adeziune totala, care presupune o adanca prefacere launtrica. Totusi, intelegerea, asimilarea lucida a cuvantului, este o conditie esentiala pentru ca acesta sa incolteasca in inima. Mantuitorul spune ca, daca cineva aude cuvantul si nu-l intelege, vine cel viclean si il rapeste din inima sa. Intelegerea este deci neaparat necesara. De aceea Hristos va starui in repetate randuri asupra obligatiei de a auzi si de a intelege: „Luati seama deci cum auziti” (Luca 8, 18), spune El, iar alteori, certandu-i pe iudei, va sublinia din nou: „De ce nu intelegeti vorbirea Mea? Fiindca nu puteti sa dati ascultare cuvantului Meu” (Ioan 8, 43). Cuvantul nu trebuie deci numai sa fie semanat, ci si primit, adica inteles in adanca sa semnificatie, caci altminteri el nu va putea rodi. Exegeza si critica, straine de adevaratul duh al lui Hristos, nu percep adevaratul sens al evenimentelor din Evanghelie tocmai fiindca nu pot sa auda, nici sa inteleaga, fiind departe de El. Este aici o dialectica subtila: numai cel care este in comuniune cu Hristos primeste cuvantul si il intelege, iar intelegerea acestuia il preface in ucenic adevarat.

Principala piedica pusa in calea rodirii cuvantului divin este actiunea dusmanoasa a satanei, pe care Iisus il numeste aici „cel viclean”. Interventia acestei forte personale si raufacatoare tinde sa-l impiedice pe om de a se preface in fiu al Imparatiei. Dar omul insusi, datorita libertatii cu care este inzestrat, are tristul privilegiu de a putea inabusi cresterea semintei in inima sa.

Printre cauzele enumerate de Iisus care contribuie la uscarea semintei apare lipsa de radacina, semn al absentei unei adevarate chemari. Ea duce, in clipele de incercari inerente acestei vieti, la sminteli, adica la forme variate de renegare a cuvantului. Grija de cele lumesti si mirajul avutiei si al placerilor impiedica cresterea cuvantului in sufletele celor robiti acestor patimi si in cele din urma il inabusa.

Numai aceia care, dupa cuvantul lui Luca, au „inima curata si buna” aud cuvantul, il pastreaza si „rodesc intru rabdare” (Luca 8, 15). Trebuie asadar ca inima in care a fost semanat cuvantul sa posede anumite insusiri pentru ca el sa poata incolti si rodi. Este semnificativa si precizarea proprie numai lui Luca „a rodi intru rabdare”. Ea sugereaza ca cresterea cuvantului in suflet merge simultan cu indurarea incercarilor si presupune renuntari nestiute si necunoscute de ceilalti, care fac posibila deplina incorporare la Imparatie, caci aceasta este, in ultima instanta, rodirea mentionata de parabola, prefacerea omului intr-un fiu al Imparatiei.

Asupra expresiei de „rodire” se cuvine a insista putin, deoarece ea constituie o tema ce revine des in predica Mantuitorului, caracteristica pentru spiritul doctrinei evanghelice. Domnul va starui in repetate randuri asupra obligatiei de arodi, rodirea fiind una din conditiile esentiale ale vietii spirituale, si va osan,di sterilitatea, uscaciunea sufleteasca, considerate drept pacate capitale. Imparatia harului, asa cum s-a mai.subliniat, se caracterizeaza prin abundenta, prin fecunditate, de aceea Iisus va spune, certandu-i pe evrei: „Va spun ca Imparatia lui Dumnezeu se va lua de la voi si se va da neamului care va face roadele ei” (Matei 21, 43). Spre a intra in Imparatie trebuie deci sa faci dovada de fecunditate spirirituala, sa rodesti. Crestinismul este religia rodirii maxime a tuturor potentelor sufletesti din om, a bucuriei izvorate din plenitudine.

In ultima cuvantare adresata ucenicilor inainte de Patimi, Domnul va reveni de mai multe ori asupra datoriei lor de a aduce roada, aratand insa ca acestia nu vor putea rodi decat ramanand in comuniune cu El: „Cel ce ramane in Mine si Eu in el, acesta aduce roada multa, caci rara Mine nu puteti face nimic” (Ioan 15,5).

Dupa cum darurile sunt diferite, tot astfel si capacitatea de rodire va varia de la om la om; de aceea la unul samanta face o suta de boabe, la altul saizeci si la altul treizeci. Este aici o profunda intelegere a insusirii proprii fiecarui suflet de a-si asimila cuvantul si de a-l face sa rodeasca dupa masura sa.

Natalia Manoilescu

Pantofii cu toc înalt, periculoşi pentru sănătatea femeilor

Femeilor le plac pantofii cu toc înalt iar bărbaţilor le plac femeile care îi încalţă. Medicilor nu place ca doamnele şi domnişoarele să abuzeze de mersul pe tocuri foarte înalte. Excesul de eleganţă ar putea avea ca urmări luxaţii, bătături, fracturi sau probleme la coloană.

Pantofii cu toc arată bine în picioarele oricărei femei. Tocurile foarte înalte însă pot provoca diferite afecţiuni. O zi de mers pe tocuri cui se lasă cu o durere suportabilă de picioare şi câteva bătături. A doua zi deja picioarele se revoltă şi nu mai încap în pantofi. După o săptamână piciorul se obişnuieşte. Însă după mulţi ani petrecute pe tocuri multe doamne ajung la doctor.

„Tocul este dăunător poziţiei ortostatice, poziţiei de a sta în picioare şi mai ales mersului„, explică un specialist ortoped.

În timp femeile nu mai merg drept spun medicii. Un ochi aruncat în dulapul unei doamne dependente lămureşte imediat problema: toţi pantofii sunt deformaţi. Dar nu estetica este problema, ci snănătatea. Durerile de spate se transformă în afecţiuni ale coloanei iar bătăturile, în monturi. După vârsta de 40 de ani sunt persoane care sunt supuse unor afecţiuni de tip degenerativ.

Medicii spun că femeile care au purtat toată viaţa tocuri au bazinul deformat şi nasc mai greu. Cele mai multe doamne speră ca ele să nu aibă probleme.

Ideal ar fi spun medicii ca tocurile să fie de cel mult patru centimetri şi foarte înalte doar la ocazii speciale, iar a doua zi trebuie purtată încăltăminte cu talpă joasă.

Drepturile gravidelor la serviciu

Sunteţi însărcinată şi nu ştiţi care sunt drepturile pe care le aveţi prin lege? Vă e teamă ca şeful să nu vă concedieze în perioada postnatală? E bine să ştiţi că salariatele gravide sunt protejate prin lege. Marilena Balabuti, specialist ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă) Bucureşti, vă spune care sunt obligaţiile angajatorului:

Viitoarele mămici nu pot fi concediate

– Nu vă poate concedia dacă sunteţi gravidă sau dacă vă aflaţi în concediu de creştere a copilului. Aşadar, atunci când aflaţi că sunteţi însărcinată, trebuie să mergeţi la medicul de familie care constată starea dv. şi îl informează în scris pe angajator. În termen de 10 zile lucrătoare, patronatul va aduce la cunoştinţă acest lucru medicului de medicina muncii, dar şi inspectoratului teritorial de muncă pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea.

– Nu are dreptul să expună salariatele gravide, lăuze sau care alăptează la riscuri care le pot afecta sănătatea;

– Trebuie să le schimbe locul de muncă acelora care îşi desfăşoară activitatea numai în picioare sau aşezat, astfel încât să li se asigure pauze pentru repaus sau pentru mişcare, la recomandarea medicului de medicina muncii;

– Să acorde dispensă pentru consultaţii prenatale constând în ore libere plătite, dacă investigaţiile medicale se pot efectua numai în timpul programului;

– Să transfere la un alt loc de muncă, cu menţinerea salariului de bază brut lunar, angajatele gravide, lăuze sau care alăptează, dacă acestea prestează o muncă insalubră;

– Să le ducă la un alt loc de muncă de zi pe salariatele care muncesc noaptea, pe baza solicitării lor scrise;

– Să modifice condiţiile/orarul de muncă ori să repartizeze la alt job salariatele gravide, lăuze sau care alăptează, cu o activitate ce prezintă riscuri pentru sănătate.

– În baza recomandării medicului de familie, angajata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului, sau are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Concediul de risc maternal

– Se poate acorda în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi dat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

– medicul stabileşte intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziţiei de lucru, perioadele de activitate, precum şi durata perioadelor pentru repaus în poziţie sezândă sau, respectiv, pentru mişcare.

Trei trucuri pentru a-i oferi partenerei un orgasm ca la carte

Cu siguranţă toţi bărbaţii s-au întrebat măcar o dată dacă iubita lor simulează sau nu orgasmul şi cu toţii şi-ar dori să scape de această incertitudine.

Fie că sunt adevăraţi maeştri în a oferi plăcere femeilor cu care ajung în pat sau pur şi simplu sunt norocoşi, nici unuia nu-i strică să aibă câţiva aşi în mânecă.

Askmen le propune reprezentanţilor sexului tare trei trucuri pentru a-i oferi partenerei un orgasm ca la carte:

1. Foloseşte un parfum cu aromă de mosc

Mirosul este cel mai puternic dintre simţuri, iar centrii nervoşi care-l stimulează împart aceeaşi porţiune a creierului uman cu cei ai sexuluii şi ai memoriei. Astfel aroma de mosc are propietatea de a induce senzaţia de masculinitate şi face ca apetitul sexual al unei femei să crească considerabil. Şi pudra pentru bebeluşi are acelaşi efect pentru că duce cu gândul la procreere şi implicit la sex. De asemenea memoria miorosului o va face pe cea care simte în preajmă un parfum pe bază de mosc să se excite involuntar.

2. Încălzeşte-i picioarele

Este un fapt demonstrat că o femeie adoră să-şi încălzească picioarele încolăcinduşi-le cu ale partenerului. Cercetătorii olandezi de la facultatea Groningen susţin că, dacă o femeie are picioarele calde, are cu 30% mai multe şanse să ajungă la orgasm.

3. Sărut-o pe partea dreaptă a spatelui

O mângâiere uşoară pe partea dreaptă a spatelui urmată de un sărut o va face pe femeia de lângă tine să tremure de plăcere.

Dacă partenera ta are pupilele dilatate, pielea umedă şi anumite părţi ale corpului îi tremură, atunci poţi fi sigur că are un orgasm şi totodată că cele trei trucuri au dat roade.

Ce nu trebuie să-i spui partenerei despre vaginul ei

Toată lumea ştie cât de importante sunt cuvintele rostite în timpul unui act sexual. Frazele pe care le spui într-un astfel de moment te pot excita sau, dimpotrivă, îţi pot strica tot cheful.

De cele mai multe ori, în timpul unei partide de amor, vorbele şoptite se referă la organele sexuale. Cum ştim ce trebuie şi, cel mai important, ce nu trebuie să spunem? În urma unui sondaj recent realizat de britanici, s-au descoperit cele cinci lucruri pe care nicio femeie nu ar vrea să le audă când este vorba de vaginul ei.

Iată care sunt acestea:

5.Ce avem aici?

Dacă nu ştii ce este sau dacă nu-ţi place ce vezi, eşti liber să pleci fără să comentezi.

4.Este timpul să-ţi faci o programare la epilat, nu-i aşa?

Tu, ca bărbat, ai idee cât de tare doare să te epilezi cu ceară? Nu, cu siguranţă nu ştii.

3.Ai un miros foarte puternic

Acesta este cel mai mare coşmar al femeilor, pentru că în acest caz, puternic nu înseamnă neapărat şi plăcut.

2.Vaginul tău este mult mai fierbinte decât al fostei mele prietene.

Această frază cu siguranţă va pune capăt oricărei tentative de a face sex sau de a mai discuta măcar vreodată cu cea căruia i-ai spus-o.

1.Mmmm sau Yummy. Sau orice altceva care duce cu gândul la mâncare.

Femeilor nu le place să se gândească la vaginul lor ca la nişte snacksuri.

Şase metode oribile de a-ţi îmbunătăţi viaţa sexuală

Din păcate, nu doar mărimea este cea care (uneori) contează atunci când vrei să ai parte de o viaţă sexuală activă şi fructuoasă. Bărbaţii au tot felul de probleme care le aduc neplăceri din punctul ăsta de vedere, dar există o groază de remedii care le pot rezolva. Numai că nu toate sunt plăcute!

6 – Piatra Neagră aka Broasca Râioasă



Piatra Neagră sau Piatra Dragostei provine din otrava unor broaşte râioase şi se presupune că face minuni asupra vieţii sexuale. Tot ce trebuie să faci este să o freci de “zona cu probleme” şi vei scăpa numaidecât de probleme! Cică…

Trebuie să ştiţi însă că substanţa respectivă are proprietăţi halucinogene şi s-ar putea ca partida de sex pe care urmează să o aveţi să nu se desfăşoare exact aşa cum plănuiaţi…

De asemenea, aveţi mare grijă cum folosiţi “piatra” pentru că substanţa pe care o conţine este atât de toxică încât v-ar putea trimite direct la spital sau, mai rău, la morgă!



5 – Musca Spaniolă



Dacă prima variantă nu funcţionează, atunci puteţi încerca musca spaniolă. Staţi liniştiţi, nu e vorba despre o muscă propriu-zisă, ci de un… gândăcel. Care provoacă băşici.

Cu alte cuvinte, muşcăturile sale sunt un fel de afrodisiac şi poate îmbunătăţi performanţele sexuale. Spun unii…

În realitate, muşcăturile conţin o substanţă toxică pe care nimeni nu ar fi dispus să o simtă în zona genitală. Provoacă dureri maxime din cauza cărora putem ajunge la spital. Iar durerile nu vor fi resimţite doar la nivelul penisului, ci la nivelul întregului corp. So, eşti dispus să rişti?



4 – Alungire cu un dispozitiv



Printre toate minunăţiile pe care le putem găsi pe internet, se află şi dispozitive pentru alungirea penisului. Unii chiar sunt sonvinşi că funcţionează!

Tot ce trebuie să faci este să-ţi fixezi “minunea” într-una din forme şi să o porţi câte 12 ore pe zi. Astfel vei forţa celulele să se răspândească şi să reconstruiască ţesut.

Teoretic, asta chiar înseamnă centimetri în plus. Practic, nu înseamnă decât durere şi durere.

Dar, deh, arta cere sacrificii, iar unii sunt dispuşi să încerce şi această metodă!



3 – Piercinguri, pentru performanţe sporite



Piercingurile au devenit destul de populare de-a lungul vremii şi, până acum, par cea mai sigură metodă de a îmbunătăţi performanţele sexuale ale unui bărbat.

Însă nu şi cea mai puţin dureroasă. Vindecarea poate dura săptămâni întregi, iar unii dintre cei mai puţin norocoşi se aleg cu nişte infecţii de toată frumuseţea!



2 – Implant în penis



Este o procedură atât de dureroasă şi de puţin necesară încât nu îi vom aloca prea multe rânduri. Dar unii apelează la ea, aşa că merită băgată în seamă.

Bun! Teoretic şi practic, este vorba despre un… implant. Implant cu un material tare, menit să arate de parcă ai avea erecţie non-stop.

Asta te poate ajuta doar în pat, dar cu siguranţă nu te va ajuta atunci când eşti la job sau în orice alt loc public!

Aşadar, oamenii care au apelat la o astfel de intervenţie sunt, probabil, bolnavi psihic şi le place să fie admiraţi. Deh, nişte frustraţi…



1 – Faloplastia



Faloplastia reprezintă o intervenţie chirurgicală pentru mărirea penisului, pe care medicii nu o recomandă atunci când bărbatul vrea să o facă doar pentru un aspect estetic mai plăcut, ci mai degrabă pentru probleme serioase: traume, accidente sau vătămări grave.

Unii o fac însă just for fun sau din frustrarea că nu au cel mai mare “trofeu” din vestiarul sălii de gimnastică, dar studiile arată că majoritatea celor care au apelat la faloplastie nu au fost mulţumiţi de rezultate. Aşadar, atâta durere postoperatorie (cam 6 luni de zile) doar pentru un moft sau pentru un rezultat care, oricum, nu te satisface.



Sunteţi dispuşi să apelaţi la vreuna din aceste metode?

Iată bodyguardul căilor ferate!

Un automotor de 5.000.000 de euro,unic în România, are în grijă siguranţa trenurilor

În Remiza de la Mogoşoaia a CFR, ziariştii de la Libertatea au găsit cel mai nou şi performant vehicul de întreţinere a şinelor şi de depistare a neregulilor pe calea ferată: automotorul de diagnoză a căii şi a liniei de contact. În întregime computerizat, plin de senzori, camere de luat vederi, proiectoare puternice şi antene, automotorul, în valoare de 5 milioane de euro, este singurul vehicul de acest fel din România.Ai zice că atâta timp cât există şi funcţionează automotorul garat la Mogoşoaia, nu se pot întâmpla accidente feroviare din cauza stării căii ferate. Automotorul multicolor este, ca dotare şi mod de funcţionare, printre cele mai noi mijloace de verificare a căii ferate din Europa.

Sistemul arată cu o precizie mare unde trebuie efectuate reparaţii la calea ferată, ce este defect sau deteriorat, porţiunile uzate ori pe cele pentru care trebuie impuse restricţii de viteză sau totale. Indiferent de viteza cu care se deplasează vehiculul în timpul operaţiunii, frecvenţa de măsurare este din 25 în 25 de centimetri.

“Acest lucru înseamnă că precizia şi eficienţa măsurătorilor sunt foarte mari. Sistemul nu greşeşte niciodată. Nu există defecte care să nu poate fi semnalate. Sistemul este o bijuterie”, spune pentru Libertatea ing. Marcel Bănuţă, 44 de ani, conducătorul automotorului şi specialist în sisteme de măsurare.

Acesta culege datele de pe calea ferată prin camere de luat vederi şi numeroşi senzori montaţi cu predilecţie pe şasiul vehiculului, în zona osiilor. Dispozitivele măsoară geometria căii de rulare în ansamblu, dar şi pe cea a şinelor. Astfel, se determină gradul de uzură a căii ferate şi se aplică măsurile de siguranţă a circulaţiei.

Automotorul determină, de asemenea, şi funcţionalitatea căii electrice care alimentează garniturile. Pentru aceasta, vehiculul este prevăzut cu un pantograf destinat exclusiv presării cablurilor electrice şi verificării rezistenţei lor, dar şi cu camere de luat vederi care observă starea firelor electrice alimentate cu 27.000 de volţi.

Datele preluate sunt trimise către sistemul de computere, care le procesează în timp real şi le afişează pe monitoare, unde sunt studiate de către specialişti. Informaţiile sunt, de asemenea, stocate pe suport video.

Şapte oameni în echipaj

Echipajul automotorului este format din doi mecanici, trei specialişti în calea ferată şi doi în liniile electrice. Vehiculul are mai multe încăperi: o sală de proiecţie, unde aceştia studiază colectiv datele, o cameră de preluare a informaţiilor, unde se află şi rack-ul sistemului computerizat, cuşete pentru deplasările mai lungi, duşuri şi toalete, o mică bucătărie. Vehiculul este prevăzut până şi cu sistem de încălzire prin podea.

Tot mai multe accidente

21 septembrie 2009. Trenul accelerat care circula pe ruta Timişoara – Bucureşti a deraiat în dreptul localităţii Cârcea, jud. Dolj. 15 pasageri au ajuns la spital.

21 septembrie 2009. Un tren cu 36 de vagoane care transporta produse petroliere a deraiat la Boju, jud. Cluj.

12 septembrie 2008. Un tren a rămas fără frâne şi s-a ciocnit frontal cu un alt tren care staţiona, în curtea fabricii de ciment din Taşca, jud. Neamţ. Un mecanic de locomotivă şi încă un angajat al fabricii au murit.

10 mai 2008. La Valea Călugărească, trenul accelerat Bucureşti – Iaşi a deraiat. O bucată de şină a pătruns în podeaua unui vagon, omorând o elevă de 17 ani din Focşani. Alte patru persoane au fost rănite.

EXCLUSIV MONEY.RO: Topul celor mai ieftine camere de hotel de cinci stele din Capitală

Declinul pieţei hoteliere locale a început la sfârşitul anului precedent şi tendinţa continuă şi în al doilea semestru din 2009, pe fondul crizei financiare internaţionale. Deşi toate segmentele pieţei de profil sunt afectate de contextul economic international, palierul de cinci stele a înregistrat cel mai vizibil declin, din cauza prăbuşirii tusimului de business, care asigura într-o proporţie semnificativă veniturile hotelierilor de pe piaţa de profil. MONEY.ro a realizat un top al celor mai ieftine tarife practicate de hotelierii de cinci stele din Capitală, valabile pentru intervalul 8-9 octombrie 2009.

Cea mai ieftină înnoptare la un hotel de cinci stele din Capitală este oferită de hotelul Capşa din Capitală şi se ridică la 85 de euro. Tariful este valabil pentru o cameră single standard, şi include micul dejun. Tariful de 85 de euro include TVA-ul hotelier de 9%, dar nu şi taxa de oraş de 3%. Astfel că, preţul final al unei camere single la hotel Capşa ajunge la 87.55 de euro.

Cel mai mic tarif pentru o înnoptare la hotelul Crowne Plaza din Capitală se ridică la 485 de lei. Tariful nu include taxa de 12%, şi este valabil pentru o cameră de fumători cu două paturi single. Camera poate fi ocupată de maxim 4 persoane, conform site-ului oficial al Crowne Plaza (circa 127,51 euro, cu taxe incluse).

Cea mai ieftină înnoptare la hotelul Howard-Johnson din Bucureşti costă 597 de lei (circa 140,14 euro). Tariful este valabil pentru o cameră Deluxe. Tariful include taxa pe servicii, dar nu şi micul dejun.

Cel mai mic tarif pentru o înnoptare la hotelul InterContinental din Capitală se ridică la 155 de euro. Tariful, care se numeşte Best Flexible Rate este valabil pentru o cameră din categoria Superior Room, fără mic dejun şi nu include taxele de 12% (formate din 9% TVA hotelier şi 3% taxa de oraş). Costul final al unei înnoptări la InterContinental se ridică astfel la 173,6 euro.

Cea mai ieftină înnoptare la hotelul Carol Parc din Bucureşti costă 155 de euro. Tariful este valabil pentru o cameră standard, cu pat dublu. La acest tarif se adaugă taxa de 19.02 euro, rezultând un cost final al camerei de 174.02 euro.

Cea mai ieftină noapte la hotelul Radisson din Capitală se ridică la 680 de lei. Tariful este valabil pentru o cameră standard, pentru fumători. Preţul camerei nu include micul dejun. La acest tarif se adaugă taxele de 12%, prin urmare costul final al unei înnoptări la Radisson ajunge la 761.6 lei (circa 178,77 euro).

Cel mai mic tarif pentru o înnoptare la hotelul JW Marriott din Capitală se ridică la 740 de lei. Tariful include micul dejun pentru 2 persoane, şi oferă două opţiuni de cazare: prima variantă vizează o cameră cu un pat dublu king size, în timp ce a doua opţiune presupune o cameră cu două paturi duble. La acest tarif se adaugă taxele de 12%, rezultând un cost final de 828.8 lei (circa 194,55 euro).

Cel mai mic tarif pentru o cameră/pe noapte la hotelul Athenee Palace Hilton din Capitală ajunge la 775 de lei (circa 181,92 euro), fără taxele de 12%. Tariful este valabil pentru o cameră King Hilton, pentru nefumători, cu un pat dublu iar preţul nu include micul dejun. Camera poate fi ocupată de maxim 2 adulţi, conform site-ul oficial al hotelului de cinci stele. Costul final al unei înnoptări la Hilton se ridică la 868 de lei (circa 203,75 de euro).

Bărbaţii care au partenere cu facultate trăiesc mai mult

Potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii suedezi, femeile cu studii superioare influenţează în sens pozitiv atât şansele proprii de a avea o viaţă mai lungă, cât şi pe cele ale partenerilor, informează bbc.co.uk.

Un bărbat a cărui parteneră de viaţă a absolvit doar şcoala generală se confruntă cu un risc cu 25% mai mare de a deceda prematur, comparativ cu cel a cărui parteneră a urmat studii universitare.

Se pare că femeile cu facultate înteleg mai bine diversele semnale ale stării de sănătate transmise de membrii familiilor lor.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1,5 milioane de voluntari suedezi, cu vârstele cuprinse între 30 şi 59 de ani.

În cazul bărbaţilor veniturile obţinute şi statutul lor social sunt factorii care influenţează durata de viaţă a partenerelor.

Nivelul educaţiei unei femei influenţează mortalitatea în rândul reprezentantelor sexului frumos. Femeile care au absolvit doar şcoala generală sunt cu 53% mai expuse riscului de deces prematur, comparativ cu femeile care au absolvit o facultate.

Britanicii păstrează blugii 40 de ani, în speranţa că vor slăbi

După o anumită vârstă majoritatea oamenilor se resemnează cu gândul că nu vor mai reuşi să intre vreodată în acei blugi din tinereţe. Cu toate astea, îi păstrează în garderobă sperând că poate, într-o zi…

Potrivit unui sondaj recent , peste două milioane de britanici îşi păstrează blugii favoriţi chiar şi 40 de ani.

Mulţi cred că, indiferent de modelul pantalonilor, stilul va reveni şi va fi din nou la modă, chiar dacă acest lucru înseamnă decenii de aşteptare, iar apoi multe ore petrecute la sala de fitness pentru lepădarea de kilogramele acumulate între timp.

Sondajul a relevat că femeile îşi păstrează perechile favorite mai mult timp decât bărbaţii.

Aproape 50% dintre adulţi cred că blugii vor fi mereu la modă. Peste 30% dintre femei şi doar 12% dintre bărbaţi îşi păstrează blugii din tinereţe în speranţa că vor reuşi să slăbească pentru a intra din nou în ei.

Aproximativ 46% dintre bărbaţi au o pereche de blugi pentru treburi ‘murdare’, precum pictatul sau decoratul casei.

În jur de 8% dintre subiecţii sondajului au dezvăluit că-şi păstrează blugii vechi din motive sentimentale.

De ce iubesc femeile bărbaţii gay?

În majoritatea filmelor şi emisiunilor din zilele noastre femeile sunt adeptele unei relaţii de prietenie cu un homosexual, informează site-ul askmen.com.

Deşi gurile rele pot spune că mass-media a creat acest gen de relaţie, unii sunt siguri că realitatea a inspirat scenariştii.

Cu toate acestea se pare că există un anumit gen de tip gay care este iubit de femei: cel stilat, sarcastic şi foarte atent la nevoile prietenei lui.

Iată cele cinci calităţi ale unui homosexual care sunt apreciate de femei:

1. Hainele stilate mereu la modă

2. Fizicul bine lucrat la sală

3. Sensibilitatea

4. Loialitatea

5. Simţul umorului

Cele mai populare locuri de făcut sex…în afara dormitorului

Orice cuplu are nevoie de diversitate din orice punct de vedere iar sexul nu face excepţii. Dacă despre poziţii s-au făcut nenumărate studii, site-ul Cosmopolitan.com şi-a invitat cititorii să destăinuie locurile în care fac sex, în afara banalului deja dormitor.

Iată câteva dintre cele mai ofertante posibilităţi pentru fanteziile voastre:

În cort

Apropierea naturii va transforma totul în ceva foarte, foarte incitant însă este bine totuşi să nu încercaţi poziţii prea complicate pentru că efectele ar putea fi dăunătoare. Menţineţi totul simplu iar experienţa va fi, cu siguranţă, memorabilă

În parc

Poate să fie noapte sau poate dimineaţa devreme iar banca poate deveni locul vostru de nebunii. Posibilităţi nenumărate de poziţii însă trebuie să fiţi pregătiţi pentru ca agenţii de pază să nu vă surprindă.

În pădure

Orice partidă de sex în aer liber aduce un plus de adrenalină situaţiei însă în acest caz aveţi grijă la insecte şi plante otrăvitoare. Există şi soluţii la îndemână cum ar fi spray-uri pe care vi le puteţi aplica pe corp pentru a îndepărta insectele însă fără să afectaţi zonele unde partenerul sau partenera va dori să vă sărute.

Pe masa din bucătărie sau pe maşina de spălat

Folosiţi-vă în acest caz de ce găsiţi în jurul vostru. Sigur, nu ne referim la cuţite, furculiţe sau alte unelte ce v-ar putea strica iremediabil cheful de sex ci, de exemplu, la o spatulă pentru cei cărora le place ca din când în când să fie plesniţi peste fund.

În maşină

Toată lumea crede că cel mai bine se poate face sex pe bancheta din spate a maşinii însă încercaţi să lăsaţi scaunul pasagerului din dreapta mult pe spate şi lăsaţi partenera să stea deasupra. Va fi ceva de neuitat!

În duş sau în cadă

Este locul în care, cu siguranţă, nu vă puteţi plictisi dacă vă doriţi o partidă fierbinte. Un masaj cu buretele ca preludiu, prosoape pufoase după cât despre act, fiţi liberi şi totul va merge strună.

Fitch : O scădere a ratingului de ţară este posibilă în lunile viitoare

Ratingul de ţară al României ar putea să fie retrogadat în următoarele 12-18 luni, a declarat la The Money Channel analistul Fitch Ratings, Andrew Colquhoun. România are nevoie urgentă de reforme fiscale şi economice pentru ca acordul cu FMI să continue în condiţii normale.

Dacă FMI nu va continua acordul cu România, acest lucru va pune o presiune importantă pe ratingul de ţară al României. Şi volatilitatea de pe pieţele internaţionale ar putea pune o presiune suplimentară, la fel şi posibilitatea ca în România să aibă loc alegeri anticipate.

„O creştere a ratingului de ţară pentru România nu este probabilă momentan. În următoarele 12-18 luni, în funcţie de condiţiile de pe pieţele internaţionale şi al evoluţiei economiei româneşti, România ar putea fi retrogadată din nou. Programul cu FMI reprezintă cea mai bună rută către revenirea economică”, a explicat analistul Fitch.

Tensiunile politice nu înseamnă mare lucru pentru percepţia de risc a investitorilor, România trecând şi în anii trecuţi prin astfel de situaţii, astfel încât, dacă turbulenţele nu continuă pentru o perioadă foarte lungă, acest lucru nu va influenţa ratingul de ţară.

„Luasem în calcul tensiunile de pe scena politică. Deocamdată criza politică nu influenţează ratingul de ţară al României. Ţinta de deficit bugetar impusă de FMI este greu de atins. Dacă FMI a fost mai îngăduitor cu nivelul deficitului bugetar atât pentru România cât şi pentru alte state, acum, că revenirea globală a început să prindă contur, s-ar putea ca Fondul să nu mai fie aşa de tolerant”, a delcarat pentru The Money Channel Andrew Colquhoun, analist Fitch Ratings.

Revenirea PIB-ului în Franţa şi în Germania a fost surprinzătoare, astfel că şi revenirea pe plan global a început să prindă contur şi asta aduce semnale pozitive şi pentru România.

Cum a scapat de injectia letala un condamnat la moarte

Guvernatorul statului Ohio (SUA) a amanat ieri urmatoarele doua executii programate, ce urmau sa aiba loc in octombrie si noiembrie, dupa ce echipa sa nu a reusit luna trecuta sa administreze injectia letala unui condamnat la moarte.

Guvernatorul democrat a explicat ca, „din 15 septembrie, autoritatile din penitenciare lucreaza la gasirea unei solutii alternative la protocolul injectiei letale, in cazul improbabil in care astfel de probleme vor mai aparea in viitor”.

In 15 septembrie, echipa de executie din Ohio a cautat timp de doua ore o vena suficient de solida in bratele, mainile si picioarele lui Romell Broom (53 de ani) pentru a administra injectia, dupa care a abandonat, relateaza NewsIn, citand AFP. Condamnatul s-a intors traumatizat pe culoarul mortii si a depus un recurs in justitie pentru a scapa de o a doua tentativa de executie.

Intr-un comunicat, guvernatorul a anuntat ca amana aplicarea pedepsei lui Lawrence Reynolds pana in 9 martie si a lui Darryl Durr pana in 20 aprilie. Desi s-a declarat „convins ca autoritatile vor reusi sa isi incheie munca de cercetare, vor alege o alternativa valabila (…) si vor organiza toate pegatirile necesare” pana la urmatoarea executie programata de statul Ohio pe 8 decembrie, guvernatorul si-a rezervat posibilitatea de a ordona noi amanari.

Statul Ohio, care a condamnat la moarte 32 de persoane din 1999 si pana acum, a executat patru persoane in 2009.

*9am

Grupa sanguina vorbeste despre tine!

Fiecare firicel de sange ce-ti trece prin vene este, de fapt, cartea ta de vizita. Cum asa? Cercetatorii au descoperit cat de multe poate spune grupa ta de sange despre tine, cum stai cu sanatatea si care sunt trasaturile dominante ale caracterului tau. O singura picatura de sange detine intregul cod genetic al unei fiinte. Afla-ti codul!

Grupa (I)

Sangele tau poate fi folosit pentru transfuzii catre orice alta grupa. Amprenta ta sanguina spune despre tine ca ai un scut impotriva stafilococilor sau altor tipuri de boli legate de sange. Totodata, metabolismul tau este lent, arderea caloriilor este minima, iar sistemul enzimatic poate deveni deficitar. Nu-ti sunt straine problemele legate de stomac, precum gastritele, colitele, dar nici obezitatea, pancreatitele, varicele si hepatitele. Pentru ca esti greu adaptabil la medii noi, poti suferi de alergii, raceli sau reumatism.
Caracter: Pentru ca preferi sa te consumi in interiorul tau, ai tendinta de a cadea in depresie sau sa suferi deseori de insomnii si nevroze.
Grupa A II

Voi, cei cu grupa A II, sunteti cei mai numerosi! Grupa ta sanguina spune despre tine ca suferi deseori de anemii, policitemii, dar si alte afectiuni ce implica functia globulelor rosii, cele ce se regasesc din plin in sangele tau. Poti suferi de-a lungul vietii de accidente vasculare, insuficienta cardiaca, dar si de osteoporoza, hipertensiune, edeme sau probleme de tiroida.
Caracter: In plan psihic esti ambitios si impulsiv, nerabdator, zgomotos, uneori chiar orgolios sau furios.
Grupa B III

Tu ai foarte multe globule albe! Ce implica asta? Esti predispus la afectiuni precum leucopenia, limfocitioza. Ai un sistem imunitar destul de slab si suferi deseori de infectii de toate soiurile. Nu scapi nici de reumatism, boli pulmonare, tromboza, accidente vasculare. E bine sa stii ca necesiti zilnic un plus de vitamine, tocmai pentru a evita o parte din mostenirea ta genetica. Tu vei scadea intotdeauna rapid in greutate, chiar daca iti propui asta sau nu, dar vei avea probleme cu muschii, transpiratia excesiva si stomacul.
Caracter: Esti extrem de agil, memoria si gandirea ta sunt foarte iuti si te adaptezi usor.
Grupa AB IV

Sangele vostru este o amestecatura a celor doua grupe A si B. Deci ai mostenit cateva dintre afectiunile ambelor tipuri de sange. Ai o constitutie fragila, frigul fiind unul dintre inamicii tai! Te imbolnavesti usor iarna, racesti indiferent de anotimp. Bronsitele sau alte probleme ale aparatului respirator se simt ca la ele acasa in corpul tau. Suferi mai mult de melancolie, oboseala, reumatism si esti lipsit mai mereu de energie. Poti suferi de tulburari de somn, ulcere sau gastrite, ateroscreloza, migrene, hepatita sau
accidente vasculare.
Caracter: Nehotarat, posomorat, fara putere de concentrare. Esti o persoana care se streseaza usor, care nu poate face fata prea mult timp presiunilor de orice fel. In societate esti mai mult timid.

Sorin Oprescu se lanseaza: „A venit timpul sa spargem gasca!”

Primarul Capitalei s-a lansat astazi in cursa prezidentiala cu un discurs lipsit de obiective, dar idealist si utopic, cu note dintr-o Romanie dinainte de ’89.

Primarul general al Capitalei si-a inceput campania cu un discurs care aminteste de o combinatie intre discursul lui Traian Basescu din 2004 si a celor sustinute de Corneliu Vadim Tudor. „20 de tranzitie mincinoasa se opreseste azi aici. Sunt doctor iar eu iau diagnostic si apoi tratament. Romania e pe un drum gresit si prost condusa. Romania e ingenunchiata de politicieni si saracita de actiunile lor. Romania este blocata. Oamenii sunt dominati de grija zilei de maine. Dezorientarea si lipsa de perspectiva a oamenilor este acuta. Avem o societate dezbinata in care unii isi permit orice, iar ceilalti, cei multi, traiesc umiliti cu grija zilei de maine”, a declarat Oprescu in fata audientei.

Oprescu i-a acuzat pe politicieni de frauda electorala si le-a garantat romanilor ca ii va scapa de haos si minciuni. „Ne vom lupta cu liderii partidelor care au planuit sa comita frauda electorala. Liderii partidelor au pacalit mii de oameni si au mimat grija pentru populatie – sunt toti o apa si un pamant. Acestia s-au folosit de sustinatorii partidelor ca sa se imbogateasca. A venit vremea sa se schimbe ceva in Romania – daca au puterea sa se schimbe, atunci sa o faca, daca nu, sa dispara. Sa termine balciul, sa-si franeze lacomia, sa lase Romania. Singura solutie este sa <Spargem gasca>”, a cpntinuat Sorin Oprescu.

Discursul populist al primarului a continuat in acelasi tot agresiv si promitator. „Asa nu se mai poate – ca om, tata, bunic, primar, politician – eu unul nu mai pot. Cand ies in strada nu ma intalnesc niciodata cu carnete de partid ci cu romani. Fiindca nu am trait din politica mi-a dat voie sa vad lucid jocurile politice. Liderii partidelor politice traiesc in lumea lor, departe de ceea ce conteaza pentru oamenii pe care ar trebui sa ii reprezinte. Eu am plecat din mediul politic pentru ca am simtit ca numai independent imi pot face bine munca. Ne creem iluzia ca putem trece peste haos, minciuna si furturi politice, incercam sa traim in normalitate, dar nu e de ajuns ca numai unii dintre noi sa isi faca bine munca, pentru ca mereu se afla puteri care se opun, pentru ca succesul nostrum insemna esecul lor”, a mai spus Oprescu, amintind de discursurile vulcanice ale lui Vadim Tudor din fata populatiei.

„Sa ne amintim de decembrie ’89 – pentru aceasta idee de libertate am decis sa candidez la presedintia Romaniei”, acesta a fost momentul in care Oprescu si-a anuntat oficial candidatura.

Romania lui Sorin Oprescu

Primarul populist a declarat ca va candida ca independent, fara obligatii politice. „Candidez ca un om care a trecut prin multe, care spera ca in Romania sa se poata trai normal. Romanilor le lipseste un presedinte care sa-i uneasca. Voi chema alaturi de mine oameni care au valoare pentru ceea ce sunt si au facut, nu pentru ca apartin vreunui partid politic. Voi lucra cu intreaga societate si sunt sigur ca voi reusi. Am trait prea mult timp fortati sa ne zbatem in pile si relatii. Candidatura mea e un apel la independenta, a noastra, a tuturor. Avem dreptul sa fim oameni si sa ne bucuram de viata. Lasand politica la o parte sunt si eu in primul rand om. Vad cum romanilor le-a pierit zambetul, parca nimic nu ne mai bucura. De ce acum cand avem atatea liberatati nu ne mai putem bucura de nimic. Avem nevoie de un nou inceput. Eu vreau o Romanie normala. In Romania mea fiecare cetatean este protejat de lege, statul cheltuie banii in mod transparet, isi indeplinesc vbisurile, niciun cetatea nu este ignorat, banii publici ajung acolo unde este nevoie de ei: spitale, drumuri, scoli. In Romania mea politica nu este dominata de ura, nimeni nu are voie sa-i umileasca pe romani, nu ajungi la putere ca sa te razbuni si ca sa te imbogatesti„, a incheiat Oprescu.

Sorin Oprescu şi-a lansat candidatura la alegerile prezidenţiale

Sorin Oprescu şi-a lansat,  candidatura la alegerile prezidenţiale din acest an.

Primarul general al Capitalei se va lupta pentru fotoliul de la Cotroceni cu Traian Băsescu, Mircea Geoană, Crin Antonescu, Gigi Becali şi Kelemen Hunor. Deocamdată, doar aceştia şi-au făcut publică intenţia de a candida.

Ştire în curs de actualizare.

*Antena3.ro

Jaf armat la o bancă din Galaţi – actualizat

Potrivit estimărilor făcute de oficialii agenţiei BRD, cei doi au reuşit să fure 100.000 de lei.”La ora 13.40 am fost sesizaţi la 112 că două persoane cu geci negre şi cagule pe cap au pătruns în agenţia unei bănci din Galaţi. Unul dintre indivizi l-a ameninţat pe paznic cu un pistol, iar celălalt a pătruns în casierie, şi profitând de faptul că la acel moment casa de bani era deschisă, întrucât operatoarea efectua operaţiuni bancare, a luat banii şi a fugit. Poliţiştii vizualizează acum imaginile suprinse de camerele de luat vederi”, a declarat Cristina Tatulici, purtător de cuvânt IPJ Galaţi.

Poliţiştii şi jandarmii au instituit filtre la toate ieşirile din municipiul Galaţi, toate autovehiculele fiind supuse unui control amănunţit. De asemenea, Poliţia de Frontieră a sporit controlul la toate punctele de frontieră din judeţul Galaţi şi a întărit paza pe frontiera verde, potrivit comisarului-şef Didel Bădărău.

Cei doi hoţi au reuşit să fugă printre blocuri. Potrivit unui martor ocular, ei nu mai purtau cagule pe faţă în momentul în care au ieşit din bancă, ci doar o o căciulă şi o şapcă.

Banca este situată chiar în centrul oraşului.

Romania – Inchis

Greva generală a bugetarilor, luni, 5 Octombrie

Greva generală va paraliza luni România. Sute de mii de angajaţi din sănătate, educaţie şi administraţie publică îşi prelungesc weekendul cu o zi în semn de protest faţă de grilele din legea unică de salarizare şi disponibilizări.

Sindicaliştii afliliaţi la Alianţa Bugetară vor merge luni să protesteze, în loc să se îndrepte către muncă. Aşa că dacă vă gândiţi să mergeţi luni la direcţiile financiare pentru a plăti taxe şi impozite ar fi mai bine să amânaţi drumul. Funcţionarii publici vor fi în grevă generală, asigurând doar o treime din activitate. Nici la casele de pensii, primării sau consilii judeţene nu are rost să mergeţi luni cu vreun dosar, petiţie sau orice altă treabă. Şi aici, funcţionarii nu vor lucra. Şi în spitale medicii vor spune: stop muncii.

Singurele unităţi care vor funcţiona normal sunt urgenţele. În secţiile de poliţie sau pe străzi, angajaţii Ministerului de Interne nu vor întrerupe activitatea, dar vor purta banderole albe. Singurii care se vor bucura de greva generală sunt elevii. Ei vor avea de ales: o zi de vacanţă sau o zi la şcoală, dar fără cursuri şi evaluări. Sindicaliştii spun că peste 800 de mii de persoane din cei 1,4 milioane de bugetari vor participa la grevă. După greva de luni urmează un alt protest miercuri: un miting în capitală la care se aşteaptă mii de sindicalişti din sistemul bugetari.

Iubirea vrăjmaşilor

şi răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt (Luca VI, 35)Fraţi creştini,Felul de judecată a lui Dumnezeu se deosebeşte radical de felul de judecată al nostru al oamenilor. Morala şi desăvârşirea creştină sunt cu totul altceva decât morala şi desăvârşirea făurite de mintea omului. Legile Împărăţiei lui Dumnezeu au cu totul alte temelii, decât legile noastre lumeşti.
Sfânta Evanghelie de astăzi ne arată felul de judecată a lui Dumnezeu şi morala creştină cu legile Împărăţiei cereşti, pe care Domnul Hristos ne învaţă să le punem în practică întocmai. De aceea zice: „Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor asemenea!�
Această nouă poruncă a lui Dumnezeu este cu totul deosebită de poruncile Vechiului Testament, fiindcă nu numai că ne opreşte să săvârşim răul, dar ne porunceşte şi ne obligă să facem tot binele care ne stă în putere pentru aproapele nostru. Ca să ajungem creştini desăvârşiţi nu este suficient numai respectarea legii care te opreşte să faci răul, sau numai respectarea învăţăturilor omeneşti care spun: „Ceea ce ţie nu-ţi place altuia nu face!� Ci se ajunge prin îndeplinirea acestei porunci, de a face în întreaga noastră viaţă, tot binele pentru semenii noştri.
Fapta aceasta bună trebuie făcută întocmai cum ne-ar place să ni se facă şi nouă. Dacă noi vrem ca viaţa noastră să nu fie primejduită, trebuie mai întâi ca noi să trăim şi să ne purtăm astfel, încât să nu periclităm cu nici un chip viaţa aproapelui nostru. Dacă tu creştine ţii la cinstea şi onoarea casei tale şi nu doreşti câtuşi de puţin ca cineva să ţi le vatăme, atunci trebuie să respecţi tu mai întâi cinstea şi onoarea altora.
Dacă tu creştine vrei să nu fii de nimeni nedreptăţit, trebuie ca mai întâi de toate tu să nu faci nici un fel de nedreptate nimănui. Dacă tu creştine iubeşti bunurile ostenelilor tale şi ţii la casele, grădinile, vitele, hainele şi podoabele tale şi nu voieşti ca cineva să ţi le distrugă sau să ţi le răpească, atunci şi tu trebuie să respecţi avutul altuia şi să nu pofteşti niciodată nimic din ceea ce nu este al tău.
Această dreptate creştină este temelia şi cea dintâi treaptă de urcare a omului spre desăvârşire şi fără de ea nu se poate face nici un pas înainte spre Dumnezeu. Fără această sfântă dreptate nu putem păşi pe treapta a doua care duce la desăvârşirea creştină. Morala religiei creştine nu este o listă de oprelişti, ci este o seamă de legi şi virtuţi, de datorii şi pilde care trebuie trăite şi urmate, nu doar discutate. Morala creştină izvorăşte din învăţăturile de credinţă ale Bisericii Ortodoxe. Ea e morala credinţei în Dumnezeu, morala legilor Dumnezeieşti, a sfinţeniei, a conştiinţei şi a fericirilor de pe munte.
Morala creştină este morala raporturilor evanghelice dintre Dumnezeu şi oameni, dintre părinţi şi copii. Este morala frăţiei şi a iubirii, a desăvârşirii, a mântuirii şi a nemuririi. Morala creştină e morala vieţii lui Iisus Hristos în trupul nostru muritor. Prin viaţa şi Evanghelia Sa, Mântuitorul ne învaţă iubirea, iertarea, simplitatea, milostenia, blândeţea, pacea, sfinţenia şi desăvârşirea. De aceea Domnul Hristos ne învaţă cum să ajungem la desăvârşire şi ne spune: „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi şi vă rugaţi pentru cei ce vă supără şi vă prigonesc. Iertaţi şi vi se va ierta, faceţi bine şi daţi împrumut, nimic nădăjduind şi plata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi cu cei nemulţumitori şi cu cei răi�.
Iată pe cine fericeşte Domnul Hristos: „Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul! Fericiţi cei cu inima curată, că aceia vor vedea pe Dumnezeu! Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema! Şi aşa toate fericirile pe care le-a rostit în predica de pe munte.
Morala creştină trăieşte mai mult din fapte decât din vorbe. Ea garantează cele mai bune raporturi dintre oameni şi neamuri şi numai prin morala creştină se poate face viaţa fericită în cer şi pe pământ. Ea ne arată că virtuţile care ne asigură fericirea în cer, o garantează şi pe pământ. În schimb, imoralitatea sub orice formă este cea mai urâtă pată, cea mai mare ruşine pe obrazul şi sufletul unui om. Fără respectul moralei creştine legăturile dintre oameni sunt false, mincinoase şi aducătoare de mari dezastre sufleteşti şi trupeşti.
Oamenii imorali îşi îmbolnăvesc mintea şi ajung în spitalele de nebuni, în temniţe şi în morminte. Tot ce urmăreşte morala creştină este în interesul sănătăţii şi fericirii omului, a familiei şi a societăţii chiar aici pe pământ.
Oamenii imorali nu pot suferi adevărurile sfintei învăţături. Vai de familia unde unul din soţi duce o viaţă imorală. Copiii lor sunt în pericol sufletesc şi trupesc şi când ajung mari imită imoralitatea părinţilor, ba fac şi mai rău ca ei.
Să ne privim şi noi viaţa în oglinda moralei creştine şi să ne dă seama cât suntem de departe de virtuţile ei. Să ne întoarcem la Tatăl cu sinceritate, ca fiul cel vinovat, şi să iubim bunătatea, mila, dragostea, sfinţenia şi toate virtuţile, ca să fim şi noi fii buni ai Săi, căci astfel nu vom regreta niciodată, nici chiar în viaţa aceasta.
Fericirea cea adevărată este cea sufletească, lăuntrică. Oamenii caută o fericire pământească, ce pleacă din afară. Se trudesc oamenii să facă mai întâi bogăţii, să se umple de bani, de plăceri şi de mărire lumească. Fericirea după care umblă cei mai mulţi constă în dorinţa de a avea spor la averi, belşug şi sănătate. Sunt bune şi acestea şi au şi ele rostul lor, dar nu valorează nimic, n-au nici un preţ, dacă nu sunt puse toate în slujba mântuirii sufleteşti.
Lumea doreşte o fericire pământească, care n-are nimic cu mântuirea sufletului, ci dimpotrivă, e foarte primejdioasă. Câţi săraci nu s-au îmbogăţit şi au uitat cu totul de suflet! Când umblau cu pantalonii cârpiţi, cu opinci în picioare şi trăiau în modestie şi sărăcie, mergeau la biserică şi se rugau; erau blânzi, liniştiţi, ruşinoşi şi temători de Dumnezeu. Aşa îşi creşteau şi copiii, dar de îndată ce au dat de bani s-au pus pe chefuri şi petreceri, împodobindu-şi casele cu fel de fel de lucruri şi mobile costisitoare. Toate acestea i-au făcut să uite pe Bunul Dumnezeu şi s-au îndepărtat astfel de Biserică uitând că mai sunt creştini.
Câte femei tinere şi sărace nu au rămas văduve, iar necazul acesta le-au adus la Dumnezeu şi Biserică. Îmi aduc aminte de una, care după ce a îngrijit o doamnă bătrână i-a rămas o moştenire bogată şi casă mare, după ce bătrâna a murit. Femeia noastră în loc să-i mulţumească lui Dumnezeu, a aruncat cărţile de rugăciune, a părăsit Biserica şi s-a pus pe păcate, făcând din casa aceea o peşteră de tâlhari, unde se adunau toţi desfrânaţii, beţivii şi tutunarii.
Aşa şi-a petrecut câţiva ani înşelând şi alte suflete cu păcatele ei. Dar într-o zi se pomeneşte cu nişte junghiuri în piept, ajunge la spital şi acolo îi găsesc o boală canceroasă şi nu după multă vreme de chinuri îngrozitoare, se sfârşeşte chemând în ajutor mila lui Dumnezeu. Iată ce ticălos este omul; atunci când are de toate se depărtează de Dumnezeu şi se apucă de păcate, în loc să fie recunoscător şi să facă bine celor din jurul său.
Vedeţi ce bună este suferinţa. De aceea creştinii primari, când vedeau că trupul, lumea şi diavolul îi duc la păcate, cereau de la Dumnezeu boală şi suferinţă ca să se poată mântui. Femeia aceasta n-ar fi murit în aceste chinuri grozave, dacă şi-ar fi trăit viaţa ca la început, cu rugăciuni, în simplitate, curăţenie, credinţă şi sfinţenie. Poftele păcătoase, desfrânările, fumul de tutun şi băuturile i-au scurtat viaţa. Iată că lumea nu ne poate face fericiţi. Averile, banii, chefurile şi distracţiile nu pot mulţumi sufletul omului.
Sufletul îşi are nevoile sale; el doreşte şi însetează de Dumnezeu. El nu se satură cu lucruri pământeşti, căci nu este pământesc. El este veşnic, nemuritor şi dacă nu este ascultat se mâhneşte şi se tulbură şi de aceea omul devine nemulţumit. Fericirea adevărată o poate da numai Domnul Dumnezeu. Fericirea adevărată o vor avea numai oamenii care vor căuta să pună în practică cuvintele Mântuitorului din predica de pe munte: „Fericiţi, făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!�
Adevărata fericire o pot avea numai copiii lui Dumnezeu. Iisus Mântuitorul care ridică sarcina păcatelor de pe sufletele noastre, a adus în lume fericirea cea adevărată. Psalmistul David zicea: „Fericiţi sunt cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele!� (Psalmul 31). De aceea Domnul Hristos spunea ucenicilor Săi: „Fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud! Fericiţi cei ce au ochi şi urechi sufleteşti care aud tainele mântuirii sufletelor�.
Nu cei săraci sunt nefericiţi, nici cei bolnavi, batjocoriţi şi chinuiţi, nici cei neînvăţaţi, ci adevăraţii nefericiţi sunt cei ce au ochi şi nu văd, au urechi şi nu aud, căci nu văd starea grozavă şi nenorocită în care trăiesc. Fericirea pe care o dă lumea este nestatornică şi se poate schimba de seara până dimineaţa. În câte case nu este astăzi fericire, iar mâine plângere mare?!
Aşa era o profesoară tânără, renumită, care a trebuit să ţină o conferinţă împotriva misticismului, a credinţei în Dumnezeu, şi prin cuvinte a negat existenţa lui Dumnezeu, insultând maiestatea dumnezeiască. După terminarea conferinţei s-a dus acasă liniştită, s-a culcat fără nici o grijă, iar dimineaţa nu s-a mai sculat din pat căci i-a paralizat o parte a corpului, iar gura a rămas mută pentru totdeauna.
În scurt timp a murit chinuită de remuşcările conştiinţei şi de vedeniile înfiorătoare pe care le-a văzut înaintea sfârşitului ei.
Iată omul în goana de a-şi face fericită viaţa pe pământ, se ia la luptă cu Dumnezeu şi astfel ajunge într-o stare de plâns, în ghearele necuratului şi se pierde pe veci. Prin urmare fericirea pe care o dă lumea nu se potriveşte cu fericirea dumnezeiască. O, ce fericire dulce şi scumpă dă Mântuitorul, celor ce trăiesc viaţa după poruncile Evangheliei Lui! Lumea însă caută fericirea în afară de Mântuitorul, de aceea zicea Domnul: „Vai de voi, farisei şi cărturari făţarnici, vai de voi bogaţilor, pentru că v-aţi primit aici mângâierea!�
Ală treaptă spre desăvârşire de care ne vorbeşte Domnul în Evanghelia de astăzi, este iubirea vrăjmaşilor. „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri � zice El � binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, faceţi bine celor ce vă urăsc, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac strâmbătate, pentru cei ce vă ocărăsc şi vă năpăstuiesc. Că de iubiţi pe cei ce vă iubesc pe voi, ce dar este vouă, că şi păcătoşii iubesc pe cei ce iubesc pe dânşii! Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce dar este vouă, căci şi păgânii tot astfel fac! Şi de daţi împrumut la cei de la care nădăjduiţi a lua, ce dar este vouă, căci şi vameşii şi păcătoşii împrumută la fel! Fiţi milostivi, fiţi buni, fiţi desăvârşiţi precum desăvârşit este şi Tatăl vostru cel ceresc care face să răsară soarele peste cei buni şi peste cei răi; şi varsă ploaia Sa binecuvântată şi peste cei drepţi şi peste cei păcătoşi!�
Iată ce minunate cuvinte, iată ce frumoase porunci şi concepţii nemaiauzite de nici o minte omenească până la Domnul Hristos. Aceste cuvinte cuprind în ele taina imitării lui Dumnezeu Tatăl, iar această taină este calea spre desăvârşire, este iubirea omului de către om, iubirea prietenului şi duşmanului, iubirea celui necunoscut, a celui bun şi a celui rău, a celui drept şi a celui greşit.
Iată judecata lui Dumnezeu cea dreaptă şi morala creştină. Tocmai aceste porunci dumnezeieşti se pare a fi cel mai greu de realizat şi chiar imposibil de îndeplinit. Oamenii au mers înainte şi au avansat în multe treburi pământeşti, dar partea aceasta importantă a fost lăsată uitării. Am trecut şi trecem peste aceste învăţături care ne duc la desăvârşire şi care sunt cele mai importante pentru mântuirea noastră. Este adevărat că nu au ajuns pe culmea aceasta înaltă nici cei care frecventează mai des locaşul Domnului, care sunt înaintaţi în cunoştinţa de Dumnezeu şi care trebuie să fie pilde vii de imitat. Ce să mai vorbim despre ceilalţi care nu cunosc mai nimic despre mântuirea sufletului!
E greu de aceea să poată înţelege cineva, să iubească pe acela care-i face rău, pe cel ce te duşmăneşte, te pârăşte, te insultă, te fură, te minte şi caută în tot momentul chiar să-ţi ia viaţa. Greu lucru să-l iubeşti! Dar tocmai în aceasta constă fapta noastră, ca să avem ce ierta. Dacă nu ni s-a făcut rău, nu avem ce ierta. Mântuitorul ne spune chiar mai mult; nu numai să-i iertăm, ci chiar să-i iubim. Pentru că aceştia ne fac bine sufletesc, căci datorită necazurilor şi supărărilor pe care ni le pricinuiesc, primim noi răsplată de la Dumnezeu. Astfel, pentru ce să ne plătească Dumnezeu?!
De aceea ne zice Mântuitorul când vrăjmaşii noştri ne fac rău, noi să le răsplătim cu bine şi să-i iubim din toată inima, căci numai aşa vom dovedi că suntem fii ai Tatălui ceresc. Avem pildă pe Mântuitorul care a fost prigonit, ocărât şi batjocorit, dar El s-a rugat zicând: „Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac!� Aici este adâncul înţelepciunii lui Dumnezeu şi taina mântuirii. Cei ce vor să ajungă la desăvârşire să caute împlinirea acestor porunci, prin dragoste şi sfinţenie. Dar de fapt omul nu se gândeşte decât la el, nu se iubeşte decât pe sine.
Încet, încet, abia izbutesc unii să-şi iubească pentru un timp nevasta, copiii şi prietenii de plăceri lumeşti. Dar mulţi nu-şi mai iubesc nici părinţii, nici chiar fraţii între ei nu se mai iubesc, nu mai vorbim de rudeniile mai îndepărtate. De aceea Mântuitorul ne porunceşte să iubim pe vrăjmaşii noştri pentru a ne schimba din temelie, pentru a smulge din sufletul nostru buruiana iubirii de sine, pentru că din iubirea de sine pleacă toate nenorocirile şi relele. Iată de ce a pus Domnul Iisus Hristos în locul iubirii de sine, iubirea vrăjmaşilor, porunca cea potrivnică a firii. Grea treaptă de urcat este iubirea aceasta, dar numai prin ea se poate ajunge la desăvârşirea creştină.
Mai departe ne spune Evanghelia de astăzi să fim milostivi, precum şi Tatăl nostru este milostiv. În cultul divin, noi creştinii avem o mulţime de rugăciuni, mai lungi sau mai scurte prin care cerşim mila şi ajutorul lui Dumnezeu: Doamne miluieşte-ne! Doamne ai milă de noi! Dumnezeule milostiveşte-Te spre noi! Uşa milostivirii deschide-o nouă! Toate aceste rugăciuni sunt strigăte din inimă îndurerată. Este chemat în ajutor Dumnezeu pentru că El e Dumnezeul îndurării, îndelung răbdător, bun şi adevărat, Dumnezeu a toată mângâierea, care miluieşte pe toţi.
În marea Sa milostivire, Dumnezeu are milă de făpturile care suferă şi le miluieşte. Ajută săracii, ocroteşte nefericiţii şi mângâie pe toţi necăjiţii. Aşa trebuie să fim şi noi, fiii lui Dumnezeu, milostivi unii către alţii, chiar şi către vrăjmaşii noştri, dacă voim să ne răspundă la cererile noastre când cerem milă de la El.
Mila aceasta dumnezeiască, sau milostenia cum se numeşte trebuie să fie una din virtuţile creştinului adevărat, una din cele mai bogate fântâni din care izvorăsc apele fericirii. Milostenia trebuie neapărat să o aibă creştinul, pentru că faptele de binefacere sunt cele mai răsplătite. Dai bunuri pământeşti şi dobândeşti comori cereşti; faci bine trupului şi se răsplăteşte sufletul; ajuţi omul şi împrumuţi pe Dumnezeu. Nimeni n-a ajuns sărac făcând milostenii, ci dimpotrivă milostenia face din sărac om bogat şi bun. Virtutea milostenie se arată în faptele iubirii creştine.
În faptele milosteniei trupeşti şi a milosteniei sufleteşti se arată virtutea milosteniei. Faptele milosteniei trupeşti sunt: a sătura pe cel flămând, a adăpa pe cel însetat, a îmbrăca pe cel gol, a primi în casă pe cel străin, a căuta pe cel bolnav, a cerceta pe cei din temniţă, a îngropa pe cei morţi.
Faptele milosteniei sufleteşti sunt: a îndrepta pe cel ce greşeşte, a învăţa pe cel neştiutor, a sfătui pe cel ce stă la îndoială, a ne ruga lui Dumnezeu pentru aproapele (prieteni şi vrăjmaşi), a mângâia pe cel întristat, a răbda asupririle, a ierta pe cei ce ne-au greşit şi altele. După cum sufletul e mai mare decât trupul, tot aşa şi faptele milosteniei sufleteşti, faţă de cele trupeşti, sunt mai scumpe înaintea lui Dumnezeu şi agonisesc o mai mare comoară în cer.
Creştinul adevărat trebuie să fie capabil de a face milostenii, ca să poată fi găsit bun şi de jertfă. Fiecare e dator să fie darnic ca pământul care întoarce înmulţite seminţele primite. Fiecare să fie milostiv ca Dumnezeu care plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi; fiecare să fie un om bun care să iubească pe aproapele cu fapta şi cu adevărul, căci, Dumnezeu iubeşte pe cel ce dă de bună voie. Pentru cel ce nu face milă, judecata va fi fără milă. Se spune cu dreptate că mâna cea mai frumoasă este aceea care face milostenii şi nu trebuie să ştie stânga ce face dreapta, spune Domnul Hristos.
Când vorbim de fapta milosteniei, să nu înţelegem că numai decât trebuie să dăm bani la toţi cerşetorii care stau cu mâna întinsă şi mulţi caută să-şi facă rost astfel de băutură şi de tutun, ca să trăiască în lenevie şi chiar în păcate mari. Nu risipiţi şi nu încurajaţi astfel de oameni fără rânduială.
Vorbind astăzi despre milostenie, se înţelege că trebuie să avem milă sufletească şi trupească, dar acolo unde e lipsă şi trebuie căutaţi cei care au nevoie de cele trupeşti sau sufleteşti. Cea mai mare nevoie pe care o are lumea astăzi este hrana sufletească. Fiind aşa de mare fapta milosteniei, diavolul caută în fel şi chip să o împiedice şi iată cum: sunt unii care dau bani cu împrumut celor constrânşi de cine ştie ce necazuri, iar aceştia îi cer la restituire o sumă în plus � dobânda. Mare nenorocire îşi bagă în casă acel om care împrumută bani cu dobândă.
Vedeţi că spune Domnul Hristos în Evanghelia de astăzi ca să împrumutăm fără să nădăjduim a lua ceva. Altfel care mai este fapta noastră bună? Am stors pe un nenorocit de ultimul bănuţ ca să adăugăm la ai noştri. Iată ce păcat mare este acesta de a profita de pe urma săracului. Păcatul acesta al luării de dobândă, sau de mită pentru o faptă oarecare este foarte mare şi vai de sufletul acela care-l săvârşeşte. Unde este mila aici? Vede cineva vreo milă în această faptă?
În aceste cazuri nu se văd decât profituri ale acestor nelegiuiţi; păcate îngrămădite, strigătoare la cer care se întorc asupra lor şi atunci când le primesc ţipă în gura mare: „Ce voi fi făcut eu Doamne, ce voi fi greşit?�
Alţii au obicei să-şi facă o mulţime de fini, cununând şi botezând, dar cu nădejdea profitului de pe urma acestor fapte. De aceea auzim multe cazuri de certuri mari între naşi şi fini, bătăi, judecăţi, se blesteamă unii pe alţii, îşi blesteamă cununiile, lumânările de la cununie şi iată aşa face diavolul din toate acestea o mare bucurie pentru iad.
Unii caută să-şi găsească naşi bogaţi, desigur tot cu scopul de-a avea profituri. Bine ar fi dacă naşii aceştia ar fi bogaţi sufleteşte, fiindcă de datorie, naşii ţin loc de al treilea rând de părinţi sufleteşti. După legea noastră creştinească ei trebuie să fie foarte credincioşi, plini de fapte bune şi de viaţă curată ca să fie în stare să povăţuiască pe finii lor. Dar ce auzim noi astăzi? Fel de fel de cazuri grele când unii naşi nici nu cred în Dumnezeu, nu le trebuie biserică, nu sunt nici ei cununaţi, râd de cele sfinte şi batjocoresc preoţii. Fac totul numai de formă pentru a profita de nişte bucurii trecătoare, neştiind că nu foloseşte nimănui nimic, căci profitul cel mai mare îl are diavolul care râde de ei şi de credinţa noastră.
Nimeni să nu îndrăznească să-şi caute naşi care nu sunt cununaţi, că aceia se numesc desfrânaţi.
Mulţi naşi şi-au lepădat finii pentru că nu se mai duc cu ei la stricăciuni, păcate şi fărădelegi.
O faptă de milă sufletească o facem şi atunci când mergem să conducem un mort la groapă. Ne folosim de această faptă, căci vedem ce este viaţa noastră. Acolo lângă coşciug, lângă groapă, vedem că suntem trecători şi primim dar de la Dumnezeu, căci am condus un frate de-al nostru dimpreună cu îngerul lui păzitor şi cu cetele cele nevăzute, care vin la înmormântarea celui credincios. Vărsăm lacrimi din ochii noştri, ne spălăm de păcatele noastre şi într-adevăr ne folosim.
Aceasta numai atunci când conducem un creştin care a avut grijă de el în viaţă şi şi-a făcut o pregătire sufletească. Cu nici un chip nu avem noi creştinii voie să luăm parte la înmormântarea sinucigaşilor şi nici să mâncăm din pomana acestora. Cei care merg la astfel de înmormântări se însoţesc cu demonii iadului care conduc prin văzduh la groapă trupul sinucigaşului şi presară deasupra cenuşa iadului. Să fim atenţi, că multe sunt pe care trebuie să le ştim!
Să avem grijă să potrivim milostenia noastră acolo unde este nevoie. Să facem această milă aşa cum se cuvine şi dă-i omului ce are el nevoie, nu ceea ce vrei tu şi când vrei. Arunci la repezeală doi, trei lei la un cerşetor pe stradă şi crezi că ai scăpat.
Caută văduva care nu are pensie, care trăieşte în sărăcie; caută casa unde sunt bolnavi; vezi un bătrân neputincios în tramvai sau maşină şi dă-i locul tău, căci şi aceasta e tot milă vezi o bătrână care se luptă cu o greutate, ajută-i să o ducă. Cercetează şi vezi de ce are trebuinţă săracul şi necăjitul, iar dacă îl linişteşti în necazul lui şi dacă el a simţit cu adevărat mila ta, creştine, să nu te lauzi, să taci şi să nu ştie nimeni, să nu ştie stânga ce a făcut dreapta, cum a zis Domnul Hristos.
Milostenia s-o facem acum cât suntem în viaţă să nu aşteptăm ceasul morţii, căci atunci le laşi pe toate şi nu mai poţi lua cu tine nimic, iar copiii şi rudeniile te vor uita cu totul. Rudele şi copiii vor veni să-ţi fure ce a rămas, iar moştenitorii nu-ţi vor împlini dorinţele tale şi nici nu se vor mai îngriji de sufletul tău. Câţi bogaţi au murit fără să facă fapte de milostenie cu mâna lor, nădăjduind că le vor face copiii şi neamurile! Acum sărmanii de ei sunt în focul iadului cu demonii şi cu toţi cei nemilostivi.
Pe aceştia, dacă ar fi cu putinţă, aş vrea să-i întreb şi eu o vorbă: „Voi, bogaţi nenorociţi care ardeţi în foc, ia spuneţi, dacă Dumnezeu v-ar învia din nou pentru un ceas şi să veniţi pe pământ în casele şi averile voastre, ce aţi face voi în acel ceas?� Eu cred că în ceasul acela n-aţi şti cum să mânuiţi mai repede cu mâinile voastre averile şi banii şi să împărţiţi pe la săraci, lipsiţi şi necăjiţi, să plătiţi sărindare pe la toate mănăstirile îndoit şi întreit numai ca să îmblânziţi dreptatea şi mila lui Dumnezeu şi ca să scăpaţi de veşnicele chinuri.
Dar e prea târziu acum, de aceea trebuie să ne facem noi tot ceea ce se poate acum şi să nu aşteptăm să ne facă alţii ca să ne scoată din iad. De ce să ajungem în iad şi să nu ne facem cu mâna noastră pregătirea de pe acum? E şi timpul cel mai potrivit s-o facem, căci, s-ar putea ca nouă să nu aibă cine să ne mai facă nici o groapă, nu mai vorbim de pomeni şi de alte fapte. Deci, împreună cu credinţa să facem fapte bune fraţi creştini! Să trăim o viaţă de sfinţenie, ca să împlinim voia lui Dumnezeu, aşa cum ne-a spus Sfânta Evanghelie de astăzi.

Rugăciune
Dumnezeule cel milostiv, Părintele îndurărilor şi Doamne al milei, nu suntem vrednici să ne numim fiii Tăi, căci n-am făcut voia Ta. Faptele noastre sunt rele; noi nu iubim pe vrăjmaşii noştri, noi nu facem binele cum trebuie făcut şi nu avem milă adevărată ca să semănăm şi noi cu Tine.
Ajută-ne cu Harul Tău ca să trăim o viaţă morală, plină de sfinţenie, prin care să ajungem la Tine, să Te slăvim acolo în vecii vecilor. Amin.

Predica la duminica XVIX dupa Rusalii

Duminica a 19 a dupa Rusalii (Predica de pe munte-iubirea vrajmasilor); Sf. Sfintit Mc. Grigorie Luminatorul, Episcopul Armeniei; Sf. Mc. Ripsimia si Gaiani

Luminatorul Armeniei celei mari, Sfantul Grigorie, s-a nascut din parinti intunecati cu necredinta, dar luminati cu bunul neam si cu dregatoria. Tatal lui era un anume Anak, unul din cei mai mari boieri din pamantul Persiei, de neam Partean, din semintie impa-rateasca, rudenie a lui Artaban, imparatul persilor, si a lui Cursar, fratele imparatului Armeniei. Acela mai de pe urma era strain in Armenia, deoarece imparatia persilor venind sub stapanirea partilor, si Artaban fiind part si imparatind intr-insa, le era greu persilor ca sunt stapaniti de cei din alt pamant.

Era la persi un boier mai de capetenie, anume Artasir. Acela, sfatuindu-se cu prietenii sai cei de un gand, au ridicat razboi im-potriva imparatului lor Artaban si l-au ucis pe el si a luat scaunul imparatiei persane. Iar lui Cursar, imparatul Armeniei, ii era foarte jale auzind de uciderea fratelui sau Artaban. Adunand toata puterea Armeniei s-a sculat asupra Persilor, facand razbunare pentru varsarea sangelui fratelui sau. Si fu batuta Persia de cei din Armenia zece ani si au luat multa vatamare de la dansii. Drept aceea, Artasir, fiind in mare mahnire si in nepricepere, s-a sfatuit cu boierii sai cu ce chip ar putea sa infranga pe vrajmasii cei ce nava-leau. Deci a fagaduit ca de ar ucide cineva pe Cursar, imparatul Armeniei, il va face pe acela al doilea imparat pe scaunul stapanirii Persiei. La sfatul acela era si Anac, tatal lui Grigorie. El a fagaduit ca fara razboi sa biruiasca pe Cursar, ucigandu-l pe el cu un viclean mestesug. Iar Artasir i-a zis lui: „De vei face aceasta, voi pune coroana pe capul tau si vei imparati cu mine. Iar imparatia partenilor va fi a ta si a semintiei tale”. Sfatuindu-se asa si intarind cuvantul, s-a dus.

Anac a luat pe fratele sau spre ajutor la lucrul hotarat si sculandu-se cu toata casa, cu femeile si cu toate averile din Persia, ca si cum ar fi fost izgoniti si ca si cum ar fugi din mainile lui Artasir, a mers in Armenia, la rudenia sa, imparatul Armeniei. Iar acela i-a primit pe ei cu dragoste si dandu-le locuinta in pamantul sau, i-a facut pe ei sfetnicii lui. Mai ales lui Anac ii incredintase toate tainele sale. L-a facut pe el cel mai dintai sezator in singlitul sau. Se furisase Anac cu inselaciune in inima imparatului, iar in inima sa gandea cum ar ucide pe imparatul si cauta, pentru aceea, vreme potrivita.

Fiind odata imparatul la muntele Araratului, au dorit Anac si fratele sau sa vorbeasca cu imparatul la un loc osebit: „Avem – zi-cea – sa-ti spunem un cuvant tainic, de buna trebuinta si de folos”. Si intrand singuri la imparatul, il lovira cu sabiile si ranindu-l de moarte au iesit, au incalecat pe caii lor si au fugit, vrand sa ajunga in Persia. Dupa putin timp, intrand postelnicii in camara imparatului, au aflat pe imparatul zacand la pamant in sange inca viu si s-au inspaimantat de frica.

Afland ceea ce se facuse, au spus indata tuturor voievozilor si boierilor si au pornit in urma ucigasilor pe care ajungandu-i la un riu, i-au ucis si i-au inecat in apa. Iar imparatul ranit, Cursar, cand si-a dat cea din urma suflare, a lasat cu limba de moarte ca sa ucida toata casa lui Anac si a fratelui sau si pe femeile lor si pe fii. Si asa a trebuit sa se faca de catre urmasi.

Oarecare din rudeniile lui Anac, cele ce se aflau in Armenia cand se ucideau cei din casa lui Anac, au luat doi prunci, fii ai lui Anac, fiind in scutece: pe sfantul acesta, Grigorie, si pe alt frate al lui si, ascunzandu-i, i-a crescut. Atunci s-a facut tulburare mare in Armenia. Instiintand-se de acest lucru Artasir, imparatul Persiei, a mers cu puterea sa asupra Armeniei si biruind-o, a luat imparatia Armeniei si a supus-o stapanirii sale. Deci, a ramas dupa imparatul Cursar, asemenea, un prunc mic, anume Tiridat, pe care Artasir, crutandu-l, l-a trimis in surghiunie in partile Romei unde, venind in varsta, se afla in randuiala ostaseasca si avea putere trupeasca mare. Pruncii lui Anac, cei paziti de ucidere, unul a fost luat in Persia, iar altul, ce se numea Grigorie, de care ne este noua acum vorba, a fost trimis in stapanirea Romei, in care, crescand, a fost trimis in Cesareea Kapadochiei si a invatat credinta in Domnul nostru Iisus Hristos, facandu-se sluga buna si credincioasa Domnului. Apoi s-a insotit acolo cu femeie, dupa lege, si a nascut doi fii, pe Ortan si Arostan, pe care i-a dat de mici la slujba Domnului.

Drept aceea, Ortan venind in varsta, s-a invrednicit la treapta preoteasca. Iar Arostan a fost vietuitor in pustie. Dupa nasterea acestor doi fii placuti lui Dumnezeu, sotia lui Grigorie degraba trecand din lumea aceasta, a inceput fericitul mai in voie a sluji lui Dumnezeu, umbland in toate poruncile si indreptarile Domnului fara prihana.

In acea vreme, Tiridat, slujind in oastea Romanilor, ca unul care era de semintie imparateasca, a fost cinstit cu o inalta dregatorie. Auzind Sfantul Grigorie, a mers la dansul, nu ca nu ar fi stiut ca Anac, tatal lui, a ucis pe Cursar, tatal lui Tiridat, insa taina aceea pazind-o. A inceput a sluji lui Tiridat cu credinta, pentru pacatul tatalui sau, cu slujba sa credincioasa masurand si rasplatind fiului lui Cursar. Si iubea Tiridat pe Grigorie, vazand ca-i slujea cu toata osardia. Insa, stiindu-l ca este crestin, se mahnea asupra lui si il defaima. Iar acesta, nebagand in seama nedreapta manie a stapanului sau, isi pazea credinta cea fara de prihana in Hristos Domnul.

In zilele acelea a fost navalirea gotilor asupra provinciilor Romane, si cel ce imparatea atunci in Roma trebuia sa iasa la razboi impotriva gotilor. Dar cand erau romanii aproape de goti si stau taberile fata in fata la razboi, voievodul gotilor invita pe im-paratul Romei ca singuri, deosebi sa se bata. Iar imparatul Romei, temandu-se sa iasa singur, cauta pe unul in locul sau, care s-ar putea bate cu voievodul gotilor. Si a aflat pe Tiridat, ostasul viteaz pe care l-a facut in locul sau imparat si, imbracandu-l in armele imparatesti, l-a pus impotriva voievodului gotilor pe care, cand s-a lovit Tiridat la razboi, fara de sabie l-a biruit pe voievodul gotilor, l-a prins viu si l-a dus la imparatul Romei. Toata oastea gotilor a biruit-o atunci. Pentru aceasta imparatul Romei l-a ridicat pe Tiridat la scaunul tatalui lui, si l-a pus rege in Armenia (287-330) si i-a facut lui pace cu persii. Atunci fericitul Grigorie a mers cu dansul in Armenia ca o sluga credincioasa.

Cand regele Tiridat aducea jertfe idolilor, mai ales zeitei Artemida, spre care avea mai multa osardie, mult si adeseori ruga pe Grigorie ca sa jertfeasca idolilor cu dansul impreuna. Iar Grigorie nu voia, ci marturisea pe Hristos, ca nu este Dumnezeu afara de el, nici in cer, nici pe pamant.

Auzind aceste cuvinte, Tiridat a poruncit ca sa-l chinuie tare pe sfantul Grigorie. Mai intai i-a bagat in gura un lemn intre falci, deschizandu-i cu sila gura foarte mult, incat nu putea sa o mai inchida si sa graiasca ceva, si apoi un bolovan mare de sare – in Armenia acel fel de bolovani se sapa din pamant, si l-a legat apoi de grumaji, si cu picioarele in sus l-a spanzurat. Asa a rabdat sfantul sapte zile spanzurat, iar in a opta zi, spanzurat fiind, l-a batut dea-supra cu bete fara de crutare si a facut fum din gunoaie dedesubt si l-a chinuit cu acel fum cu capul in jos, spanzurat, alte sapte zile. Iar el, spanzurat fiind, slavea numele lui Iisus Hristos si pe cat ii era lui cu putinta – scos acum fiind lemnul din gura – invata pe norodul cel ce sta de fata si privea la chinuirea lui ca sa creada intr-unul, adevaratul Dumnezeu. Apoi, fiindca s-a aflat nemiscat in credinta si viteaz in rabdare, i-au strans picioarele intre scanduri si le-au legat tare cu funii si batandu-i in calciie si in glesne piroane de fier, i-a poruncit sa umble. Iar el, umbland, canta: „Pentru cuvintele buzelor tale eu am pasit pe cai silnice”. Si iarasi: „Mergand, mergea si plan-gea, aruncand semintele sale si, venind, vor veni cu bucurie, luandu-si manunchele sale”.

Prigonitorul a poruncit sa-i zgirie cu niste unelte si sa-i scrije-leasca capul, in nari pucioasa si sare cu otet sa-i toarne si capul intr-un sac plin de funingine si cenusa sa-i lege; si asa a petrecut sfantul sase zile. Si iar, legandu-l de picioare, l-a spanzurat cu capul in jos, si multime de apa au turnat cu sila in pantecele lui, muncind si batjocorind pe sfant, pentru ca nu era nici o rusine in ochii aceia care erau plini de toate necuratiile cele fara de rusine. Dupa chinul acela il amagea pe patimitorul cu cuvinte viclene imparatesti spre inchinarea la idoli, dar neplecandu-se la amagire, iar l-au spanzurat prigonitorii, si cu unghii de fier i-au strujit coastele. Si arzandu-i tot trupul cu unghiile cele de fier, l-au tarat pe pamant, gol, peste piroane de fier ascutite. Dupa ce toate le-a rabdat mucenicul, il aruncara in temnita si acolo s-a facut sanatos cu puterea lui Hristos.

A doua zi, scotandu-l din temnita, a stat cu fata vesela ina-intea imparatului, neavand nici o rana. Vazand imparatul s-a mirat; insa tot mai nadajduia ca Grigorie va implini voia lui si a vorbit catre dansul cu pace, tragandu-l la paganismul sau. Dar dupa ce nu s-a supus Sfantul Grigorie cuvintelor imparatesti amagitoare, atunci a poruncit ca sa-i incalte picioarele cu niste incaltaminte de fier si, ferecandu-l in obezi, sa-l pazeasca pana a treia zi; iar dupa acele trei zile, l-a chemat si i-a zis: „In zadar nadajduiesti in Dumnezeul tau, ca n-ai nici un ajutor de la Dansul”. Grigorie a zis: „Nebunule imparate! Tu singur iti gatesti tie chin, iar eu, nadajduind spre Dumnezeul meu, nu voi slabi si nu voi cruta trupul meu pentru Dansul; ca pe cat omul cel din afara se strica, cu atat mai mult cel dinauntru se innoieste”.

Dupa aceasta a poruncit sa se topeasca o caldare de plumb si sa toarne plumb de acela peste tot trupul sfantului, iar el rabdand, marturisea pe Hristos neincetat.

Deci, gandind inca Tiridat in ce fel pe cea neschimbata inima a lui Grigorie sa schimbe, cineva dintre cei ce stau de fata i-a zis: „Sa nu omori, imparate, pe acest om, pe fiul lui Anak, care pe tatal tau l-a ucis, si imparatia Armeniei a dat-o persilor in robie”. Au-zind aceasta imparatul s-a umplut de rivna mare pentru sangele tatalui sau si a poruncit ca, legand mainile si picioarele lui Grigorie, sa-l arunce intr-o groapa adanca, in cetatea Artaxat. Iar goapa aceea era plina de noroi, de serpi, de scorpii, de toate jivinile cele ve-ninoase si de viermi. In acea groapa aruncara pe sfantul Grigorie si patrusprezece ani a petrecut intr-insa nevatamat de acele jivine taratoare.

O vaduva oarecare, cu purtarea de grija a lui Dumnezeu, ii arunca lui in fiecare zi cate o particica de paine, cu care a ramas in viata.

Socotind Tiridat ca a pierit Grigorie, a incetat a mai gandi la dansul. Dupa aceasta s-a batut cu persii, si a cuprins pamantul lor pana la Siria, si s-a intors cu mare biruinta si triumf.

In vremurile acelea, Diocletian (284-305), imparatul Romei, a trimis in toata stapanirea sa ca sa-i gaseasca lui o fecioara mai frumoasa decat toate, pe care sa o ia spre insotire. Si cautand, trimisii aflara o fecioara crestina, anume Ripsimia, care intr-o mi-nastire de fecioare, sub grija egumenei Gaiana, petrecea in post si in rugaciuni logodindu-si fecioria sa lui Hristos. Scriind trimisii des-crierea fetei fecioarei aceleia, au trimis-o la imparat. Pe care va-zand-o imparatul a iubit frumusetea Ripsimiei foarte mult, s-a aprins spre dansa si a trimis la Ripsimia cu pace, dorind sa-i fie lui femeie. Iar ea, in inima sa, a zis catre Hristos: „Nu ma voi departa de la tine, mirele meu Hristos, si fecioria mea cea afierosita Tie, nu o voi face de hula”. Si asa, facand in taina sfat cu surorile si cu stareta sa, Gaiana, adunandu-se toate cu dansa, au fugit si s-au dus in Armenia cu mare si nemaipovestita nevoie, pe care au rabdat-o in cale, suferind foame si osteneala fara de numar. S-au salasluit inaintea cetatii Ararat, una dintre cele mai puternice, se duceau in cetate si lucrand la oameni, aduceau pentru plata hrana lor si celorlalte. Si erau cu toate la numar treizeci si sapte, care au vrut a patimi toate acolo a rabda nevoia si necazul. Instiintandu-se Dio-cletian ca Ripsimia a fugit in Armenia cu alte surori, a trimis scrisoare la Tiridat, imparatul Armeniei, cu care era in mare dra-goste, instiintandu-l pe el si spunandu-i ca: „Pe Ripsimia, pe care am vrut s-o iau mie femeie, au amagit-o unii din crestini, si si-au ales ca sa se rataceasca, cu rusine, prin tari straine decat sa-mi fie mie sotie. Ci, afland-o pe ea, sau sa o trimiti la noi, sau, de vei vrea, tu sa o ai pe ea de sotie”.

Iar Tiridat indata a poruncit s-o caute pretutindeni si, instiin-tandu-se unde se afla, a poruncit sa puna straje imprejur, ca sa nu scape. Apoi, afland de la cei ce o vazusera pe Ripsimia ca este prea minunata la frumusete, s-a aprins si a trimis la dansa toate po-doabele cele vrednice de cinstea imparateasca, ca intr-insele ga-tindu-se, sa fie adusa la dansul. Iar ea, dupa invatatura staretei Gaiana, – care o crescuse pe ea din tinerete, – a lepadat toate po-doabele acelea si n-a vrut sa mearga la imparatul. Apoi a grait si Gaiana catre trimisi: „Iata, toate fecioarele acestea sunt logodite Imparatului Ceresc si nu este cu putinta ca vreuna dintr-insele sa se amestece cu nunta cea pamanteasca”. Si s-a facut din senin un tunet infricosat si un glas din cer s-a auzit zicand catre fecioare: „Indrazniti si nu va temeti, caci cu voi sunt”. Iar ostasii cei trimisi atat de tare s-au infricosat de glasul tunetului aceluia, incat au cazut la pamant. Iar unii din cei cazuti de pe cai au murit, calcati fiind de picioarele cailor. Deci, s-au intors trimisii infricosati cu mare spai-ma si spusera imparatului cele ce se facuse; iar el, umplandu-se de manie, a trimis pe unul din mai mari cu mai multa oaste ca pe toate fecioarele sa le taie cu sabia si numai pe Ripsimia s-o aduca la dansul cu de-a sila. Drept aceea, navalind asupra lor ostasii cu sabiile scoase, a zis Ripsimia catre cel mai mare: „Sa nu pierdeti pe aceste fecioare, dar pe mine duceti-ma la imparatul vostru!” Si luand-o pe ea, o dusera, nefacand rau celorlalte fecioare, care dupa plecarea lor s-au ascuns. Iar Ripsimia mergand, chema spre ajutor pe Hristos, Mirele sau, si striga catre Dansul: „Izbaveste de sabie sufletul meu si din mana ciinelui pe cea una nascuta a mea”. Apoi, ducand-o in camera imparateasca, si-a ridicat in sus ochii sai cei trupesti si sufletesti, si cu tarie se ruga lui Dumnezeu cu lacrimi, ca sa o pazeasca nevatamata cu mana sa cea atotputernica, si isi adu-cea aminte de ajutorul Lui cel minunat si milostiv, pe care de de-mult l-a aratat popoarelor celor ce erau in primejdii, cum pe Israel din mainile lui faraon si de la inecare l-a mantuit, pe Iona in pante-cele chitului intreg l-a pazit, pe cei trei tineri in cuptor i-a ferit, nevatamati de foc, precum pe fericita Suzana a izbavit-o de depra-vatii batrani, asa si pentru sine se ruga ca sa fie mantuita din silirea lui Tiridat.

A intrat la dansa imparatul si vazandu-i neobisnuita ei frumu-sete, s-a mirat si s-a aprins foarte spre dansa. Apoi, pornindu-se de vicleanul duh si de pofta trupeasca, s-a apropiat de dansa, cuprin-zand-o si vrand s-o sarute si sa-i faca sila. Iar ea, intarindu-se cu puterea lui Hristos, s-a impotrivit lui tare, si luptandu-se mult cu dansa imparatul, n-a putut sa-i faca ei niciun rau, pentru ca era mai tare in Dumnezeu atunci sfanta fecioara decat Tiridat cel vestit si tare ostas. Si cel ce oarecand pe voievodul gotilor l-a biruit fara de sabie si pe persi i-a batut, n-a putut acum pe o singura fecioara a lui Hristos sa o intreaca in putere, pentru ca de sus i se dadea ei tarie, precum oarecand celei intai mucenite, Tecla.

Deci, nesporind imparatul nimic, a iesit din camara si a poruncit sa trimita dupa Gaiana, stiind ca aceea era invatatoarea ei, pe care afland-o degraba, au adus-o. Si o ruga pe ea imparatul sa indemne pe Ripsimia sa-i implineasca voia. Gaiana venind, graia cu dansa in limba latina, ca armenii cei ce erau de fata sa nu inteleaga cuvintele lor, si o povatuia nu la cele ce erau pe pofta imparatului, ci cele ce erau de folos feciorelnicei curatii. Pentru ca invata pe Ripsimia cu hotarare si o indemna ca sa pazeasca pana in sfarsit curatia ei cea logodita lui Hristos si sa-si aduca aminte de dragostea Mirelui sau si de cununa cea gatita fecioriei ei si sa se teama de infricosata judecata si de gheena care va inghiti pe cei ce nu-si pazesc fagaduinta, zicand: „Mai bine este tie, fecioara a lui Hristos, ca aici sa mori vremelnic, decat acolo in veci. Au nu stii ce graieste in Evanghelie Cel prea frumos, Mirele tau, Iisus Hristos? Nu va temeti – zice – de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot sa-l ucida! Deci, sa nu poftesti pacatul niciodata, macar de te-ar si ucide necuratul imparat; apoi mai buna va fi lauda fecioriei tale inaintea Celui curat si nestricacios, Mirelui tau Cel Ceresc”.

Iar unii din cei ce erau de fata stiind limba latina, au inteles ce graia Gaiana catre Ripsimia si au spus la ceilalti slujitori; iar a-ceia, auzind acestea, loveau peste gura cu pietre pe Gaiana si i-au sfaramat dintii poruncindu-i sa graiasca ceea ce imparatul porun-ceste. Apoi, fiindca nu inceta Gaiana a invata pe Ripsimia frica Domnului, au departat-o pe ea de acolo. Iar imparatul, ostenindu-se mult cu Ripsimia si vazand ca nu sporeste nimic, a inceput ca un indracit a se lovi pe sine si a se tavali pe pamant. Si in acea vreme noaptea iata sosind, s-a sculat Ripsimia si, scapand, a fugit din ceta-te, nevazand-o nimeni. Apoi, afland pe surorile sale, le-a spus lor de biruinta ei asupra vrajmasilor, ca neatinsa a ramas. Deci, toate au laudat si au multumit lui Dumnezeu, Celui ce n-a dat spre rusinare pe mireasa Sa. Si toata noaptea aceea au cantat rugandu-se lui Hristos, Mirele lor. A doua zi iar necuratii au prins pe Ripsimia si au ucis-o cu amara moarte. Mai intai de toate ii taiara limba, apoi, dezbracand-o si la patru stilpi mainile si picioarele intinzandu-i, au legat-o si cu lumanari au ars-o. Dupa aceasta pantecele ei cu pietre ascutite l-au rupt, incat toate cele dinlauntrul ei s-au varsat. La sfar-sit i-au scos ochii si pe toata au taiat-o in bucati si asa s-a dus la Hristos, Mirele ei cel dulce, prin amara moarte.

Deci, au prins si pe celelalte fecioare, surori si impreuna pustnice ale ei, treizeci si trei, si cu sabie le-au ucis, iar trupurile lor le aruncara spre mancare fiarelor. Iar pe Gaiana ceea ce era sta-reta, cu moarte mai amara au omorat-o, cu alte doua fecioare care erau cu dansa: mai intai, gaurindu-le picioarele, le-au spanzurat cu capul in jos si de vii le-au jupuit pielea, apoi taindu-le grumajii lor dinapoi, limbile lor le-au tras si le-au taiat, dupa aceea pantecele cu pietre ascutite taindu-le, a tras afara cele dinlauntru ale lor, la sfarsit le-au taiat capetele si asa au trecut la logodnicul lor, Hristos.

Tiridat, ca un fara de minte fiind, abia a sasea zi dupa moartea acelor fecioare si-a venit in sine si s-a dus la vanat. Iar prin randuiala lui Dumnezeu cea de mirare si minunata, in acea cale a venit asupra lui o asemenea mustrare incat a prefacut nu numai mintea, ci si asemanarea cea omeneasca in schimonosire si s-a schimbat in asemanare porceasca, asa ca dupa tot chipul s-a facut intocmai ca un vier. Cine a auzit de Nabuchodonosor, care din om si-a schimbat forma in dobitoc, sa-si zugraveasca inaintea ochilor tot asa si pe Tiridat, ca in loc de om vier il vedea. Si nu numai imparatul singur, ci si altii, toti voievozii si ostasii, toata casa lui, care se invoisera la moartea fecioarelor, erau indraciti si fugeau prin dumbravi si pe cimpii, rupandu-si hainele de pe ei si mancandu-si chiar carnea lor. Asa ii certa pe ei mania lui Dumnezeu pen-tru sangele nevinovat varsat. Si nu aveau ei nici un ajutor de la nimeni, pentru ca cine putea sa povesteasca aceasta cumplita manie a lui Dumnezeu?

Insa Dumnezeu, milostiv fiind, „Care nu pana in sfarsit se iuteste, nici in veac se manie, si de multe ori pedepseste spre folos”, ca rautatile omenesti sa le intoarca spre mai bine, plecandu-Se prin obisnuita indurarea Sa, i-a miluit pe ei asa: surorii impa-ratului, Cusaroductei, i s-a aratat in vis un barbat infricosat, in slava mare, si i-a zis: „De nu va fi scos Grigorie din groapa, Tiridat nu se va tamadui”. Deci, desteptandu-se din somn Cusaroducta, a spus la oameni vedenia sa. La toti era de necrezut lucrul acesta, pentru ca cine se astepta ca Grigorie, dupa patrusprezece ani, sa fie viu, cel ce a petrecut intre tot felul de jivini si pierdut in noroi. Cu toate acestea au mers la groapa si au strigat: „Oare esti viu Gri-gorie?” Si a raspuns din groapa Grigorie: „Sunt viu, cu darul Dumnezeului meu!” Si-l scoasera de acolo vested cu unghiile si cu parul crescut mare, uscat si negru de tina si de nevoile cele mari. L-au spalat si, in haine noi imbracandu-l si intarindu-l cu hrana, l-au dus la imparatul cel ce era in chip de vier. Si iesira la sfantul Grigorie toti cu cinste mare inchinandu-se si cazand la picioarele lui si rugandu-se ca el sa roage pe Dumnezeul sau si sa ceara tamaduire imparatului, voievozilor si ostasilor lui. Iar Fericitul Grigorie mai intai i-a intrebat despre trupurile cele ucise ale sfintelor fecioare, de vreme ce de noua zile zaceau neingropate. Si adunand trupurile lor cele aruncate pe cimp, plangea de tirania cea fara de omenie a necuratilor prigonitori. Si a ingropat sfintele trupuri cu cinste. Dupa aceasta, a inceput a-i invata pe ei ca sa se intoarca de la idoli si sa creada in unul Dumnezeu si in Iisus Hristos fiul Lui, si asa sa nadajduiasca spre mangaierea si darul Lui. Si le spunea lor ca pen-tru aceasta Domnul Dumnezeu l-a pazit pe el viu in groapa, in care ingerul lui Dumnezeu adeseori il cerceta, ca pe ei sa-i aduca la lumina bunei credinte din intunericul inchinarii de idoli. Invatandu-i pe ei sa sporeasca in Hristos, le punea lor pocainta. Si vazandu-le smerenia, le-a poruncit sa zideasca o biserica mare, pe care de-graba au zidit-o si a adus intr-insa Grigorie, cu mare cinste, trupurile fericitelor mucenite si punand o cruce in biserica, a poruncit oamenilor ca sa se adune acolo si sa se roage. Dupa aceea l-au dus pe Tiridat imparatul la trupurile sfintelor fecioare pe care el le ucisese, ca sa se roage lor si sa le milostiveasca, ca ele sa se roage pentru dansul Domnului Iisus Hristos.

Dupa ce a facut aceasta imparatul, mai intai din voievozii si ostasii cei indraciti li s-au redat chipul cel omenesc si au iesit duhurile cele viclene si toti s-au tamaduit; si multime de alti bolnavi se tamaduiau de catre Sfantul Grigorie, cu numele Domnului nostru Iisus Hristos.
Apoi, degraba, toata Armenia s-a intors la credinta in Hristos si poporul a sfaramat capistile idolesti, si a zidit biserici lui Dumnezeu. Iar imparatul isi marturisea inaintea tuturor pacatele si iuti-mea sa si propovaduia certarea si darul lui Dumnezeu cel aratat spre sine. S-a facut povata spre tot lucrul bun si a trimis in Ceza-reea Capadociei pe Sfantul Grigorie la Leontie, arhiepiscopul, ca sa-l sfinteasca pe el episcop al lor. Sfintit fiind Grigorie, cand s-a intors de acolo, a luat cu sine multime de preoti pe care ii cunos-tea ca sunt vrednici, si i-a botezat pe imparat, pe voievozi, pe ostasii lui si celalalt popor, incepand de la curtea imparateasca, pana la cel mai din urma satean. A adus multime nenumarata de popor la marturisirea adevaratului Dumnezeu, zidind biserici lui Dumnezeu si intru dansele savarsind jertfa cea fara de sange. A sfintit prezbiteri, a pus scoli si dascali si a randuit toate cele spre fapta buna, spre trebuinta bisericii si spre slujba lui Dumnezeu cuviincioase, umbland din cetate in cetate.

Imparatul a daruit indestulata avere bisericilor lui Dumnezeu, incat nu numai pe cei din Armenia, ci si pe cei din celelalte tari i-a adus Sfantul Grigorie la Hristos: persii, asirienii, midenii. A zidit multime de manastiri, in care bine inflorea desavarsirea evan-gheliceasca.

Randuindu-le Sfantul Grigorie pe toate asa bine, s-a dus in pustie, unde si-a sfarsit si viata sa cea vremelnica dupa dumnezeiasca placere.

Imparatul Tiridat vietuia in mari fapte bune si in infranare atata de mare incat era asemenea calugarilor. Iar in locul Sfantului Grigorie luara pe Arostan, fiul lui, barbat in mari bunatati care din tinerete petrecea viata calugareasca. L-a sfintit in Capadocia pentru randuiala bisericilor dumnezeiesti celor din partile Armeniei, si l-a trimis imparatul si la soborul cel din Niceea, impotriva eresului lui Arie. A fost unul din cei trei sute si optsprezece sfinti parinti.

Asa a crezut Armenia si slujea lui Dumnezeu inflorind cu toate bunatatile multa vreme, si laudand pe Dumnezeu intru smerenie, in Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia se cuvine slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

Traian Băsescu şi-a anunţat candidatura la prezidenţiale

Preşedintele Traian Băsescu şi-a anunţat sâmbătă candidatura la alegerile prezidenţiale în localitatea Sânnicolau Mare din judeţul Timiş.

Acesta a motivat că a făcut acest lucru ‘pe moment’ pentru că a fost întrebat de mai mulţi localnici care l-au primit.

„Multă lume îmi pune întrebări şi ştiu că şi dumneavoastră aveţi întrebări. Probabil una dintre ele este dacă voi candida. Vă spun că da, voi candida. Cel mai bun lucru e să faci lucruri la care nu te aştepţi. Eu nu mă aşteptam să îmi anunţ candidatura la Sânnicolau Mare, dar mă bucur că am făcut acest lucru în mijlocul unor oameni ca dumneavoastră. Acum ştiu că este decizia corectă”, a spus Băsescu.

Feriţi-vă locuinţa de infractori!

Nu o dată aţi auzit întâmplări nefericite povestite de colegi, cărora li s-a spart casa şi hoţii le-au luat bani, bijuterii sau chiar aparate electronice. Ei bine, aceste infracţiuni pot fi prevenite dacă vă luaţi o serie de măsuri de protecţie. Iată câteva sfaturi de la Poliţie, care pot fi utile pentru protejarea locuinţei împotriva infractorilor.

– uşa de acces în casă trebuie să fie solidă şi să aibă cel puţin două încuietori, lanţ de siguranţă, vizor;
– întăriţi tocul uşii de acces în zona sistemelor de închidere cu o armătură metalică;
– montaţi un interfon la intrarea în bloc;
– asiguraţi-vă că scara blocului este iluminată corespunzător;
– puneţi la ferestre gratii metalice, mai ales dacă locuiţi la parter, pentru a avea un plus de siguranţă;
– nu permiteţi accesul în locuinţă celor care vând ori cumpără diverse produse;
– în cazul în care aţi pierdut una dintre chei, înlocuiţi imediat încuietoarea; la fel procedaţi şi dacă aţi făcut un schimb de locuinţe;
– nu faceţi publică plecarea dv. de la domiciliu şi rugaţi vecinii de încredere să vă supravegheze cu atenţie apartamentul.

Femeile care se machiază la volan produc anual 500.000 de accidente

Din totalul accidentelor rutiere produse anual, aproximativ 500.000 se produc din cauza femeilor care se machiaza la volan, spune un studiu efectuat de firma de asigurări Diamond.

Conform noului studiu, una din cinci femei recunoaşte că îşi reface machiajul buzelor ori al ochilor în timp ce este în trafic. 3% dintre ele au facut si un accident în timp ce îşi refaceau machiajul. Cercetarea arată ca cele mai predispuse la accidente sunt femeile între 17 si 21 de ani pentru că 27% dintre acestea se grimează la volan. La studiu au participat 4000 de femei.

Sian Lewis, managerul Diamond s-a arătat îngrijorat de rezultatele cercetării: „Femeile se pricep să facă mai multe lucruri în acelaşi timp, dar cifrele arată acest lucru nu ar trebui practicat sub nici o formă”.

Ce personaj mitic eşti?

♦ „Frumuseţea” înseamnă:
a. atracţie fizică;
b. să ai sufletul bun;
c. ambiţie şi putere.

♦ Partenerul tău vrea să demisioneze:
a. îţi suni prietena şi-i povesteşti;
b. cauţi să înţelegi motivele;
c. îi spui să nu renunţe aşa uşor.

♦ Jucăria preferată în copilărie era:
a. trusa de cosmetice a mamei;
b. o păpuşă;
c. o maşină.

♦ Când vorbeşti la telefon:
a. uiţi să te mai şi opreşti;
b. eşti atentă să nu te-asculte nimeni;
c. foloseşti replici scurte.

♦ Faci sport:
a. ocazional;
b. în casă, printre blide şi mopuri;
c. o dată pe săptămână.

♦ Ai fost atrasă vreodată de alt bărbat?
a. da;
b. nu;
c. da, dar ai rezistat tentaţiei.

♦ Iubirea este un sentiment:
a. intens;
b. care implică respect;
c. pe care trebuie să-l întreţii.

♦ Care este secretul seducţiei tale?
a. şarmul;
b. răbdarea;
c. personalitatea puternică.

♦ Între o pisică şi-un câine, alegi:
a. o pisică;
b. o… ţestoasă;
c. un câine.

♦ Ce te atrage la un bărbat?
a. ochii;
b. gura;
c. mâinile.

Majoritatea a
Afrodita
“Să nu te mire darul frumuseţii ce eşti/Te bucure zilele…”, scria un poet. Uşor afectată de înzestrările cu care natura te-a fericit, uiţi de ceea ce unii numesc “adevăratele valori umane”. Astfel, rişti să devii egoistă, important este să ai un suflet bun, pentru că acesta se reflectă mai mereu şi în frumuseţea fizică

Majoritatea b
Hera
Familistă convinsă şi luptătoare încrâncenată pentru bunăstarea, armonia şi echilibrul traiului în doi. Mai mult, consideri că orice femeie trebuie să facă mici compromisuri pentru o căsnicie fericită. Ai grijă, pari umilă şi, astfel, rişti să laşi într-un con de umbră adevăratele tale calităţi.

Majoritatea c
Artemis
Eşti prea independentă pentru o femeie. Cu toate acestea, felul tău de-a fi atrage. Consideri că o femeie trebuie să ştie bine ce vrea, să lupte pentru a-şi împlini dorinţele. Atenţie să nu devii cicălitoare, sâcâitoare, presantă! Personalităţile puternice stăpânesc foarte bine şi arta diplomaţie.

Test preluat din “Lumea femeilor”

Genocid în administraţia publică: lista cu demişii şi noii şefi după vinerea neagră a PSD

Un val de demiteri a urmat vineri ieşirii de la guvernare a membrilor PSD. Culoarea politică a fost singurul criteriu după care guvernul Boc a operat demiterile, aria de “acoperire” a acţiunii mergând de la prefecturi şi până la agenţii ale statului precum AVAS, ANPC sau APIA, unde a fost vorba de o demisie de onoare.

Premierul Emil Boc a deschis ziua cu demiterea prefecţilor PSD, urmată de cea a întregii conduceri AVAS. Preşedintele Mircea Ursache şi vicepreşedinţii Andi Petrişor Gaiu, Ion Minzina şi Bogdan Cristian Georgescu au fost eliberaţi din funcţie ei, iar vicepreşedintele Mircea Ioan Pavelescu, care ocupă şi funcţia de vicepreşedinte PDL, va exercita funcţia de preşedinte al instituţiei.

Premierul Boc l-a demis şi pe şeful ANPC, Marcel Pandelică. Decizia a apărut în Monitorul Oficial de vineri şi prevede aceeaşi măsură şi pentru vicepreşedinţii Silvia Claudia Mihalcea şi Mihai Mohaci.

Tot vineri, Daniel Constantin a demisionat din funcţia de director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA).Social-democratul Daniel Constantin şi-a depus demisia şi nu va mai ocupa funcţia de director general APIA din 5 octombrie.

Ministrul interimar de interne Vasile Blaga a anunţat că şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, Făinişi Cristian,a fost eliberat din funcţie, fiind numit Dan Valentin Fătuloiu – fost şef al IGPR.
Blaga l-a mai schimbat de la conducerea Jandarmeriei Române pe Costică Silion şi l-a înlocuit cu adjunctul său, Olimpiodor Antonescu.

Au fost numiţi în funcţii de secretari de stat Nicolae Tutilescu la Departamentul Schengen şi Dan Fătuloiu – la Ordine publică şi siguranţă publică, iar Ştefan Zaharia Pop este noul şef al DGIPI.

Emil Boc a demis întreaga conducere AVAS

Preşedintele Mircea Ursache şi vicepreşedinţii Andi Petrisor Gaiu, Ion Minzina si Bogdan Cristian Georgescu au fost eliberaţi din funcţie ei, iar vicepresedintele Mircea Ioan Pavelescu, care ocupă şi funcţia de vicepresedinte PDL va exercita funcţia de preşedinte al instituţiei.”Nu este vorba de o demitere, ci de o eliberare din funcţie. Activitatea AVAS nu va fi afectată”, a declarat pentru The Money Channel Mircea Ursache, fostul preşedinte AVAS.

Fondul Proprietatea nu va fi afectat de criza politică
Fondul Proprietatea nu va fi afectat de ultimele evoluţii de pe scena politică, întrucât deciziile se iau în cadrul adunărilor generale, situaţie care nu permite o imixtunea a politicului, a declarat la The Money Channel preşedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea, Mircea Ursache.

„La Fondul Proprietatea nu este posibilă niciun fel de imixtiune a politicului, deoarece este o societate comercială, iar deciziile se iau în AGA. Nu văd în acest moment niciun elemen care să împiedice funcţionarea Fondului”, a explicat Ursache.

Ursache a mai adăugat că nu se pune problema unei renunţări la funcţia din Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea, deoarece are un mandat de patru ani, aprobat de acţionari cu 99,99% din voturi.

„Sper să-mi duc la bun sfârşit mandatul de patru ani”, a declarat Ursache.

Băsescu lansează Guvernul PD-L 2 în 1

„Nu e un lucru bun, dar e departe de a fi o tragedie.” Aşa a comentat, aseară, preşedintele Băsescu plecarea PSD din Guvern. Băsescu a explicat că nu putea să nu accepte propunerea de remaniere făcută de prim-ministru, deoarece ar fi fost neconstituţional şi ar fi „pulverizat autoritatea premierului în interiorul echipei guvernamentale”, ceea ce, spune Traian Băsescu, „niciun preşedinte nu ar face”.

A anunţat apoi că a semnat decretele de revocare a tuturor miniştrilor PSD-işti, făcând o paranteză pentru a-l numi „mincinos” pe Dan Nica, uitând că a promis, în timpul guvernării Tăriceanu, că nu va accepta astfel de propuneri de la premier fără să primească şi numele înlocuitorilor. Înlocuitorii, de altfel, erau deja stabiliţi.

Premierul a convocat o şedinţă de guvern la ora 19 pentru a anunţa ce ministere pesediste va prelua fiecare ministru pedelist. Gandul.info vă prezentase însă lista cu ore bune înainte. Astfel, Boc se va ocupa şi de Educaţie, Udrea va prelua şi Ministerul Mediului, Predoiu va coordona şi Ministerul de Externe, Videanu îşi va rupe timp pentru a gestiona şi treburile din Ministerul Sănătăţii, Berceanu va împărţi Transporturile cu Ministerul Agriculturii, iar Pogea, de la Finanţe, se va certa pe salarii, sporuri şi pensii cu Pogea de la Ministerul Muncii, mai puţin vizibilul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, va prelua la fel de puţin vizibilul minister al IMM-urilor.

În fine, Luminiţa Plăcintă se extinde de la Tineret şi Sport la Relaţia cu Parlamentul. La câteva minute după ce Traian Băsescu îşi încheia discursul la Cotroceni, Emil Boc ieşea la Palatul Victoria pentru a anunţa Guvernul 2 în 1 explicând că, odată cu plecarea pesediştilor, se reduc costurile, se măresc pensiile şi se bagă banii în infrastructură, după cum puteţi citi aici. De asemenea, puteţi afla şi cum pesediştii de la Bucureşti pleacă din ministere cu tot cu blonda de la Externe sau preotul de la CFR. În teritoriu, în foarte multe judeţe, PSD şi PD-L nu-şi despart destinele, după cum puteţi afla aici. Dacă vă amuzaţi citind cum şefii ţării îşi împart puterea, aflaţi aici cum ne afectează pe noi jocurile lor politice.

*gandul

Bărbaţii au de 5 ori mai multe fantezii sexuale decât femeile

FANTASMĂ Ménage à trois – visul erotic al domnilor

Bărbaţii au de 5 ori mai multe fantezii sexuale decât femeile

Bărbaţii au mai multe fantezii din cauza diferenţei biologice dintre cele două sexe, şi anume nivelul mai ridicat de hormoni sexuali care se găseşte în organismul lor

Bărbaţii se gândesc de 37 de ori pe săptămână la fanteziilor lor sexuale, în timp ce femeile se gândesc de nouă ori pe săptămână, relevă un studiu realizat de oamenii de ştiinţă americani de la Universitatea de Stat California din Los Angeles. „Fiecare participant, indiferent dacă era de gen masculin sau feminin, a raportat zilnic prezenţa dorinţei sexuale”, spune profesorul Pamela Regan, unul dintre autorii cercetării.

Pentru realizarea acestui studiu, oamenii de ştiinţă au intervievat aproximativ 700 de subiecţi, jumătate femei şi jumătate bărbaţi, cu vârsta medie de 25 de ani, privind intensitatea şi frecvenţa dorinţelor sexuale. Aproape toţi participanţii la studiu au răspuns pozitiv atunci când au fost întrebaţi dacă se gândesc zilnic la fantezii sexuale. Astfel, potrivit rezultatelor, 99 la sută dintre respondenţii de gen masculin au răspuns că au de cel puţin cinci ori pe zi fantezii sexuale, în timp ce 96% dintre femei au recunoscut că au astfel de procupări zilnice.


„Aceste diferenţe pot reflecta procesele de socializare care influentează în mod diferit atitudinea şi comportamentul sexual ale barbaţilor şi femeilor. De asemenea, rezultatele acestui studiu pot reflecta diferenţele de natură biologică, răspunzătoare pentru diferenţierea dintre sexe”, spune Leah Atkins, coordonator al cercetării. Specialiştii adaugă că diferenţa biologică dintre cele două sexe putea fi datorată nivelului mai ridicat de hormoni sexuali care se găseşte în organismul masculin.

Femeile visează la prinţi pe cai albi

Specialiştii în sexologie spun că a avea fantezii sexuale este un lucru normal. „Există persoane care se simt vinovaţi, sau cărora li se creează o stare de penibil pentru că au fantezii sexuale. Nu există vreo barieră sau vreo limită în privinţa fanteziilor sexuale. Nu există fantezii bune sau rele. Important este ca partenerul să fie de acord cu ele, atunci când cuplul decide să le pună în practică”, explică psihologul Claudiu Ganciu, specialist în sexologie.

În acelaşi timp, psihologul Gabriela Niţă spune că cea mai des întâlnită fantezie sexuală a bărbaţilor este sexul cu alte două femei. „Bărbaţilor le place să fie dominaţi, iar femeilor le place să fie răsfăţate. Încă de mici auzim poveşti de genul „fata săracă şi neajutorată este salvată de un prinţ frumos, călare pe un cal alb”. Dacă în viaţa reală nu se întâmplă aşa ceva, atunci am putea pune în practică asta prin intermediul jocului erotic”, completează specialistul Niţă.

Specialiştii spun că fanteziile sexuale, atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor, sunt mult mai incitante cu cât sunt interzise sau prezintă un anumit grad de risc. Astfel, sexul în locul publice ocupă locul doi în fanteziile bărbaţilor şi al femeilor. Sexologii atrag atenţia că nu toţi oamenii sunt făcuţi pentru a da frâu liber fanteziilor sexuale. Dacă te stresează ideea de a fi prins cu pantalonii în vine sau cu fusta ridicată, specialiştii spun că mai bine renunţi la această idee, deoarece stresul te va impiedica să mai simţi plăcere în cazul iniţierii unui raport sexual.

*9am

CFR a cumpărat o locomotivă care prinde 200 de km/h

CFR Călători face investiţii. Compania a cumpărat de la firma Softronic, din Craiova o locomotivă electrică care poate circula cu viteze de până la 200 de km/h. Preţul? 9,39 milioane de lei fără TVA.

Locomotiva face parte dintr-un acord finanţat de bugetul de stat în valoare de 28,18 milioane de lei, care presupune achiziţia a trei astfel de locomotive într-un interval de doi ani.Aderarea României la Uniunea Europeană a obligat CFR ca viteza minimă a trenurilor de călători să fie de 160 km/h, iar marfarele să se deplaseze cu minim 120 de km pe oră. În prezent, singură linie unde se poate circula cu o viteză de 200 km/h este la Centrul de Testări Feroviare de la Făurei, care aparţine Autorităţii Feroviare Române.

Divortul te lasa lefter/Orice greseala se plateste

In cazul in care, dupa ce ai spus „DA” in fata ofiterului starii civile, constati ca cel pe care l-ai ales, nu este intocmai sufletul tau pereche, va trebui sa dai bani grei pentru desfacerea legala a casatoriei.

Cat te costa separarea?

Daca despartirea se face de comun acord cu ambii soti, atunci onorariul avocatului ajunge la 500 de lei. Un divort simplu, care se petrece in cazul unui cuplu fara copii, chiar daca nu exista acordul ambilor parteneri, costa intre 500 de lei si 700 de lei”, ne-a spus avocatul Iulian Marin.
Situatia se complica daca te desparti si ai copii. Numai asistenta juridica in acest caz te poate costa in jur de 900 de lei. In functie de complexitatea cazului, costul partajului dupa divort depaseste cu usurinta 1.000 de lei.
„Daca sotii au de impartit mai multe bunuri de o valoare impresionanta, cum ar fi, casa, masina, mobila si teren, partajului i-ar putea costa 5.000 de lei sau chiar mai mult”, ne-a mai spus avocatul Iulian Marin.
De asemenea, daca femeia vrea sa-si pastreze numele sotului preluat prin casatorie, iar acesta nu este de acord, suma oferita avocatului poate ajunge la 4.000 de lei. Va fi si mai costisitor, daca sotia este o persoana publica si trebuie neaparat sa-si pastreze numele sotului. In plus, mai trebuie sa platesti o taxa de timbru in valoare de 39 de lei pentru un divort si de 19 lei in cazul partajului.
Actele necesare pentru proces

– Certificatul de casatorie in original;
– Certificatul medico-legal in cazul in care au existat violente fizice asupra unuia dintre soti;
– Copie xerox dupa certificatul de nastere al copiilor minori;
– Copie xerox dupa actele de proprietate ale bunurilor comune;
– Lista cu bunurile dobandite in timpul casatoriei si modul de impartire al acestora, daca s-a ajuns o intelegere intre parteneri;
– Lista neintelegerilor dintre soti in cazul in care nu se ajunge la un acord pentru divort.

Miniştrii PSD au demisionat

Întreg grupul ministerial PSD şi-a anunţat demisia din Guvernul Boc. Miniştrii PSD aveau demisiile scrise şi semnate încă de ieri. Liderii sociali-democraţi au anunţat miercuri că se retrag de la guvernare, în 30 de minute de la semnarea de către preşedintele Traian Băsescu a decretului de revocare a lui Dan Nica.

Şi-au dat demisia joi:
Dan Nica – Viceprim-Ministrul Ministrul Administraţiei şi Internelor
Cristian Diaconescu – Ministrul Afacerilor Externe
Victor Ponta – Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul
Nicolae Nemirschi – Ministrul Mediului
Ion Bazac – Ministrul Sănătăţii
Ecaterina Andronescu – Ministrul Educaţiei
Marian Sarbu – Ministrul Muncii
Ilie Sarbu – Ministrul Agriculturii
Constantin Niţă – Ministrul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Vasile Puscas – seful DAE

Liderul PSD Mircea Geoană a explicat ca prin numirea lui Vasile Blaga ca interimar, si sef de campanie al lui Basescu, intentia presedintelui de a frauda alegerile este evidenta ca „lumina zilei”.

Preşedintele Basescu este singurul responsabil pentru perioada dificila care va afecta Romania, perioada care se va concretiza prin pierderea locurilor de munca, investitii straine alungate si relansare economica amanata. Le multumesc colegilor mei pentru ce au facut in acest Guvern, insa acesta este momentul eliberarii noastre de un parteneriat care a fost, poate, oportun in urma cu cateva luni dar care astazi a fost denuntat de Basescu si executat de Emil Boc”, a mai afirmat presedintele PSD.

Sexul le face pe femei mai harnice

Orice bărbat care vrea o soţie harnică în treburile casnice, trebuie să îi ofere acesteia cât mai mult sex.

Asta susţin profesorii de la o universitate din Anglia, care au descoperit că sperma conţine o substanţă care le face pe femei să devină mai active în acţiunile domestice. De aceea, femeile care fac sex au o viaţă mult mai dinamică decât virginele.