Arhivă pentru noiembrie 2009

30
nov.
09

Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei; Sfantul Frumentie

Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat – Ocrotitorul Romaniei

Datori suntem noi crestinii a aduce slava, cinste si inchinaciune catre toti sfintii, de vreme ce ei, bine vietuind si toate poruncile lui Dumnezeu pazindu-le, s-au facut prieteni de aproape ai Lui. Caci, invrednicindu-se de imparatia cerurilor si fiind aproape de Dansul, acum se roaga de-a pururea pentru mantuirea si ocrotirea noastra.

Dar mai ales Sfintilor Apostoli, toata omenirea cea de sub soare le este datoare, in toata vremea si in toate zilele, ca si in tot ceasul, a le multumi, a-i slavi, a-i lauda si a savarsi pomenirea lor cu bucurie, cu osardie si cu evlavie; iar zilele lor de pomenire se cuvine a le praznui cu tot poporul, cu psalmi, cu cantari de laude si de multumire si a le cinsti duhovniceste. Pentru ca ei, de toata lumea lepadandu-se si de Hristos Dumnezeul nostru lipindu-se, slujindu-I Lui cu toata osardia si cu tot sufletul, s-au facut urmatori ai sfintei si dumnezeiestii vieti, cum si petrecerii lui Hristos pe pamant si, fiind vazatori ai minunilor celor de El facute, au urmat si patimilor, rastignirii, mortii, invierii si inaltarii Lui la cer.

Peste Sf Andrei
Apoi si cu putere de sus s-au imbracat si cu limbi de foc s-au imbogatit, facandu-se din pescari, apostoli si din vanatori de pesti, vanatori de oameni, dupa cum insusi Domnul le-a fagaduit, zicand: Veniti dupa Mine si va voi face pe voi vanatori de oameni. Apoi ca niste cai, dupa cum zicea proorocul Avacum, prin toata lumea pe care o vede soarele au alergat si pe neamuri le-a intors din ratacire si de la inchinarea de idoli la cunostinta adevaratului Dumnezeu le-a adus, prin fiecare tara, cetate, sat si loc, rabdand batai, chinuri, varsari de sange si moarte in fiecare zi.

Despre aceasta asculta pe Pavel, zicand: Intru osteneli multe, intru batai cu covarsire, in temnita cu prisosinta, in primejdii de moarte de multe ori; de la iudei de cinci ori cate patruzeci de lovituri fara una am luat. De trei ori cu toiege am fost batut, o data cu pietre am fost improscat, de trei ori s-a spart corabia cu mine, o noapte si o zi am fost intru adanc; in calatorii de multe ori, in primejdii in riuri, in primejdii de la tilhari, in primejdii de la cei de un neam, in primejdii de la neamuri, in primejdii prin cetati, in primejdii prin pustietati, in primejdii pe mare, in primejdii intre fratii cei mincinosi. Intru osteneala si in truda, in privegheri de multe ori, in foame si in sete; in postiri de multe ori, in frig si fara haine”.

Si acestea pentru ce? Pentru ca sa intoarca pe oameni de la inselaciune la adevar si de la intunericul inchinaciunii la idoli, la lumina cunostintei de Dumnezeu. Astfel, au fost si ei ca si dascalul lor, Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, Care Si-a varsat sangele Sau pe Cruce pentru mantuirea noastra.

Deci, pentru aceasta suntem datori a le multumi Sfintilor Apostoli, a-i cinsti si a-i lauda neincetat, dupa putere, caci dupa vrednicie numai lui Dumnezeu Ii este cu putinta sa-i cinsteasca. Si inca ii va cinsti mai ales cand va sedea la judecata pe scaunul slavei Sale. Atunci si ei vor sedea impreuna cu Hristos pe douasprezece scaune, judecand cele douasprezece semintii ale lui Israel.

Unul dintre acestia, si decat toti mai intai chemat, este Sfantul, slavitul si prealaudatul Apostol Andrei, a carui viata si petrecere voim a o istorisi dupa putere si dupa vrednicie, lasandu-o spre folos celor puternici si desavarsiti intru cuvinte si fapte bune.

Slavitul Apostul Andrei, cel intai chemat, s-a nascut in cetatea ce se numeste Betsaida, care este langa Marea Galileii, in hotarul Zabulonului, din care semintie i se tragea si neamul. Cetatea era mica si neinsemnata mai inainte, iar dupa rasarirea acestuia, a fratelui sau, verhovnicul Petru, si a lui Filip, s-a facut renumita si slavita. Si se numea evreieste Betsaida, ce se tilcuieste „casa vanatorilor”. Dupa cuviinta se numea asa, caci astfel era patria Sfintilor Apostoli Petru, Andrei si Filip, care au vanat peste pana au aflat adevarul, Care este Hristos.

Deci dintr-o patrie neslavita ca aceasta au rasarit apostolii amandoi, avand un tata sarac, anume Iona, care, fiind sarac, a invatat pe fiii sai mestesugul sau. Caci Iona era pescar si prindea pesti in Marea Galileii si prin alte iezere ce se aflau prin Galileea. Apoi Apostolul Petru a invatat mestesugul tatalui sau si dupa aceasta si-a luat de femeie pe fiica lui Aristobul, fratele Apostolului Varnava. Iar dumnezeiescul Andrei, lepadand toata tulburarea lumeasca, si-a ales sa petreaca intru feciorie, nevoind sa se insoare.

Auzind ca Ioan, Inaintemergatorul Domnului, umbla prin locurile de pe langa Iordan si propovaduieste credinta si pocainta, Andrei s-a dus la dansul si i s-a facut ucenic, ca dorea a se sui cu mintea sa la intelegeri mai inalte. De aceea n-a voit, precum ceilalti, sa petreaca in tulburarile si grijile lumii. Caci auzind cuvintele proorocesti si avand sufletul sau curatit de pacate, a cunoscut indata ca invatatura Botezatorului este din porunca lui Dumnezeu si ca este pricinuitoare de mantuire. Pentru aceasta i-a si urmat cu toata inima si cu totul si-a afierosit mintea sa invataturii lui Ioan.

Deci, dumnezeiescul Inaintemergator, vrand sa inalte gandul ucenicilor lui intru mai multe cugetari si sa nu creada ca el este Hristos, ci rob slujitor, Inaintemergator si propovaduitor al lui Hristos, a luat cu sine pe doi din ucenicii sai, pe Apostolul Andrei si pe un altul, care zic unii ca ar fi cuvantatorul de Dumnezeu Ioan, si a mers cu dansii acolo unde se afla atunci Hristos. Si vazandu-l pe El, a zis: Iata mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii.

Auzind acesti doi ucenici marturia lui Ioan pentru Hristos, au lasat pe Ioan si au urmat pe Hristos. Iar Iisus Hristos, intorcandu-se si vazandu-i pe dansii urmandu-l, a zis catre dansii: Ce cautati? Iar ei au raspuns catre Dansul: Ravi – care se talmaceste invatatorule -, unde petreci? Iar Iisus le-a zis lor: Veniti si vedeti. Deci au venit si au vazut unde petrecea si au ramas in acea zi acolo, caci era ceasul al zecelea. Insa vedeti buna voire a Sfantului Apostol Andrei? Caci dupa ce a aflat el comoara, n-a voit sa o aiba numai el singur, ci a chemat si pe fratele sau, Petru, spre cistigarea acesteia.

Dupa aceasta a aflat pe fratele sau Petru, care se numea atunci Simon, si a zis catre dansul: Am aflat pe Mesia, Care se talmaceste Hristos. N-a zis: „Am aflat un mesia, ci pe Mesia”. Ce va sa zica aceasta? A aratat Sfantul Andrei ca a cunoscut pe Cel pe Care L-au propovaduit proorocii. „Acela este Iisus”. Pentru aceasta n-a zis ca „am aflat un mesia”, adica pe un oarecare Hristos, caci „mesii” si „hristosi” se numeau si imparatii iudeilor, pentru ca se ungeau cu mir, care era amestecat cu mesa (untdelemn). Dar i-a zis: Am aflat pe Mesia, adica pe Hristosul acela, pe care mai inainte l-au vestit proorocii.

Andrei, dupa ce a zis acest cuvant catre Apostolul Petru, fratele sau, l-a luat cu sine si l-a dus la Hristos. Iar Hristos, vazand pe Petru, a zis catre dansul: Tu esti Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chifa, care se talmaceste Petru. Acestea asa s-au savarsit atunci, si in acest chip au vorbit cu Hristos amandoi acesti frati, apoi s-au dus iarasi la Sfantul Ioan Botezatorul. Iar in zilele acelea Irod imparatul a prins pe Ioan Botezatorul si l-a inchis in temnita pentru ca il mustrase, ca a luat cu faradelege de sotie pe Irodiada, femeia fratelui sau, Filip. Acolo unde era el inchis ca un prooroc si mai mult decat prooroc, a cunoscut ca va fi omorit de Irod, iar ucenicii lui vor ramane iarasi intru intunericul Legii Vechi.

Deci, pentru ca sa nu se intample ca ucenicii lui sa ramana fara sa cunoasca desavarsit ca Hristos este Dumnezeu, Sfantul Ioan Botezatorul a ales pe doi din ucenicii sai, care erau mai inalti cu intelepciunea. Adica pe slavitul si cinstitul Andrei si pe altul pe care l-am pomenit mai inainte si i-a trimis la Hristos sa-L intrebe: Tu esti Acela pentru Care au scris proorocii ca are sa vie, sau pe altul vom astepta?

Dar Iisus Hristos, Care cunostea cele ascunse ale oamenilor, nici nu a ascuns cu totul cele pentru Sine, nici nu le-a descoperit dumnezeirea Sa, ci a voit sa le arate adevarul prin lucruri, iar nu prin cuvinte, ca singuri ei din lucruri sa invete si sa inteleaga ca El, Care face minunile acestea, este Acela care va sa vie, spre mantuirea oamenilor.

Deci le-a raspuns lor Hristos: Mergeti si spuneti lui Ioan ca orbii vad, surzii aud, mortii inviaza, schiopii umbla, saracilor bine li se vesteste. Cum? Adica aud cuvinte bune: Fericiti cei saraci cu Duhul, ca a lor este Imparatia cerurilor si fericit este cel ce nu se va sminti intru Mine. Dar care este intelegerea cuvantului? Oare nici Ioan nu stia ca El era Hristos, pe Care proorocii mai inainte L-au proorocit si L-au propovaduit? Oare pentru aceasta a trimis pe ucenicii sai sa intrebe pe Hristos cine este? Cum era cu putinta sa nu fi cunoscut el pe Hristos cine este, cand insusi Ioan Inaintemergatorul, fiind inca in pantecele maicii sale, Elisabeta, L-a cunoscut? Dar nici Hristos, cu raspunsul Lui, nu voia sa adevereasca pe Ioan despre Sine ca este Hristos, caci il cunostea Hristos, cu mult mai mult decat el Il cunostea pe Hristos.

Ci, pentru aceasta le-a raspuns lor asa si a facut minuni inaintea lor, ca sa cunoasca amandoi ucenicii, adica Andrei si Ioan Cuvantatorul de Dumnezeu, ca mare este deosebirea dintre Hristos si Ioan. Caci Ioan nu a facut nicidecum minuni, iar Hristos a facut nenumarate. Avea si dreptate ca atunci aceia socoteau pe Ioan Botezatorul mai mare, caci era din neam arhieresc si nascut din tata prooroc, din Zaharia si insusi el era prooroc si ca din maica stearpa, prin fagaduinta, era nascut. Iar Hristos se arata ca un sarac si fiu de saraci si nici ucenici nu avea pana atunci.

Fiind Ioan inchis in temnita, Hristos a plecat din Ierusalim si S-a dus la lacul Ghenizaretului. Acolo a aflat pe Andrei si pe Petru in corabie, cirpindu-si mrejele. Deci, Hristos nici nu le-a imputat ceva, nici nu le-a grait vreun cuvant aspru, fiindca L-au lasat si pe El si pe dascalul lor, Ioan, inchis in temnita – caci Dumnezeu fiind, cunostea ca saracia i-a silit pe dansii sa lucreze -, ci le-a zis: Veniti dupa Mine si Eu va voi face pe voi pescari de oameni. Iar ei, lasandu-si mrejele, au urmat lui Hristos. Si, cum zice evanghelistul Matei, indata au urmat lui Iisus; adica nu au asteptat, nici nu au intirziat, nici nu au zis: „Sa cirpim mrejele noastre si apoi vom veni dupa Tine”. N-au zis asa. Ci indata, lasandu-si mrejele, corabia, casa, neamul, prietenii, rudele si cunoscutii, au urmat lui Hristos. Si inca aveau proaspata marturia Botezatorului, care le spusese despre Hristos si tineau minte si minunile pe care le-au vazut, facandu-se de El.

Deci Apostolul Andrei lasand toate, cu tot sufletul a urmat lui Hristos, mai inaintea celorlalti apostoli, fiind chemat la invatatura lui Hristos, pentru care s-a si numit „intai chemat”. Caci Andrei a inteles mai inainte din cartile cele proorocesti ca, cu adevarat, El este Cel Care va sa vie. Mai ales, dupa ce a vazut boli nevindecate tamaduindu-se, pe orbi vazand, pe schiopi umbland, dracii izgonindu-se, pe morti sculandu-se din groapa, mai cu inlesnire decat din somn, numai cu porunca si cuvantul lui Hristos; asemenea si celelalte minuni ale lui Hristos, pe care este de prisos a le povesti cu de-amanuntul.

Dupa ce-a vazut apostolul acestea, cu mult mai mult s-a incredintat si s-a intarit in cugetarea cea buna pe care o avea pentru Hristos. Caci ca un intelept si priceput, Apostolul Andrei socotea ca, desi proorocii cei de demult au facut cateva minuni, nu le-au facut cu stapanire ca Hristos, ci cu rugaciune si cerere catre Dumnezeu. Iar Hristos cu cuvintele tie iti zic si cu alte cuvinte ca acestea stapanitoare, facea minunile Sale.

Vazand apostolul ca Hristos Isi punea mana Sa pe ochiul orbului si vedea, poruncea dracilor si ca niste fum piereau, furtunile marilor le domolea; apoi umbla pe mare ca pe uscat si alte minuni preaslavite facea, a cunoscut si a crezut negresit ca Hristos este Dumnezeu adevarat. Acestea socotindu-le slavitul Apostol Andrei, era ucenic nedespartit al lui Hristos. Avea inca si osardie multa si ravna infocata, incat dorea sa si moara pentru numele Lui.

Dupa ce Hristos a lasat cetatile si s-a dus in pustie, nici acolo nu l-au lasat multimea oamenilor si ucenicii Lui, ci L-au urmat ca sa-I asculte invatatura. Si fiind pustiu locul si neavand hrana sa manance atitia oameni, s-a dus dumnezeiescul Andrei si i-a zis lui Hristos – ca aveau doar cinci piini de orz la dansii, si putini pesti -, cum sa ajunga acestea la atata multime? Atunci Hristos a binecuvantat cele cinci piini si le-a mancat tot poporul acela, ca la cinci mii, afara de femei si de copii, si s-au saturat si au prisosit inca douasprezece cosuri de farmituri.

Despre minunea aceasta se poate incredinta cineva din dumnezeiasca si Sfanta Evanghelie a Sfantului Ioan, cuvantatorul de Dumnezeu, in capitolul al saselea. Si din alta povestire a Sfintei Evanghelii poate sa inteleaga cineva prietenia si indrazneala Apostolului Andrei catre Hristos, dascalul sau. Caci povesteste insusi Ioan Cuvantatorul de Dumnezeu in capitolul 12, ca in vremea sarbatorii Pastelui iudeilor au mers la praznic si niste elini, ca sa vada biserica si sa-si faca obisnuita rugaciune, fiindca erau si ei de credinta si din neamul evreiesc, dar nascuti si crescuti prin alte neamuri, a caror limba o invatasera.

Pe acestia i-a inspaimantat vestea lui Hristos, caci facuse atunci, de curand, minunea invierii lui Lazar si Il intampinase pe El poporul cu stilpari si facuse mai inainte si multe alte semne. Pentru aceea venisera ei intru cugetare de Dumnezeu si, avand dorinta ca sa-L vada, au venit la Filip, rugandu-l si zicandu-i: Doamne, vrem sa vedem pe Hristos. Iar el, neavand atata indrazneala catre Hristos si dandu-i lui Andrei cinstea ca unui intai chemat, s-a dus la dansul si i-a spus pricina. Iar Andrei, luand cu sine pe Filip, s-a dus la Hristos si I-au spus amandoi cuvintele elinilor, de unde putem cunoaste dragostea si indrazneala ce o avea el catre Hristos.

Deci, lasand pe celelalte cate le-a lucrat impreuna cu Hristos, pana a venit la patima Sa cea de bunavoie, sa scurtam cuvantul nostru.

Iar dupa ce a patimit pentru noi Domnul, S-a rastignit, a murit, S-a ingropat si a inviat din mormant cu puterea dumnezeirii Sale, a adunat iarasi la Sine pe ucenicii si prietenii Sai, S-a aratat lor in muntele Galileii si le-a zis: Mergand, invatati toate neamurile. Si dupa ce le-a trimis lor Preasfantul Duh si i-a luminat sa graiasca in toate limbile neamurilor cate se aflau sub cer, atunci Apostolii, adunandu-se, au aruncat sorti intre dansii, ca sa se stie ce parte de pamant urma sa ia fiecare dintre dansii, spre propovaduire.

Deci, celorlalti apostoli le-a cazut sortul spre propovaduire pentru alte parti de pamant. Iar Sfantului Apostol Andrei i-a cazut sortul sa propovaduiasca in toata Bitinia – si se numeste Bitinia tot locul cat este in mijloc, de la Scutari care este peste canalul Constantinopolului spre rasarit, ce se numea mai inainte Hrisopoli, pana la Nicomidia si pana la Niceea. Si nu numai in Bitinia, ci si in partea Marii Negre, spre partea rasaritului, cu toate locurile si amandoua partile cele de pe langa Marea Neagra, pana la Camupolin. Pe langa acestea se numara si Calcedonul si Bizantul, care este cetatea lui Constantin si toata partea Traciei, de la Constantinopol pana la Cavala, care, in Faptele Apostolilor, se numeste Neapolis, iar la altii se numeste Hristupolis. In sortul sau era si Tesalonicul si Tesalia, pana la Farsala si Elada si pana la Zitunion si Ahaia, apoi de la Zitunion pana la Paleapatra.

Toate cetatile acestea, ce se cuprind in hotarele acestor tari amintite, au cazut in sortul Apostolului Andrei, ca sa mearga sa le invete cunostinta lui Dumnezeu. Si nu numai acestea, ci inca si alte neamuri cate se afla intre Tracia si Macedonia, pana la riul cel mare Istrul, care acum se numeste Dunarea, si acestea tot in sortul Sfantului Apostol Andrei au cazut. Toate neamurile acestea erau tarana pusa inaintea lui, in care voia sa semene samanta cuvantului lui Dumnezeu.

Deci, Sfantul Apostol Andrei cel intai chemat n-a cautat la multimea oamenilor, a locurilor, a tarilor si a cetatilor, nici n-a slabit cu sufletul, nici n-a pregetat la lungimea si multimea calatoriilor, nici nu s-a ingreunat cu nevointele ce-i stateau inainte, nici nu s-a temut de barbaria, salbaticia si cruzimea tiranilor si a inchinatorilor de idoli. Ci avea in mintea sa porunca lui Hristos, Care a zis: Iata Eu va trimit pe voi, ca pe niste oi in mijlocul lupilor…, sa nu va temeti de cei ce ucid trupul, caci sufletul nu-l pot ucide.

Avand in sine mare dragoste catre Hristos, dascalul sau, fiind plin de credinta si tare nadajduind in puterea Lui cea nebiruita, cu sarguinta s-a apucat de calatorie, pornind de la Ierusalim, ca sa mearga la fiecare din locurile pe care le-am zis. A luat cu sine si pe niste ucenici din cei saptezeci de apostoli, pe care i-a socotit indemanatici la propovaduire.

Deci, multe sunt calatoriile si drumurile acestui apostol, dar mai multe cele prin cetati si prin sate, in care, semanand cuvantul cunostintei de Dumnezeu, a secerat spicele bunei credinte. Insa cu neputinta este a descrie cu amanuntul toate calatoriile, primejdiile si necazurile pe care le patimea in fiecare cetate si sat. Dar ca sa nu lipsim pe ascultatori de povestirile folositoare, despre Sfantul Andrei, vom povesti pe cele mai vestite si mai mari, pentru dragostea lor.

Umbland apostolul lui Hristos din loc in loc, a mers intr-o cetate care este in partea dreapta a Marii Negre, cand, plutim spre Cafa, care se numeste Amisonul si este departe de Sinopi, ca la o suta douazeci si opt de mile si jumatate. Acolo a aflat Sfantul Andrei multi oameni rataciti si necredinciosi. Unii, cuprinsi de ratacirea elineasca, iar altii, de cea iudaica. Insa intre aceste deosebite rataciri si paganatati aflandu-se amisinenii, aveau si o bunatate, iubirea de straini, adica sa primeasca pe oamenii straini si sa ospateze pe drumeti.

Deci, mergand sfantul la dansii, a gazduit la casa unui iudeu si socotea cum si in ce chip sa atraga atata multime de oameni rataciti si sa-i prinda in navodul invataturii si propovaduiri sale. Asa socotind sfantul, s-a sculat intr-o dimineata si a mers la sinagoga iudeilor, unde erau adunati ei dupa obiceiul lor. Acolo l-au intrebat iudeii cine este, de unde este si ce fel este propovaduirea lui.

Sfantul, incepand propovaduirea lui despre Hristos, i-a invatat si din cartile lui Moise, dar i-a invatat si din cele proorocesti. Din toate acestea a dovedit ca Hristos este acelasi pe Care L-au vestit mai inainte proorocii; Care, pentru mantuirea oamenilor a venit in lume, aducand spre dovedire martori si pe insusi Mergatorul inainte si cate a invatat el. Acestea si altele asemenea, dupa ce le-a zis catre dansii si dupa ce a scris adevarata credinta in sufletele lor si dupa ce i-a adus pe dansii in mrejele sale, in acest chip s-a aratat vanator de oameni, dupa cuvantul Dascalului sau, pe care l-a zis cand i-a chemat la ucenicie: Veniti dupa Mine si Eu va voi face pe voi vanatori de oameni.

Auzind iudeii cuvantul Apostolului, indata s-au intors la Domnul si, pocaindu-se, s-au botezat si s-au facut crestini, in loc de iudei; robi ai lui Hristos, in loc de ai pierzarii. Dupa aceasta, pe citi bolnavi aveau ii aduceau inaintea apostolului si fiecare isi lua tamaduire de orice boala ar fi fost cuprins. Si s-a facut apostolul acolo, nu numai doctor al sufletelor, ci s-a aratat tamaduitor al multor feluri de boli. Apoi a zidit biserici si le-a hirotonit preoti din iudeii care crezusera.

Ducandu-se de acolo, a mers in Trapezunda si acolo, asemenea, invatand si botezand pe multi, inca si preoti hirotonind; dupa aceasta s-a dus in Lazichia. Iar Trapezunda si Lazichia sunt cetati si neamuri din partea de rasarit a Marii Negre si citi au umblat in partile acelea, stiu cetatile acestea. Ci si acolo iarasi asemenea facand apostolul si multime nenumarata de iudei si de elini aducand la Hristos, a pus in gand sa se duca la Ierusalim. Pe de o parte, ca sa serbeze acolo praznicul Pastelui ce se apropia, iar pe de alta parte, ca sa se intilneasca cu fratele sau Petru. Si mai ales dorea sa vada si pe Apostolul Pavel, de care auzise ca s-a intors de la legea evreiasca si a venit la propovaduirea apostolilor si cum ca este si el apostol si dascal al neamurilor.

Deci s-a dus si si-a implinit dorinta lui cea dupa Dumnezeu. Dupa aceasta s-a intors impreuna cu Sfantul Ioan Cuvantatorul de Dumnezeu la cetatea Efesului, care era in soarta (grija) lui Ioan.

Insa acolo aflandu-se apostolul a vazut o descoperire de la Dumnezeu ca sa mearga in Bitinia, sa invete pe oamenii cei din soarta lui. Pentru aceasta s-a pornit si s-a dus in cetatea Niceei, care se numea atunci Elicori, si era nezidita imprejur. Mai pe urma Cezarul Traian a zidit-o pe dansa si turnuri are intru ea, si pentru ca sa biruiasca, a numit-o Niceea.

Dar nici iezerul ce este in ziua de astazi aproape de dansa, si se numeste Ascania, nu era atunci atat de limpede si curatit precum se vede astazi. Ca dupa cum scriu hronografii, mai pe urma de cutremure s-a umplut de apa si ca Marea Pontului s-a facut si s-a limpezit precum este acum.

In aceasta cetate mergand Sfantul Apostol Andrei si vazand multime nenumarata de oameni, iudei si elini, a cugetat sa faca mai intai minuni, ca sa-i induplece sa se intoarca de la ratacirea lor. Pentru ca oamenii cei simpli, mai lesne se incredinteaza cand vad minuni, decat numai cu cuvantul. Pentru aceasta si apostolul de multe ori pe cei muti ii facea sa vorbeasca, iar alteori tamaduia pe cei bolnavi. Inca si alte minuni de multe feluri facand, s-a facut doctor fara de plata celor bolnavi. Inca si balauri, fiare mari si infricosatoare, care se incuibasera in locul acela, numai cu toiagul cel de fier pe care il purta, al carui varf avea cruce infipta, ii izgonea si-i omora.

Si capistile zeilor celor cu nume mincinoase, ale elinilor, ale Afroditei si ale Artemidei, pe toate din temelii le-a sfaramat. Iar citi din elini nu au crezut in invatatura apostolului, umplandu-se de duh rau, sareau si saltau, carnurile isi mancau si alte nenumarate rele patimeau, primind vrednica munca pentru necredinta lor. Iar ucenicul lui Hristos, Andrei, care a venit sa mantuiasca pe cei pacatosi, nu i-a lasat pana in sfarsit sa piara asa intru intunericul ratacirii, ci izbavindu-i pe dansii de lucrarea cea diavoleasca, a tamaduit si sufletele lor si le-a luminat cu lumina credintei in Dumnezeu.

Deci, doi ani dupa ce a zabovit acolo in cetatea Niceei si le-a hirotonit preoti din oamenii cei ce crezuse, s-a dus in Nicomidia in care era un mare numar de oameni, dar care erau cu totul intunecati de inselaciunea elineasca. Apostolul lui Hristos si acolo a facut tot asemenea. Apoi botezand pe multi din elini, de acolo s-a dus la Calcedon si de la Calcedon a umblat prin toata Propontida, adica prin tot locul de la scutarul Constantinopolului pana la Neocastra. De acolo s-a dus la Pontoiraclia, si de aici s-a dus la cetatea Amastrida, care era foarte mare, si se afla in partea de rasarit a Marii Negre.

Dar in cetatile acestea nu umbla Sfantul Apostol Andrei asa precum noi povestim pe scurt. Ci in fiecare cetate unde umbla, multe ispite si multe impotriviri avea, dar, cu ajutorul lui Hristos, pe toate le biruia, fiindca Hristos era aparatorul lui si pe toate cele potrivnice le facea lesnicioase. Caci si cu nebunia cea vazuta a propovaduirii, biruia pe inteleptii elinilor.

Dupa acestea, iesind din Amastrida, s-a dus in alta cetate care se numeste Sinopi, unde se povesteste in niste cuvantari vechi, cum ca ar fi venit si Sfantul Apostol Petru sa vada pe fratele sau. Chiar si crestinii din Sinopi arata pana in ziua de astazi doua scaune de marmura, pe care le au in mare cinste si evlavie, si zic ca acolo sedeau dumnezeiestii Apostoli, Petru si Andrei, si invatau poporul.

Inca si o icoana din acea vreme se afla acolo la Sinopi, avand inchipuirea Apostolului Andrei, care face minuni nenumarate si pana in ziua de astazi intru slava lui Hristos si intru cinstea apostolului, ca sa vada crestinii ca nu numai in vremea cat au trait apostolii au facut minuni, ci si dupa moarte pot sa faca asemenea minuni cu puterea lui Hristos, dascalul lor.

Dar si alta veste ne povesteste ca Apostolul Matia, unul din cei doisprezece apostoli, care impreuna s-a numarat cu cei unsprezece apostoli, in locul vanzatorului Iuda, si el se intamplase a veni mai inainte in Sinopi, vrand sa mearga la Cafa sa propovaduiasca; iar sinopienii l-au prins si l-au inchis in temnita.

Deci mergand Apostolul Andrei acolo si auzind ca Apostolul Matia este inchis in temnita, a facut rugaciune si, cu semnul Sfintei Cruci, indata s-au zdrobit legaturile, temnita s-a deschis si a iesit Apostolul Matia din inchisoare, iar impreuna cu dansul si ceilalti legati. Iar sinopienii iudei aveau credinta, dar erau cruzi si salbatici cu sufletele incat numai cu chipul si cu fata se vedeau ca nu sunt fiare.

Deci auzind ca Apostolul a zdrobit legaturile si a deschis temnita, adunandu-se toti, voiau sa vada casa in care gazduia el. Unii, privindu-l cu cruzime si cu nemilostivire, il tirau de picioare, altii il trageau de maini si-l tavaleau prin tarana. Altii, cu dintii ca niste fiare salbatice il muscau, cu lemne il bateau, cu pietre il loveau, si fiecare dadea cu orice apuca. Mai pe urma socotind ca a murit din chinuirea cea multa, l-au aruncat afara din cetate la gunoi. Apostolul a patimit acestea, urmand lui Hristos, dascalul sau.

Dar Hristos nu a trecut cu vederea pe apostolul Sau, ci in noaptea aceea aratandu-i-se lui si dandu-i indrazneala, l-a sculat sanatos. Si nu numai aceasta, ci si un deget al lui pe care il muscase unul din mancatorii aceia, i l-a facut sanatos. Dupa aceea, binecuvantandu-l pe dansul, invatandu-l si indemnandu-l sa nu se leneveasca de propovaduirea Lui, s-a inaltat la cer. Iar apostolul dimineata s-a sculat si s-a dus sanatos in Sinopii neavand nici macar un semn de rani, incat ar fi putut zice ca vine de la vreun praznic, bucurandu-se.

Aceasta minune dupa ce au vazut-o sinopenii, minunandu-se de rabdarea sfantului, cea mai presus de om, si pe de alta de facerea de minuni a lui Hristos, cum intr-o noapte L-a facut pe el sanatos; caindu-se, s-au intors de la ratacirea lor si, pocaindu-se, au cazut la picioarele Sfantului Apostol, cerand iertare. Dupa aceea, sfantul, invatandu-i pe dansii cuvantul adevarului si botezandu-i in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, i-a facut pe dansii robi ai lui Hristos in loc de robi ai diavolului. Inca si alte nenumarate minuni a facut sfantul apostol in cetatea aceea, in numele lui Hristos, dintre care ascultati o preaslavita minune spre incredintarea celorlalte.

O femeie oarecare avea un fiu, unul nascut, pe care un om dusman l-a ucis apoi s-a facut nevazut si nu s-a aflat, iar mortul zacea aruncat in drum. De acest lucru instiintandu-se apostolul, s-a dus acolo l-a locul unde era mortul. Si facandu-i-se mila de mama celui ucis, apoi vrand sa atraga si pe popor spre mai multa credinta, prin rugaciune l-a inviat si l-a dat pe el viu mamei sale. Aceasta minune dupa ce au vazut-o sinopenii, cu totii, impreuna cu femeile si cu copiii, au crezut in Hristos. Atunci apostolul le-a hirotonit acolo preoti, pe cei mai iscusiti din cei ce crezuse, si asa dupa ce a luminat pe cei mai multi din sinopeni cu Sfantul Botez si i-a facut popor sfintit al lui Hristos si vrednic cu adevarat de turma lui, s-a dus a doua oara in cetatea Amisonului si de acolo s-a dus iarasi la Trapezunda.

Deci, botezand si pe ceilalti oameni care mai ramasesera necredinciosi din intaia propovaduire de acolo, s-a dus la cetatea Neocezareea si acolo, asemenea, cuvantul bunei credinte semanandu-l si pe multi la cunostinta adevaratului Dumnezeu intorcandu-i si cu Sfantul Botez luminandu-i, s-a dus de la Neocezareea in alta cetate ce se numeste Samosata. Iar in aceasta cetate lucuiau in acea vreme oameni cufundati in desertaciune elineasca, iar intru inselaciunea cea din afara a lumii, erau foarte pricopsiti. Si din pricina inselaciunii erau neintorsi catre credinta lui Hristos, fiindca pentru mestesugul filosofiei lor, fiecare se ferea sa vorbeasca cu dansii.

Iar dumnezeiescul Apostol Andrei prin ravna propovaduirii, ca pe o tesatura de paianjen a rupt impletiturile ritorilor si le-a aratat lor ca intelepciunea pe care o aveau este desarta si n-au cunostinta nici cat un copil mic. Asa, in putine zile, cu cuvintele si cu minunile, pescarul infruntand invatatura filosofilor si cu lucrarile semnelor plecand sufletele acestora, si catre buna credinta intorcandu-i, s-a dus la Ierusalim si s-a intilnit cu ceilalti apostoli, pentru ca sa faca un sobor, cum sa se serbeze praznicul Pastelui.

Iar cum ca apostolii se adunau in Ierusalim si faceau sobor pentru pricinile ce se intamplase in vremurile acelea, poate cineva sa cunoasca din Faptele Apostolilor, pe care le-a scris dumnezeiescul Luca Evanghelistul. Caci scrie el acolo in Fapte, capitolul 15, si zice: Si apostolii si preotii s-au adunat ca sa cerceteze despre acest cuvant si celelalte. Iar dupa ce s-a sfarsit praznicul, luand cu sine pe apostolul Matia si pe Tadeu, care se aflau la Ierusalim pentru aceeasi pricina, s-au intors la cetatea Edesa, care in ziua de azi se numeste Horasan si este spre partile rasaritului in hotarele Mesopotamiei.

Deci, acolo putine zile petrecand apostolul Andrei, pe Matia si pe Tadeu i-a lasat sa propovaduiasca in partile acelea, iar el s-a intors in partile Marii Negre cele dinspre rasarit. Intai s-a dus in tara Alanilor, unde, propovaduind Evanghelia Darului si pe multi intorcand catre credinta cea intru Hristos, s-a mutat la Avazgi si, intrand in Sevastopole, cetatea de acolo, ii invata si propovaduia taina lui Hristos si nenumarate multimi de oameni a intors la cunostinta de Dumnezeu.

Insa nici de mantuirea Zachenilor si a Vosporanilor nu s-a lenevit, ci si la acestia a mers si de vreme ce pe zacheni i-a aflat cu totul nesupusi, urand nesupunerea cu salbaticia acestora, a voit a se duce de la dansii, caci erau neprimitori de dumnezeiasca samanta a cuvantului lui Dumnezeu si nevrednici de sfanta credinta, iar buna supunere a vosporanilor laudand-o, s-a dus la dansii. Vosporanii se numesc toti aceia care locuiesc in stramtoarea Cafa, caci Cafa aceasta de care auzim nu este cetate, ci este un loc in chipul si asemanarea Moreii.

La Vosporani a petrecut Sfantul Apostol Andrei multa vreme, caci i-a aflat foarte supusi si lesne primitori de invatatura a apostolului, in care se povestea ca s-au aflat si niste icoane de sfinti inchipuiti cu ceara si ca dovedeau un mestesug preaiscusit, cu anevoie de urmat si cu multa intelepciune de maini facute, care intrec tot mestesugul.

Deci, petrecand la Vosporani multa vreme, de acolo Sfantul Andrei s-a dus la Cafa, care se numeste Herson, tara stralucita si cu multi oameni, desi intru credinta sanatoasa, nu lesne infipta, ci catre alte invataturi lesne primitoare aflandu-se. Acolo intrand cu intelepciune si propovaduind cuvantul dreptei credinte si facand minuni, i-a intors la cunostinta de Dumnezeu.

In acest chip vanand apostolul pe kersoneni si, ca pe niste pesti cuvantatori, aducandu-i dar lui Hristos, dupa pronia lui Dumnezeu s-a mutat de aici si in partile cele mai dinauntru ale Rusiei si a ajuns pana la riul Niprului; si in Muntii Kievului a poposit, unde a ramas intr-o noapte. A doua zi, sculandu-se din somn, a zis catre ucenicii care erau cu dansul: „Vedeti acesti munti? Credeti-ma ca peste acestia o sa straluceasca darul lui Dumnezeu si o sa se faca cetate mare aici si multe biserici o sa se ridice lui Dumnezeu si o sa se lumineze cu Sfantul Botez tot pamantul Rusiei”.

Si suindu-se pe muntii aceia, i-a binecuvantat si a infipt o cruce, mai inainte vestind incredintarea poporului aceluia de la scaunul sau cel apostolesc, care s-a intemeiat in Bizant si a mers si prin partile cele mai dinauntru ale Rusiei, pana unde este acum marea cetate a Novgorodului.

De acolo s-a intors pe mare iarasi la cetatea Sinopi. Si invatand iarasi acolo cuvantul Domnului, si mai intorcand si pe ceilalti oameni, citi au ramas nebotezati din propovaduirea cea dintai si pe cei credinciosi intarindu-i in credinta, le-a hirotonit episcop al acelui loc pe un apostol din cei saptezeci, cu numele Filolog.

De acolo a venit in Bizant, care in acea vreme nu era in starea in care se vede in ziua de astazi, ci cuprindea numai o particica – cat este palatul imparatesc -, ci mai pe urma, Constantin a stralucit-o si a adus-o in starea in care se vede acum si, dupa numele sau, a numit-o „Cetatea lui Constantin”.

In aceasta cetate mergand acest mare apostol, a facut si acolo asemenea. Caci cu cuvintele sale si cu minunile invatandu-i si cu Sfantul Botez luminandu-i, a intors si pe bizantini la lumina cunostintei de Dumnezeu, facandu-i fii ai luminii prin primirea credintei. Inca si o biserica minunata a ridicat in numele Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu in mijlocul cetatii, asezand-o pazitoare si aparatoare a dreptei credinte de acei imparati din vremurile cele mai de pe urma. Apoi hirotonisindu-le si episcop pe Sfantul Stahie, unul din cei saptezeci de apostoli, de acolo s-a dus in Iraclia Traciei, care este departe de Constantinopol, spre apus, cale de doua zile.

Deci intru aceasta cetate asemenea invatand si propovaduind cuvantul lui Dumnezeu si pe multi intorcandu-i la cunostinta Darului, le-a hirotonit episcop in locul acela pe Apelin. De acolo a iesit in cetatile si satele de primprejur, asemenea, invatand, botezand si intorcand pe popoare la credinta in Hristos, adevaratul Dumnezeu si biserici zidind in numele Lui, a facut din sufletele lor biserici insufletite ale Sfantului Duh. Asa a facut prin toata Tracia, prin Macedonia si prin toata Tesalia, prin cea dintai si prin cea de-a doua si de la Tesalonic pana la Licostom si pana la Farsala.

Dupa ce a trecut Tesalia si Elada, s-a dus in vestitul ostrov al Peloponezului, care acum se numeste Moreia. Si in acest loc este cetatea care in ziua de astazi se numeste Paleapatra. In aceasta cetate a intrat Sfantul Apostol Andrei si, ducandu-se pedestru, a gazduit in casa unui om, care se numea Sosie, si care zacea in pat, fiind bolnav de o grea boala. Acesta a aflat doctor pe sfantul, caci, cum a intrat in casa lui si a pus sfanta lui mana pe dansul, indata s-a sculat Sosie sanatos, neavand nici urma de boala.

Dar nu numai acesta, ci si un rob al femeii Maximila, sotia antipatului Patrelor, se afla in zilele acelea aruncat intr-un gunoi al cetatii, cu totul topit de boala, si nu mai avea acum nici o nadejde de viata. Sfantul Andrei, fiind ucenic al lui Hristos, la Care nici rob, nici slobod nu se socoteste prost, ci pe toti intocmai ii are, n-a trecut cu vederea pe robul acela, ca sa se bantuie cu totul de cumplita boala, ci numai cu cuvantul zicand: „In numele Domnului nostru Iisus Hristos, pe Care eu Il propovaduiesc, scoala-te!” Si indata, o, minunile Tale, Hristoase Imparate! s-a sculat cu totul sanatos. Robul acela, mergand la stapana sa, i-a povestit ei toate cele ce i s-au intamplat.

N-au trecut multe zile la mijloc si femeia aceea, Maximila, stapana robului celui tamaduit, a cazut intr-o boala grea, in asa fel incat nici mestesugurile doctorilor nu puteau sa-i foloseasca, nici bogatia barbatului ei nu-i ajungea sa o dea pentru doctori, caci barbatul ei era, precum am zis, domn al locului aceluia si se numea Egheat.

Intr-o boala ca aceasta aflandu-se, si-a adus aminte de strainul, de saracul, de defaimatul apostol si, numaidecat, l-a chemat, si dupa ce a venit, a cazut la picioarele lui. Si ce a facut apostolul? El si-a pus sfanta sa mana pe femeia cea bolnava si numaidecat s-a facut cu totul sanatoasa. Aceasta minune vazand-o Egheat, a luat multa avutie si a aruncat-o la picioarele apostolului, rugandu-l sa o ia pentru doctorie.

Dar scopul Sfantului Apostol nu era sa stranga bogatia cea vremelnica, ci bogatia cea vesnica, pentru mantuirea poporului si pentru pocainta si intoarcerea antipatului Egheat. Pentru aceasta sfantul nicidecum nu a primit, ci mai vartos a zis: „Dascalul nostru Hristos asa ne-a poruncit noua: In dar ati luat, in dar sa dati”. Acestea zicandu-le sfantul si invatandu-i pe dansii cuvantul adevarului, s-a dus de la dansii.

Umbland prin cetate, a vazut zacand intr-un cerdac pe un om slabanog, care era de multa vreme bolnav, neputand sa umble nicidecum, nici sa se miste si nu avea nici un om care sa-l ingrijeasca. Iar sfantul si pe acesta numai cu numele lui Hristos l-a facut sanatos. Si nu numai minunile acestea le-a facut Sfantul Apostol Andrei acolo, ci si ochii multor orbi i-a deschis. Pe un om lepros, care zacea afara din cetate pe gunoi, ca Iov cel de demult, si pe acela l-a tamaduit, numai cat l-a botezat in mare in numele Sfintei Treimi; si acela, dupa ce s-a botezat si s-a insanatosit, s-a facut urmator al apostolului si propovaduia cu mare glas tuturor, prin puterea lui Hristos.

Astfel, apostolul cu cuvintele sale, cu minunile si cu semnele intorcand la cunostinta de Dumnezeu pe tot poporul care era in toata Ahaia, facandu-i turma a lui Hristos si popor sfant, se bucura si se veselea cu duhul, slavind pe Dumnezeu. Dupa aceasta, singura multimea crestinilor care crezusera a surpat capistile idolesti, a zdrobit pe idoli si a ars cartile cele elinesti ca pe niste pricini ale ratacirii oamenilor, dand cu aceasta o pilda de adeverire a credintei lor celei adevarate. Apoi, adunandu-si avutia lor, au aruncat-o la picioarele Apostolului.

Iar el a laudat osardia lor si socoteala cea buna a primit-o, iar avutia nu a primit-o. Ci le-a poruncit, pe unele sa le imparta la cei lipsiti si saraci, iar pe altele sa le cheltuiasca la zidirea bisericii, care in putine zile s-a savarsit. Si se adunau acolo crestini, unde se slujea Sfanta Liturghie si se sfinteau de episcopii si de preotii cei hirotoniti de Sfantul Apostol Andrei, ascultand si invatatura cea de miere izvoritoare a sfantului. Fiindca, totdeauna ii invata din cartile lui Moise si din ale proorocilor si dovedea cum ca unul si acelasi purtator de lege este si al Asezamantului celui vechi si al celui Nou, care la sfarsitul veacului S-a pogorit din cer si S-a intrupat din Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, pentru mantuirea neamului omenesc.

Dar in timp ce s-au facut acestea, antipatul Egheat – despre care mai inainte am zis ca avea femeie pe Maximila, pe care a tamaduit-o apostolul -, s-a dus la Roma, la Cezarul, ca sa-si dea seama pentru slujba imparateasca pe care o avea si sa se sarguiasca ca sa-si ia iarasi stapanirea sa. Iar fratele sau, Stratoclis cu numele, care era intelept si invatat si care abia venise atunci de curand de la Atena, unde fusese pentru invataturile filosofice, a ramas epitrop in locul lui. Si avea un rob credincios si preaintelept, pe care il iubea foarte mult. Pe acesta, in acele zile, l-a apucat un drac infricosat si era vedere pricinuitoare de multa jale. Acestea vazandu-le Stratoclis, plangea, se supara, se amara si cauta doctor spre tamaduirea acestei boli. Insa, sa vedeti iconomia lui Dumnezeu, cum aduce pe om la cunostinta adevarului.

Auzind Maximila, femeia antipatului, pricina aceasta, l-a vestit asa: „Pentru ce tu fratele barbatului meu si cumnate, avand in mainile tale doctor fara de plata te intristezi si te necajesti? Aici este un om strain si sarac cu numele de Andrei, pe acela daca il vei chema, fara plata intr-un ceas poate si pe robul tau cel credincios sa-l tamaduiasca si pe tine de supararea aceasta sa te mangaie si sa te veseleasca. Caci si eu, precum ai auzit, cat de cumplita boala aveam incat si de viata ma deznadajduisem si numai cu un cuvant al lui sunt acum sanatoasa”.

Acestea auzind Stratoclis, indata a chemat pe sfantul. Si numai cum a intrat apostolul lui Hristos, indata a iesit dracul si s-a dus din locul acela. Si s-a facut sanatos si inteleptul rob, cel mai inainte legat cu lanturi de fier. Aceasta minune daca a vazut-o Stratoclis si Maximila indata au anatematizat inselaciunea elineasca si s-au facut crestini, botezandu-i apostolul. De atunci erau nedespartiti de sfantul si in toate zilele invatau de la dansul cunostinta cea mai desavarsita a tainei sfintei credinte crestinesti.

Acestea astfel facandu-se, s-a intors si Egheat, antipatul, de la Roma. Si dupa cateva zile a vrut sa-si cunoasca femeia sa. Iar ea, fiind botezata si nevrand sa se impartaseasca cu barbatul ei cel necredincios si nebotezat, intai s-a prefacut ca este bolnava. Iar dupa cateva zile, pentru ca a vazut ca nu se poate ascunde pana la sfarsit, s-a aratat. Caci famenii au aratat barbatului ei si au zis: „Ea, de cand tu te-ai dus la Roma, nici bucatele de mai inainte nu le mai mananca, nici marilor zei nu se inchina, ci cu totul s-a pironit cu socoteala si cu scopul ei, de un oarecare om batran si strain care este aici.

Acestea daca le-a auzit Egheat, cu totul s-a indracit de manie, si cu totul si-a iesit din minti. Ocara si infricosa si numai un scop avea: cum sa omoare pe Apostolul Andrei. Deci, catava vreme l-a pus in temnita, pana cand va socoti cu ce moarte il va omori. Iar la miezul noptii, Stratoclis, luand pe cumnata sa Maximila si pe altii, care erau mai sarguitori in credinta dintre cei ce crezusera, s-au dus in temnita care era pecetluita cu pecetea lui Egheat si pe care ostasii cu grija o strajuiau.

Deci acolo ducandu-se, incetisor au batut la usa incat sa auda sfantul. Auzindu-i sfantul, cu rugaciunea a deschis usa temnitei si au intrat inauntru. Atunci Stratoclis si Maximila au cazut la picioarele sfantului, rugandu-se si cerand ca sa-i intareasca si sa-i imputerniceasca in credinta lui Hristos. Iar sfantul multe zicand, i-a invatat cele cuviincioase si i-a sfatuit, iar pe Stratoclis hirotonindu-l episcop al Paleopatrelor, i-a trimis pe dansii cu pace. Ducandu-se ei, Sfantul Andrei iarasi cu rugaciunea inchizand usile temnitei, precum erau si mai inainte pecetluite, sedea inauntru asteptand hotarirea paganului Egheat.

Deci, antipatul, vazand ca femeia lui Maximila, cu totul s-a lepadat de dansul, aprinzandu-se de manie, a hotarit asupra Sfantului Apostol moarte de cruce. El socotea caci cu aceasta va supara pe Sfantul Andrei, dar nu stia ca o moarte ca aceasta era bucurie, veselie si viata vesnica a sfantului, caci vrea sa se faca impreuna partas al patimilor lui Hristos, dascalul lui.

Pentru aceasta, ducandu-l ostasii ca sa-l rastigneasca, vazand crucea a laudat-o pe dansa, ca pe una ce avea sa se faca pricina a suirii lui la cer. Apoi pe crestinii cei ce s-au aflat acolo, invatandu-i si intarindu-i, s-a suit pe cruce bucurandu-se, iar ostasii lui Egheat, facand voia domnului lor, au pironit pe cruce mainile si picioarele apostolului, pentru care lucru preotii si diaconii din Ahaia au scris asa:

„Patimirea Sfantului Apostol Andrei, pe care noi am vazut-o cu ochii nostri, toti preotii si diaconii bisericilor Ahaiei, scriem tuturor Bisericilor, care sunt la Rasarit si la Apus, la Miazazi si la Miazanoapte, care sunt alcatuite si zidite in numele lui Hristos, pace voua si tuturor celor ce cred intru Unul desavarsit Dumnezeu in Treime, intru adevaratul Parintele Cel nenascut, intru adevaratul Fiul Cel nascut, intru adevaratul Sfantul Duh, Care din Tatal purcede si intru Fiul se odihneste. Caci aceasta credinta am invatat de la Sfantul Andrei, apostolul lui Hristos, a carui patimire noi vazand-o, am biruit si dupa cat am putut o istorisim”.

Antipatul Egheat, intorcandu-se de la Roma cu stapanire innoita si intrand in cetatea Patrelor, a inceput a sili pe cei ce credeau in Hristos sa aduca jertfe idolilor. Acestuia, iesindu-i inainte Sfantul Andrei, i-a zis: „Ti se cade tie, judecator fiind al poporului, a cunoaste pe Judecatorul tau, care este in cer, si cunoscandu-L pe El, sa te inchini Lui si, inchinandu-te adevaratului Dumnezeu, sa te intorci de la aceia care nu sunt dumnezei”.

Iar Egheat a zis catre dansul: „Au tu esti Andrei care risipesti locasurile zeilor si sfatuiesti pe popor sa primeasca credinta cea vrajitoreasca, care de curand s-a aratat si pe care imparatii Romei au poruncit sa o piarda?”

Sfantul Andrei a zis: „Imparatii Romei inca nu au cunoscut aceasta, ca Fiul lui Dumnezeu venind pe pamant pentru mantuirea oamenilor intru adevar a aratat cum ca idolii aceia, nu numai ca nu sunt dumnezei, ci draci necurati si vrajmasi ai neamului omenesc, care ii invata pe oameni si ii indeamna spre toata necuratia. Caci maniind pe Dumnezeu sa se intoarca de la dansii si sa nu-i asculte. Iar cand se va mania Dumnezeu asupra lor si se va intoarce de la oameni, atunci diavolii ii iau pe ei sub a lor stapanire si pana intru atat ii amagesc pe dansii incat ii scot goi cu totul de faptele bune, nimic altceva avand, decat pacatele lor pe care le duc cu ei”.

Egheat a zis: „Aceste cuvinte babesti si desarte, cand le propovaduia Iisus al vostru, iudeii l-au pironit pe cruce”. Sfantul Andrei a raspuns: „O, de ai fi voit a cunoaste taina Crucii, cum Ziditorul neamului omenesc, pentru dragostea Sa catre noi, a rabdat Crucea, nu fara de voie, ci de bunavoie, pentru care eu insumi sunt martor, cum ca si vremea patimilor Sale o stia mai dinainte si mai dinainte ne-a spus despre Invierea Sa, cea de a treia zi si la cina cea mai de pe urma impreuna cu noi sezand, ne-a spus despre vanzatorul Sau, ne-a spus si despre cele ce aveau sa fie asupra Sa. Si stiind locul acela, in care era sa fie dat iudeilor, de bunavoie a venit”. Iar Egheat a zis: „Ma minunez de tine, caci om intelept fiind tu, urmezi Aceluia pe care in orice chip, cu voie, ori fara voie, il marturisesti ca a fost rastignit pe cruce”.

Apostolul a raspuns: „Mare este taina Sfintei Cruci si, daca vei voii sa asculti, eu iti voi povesti tie”. Iar el a raspuns: „Nu este aceea taina, ci pedeapsa a facatorilor de rele”. Sfantul Andrei a raspuns: „Acea pedeapsa este taina innoirii oamenilor, numai sa voiesti a ma asculta cu indelunga rabdare”. Egheat a zis: „Iata, te ascult pe tine cu indelunga rabdare, insa si tu, de nu vei face ceea ce eu iti poruncesc, aceeasi taina a Crucii, asupra-ti vei purta”. Iar apostolul a zis: „De m-as fi temut eu de pedeapsa Crucii nu as fi laudat Crucea niciodata”. Egheat a zis: „Precum din nebunia ta lauzi Crucea, asa dintru indrazneala ta nu te temi de moarte”.

Apostolul a raspuns: „Nu din indrazneala, ci din credinta nu ma tem de moarte. Caci moartea dreptilor este cinstita, iar a pacatosilor este cumplita. Deci, eu voiesc ca sa asculti taina Crucii, si cunoscand adevarul sa crezi si, crezand, sa-ti afli sufletul tau”. Egheat a zis: „Acel lucru se afla care a pierit? Au doar a pierit sufletul meu ca imi poruncesti a-l afla pe el printr-o credinta pe care nu o stiu in ce fel este?”

Sfantul Andrei a raspuns: „Aceasta este care o vei invata de la mine, caci eu iti voi arata tie pierderea sufletelor omenesti, ca sa cunosti mantuirea lor, care prin cruce s-a lucrat. Omul cel dintai prin calcarea poruncii, adica prin lemn a adus moartea in lume si se cadea neamului omenesc ca prin patimirea cea de pe lemn, sa se izbaveasca de moarte. Si precum din pamantul cel curat era zidit omul cel dintai, care a adus moartea prin lemnul incalcarii de porunca, asa se cadea a se naste Hristos din Fecioara cea curata, om desavarsit, Care este Fiul lui Dumnezeu, Cel ce a zidit pe omul cel dintai si a innoit viata cea vesnica, pe care toti oamenii o pierdusera si prin lemnul Crucii sa se intoarca de la lemnul poftei, spre care omul cel dintai, intinzandu-si mainile, a gresit, asa se cadea ca Fiul lui Dumnezeu sa-si intinda pe Cruce mainile Sale cele nevinovate, pentru neinfranarea mainilor omenesti. Pentru hrana cea dulce a lemnului celui oprit, sa guste fierea amara si luand asupra Sa moartea noastra, sa ne dea nemurirea Sa”

Dupa acestea Egheat a zis: „Aceste cuvinte povesteste-le acelora care te asculta, iar tu de nu vei asculta porunca mea si de nu vei aduce jertfa zeilor, apoi batandu-te cu toiege, te voi rastigni pe Crucea pe care tu o lauzi”.

Sfantul Andrei a raspuns: „Eu Unuia, Adevaratului si Atotputernicului Dumnezeu, in toate zilele ii aduc, nu fum de tamaie, nici carne de boi, nici sange de tapi, ci pe Mielul cel fara de prihana, care S-a jertfit pe altarul Crucii, cu al Carui preacinstit Trup se impartaseste tot poporul cel credincios si bea Sangele Lui, pe cand Mielul acesta ramane intreg si viu. Desi cu adevarat se injunghie si cu adevarat Trupul Lui de toti se mananca si Sangele Lui de toti se bea, insa, precum zic, totdeauna petrece intreg, fara de prihana si viu”. Egheat a zis: „Cum poate fi aceasta?”

Sfantul Andrei a raspuns: „Daca voiesti sa stii, fa-te ucenic, ca sa inveti aceea pentru care intrebi”. Egheat a zis: „Eu acea invatatura de la tine cu chinuri o voi cerca”. Apostolul a raspuns: „Ma mir de tine, ca tu, om intelept fiind, graiesti cele nebune. Dar oare vei putea, ispitindu-ma cu munci, sa cunosti de la mine Tainele lui Dumnezeu? Ai auzit taina Crucii, ai auzit si taina Jertfei! De vei crede ca Dumnezeu Cel rastignit de iudei este Dumnezeu adevarat, atunci iti voi arata cum, omorit fiind traieste si cum jertfit fiind si mancat, petrece intreg intru Imparatia Sa”. Egheat a zis: „Daca este omorit, si de oameni este mancat, precum zici, apoi cum poate fi viu si intreg?” Apostolul a raspuns: „Daca vei crede cu toata inima ta, vei putea cunoaste aceasta Taina; iar de nu vei crede, nu vei cunoaste niciodata aceasta taina”.

Atunci Egheat, maniindu-se, a poruncit sa arunce pe apostol in temnita. Si aruncat fiind sfantul in temnita, s-a adunat la dansul mult popor din toata latura aceea si voia sa-l ucida pe Egheat, iar pe Sfantul Andrei sa-l scoata din temnita. Iar Sfantul Apostol i-a oprit pe dansii, invatandu-i si graind: „Nu prefaceti pacea Domnului nostru Iisus Hristos intru tulburare diavoleasca, ca Domnul nostru Iisus Hristos, dandu-se pe Sine spre moarte, a aratat toata rabdarea si impotriva n-a grait, nici n-a strigat, nici nu s-a auzit glasul Lui in ulite. Deci si voi, taceti si fiti in pace.

Si nu numai sa nu faceti impiedicarea muceniciei mele, ci si voi singuri sa va gatiti ca niste buni nevoitori si ostasi ai lui Hristos, a nu va teme de ingrozirile tiranului, ci a purta cu rabdare pe trupurile voastre ranile ce vi se vor aduce asupra voastra de chinuitori. Ca de este nevoie a se teme cineva de frica, apoi se cuvine a se teme de frica aceea care nu are sfarsit. Pentru ca frica si ingrozirile de la oameni sunt asemenea fumului, ca aratandu-se indata se sting. Si de dureri daca voim a ne time, apoi se cuvine a ne teme de acelea ce nu au sfarsit niciodata.

Caci durerile acestea vremelnice, desi sunt mici, cu inlesnire se rabda, iar daca sunt mari, apoi degraba iesind sufletul din trup, singure se sfarsesc. Durerile acelea sunt cumplite, care sunt acolo vesnice, unde este plangerea cea neincetata, strigare, tanguire si munci fara de sfarsit, spre care Egheat nu se teme a merge. Deci fiti gata spre aceasta mai vartos, ca prin supararile acestea vremelnice sa treceti spre bucuria cea vesnica, unde va veti veseli totdeauna cu Hristos si veti imparati cu El”.

Astfel Sfantul Andrei, toata noaptea a petrecut-o invatand pe popor. Iar a doua zi antipatul Egheat a sezut la judecata si a adus inaintea sa pe Sfantul Andrei si a zis catre dansul: „Oare socotit-ai sa-ti lasi nebunia ta si sa nu mai propovaduiesti pe Hristos, ca sa poti a te veseli cu noi in aceasta viata? Caci mare nebunie este de a se duce cineva de bunavoie spre chinuri si spre foc”. Sfantul Andrei a raspuns: „A ma veseli impreuna cu tine, voi putea numai cand tu vei crede in Hristos si te vei lepada de idoli; caci pe mine Hristos m-a trimis in partea aceasta in care mult popor am cistigat Lui”.

Egheat a zis: „Deci pentru aceasta te silesc spre jertfe, ca cei amagiti de tine sa lase desertaciunea invataturii tale si sa aduca jertfele cele placute zeilor. Caci nu este cetate in Ahaia in care sa nu fi pustiit lacasurile zeilor. Deci acum se cuvine ca iarasi prin tine sa se inoiasca cinstea lor, ca cei maniati prin tine, tot prin tine sa fie imblanziti si tu sa petreci intru dragostea noastra cea prieteneasca. Iar daca nu, apoi multe feluri de chinuri vei lua, pentru necinstea care prin tine s-a facut lor, si vei fi spanzurat pe Crucea pe care tu o lauzi”.

La acestea Sfantul Andrei a raspuns: „Asculta, fiule al pierzarii, paiule gatit pentru focul cel vesnic, asculta-ma pe mine sluga Domnului si apostolul lui Iisus Hristos, ca pana acum am vorbit cu tine cu blandete vrand a te invata sfanta credinta, ca doar dupa cum ai intelegere, sa cunosti adevarul lepadandu-te de idoli, sa te inchini Dumnezeului Celui ce locuieste in ceruri. Dar de vreme ce tu petreci in intuneric si socotesti ca eu ma tem de chinurile tale, apoi gateste asupra mea chinuri de acelea ce stii tu ca sunt mai grele, caci cu atat voi fi mai bine primit Imparatului meu cu cat mai grele chinuri voi rabda pentru El”.

Atunci a poruncit Egheat, ca, intinzandu-l pe pamant, sa-l bata. Si dupa ce s-au schimbat de sapte ori cate trei cei ce-l bateau, l-au ridicat pe Sfantul Andrei si l-au dus la judecator, care a zis catre dansul: „Andreie, asculta-ma pe mine, nu-ti varsa sangele in desert, ca de nu ma vei asculta, apoi pe cruce te voi rastigni”. Sfantul Andrei a raspuns: „Eu sunt rob Crucii lui Hristos, si mai mult doresc moartea Crucii, decat sa ma izbavesc de chinuri, de care nicidecum nu ma tem; iar tu vei putea scapa de chinurile cele vesnice care te asteapta, daca ispitind rabdarea mea, vei crede in Hristos, caci eu mai mult pentru pierzarea ta ma mihnesc, decat tu pentru patimirea mea. De vreme ce patimirile mele vor fi numai intr-o zi, sau cel mult doua si vor sfarsi, iar patimile tale nici dupa o mie de ani nu vor avea sfarsit. De aceea nu-ti mai inmulti patimile, nici iti mai aprinde focul cel vesnic”.

Deci, maniindu-se Egheat, a poruncit sa-l rastigneasca pe Sfantul Andrei pe cruce, legandu-i mainile si picioarele, ca nu voia sa-l pironeasca cu piroane, ca sa nu moara degraba, ci sa-l spanzure asa legat ca mai mult chin sa patimeasca si sa sufere.

Deci, slugile ighemonului, ducand pe sfantul la rastignire, alerga poporul, strigand: „Ce a gresit omul acesta drept si prietenul lui Dumnezeu? Pentru ce il duc la rastignire?” Iar Sfantul Andrei ruga poporul, ca sa nu faca impiedicare patimirii lui. Caci mergea cu veselie si neincetat invata pe popor. Iar dupa ce a venit la locul lui, in care era sa-l rastigneasca, vazand de departe crucea gatita pentru dansul, a strigat cu glas mare:

„Bucura-te, Cruce sfintita cu trupul lui Hristos si cu madularele Lui ca niste margaritare impodobite, caci mai inainte de a se rastigni Domnul pe tine, erai infricosata oamenilor, iar acum esti iubita si cu dorire primita. Caci cunosc credinciosii cata bucurie ai in tine si ce fel de rasplatire li se pregateste pentru tine. Eu cu indrazneala si cu bucurie vin catre tine; deci tu cu veselie primeste-ma pe mine, ca sunt ucenic al Aceluia Care a fost spanzurat pe tine. Primeste-ma, ca totdeauna te-am dorit si am poftit a te imbratisa. O, preabuna Cruce, care ti-ai cistigat frumusetea si bunacuviinta din madularele Domnului meu. Ceea ce esti de mult dorita si cu osardie iubita, pe care neincetat te-am cautat si abia acum te-am aflat gatita dupa dorirea inimii mele. Deci ia-ma pe mine dintre popor, si ma da Invatatorului meu, ca prin tine sa ma primeasca Cel ce prin tine m-a rascumparat pe mine”.

Acestea zicand si-a dezbracat de pe sine hainele si le-a dat chinuitorilor, iar ei l-au inaltat pe Cruce, legandu-i mainile si picioarele cu franghii, l-au rastignit si l-au spanzurat. Si statea imprejurul lui multime de popor, ca la douazeci de mii, intru care era si Stratoclis, fratele lui Egheat, care striga impreuna cu poporul: „Cu nedreptate patimeste acest barbat sfant”. Iar Sfantul Andrei intarea pe cei ce credeau in Hristos, ii imbarbata spre rabdarea muncilor vremelnice, invatandu-i ca nu este vrednica nici o munca a vremii de acum, pe langa rasplatirea bunatatilor celor ce vor sa fie.

Apoi a alergat tot poporul la curtea lui Egheat strigand si zicand: „Nu se cuvine a patimi acestea, acest om sfant, cinstit si invatator bun, cu bun si bland obicei si intelept, ci se cade a fi coborit de pe cruce, caci iata este a doua zi de cand este spanzurat pe cruce si nu inceteaza invatand dreptatea”.

Atunci Egheat, temandu-se de popor, a alergat impreuna cu dansii ca sa coboare pe Sfantul Andrei de pe cruce. Iar Sfantul Andrei, vazand pe Egheat, a zis catre dansul: „Egheat, pentru ce ai venit? Daca voiesti sa crezi in Hristos, apoi, precum ti-am fagaduit, ti se va deschide usa darului. Iar daca numai pentru aceasta ai venit, ca sa ma dezlegi de pe cruce, apoi sa stii ca eu, pana voi fi viu, nu voiesc sa fiu coborit de pe cruce, caci acum vad pe Imparatul meu, acum ma inchin lui, acum stau inaintea lui si ma bucur; iar pentru tine ma mihnesc si-mi pare rau, ca te asteapta pierzarea cea vesnica, care este gatita si te asteapta pe tine. Deci, ingrijeste pentru tine, pana cand este in puterea ta, ca nu in vremea aceea sa incepi, cand nu-ti va fi tie cu putinta”.

Si vrand slugile sa-l dezlege, nu puteau a se atinge de dansul, apoi si cealalta multime a oamenilor care venisera acolo, se sarguiau unii dupa altii ca sa-l dezlege, cu toate acestea n-au putut, caci pareau mainile lor ca moarte. Dupa acestea, Sfantul Andrei a strigat cu glas mare: „Doamne Iisuse Hristoase, nu ma lasa sa fiu dezlegat de pe crucea pe care sunt spanzurat pentru numele Tau, ci primeste-ma. Invatatorul meu, care Te-am iubit, care Te-am cunoscut si care Te-am marturisit in toata viata mea, si acum inca Te marturisesc, care doresc a Te vedea si prin care sunt ceea ce sunt; primeste Doamne Iisuse Hristoase in pace sufletul meu, caci acum este vremea a veni si a Te vedea pe Tine cel dorit. Primeste-ma bunule Invatator, si nu porunci a fi pogorit de pe cruce, mai inainte pana nu vei lua sufletul meu”.

Zicand el acestea, iata o lumina mare din cer l-a stralucit ca un fulger, pe care toti o vedeau si de jur imprejur l-a stralucit pe el, incat nu era cu putinta ochiului omenesc, celui de tina, a privi spre dansa. Si a petrecut acea lumina cereasca stralucindu-l ca la o jumatate de ceas; si cand lumina a disparut, atunci si Sfantul Apostol si-a dat sufletul sau cel sfant si impreuna cu dansa s-a dus ca sa stea inaintea Domnului.

Si asa s-a sfarsit sfantul batran, fiind plin de zile, ca a trait ca la optzeci de ani. Ca asa se cadea, ca adevaratul ucenic a lui Hristos, apostol fiind, cu sfarsit mucenicesc sa-si savarseasca drumul propovaduirii. Iar uritul de Dumnezeu Egheat, de indracire fiind cuprins, de demonii cei slujiti si cinstiti de dansul, vrednice rasplatiri a luat, ca s-a suit intr-un deal inalt si de acolo cazand jos paganul, s-a zdrobit si – dupa cum a zis dumnezeiescul David -, s-au risipit oasele lui langa iad.

Iar Stratoclis si Maximila, care era de bun neam si fata a unui senator, care crezuse in Hristos, pogorand cinstitul si sfantul trup al apostolului de pe cruce si cu miruri ungandu-l, l-au pus in loc insemnat. Deci, Stratoclis impartind la saraci toata avutia fratelui sau Egheat si zidind episcopie din avutia sa, pe locul in care au pus trupul sfantului, acolo si-a petrecut cealalta parte din viata sa, bine pascand turma incredintata lui. Asemenea si Maximila, impartind cea mai mare parte din bogatia sa saracilor, si-a oprit o parte cu care a zidit doua manastiri: una de calugari si alta de calugarite.

Si astfel cu placere de Dumnezeu vietuind ea, s-a dus la vesnicele locasuri, in locul lucrurilor celor pamantesti si stricacioase dobandind frumusetile cele ceresti si nestricacioase.

Iar moastele Sfantului Apostol Andrei au ramas in episcopia din Paleapatra multi ani, facand neincetat minuni si tamaduind toata boala si toata neputinta, pana in zilele marelui Constantin, intaiul crestin intre imparati, care a avut trei fii: Constantie, Constantin si Consta. Doi din fii sai au luat fiecare cate o parte din imparatia sa. Consta a luat Roma, Constantin Portugalia, iar Constantie, al treilea fiu, a luat Constantinopolul, adica scaunul tatalui sau.

Deci, acest Constantie, a primit in inima sa o dorire buna si de suflet folositoare. A dorit sa aduca in Constantinopol moastele Sfintilor Apostoli, ale lui Andrei, Luca si Timotei si sa le aseze in biserica Sfintilor Apostoli, pe care o zidise tatal sau, marele Constantin. In acea vreme Sfantul Artemie, care a marturisit credinta mai pe urma, in vremea lui Iulian Paravatul, era domn si augustalie in Alexandria, si pe dansul l-a socotit vrednic de o slujba ca aceasta. Deci l-a chemat la sine si i-a poruncit ca unui vrednic, sa-i slujeasca in aceasta laudata slujba.

Apoi s-a dus Sfantul Artemie si a luat de la Efes moastele Sfantului Apostol Timotei, pe ale Sfantului Apostol Luca, de la Tivele Beotiei, iar de la Paleapatra a luat cinstitele si sfintele moaste ale Sfantului Apostol Andrei.

Si asa le-a adus cu mare cinste la imparatul Constantie in Constantinopol. Iar imparatul primindu-le si cu multa evlavie inchinandu-se lor, apoi cu dragoste sarutandu-le, le-a asezat in prea vestita si luminata biserica a Sfintilor Apostoli, in partea cea de-a dreapta Sfantului Altar si acolo au fost inchinate si cinstite de cei binecredinciosi, cat timp au avut crestinii imparatie. Iar cand a fost pradat Constantinopolul, s-au impartit sfintele moaste in mainile binecredinciosilor crestini.

Aceasta este viata si petrecerea Sfantului Apostol Andrei, acestea sunt povestirile cele dupa puterile noastre, despre ucenicul lui Hristos, cel intai chemat. Asa a petrecut sfantul, asa s-a nevoit, asa a schimbat vanarea de pesti pe vanarea de oameni, asa a dobandit imparatia cerului si acum se odihneste si se veseleste intru imparatia cea randuita de Invatatorul sau, dupa cum singur I s-a fagaduit zicand: si Eu va fagaduiesc voua, precum mi-a fagaduit Mie Tatal Meu, imparatie.

Acum sade la masa cea gatita lui, dupa fagaduinta cea nemincinoasa, ca sa mancati si sa beti la masa Mea, intru Imparatia Mea. Si se roaga neincetat pentru noi, cei luminati prin propovaduirea lui, ca de pacate pocaindu-ne si curatindu-ne sa ne invrednicim si noi aceleiasi Imparatii, cu darul Domnului nostru Iisus Hristos, caruia I se cuvine toata slava si inchinaciunea, impreuna si Parintelui Sau, Celui fara de inceput, si Preasfantului, Bunului si de viata facatorului Sau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

29
nov.
09

Ce-au făcut mogulii în ultimii cinci ani…

…în care preşedintele nu i-a lăsat să aibă linişte, le-a încurcat socotelile, în care a apărat statul de drept, avuţia naţională şi interesul suveran al poporului? Şi-au mărit de cinci ori averile!

În medie. Acum, separat:

Dan Voiculescu: Cea mai mare creştere, de la 240 de milioane de euro (300 mil. $) la 1,6 miliarde, adică de 6,66 ori. Averea nu s-a oprit din creştere nici la guvernare, nici în opoziţie. Doar în 2009, anul crizei, suma a stagnat (în euro, pentru că în lei a crescut)

Dinu Patriciu: Creştere de 5,7 ori, adică de la 280 milioane de euro (350 mil. $) la 1,6 miliarde. Suma părea să fi crescut de 8 ori în 2007, după primele estimări legate de preţul pentru care a vândut Rompetrol, dar ulterior, cifrele confirmate au fost mai mari. Propriul top, Forbes, îl dă însăîn continuare pe Patriciu drept cel mai bogat român, cu o sumă mult mai mare decât Capital: 2,2 miliarde de euro.

Sorin Ovidiu Vântu: 50% în primul an al lui Băsescu, 20% în al doilea an al lui Băsescu şi mai mult decât dublare în al treilea an. Era clar, bula nu putea să mai ţină Corecţie în 2008 apoi, ca la Voiculescu, stagnare în an de criză.

Bilanţ final al celor 3 moguli: Suma iniţială, sub un miliard de euro, adunaţi în 14 ani. Suma finală, aproape 5 miliarde de euro, adică aproape încă câte un miliard în fiecare an.

Averile lui Voiculescu, Vântu, Patriciu, potrivit Top 300 capital (convertite în milioane de euro)

29
nov.
09

Dinu Patriciu: ‘Ma vad obligat sa-l actionez in justitie pe Traian Basescu pentru calomnie’

Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat, la RTV, ca se vede obligat sa-l actioneze in justitie pe Traian Basescu pentru calomnie dupa ce seful statului a anuntat ca-l va da in judecata pe Patriciu, impreuna cu ziarul Gardianul pentru prezentarea unui film trucat si pentru minciuni.

„Pot sa inteleg starea de tensiune, stresul si disperarea unui om care pierde, dar de aici pana la insulte e cale lunga”, a spus Dinu Patriciu la Realitatea TV dupa ce seful statului a anuntat ca-l va da in judecata.

„Sunt si eu obligat sa-l actionez in justitie pe domnul Basescu pentru calomnie”, a mai spus Patriciu, potrivit Newsin.

Si redactorul-sef de la ziarul „Gardianul” a reactionat la anuntul lui Traian Basescu de a da in judecata ziarul pe care il conduce: „Suntem pregatiti si pentru procese, si pentru anchete.”

Traian Basescu a declarat sambata: „In mod cert, la 20 de ani de la revolutie, romanii nu mai pot fi pacaliti, ei nu mai pot fi manipulati cu filme trucate, in care fara rusine amesteca viata unui copil, un copil care este supus unei presiuni mediatice extraordinare doar in interesul candidatului Mircea Geoana, utilizandu-se pentru aceasta filme trucate. Nu vreau sa ma intreb cum s-ar fi simtit oricare dintre noi daca in aceasta situatie ar fi fost un copil al nostru”.

Candidatul PDL la Presedintie a mai spus ca ii va da in judecata pe omul de afaceri Dinu Patriciu si pe cei de la ziarul „Gardianul”. „Pentru minciuna si trucarea unor filmari il dau in judecata pe Dinu Patriciu si cotidianul Gardianul si fac acest lucru pentru ca au prezentat un film trucat”, a declarat Basescu. Basescu l-a criticat pe Patriciu ca a afirmat de doua ori ca a lovit copilul de la Ploiesti. ” Inainte de orice, cred ca presa care a introdus in circulatie un film trucat ar trebui sa raspunda in mod elementar la cateva intrebari. In primul rand, daca, inainte de a introduce filmul in circuitul public, acest film a fost verificat la Institutul National de Expertiza, in al doilea rand, si aici ma adresez direct ziarului Gardianul, daca macar dupa introducerea in circuitul public al unui film trucat a avut curiozitatea sa faca o expertiza a acestui film. Daca au avut-o, le cer sa faca public rezultatul”, a mai spus presedintele.

29
nov.
09

Predica la duminica XXVI dupa Rusalii

Dregatorul bogat – pazirea poruncilor

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Binecuvantati si dreptmaritori crestini ai Sfintei Biserici a Domnului nostru
Iisus Hristos,

Dumnezeiasca Evanghelie a acestei duminici este aceeasi cu cea ascultata de noi in Duminica a XII-a dupa Rusalii, cu unele mici deosebiri. Astazi insa ascultam de la Sfantul Evanghelist Luca, dupa ce in Duminica a XII-a am ascultat-o de la Sfantul Evanghelist Matei (XIX, 16-26). Noi, impartind aceasta pericopa in doua, am talcuit partea intai la Duminca a XII-a dupa Rusalii, spre a ne ocupa in aceasta duminica de partea a doua a acestei sfinte Evanghelii. Dar se cuvine sa facem o legatura duhovniceasca a celor spuse atunci cu cele ce urmeaza in finalul intalnirii Mantuitorului cu un dregator bogat, pentru ca despre o asemenea intalnire, bogata si ea in rosturi vitale si mantuitoare, este vorba.

Precum ne spune dumnezeiasca Evanghelie, un tanar dregator bogat vine la Mantuitorul, se pleaca inaintea Lui si Il intreaba:

“Bunule Invatator, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci? Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Ma numesti bun? Nimeni nu este bun, decat unul Dumnezeu. Stii poruncile: sa nu savarsesi adulter, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta. Iar el a zis: Toate acestea le-am pazit din tineretile mele. Auzind, Iisus i-a zis: Inca una iti lipseste: Vinde toate cate ai si le imparte saracilor, si vei avea comoara in ceruri; si vino de urmeaza Mie. Iar el, auzind acestea, s-a intristat, caci era foarte bogat. Si vazandu-l intristat, Iisus a zis: Cat de greu vor intra cei ce au averi in imparatia lui Dumnezeu! Ca mai lesne este a trece camila prin urechile acului decat sa intre bogatul in imparatia lui Dumnezeu. Zis-au cei ce ascultau: Si cine poate sa se mantuiasca? Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu” (Luca 18, 18-27).

Mantuitorul – Bunatatea dumnezeiasca intrupata – atrage atentia cu tarie acestui dregator lumesc, care vedea in Iisus doar un om, un invatator, ca Binele e in Cel Unic bun – Dumnezeu – si din acest unic Izvor al binelui ne adapam toti, si asa ne putem afla toti unitatea in bine si adevar. Apoi il intreaba: “Stii poruncile? Sa nu savarsesti adulter, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta”. In poruncile divine se afla viata divina, viata de veci a Autorului lor: Dumnezeu cel viu. A pazi poruncile cu acea constiinta ca in ele e prezent Cel Vesnic, inseamna inceputul iesirii din lumea neascultarii, a orgoliului narcisist, a pacatului, a mortii, si a intra in lumina zilei celei neinserate a Imparatiei lui Dumnezeu. Caci, daca, spre pilda, cel ce ucide poarta in el deja samanta mortii, cel ce da viata si salveaza viata isi descopera arvuna vietii. Simtea o asemenea stare tanarul bogat? Nu cumva simtirea, dulceata bogatiilor acestei lumi, il tine in lumea celor ce se trec si pier? Intr-adevar, raspunsul lui: “Toate acestea le-am pazit din tineretile mele” arata aceasta lipsa tragica. Mantuitorul Insusi i-o aduce la cunostinta. “Auzind Iisus i-a zis: Inca una iti lipseste: vinde toate cate ai si le imparte saracilor, si vei avea comoara in ceruri; si vino de-Mi urmeaza Mie”. “Una iti lipseste!”. Cand Mantuitorul a fost primit ca oaspete in casa surorilor Marta si Maria, ni s-a dat sa auzim acelasi cuvant. “Maria asezandu-se la picioarele Domnului asculta cuvintele Lui. Marta se silea cu multa slujire sa pregateasca ospat si a zis: Doamne, au nu socotesti ca sora mea m-a lasat singura sa slujesc… . Iar Domnul i-a zis: Marto, Marto, te grijesti si pentru multe te silesti, dar un lucru trebuie. Maria partea cea buna si-a ales care nu se va lua de la ea” (Luca 10, 38-42). Amandoua surorile slujeau Domnului, fiecare in felul ei. Dar un lucru ramane de trebuinta absoluta, eterna: “Unicul necesar” – urmarea lui Hristos, Dumnezeu-Omul, starea in fata Lui.

Aceasta nu inseamna sa blestemi, sa arunci anatema asupra lucrurilor acestei lumi, care sunt daruri ale lui Dumnezeu. Dar a te inchina lor inseamna a avea soarta lor. “Omule, zice un suflet crestin, tu te transformi in ceea ce iubesti: in Dumnezeu (dupa har), daca tu Il iubesti pe Dumnezeu; in pamant, daca tu iubesti doar pamantul”. Nu poti sa nu iei seama ca am ajuns atat de pervertiti, incat sufletul nostru asculta prea mult glasul si chemarile celor trecatoare. Ochii, urechile, gustul, mirosul, toate sunt indreptate spre cele ce o clipa ne indulcesc si pier.

Ne-am pervertit intr-atat constiinta, incat sa se spuna de catre unii sarmani “filosofi” ca “in intelect nu exista nimic care sa nu fi fost inainte de simturi”. Si cum prin simturile din afara intra cele dinafara, pieritoare, s-a si zis: “Moartea intra prin ferestre”, adica prin simturi, care sunt ca niste ferestre zidite in trupul nostru, dar prin care ne-a fost dat sa privim, prin toate fapturile, spre Ziditorul lor. Si ne aducem aici aminte de cuvantul spus de Dumnezeu unui suflet sfant: “Lumea face atata zgomot la urechile voastre, incat glasul Meu nu-L mai auziti”.

A auzit dregatorul bogat glasul lui Iisus? A auzit el un glas, dar fara intelesul lui, fara sa-i simta chemarea. Bietele lui simturi erau doar trupesti, pervertite. Pentru a auzi si intelege glasul lui Dumnezeu, si din Scripturi, si din fapturi, ne trebuie ceea ce numesc Parintii “simtirea intelegatoare” – simtirea mintii; “simtirea duhovniceasca”, cum o numeste Sfantul Simeon Noul Teolog. Simtirea prezentei Duhului Sfant in noi, prin Care credem si marturisim: “Domn (si Dumnezeu) este Iisus Hristos” (I Corinteni 12, 3). Si prin Acelasi Duh Sfant ne simtim si noi frati cu Hristos Domnul si infiati de Dumnezeu, strigand: Avva! Parinte! (Romani 8, 15).

Prin Sfintele Taine se deschide in noi tocmai aceasta simtire duhovniceasca. La Sfantul Botez ne rugam: “Dezbraca de pe noi invechitura, ne innoieste spre viata de veci, ne umple de puterea Sfantului Duh, spre unirea cu Hristos…”. Iar prin Taina Sfantului Mir se pecetluiesc cu “Pecetea darului Duhului Sfant” toate incheieturile si simturile trupului, tocmai pentru a dobandi in Duhul Sfant sensibilitatea, simtirea duhovniceasca. Simturile, vazul, auzul, mirosul, gustul, pipaitul, nu se strica (pacatul le strica), ci se spiritualizeaza prin har, se fac instrumente, cai ale primirii descoperirilor dumnezeiesti. “Duhul Sfant stramuta lucrarile simturilor din afara spre simturile dinlauntru – de pilda vederea spre mintea care priveste lumina vietii; auzul spre intelegere; gustul spre puterea deosebitoare a ratiunii; mirosul spre cunoasterea mintii; iar pipaitul il stramuta spre starea de veghe a inimii – ca sa petrecem viata ingereasca pe pamant”, invata cuviosul Nichita Stithatul. De aceea ne si rugam: “Doamne, lumineaza-mi ochii gandului, intelepteste-ma sa inteleg poruncile Tale, sa fac voia Ta”. Psalmistul marturiseste: “Auzului meu vei da bucurie si veselie” (Psalmul 50, 9). Credinciosul, impartasindu-se cu trupul si sangele dumnezeiesc, exclama, in Liturghie: “Am vazut lumina cea adevarata, am primit Duhul cel ceresc, am aflat credinta cea adevarata…”; sau isi zice, impreuna cu Sfantul Simeon Noul Teolog, ca “darul i s-a facut pahar al bauturii dumnezeiesti si al undei nemuritoare, umplandu-se de desfatare cereasca cu care singuri ingerii se desfata si sunt pastrati nestricaciosi”. Aceasta este inaltarea si pregustarea, arvuna inca de aici a veacului viitor si a vietii de veci cu Hristos. Aceasta ne scoate din platitudine, din plictiseala si monotonia unei vieti fara relief, pe care numai harul divin il poate oferi, si ne salveaza din inspaimantatoarea stricaciune a feluritelor patimi – mania drogurilor, prostitutie, crima, sinucidere. Asa intelegem si pe fratii nostri, sarmani necredinciosi, atei: simtirea duhovniceasca le este atrofiata, candelele stinse, usa inchisa (Matei 25, 10).

Dar dregatorul din Evanghelie? “Auzind acestea (adica urmarea deplina a lui Hristos) s-a intristat, caci era foarte bogat”. Si Iisus, privindu-l cum se departa de El intristat, sclav al lanturilor lui launtrice, rosteste: “Cat de greu vor intra cei ce au averi in imparatia lui Dumnezeu! Mai lesne este a trece camila prin urechile acului decat sa intre bogatul in imparatia lui Dumnezeu”. Imagine pe care unii talcuitori o explica astfel: se afla in Ierusalim o portita a cetatii prin care nu puteau intra decat oitele, iar camilele, care le insoteau, nu puteau patrunde, precum nici animalele salbatice, distrugatoare. Mai curand puteau intra camilele cu poverile lor, decat bogatii, cu si mai mari poveri. Iar cei ce ascultau surprinsi, ingrijorati, intreaba, ca si noi: “Atunci cine poate sa se mantuiasca? Iisus a zis: Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu”. – Taina a iubirii dumnezeiesti care ne cheama mereu. A iubirii Lui, Care, in Hristos, a venit la noi in chipul robului, al saracului, al pelerinului, la usile noastre, la durerile si lipsurile noastre, si ne spune: “Eu iti sunt inimiii tale de toate: Eu iti sunt tata, Eu frate, Eu mire, Eu casa; Eu iti sunt hranitor, Eu haina, Eu radacina, Eu temelie. Tot ce vrei aceea iti sunt. Ca sa nu ai lipsa de nimic. Voi fi in slujba ta. Eu iti sunt si prieten, si oaspe, si cap, si frate, si sora, si mama. Iti sunt toate. Numai poarta-te sincer cu mine. Sarac facutu-M-am pentru tine, pribeag; rastignitu-M-am pentru tine pe Cruce si am fost pus in mormant. Sus intervin pe langa Tatal pentru tine. Tu esti pentru Mine totul; si frate, si impreuna mostenitor, si prieten, si madular (al trupului Meu). Ce mai vrei inca?” (Sf. Ioan Gura de Aur). Amin.

Parintele Constantin Galeriu


28
nov.
09

Tăriceanu: „Ştiu din 2004 de incidentul în care Băsescu l-a lovit pe copil”

Filmuleţul în care traian băsescu este surprins în timp ce loveşte un copil continuă să provoace reacţii. Liderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu, scrie pe blogul personal că ştia de incidentul de la Ploieşti, deoarece în acel moment era alături de Traian Băsescu pe scenă.


Nu mi se pare că este bine pentru România să ne petrecem ultimele zile ale campaniei electorale concentrându-ne numai asupra evenimentului de la Ploieşti, din 2004. (…) Dar nu pot face abstracţie de faptul că eram pe scenă, la Ploieşti, în seara cu pricina. Filmul prezentat în aceste zile la televiziunile din România reflectă adevărul, chiar dacă nu am văzut exact ce s-a întâmplat între Traian Băsescu şi acel copil, în timpul mitingului electoral de la Ploieşti„, scrie liderul liberal.

El susţine că incidentul a fost urmat de o discuţie a actualului şef al statului cu lideri ai PNL şi PD, în care a afirmat că ar fost vorba despre o „greşeală”.


Ţin minte foarte clar ce s-a întâmplat după aceea. Am părăsit locul concertului într-un microbuz, împreună cu Traian Băsescu şi cu câţiva lideri ai PNL şi ai PD. Atunci a început o discuţie despre faptul că Traian Băsescu ar fi lovit un copil în timpul concertului. Pe acest fond s-a manifestat o preocupare foarte serioasă din partea lui Traian Băsescu personal faţă de acest gest al său, la care el s-a referit ca fiind o greşeală„, a adăugat Tăriceanu pe blogul personal.

28
nov.
09

Trei preşedinţi în 20 de ani. Cât de bine am trăit în fiecare mandat

Numele preşedintelui a contat întotdeauna în economia ultimilor 20 de ani, mult mai mult decât lasă Constituţia să se vadă. A refuzat, pe faţă sau mascat, unele soluţii economice. Şi-a pus în funcţie oamenii de încredere, de la premier până la nivel de secretar de stat. Într-un cuvânt, a intervenit decisiv în mersul economiei. MONEY.ro vă propune o scurtă istorie a evoluţiei PIB-ului, salariilor, şomajului, fiscalităţii sub fiecare dintre cei trei preşedinţi.

Ion Iliescu – o economie nou-născută mai 1990 – octombrie 1992 – noiembrie 1996
România încheia primul an de libertate cu un PIB de circa 40 de miliarde de dolari”

După mai bine de patru decenii de guvernare comunistă, care au însemnat în principal planificarea centralizată a întregii economii naţionale, în urma înlăturării regimului, în decembrie 1989, la cârma României venea un fost om de partid, Ion Iliescu. După preluarea prin vot liber a mandatului a început reforma economiei româneşti prin trecerea de la sistemul centralizat către economia de piaţă. Atunci a fost începutul unui proces care a durat mai bine de un deceniu, în mare parte, din cauza reticenţelor chiar celui care l-a început. România încheia primul an de libertate, 1990, cu un PIB de circa 40 de miliarde de dolari, în uşoară scădere faţă de 1989 (estimativ 53 de miliarde de dolari). Câştigul salarial lunar mediu net pe economie era de 157 de dolari, calculat la rata madie anuală de 21,56 lei pentru un dolar (cursul nu fusese liberalizat – n.r.). Era însă un an în care statul s-a jucat cu economia, în libertate, pentru ca la sfârşitul lui să împartă averea ţării în cupoane. Urma suferinţa. Schimbările fundamentale prin care economia trecea în primul an plin de mandat al lui Iliescu, dintre care cele mai importante erau apariţia proprietăţii şi a iniţiativei private, liberalizarea preţurilor (proces care s-a încheiat abia în 1997) şi apariţia şomajului, au adus cu ele prima criză economică. Pentru că s-a liberalizat şi piaţa muncii, în 1991, în locul impozitului pe fondul total de salarii, s-a introdus impozitul pe salarii, în cote progresive. Erau 13 tranşe de impozitare, cuprinse între 6 şi 45%. Prima criză Economia nereformată şi centralizată aproape în totalitate a cedat la primii germeni ai liberalizării, în 1992. Aceasta nu s-a întâmplat însă fără un şoc politic prealabil, reprezentat de înlăturarea prin forţă (venirea minerilor), a guvernului reformator condus de Petre Roman, spre sfârşitul anului 1991. După acest episod s-a declanşat dezastrul economic. Mai întâi, Fondul Monetar Internaţional, cu care reluasem legăturile printr-un acord stand-by, a îngheţat înţelegerea. Apoi, după ce economia scăzuse aproape natural cu -12,9% în 1991 a mai plonjat cu -8,8% în 1992. Hiperinflaţiei de 170,2% din 1991 i s-a adăugat una şi mai mare, de 210,4%, în 1992. Câştigul salarial mediu net a înregistrat cel mai scăzut nivel din aceşti 20 de ani, la 65 de dolari (curs de 307,95 lei). Şomajul începea să-şi facă simţită prezenţa în 1992, când urca la o rată de 8%, de la una de doar 3% în 1991. Tot în 1992, premierul investit de Iliescu după mineriadă, Theodor Stolojan a decis confiscarea valutei deţinute de firme şi de persoanele fizice. Valuta trebuia dată obligatoriu statului şi la un curs arbitrar.

Văcăroiu la butoane
„Cel mai important eveniment al anului 1994 a fost liberalizarea pieţei valutare

La finalul lui 1992, Iliescu, proaspăt reales preşedinte, l-a numit premier pe Nicolae Văcăroiu. În 1993, România a reluat cursul creşterii economice, dar destul de firav, cu 1,5%, având în vedere baza foarte joasă la care a ajuns în doar doi ani. Câştigul salarial mediu a urcat şi el, la 79 dolari (curs de 760 lei). Puterea de cumpărare scădea însă vertiginos, inflaţia urcând la o rată şi mai mare, de 256,1%. Cifra anualizată minte puţin, pentru că de la jumătatea anului România intra pe un puternic trend dezinflaţionist. Vârful anului fusese de 300%. Două momente foarte importante ale anului (de graţie) 1993 au fost introducerea TVA (18%), în locul impozitului pe circulaţia mărfurilor, şi liberalizarea adaosului comercial. Pentru această revenire a dezinflaţiei s-a plătit însă cu locuri de muncă. Rata şomajului a urcat la peste 10% pentru prima dată, lucru care avea să se întâmple în doar cinci ani din cei 20 scurşi de la revoluţie. Cel mai important eveniment al anului 1994 a fost liberalizarea pieţei valutare, moment care a dus, în mai puţin de jumătate de an, la mai mult decât dublarea cursului de schimb, la 1.655 lei pentru un dolar. Trendul indicatorilor din 1993 se consolida. În ciuda exploziei cursului de schimb, câştigul salarial mediu avansa la 86 de dolari. Economia creştea bine de data aceasta, cu 3,9%, iar inflaţia cobora la 136,7%. Şomajul avansa la 10,9%. În 1990, erau 8,16 milioane de salariaţi în economie. Până în 1994, numărul lor scăzuse deja cu 1,7 milioane.

Vârful din 1995-1996

În 1995, s-a atins chiar un fel de prosperitate, prin comparaţie cu ce fusese până atunci. Cel mai “tare” indicator a fost inflaţia: 32,3%! Pe de altă parte, economia României a crescut cu nu mai puţin de 7,1%. Câştigul salarial mediu net urca şi el, pentru prima dată după 1990 la peste 100 de dolari (curs mediu anual de 2.033 de lei). Şomajul revenea sub 10%. Era Iliescu se termina, în 1996, cu cifre bunicele. Creşterea economică a fost de 3,9%. Şomajul, în scădere puternică, la 6,2%. Iar salariul mediu se menţinea la 104 dolari, dar la un curs mult mai prost, de 3.000 de lei.

Emil Constantinescu (17 noiembrie 1996 – 10 decembrie 2000) – trei ani negri pentru România şi un salvator
„Primul an de mandat a coincis cu intrarea României într-o adâncă recesiune „

În 1996, Emil Constantinescu a fost ales prin vot direct Preşedintele României, pentru un mandat de patru ani. Alt regim, altă criză, dar lungă de 3 ani. Primul an de mandat a coincis cu intrarea României într-o adâncă recesiune. Economia a scăzut în 1997 cu nu mai puţin de 6,1%. Câştigul salarial mediu net a s-a prăbuşit la 88 de dolari. Economia şi-a continuat căderea accelerată, cu încă 4,8 în 1998 şi cu încă 1,2% în 1999. Salariul mediu fluctua în jurul sumei de 100 de dolari, funcţie de curs. Şomajul creştea vertiginos atingând vârful perioadei de referinţă în 1999, la o rată de nu mai puţin de 11,8%. În plan bugetar, începând cu 1997, a fost intreprinsă o ajustare fiscală substanţială prin reducerea cheltuielilor primare şi creşterea veniturilor. Iniţial, centrul de interes s-a axat pe reducerea cheltuielilor cu salariile, pensiile şi cu cele de capital. În 1998 şi la începutul lui 1999 au fost implementate creşteri substanţiale ale impozitelor. Preţurile au explodat tot în 1997, de la o inflaţie de doar 32,3% cu un an înainte s-a ajuns la una de nu mai puţin de 154,8%. Anul următor a scăzut brusc până la 59,1%, iar în 1999 până la 45,8%. Această lungă recesiune a fost mediu propice pentru foarte multe evenimente negative care au zguduit din temelii economia, cel mai important fiind prăbuşirea sistemului bancar.

Isărescu reporneşte motoarele

România a revenit brusc pe creştere economică în 2000. Revenirea economiei a coincis cu venirea la şefia guvernului a guvernatorului Mugur Isărescu. După trei ani de înăsprire haotică a fiscalităţii, 2000 a fost anul unei reforme fiscale bazate pe relaxare. Impozitul pe profit care ajunsese la 38% a fost redus la 25%. După ce TVA ajunsese la 22%, a fost redus, tot în 2000, la cota de 19% care se aplică şi astăzi. Emil Constantinescu şi-a predat mandatul, lăsând România cu o creştere economică firavă, de 1,8%, după o perioadă de trei ani de recesiune pronunţată. Un salariul mediu de circa 100 de dolari şi o inflaţie care se consolida la 45,7%. Şomajul n-a coborât sub 10% nici în 2000.

Ion Iliescu 2001-2004 – Consolidare
„Anul 2004 marchează şi prima creştere economică de peste 8%, adică 8,3% „

Ion Iliescu a fost ales pentru cel de-al treilea mandat prin ceea ce se numeşte „vot negativ”. Propriu-zis, o mare parte a populaţiei a votat atunci pentru Iliescu şi anti contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor. Din acel an, inflaţia a intrat pe o pantă clar descendentă, după fluctuaţiile extreme înregistrate înainte. Astfel, în primul an de mandat inflaţia a fost la 34,5%, urmând scăderi de până la 11,9%, deci de aproape trei ori, în ultimul an de mandat. Pe măsură ce rata şomajului a scăzut de la 8,8% în 2001 la 6,2% în 2004, salariul mediu a crescut în acelaşi interval, de la 104 la 183 de dolari. Anul 2004, care a şi adus României statut de economie de piaţă funcţională din partea UE, marchează şi prima creştere economică de peste 8%, adică 8,3%. În 2001, creşterea PIB-ului fusese de 5,7%, un avans mai mare faţă de cel din anul următor, de 5%. În 2003, în codul fiscal este introdus paragraful care scade impozitul pe bogăţie: 25% pe profit! În aceeaşi perioadă sunt iniţiate sau finalizate şi cele mai importante privatizări: Petrom, BCR, Electrica, Distrigaz, Apa Nova.

Traian Băsescu – De la tigrul Europei la criză 21 decembrie 2004 – 06 decembrie 2009

Traian Băsescu a preluat în iarna lui 2004 o economie stabilizată şi un sistem fiscal consolidat. Anul 2005 a început furtunos, cu o schimbare fiscală de anvergură: introducerea cotei unice de impozitare de 16% pe venituri şi profit. Înlocuirea cotei progresive cu cea unică fusese subiect de discuţie cu un an înainte, ideea fiind lansată, cu tot cu simulări, de ministrul Finanţelor pesedist Mihai Tănăsescu. Preşedintele Ion Iliescu s-a opus însă vehement unei astfel de mişcări şi ideea a fost abandonată. Efectele cotei unice au fost rapide. Câştigul salarial mediu net a sărit cu 40%, ajungând la 256 de dolari, în parte şi datorită stabilizării monedei naţionale. Rata inflaţiei ajungea pentru prima dată după 1990, când preţurile erau controlate de stat, la o singură cifră (9%). Economia şi-a menţinut cursul ascendent, cu un plus de 4,1%. Şomajul scădea la 5,9%. În 2006 a urmat o altă consolidare. De această dată, a vitezei mari de creştere a economiei. PIB-ul a “zburat” cu 7,7%, rată care nu mai fusese văzută după revoluţie. Cursul leului faţă de principalele valute se înscria pe un vizibil trend ascendent. Media anului a fost de 2,8 lei pentru un dolar şi 3,5 lei pentru un euro. Câştigul mediu pe economie avansa cu încă 20% la peste 300 de dolari. Inflaţia s-a domolit accelerat până la 6,56%. Şomajul scădea şi el la 5,2%, iar presiunile pe angajatori începuseră. România accelera către aderarea la Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007 şi intra în cea mai bună perioadă de după căderea comunismului. Anul aderării a fost chiar şi mai bun decât precedentul. În ciuda creşterii puternice din 2006, s-au mai adăugat 6% la PIB. Salariul a explodat pur si simplu, odată cu deschiderea pieţei comunitare a muncii. Avansul a fost de nu mai puţin de 38,6%, procent aplicat unor venituri care oricum crescuseră accelerat – 427 de dolari la un curs de 2,4 lei. Şomajul a coborât pentru prima dată după 1989 la sub 5% (4,84%). Toate cifrele (mai puţin deficitul de cont curent care creştea rapid, dar care s-a desumflat şi mai rapid în 2009) erau la superlativ, chestiune care a făcut mediile internaţionale să denumească România “tigrul Europei”.

A treia criză
„Din cauza unui default bugetar iminent, România s-a văzut forţată să ceară, în 2009, un ajutor financiar de aproape 20 de miliarde de euro”

România era pe valul creşterii mondiale. Însă în vara lui 2007 au apărut primele semne că economia globală o ia la vale, semne pe care oamenii preşedintelui Traian Băsescu le-au ignorat. Atunci au apărut primele semne ale prăbuşirii imobiliarelor, fenomen care a fost validat de bursa de la Bucureşti. Începând din august, indicii BVB au intrat într-un picaj pronunţat. Încurajaţi de cifrele excelente ale economiei, guvernanţii au început să îngraşe aparatul de stat, prin majorări salariale consistente, care au continuat şi în 2008. În 2008, avansam cu aproape 9% la un moment dat, însă în ultimul trimestru România a fost lovită de criza subprime. Atunci vraja s-a rupt, iar primul care a suferit a fost bugetul statului, supraîncărcat de cheltuielile de personal. Am încheiat 2008 cu o creştere economică de doar 4,7%. Salariul mediu a urcat totuşi solid, la 519 dolari, la un curs mai ridicat al dolarului, de 2,51 lei. Şomajul s-a reaprins, urcând la 7,85%. Din cauza unui default bugetar iminent, România s-a văzut forţată să ceară, în 2009, un ajutor financiar de aproape 20 de miliarde de euro de la FMI , Comisia Europeană şi alte instituţii financiare .

27
nov.
09

[VIDEO] Basescu a lovit un copil: Realitate sau imagini trucate?

Cotidianul „Gardianul” a postat pe site-ul sau un filmulet in care presedintele Basescu se afla pe o scena, la o manifestare electorala, despre care se spune ca ar fi la Ploiesti, in 2004, iar imaginile arata ca ar lovi un copil.

Potrivit reporterilor de la Gardianul, imaginile socante sunt surprinse in centrul Ploiestiului, unde fusese amenajata o scena pe care Traian Basescu, imbracat in celebra geaca portocalie, se aplecase pentru a lua un memoriu al unei femei disperate, care, plangand, ii spunea candidatului de atunci ca are grave probleme sociale. Copilul se afla chiar langa aceasta femeie si, la momentul surprins de camera de luat vederi, doar se uita curios la Traian Basescu cand acesta il loveste.

Basescu: Niciodata in viata mea nu am lovit un copil, s-a ajuns prea departe cu campania murdara

„As vrea sa incep cu o precizare necesara. Niciodata in viata mea nu am lovit un copil, nu mi-am lovit copiii, nu mi-am lovit sotia, nu am lovit copii altora, nu i-am lovit, nu i-am batut (…) Va pot spune ce vad eu pe caseta pe care o difuzati si m-am uitat foarte atent dupa ce am venit de la emisiune, vad o femeie disperata cu care vorbeam, si eram aproape in genunchi, si vad un copil care rade dupa ce se da inapoi. Nu cred ca un copil lovit, asa cum spunea domnul Patriciu, intai in plex si pe urma peste fata rade si nu-si pune mainile la fata sau la plex”, a explicat seful statului, intr-o declaratie facuta la sediul sau de campanie, aproape de miezul noptii.

Basescu a mai afirmat ca s-a ajuns prea departe cu campania murdara si acest lucru arata disperare. „Vreau sa stiti ca nu sunt disperat si nici utilizarea povestii Hayssam si nici utilizarea unui copil in campanie nu ma vor face sa fiu mai putin aspru cu cei care dau lectii de moralitate, de genul domnului Patriciu, care probabil daca nu ar fi beneficiat de clementa lui Adrian Nastase pentru 600 de milioane de dolari datorii la stat ar fi fost bani pentru mai multi copii decat isi imagineaza domnia sa”, a subliniat seful statului.

Basescu a tinut sa precizeze ca in ceea ce il priveste, din dragoste pentru copii a „sacrificat”, in perioada in care era ministru al Transoprturilor, un hotel al Metrorex pentru a face un adapost pentru acestia. „In ceea ce ma priveste i-as aduce aminte si domnului Patriciu, si celor care speculeaza, si il vad si pe domnul Ponta, caruia i-am tinut copilul in brate de ziua lui, il vad si pe dansul speculand, dar v-as aduce aminte ca din dragoste pentru copii cand eram ministru al Transporturilor am sacrificat un hotel al Metrorex pentru a pune acesti copii intr-un adapost”, a amintit presedintele.

Seful statului a mai spus ca nu face comentarii asupra calitatii casetei difuzate in presa, insa ramane ferm in afirmatia ca s-a ajuns prea departe din punct de vedere al campaniei electorale murdare. „Suntem intr-o campanie care a ajuns prea departe din punct de vedere al campaniei murdare, ca ne dau lectii exact oamenii imorali si inchei spunand cu ce am inceput, niciodata nu am lovit, nu am batut un copil, eu iubesc copiii”, a incheiat Traian Basescu, glumind apoi cu ziaristii ca daca mai apare in presa vreo caseta este dispus sa faca declaratii si la 5 dimineata.

Presedintele declarase anterior ca va da vineri o explicatie publica despre imaginile in care apare ca ar lovi un copil, dupa ce se va consulta cu persoanele cu care a fost la acea manifestare electorala, precizand ca nu-si da seama despre ce e vorba si trebuie vazut ce spune copilul respectiv. „O sa ma uit si o sa va dau o explicatie”, a declarat Basescu, dupa ce intr-o emisiune la Realitatea TV la care se afla s-a difuzat un scurt film in care apare ca ar lovi un copil. Intrebat daca este de parere ca este un trucaj, presedintele a spus ca nu poate afirma acest lucru. „Nu-mi dau seama. A spus copilul ceva, a vorbit urat? Ce-a facut?”, a intrebat seful statului. „Nu, nu imi aduc aminte de incident. Sunt destui care ma injura pe unde ma duc. Nu-mi dau seama despre ce e vorba, va asigur ca voi da explicatii publice. Probabil ca mai eram cu cineva, probabil ca nu eram singur”, a continuat presedintele, potrivit NewsIn.

Dupa ce moderatorul i-a spus ca si omul de afaceri Dinu Patriciu a spus ca Basescu a lovit un copil pentru ca a strigat „Traiasca Iliescu!”, seful statului a replicat: „De ce n-a spus atunci?”.

„Haideti sa vedem despre ce e vorba. Lasati-ma sa ma consult cu cei care au fost acolo (…) Nu stiu daca acel copil a vorbit cumva urat femeii sau ce a facut. Vedem despre ce e vorba. Va asigur ca voi da o explicatie maine (vineri, n. red)”, a mai spus Basescu. „Vreau sa vad si eu filmul”, a completat candidatul PDL, intreband daca este o data invocata si ca trebuie verificat daca el a fost atunci acolo.

Dinu Patriciu a invocat acest incident cu o seara in urma. „Am fost impotriva asocierii cu PD, acest partid populist condus de un comunist si in 2004. De altfel, impotriva lui Traian Basescu am si o chestiune personala. In campania electorala din 2004, la Ploiesti, l-am vazut dand un pumn unui copil, care din greseala strigase: Traiasca Iliescu! L-am vazut cu ochii mei. Mai sunt si alti oameni care l-au vazut si ar putea depune marturie daca nu ar fi membri PDL”, a acuzat liberalul.

Dupa ce au fost facute publice imaginile de la mitingul electoral, Patriciu a tinut sa precizeze ca Traian Basescu l-ar fi lovit de doua ori pe copilul aflat la mitingul de lansare a candidatilor pentru alegerile parlamentare din 2004. „In primul episod l-a lovit in plex, cu dosul mainii. In al doilea episod, este ceea ce se vede acum..Ca si la prima lovitura, cred ca acel copil nu prea stia bine ce i se intampla. Eu eram (pe scena, n.r.), in stanga dlui Basescu, am vazut cam din acelasi unghi aceasta intamplare”, a sustinut Patriciu.

Omul de afaceri a mai spus ca, dintre politicieni, pe scena se mai aflau Florin Anghel, Teodor Melescanu si Calin Popescu Tariceanu cu sotia. Intrebat de ce nu a facut public acest incident inca din 2004, Patriciu a spus ca nu a avut „proba”.

 

 

Anastase: Basescu a dat copilul la o parte; Ponta: Sper ca imaginile nu sunt adevarate, ar fi groaznic

Presedintele Camerei, Roberta Anastase, a declarat joi seara, la RTV, ca presedintele Basescu nu a lovit copilul din inregistrarea aparuta in presa, ci l-a dat la o parte, pentru a discuta cu femeia care-i cerea ajutorul, iar vicele PSD Victor Ponta, a spus ca spera ca imaginile sa nu fie reale.

„A avut loc la Ploiesti (incidentul. n.r.). Intr-adevar era un spectacol de lansare a candidatilor pentur alegerile parlamentare (din 2008, n.r.). De altfel, singurul la care a praticipat si Dinu Patriciu. Am fost pe scena, chiar am vorbit la telefon si cu colegul meu domnul deputat Florin Anghel care prezenta spectacolul la momentul respectiv. Amandoi ne amintim un copil care la un moment dat a cerut microfonul, i s-a dat microfonul, a spus chiar si cateva cuvinte urate la microfon. Nu-mi amintesc exact aceasta scena, dar pot sa constat un singur lucru, ca avem de-a face cu o femeie care era extrem de surescitata, e clar ca avea o problema foarte serioasa si cerea cu disperare ajutorul presedintelui. Daca este vorba de acel moment probabil respectivul copil o fi continuat sa vorbeasca urat si atunci presedintele dorind sa-i acorde atente femeii l-a dat la o parte, dorind sa acorde atentie femeii respective care chiar solicita cu disperare acest lucru si chiar se vede”, a explicat Anastase, la Realitatea TV.

Liderul PDL a spus ca acel copil rade, deci nu se poate spune ca a fost agresat. „Dupa aceea daca ne uitam iar cu obiectivitate la imagini vedem copilul care in niciun caz nu arata a copil agresat, un cpoil cu zambetul pe buze uitandu-se admirativ la presedinte. Eu stiu ca un copil cand ii dai asa cum spunea domnul Patriciu un pumn incepe sa planga, in niciun caz nu zambeste si se uita admirativ la presedinte”, a mai argumentat Anastase.

Aflat in aceeasi emisiune, vicepresedintele PSD Victor Ponta, a declarat ca spera ca acele imagini sa nu fie adevarate, iar daca ar fi, orice cetatean nu ar putea simti decat oroare ca presedintele tarii ar putea face un asemenea gest. „Eu sper ca nu sunt adevarate. Sper ca le-au falsificat dusmanii, mogulii dlui Traian Basescu. Pentru ca daca nu le-au falsificat mogulii, sau daca acel copilas nu era el insusi unul din mogulii care trebuia lovit cu pmnul in fata de catre presedinte, domnul Traian Basescu iese in modul cel mai mizerabil posibil din politica romaneasca. Doamna Anastase nu are copii, probabil isi doreste si o sa aiba. Eu am un baiat, e de varsta celui pe care l-a lovit presedintele. Niciodata un om vazand presedintele Romaniei lovind cu pumnul in gura un copil, va simti altceva decat oroare. Am simtit oroare cand am vazut la Razvan Dumitrescu. Se vede ca l-a lovit. Mi se pare un moment groaznic care nu are nicio legatura nici cu politica”, a declarat Ponta.

Iurascu (Forta Civica) sustine ca Basescu nu a lovit copilul la mitingul din 2004, „este o facatura”

Presedintele Forta Civica, Adrian Stefan Iurascu, a declarat joi seara, la Realitatea TV, ca a fost prezent la mitingul electoral al lui Traian Basescu din 2004, iar actualul sef al statului nu l-ar fi lovit pe copilul din filmul dat publicitatii.

„Sunt la un metru de acel baiat, daca dati imaginile o sa ma vedeti. Sunt intr-un pardesiu inchis la culoare, era o vreme extrem ploioasa si de pacatoasa la acel moment, copilul face un pas spre mine. Intre mine si el nu era nimeni, deci eram la un metru, la un metru si jumatate de acel copil. Intre mine si el nu mai era nimeni, un asemenea gest, reprobabil sigur ca da, daca se intampla il retineam cu siguranta. Nu s-a intamplat acest lucru, este o facatura a actualei coalitii, clar, care este impotriva presedintelui”, a povestit Iurascu.

26
nov.
09

Ce presupune „Acordul pentru iesirea Romaniei din criza”

Acordul semnat miercuri de PSD si PNL contine o serie de principii precum reducerea fiscalitatii, transparenta in cheltuirea banului public, respectarea Pactului pentru Justitie, depolitizarea administratiei publice, pentru a caror atingere vor fi sustinuti Mircea Geoana si un Guvern Johannis.

„Acordul pentru iesirea Romaniei din criza”, cum se numeste documentul semnat de Mircea Geoana si Crin Antonescu incepe de la constatarea starii politice actuale. „La 20 de ani de la Revolutia romana sperantele si aspiratiile celor mai multi dintre romani au fost risipite intr-o tranzitie fara sfarsit. Formatiunile politice semnatare isi asuma obligatia de a implini aceste asipratii si de a reda romanilor o guvernare democratica dedicata interesului public. Dorim sa redam romanilor o tara de care sa fie mandri, o tara in care sa fie respectati de liderii politici si de administratie, o tara in care sa aiba sansa sa se realizeze pe deplin in plan personal, profesional si social”, se arata in prima parte a Acordului, transmite NewsIn.

Textul continua cu mentionarea celor cinci ani de mandat al lui Traian Basescu, care, in opinia semnatarilor, „lasa o tara in haos”, adica „o Romanie fara un guvern legitim, o Romanie macinata de conflicte artificiale intre puterile statului, intre stat si societate, precum si intre diferitele categorii sociale, o Romanie in prag de colaps economic, o Romanie a carei administratie a fost ocupata de oameni politici incompetenti, instalati abuziv in fruntea institutiilor publice”.

Documentul mentioneaza opt „principii care stau la baza guvernarii comune”: „reducerea fiscalitatii ca motor al dezvoltarii economiei; o guvernare in folosul tuturor romanilor printr-o distribuire echitabila a resurselor rezultate in urma dezvoltarii economice; transparenta si eficienta in cheltuirea banului public; respectarea efectiva a drepturilor si libertatilor individuale (dreptul la initiativa economica, dreptul la sanatate, dreptul la educatie, la protectie sociala, la un mediu sanatos); respectarea prevederilor Pactului pentru Justitie; descentralizarea si depolitizarea administratiei publice; sprijinirea categoriilor sociale defavorizate (a familiilor tinere, a pensionarilor si a celor cu venituri mici); modernizarea agriculturii si a satului romanesc”.

Cele doua formatiuni semnatare ale acordului au enumerat si cinci obiective comune pe care si le asuma: „scoaterea Romaniei din criza economica, politica si morala; refacerea solidaritatii si increderii intre romani; asigurarea unei guvernari care sa determine o dezvoltare echilibrata a Romaniei; refacerea prestiugiului international al Romaniei si promovarea unei politici externe in beneficiul romanilor; reluarea dialogului si cooperarii intre puterile statului, intre Guvern si partenerii sociali”.

In final, cele doua formatiuni sunt de acord ca, in baza principiilor enuntate si pentru indeplinirea obiectivelor asumate hotarasc sustinerea lui Mircea Geoana in turul II al alegerilor prezidentiale, crearea unei majoritati stabile pentru sustinerea unui Guvern condus de Klaus Johannis si elaborarea unui Program de guvernare pentru scoaterea Romaniei din criza.

Acordul a fost semnat de presedintele PSD Mircea Geoana si de cel al PNL Crin Antonescu, in Salonul Alb din Senat, in spatele celor doi lideri politici fiind amplasat inscrisul „O singura Romanie”. [S-a semnat acordul „Geoana presedinte, Johannis premier”]

26
nov.
09

Dacă te speli prea mult te poţi îmbolnăvi mai repede

Se spune că igiena personală impecabilă este soră cu sănătatea, însă un nou studiu realizat de specialiştii de la Universitatea din San Diego, California, a scos la iveală că dacă te speli prea mult te poţi îmbolnăvi mult mai repede.

Cercetătorii susţin că acest lucru se întâmplă deoarece obsesia oamenilor de a se spăla des împiedică pielea să protejeze organismul împotriva bolilor prin înlăturarea bacteriilor care se află în mod normal pe epidermă.

Aceste microorganisme joacă un rol activ în prevenirea iritaţiilor şi ajută la vindecarea rănilor şi juliturilor, iar prin îndepărtarea lor procesele sunt încetinite.

Secialiştii americani susţin că există 100 de trilioane de microbi care trăiesc în organismul uman care au rolul de a întări sistemul imunitar.

25
nov.
09

Ce nu vor bărbaţii să audă când fac sex

Oamenii simt nevoia să spună ceva înainte, în timp şi după ce fac sex. Oare ce se poate spune în aceste situaţii: Cum e vremea? Ce noutăţi mai sunt în domeniul sănătăţii, al politicii? Ei bine, oamenii nu discută banalităţi, ci comentează ce fac în acel moment şi riscă să spună ce nu trebuie.

În acest sens, specialiştii askmen. com au alcătuit, cu ajutorul unor sondaje online, un top haios al lucrurilor pe care femeile le spun înainte, în timpul şi după ce fac sex şi ce cred bărbaţii atunci când le aud:

1. Ce spune ea : E deja înăuntru?
Ce crede el: Penisul meu e prea mic sau ea e obişnuită cu unul mult mai mare.

2. Vreau să te văd dormind.
Dacă vrea să mă vadă dormind înseamnă că după ce adorm o să-mi împletească părul şi aşa aş putea să chelesc.

3. Asta-i tot?
Cum poate spune asta? S-a gândit cât a trebuit să muncesc eu la ea?

4. Fostul meu iubit obişnuia să…
Mai bine te întorci la el că eu nu mai am chef de tine.

5. Sunt virgină!
Acum va trebui să am grijă, să fiu atent să n-o doară şi apoi s-o ţin în braţe… Cine m-a pus?

6. A venit soţul acasă!
Şi acum trebuie să sar pe geam?!

7.Poţi doar să mă ţii în braţe?
Nu poate să se îmbrăţişeze cu sutele de animale de pluş care s-au uitat la noi toată noaptea?

25
nov.
09

Masturbarea face bine sănătăţii!

Pentru o viaţă sexuală împlinită majoritatea sexologilor sfătuiesc atât bărbaţii cât şi femeile să îşi cunoască foarte bine propiul corp pentru a şti ce să “ceară” apoi partenerului.

Cea mai bună metodă de a descoperi ce-i “prieşte” corpului tău din punct de vedere sexual este masturbarea.

Site-ul intimatemedicine.com a realizat un top al beneficiilor masturbării:

1. Te ajută să te relaxezi – Într-o perioadă în care stresul este la tot pasul e bine ca orice persoană să găsească o modalitate de a se elibera de presiunea din cursul zilei iar masturbarea este metoda cea mai la îndemână.

2. Previne cancerul – Mai multe studii au demonstrat că masturbarea previne cancerul în special în cazul bărbaţilor. Astfel domnii care ejaculează de cinci ori pe săptămână au de trei ori mai puţine şanse să dezvolte cancer, arată statisticile Departamentului de Sănătate Britanic.

3.Oferă un somn liniştitor – Este demonstrat ştiinţific că după orice orgasm şi bărbaţii şi femeile dorm ca nişte nou născuţi.

4. Poţi deveni un as în materie de sex – Repetiţia este mama învăţăturii spune o vorbă din bătrâni. Astfel cu cât exersezi mai des cu atât afli şi înveţi mai multe.

25
nov.
09

Pot fi bărbaţii şi femeile doar prieteni?

În timp ce unii psihologi militează pentru ideea de prietenie între un bărbat şi o femeie, sunt mulţi alţi oamenii de ştiinţă din întreaga lume care aduc argumente solide pentru a dărăma mitul conform căruia cele două sexe pot avea o relaţie normală de prietenie fără ca nici un pic de sexualitate sau erotism să intervină între ele.

Psihologul Intimatemedicine susţine că există o linie fină între prietenie şi o relaţie sentimentală pe care oamenii în general o trec foarte uşor fără să-şi dea seama. Astfel un sărut , o atingre sau o îmbrăţişare poate declanşa în orice moment o multitudine de sentimente şi dorinţe fizice.

Iată de ce bărbaţii şi femeile nu pot fi simpli prieteni:

1. Erotismul este laitmotivul relaţiilor dintre cele două sexe

Conform studiilor în domeniu un bărbat nu poate avea o relaţie cu o femeie pe care nu o găseşte măcar puţin atrăgătoare din punct de vedere fizic. Tocmai din acest motiv orice fel de relaţie dintre cele două sexe are o conotaţie sexuală, chiar dacă iniţial este doar la nivelul subconştientului.

2. Femeile sunt partenerul ideal al bărbaţilor

Chiar dacă sună a stereotip, orice bărbat se completează cu o femeie atât fizic cât şi emoţional. Întodeauna reprezentanţii sexului tare se simt atraşi de doamne pentru că ştiu că le pot avea la un moment dat în patul lor.

3. Bărbaţii nu simt nevoia să-şi pună sufletul pe tavă

Se presupune că o relaţie de prietenie, chiar şi cea dintre un bărbat şi o femeie, se bazează pe sinceritate şi pe împărţirea emoţiilor trăite de ambele persoane. Un prieten adevărat este şi un confident bun, însă psihologii susţin că bărbaţii nu îşi doresc să se exteriorizeze şi să spună ce au pe suflet.

4. Toate drumurile duc la … sex

Dintotdeauna femeile au fost învăţate că bărbatul este jumătatea lor alături de care îşi formează o familie. În cealată tabără, bărbaţii sunt de părere că unei femei îi stă cel mai bine în patul lor. În concluzie ambele sexe sunt construite pentru a se atrage, ca doi magneţi, fizic şi pshic, iar prietenia dintre un bărbat şi o femeie este doar o relaţie amoroasă ce stă să înceapă.

25
nov.
09

Sexul îmbunătăţeşte sănătatea bărbaţilor

În general bărbaţii nu au nevoie de motive pentru a face sex, însă mai nou specialiştii au descoperit că actele sexuale au mai multe beneficii de care domnii se pot bucura în voie.

Astfel, activităţile sexuale regulate ajută sănătăţii corpului masculin, îmbunătăţind bunădispoziţia şi chiar problemele spinoase pe termen lung ca sănătatea cardiovasculară.

Iată de ce sexul îi face mai sănătoşi pe bărbaţi:

1. Arde calorii – Deşi nu îţi oferă pacheţele de muşchi, sexul cu siguranţă te ajută să arzi multe calorii. Estimările cercetătorilor arată că în timpul unei partide de sex se ard între 85 şi 200 de calorii în 30 de minute. Astfel dacă petreci zilnic jumătate de oră făcând sex poţi slăbi cinci kilograme într-un an.

2. Întăreşte sistemul osos şi musculatura – Sexul ajută la creşterea nivelului de testosteron, hormon ce întăreşte oasele şi musculature şi totodată menţine ridicat nivelul de energie, bunadispoziţie, fertilitatea şi libidoul.

3. Previne cancerul – Mai multe studii au demonstrat că ejacularea în mod regulat scade riscul de îmbolnăvire cu cancer cu 30% prin curăţarea prostatei.

4. Îmbunătăţeşte sănătatea cardiovasculară – Pentru că este o formă de fitness, sexul are un impact pozitiv asupra sănătăţii inimii. Un studiu al Universităţii Queens a arătat că bărbaţii care fac sex de cel puţin trei ori pe săptămână îşi reduc la jumătate riscul atacurilor de cord sau cerebrale. De asemenea, sexul scade tensiunea arterială.

5. Înlătură stresul cotidian – Tensiunea arterială scăzută ca urmare a unui act sexual micşorează şi nivelul stresului din organism. De asemenea, de cele mai multe ori în timpul sexului corpul eliberează endorfine, hormoni care ajută la diminuarea stărilor de anxietate.

6. Întăreşte sistemul imunitar – Toată lumea încearcă să-şi întărească sistemul imunitar, în special în sezonul virozelor şi gripelor care sunt din ce în ce mai periculoase odată cu trecerea anilor. Astfel, dacă faci sex o dată sau de două ori pe săptămână poţi creşte nivelul de imunoglobulină A , responsabilă pentru întărirea sistemului imunitar.

7. Îmbunătăţeşte relaţia de cuplu – Chiar înaintea orgasmului corpul uman eliberează de cinci ori mai multă oxytocină, denumită popular “hormul iubirii”. Totodată mai multe studii au demonstrat că oxytocina te face mai generos, mai încrezător în persoanele din jur şi ajută la îmbunătăţirea relaţiilor dintre parteneri.

8. Atenuează durerea – Cocktailul de endorfine, oxytocină şi serotonină care este eliberat de corp în timpul sexului poate atenua migrenele şi durerile articulare.

9. Îmbunătăţeşte calitatea somnului – Un studiu britanic a demonstrat că serotonina secretată în timpul orgasmului este responsabilă pentru starea de somn profund atât de necesar pentru odihna corespunzătoare care ajută la menţinerea greutăţii corporale şi scade tensiunea arterială.

10. Aduce beneficii sistemului reproducător – Cerecetătorii au descoperit că dacă un bărbat face sex de trei ori pe săptămână va împiedica apariţia unei disfuncţii erectile sau atrofierea muşchilor penisului.

25
nov.
09

A apărut vinul fără alcool

“Winezero” e noua băutură fără alcool destinată celor ce doresc să consume vin, dar să nu se îmbete.

Vinul fără alcool a fost lansat recent în Spania şi în Italia şi costă aproximativ 20 de euro sticla.

Producătorii susţin că licoarea are un gust ce se confundă cu cel original. Deocamdată sunt doar două sortimente: alb sec şi roşu sec.

24
nov.
09

Legea europeană va interzice bocitul mortului

Pentru că face parte din Uniunea Europeană, Romania trebuie să se conformeze legilor Uniunii chiar dacă acestea se bat cap in cap cu tradiţia. Astfel, o lege care urmează să fie aprobată va interzice bocitul mortului când acesta este condus pe ultimul drum.Mai mult, aceeaşi lege cere ca trupul neînsufleţit să fie transportat cu o maşină specială la capela cimitirului, iar sicriul să rămână acoperit până la groapă.

Nici cimitirele nu au scăpat de legile europene. Astfel, parcurile cu morminte sunt obligate să aibă canalizare dar şi alei pietruite. În plus, fiecare cimitir trebuie să aibă o capelă cu cameră frigorifică.

 

23
nov.
09

Romania anunta primul deces cauzat de gripa porcina

Un barbat in varsta de 43 de ani din Siret a decedat in drum spre un spital din in Iasi, in in data de 20 noiembrie. Pacientul era infectat cu virusul gripal pandemic A/H1N1, iar boala s-a agravat pe fondul unor complicatii cauzate de obezitate si diabet.

Barbatul a fost internat in data de 15 noiembrie, cu diagnosticul de gripa A/H1N1, fiind transferat ulterior de la spitalul din Radauti. Barbatul a decedat insa in ambulanta care il transporta catre Spitalul de boli infectioase din Iasi, in urma unui stop cardio-respirator, potrivit reprezentantilor Ministerului Sanatatii. Secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel a declarat ca membrii familiei barbatului nu prezinta simptome de imbolnavire cu gripa porcina. Decesul a survenit in urma unui stop cardiac, bolile de care suferea agravandu-i starea.

In acest moment, Romania inregistreaza zece cazuri severe de gripa porcina, cinci pacienti fiind ventilati mecanic. Toti cei zece bolnavi care au dezvoltat complicatii ale gripei sunt internati la Iasi, a anuntat secretarul de stat in Ministerul Sanatatii Adrian Streinu-Cercel.

Potrivit acestuia, afectiunile cronice precum hipertensiunea si diabetul afecteaza vasele sanguine, ceea ce poate determina forme severe ale infectarii cu virusul gripei A/H1N1.

Bilantul total al imbolnavirilor cu gripa porcina in Romania a ajuns la 1.966 de cazuri, dintre care 45 confirmate in ultimele 24 de ore.

Cursuri suspendate
Intre timp, tot astazi, au fost suspendate cursuri suspendate la doua scoli din Capitala, Liceul Teologic Adventist „Stefan Demetrescu”, respectiv Scoala Generala nr. 66 sector 2. Cursurile au fost suspendate pentru sapte zile, in urma depistarii unor cazuri de gripa porcina la elevi, potrivit Directiei de Sanatate Publica. De asemenea, autoritatile au decis inchiderea mai multor clase din 16 unitati de invatamant bucurestene: Colegiul Tehnic Traian, Liceul Gheorghe Lazar, Liceul Emil Racovita, Liceul Ion Barbu, Liceul Jean Monet – 1 clasa, Liceul Iulia Hasdeu, Scoala Speciala nr. 11, Liceul Nicolae Iorga, Liceul Dumitru Motoc, Scoala Generala nr. 173, Liceul George Calinescu, Scoala Generala nr. 45, Scoala Generala nr. 150, Liceul Eugen Lovinescu, Liceul Cervantes si Liceul George Cosbuc.

Campania nationala de vaccinare impotriva virusului A/H1N1 va incepe la 26 noiembrie. Primii vor fi vaccinati elevii, studentii, personalul medical si politistii de frontiera.

23
nov.
09

Antonescu: Este exclusa orice colaborare intre mine si Traian Basescu!

Dupa incheierea turului I, Traian Basescu si Mircea Geoana urmeaza sa se lupte in finala pentru Cotroceni, dar nu doar pentru simpatia electoratului, ci mai ales pentru cea a liderului PNL, Crin Antonescu si a celor peste 20 de procente ale sale.

Dupa anuntarea rezultatelor finale, atat Traian Basescu, cat si Mircea Geoana i-au transmis urari de bine liderului PNL, in speranta atragerii celor peste 20 de procente obtinute de acesta in urma primului tur de scrutin.

Primul a fost Traian Basescu, care nu si-a anuntat victoria, ci pe cea a dreptei politice, adica a sa si a lui Crin Antonescu. Apoi a venit si randul lui Mircea Geoana care, inainte de a multumi propriului electorat, a multumit celor care l-au votat pe Crin Antonescu. Ambii lideri politici si-au anuntat intentia de a colabora cu PNL pentru a forma o majoritate electorala, si eventual guvernamentala.

Cu toate astea, Antonescu nu se lasa influentat de aceste „excese de bunavointa” din partea celor care doar ieri il criticau si il denigrau.

NU pentru Basescu

„Vreau sa fie clar. Ramane valabil ce am spus de la inceputul campaniei electorale: Este exclusa orice colaborare intre mine si Traian Basescu. Este exclusa orice colaborare a liberalilor cu Traian Basescu. Traian Basescu nu este un candidat de dreapta, este un candidat populist si este de departe cel mai mare pericol pentru Romania (…) este exclusa sustinerea lui Traian Basescu in turul II”, a declarat Crin Antonescu.

„Din pacate ne aflam in fata a doua rele: Traian Basescu si Mircea Geoana. Datoria mea este sa aleg ce e cel mai putin rau pentru Romania”, a mai spus Antonescu.

Secretarul general al PDL, Vasile Blaga, a declarat, in urma afirmatiilor lui Crin Antonescu, ca democrat-liberalii nu s-au bazat niciodata pe altii si ca, de principiu, doresc sa colaboreze cu toate fortele.

POATE pentru Geoana

Liderul PNL a declarat ca singurul lucru pe care si-l doreste acum este un guvern condus de Klaus Johannis, iar de acest lucru va depinde sustinerea vreunui candidat la alegerile prezidentiale.

Presedintele PNL a anuntat ca este exclus ca voturile PNL sa fie vandute pe posturi de ministri sau pe tratative, intelegeri sau actiuni politice deja stiute pana acum.

Astfel, sustinerea liberala depinde de care dintre cei doi lideri politici este dispus sa-i ofere lui Antonescu un parteneriat guvernamental si postul de prim-ministru pentru Klaus Johannis.

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat ca ramane consecvent pozitiei pe care a exprimat-o in timpul campaniei, si anume preferinta pentru „o majoritate social-liberala”, care se poate concretiza dupa alegeri cu Klaus Johannis premier.

Geoana a salutat anuntul facut de liderul PNL Crin Antonescu, care a precizat ca nu il va sustine pe Traian Basescu. „Daca dl. Antonescu doreste sa ne fie partener si prieten il asteptam. (…) Dl. Johannis este perfect pregatit pentru aceasta functie de prim-ministru. Am vorbit cu el in aceasta dimineata, este plecat din tara, vom avea o noua discutie”, a spus Geoana, subliniind faptul ca este convins ca „ca acest contact” intre PSD si PNL, in vederea unei guvernari comune se va face „foarte rapid”, existand deja obiective comune.

Cum se impart procentele in turul II

Cele peste 20 de procente luate de Antonescu pot transa fara probleme meciul in favoarea lui Geoana ori a lui Basescu. Facind abstractie de voturile liberalilor, bataia se poate duce pe cele 3 procente ale lui Oprescu, dar, dupa cum singur a recunoscut primarul general, analizele de sertar au dovedit ca majoritatea acestora vor fi adjudecate nu de Geoana, ci de Basescu, pentru ca apartin, in principiu, unor pesedisti suparati foc pe actualul lider al PSD, care nu concep sa se lase deturnati in favoarea lui, transmite Inpolitics.

Cele 3-4 procente ale lui Vadim si Kelemen Hunor sunt bune, si ele, dar au defectul ca se anuleaza reciproc: un candidat care va bate palma cu UDMR pierde voturile nationalistilor ardeleni si invers. In plus, ambele electorate vor fi profund demotivate sa mai iasa la vot de Sf. Nicolae in conditiile in care nu mai au nicio miza. Acesta e si explicatia scorului atit de mic obtinut, in premiera dupa 1989, de catre UDMR, grupare care lua, invariabil, 7% la alegeri. De aceasta data, pentru prima oara, maghiarii nu au mai avut motive reale sa iasa la vot, iar in turul doi nici atit nu vor mai fi motivati.

23
nov.
09

Finala Basescu – Geoana pe 6 decembrie

Toate cele patru exit poll-uri comandate de televiziuni arata ca in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, din 6 decembrie, se vor confrunta Traian Basescu si Mircea Geoana, ambii obtinand peste 30% din voturile exprimate pana la ora 21, la o distanta de doar cateva procente.

Insomar: Basescu 32,8%, Geoana 31,2% si Antonescu 22,2%

Exit poll-ul Insomar cu rezultatele de la inchiderea urnelor mentine ordinea primilor trei candidati din sondajul de la ora 19, dar diferenta dintre Traian Basescu si Mircea Geoana s-a marit cu jumatate de procent, in timp ce Crin Antonescu se mentine in apropiere de 22%, relateaza NewsIn. Astfel, Traian Basescu, sustinut de PDL, este cotat tot cu 32,8%, insa Mircea Geoana (PSD) a pierdut 0,5%, la 31,2%, iar Crin Antonescu a avansat cu 0,4%, la 22,2%. Corneliu Vadim Tudor (PRM) este cotat in continuare cu 4%, pe urmatoarea pozitie.

CSOP: Diferenta intre Basescu (33,4%) si Geoana (30,1%) a crescut usor in ultimele 2 ore de vot

Traian Basescu si Mircea Geoana intra in turul doi al alegerilor prezidentiale, cu 33,4%, respectiv 30,1% din voturi, in timp ce Crin Antonescu a obtinut 22,5% din optiunile votantilor, arata exit poll-ul CSOP si IRES comandat de B1 TV si de Vox News, cu datele de la inchiderea urnelor. Diferenta dintre cei doi candidati s-a majorat, astfel, la 3,3% fata de rezultatele de la ora 19:00, care indicau un decalaj de 2,9%, conform aceluiasi exit poll, realizat de CSOP si IRES.

CURS: Traian Basescu obtine 33,59% din voturi, urmat de Mircea Geoana cu 31,20%

Diferenta dintre Traian Basescu si Mircea Geoana s-a marit usor in primul tur al alegerilor prezidentiale, la 2,39%, potrivit exit-poll-ului CURS cu rezultatele de la ora 21 comandat de TVR, dupa ce datele de la ora 19 aratau un avans de 2,28% pentru Traian Basescu in fata liderului social-democrat. Totodata, primii doi clasati au scazut fata de exit poll-ul cu datele de la ora 19. Astfel, Traian Basescu a coborat usor, pana la 33,59%, fata de de la 33,72%, in vreme ce Mircea Geoana a pierdut mai mult, de la 31,44%, la 31,20%. In schimb, liberalul Crin Antonescu a urcat usor potrivit rezultatelor de la ora 21, de la 21,53%, pana la 21,70%, dar se mentine la o distanta considerabila de primii doi clasati. Pe a patra pozitie in clasament se situeaza Corneliu Vadim Tudor, cu 4,20% din otiunile exprimate, urmat de candidatul independent Sorin Oprescu, cu 3,26% din voturi, in timp ce Kelemen Hunor captase doar 3,14% din voturi. De asemenea, potrivit datelor de la ora 21, George Becali obtinuse 1,81% din voturi.

CCSB: Basescu (34%) si Geoana (30,4%) intra in turul II, diferenta intre ei a crescut usor

Traian Basescu si Mircea Geoana intra in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, cu 34%, respectiv 30,4% din voturi, Crin Antonescu plasandu-se la o distanta apreciabila de locul II, cu 22,4% din optiuni, arata exit poll-ul CCSB, comandat de Antena3, de la inchiderea urnelor. Astfel, diferenta intre candidatii plasati pe primele doua locuri a crescut usor in ultimele doua ore de vot, la 3,6%, de la un decalaj de 3,2% la rezultatele exit poll-ului de la ora 19:00.

In cursa pentru Presedintie s-au aflat 12 candidati. Acestia au fost, in ordinea de pe buletinul de vot: Crin Antonescu (PNL), Mircea Geoana (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Traian Basescu (sustinut de PDL), Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNGCD), Ovidiu Cristian Iane (Partidul Ecologist Roman), Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM) , Remus Cernea (Partidul Verzilor), Constantin Ninel Potirca (independent) si Constantin Rotaru (Partidul Alianta Socialista).

Reactii la cald:

Traian Basescu: „Dincolo de rezultatele estimative, cred ca avem cel mai mare motiv de satisfactie pentru ca referendumul a fost validat.(…) Astazi inregistram in primul tur un scor foarte apropiat cu acela pe care l-am obtinut in 2004 intr-o alianta ceea ce arata un extraordinar progres al nostru de-a lungul anilor. Constatam ca votul electoratului a fost unul profund de dreapta. Acesta este un motiv extrem de serios ca oamenii politici sa tina cont de optiunea electoratului” ; „Daca privim cu atentie, constatam ca votul electoratului romanesc a fost unul profund de dreapta. Candidatul sustinut de PDL, PNTCD si alte formatiuni a obtinut impreuna cu candidatul PNL peste 50%, fata de aproape 34% cat am obtinut impreuna in 2004. Este, in opinia mea, un motiv extrem de serios ca oamenii politici sa tina cont in alcatuirea viitorului Guvern de optiunea electoratului romanesc”.
Mircea Geoana: „Este o noapte frumoasa pentru mine si pentru voi, colegii si colegele mele. Multumesc din inima celor care m-au votat. Am muncit din greu in acesti ultimi ani ca sa ajungem aici. Vom munci si mai mult in urmatoarele doua saptamani si pe 6 decembrie vom invinge impreuna. Le multumesc celor care au votat cu ceilalti candidati”; „A venit timpul sa ne unim cu totii pe 6 decembrie. Trebuie sa intelegem ca, dupa cinci ani de dezbinare, trebuie sa ne unim pentru a invinge criza. Daca suntem uniti nimic nu este imposibil pentru noi” ; „Chem partidele politice care astazi prin candidatii care s-au exprimat impotriva actualului presedinte reprezinta aproape 78% din populatia Romaniei, sa cream impreuna sansa unei bune guvernari, cu idei noi si sange proaspat, social-democrati si liberali, din mediul privat sau din mediul sindical, din tara sau din strainatate”.
Crin Antonescu: „Le multumesc tuturor celor care au iesit la vot astazi. Va multumesc pentru ca am arata ca se poate. Nu vreau sa comentez in legatura cu manipularea uriasa a institutiilor publice”; „Pe cand autobuzele lui Geoana si Basescu votau, studentii stateau la cozi la urnele speciale si nu reuseau sa intre sa voteze”; „Avem sansa de a trece in turul doi. Rezultatul alegerilor nu e dat de Vantu, nu e dat de Voiculescu, in complicitate cu Traian Basescu, ci e dat de votul miilor de oameni care stateau la cozi interminabile in sectiile de votare in marile orase la ora 21.00”
Sorin Oprescu: Nu si-a exprimat sprijinul politic pentru niciunul dintre cei doi candidati calificati in turul doi al alegerilor prezidentiale, sfatuindu-si alegatorii sa aleaga asa cum le dicteaza constiinta. „Voturile romanilor nu se cumpara”, a spus Oprescu, adresandu-le romanilor care l-au ales indemnul de a-si da votul in turul doi al alegerilor cui le „dicteaza constiinta”. „Am vorbit in aceasta campanie de Romania mea.Voi continua sa ma bat pentru ea, pentru ca este singura in care cred”.
Corneliu Vadim Tudor: A acuzat ca alegerile au fost „furate la sase maini” de PDL, PSD si PNL, dar ca poate e mai bine ca se intampla asa, „daca vrem sa se sparga buboiul cat mai repede”, sustinand ca a depus o cerere la CCR, pentru anularea scrutinului din 22 noiembrie, relateaza NewsIn. „Voturile de la Facultatea de Drept erau ale lui PRM si UDMR”, a declarat Vadim Tudor, exprimandu-si stupoarea ca, desi potrivit unui sondaj 80% dintre romani apreciaza ca Romania merge intr-o directie gresita, acum 85% dintre ei au votat cu PDL, PSD si PNL. „Cum Doamne iarta-ma 85% i-au votat acum pe cei trei? Ce, romanii sunt sado-masochisti?”, a continuat candidatul PRM, pentru care faptul ca nu avem o lege contra turismului electoral este un semn ca „au furat toti de la Vadim Tudor”. Candidatul PRM nu a vrut sa se pronunte in privinta sustinerii vreunui candidat pentru turul II insa a declarat ca fara sustinerea sa Mircea Geoana va pierde alegerile, la fel cum s-a intamplat in cazul lui Adrian Nastase in 2004.
Kelemen Hunor: „Sunt convins ca in zilele urmatoare vom reusi sa stabilim o pozitie coerenta si foarte ferma pentru turul doi, care va aduce pentru Romania, pentru urmatorii 5 ani, o schimbare profunda in ceea ce priveste functionarea statului si Constitutia tarii. Avem nevoie de o reforma profunda si cel care va castiga alegerile prezidentiale va fi nevoit sa lanseze, sa fie catalizatorul reformelor sociale si sa gaseasca raspunsuri concrete la dezideratele comunitatii maghiare”.
Gigi Becali: „Cel de-al doilea candidat este aproape de Traian Basescu si este o multumire sufleteasca pentru mine pentru ca, de fapt, eu cand mi-am depus candidatura am spus: candidez pentru ca nu vreau tiranul sa conduca tara romaneasca”.

23
nov.
09

Băsescu şi Geoană intră în turul II al alegerilor prezidenţiale. Cum comentaţi?

Toate cele patru exit poll-uri comandate de televiziuni arata ca in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, din 6 decembrie, se vor confrunta Traian Basescu si Mircea Geoana, ambii obtinand peste 30% din voturile exprimate pana la ora 21, la o distanta de doar cateva procente.

Insomar: Basescu 32,8%, Geoana 31,2% si Antonescu 22,2%

Exit poll-ul Insomar cu rezultatele de la inchiderea urnelor mentine ordinea primilor trei candidati din sondajul de la ora 19, dar diferenta dintre Traian Basescu si Mircea Geoana s-a marit cu jumatate de procent, in timp ce Crin Antonescu se mentine in apropiere de 22%, relateaza NewsIn. Astfel, Traian Basescu, sustinut de PDL, este cotat tot cu 32,8%, insa Mircea Geoana (PSD) a pierdut 0,5%, la 31,2%, iar Crin Antonescu a avansat cu 0,4%, la 22,2%. Corneliu Vadim Tudor (PRM) este cotat in continuare cu 4%, pe urmatoarea pozitie.

CSOP: Diferenta intre Basescu (33,4%) si Geoana (30,1%) a crescut usor in ultimele 2 ore de vot

Traian Basescu si Mircea Geoana intra in turul doi al alegerilor prezidentiale, cu 33,4%, respectiv 30,1% din voturi, in timp ce Crin Antonescu a obtinut 22,5% din optiunile votantilor, arata exit poll-ul CSOP si IRES comandat de B1 TV si de Vox News, cu datele de la inchiderea urnelor. Diferenta dintre cei doi candidati s-a majorat, astfel, la 3,3% fata de rezultatele de la ora 19:00, care indicau un decalaj de 2,9%, conform aceluiasi exit poll, realizat de CSOP si IRES.

CURS: Traian Basescu obtine 33,59% din voturi, urmat de Mircea Geoana cu 31,20%

Diferenta dintre Traian Basescu si Mircea Geoana s-a marit usor in primul tur al alegerilor prezidentiale, la 2,39%, potrivit exit-poll-ului CURS cu rezultatele de la ora 21 comandat de TVR, dupa ce datele de la ora 19 aratau un avans de 2,28% pentru Traian Basescu in fata liderului social-democrat. Totodata, primii doi clasati au scazut fata de exit poll-ul cu datele de la ora 19. Astfel, Traian Basescu a coborat usor, pana la 33,59%, fata de de la 33,72%, in vreme ce Mircea Geoana a pierdut mai mult, de la 31,44%, la 31,20%. In schimb, liberalul Crin Antonescu a urcat usor potrivit rezultatelor de la ora 21, de la 21,53%, pana la 21,70%, dar se mentine la o distanta considerabila de primii doi clasati. Pe a patra pozitie in clasament se situeaza Corneliu Vadim Tudor, cu 4,20% din otiunile exprimate, urmat de candidatul independent Sorin Oprescu, cu 3,26% din voturi, in timp ce Kelemen Hunor captase doar 3,14% din voturi. De asemenea, potrivit datelor de la ora 21, George Becali obtinuse 1,81% din voturi.

CCSB: Basescu (34%) si Geoana (30,4%) intra in turul II, diferenta intre ei a crescut usor

Traian Basescu si Mircea Geoana intra in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, cu 34%, respectiv 30,4% din voturi, Crin Antonescu plasandu-se la o distanta apreciabila de locul II, cu 22,4% din optiuni, arata exit poll-ul CCSB, comandat de Antena3, de la inchiderea urnelor. Astfel, diferenta intre candidatii plasati pe primele doua locuri a crescut usor in ultimele doua ore de vot, la 3,6%, de la un decalaj de 3,2% la rezultatele exit poll-ului de la ora 19:00.

In cursa pentru Presedintie s-au aflat 12 candidati. Acestia au fost, in ordinea de pe buletinul de vot: Crin Antonescu (PNL), Mircea Geoana (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Traian Basescu (sustinut de PDL), Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNGCD), Ovidiu Cristian Iane (Partidul Ecologist Roman), Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM) , Remus Cernea (Partidul Verzilor), Constantin Ninel Potirca (independent) si Constantin Rotaru (Partidul Alianta Socialista).

Reactii la cald:

Traian Basescu: „Dincolo de rezultatele estimative, cred ca avem cel mai mare motiv de satisfactie pentru ca referendumul a fost validat.(…) Astazi inregistram in primul tur un scor foarte apropiat cu acela pe care l-am obtinut in 2004 intr-o alianta ceea ce arata un extraordinar progres al nostru de-a lungul anilor. Constatam ca votul electoratului a fost unul profund de dreapta. Acesta este un motiv extrem de serios ca oamenii politici sa tina cont de optiunea electoratului” ; „Daca privim cu atentie, constatam ca votul electoratului romanesc a fost unul profund de dreapta. Candidatul sustinut de PDL, PNTCD si alte formatiuni a obtinut impreuna cu candidatul PNL peste 50%, fata de aproape 34% cat am obtinut impreuna in 2004. Este, in opinia mea, un motiv extrem de serios ca oamenii politici sa tina cont in alcatuirea viitorului Guvern de optiunea electoratului romanesc”.
Mircea Geoana: „Este o noapte frumoasa pentru mine si pentru voi, colegii si colegele mele. Multumesc din inima celor care m-au votat. Am muncit din greu in acesti ultimi ani ca sa ajungem aici. Vom munci si mai mult in urmatoarele doua saptamani si pe 6 decembrie vom invinge impreuna. Le multumesc celor care au votat cu ceilalti candidati”; „A venit timpul sa ne unim cu totii pe 6 decembrie. Trebuie sa intelegem ca, dupa cinci ani de dezbinare, trebuie sa ne unim pentru a invinge criza. Daca suntem uniti nimic nu este imposibil pentru noi” ; „Chem partidele politice care astazi prin candidatii care s-au exprimat impotriva actualului presedinte reprezinta aproape 78% din populatia Romaniei, sa cream impreuna sansa unei bune guvernari, cu idei noi si sange proaspat, social-democrati si liberali, din mediul privat sau din mediul sindical, din tara sau din strainatate”.
Crin Antonescu: „Le multumesc tuturor celor care au iesit la vot astazi. Va multumesc pentru ca am arata ca se poate. Nu vreau sa comentez in legatura cu manipularea uriasa a institutiilor publice”; „Pe cand autobuzele lui Geoana si Basescu votau, studentii stateau la cozi la urnele speciale si nu reuseau sa intre sa voteze”; „Avem sansa de a trece in turul doi. Rezultatul alegerilor nu e dat de Vantu, nu e dat de Voiculescu, in complicitate cu Traian Basescu, ci e dat de votul miilor de oameni care stateau la cozi interminabile in sectiile de votare in marile orase la ora 21.00”
Sorin Oprescu: Nu si-a exprimat sprijinul politic pentru niciunul dintre cei doi candidati calificati in turul doi al alegerilor prezidentiale, sfatuindu-si alegatorii sa aleaga asa cum le dicteaza constiinta. „Voturile romanilor nu se cumpara”, a spus Oprescu, adresandu-le romanilor care l-au ales indemnul de a-si da votul in turul doi al alegerilor cui le „dicteaza constiinta”. „Am vorbit in aceasta campanie de Romania mea.Voi continua sa ma bat pentru ea, pentru ca este singura in care cred”.
Corneliu Vadim Tudor: A acuzat ca alegerile au fost „furate la sase maini” de PDL, PSD si PNL, dar ca poate e mai bine ca se intampla asa, „daca vrem sa se sparga buboiul cat mai repede”, sustinand ca a depus o cerere la CCR, pentru anularea scrutinului din 22 noiembrie, relateaza NewsIn. „Voturile de la Facultatea de Drept erau ale lui PRM si UDMR”, a declarat Vadim Tudor, exprimandu-si stupoarea ca, desi potrivit unui sondaj 80% dintre romani apreciaza ca Romania merge intr-o directie gresita, acum 85% dintre ei au votat cu PDL, PSD si PNL. „Cum Doamne iarta-ma 85% i-au votat acum pe cei trei? Ce, romanii sunt sado-masochisti?”, a continuat candidatul PRM, pentru care faptul ca nu avem o lege contra turismului electoral este un semn ca „au furat toti de la Vadim Tudor”. Candidatul PRM nu a vrut sa se pronunte in privinta sustinerii vreunui candidat pentru turul II insa a declarat ca fara sustinerea sa Mircea Geoana va pierde alegerile, la fel cum s-a intamplat in cazul lui Adrian Nastase in 2004.
Kelemen Hunor: „Sunt convins ca in zilele urmatoare vom reusi sa stabilim o pozitie coerenta si foarte ferma pentru turul doi, care va aduce pentru Romania, pentru urmatorii 5 ani, o schimbare profunda in ceea ce priveste functionarea statului si Constitutia tarii. Avem nevoie de o reforma profunda si cel care va castiga alegerile prezidentiale va fi nevoit sa lanseze, sa fie catalizatorul reformelor sociale si sa gaseasca raspunsuri concrete la dezideratele comunitatii maghiare”.
Gigi Becali: „Cel de-al doilea candidat este aproape de Traian Basescu si este o multumire sufleteasca pentru mine pentru ca, de fapt, eu cand mi-am depus candidatura am spus: candidez pentru ca nu vreau tiranul sa conduca tara romaneasca”.

 

 

22
nov.
09

Predica la duminica XXVI dupa Rusalii

Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina

Bogatia de ar curge, nu va lipiti inima de ea (Psalm 61, 10)

Iubiti credinciosi,
In multe locuri ale Sfintei si dumnezeiestii Scripturi, gasim invataturi in care se arata cit de greu si amagitor este pacatul iubirii de avutii si ce osinda primesc cei ce isi pun nadejdea in avutii si nu fac milostenie din averile lor, spre a cistiga in felul acesta mila lui Dumnezeu, dupa cuvintul Sfintei Evanghelii, care zice: Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui (Matei 5, 7); si iarasi: Fericit barbatul care se indura si da (Psalm 111, 5).

Una din invataturile Sfintei Scripturi care arata la cita orbire si nebunie ajunge omul care are inima sa lipita de avutii, este si pilda Evangheliei citita astazi, care incepe cu aceste cuvinte: Unui om bogat i-a rodit din belsug tarina… (Luca 12, 16). dar pentru care pricina a rinduit Dumnezeu sa rodeasca tarina acestui om bogat? Dumnezeu, fiind Preabun, preadrept si indurat, nu pedepseste pe om pentru orice pacat in veacul de acum, caci asteapta indreptarea lui si voieste ca toti oamenii sa se mintuiasca si la cunostinta adevarului sa vina (I Timotei 2, 4; Tit 2, 11). El nu vrea moartea pacatosului (Iezechil 18, 22-32), ci ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti si rasare soarele Sau peste cei buni si peste cei rai (Matei 5, 45). El ca un Preabun a binevoit ca si tarina acestui bogat sa rodeasca cu imbelsugare, ca vazind multimea roadelor sale sa-si aduca aminte de cei saraci si necajiti si de bunavoia sa sa imparta mila la cei ce nu au, ca sa cistige si el mila de la Dumnezeu in ziua cea mare si infricosata a Judecatii celei de apoi.

Dar bogatul, in loc de milostenie cugeta in sine, zicind: „Ce voi face ca nu am unde aduna roadele mele?” Iata in ce grija arunca averea pe omul robit de ea. Cel sarac si necajit vazindu-se strimtorat de lipsa, zice si el: „Ce voi face ca nu am cele de trebuinta pentru mine, pentru sotie si pentru copiii mei? Nu am hrana, nu am bani, nu stiu ce sa fac din cauza saraciei mele”.

Dar cita deosebire este intre sarac si acest bogat care zice: „Ce voi face ca nu am unde sa adun roadele mele?” Vedeti, fratilor, nedumerirea nedreapta si grija nebuna?

Daca in mintea acestui bogat ar fi fost dreapta socoteala si in inima lui frica lui Dumnezeu si milostenia, el indata ar fi zis in sine: „Slava Preabunului Dumnezeu ca si anul acesta a rodit tarina mea, ca sa am de unde da si altora care sint saraci si necajiti si nu au cu ce trai!”

Dar mintea acestui bogat nebun si cu inima impietrita nu a cugetat ca bogatia nu este a lui, ci a lui Dumnezeu (Agheu 2, 9; II Paralipomena 25, 9) si ca Dumnezeu o da cui voieste (Facere 24, 35). Grija cea mare a bogatului una era: ca nu are unde sa-si puna roadele sale (Luca 12, 17). Si indata a hotarit: Aceasta voi face: voi strica hambarele mele si mai mari le voi zidi si voi stringe acolo toate roadele mele (Luca 12, 18).

Iata, in ce chip si-a dezlegat nedumerirea si grija. Sa strice hambarele si sa faca altele mai mari si acolo sa adune roadele tarinei si toate bunatatile sale.

O, nebunie a omului. O, inima nesatioasa de a aduna averi peste averi. Zic doctorii ca cel bolnav de hidropica cu cit bea apa cu atit mai tare inseteaza.

Asa si inima bogatului iubitor de avere, cu cit aduna mai mult, cu atit pofteste sa aiba mai multa avere. Si precum iadul nu se satura sa primeasca suflete si focul lemne, asa fara de sat este inima bogatului nemilostiv.

Inima bogatului nemilostiv si iubitor de avere este foarte departe de dragostea fata de Dumnezeu si de aproapele. Acest om pururea uita de Dumnezeu, de moarte, de chinurile iadului si de judecata cea dreapta si preainfricosata a lui Dumnezeu care va arunca in osinda vesnica pe cei nemilostivi.

Sa auda cei nemilostivi cuvintele apostolului care zice: „Veniti acum voi bogatilor, plingeti si va tinguiti de necazurile care vor veni asupra voastra. Bogatia voastra a putrezit si hainele voastre le-au mincat moliile. Aurul si argintul vostru a ruginit si rugina lor va fi marturie asupra voastra si va va minca trupurile ca focul. Ati strins comori pentru zilele cele de apoi! Plata lucratorilor care au secerat tarinele voastre, pe care voi le-ati oprit striga la cer si strigarile seceratorilor au intrat in urechile Domnului Savaot… (Iacob 5, 1-7).

Dar sa revin la cuvintul Sfintei Evanghelii. Bogatul, dupa ce a cugetat in inima sa sa-si mareasca hambarele, a zis: Si voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunatati strinse pe multi ani. Odihneste-te, maninca, bea si te veseleste. Iata, fratilor, ce rasare in inima bogatului nemilostiv. Nu gindeste ca va muri si toate cite a adunat vor ramine, nu gindeste ca este trecator si strain pe acest pamint. Nu gindeste ca este dator, din toate cite i-a dat Dumnezeu, sa dea milostenie la cei lipsiti si saraci, ci cugeta sa bea si sa se veseleasca din cele ce a adunat in cit mai multi ani. O, bogatule fara de minte! De unde stii ca tu vei trai multi ani? Cine ti-a spus ca vei trai pina miine dimineata? Cine te-a facut pe tine stapin pe viata ta? N-ai auzit pe Duhul Sfint, zicind: Omul desertaciunii s-a asemanat, zilele lui ca umbra trec (Psalm 143, 4).

Dar ce a urmat asupra acestui bogat pironit cu mintea si inima la avutiile sale? Dumnezeu i-a zis: Nebunule, in aceasta noapte sufletul tau vor sa-l ceara de la tine. Dar cele ce ai adunat, ale cui vor fi? Iata ce spune Dumnezeu bogatului nemilostiv, ca: in aceasta noapte sufletul tau il vor cere de la tine. In care noapte? In aceea in care in mintea si inima omului lacom si nesatios dupa averi nu era nici o lumina a harului lui Dumnezeu, ci un mare intuneric al pacatelor lui. Marele Apostol Pavel ne indeamna: Sa lepadam lucrurile intunericului si sa ne imbracam cu hainele luminii (Romani 13, 12). In alt loc ne spune: Nu fiti partasi la faptele cele fara de roade ale intunericului, ci mai virtos sa le mustrati (Efeseni 5, 11). Aceste lucruri ale intunericului erau ca o noapte a pacatului in mintea si inima bogatului robit de avutii, precum noaptea iubirii de argint, care a intunecat mintea lui Iuda Iscarioteanul; noaptea iubirii de dezmierdari, care a intunecat mintea si inima lui Baltazar (Daniel 5, 24); noaptea nemilostivirii acelui bogat, care in flacara iadului fiind, cerea de la Avraam un deget inmuiat in apa.

Iubiti credinciosi,
Tot pacatul pe care il facem este un intuneric si o noapte mare, care ne desparte de lumina harului divin. Dumnezeu este lumina si locuieste in lumina cea neapropiata (I Timotei 6, 16). Sfintul Apostol Pavel ne porunceste, zicind: Ca fii ai lumini sa umblati (Efeseni 5, 8). Daca vom fi pururea veghetori cu mintea si ne vom sili dupa a noastra putere la toata fapta buna, atunci ne vom afla ca fii ai luminii inaintea lui Dumnezeu nerobiti cu mintea si cu inima de patimi si de averi.

Marele Apostol si Evanghelist Ioan ne invata ca: Cel ce uraste pe fratele sau este in intuneric si umbla in intuneric si nu stie incotro se duce, pentru ca intunericul a orbit ochii lui (I Ioan 2, 11). Aceasta noapte a pacatului a intunecat mintea si inima bogatului despre care ne vorbeste Mintuitorul in Sfinta Evanghelie de azi. Sa ne pazim, fratii mei, cu mare frica de Dumnezeu, sa nu cadem in intunericul pacatelor. Iar daca din neatentia noastra, pe neobservate am alunecat in noaptea pacatelor, sa alergam cu mare sirguinta la spovedanie si la pocainta cu multe lacrimi, spre a dobindi lumina harului lui Dumnezeu pe care am luat-o la dumnezeiescul Botez, cind ne-am facut fii ai lui Dumnezeu (Tit 3, 2-5).

Sa nu zabovim in noaptea pacatelor si in robia grijilor pamintesti ca nu cumva sa ni se zica si noua ca in aceasta noapte vor sa ceara de la noi sufletele noastre (Luca 12, 20). Ati auzit ca Domnul i-a zis nebun acestui bogat nemilostiv, care era in adincul noptii pacatului din cauza iubirii lui de averi si de dezmierdari. Cu adevarat, nu exista mai mare nebunie in aceasta viata decit a pune nadejde in averile noastre, a ne face impietriti si nemilostivi cu inima si a ne lega cu sufletul de averi, de dezmierdari, de betii si de toate placerile veacului de acum care sint desertaciune si moarte.

Sa auzim si pe Solomon care adevereste acest lucru, zicind: Marit-am lucrurile mele; ziditu-mi-am case; ziditu-mi-am vii; facutu-mi-am gradini si livezi si am sadit intru ele tot felul de pomi roditori; facutu-mi-am lacuri de ape ca sa ud dintr-insele dumbrava de lemne odraslitoare. Avut-am slugi si slujnice si robi, am avut si cirezi si turme multe de oi, am avut mai mult decit toti cei ce au fost mai inainte de mine in Ierusalim. Adunatu-mi-am argint si aur si avutiile imparatilor si ale tarilor… si tot ce au poftit ochii mei n-am departat de la dinsii si nu mi-am oprit inima de la nici o desfatare (Ecclesiastul 2, 4-10). Si care a fost rezultatul acestei bogatii si desfatari? Iata care: Mi-am urit viata, ca vicleana este asupra mea fapta cea facuta sub soare. Ca toate sint desartaciune si vinare de vint (Ecclesiastul 2, 17). Asa ar trebui sa cugete toti cei bogati si plini de avutii, care-si cheltuiesc averile lor in petreceri, in betii, in dezmierdarile trupului si in desfatarile cele viclene ale veacului de acum, care duc pe om la pierderea sufletului sau.

Iubiti credinciosi,
Cita dreptate are cel ce a zis: „Toate sint mai neputincioase decit umbra. Toate nu sint decit visurile mai inselatoare, pe care intr-o clipeala moartea le apuca”. Si iarasi: „Cind dobindim lumea, in groapa ne salasluim”, zice Sfintul Ioan Damaschin, in slujba inmormintarii. La fel incheie si Domnul in Evanghelia de astazi: Asa este cel ce isi stringe lui comori, iar nu intru Dumnezeu se imbogateste (Luca 12, 21).

Asadar, tot cel ce aduna averi si se leaga cu mintea si cu inima a de banii sai, de averile sale si de dezmierdarile trupului sau, acela nu in Dumnezeu se imbogateste, ci in prapastia iubirii de bani si a iubirii de averi se arunca pe sine, spre a lui vesnica pierzare. Cel ce aduna bani peste bani si averi, iar la milostenie nu se gindeste, unul ca acela din zi in zi isi mareste povara sufletului sau, isi mareste prapastia caderii sale in muncile iadului, caci cu cit aduna mai multa avere, cu atit se face mai departe de Dumnezeu si mai adinc se scufunda in grijile sale cele viclene ale veacului de acum.

Sa stim si aceasta ca nu toata bogatia este spre osinda. Ca cel ce aduna cu dreptate bani si averi, dar nu-si lipeste inima de nimic, ci, dimpotriva, ajuta pe cei saraci si face multe milostenii, unul ca acela se mintuieste mai usor decit cel sarac care cirteste si se lipeste cu mintea si inima de putinele sale agoniseli. Aceasta ne-o dovedesc numeroase exemple de bogati evlaviosi, dregatori de tari si chiar sfinti care aveau avutii, precum dreptul Iov, dar fiind foarte credinciosi si milostivi, pe multi saraci ii scapau de la moarte, zideau biserici si minastiri, case de oaspeti, spitale. Astfel, pentru milostenia si iubirea lor de Dumnezeu si de oameni, se mintuiau inaintea multora. Deci nu averea pierde sufletul omului ca toate sint create bune de Dumnezeu, ci intrebuintarea ei rea si robirea inimii si a mintii noastre de cele materiale si de placeri.

Nimeni dintre noi nu se poate considera astazi bogat si stapin pe averi. Toti sint aproape la fel in cele din afara, dar destul de diferiti in cele dinlauntru. Adica in taria credintei, in viata curata, in rivna pentru rugaciune, in post, in smerenie si in iubirea aproapelui. Inaintasii si parintii nostri de demult aveau averi putine si copii multi dar aveau si credinta multa. Ei faceau toate cu rugaciune si multumire, ca inaintea lui Dumnezeu, care vede si stie inimile noastre. Ei isi imparteau putinele averi in trei parti. Cea mai mare parte o foloseau pentru casa, pentru familie. A doua parte o dadeau danie bisericilor care se zideau din nou si pe la minastiri ca sa fie pomeniti toata viata. Iar a treia parte din avere o dadeau milostenie la cei saraci si suferinzi ca sa se roage pentru ei.

Asa sa facem si noi, fratii mei. Din putinul cit il avem sa folosim cea mai mare parte pentru intretinerea familiei, a copiilor, a vietii pamintesti. O alta mica parte sa dam pe la bisericile care se repara si se innoiesc, caci miluim casa Domnului in care se face zilnic Sfinta Liturghie si ne ajuta la mintuire. A treia parte, fie si cit de putin, sa o dam la saraci, la cei bolnavi si pentru pomenirea mortilor, ca pe ei nu are cine sa-i mai ajute, si vom avea mare plata. Aveti grija sa nu cheltuiti banii din putina avere, pe haine scumpe, pe lux, pe mincaruri alese, pe distractii rele si betii, ca prin aceasta ne adunam osinda sigura.

Sa-L rugam pe Bunul Dumnezeu sa ne izbaveasca de patima iubirii de argint si de tot pacatul, ca sa ne imbogatim in Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia I se cuvine slava in vecii vecilor. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

21
nov.
09

Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (Dezlegare la peste)

Predica la Intrarea Maicii Domnului in Biserica

Intrarea in Biserica a Maicii Domnului

Implinindu-se trei ani de la nasterea Preacuratei Fecioare Maria, dreptii ei parinti, Ioachim si Ana, si-au adus aminte de fagaduinta lor, ca sa dea in dar lui Dumnezeu pe cea nascuta. Deci, au voit a implini cu fapta ceea ce fagaduisera cu cuvantul. Chemand toate rudeniile din Nazaret unde vietuiau, rudenii care erau de neam imparatesc si arhieresc, caci insusi dreptul Ioachim era de neam imparatesc, iar sotia lui, Sfanta Ana, era de neam arhieresc; si aducand si cete de fecioare tinere, au pregatit faclii multe si au impodobit pe Preacurata Fecioara Maria cu podoaba imparateasca.


Despre aceasta marturisesc Sfintii Parinti cei de demult. Astfel, Sfantul Iacob, Arhiepiscopul Ierusalimului, spune cuvintele zise de Ioachim: „Chemati fiice evreice curate, sa ia faclii aprinse”. Iar cuvintele dreptei Ana le spune Sfantul Ghermano, Patriarhul Constantinopolului, astfel: „Fagaduintele pe care le-au facut buzele mele le voi da Domnului. Pentru aceasta am adunat cete de fecioare cu faclii, si am chemat preoti, si pe rudeniile mele, zicand tuturor: Bucurati-va impreuna cu mine toti, ca m-am aratat astazi si maica si inainte povatuitoare, dand pe fiica mea, nu imparatului celui pamantesc, ci lui Dumnezeu, Imparatul ceresc”.

Iar pentru podoaba cea imparateasca a dumnezeiestii prunce, Sfantul Teofilact, Arhiepiscopul Tesalonicului, graieste asa: „Se cuvenea ca intrarea pruncei celei dumnezeiesti sa fie dupa vrednicia ei, si astfel, de un margaritar ca acesta prealuminat si de mult pret sa nu se lipeasca haine proaste. Deci era de trebuinta sa o imbrace cu haina imparateasca, spre slava si frumusetea cea mai mare”. Pregatind cele ce se cuveneau pentru cinstita si slavita intrare, au facut calea din Nazaret la Ierusalim, timp de trei zile.

Ajungand in cetatea Ierusalimului, au mers cu cinste la biserica, ducand intr-insa pe „Biserica” lui Dumnezeu cea insufletita, pe prunca cea de trei ani, pe Curata Fecioara Maria. Cete de fecioare cu lumanari aprinse mergeau inaintea ei, dupa marturia Sfantului Tarasie, Arhiepiscopul cetatii lui Constantin, care povesteste ca Sfanta Ana ar fi grait asa: „Purtati, fecioare, faclii si calatoriti inaintea mea si inaintea dumnezeiestii copile”. Iar sfintii ei nascatori, luand de maini pe fiica lor cea daruita lui Dumnezeu, cu blandete si cu cinste o duceau intre dansii.

Toata multimea rudeniilor, vecinilor si cunoscutilor urma cu veselie, tinand faclii in maini si inconjurand-o pe Preasfanta Fecioara ca stelele pe luna cea luminoasa, spre mirarea Ierusalimului. Pentru acest lucru Sfantul Teofilact scrie asa: „A uitat fiica casa parintilor sai si se aduce Imparatului, Celui ce a dorit frumusetea ei, si se aduce nu fara cinste, nici fara slava, ci cu petrecere luminata, ca se scoate din casa parinteasca cu slava”. Apoi toti laudau iesirea ei, toate rudeniile, vecinii si citi erau in legatura dragostei, urmau parintilor ei. Parintii se bucurau impreuna cu parintele, maicile cu maica, iar copilele si fecioarele mergeau inaintea dumnezeiestii copile, purtand faclii, si erau ca un sir de stele care stralucesc impreuna cu luna.

Deci, s-a adunat tot Ierusalimul, vazand acea noua petrecere, cum pe o copila de trei ani o duc impodobita cu atata slava si cu multe lumini; si nu numai cetatenii de jos ai Ierusalimului, ci si cei de sus, adica sfintii ingeri, s-au adunat sa vada preaslavita ducere a Preacuratei Fecioare Maria. Si vazand, se mirau cum canta Biserica: „Ingerii vazand intrarea Preacuratei s-au mirat, cum Fecioara intra in sfanta sfintelor…”. Deci impreuna cu ceata pamanteasca cea vazuta a fecioarelor celor curate era si ceata cea nevazuta a celor fara de trup, ducand inauntru, intru cele sfinte, pe Preacurata Fecioara Maria, inconjurand-o ca pe un vas ales al lui Dumnezeu, dupa porunca Domnului.

Sfantul Gheorghe, Arhiepiscopul Nicomidiei, asa graieste despre aceasta: „Duceau acum parintii pe Fecioara catre usile bisericii, inconjurand-o pe ea ingerii si cu toate puterile cele mai presus de lume impreuna veselindu-se; ca ingerii, desi nu stiau puterea tainei, insa ca niste slugi, din porunca Domnului, slujeau la intrarea ei in biserica. Si mai intai se mirau vazand-o pe dansa ca va fi vas preacinstit al faptelor bune, care purta semnul curateniei celei vesnice, si avea trup de care nici un fel de pacat nu se va apropia niciodata”. Deci, facand voia Domnului, au savarsit parintii slujba cea poruncita.

Astfel, cu cinste si cu slava era petrecuta in biserica Domnului, preanevinovata copila, nu numai de oameni, ci si de ingeri. Caci de vreme ce chivotul Legii vechi, ce purta in sine mana, care era numai inchipuirea Preacuratei Fecioare, s-a dus cu cinste in biserica Domnului, adunandu-se tot Israelul, cu cat mai vartos se cuvenea cinste insusi Chivotului insufletit, pe binecuvantata Fecioara, Maica lui Dumnezeu, care avea sa poarte in sine pe Hristos. Cand se ducea chivotul Legii in biserica Domnului, mergea inainte imparatul cel pamantesc, fiind imparat peste Israel dumnezeiescul prooroc David.

Iar inaintea chivotului insufletit, adica inaintea Preacuratei Fecioare, care se ducea in Biserica lui Dumnezeu, mergea inainte, nu imparatul cel pamantesc, ci Cel ceresc catre Care in toate zilele ne rugam, zicand: „Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului…”. Pentru ca acel Imparat era mergator inaintea acestei fiice imparatesti, dupa cum marturiseste despre acestea Sfanta Biserica in cantarile ei, astfel: „In Sfanta Sfintelor, cea sfanta si fara de prihana cu Duhul Sfant se aduce.”

La ducerea chivotului erau cantari, caci a poruncit imparatul David Levitilor sa puna cantareti, sa dea glas de veselie in organe, in psaltiri, in alaute si in chimvale. Iar la ducerea Preasfintei Fecioare nu se faceau cantari ale muzicii pamantesti, ci cantari ale ingerilor celor ce nevazut slujeau. Pentru ca, intrand Fecioara in cele sfinte spre slujba Domnului, ingerii cantau cu glasuri ceresti, despre care pomeneste acum Biserica in condac: „Impreuna aducand darul Duhului lui Dumnezeu pe care o lauda ingerii; aceasta este cortul cel ceresc”

Insa si de cantari omenesti era insotita ducerea Preacuratei, pentru ca Ana cea dreapta – cum spune in cuvantul Sfantului Terasie -, graieste catre fecioarele care mergeau inainte: „Cantati-i acesteia intru laude, cantati-i intru alaute, glasuiti cantare duhovniceasca; mariti-o pe dansa in psaltire cu zece strune”. Biserica a pomenit despre aceasta, zicand: „Bucura-se cu duhul Ioachim si Ana. Si cetele fecioarelor canta Domnului, cu psalmi cantand si cinstind pe maica Lui”. De aici se arata ca cetele de fecioare, care mergeau atunci inaintea Preacuratei Fecioare, cantau oarecare cantari din psalmii lui David. Cu ele se uneste si facatorul canonului acestuia, zicand: „Incepeti, fecioare, si cantati cantari, tinand in maini faclii”. Apoi Sfintii si dreptii ei Parinti, Ioachim si Ana, dupa marturia Sfantului Tarasie, aveau in gurile lor aceasta cantare a lui David, stramosul lor: Asculta fiica si vezi si pleaca urechea ta si uita poporul tau si casa parintelui tau, ca a dorit Imparatul frumusetea ta.

Atunci, dupa povestirea Sfantului Teofilact, au iesit preotii care slujeau in biserica intru intampinarea acelei preaslavite fiice a lui Dumnezeu si cu cantari au intampinat pe Preasfanta Fecioara, pe aceea care avea sa fie Maica Arhiereului celui Mare, Care a strabatut cerurile. Pe aceasta aducand-o Sfanta Ana la usile bisericii, precum scrie Sfantul Tarasie, zicea asa: „Vino, fiica, catre Cel ce mi te-a daruit! Vino chivot al sfinteniei catre mult induratul Stapan! Vino, usa vietii, catre Milostivul datator! Vino, sicriul Cuvantului, catre lacasul Domnului, intra in biserica Domnului, bucuria si veselia lumii”. Iar catre Zaharia a zis Ioachim, ca si catre un prooroc, arhiereu si rudenie a lor: „Primeste, Zaharia, pe cortul cel curat; primeste, preotule, sicriul cel fara de prihana; primeste, proorocule, cadelnita si carbunele cel nematerialnic, primeste dreptule tamaia cea duhovniceasca”.

Apoi dreapta Ana a zis catre arhiereu, precum povesteste Sfantul Ghermano: „Primeste, o! proorocule, pe fiica cea daruita mie de Dumnezeu; primeste-o si o sadeste pe ea in muntele cel sfant, in locasul cel gata al lui Dumnezeu, nimic ispitind, pana cand Dumnezeu, Care a chemat-o aici, va aduce la savarsire cele ce bine a voit pentru dansa”.

Erau acolo, dupa cum scrie Sfantul Ieronim, cincisprezece trepte la intrarea in biserica, dupa numarul celor cincisprezece psalmi ai treptelor, si la fiecare din acele trepte se canta cate un psalm de catre preotii si levitii care intrau in slujba. Deci dreptii parinti au pus pe prunca cea fara prihana pe treapta cea dintai, iar ea indata, singura, a alergat pe trepte foarte degraba, neajutand-o nimeni, nici sprijinind-o. Si alergand la treapta cea de sus, a stat acolo, intarind-o pe dansa puterea lui Dumnezeu cea negraita. Caci inca mica fiind, a inceput Domnul a arata intr-insa puterea Sa cea mare, ca sa inteleaga cat de mare va fi in dar, cand va veni in varsta cea desavarsita.

Atunci se mirau toti cand au vazut pe acea prunca de trei ani suindu-se singura degraba pe acele trepte, ca si cum ar fi fost desavarsita cu varsta. Mai vartos Zaharia se mira de aceasta si, ca un prooroc, din descoperirea lui Dumnezeu intelegea mai inainte cele ce aveau sa fie. Caci, spune despre dansul Sfantul Teofilact, ca era luminat de Duhul. La fel si Sfantul Tarasie graieste despre dansul ca, umplandu-se de Duhul Sfant, a strigat: „O, prunca curata! O, fecioara neintinata! O, doamna preafrumoasa. O, infrumusetarea femeilor! O, podoaba fiicelor! Tu esti binecuvantata intre femei; tu esti preamarita cu curatenia; tu esti pecetluita cu fecioria; tu esti dezlegarea blestemului lui Adam”.

Iar catre Sfanta Ana, dupa marturia Sfantului Ghermano, Zaharia a zis: „Bine este cuvantat rodul pantecelui tau, o, femeie mai cinstita decat oricare altele! Preaslavita este aducerea ta, o, iubitoare de Dumnezeu!” Apoi tinand prunca de mana – zice acelasi Sfant Ghermano -, cu bucurie a adus-o Zaharia intru cele sfinte, zicand catre dansa unele ca acestea: „Vino, implinirea proorociei mele; vino, savarsirea fagaduintelor Domnului; vino, pecetea asezamantului Lui; vino, implinirea tainelor Lui; vino, oglinda tuturor proorocilor; vino, innoirea celor invechite; vino, lumina celor ce zac in intuneric; vino, dar nou si preadumnezeiesc, intra cu bucurie in biserica Domnului tau; acum in aceasta de jos, pamanteasca, iar putin mai pe urma in cea de sus si neapropiata”.

Iar prunca saltand si bucurandu-se foarte, mergea in casa Domnului. Ca, desi era mica cu varsta, fiind numai de trei ani, insa cu darul lui Dumnezeu era desavarsita, ca ceea ce era aleasa de Dumnezeu mai inainte de intemeierea lumii.

Astfel a fost dusa in biserica Domnului Preacurata si Preabinecuvantata Fecioara Maria. Atunci arhiereul Zaharia a facut un lucru strain si tuturor de mirare, caci a dus pe prunca in sfanta sfintelor, care este dupa a doua catapeteasma, in care era chivotul Legii cel ferecat peste tot cu aur, si heruvimii slavei care umbreau altarul, unde, nu numai femeilor, ci nici preotilor nu le era ingaduit a intra, fara numai singur arhiereului, o data intr-un an.

Acolo i-a dat arhiereul Zaharia Preacuratei Fecioare loc de rugaciune. Caci celorlalte fecioare, care, de asemeni, erau aduse pentru slujba in biserica Domnului pana la vremea varstei lor, le era dat loc de rugaciune, dupa marturia Sfantului Chiril Alexandrinul si a lui Grigore de Nissa, intre biserica si altar, unde mai pe urma a fost ucis Zaharia. Si nicidecum nu era cu putinta vreuneia din fecioarele acelea a indrazni sa se apropie de altar, pentru ca le oprise arhiereul.

Aceasta a facut-o arhiereul dupa porunca lui Dumnezeu, despre care graieste Sfantul Teofilact astfel: „Iar arhiereul, fiind luminat de Dumnezeu, a cunoscut pe prunca, ca este locas al dumnezeiescului dar, si ca este mai vrednica decat el spre a sta totdeauna inaintea fetei lui Dumnezeu. Si, aducandu-si aminte de cele zise in Lege despre chivot – caci s-a poruncit ca acela sa fie pus in sfanta sfintelor -, indata a priceput cum ca acela a fost mai inainte numai inchipuirea copilei acesteia. Deci, neindoindu-se, a indraznit mai presus de Lege a o aduce in Sfanta Sfintelor. Si a primit pe Fecioara locul acela, care nu era vazut de nici unul din alti barbati, nici chiar de preoti, decat numai de arhiereu o data intr-un an. Caci se cadea aceasta pentru ea, ceea ce s-a sfintit mai inainte de zamislire prin curatie; si din pantece s-a indreptat sa nu slujeasca legii celei omenesti care zace asupra oamenilor celor ce gresesc, ci celei ceresti, fiind mai presus decat ingerii si in care, nu legea omeneasca, ci darul cel desavarsit a lucrat”.

Apoi dreptii parinti au adus – precum zice Sfantul Ieronim -, cu Preabinecuvantata lor fiica, si daruri lui Dumnezeu, jertfe si arderi de tot. Si fiind binecuvantati de arhiereu si de tot soborul preotesc, s-au intors la casa lor cu toate rudeniile si au facut ospat mare, veselindu-se si multumind lui Dumnezeu. Iar Preabinecuvantata Fecioara, la inceputul vietii sale, a fost data in casa Domnului, in locasul de fecioare, pentru ca biserica Ierusalimului – cea zidita de Solomon, iar dupa pustiire, innoita de Zorobabel -, avea multe locasuri de locuinta precum zice Iosif (Flaviu), istoricul cel vechi al evreilor: „Ca erau pe langa peretele bisericii, treizeci de camere de piatra despartite una de alta, largi si foarte frumoase. Iar peste acelea erau alte camere si peste acelea al treilea rand, si de toate era numarul lor nouazeci de camere, avand toata indemanarea. Iar inaltimea casei era ca si peretele bisericii, ca niste stilpi intarind biserica pe dinafara”.

Deci in acele case erau diferite locasuri: deosebi vietuiau fecioarele, care erau date spre slujba lui Dumnezeu, pana la o vreme; in alta parte locuiau si vaduvele, cele care se fagaduiau sa-si pazeasca curatenia pana la sfarsitul vietii lor, precum era Ana proorocita, fata lui Fanuil; si iarasi deosebi petreceau barbatii care se chemau nazorei, vietuind in chipul monahilor necasatoriti. Aceia toti slujeau Domnului in biserica si isi aveau hrana din averea lor. Iar celelalte case erau pentru odihna saracilor straini care veneau de departe pentru inchinaciune.

Deci in locasul fecioarelor, precum s-a zis, a fost data prunca cea de trei ani, Preacurata Fecioara Maria, fiind oranduite pe langa dansa fecioare mai batrane cu anii, iscusite in Sfanta Scriptura si in lucrul mainilor, pentru ca din copilarie sa se deprinda dumnezeiasca prunca si cu Scriptura si cu lucrul mainilor. Apoi o cercetau pe ea Sfintii ei Parinti Ioachim si Ana, iar mai vartos Sfanta Ana, ca o maica mergea adeseori sa vada pe fiica sa si o invata pe dansa. Astfel, a invatat degraba Scriptura Legii vechi desavarsit, dupa marturia Sfantului Ambrozie si a lui Gheorghe istoricul, si nu numai Scriptura, ci si lucrul mainilor l-a deprins bine, precum zice despre dansa Sfantul Epifanie: „Fecioara era ascutita la minte si iubitoare de invatatura si nu numai Sfanta Scriptura invata, ci si toarcerea lanii si a inului si la cusaturi cu matase se indeletnicea”.

Pentru priceperea sa cea buna, era tuturor mirare si lucra mai vartos acele lucruri ce puteau sa fie de trebuinta preotilor la slujba Bisericii; incat mai pe urma, pe vremea Fiului ei, putea sa se hraneasca cu cinste. Pentru ca chiar hitonul cel necusut, adica camasa pentru care s-a tras sort cand Domnul era rastignit pe cruce, a fost tesut de Fecioara Maria, cu mainile ei.

Sfantul Epifanie spune ca se dadea Preacuratei Fecioare, ca si celorlalte fecioare, hrana cea obisnuita de la biserica, dar ea o dadea saracilor straini, pentru ca era hranita cu piine cereasca, precum canta Biserica. Sfantul Ghermano spune despre dansa: „Petrecea Fecioara in Sfanta Sfintelor, primind hrana dulce de la ingeri”. Si Sfantul Andrei Criteanul graieste: „In Sfanta Sfintelor petrecand Fecioara ca intr-o camara, primea hrana straina si nestricacioasa.

Si se spune ca Preacurata Feicoara intra in cortul cel mai dinauntru, care se zice Sfanta Sfintelor, ce era dupa a doua catapeteasma, iar nu in locasul cel fecioresc. Pentru ca, desi avea loc deosebit in locasul fecioarelor, la rugaciune ea intra in Sfanta Sfintelor, caci numai ei ii era ingaduit. Dar ajungand in varsta mai mare si deprinzandu-se cu scriptura si cu lucrul mainilor, mai mult zabovea la rugaciune, decat la lucru. Ea avea obicei de petrecea toata noaptea si cea mai mare parte a zilei in rugaciuni. La rugaciune intra in Sfanta Sfintelor, iar la lucrul mainilor se intorcea in locasul sau; pentru ca nu era slobod a lucra ceva in Sfanta Sfintelor, nici a aduce ceva acolo.

Cea mai multa vreme a vietii sale si-a petrecut in biserica la rugaciune, dupa a doua catapeteasma, in cortul cel dinauntru, decat in casa ce ii era data pentru lucrul mainilor. Pentru aceasta, de catre toti invatatorii, cu un glas se marturiseste, ca Preacurata Fecioara pana la doisprezece ani si-a avut viata in Sfanta Sfintelor, de vreme ce numai cate putin iesea de acolo. Iar cum a fost viata ei in varsta tineretilor, scrie Ieronim astfel:

„Fericita Fecioara, inca din pruncia sa, cand era in biserica cu celelalte fecioare de o varsta cu sine, isi petrecea viata foarte cu randuiala. Pentru ca de dimineata pana la al treilea ceas din zi, statea la rugaciune; iar de la al treilea ceas pana la al noualea, se indeletnicea cu lucrul mainilor sau cu citirea cartilor sfinte. De la al noualea ceas, iarasi isi incepea rugaciunea, de la care nu inceta, pana cand nu i se arata ingerul, dintr-ale carui maini se obisnuise a-si primi hrana. Si asa mereu tot mai mult sporea in dragostea lui Dumnezeu”.

Astfel a fost viata ei in feciorie, cand locuia impreuna cu fecioarele cele de o varsta. Din zi in zi crescand si intarindu-se cu duhul, crestea intr-insa si viata cea cu nevointa, cu iubire de osteneala si rugaciune. Pentru ca mergea din putere in putere, pana cand a umbrit-o puterea Celui de sus. Iar cand i se arata ingerul aducandu-i hrana, a vazut cu ochii sai chiar arhiereul Zaharia, despre care marturiseste Sfantul Gheorghe Nicomidianul, zicand: „Din zi in zi, inaintand cu varsta, se inmulteau si darurile Duhului Sfant intru dansa”.

Apoi petrecea impreuna cu ingerii, lucru pe care si Zaharia il stia. Caci intrand el in altar, dupa obiceiul sau, ca arhiereu, a vazut pe cineva ca vorbea cu fecioara, dandu-i hrana, si avand chipul strain – pentru ca era inger cel ce se arata. Si inspaimantandu-se Zaharia, cugeta in sine:

„Ce este aceasta noua si neobisnuita asemanare ingereasca ce s-a aratat si vorbea catre fecioara, cu chip fara de trup, aducand hrana care hraneste trupul, cel cu firea nematerialnica, dand fecioarei mancare materialnica? Acea vedere ingereasca se facea numai preotilor, si aceea nu totdeauna; iar catre partea femeiasca si inca catre o fecioara asa tanara, nicidecum nu este obisnuit a se vedea. Caci de ar fi fost dintre cele insotite cu barbat, dar fara copii, s-ar fi rugat ca sa i se dea rod – precum s-a rugat Ana odinioara -, atunci nu m-as fi minunat de aratarea ingereasca.

Dar fecioara astfel de lucru nu cere si, precum vad, totdeauna i se arata ingerul. Pentru aceasta sunt in mai mare mirare, in spaima si in indoiala. Caci, ce poate sa fie aceasta? Si ce vine, sa-i vesteasca ingerul? Ce este hrana aceea ce i se aduce? Si de unde se ia? Cine pregateste acea hrana? Si ce mana face acea piine? Pentru ca ingerii nu se ingrijesc pentru trebuintele trupesti, desi multi oameni au fost hraniti printr-insii, dar hrana aceea o pregatea mana omeneasca.

Caci ingerul, slujind lui Daniil, desi putea, cu puterea Celui Preainalt, nu prin altcineva, ci prin sine sa implineasca cele poruncite, a luat pe Avacum cu scafa (vas), ca nu cumva vedenia cea ingereasca si hrana cea neobisnuita, sa infricoseze pe cel ce il hranea. Iar aici singur ingerul vine catre fecioara, care lucru este plin de o taina, pe care eu nu o pricep. Ce este aceasta? Caci chiar din copilaria ei s-a invrednicit de daruri ca acestea, ca sa-i slujeasca cei fara de trupuri.

Ce este aceasta? Au doar intru dansa se vor implini graiurile proorocesti? Au doar intru dansa va fi sfarsitul asteptarii noastre? Au doar dintr-insa va lua fire Cel Care are sa vina sa mantuiasca neamul nostru? Caci aceasta taina a fost mai dinainte proorocita, si Cuvantul cauta pe aceea care sa slujeasca tainei. Au doar nu este alta mai dinainte aleasa ca sa slujeasca tainei, fara numai fecioara aceasta, pe care o vad?

Cat esti de fericita casa lui Israel, din care a odraslit o vlastara ca aceasta! Cat esti de fericita radacina lui Iesei, din care a iesit vita, care are sa odrasleasca lumii floarea mantuirii! Cat de slavita este pomenirea parintilor acesteia! Cat sunt de fericit si eu cel ce ma satur de o vedere ca aceasta si infrumusetez o Fecioara ca aceasta, spre a fi mireasa Cuvantului!”

Pana aici este povestirea Sfantului Gheorghe Nicomidianul.

Inca si Fericitul Ieronim asemenea graieste: „Cum ca in toate zilele o cercetau pe dansa ingerii si de m-ar fi intrebat cineva pe mine cum a petrecut acolo, Preacurata Fecioara in vremea copilariei sale, as fi raspuns ca acel lucru numai lui Dumnezeu singur i-a fost stiut si lui Gavriil Arhanghelul, pazitorul ei cel nedepartat, care impreuna cu alti ingeri venea adeseori la dansa si cu dragoste vorbeau impreuna cu dansa”.

Astfel petrecea Preacurata Fecioara in sfanta sfintelor impreuna cu ingerii, dorind ca in veci sa vietuiasca intru curatenie ingereasca si in feciorie, dupa marturia sfintilor invatatori, Grigore de Nissa, Ieronim si a celorlalti, care zic ca aceasta Fecioara singura si-a logodit fecioria lui Dumnezeu. Pentru ca in Legea veche era neobisnuit fecioarelor a nu se marita, caci mai cinstita era insotirea decat fecioria. Iar Preacurata Fecioara a cinstit fecioria, mai vartos decat insotirea si, facandu-se mireasa lui Dumnezeu, ziua si noaptea Ii slujea Lui in curatenia fecioriei sale. Iar Duhul cel Preasfant, cu bunavointa lui Dumnezeu Tatal, pregatea intru dansa salasluirea lui Dumnezeu Cuvantul.

Sa fie dar Preasfintei si Celei de o fiinta si nedespartitei Treimi, slava si multumire. Iar Preacuratei Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria, cinste si lauda, de la toate neamurile in veci. Amin.

20
nov.
09

Leul de campanie: Cati bani au mai strans prezidentiabilii

Cei 12 candidati la alegerile prezidentiale au strans pana in 19 noiembrie 10,7 milioane de lei din donatii in cele aproape patru saptamani de campanie electorala.

Cu toate ca ne aflam in plina criza financiara, se pare ca problema banilor nu a lovit chiar toate buzunarele.

Daca noua nu ne merge bine, macar prezidentiabililor sa le mearga – probabil acesta este principiul pe care au mers marinimosii care le-au donat sume generoase pretendentilor la sefia statului, in aceste ultime saptamani de campanie.

Daca dupa primele doua saptamani, AEP transmitea ca Traian Basescu e lider de clasament la donatii, intre timp seful statului a fost devansat de independentul Sorin Oprescu. Astfel, topul donatiilor arata astfel:
1. Sorin Oprescu (independent) – 3.504.288 de lei;
2. Traian Basescu (PDL) – 3.431.472 de lei;
3. Mircea Geoana (PSD+PC) – 2.018.794 de lei;
4. Crin Antonescu (PNL) – 1.335.940 de lei;
5. Kelemen Hunor (UDMR) – 302.530 de lei;
6. Eduard Manole (independent) – 100.000 de lei;
7. Ovidiu Iane (Partidul ecologist) – 15.000 de lei;
8. Corneliu Vadim Tudor – 1.950 de lei.

AEP nu mentioneaza situatia donatiilor stranse de ceilalti candidati: Gigi Becali, Remus Cernea, Ninel Potirca si Constantin Rotaru insa precizeaza ca in total, toti cei 12 candidati la alegerile prezidentiale au strans donatii in valoare de 10.720.074 lei.

19
nov.
09

5 lucruri pe care un bărbat le observă prima dată la o femeie

Un nou studiu realizat de britanici a scos la iveală că bărbaţii nu se uită prima dată la sânii unei femei ci acordă o importanţă deosebită altor detalii destul de importante, informează revista pentru femei Cosmopolitan.

Iată care sunt primele 5 lucururi pe care un bărbat le observă în primele cinci secunde pe care le petrece în compania unei femei:

1. Zâmbetul – Poate părea ciudat dar la asta se uită bărbaţii prima dată. Aşa că ai grijă ce mănânci înainte prima întâlnire.

2. Părul – Deşi bărbaţii habar n-au ce-s alea vârfuri despicate aceştia apreciază mereu o podoabă capilară mătăsoasă şi lucioasă.

3. Decolteul – Cu toate că nu este primul lucru la care se uită un bărbat, se pare totuşi că sânii unei femei nu-s de neglijat. Acesta va observa cu siguranţă la forma şi adâncimea decoletului unei doamne.

4. Machiajul – Reprezentanţii sexului tare sunt foarte atenţi la acest detaliu pentru că ei consideră că o femeie mult prea machiată ascunde ceva.

5. Fundul – Este inutil ca cineva să încerce să argumenteze această alegere a domnilor.

18
nov.
09

Dezbaterea tv la care trebuiau să participe candidaţii la preşedinţie s-a anulat

Postul naţional de televiziune organizase o dezbatere televizată, care urma să fie difuzată astăzi la ora 19.30 şi la care trebuiau să participe şapte candidaţi la preşedinţie. Iniţial, trei dintre candidaţi s-au răzgândit. Într-un final, dezbaterea a fost anulată.

Cu câteva ore înainte de dezbatere, Sever Voinescu, consilierul candidatului PD-L Traian Băsescu, a anunţat că actualul preşedinte nu va merge la dezbatere dacă aceasta se va desfăşura în formula de şapte: Mircea Geoană, Traian Băsescu, Crin Antonescu, Kelemen Hunor, Sorin Oprescu, Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali.

Actualul şef al statului acceptase să participe la o întâlnire în cinci, alături de Antonescu, Oprescu, Kelemen şi Mircea Geoană.

Nici Sorin Oprescu şi nici Crin Antonescu nu mai vor să meargă, cel din urmă refuzând să participe dacă în studio se vor afla şi Vadim Tudor şi Gigi Becali. „E vorba de a schimba regulile în timpul jocului. Aşa a decis domnul Sassu că îi vrea pe domnii Vadim şi Becali lângă domnul Geoană. Aşa i-a dat ordin domnul Hrebenciuc”, a declarat pentru Realitatea Tv, Dan Mihalache, consilierul lui Antonescu.

18
nov.
09

[VIDEO] Enrique Iglesias, intr-un videoclip incendiar interzis la TV

Enrique si Cassidey, o cunoscuta vedeta porno admirata de tanarul cantaret, au filmat in ipostaze fierbinti pentru un cover al piesei „Sad Eyes”. Desi refuzat de MTV in 2000, clipul face ravagii pe internet.

Initial, versiunea ‘picanta’ a melodiei, cantata de Bruce Springsteen la origine, a fost interzisa pe posturile tv din cauza continutului explicit sexual.

Videoclipul a aparut insa pe pagina de internet a fotografului american David LaChapelle, de unde a fost preluat de numeroase siteuri, bloguri si publicatii. Drept urmare, scenele dintre cei doi au facut ca inregistrarea sa devina una dintre cele mai populare pe internet.

Cassidey, partenera lui Enrique din videoclip, este vedeta XXX si in viata reala, fiind cooptata in acest rol chiar de catre cantaret, care se pare ca era foarte atras de actrita porno pe vremea cand a fost filmat clipul.

18
nov.
09

Aurul atinge un nou preţ record, apropiindu-se de 1.150 dolari/uncie. Află de ce

Preţul unciei de aur a atins miercuri un nou maxim record, apropiindu-se de pragul de 1.150 dolari, tendinţă favorizată de deprecierea dolarului.

Aurul a atins pe piaţa metalelor din Londra un preţ maxim de 1.147,90 dolari/uncie (aproximatic 28 de grame) în jurul orei 9:55 GMT (11:55, ora României), în condiţiile în care dolarul s-a depreciat până la cotaţii de peste 1,49 dolari/euro la deschiderea pieţelor din Europa.

Un alt factor de susţinere pentru metalul galben este tendinţa băncilor centrale din lume de a-şi mări rezervele de aur. Luni, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a vândut 2 tone de aur băncii centrale din Insulele Mauritius, la mai puţin de două săptămâni după ce vânduse 200 de tone de aur Indiei, pentru circa 6,7 miliarde dolari.

18
nov.
09

AFP: Romania organizeaza duminica alegeri pentru a scoate tara din criza politica

Romanii voteaza duminica pentru a-si alege presedintele, un scrutin crucial pentru a pune capat crizei politice ce afecteaza tara, gestionata de doua luni de un guvern demis si prada unei recesiuni severe, relateaza AFP.
In total, 12 persoane candideaza pentru aceasta functie, dar duelul decisiv va avea loc, fara indoiala, la al doilea tur de scrutin, din 6 decembrie, intre presedintele in exercitiu Traian Basescu si liderul social-democratilor (PSD, opozitie) Mircea Geoana. In cazul in care liberalul Crin Antonescu, sustinator al unei scaderi a impozitelor, nu va face o surpriza.

Basescu, fost capitan de marina in varsta de 58 de ani, ales presedinte in 2004, si Geoana, in varsta de 51 de ani, fost ambasador in Statele Unite, apoi ministru de externe intre 2000 si 2004, sunt creditati cu 30%, respectiv 32% din intentiile de vot, potrivit sondajelor.

„In 2004, miza alegerilor era legata de succesul aderarii la UE. In 2009, indiferent cine va fi invingator, Romania nu se va indeparta de calea sa”, a explicat pentru AFP directoarea Societatii Academice din Romania, Alina Mungiu-Pippidi.

Castigatorul va trebui, insa, sa desemneze rapid un premier capabil sa obtina majoritatea in Parlament si sa adopte reformele foarte asteptate de Bruxelles si de Fondul Monetar International (FMI), care au acordat Romaniei un imprumut de 20 de miliarde de euro.

La 20 de ani de la caderea comunismului, aceasta tara cu 22 de milioane de locuitori s-a confruntat in decurs de cateva saptamani cu spargerea coalitiei dintre democrat-liberali (PDL, aflati la guvernare) si PSD, caderea guvernului, apoi esecul a doi premieri succesivi desemnati de Basescu de a obtine aprobarea Parlamentului. La originea acestei succesiuni de evenimente se afla conflictul deschis dintre seful statului si opozitie, care detine majoritatea absoluta in Parlament.

Diabolizat de clasa politica, exceptie facand PDL, din care a facut parte, si de o parte din presa, Basescu se declara victima a unui „sistem ticalosit care vrea sa impiedice modernizarea tarii”. „Majoritatea actuala nu mi se opune mie, ci reformelor pe care le-am lansat, printre care eliminarea privilegiilor unor categorii”, a spus el.

Promitand sa faca sa slabeasca un stat „obez”, Basescu a covocat un referendum in ziua alegerilor, privind reducerea numarului de alesi la maxim 300, fata de 471 in prezent, si formarea unui Parlament unicameral.

„In primul sau mandat, Basescu a avut initiative bune, dar nu si o strategie pentru a le pune in aplicare. Ar trebui sa se intrebe de ce se afla complet izolat” pe scena politica, a subliniat analistul politic Cristian Ghinea.

Adversarii presedintelui in exercitiu spun ca ii contesta mai putin programul si mai mult metodele „de dictator”, „care nu se da inapoi de la nimic pentru a-si atinge scopul”.

Geoana denunta „regimul Basescu, marcat de scandaluri”. Candidatul social-democrat, care se prezinta drept „un om al dialogului” este acuzat, insa, de populism. „Geoana promite enorm, atat de dreapta, cat si de stanga, locuinte subventionate si prime de intoarcere pentru imigranti, dar nu spune de unde vor veni banii”, a explicat Ghinea.

Potrivit Alinei Mungiu-Pippidi, tinand cont de repartizarea locurilor in Parlament, „viitorul presedinte va trebui sa coabiteze cu un alt partid decat cel din care a facut parte”, iar „Basescu nu pare inclinat sa respecte” aceasta constrangere.

Semn al dezinteresului celor 18 milioane de alegatori, dupa o campanie marcata de dezvaluiri ce l-ar putea pune intr-o situatie dificila pe Basescu, rata de participare va fi, potrivit estimarilor, mai mica de 50%.

In Romania, un „luptator” si un diplomat isi disputa presedintia

Luptatorul fata in fata cu diplomatul. Principalii doi candidati la presedintia Romaniei, actualul sef al statului, Traian Basescu, si fostul ambasador Mircea Geoana au ales sa afiseze imagini diametral opuse. Iar galeriile foto de pe site-urile celor doi ilustreaza aceasta diferenta de stil.

In timp ce democrat-liberalul Traian Basescu acorda spatii importante imaginilor cu mitinguri unde rosteste discursuri in fata unei multimi portocalii, culoarea partidului sau, sau fluturand drapelul roman, social-democratul Mircea Geoana a optat pentru o serie de strangeri de mana care ilustreaza relatiile sale bune cu Bill Clinton, Kofi Annan sau Javier Solana.

Traian Basescu se descrie drept un „luptator” dispus sa se bata cu adversarii sai politici din PSD, pe care ii acuza ca vor sa isi serveasca numai interesele lor de afaceri, cu ajutorul „mogulilor din presa”, criticati in mod regulat la mitingurile electorale. Se prezinta drept un „aliat al poporului” si nu se da inapoi nici de la bai de multime, nici de la dansuri folclorice si nici sa vorbeasca la megafon in fata fermierilor furiosi in fata palatului prezidential.

Desi se lauda ca este primul presedinte care a condamnat crimele comunismului, in 2006, si el a facut parte din regim, in calitate de capitan al marinei comerciale stationate in strainatate, la Anvers (Belgia).

„Basescu este cineva care se lasa condus de caracterul sau si de exploatarea slabiciunilor altora, pe care le stie foarte bine”, considera profesorul de stiinte politice Daniel Barbu.

Unul dintre adversarii sai la alegerile de duminica, liberalul Crin Antonescu, l-a calificat drept un tiran. Insa Traian Basescu respinge orice acuzatie de „derive autoritare”. „Ce am eu si deranjeaza este ca, atunci cand cred cu adevarat intr-un obiectiv, insist mult. Incerc sa strang populatia si fortele politice. Si, daca nu reusesc sa obtin ce vreau de la fortele politce, fac un lucru foarte simplu, prevazut de Constitutie: convoc un referendum”, a declarat el intr-un interviu pentru AFP, transmite NewsIn.

In fata „polarizarii” generate de Basescu, Mircea Geoana afirma contrariul, ca este un „om al dialogului”, capabil sa refaca unitatea unei tari devenite „mai vulnerabila din cauza ultimilor ani de scandaluri si instabilitate politica”.

Fost ministru de externe intre 2000 si 2004, care stapaneste la perfectie franceza si engleza, el subliniaza ca poate sa-si convinga partenerii internationali de credibilitatea Romaniei.

Fiu al unui general important din perioada comunista, el este absolvent al Facultatii de Drept si a studiat si la Scoala Nationala de Administratie (ENA) din Paris. Ambasador al Statelor Unite intre 1997 si 2000, Geoana este in continuare foarte atasat de mediile americane.

Unii analisti ii reproseaza ca este putin „tern”, ca are „un profil mai putin distinct” decat alti candidati. Adversarii sai il acuza ca este „o marioneta” a oamenilor de afaceri din partidul sau, PSD. El respinge, insa, acuzatiile si insista asupra capacitatii sale de a impune reformele „intr-un mod mai social”. „A facut si propuneri care frizeaza, uneori, ridicolul, pentru ca sunt irealizabile”, considera Barbu.

Cei doi politiciei sunt casatoriti si au fiecare cate doi copii. Elena Basescu, fiica cea mica a presedintelui in exercitiu, supranumita si „Paris Hilton din Carpati”, a fost aleasa europarlamentara in primavara, o ascensiune politica ce a generat critici vehemente la adresa tatalui sau.

18
nov.
09

Flamingo şi-a adâncit de 10 ori pierderile la 9 luni

Flamingo International a raportat o cifră de afaceri, după primele 9 luni, de 541,2 milioane de lei, în scădere cu 25,6% faţă de primele 9 luni din 2008. Veniturile operaţionale s-au situat la 541 mil. lei, în timp ce chelutielile din activitatea de bază au fost de 566 milioane de lei.

Astfel, din activitatea de exploatare, rezultatul afişat reprezintă o pierdere de 24,5 mil lei, faţă de un mic profit în acelaşi interval din 2008. Flamingo International a raportat o pierdere dublă din activitatea financiară, de aproape 11 milioane de lei. Astfel rezultatul final este o pierdere de 10 ori mai mare faţă de acelaşi interval din 2008, la 35 de milioane de lei. În trimestrul al treilea din 2009, pierderea a fost de 12 milioane de lei.

17
nov.
09

Buget 2010 – Guvernul vrea să taie din cheltuielile salariale circa 3,5 miliarde lei. Cum comentaţi?

Cheltuielile cu salariile vor fi mai mici cu 3,5 miliarde lei în 2010, faţă de cele pentru acest an, reflectând o scădere a ponderii cheltuielilor în PIB de 0,68%, în condiţiile în care bugetul pe anul viitor prevede reducerea cheltuielilor cu personalul la 8,7% din PIB, a spus luni, Gheorghe Pogea.

„Ministerul Finanţelor Publice colectează date privind numărul de angajaţi din sistemul public. Spre exemplu, pentru luna septembrie, numărul total de angajaţi din sectorul bugetar a fost de 1.388.835. Bugetat pentru anul 2009, numărul a fost de 1.414.465. Acesta a fost numărul avut în vedere la elaboarea bugetului pe 2009. Pe 2010 se prevede o reducere a cheltuielilor cu personalul la 8,7% din PIB. (PIB, aproximativ 525 miliarde [lei n.r.]), respectiv cheltuielile cu personalul vor fi mai mici cu circa 3,5 miliarde lei sau 0,68% din PIB. În anul 2009, numărul posturilor faţă de cele bugetate este mai scăzut cu 16.975 la nivelul bugetului de stat (luna septembrie, anul curent)”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Gheorghe Pogea.

Astfel, numărul total al angajaţilor la stat a fost mai mic cu 25.630 în luna septembrie, faţă de cel avut în vedere la construirea bugetului de stat pe anul 2009.

Pogea susţine că cele mai mari creşteri ale salariilor în acest an s-au înregistrat la nivelul autorităţilor locale unde veniturile angajaţilor au crescut în medie cu 15,3%, faţă de anul trecut.

„La nivelul autorităţilor centrale, care pot fi controlate riguros de guvern, acestea (creşterile salariale, n.r.) au crescut doar cu 2,9% pe primele opt luni. Depăşiri mai mari sunt la nivelul autorităţilor locale: 15,3% (efectele autonomiei locale)”, a spus reprezentantul Ministerului de Finanţe.

Gheorghe Pogea a adăugat că „în anul 2009, nu au avut loc majorări ale salariilor individuale ale personalului din sistemul public şi nici a numărului de persoane”.

„Creşterea cu 9,2% a cheltuielilor de personal pe primele nouă luni din 2009, comparativ cu nouă luni 2008 se datorează faptului că în 2008, în ultimul trimestru al anului, au avut loc majorări de salarii care acum se repercutează prin anualizare pe 12 luni. Pe cale de consecinţă, masa salarială este mai mare”, a mai spus Pogea.

El a precizat că Legea salarizarii unitare, reforma pensiilor, restructurarea agenţiilor (masură intrată în vigoare), alături de legea responsabilităţii fiscale reprezintă măsuri care vor conduce la profunde reforme structurale, printre efectele acestora urmând să se numere în primul rând consolidarea fiscală şi reducerea deficitului bugetar de la circa 7,3% din PIB în 2009 la mai puţin de 3% în 2012.

Peste 17.000 de posturi au fost reduse în 2009, prin angajarea unei persoane la şapte plecate, susţine Pogea.

Ministrul interimar al Finanţelor susţine că, în acest an, prin aplicarea măsurii privind angajarea unei singure persoane în locul altor şapte persoane care au părăsit sistemul bugetar s-a reuşit reducerea numărului de posturi în sistemul bugetar cu peste 17.000 de angajaţi.

„Au fost îngheţate angajările. Peste 17.000 de posturi au fost reduse prin angajarea doar a unei persoane din şapte care au părăsit sistemul. Acest mecanism se va păstra şi în cursul anului 2010. Este un proiect avut în vedere de către MFP, care împreună cu ministerul comunicaţiilor va extinde utilizarea acestor sisteme de plăţi în perioada următoare, absolut necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative, dar mai ales pentru economie de timp la contribuabil”, a precizat Pogea.

17
nov.
09

De ce nu închid băncile sucursalele neprofitabile? Citeşte şi comentează

După ce în anii de dinaintea crizei au investit sute de milioane de euro în deschiderea de sucursale și agenții, bancherii s‑au trezit acum cu unități care vând și un singur credit pe an. Și, totuși, nu le închid.

De la începutul anului până acum, Volksbank România a acordat 500 de credite ipotecare, „cam cât am fi făcut anul trecut în jumătate de lună“, după cum spunea săptămâna trecută președintele băncii austriece, Gerald Schreiner. Pentru a folosi un alt ordin de comparație, de 20 de ori mai puțin față de cele 10.000–12.000 de credite acordate de Volksbank în aceeași perioadă a anului trecut.

Ba chiar există câteva unități – deschise spre finele lui 2008 – care au vândut „unu, două, trei sau zece credite“ din ianuarie încoace. E adevărat, orientarea aproape exclusivă către domeniul imobiliar face din Volksbank un caz aparte în sistemul bancar românesc. Numai că la fel de adevărat e că nici restul băncilor nu stau mai bine.

DE LA PĂMÂNT LA CER. După ce au invadat străzile în anii belșugului cu noi și noi sucursale, bancherii constată acum că acestea nu mai vând. Nimic anormal, în vremurile de recesiune. Dar logica crizei – au spus‑o chiar și unii bancheri – ar fi fost ca rețeaua de aproape 6.550 de unități a băncilor din România să se reducă și ea, în ton cu restul afacerilor din economie. Laszlo Diosi, președintele OTP Bank, de pildă, anticipa în luna iulie închiderea a 1.000 de unități până la sfârșitul anului.

Datele BNR arată însă altceva – scăzând, adunând și apoi trăgând linie, sistemul bancar românesc este mai sărac în acest moment cu doar 88 de sucursale față de începutul anului. „Pe perioada celor nouă luni din anul curent, numărul unităților închise a fost 237, iar al celor deschise 149“, arată într‑un e‑mail către MONEY EXPRESS Mugur Șteț, purtătorul de cuvânt al BNR. Inclusiv Volksbank și‑a păstrat aproape intactă rețeaua de 180 de unități proprii, preferând să închidă 40 din cele 73 operate în regim de franciză pe care le avea la începutul anului. Așadar, de ce nu s‑a împlinit scenariul celor 1.000 de unități?

ÎN CÂTEVA ARGUMENTE. Cristi Motca, fost bancher, acum acționar și manager al brokerului de credite Credit Zone, spune că, de fapt, băncile transferă asupra clienților costurile implicite. „Rețeaua este un cost fix pentru bancă; vinzi, nu vinzi credite, costul există. Circa 15–20% din costurile cu rețeaua de unități se găsesc în costul fiecărui produs bancar“, explică el, adăugând că nu înțelege de ce băncile din România nu vor să înlocuiască aceste costuri fixe cu unele variabile – brokerii de credite și alte canale alternative de vânzare, de exemplu. Dimpotrivă, pentru a‑și ține în viață rețeaua de sucursale, multe bănci au încetat în ultimele luni colaborarea cu brokerii de credite, după cum spun reprezentanții acestor firme.

Un alt motiv pentru care băncile nu au închis până acum un număr mare de unități e renegocierea chiriilor. Răzvan Gheorghe, directorul companiei de consultanță imobiliară Cushman&Wakefield, spune că firma pe care o conduce renegociază în prezent contractele de închiriere pentru peste 500 de unități bancare aparținând celor opt clienți bănci ai săi. „În urma renegocierii contractelor, chiria scade în medie cu 20–25%“, explică Gheorghe, adăugând că pentru Cushman&Wakefield clienții bănci au adus cele mai mari venituri în 2009. Dar renegocierile au o limită. „Deja este tot mai greu (să renegociem – n.r.) pentru că chiriile sunt mici și nu mai putem obține reduceri substanțiale“, mărturisește șeful Cushman.

„NU ARE SENS“. Pe de altă parte, băncile nu închid sucursale și pentru că o astfel de măsură ar putea transmite un mesaj negativ în piață, crede Bogdan Belciu, consultant la A.T. Kearney România – „Băncile preferă să nu vorbească în mod deschis despre închiderea de sucursale“. „De ce nu închid bancherii sucursalele neprofitabile? Sunt costuri și să le deschizi, și să le închizi“, adaugă consultantul financiar Dragoș Cabat. Și, în fine, motivul poate cel mai important pentru care bancherii nu renunță la sucursale este potențialul de creștere a pieței. „Ca bancă, nu are sens să închizi sucursale acum dacă crezi că situația economică își va reveni în doi‑trei ani.

Preferi să susții financiar rețeaua pentru a o avea când piața își revine“, spune Nicola Calabro, CEO al Intesa Sanpaolo Bank, o bancă de talie mică în România, dar lider de piață în Italia. Chiar dacă nu închid unități, băncile au găsit soluții pentru reducerea costurilor. Au început să vândă și alte tipuri de produse decât creditele și depozitele – asigurări, fonduri mutuale etc. – sau au redus programul de lucru. BCR, de exemplu, cea mai mare bancă din România, a decis recent să reducă programul de lucru cu publicul în aproape 100 de sucursale.

De notat că BCR este una din puținele bănci din top care s‑au extins în perioada de criză – banca avea la jumătatea anului 657 de unități, cu 50 mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2008. O altă soluție a fost reducerea numărului de angajați: datele BNR arată că la sfârșitul lunii septembrie 2009 în sistemul bancar românesc lucrau 68.462 de persoane, cu 3.160 mai puțin față de începutul anului.

PESTE MEDIA UE. Când vine vorba despre dimensiunea rețelei bancare din România, părerile bancherilor sunt împărțite: unii spun că este prea mare, alții că este prea mică. „Nu cred că rețeaua bancară din România este supradimensionată“, spune Răsvan Radu, președintele executiv al UniCredit Țiriac Bank. În opinia sa, problema rețelelor de unități bancare din România nu este atât cantitativă, cât calitativă. „Multe unități nu sunt situate în locații bune“, spune bancherul.

Potrivit unui studiu realizat de Raiffeisen Bank, în România există 31 de sucursale la 100.000 de locuitori, nivel care situează țara noastră sub media UE. Analiștii băncii subliniază însă că, în România, sucursalele bancare sunt deschise aproape în totalitate în mediul urban. „Dacă facem această ajustare, penetrarea bancară în mediul urban este de circa 56 unități la 100.000 de locuitori, nivel mult peste media europeană“, spun analiștii Raiffeisen Research. Iar rețeaua bancară este și ineficientă, susține șeful Alpha Bank România, Sergiu Oprescu.

„La un total al creditului neguvernamental de peste 50 miliarde de euro, pe care îl împărțim la cele 6.300 de unități, vorbim despre câteva milioane de euro pe fiecare unitate bancară, nivel mult mai mic decât media altor sisteme bancare din Europa“, declara recent Oprescu pentru „Business Standard“, adăugând că „nu putem evolua dacă nu creștem eficiența rețelei bancare“. Potrivit companiei de consultanță A.T. Kearney România, băncile românești cu cele mai mari active bancare pe sucursală (deci cele mai eficiente din acest punct de vedere) sunt, în ordine, Volksbank, Alpha Bank, BCR și UniCredit Țiriac Bank, pe ultimele locuri aflându‑se Banca Transilvania și CEC Bank.

CE VA FI. Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, este însă convins că închiderile de agenții făcute cu unicul scop de a tăia costurile administrative ale băncii nu îmbunătățesc cu adevărat eficiența. „Să zicem că închizi un număr de agenții și reduci în consecință costurile cu funcționarea acelor agenții. S‑a schimbat cu ceva structura costurilor? Sunt mai eficiente procesele. Există activități pe care le faci cu mai puține resurse, mai simplificat?

Nu, de fapt nu se schimbă nimic“, afirmă tranșant președintele Raiffeisen Bank, bancă ce are în prezent 558 de unități, cu cinci mai puțin decât la începutul anului. Și Bogdan Belciu de la A.T. Kearney se așteaptă la „realinieri ale rețelelor de retail pentru majoritatea băncilor românești, dar nu masive“. „Unde putem fi realmente utili clientului?“, se întreabă Steven van Groningen. „În agenții, unde îi putem acorda consiliere financiară pentru situația și dorințele lui concrete“, răspunde tot el. Chiar și dacă există un singur client într‑un an?

17
nov.
09

Video / Incredibil! Accident între o Dacie 1410 şi un Lamborghini Gallardo

În luna septembrie a acestui an, britanicii de la Top Gear au poposit în România. Aseară, pe BBC a fost difuzat prima parte a episodului „Decapotabile în România” filmat de către echipa Top Gear pe tărâmuri mioritice.

Echipa Top Gear a fost formată din Jeremy Clarkson, Richard Hammond si James May. Britanicii au fost uluiţi de Transfăgărăşan spunând că „este cel mai uimitor drum pe care l-au văzut vreodată”. Fiecare dintre cei trei s-a aflat la volanul unei maşini: James a condus un Lamborghini Gallardo Spider, Carkson un Aston Martin, iar Hammond s-a aflat într-un Ferrari California.
Partea interesantă a emisunii a fost atunci când pe un drum neasfaltat Lamborghiniul lui James s-a izbit frontal de o Dacia Break 1410. Avariile nu au fost foarte mari, maşina italiană având radiatorul spart, pe când bătrâna Dacie se prezenta bine. De reţinut însă reacţia lui Jeremy Clarkson care imediat după accident a întrebat îngrijorat: „Este toată lumea în regulă în maşina aceea„. Jeremy l-a apostrofat pe James: „I-ai distrus clasica Dacie bietului om”.

Şoferul Daciei a rămas însă uluit văzând cu ce maşină s-a tamponat bătrâna sa Dacie. În fond e o onoare, nu în fiecare zi poţi lovi un Lamborghini Gallardo Spider pe un drum de ţară.


16
nov.
09

Sudul tarii se va transforma in desert in cel mult 10 ani/Vom deveni tara tornadelor

Un studiu realizat de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor in colaborare cu alte 12 tari din UE arata ca, in cel mult zece ani, daca efectele incalzirii globale nu vor fi incetinite, tara noastra se va confrunta cu desertificari, teritorii sub ape si disparitia unor specii de animale si plante.
Imaginea conturata de specialisti este cel putin ingrijoratoare: fenomenele meteo extreme, cum ar fi tornadele sau vijeliile puternice cu aspect de uragane, se vor amplifica mai ales primavara si toamna. Zilele caniculare vor alterna cu furtuni violente si ploi torentiale urmate de inundatii. Practic, in Romania nu va exista nicio zona ferita de vijelii, iar norii de furtuna vor aparea oriunde, pe neasteptate. Rezultatele cercetarilor facute de INHGA sunt de-a dreptul sumbre. Cel tarziu pana in 2019, din cauza schimbarilor climatice, dar si din cauza unei exploatari excesive a apelor de suprafata si subterane, tara va fi impartita intre desert si inundatii. In zece ani, apa va fi insuficienta pentru populatie in Campia Romana, Transilvania si Banat, zone care sunt amenintate sa devina primele enclave sahariene ale Europei. Agentia Europeana de Mediu a prognozat ca in urmatorii ani se vor inregistra importante cresteri de temperatura in sudul si estul continentului. Seceta va fi resimtita in toate anotimpurile printr-o incalzire cu 5-7 grade Celsius si o continua scadere a precipitatiilor, cu 20-40%. Specialistii mai sustin ca, in cazul in care procesul de incalzire globala nu va fi redus, nivelul Marii Negre ar putea creste alarmant. In aceste conditii, Delta Dunarii ar putea fi inundata total, iar orase precum Tulcea, Galati, Braila si Sulina ar urma sa fie partial inundate. De asemenea, zona de litoral a Marii Negre, intre Sulina si Vama Veche, este in pericol. Exista totusi si o veste buna. Influentele cele mai grave ale schimbarilor climatice ar putea fi resimtite abia dupa anul 2100.

16
nov.
09

AFP: In Romania, votul trece pe la usa bisericii

In anii de regim comunist din Romania, nu era bine sa-ti afisezi credinta in Dumnezeu. Acum insa aspirantii la fotoliul de la Cotroceni dau dovada de un spirit religios ostentativ, in aceasta tara majoritar ortodoxa, comenteaza AFP.

Presedintele liberal-democrat Traian Basescu sau principalul sau rival, social-democratul Mircea Geoana, isi fac cruce vizibil, inainte de a intra pe scena la mitingurile electorale. Ei s-au dus de mai multe ori la diverse biserici, ascultand slujba cu o mina grava si primind binecuvantarea preotilor, cel mai adesea, in prezenta camerelor.

Oamenii politici folosesc acest lucru pentru a castiga capital de imagine, in aceasta tara in care Biserica se bucura de un mare respect„, explica sociologul Mircea Chivu.

In conditiile in care aproape 87% dintre romani s-au declarat ortodocsi la ultimul recensamant, ar fi de neconceput ca cineva sa-si afirme ateismul, daca vrea sa obtina voturi. Astfel, la o dezbatere televizata inaintea alegerilor prezidentiale din 1996, candidatul crestin-democrat Emil Constantinescu l-a intrebat pe presedintele in exercitiu, Ion Iliescu, daca el crede in Dumnezeu. Fost responsabil al Partidului Comunist, Iliescu a incercat sa ocoleasca intrebarea, aminteste AFP, potrivit NewsIn.

Potrivit analistilor, stanjeneala evidenta a lui Iliescu a convins multi indecisi sa voteze pentru Constantinescu, acesta castigand in cele din urma scrutinul.

Institutia Bisericii creste popularitatea politicienilor
De atunci, inaugurarea de biserici sau intronizarea prelatilor, toate au fost ocazii bune pentru politicienii in cautare de popularitate, chiar daca unii credinciosi sunt insa nemultumiti sa vada cum politicienii trec prin fata lor, fara sa stea la coada pentru a intra in biserica.

Criticandu-l din acest punct de vedere pe liderul opozitiei Mircea Geoana, editorialistul de la Gandul, Cristian Tudor Popescu, se intreaba care sunt motivele acestuia. „Oare face asta pentru a-i fi iertate pacatele sau pentru a face un urias semn al crucii, in fata camerelor, stiind ca asta place electoratului?„, se intreaba acesta, citat de AFP.

Biserica Ortodoxa isi afirma neutralitatea politica si asigura ca nu poate impiedica niciun credincios sa participe la slujba.
In cazul in care o decizie a Sfantului Sinod autoriezaza preotii sa candideze pentru posturi de consilieri departamentali, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stocia, asigura pentru AFP ca „nu este vorba de a face politica partidelor, ci politica acelor comunitati”.

Cu toate acestea, o ancheta realizata cu camera ascunsa, de Realitatea TV, a aratat ca preotii sunt dispusi sa accepte „donatii” in schimbul unei cuvantari in favoarea unui anumit candidat la prezidentiale.

Analistii denunta o confuzie intre stat si Biserica, intretinuta „mai ales de oamenii politici”, in pofida statutului laic al tarii.
In momentul in care presedintele Romaniei, deci al tuturor romanilor, saruta mana Patriarhului ortodox, statul este pus intr-o situatie de subordonare in fata Bisericii„, spune politologul Cristian Parvulescu, vorbind espre depunerea juramantului de catre Basescu.

In 2006, o plangere depusa de un profesor, care le cerea autoritatilor sa retraga icoanele din scoli, a provocat o dezbatere fara precedent in Romania. Dupa mai multe decizii judecatoresti contradictorii, Curtea Suprema a decis in mai in favoarea mentinerii simbolurilor religioase.

15
nov.
09

POST CRACIUN – Prima zi din postul Craciunului este duminica, 15 noiembrie

Postul Nasterii Domnului sau al Crăciunului ne dă putinta curătirii trupesti si sufletesti. El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugăciune, asa se cuvine să astepte crestinii si să întâmpine prin ajunare pe ‘Cuvântul lui Dumnezeu’ născut din Fecioara Maria.

Acest post tine 40 de zile: de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie, lăsăm sec în seara sfântului Filip, la 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie.

Postim de carne , ouă si brânză. Lunea, Miercurea si Vinerea mâncăm bucate fără unsoare (ulei) si fără vin. Martea si Joia se dezleagă la untdelemn si vin. Sâmbetele si duminicile ,până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin si peste.

Dacă în zilele de Luni, Miercuri si Vineri prăznuim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm untdelemn si bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce rosie (+), atunci dezlegăm si la peste. Martea si joia mâncăm peste, untdelemn si bem vin, când cade în aceste zile: vreun sfânt mare, hramul sau sărbători cu rosu.

În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara si anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină, căci cu seminte a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Nasterea lui Hristos. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.

MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN la 16, 22, 23, 24, 25 si 30 Noiembrie, la 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 si 20 Decembrie, dacă aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea – căci în aceste zile se prăznuiesc sfinti mai însemnati.

MÂNCĂM PEŞTE : Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 21 noiembrie chiar dacă această sărbătoare ar cădea Miercurea sau Vinerea.

De asemenea mâncăm peste în Lunile, Miercurile si Vinerile acestui post, dacă în aceste zile cade hramul bisericii din enoria noastră.

În sfârsit dezlegăm la peste în zilele cu sfinti însemnati, precum 16, 22, 23, 24, 25 si 30 Noiembrie, 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 Decembrie, dacă aceste zile cad Martea sau Joia. Cu atât mai mult, când Martea sau Joia se întâmplă hramul bisericii.


Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Mare, care precede sărbătoarea de Paşti. Astfel, se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase. În schimb, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin, decât dacă se sărbătoreşte vreun sfânt mare, menţionat în calendar cu cruce roşie.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual.

15
nov.
09

Predica la duminica XXV dupa Rusalii

Pilda samarineanului milostiv

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Preaiubiti si dreptmaritori crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos! Cu acelasi fior sacru, divin, deschidem dumnezeiasca Evanghelie, cu constiinta ca ori-de-cate-ori ii auzim si implinim cuvantul, Sfantul Duh lumineaza in noi tot mai adanci intelesuri; caci dumnezeiescul cuvant ne-a fost dat pentru a-l avea ca lumina, ca putere a iubirii si a vietii pana la sfarsitul veacurilor. Acelasi cuvant deschide neincetat noi si noi intelesuri si asa noi crestem mereu prin dumnezeiescul cuvant. Niciodata sa nu socoteasca cineva ca daca asculta aceeasi Evanghelie mereu, mereu, nu mai are ce invata. Doamne! Ea este adancul de taina negrait, si noi neincetat ne zidim, ca sa ajungem, cum spune dumnezeiescul Pavel, “la masura barbatului desavarsit”, adica la chipul lui Hristos.

Si rogu-va sa ascultam cuvantul dumnezeiestii Evanghelii de astazi (Luca 10, 25-37), pe care o vom relua, in constiinta ca noi primim aici Icoana desavarsita, modelul divin, pe Hristos; iar Hristos Mantuitorul vrea sa ne zideasca in El, dupa chipul Lui, al vesniciei Lui si al vesniciei noastre.

Acum, sa ne recunoastem pe noi in acel moment in care Hristos Se afla in mijlocul multimii. Erau in jurul Lui, pe langa cei doisprezece, si ceilalti saptezeci de ucenici pe care ii trimisese El spre propovaduire, si care veneau acum sa-I istoriseasca ce au facut. Si spuneau: “Pana si demonii se pleaca inaintea noastra cand rostim numele Tau”. Iar Iisus le-a raspuns: “Nu va bucurati (doar) ca demonii se pleaca inaintea voastra (nu aceasta sa-ti fie bucuria, ca se pleaca cineva inaintea ta, fie chiar si demonii), ci ca numele voastre sunt scrise in ceruri”. Altfel spus, tu insuti, in numele tau, te impartasesti cu lumina si iubirea divina care e in ceruri si care coboara de sus asupra ta, impartasindu-te, iar tu sa o impartasesti apoi semenilor. Important este nu ca altii se pleaca tie, ci tu sa te pleci lor si sa te impartasesti cu lumina si iubirea divina, cereasca, singura care da viata.

Si asa rostind, referindu-Se la demonii care se pleaca inaintea lor, Iisus descopera acel moment originar, tainic, pe care numai El il putea descoperi, rostind: “Vazut-am pe satana ca un fulger cazand din cer”. A cazut atunci din pricina trufiei lui, a pacatului lui (Nu voi l-ati doborat pe satana, care se pleaca inaintea voastra).

Si Iisus S-a bucurat in Duhul Sfant si, ridicandu-Si glasul, a zis: “Te slavesc pe Tine, Parinte, Doamne al cerului si al pamantului, ca ai ascuns acestea (tainele tainelor) de cei intelepti (adica de cei ce se socoteau intelepti – cu o intelepciune a lor) si de cei priceputi si le-ai descoperit pruncilor”. Mantuitorul se referea aici nu numai la cei din leagan, de varsta alaptarii (si pe cei mari ii hranesti tot cu lapte; oricat de mari s-ar socoti, sarmanii, inca au nevoie de lapte), ci la cei care sunt curati ca pruncii, nevinovati, frumosi la inima si la trup ca pruncii; pentru ca nu si-au intinat viata si trupul, si mai ales pentru ca sunt ochi si urechi catre cei care privesc la dansii. Pruncilor insetati de cunostinta, de adevar, acelora le descoperea Hristos.

O, Doamne, ajuta-ne sa fim ca pruncii, curati si luminati, pastrandu-ne frumusetea Ta, cea a Ta, Doamne, nu cea pe care noi vrem s-o dobandim prin – iertati-mi cuvantul – cosmetice. Ci frumusetea Ta divina, Doamne, si mai ales da-ne setea sa Te ascultam pe Tine si, prin cuvantul pe care il auzim de la Tine Doamne, la Tine sa ne inaltam cu sufletul. Sa simtim aievea ca Tu ne vorbesti, si in clipa aceasta Tu esti in mijlocul nostru, asa cum ai zis prin Evanghelia Ta: “Unde sunt doi sau trei adunati in numele Meu, Eu sunt in mijlocul lor”. Esti in mijlocul nostru Doamne, ca Tu ne vorbesti si noi Te ascultam pe Tine.

Si Iisus multumea Tatalui ca a descoperit pruncilor taina tainelor, adica dumneavoastra, care sunteti aici in clipa aceasta, sunteti pruncii de care vorbeste Mantuitorul. “Si asa Parinte, asa a fost inaintea Ta, bunavointa Ta”. Si iarasi a rostit un cuvant de taina, negrait. Sa-l auzim: “Toate Mi-au fost date de catre Tatal Meu si nimeni nu cunoaste cine este Fiul decat numai Tatal, si cine este Tatal, decat numai Fiul, si caruia voieste Fiul sa-i descopere”. E o taina negraita, caci Hristos insusi descopera aici cu adevarat dumnezeirea Lui, rostind acest cuvant: “Nimeni nu-L cunoaste pe Fiul decat numai Tatal”. Dumnezeirea Lui din veci se dezvaluie aici. Si Il mai cunoaste pe El acela caruia va voi Fiul sa-i descopere. Si El ne descopera si ni Se descopera, pentru ca vrea sa fim asemenea Lui, caci dupa chipul Lui am fost ziditi. Si toata curgerea Evangheliei va merge catre acest inteles negrait de adanc, in care El, de la Tatal, prin El, in Duhul Sfant, revarsa in noi lumina si iubirea Lui.

Si auzind acest cuvant pe care l-a rostit Iisus: “Toate Mi-au fost descoperite Mie de la Tatal”, vedem in el o marturie unica in fata celor ce-L ascultau, intr-o inaltare, elevatie. Unul din invatatorii de lege, care se afla in multime, si care de buna seama de multe ori Il cauta si venea langa Mantuitorul, avand dor de Dumnezeu (asa cum, de buna seama, multi dintre dumneavoastra demult vin la biserica cu acest dor), prinzand momentul cand Iisus a rostit aceste cuvinte, L-a intrebat: “Invatatorule, ce sa fac sa am viata de veci?”(Viata de veci, cea fara de sfarsit, nu o zdreanta de timp, cateva zeci de primaveri pe care toamna le ofileste si iarna le ingheata. Viata vesnica! Nu spusese Inteleptul: “Doamne, ai pus in noi si gandul vesniciei”? – adica purtam in noi gandul, dorul, ideea de vesnicie, de sfarsit al mortii). Atunci, Iisus, ascultandu-l, ii raspunde: “Ce este scris in Lege? Cum citesti?” Legiuitorul, raspunzand, a zis (el stia Legea; mai mult, veti observa ca o rezuma in toata esenta ei, nu reproduce cele zece porunci, ci esenta lor): “…Scrie: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau, din toata puterea ta si din tot cugetul tau; iar pe aproapele tau ca pe tine insuti”. Era, repet, esenta intregului Vechi Testament. Pentru ca in cele zece porunci nici nu este mentionat cuvantul iubire, dar in celelalte porunci date prin Moise gasim intocmai aceste doua porunci. La Levitic 19,18, gasim cuvintele aidoma: “Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”; iar la Deuteronom 6,5, gasim: “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din toata taria sufletului, inima ta, cu tot cugetul tau!” Deci amandoua erau cuprinse in Vechiul Testament. Si acest legiuitor, care inseamna ca citise intreg Vechiul Testament, nu numai Legea, a stiut sa concentreze toate poruncile in acestea. Macar de am sti noi, cei din veacul XX asa cum stiau legiuitorii de atunci! Deci toti legiuitorii de astazi sa ia aminte la acest fapt – ca legiuitorul stia nu numai cele zece porunci, ci si sinteza lor. Avea o viziune de ansamblu si de esenta.

Si dupa ce a rostit legiuitorul aceste cuvinte, Iisus ii raspunde: “Drept ai grait (ai spus adevarul). Fa aceasta!” (Implineste aceasta; implineste iubirea). Vedeti, el a raspuns prin iubire, toate concentrandu-le in iubire – esenta. Iubeste si vei fi viu!… Oare nu iubirea este principiul, izvorul vietii? Din iubirea lui Dumnezeu s-a ivit lumea, din iubirea si vointa Lui creatoare. Din iubire se naste viata. “Fa aceasta…” – traieste astfel, si in iubire se lumineaza viata in vesnicia ei.

Dar legiuitorul, vrand sa se indrepte pe sine mai mult, altfel spus sa adanceasca intelesul acestor cuvinte, sa-si justifice dorinta lui mai intemeiat, si ravnitor a se arata ca vrea in plinatate sa cunoasca si sa traiasca adevarul, L-a intrebat: “Cine este aproapele meu?” Rogu-va sa retineti intrebarea in elementele ei esentiale; din modul in care a intrebat el se va deslusi un inteles tot mai adanc.

Mantuitorul i-a raspuns cu parabola atat de cunoscuta de noi toti, a samarineanului milostiv. Si a grait Mantuitorul catre legiuitor, catre lumea de atunci si catre noi acum, caci cuvantul lui Dumnezeu ramane in veci si e “mereu acelasi, ieri, azi si in veci”. Si a zis Mantuitorul: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon si a cazut intre talhari, care, dupa ce l-au dezbracat, ca sa-l fure, sa jefuiasca ce avea la el, l-au ranit, l-au lovit, l-au lasat abia rasufland; aproape mort. Si au plecat.

Calea dintre Ierusalim si Ierihon e de vreo douazeci si sapte de kilometri si, in afara de Betania, cand treci de la Ierusalim in sus, spre Ierihon, nu mai sunt alte localitati, pana in ziua de azi. Si pana in ziua de azi e renumita, din nefericire, spun cercetatorii, in locuri de talharie si alte asemenea primejdii. De observat ca tot intre Ierusalim si Ierihon se afla Campia Carantaniei, unde a fost ispitit Mantuitorul. Deci va inchipuiti, daca diavolul s-a aflat si a lucrat pe acolo, si pe nefericitii acestia de talhari, tot el i-a pus la cale. Daca a indraznit diavolul la Mantuitorul, dar la niste prieteni de-ai lui – tilharii?…

Si iata, un preot cobora pe calea aceea si, vazandu-l pe sarman cazut, aproape mort, abia rasufland, a trecut pe alaturi. De asemenea si un levit, ajungand in acel loc, a trecut pe alaturi. Un preot si un levit. De buna-seama era un preot al Legii vechi. Sa ne gandim si in ziua de astazi: Eu, bunaoara, sunt preot; pot sa trec si eu, sa vad un om cazut, doborat. Ce fac? Una din intrebari: Daca mergea la slujba sau nu. Dar nu, preotul cobora de la Ierusalim la Ierihon, deci nu mergea la slujba. Despre levit nu spune daca mergea ori nu la slujba, la slujba divina. Dar chiar si in aceasta situatie, mergand la slujba divina, sau la orice slujba, avand un program precis, o ora cand eu trebuie sa ajung negresit… Dar, intalnind in calea mea un nenorocit, un cazut, ce fac? Poate sa-mi fie ruda. Poate a plecat tata la piata si, iata, ori l-a lovit cineva, ori – stim cum se intampla – a umblat cineva cu mana pe la spatele lui si l-a furat si, in zbuciumul acela cade. Eu merg mai departe? Merg sau ma opresc? Intrebare care se pune si preotului si oricaruia dintre noi.
Mantuitorul ce a spus? Amintiti-va ce le spunea fariseilor, cei care calculau sarcina pe care o aveau la templu, ca si milostenia, iubirea sau rugaciunea. Mantuitorul le spune: “Pe acestea trebuie sa le faceti, pe celelalte sa nu le lasati”. Dar in unitatea aceasta; mai ales aici e taina: in unitatea negraita intre rugaciune (comunicarea cu Dumnezeu) si comunicarea cu aproapele. Caci, vedeti, cele doua porunci merg impreuna: “Sa iubesti pe Dumnezeu din toata inima ta, din tot cugetul tau, puterea, virtutea ta si pe aproapele tau ca pe tine insuti”; deci in unitate negraita trebuie sa stea. Atunci tu trebuie sa unesti acestea doua, care numai impreuna merg. Si, ca o dovada, sa ne amintim cuvintele Mantuitorului, care de atatea ori i-au tulburat pe unii: “Cel ce iubeste pe mama, pe tata, pe frate, pe sora, pe copil, mai mult decat pe Mine, nu-i vrednic de Mine”. Cum Doamne? (s-au intrebat mai ales sarmanii putin credinciosi care voiau sa raspunda impotriva Evangheliei) Sa Te iubesc intai pe Tine, pe Care nu Te vad (din pricina slabiciunii, pacatului, intunericului meu), si sa nu iubesc pe fratele meu pe care-l vad?

Dar o, Doamne, frumusete a tainei ce ne dezvaluie cum sa unim rugaciunea (comuniunea cu Dumnezeu) cu iubirea de aproapele! Daca iubirea mea catre aproapele pleaca de la mine, vai de iubirea mea! Vai de iubirea fratelui care isi ucide fratele! Cine sa ma invete pe mine iubirea? Sfantul Isaac Sirul spune vorba aceasta: “Iubirea se naste din rugaciune”. E mai intai rugaciunea si de acolo se invata iubirea. Cum adica?! Cand ma rog lui Dumnezeu, cand comunic cu El, atunci se poate intelege iubirea, care inseamna daruire, inseamna a trai viata celuilalt. Comunicand cu Dumnezeu in rugaciune, El imi da viata Lui, imi da iubirea Lui, imi da lumina Lui. Si atunci, din rugaciune eu ies transfigurat dumnezeieste, si prin transfigurarea mea ii transfigurez pe altii. Cati oameni sfinti – mitropoliti, patriarhi – n-au fost vazuti in timpul rugaciunii, in timpul Sfintei Liturghii, cu fetele transfigurate, impartasind in chipul acesta multimilor, dumnezeirea ce se raspandea din ei! Dar aceasta numai atunci cand te impartasesti din iubirea dumnezeiasca, prin rugaciune, si iti implinesti chemarea ta in rugaciune.

Asa trebuie sa gandim toti acum, ca am venit la biserica si ne-am rugat pentru a ne impartasi din Dumnezeu, pentru ca apoi sa impartasim iubirea catre semeni: catre mama, tata, frate, sora, copii, sotie si ceilalti. Cat ar trebui sa cugetam la acest fapt de adancime negraita! Toti, in clipa aceasta, asa trebuie sa gandim: Doamne, aici am venit sa ne impartasim din iubirea Ta dumnezeiasca, din lumina Ta, si sa iesim de aici transfigurati, schimbati in har si adevar, din aceasta daruire divina.

Aceasta a vrut sa spuna Mantuitorul prin cuvintele: “Cel ce iubeste pe frate, mama, sora, tata, mai mult decat pe Mine, nu-i vrednic de Mine” – adica nu te invrednicesti precum El, Cel Care a coborat din slava cereasca si a luat chipul robului, suferind moarte pe cruce; acest chip de moarte la care erau trimisi doar robii; numai ei erau osanditi si executati prin acest fel oribil, de rastignire pe cruce.

…Atunci, pe cei doi Mantuitorul ni-i da ca pe o pilda rea; preotul si levitul, trecand prin acel loc unde erau atat de prezenti demonii, trec pe langa cel cazut. Merg mai departe. Prin aceasta au dezbinat iubirea divina. Eugen Ionesco spunea ca iadul este crima impotriva iubirii. Au rupt in doua iubirea divina, pentru ca ei, mergand catre un tel al lor, in loc sa uneasca acest tel (chiar de era si slujba dumnezeiasca) cu iubirea fata de aproapele, au trecut pe langa el: N-au inteles taina omului; taina omului in Hristos, in Dumnezeu, iubitilor!

Acest adevar doresc sa-l spun sufletului meu si apoi dumneavoastra. Noi trebuie sa intelegem ce inseamna a fi om dupa chipul lui Dumnezeu, plecand de la realitatea intima, a noastra. Spune Evanghelia: si preotul si levitul au privit, l-au vazut pe cel cazut si au mers mai departe. Au privit, au vazut, au avut lumina ochilor ca sa vada ca acolo este un prabusit. Au avut lumina; n-au avut iubirea. De ce unesc lumina cu iubirea? Caci aici, in acestea doua se talcuieste taina lui Dumnezeu si taina omului. Sa nu uitam! Cand zice dumnezeiescul apostol si evanghelist Ioan: “Dumnezeu este lumina”(I Ioan 1,5) si “Dumnezeu este iubire”(I Ioan 4,8), in acestea doua se deschide, se descopera taina lui Dumnezeu. Taina lui Dumnezeu si taina omului, creat dupa chipul lui Dumnezeu. A fi dupa chipul lui Dumnezeu inseamna a fi de-o data, impreuna si nedespartit, lumina si iubire. Lumina adevarului si iubirea. Iubire luminoasa si lumina iubitoare, aceasta este taina lui Dumnezeu si taina mea, taina zidirii mele (daca sunt constient ca chipul lui Dumnezeu este in adancul din mine). Si cand ma analizez pe mine, eu trebuie sa constat ca trasaturile, dimensiunile, insusirile fundamentale ale mele, toata fiinta mea, asa cum se desfasoara, toate sunt constituite in lumina si iubire. Lumina ochilor, auzul urechilor, bratele mele, picioarele mele, toata faptura mea, toate sunt orientate si se definesc prin lumina si iubire. Lumina am zis intai, si iubire; impreuna lucrand.

Ochii sunt dati sa priveasca dincolo de mine. Un psihiatru spune ca ochii celui care se vede pe el insusi, sunt bolnavi. Pentru ca firea ochilor mei nu este sa ma privesc pe mine; sa-mi port de grija sau sa ma idolatrizez. Ochii, precis, imi sunt dati sa privesc dincolo de mine, sa intru in comuniune cu lumea. Urechile mele exista nu pentru a ma auzi pe mine. Doar stim prea bine ca nu ma aud pe mine cu aceste urechi, ci cu cele duhovnicesti. Ele sunt pentru semenul meu, sa-l ascult pe el. Picioarele mele sunt pentru a ma indrepta catre celalalt; mainile mele, pentru a-l imbratisa pe el. Mirosul meu, mireasma mea, gustul meu, toate celelalte, sunt dincolo de mine, din comuniunea mea cu creatia, cu lumea.

Deci toata faptura mea, observati, e construita si orientata de la Dumnezeu, Care coboara. In definitiv, Dumnezeu, creand lumea, nu tot la fel, din El insusi a iesit si a creat o alta lume? Ori, asemenea lui Dumnezeu, eu ies din mine si comunic. Aceasta e fiinta mea, si aceasta fiinta a mea imi da viata. Viata de veci aceasta este. Daca eu ma cunosc pe mine si traiesc dupa chipul lui Iisus , asa cum mi S-a descoperit mie, am impartasire din viata vesnica; de aici de pe pamant, o gust, am anticiparea ei. E un fel de preludiu al vietii de veci.

Cei doi, sarmanii, preotul si levitul, n-au inteles taina aceasta. O, sarmanii! Ei au trecut pe alaturi; pe alaturi nu numai de bolnav, ci pe alaturi de viata de veci, pe alaturi de Hristos, pentru ca in bolnav era Hristos. Ei trebuiau sa gaseasca sensul existentei in acel bolnav, pentru ca Hristos e sensul vietii mele. Au trecut pe alaturi de viata, de sensul existentei. Deci eu totdeauna cand voi trece pe langa unul care striga la mine, oricat ar fi el de ticalos, pacatos, trebuie sa-i raspund. Sa-i raspundem, iubitilor!
Pe Sfantul Ioan cel Milostiv cineva l-a pus, de doua-trei ori, la incercare. A venit imbracat in felul lui si i-a cerut niste bani. Sfantul Ioan i-a raspuns insotitorului sau: “Da-i un ban”. La putina vreme a revenit, schimbat cu alta haina. Iarasi a cerut un gologan. Sfantul iarasi a zis: “Da-i un gologan!”. A treia oara iar a venit: “A lui va fi osanda, nu a mea” a zis sfantul si i-a dat si a treia oara.

Deci oricine ar fi, ceea ce pot, dau. Un om sarman nu mai avea nici un ban la el in buzunar. Era un om intelept, un om credincios. Si i-a cerut cineva de pomana; iar el, neavand nimic, i-a spus: “Omule, n-am nimic. Dar uite, iti dau mana mea. Mana mea si dragostea mea”. Si atunci sarmanul a spus: “Nimeni, de cand sunt eu cersetor, nu mi-a facut un dar asa de pret ca dumneata; sa-mi dea mana si sa ma socoteasca asemenea lui; nu sa ma vada un cersetor, un dispretuit, un lepadat”.

Dar sa ne intoarcem la parabola. Iata ca vine un samarinean (Cei doi erau slujitori ai templului, si preotul si levitul). Era o inveninare intre iudei si samarineni, din timpul exilului babilonic. Daca ranitul era pe drumul acela, de buna-seama ca era dintre iudei. Dar samarineanul n-a luat seama la aceasta, ci l-a vazut si s-a apropiat, i s-a facut mila de el. S-a desteptat in el dumnezeiescul. In el mila nu era inabusita, adica lumina si iubirea divina. Nu. Dimpotriva, s-au dezvaluit deodata, chiar daca si el era spre un tel, avea si el un drum, un program, o ora la care trebuia sa ajunga. El s-a apropiat. Probabil ca era calator mai departe, caci isi luase diverse lucruri cu el. Si i-a oblojit ranile cu untdelemn si cu vin (untdelemnul, care inmoaie, usureaza durerea, si vinul care, de buna-seama, in grade mai mari, dezinfecteaza). Ce avea si el la indemana. Si probabil ca avea cu el ceva panza, caci i-a pansat ranile si apoi l-a suit pe asinul lui si l-a dus la un han. Daca era calator, cunostea diversele raspantii si hanuri, locuri unde mai gazduia si el, probabil, in drumul lui. L-a dus la o casa de oaspeti, l-a dat in seama, a dat si doi banuti la plecare – doi dinari. O paine, cum spun cercetatorii, costa in vremea aceea cam o zecime dintr-un dinar. Deci i-a dat o suma frumusica si i-a spus gazdei: “Poarta-i de grija! Cand ma voi intoarce, daca ai cheltuit in plus, eu iti voi da inapoi tot”. Apoi, dupa ce si-a implinit chemarea de iubire fata de semen a plecat in drumul lui. Exact cum spune Mantuitorul si cum am repetat: una o faci, alta n-o lasi.

Si ascultand legiuitorul acest cuvant dumnezeiesc, ramane uimit, intrebator. El, care pusese intrebarea: “Cine e aproapele meu?” Iar Mantuitorul trebuia sa-i raspunda la intrebare; dar dupa ce i-a dat parabola, dupa ce i-a dat istoria aceasta, raspunsul trebuia sa reiasa. Asa cum procedeaza si profesorii nostri cand predau religia. Folosesc intai o parabola, o istorioara, nu? Si dupa aceea trag o concluzie, o idee fundamentala care sa se intipareasca in constiinta copilului. “Cine este aproapele meu?” intrebase legiuitorul. Mantuitorul intreaba si El, il provoaca, cum ne provoaca pe noi toti: “Care dintre cei trei ti se pare ca a fost aproapele celui cazut in mana talharilor?”. Cum vi se par cele doua intrebari? Sunt identice? Sunt amandoua puse in aceeasi cumpana, in aceeasi viziune? Nu. Si intelegerea acestui mod adevarat de a pune intrebarea, e mantuitoare. Te instituie in adevar. Deci modul de a pune intrebarea este cheia.

Legiuitorul a intrebat: “Cine este aproapele meu?” Accentul cade pe eul meu posesiv. Este cum as spune in clipa aceasta: Fratilor, dintre toti care sunteti de fata, cine imi este aproape? Nu numai aproape de inima mea, ci aproapele meu, cu privire la mine, avand grija de mine. Aceasta era preocuparea celui ce a pus intrebarea: Eu sunt centru, iar voi, ceilalti, priviti spre mine.

Sub un alt aspect, trebuie stiut ca la iudei, in vremea aceea, aproapele nu era oricine. Fariseii nu-i socoteau aproapele pe cei ce nu erau asemenea lor, farisei. Altii nu-i socoteau aproapele pe cei ce nu erau de un neam cu ei. Or, aici pentru prima oara se extinde viziunea in universal a Mantuitorului. De aceea raspunde altfel de cum a pus intrebarea legiuitorul, care a centrat intrebarea pe eul lui (al meu esti pentru ca tii la mine). La Mantuitorului este invers: eul posesiv dispare si Mantuitorul asa intreaba: “Care din cei trei a fost aproapele celui cazut intre talhari?” Cel care s-a dus la aproapele si s-a lipit de aproapele. Altfel spus, preotul si levitul, ca si legiuitorul, cautau ca aproapele sa vina la ei. Or eu ma duc la aproapele, nu astept ca aproapele sa vina la mine. Caci asa am fost construit, ca eu sa ies din mine, si toata faptura mea sa fie orientata in afara de mine, de eul meu, de egocentrismul meu; inchizandu-ma in mine nu pot avea decat un raspuns: moartea. Daca ma inchid in mine, in eul meu, de unde am viata? De la mine? Chiar la modul cel mai concret, viata o am de la parintii mei, iar parintii mei mai departe, din generatie in generatie… in ultima instanta, de la Dumnezeu.

Daca eu sunt orientat catre viata, deci in afara de mine, in afara de eul meu, eu ma inscriu atunci in eternitatea iubirii si a luminii dumnezeiesti. Dar daca ma inchid in mine, ma inchid in mine ca intr-un mormant, cum spunea cineva, desi nu cad din bratele lui Dumnezeu.

Aici e taina vietii: in lumina si iubire. In lumina privesti lumea, in iubire o imbratisezi, inaintezi spre lume. Caci, repet, intreaga mea faptura asa este construita, ca sa merg catre altul. Trebuie sa ma cunosc pe mine; tragedia insa, este ca nu ne cunoastem pe noi insine. Daca ne-am analiza mai adanc am descoperi ca nu ne putem regasi decat in Hristos. Atunci am avea o schimbare adanca a fiintei noastre si egocentrismul nostru ar disparea. Orientandu-ne neincetat in adevar, lumina si iubire divina, noi am fi, pe de o parte salvati si, mai mult, am gusta viata, adevarul ei viu, etern, nemuritor. De aceea au zis Parintii: “In aproapele tau sta viata si moartea”. In a iubi pe aproapele. Nimeni nu se poate scuza ca uneori nu poate sa daruiasca ceva. Ati vazut cum cel fara bani i-a intins mana si i-a daruit dragostea celui necajit. Dar trebuie sa simt traind in mine aceasta lumina, aceasta iubire divina, traind-o printr-o transformare, printr-o schimbare din adancul fiintei mele catre bine, catre adevar, catre frumusete divina, catre semenul meu, catre lumea mea, catre neamul meu, catre toate neamurile.

Asa cum Mantuitorul dezvaluie iubirea fara margini in spatiu si in timp, atunci tu poti iesi dincolo de spatiu si de timp, impartasindu-te din lumina cea pururea fiitoare, cea neinserata, a Dumnezeirii.

Atunci intelegem ce inseamna parabola aceasta dumnezeiasca, ca si raspunsul legiuitorului la cuvantul Mantuitorului: “Care dintre cei trei ti se pare ca a fost aproapele?” “Cel care a facut mila cu dansul”. Si Mantuitorul spune: “Mergi si fa si tu asemenea lui!”
Sa facem asemenea, sa facem aceasta schimbare, transformare divina, si vom fi vii in Hristos Iisus Domnul nostru, cu Tatal si cu Duhul Sfant. Amin.

Parintele Constantin Galeriu

14
nov.
09

Economia românească s-a contractat în T3 cu 0,7% faţă de trimestrul anterior

Produsul intern brut (PIB) al României s-a contractat în a treilea trimestru al acestui an cu 0,7% faţă de trimestrul anterior, în timp ce faţă aceeaşi perioadă din 2008, declinul a fost de 7,1%, arată datele preliminare publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Este al cincilea trimestru consecutiv de scădere a PIB faţă de trimestrul anterior.

Primul trimestru de scădere faţă de trimestrul anterior a fost trimestrul III din 2008, cu un declin al PIB de 0,1%. Ulterior, contracţia economică s-a accentuat în trimestrul IV 2008 (-2,8%) şi în primul trimestru din acest an (-4,6%), pentru ca în trimestrul al doilea să se înregistreze o primă temperare, la -1,1%.

Pentru primele nouă luni din 2009, scăderea PIB a fost de 7,4%, mai mică decât cea înregistrată la şase luni, de 7,6%.

Pe 6 noiembrie, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara că România se află „la finalul căderii libere” din punctul de vedere al contracţiei produsului intern brut (PIB).

FMI a revizuit prognoza pentru scăderea economiei în 2009 la 7,5-8% de la 8,5% şi vede o redresare în 2010, încă creşterea produsului intern brut va rămâne slabă anul viitor.

În prognoza finală de toamnă, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a modificat în uşoară creştere estimarea pentru contracţia economică în trimestrul al treilea din acest an, la 8,7%, în serie brută, de la proiecţia din raportul preliminar din septembrie, de 8,5%.

Totodată, estimările indică pentru trimestrul al treilea din acest an o scădere a PIB cu 1,2% faţă de trimestrul precedent (serie ajustată), nivel ajustat de la cel anterior, de 1%.

În trimestrul al II-lea economia României s-a comprimat cu 8,7% faţă de trimestrul similar din 2008, după o scădere de 6,2% în primele trei luni, iar după primul semestru, produsul intern brut se contractase cu 7,6%, potrivit datelor INS.

Produsul intern brut al României, în preţuri curente, este estimat la 497,3 miliarde lei în 2009.

Următoarele date despre produsul intern brut pentru trimestrul III şi perioada ianuarie-septembrie 2009, în variantă provizorie, vor fi publicate în 3 decembrie.

Chideşciuc, ING Bank: E posibil ca în T4 faţă de T3 2009 să avem o creştere pozitivă a PIB-ului 13 Noiembrie 2009, 10:19
Nicolae Chidesciuc, economistul sef al ING Bank, a declarat la The Money Channel ca datele privind economia romaneasca nu sunt deloc suprinzatoare. Mai concret acestea indica faptul ca economia Romaniei a continuat sa se contracte si in T3 fata de T2 insa rata contractiei se diminueaza.

Economistul sef al ING Bank, a mai precizat ca luand in calcul ultimele cifre ale productiei industriale si ale comertului cu amanuntul, pe T4 fata de T3 este posibil sa avem o crestere pozitiva a PIB-ului.

In ceea ce priveste cresterea economica a Germaniei si Frantei, Chidesciuc a precizat ca acestea au fost sub asteptari. De asemenea el a mai mentionat ca, cifrele actuale subliniaza faptul ca atunci cand zona euro inregistreaza o contractie in Romania aceasta tinde sa fie mai mare. Acelasi lucru se intampla si cu revenirea care intarzie cu cateva trimestre.

Chidesciuc a mai completat spunand ca pentru T4 se vor face ajustari in ceea ce priveste evolutia ratei anuale a PIB-ului.


Volksbank: Ne revizium estimarea pe tot anul la 7,1% scădere economică 13 Noiembrie 2009, 10:20
„Cifrele ne-au surprins pozitiv. Industria a fost influenţată de mediul internaţional de revenire a economiilor. Avem semnale că a fost o cultură agricolă moderată. Economia dă semne de revenire, iar trendul va continua şi în trimestrele următoare. Ne aşteptăm la o scădere economică de 6 – 6,2% în T4 2009. Totusi, trendul de ameliorare trebuie susţinut şi de măsuri interne, mai ales de angajamentele luate de România în faţa FMI. Ne revizium estimarea pe tot anul la 7,1% scădere economică, de la 7, 5 cât estimam iniţial”, a declarat Melania Hăncilă, economist şef Volksbank.

Molnar, RBS: Ne aşteptăm la o scădere a PIB-ului de peste 6% în T4 faţă de T3 13 Noiembrie 2009, 10:51
Catalina Molnar, analist sef al RBS, a declarat la The Money Channel ca pe viitor este estimata o evolutie in termeni anuali la peste minus 9%.

Molnar a mai precizat ca „pentru T4 din 2009 ne asteptam la o scadere de aproape 6% sau poate chiar mai jos”. In ceea ce priveste PIB-ul acesta ar trebui sa se contracte, potrivit analistului sef al RBS, doar cu 7%.


14
nov.
09

Boc: Legea concediului fără plată e constituţională. Guvernul nu are alternativă. Cum comentaţi?

Legea care prevede acordarea unor zile de concediu fără plată bugetarilor a fost aprobată de Parlament şi declarată constituţională, prin urmare Guvernul nu mai are alternativă în acest moment, a declarat vineri premierul în exerciţiu Emil Boc.

„Poziţia sindicatelor trebuie respectată la fel cum trebuie respectată şi Legea românească care este în vigoare şi care prevede toate alternativele în asemenea situaţii. (…). Legea a fost aprobată de Parlament, declarată constituţională, deci Guvernul în acest moment nu mai are alternativă”, a declarat Boc, referindu-se la refuzul sindicatelor de a accepta zilele de concediu fără plată, impus de Legea privind reorganizarea unor instituţii publice.

Alianţa Bugetarilor a anunţat joi că salariaţii pe care îi reprezintă nu vor semna actele de concediu fără plată şi a avertizat cu reluarea protestelor în perioada următoare.

Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa a cerut vineri ca autorităţile să renunţe de urgenţă la măsura trimiterii bugetarilor în concediu fără plată timp de opt zile şi a ameninţat că, în caz contrar, va recurge la proteste. Şi sindicaliştii din învăţământ au refuzat, vineri, să participe la întâlnirea convocată de Ministerul Educaţiei pentru stabilirea calendarului concediilor fără plată. Aceştia au spus că, dacă salariile profesorilor vor fi totuşi diminuate, atunci şcolile se vor închide în zilele neplătite.

14
nov.
09

Numărul de şomeri a trecut în octombrie de 650.000, maxim al ultimilor cinci ani şi jumătate

Numărul total de şomeri a crescut în octombrie cu cu 28.799 faţă de luna precedentă, până la 653.939, nivel maxim al ultimilor cinci ani şi şase luni, iar rata şomajului a urcat la 7,1%, potrivit datelor publicate joi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Astfel, numărul de şomeri a crescut în octombrie pentru a 16-a lună la rând. Un număr atât de mare de şomeri nu a mai fost atins din aprilie 2004, când au fost înregistrate 661.895 persoane fără loc de muncă.

Rata şomajului a urcat la 7,1%, de la 6,9% în septembrie. Cea mai mare rată a şomajului se înregistrează în judeţul Mehedinţi (13,2%), urmat de Vaslui (12,4%), iar cea mai mică în Bucureşti şi Ilfov (2,1%).

Din numărul total de şomeri, 374.209 sunt indemnizaţi, iar 279.730 neindemnizaţi. Rata şomajului în rândul femeilor a urcat la 6,8%, de la 6,5% în septembrie.

În 30 septembrie, directorul ANOFM, Eugen Preda, declara pentru NewsIn, că numărul şomerilor ar putea creşte până la sfârşitul anului la 725.000 – 750.000 de persoane, în condiţiile în care rata şomajului se va apropia de 8%.

El a adăugat că, dată fiind perioada de scădere a economiei, consideră că rata şomajului va creşte şi în trimestrul I din 2010, dar a precizat că nu poate spune dacă va ajunge la 9% după primele trei luni ale anului viitor.

Directorul ANOFM a mai spus că principalele domenii afectate de criza economică, ce se reflectă şi asupra salariaţilor, sunt construcţiile, domeniul bunurilor de folosinţă îndelungată şi al celor de uz curent.

13
nov.
09

De ce nu e bine să transformi o prietenie adevărată într-o relaţie amoroasă?

Vine o vreme când oamenii singuri se întreabă dacă nu cumva ar trebui să transforme relaţia de prietenie de o viaţă într-una sentimentală. Specialiştii susţin însă că această idee este cât se poate de greşită şi că poate afecata ambele persoane implicate în acest gen de relaţie.

Iată de ce nu e bine să transformi o prietenie adevărată într-o relaţie amoroasă:

1. Vă cunoaşteţi prea bine

Cea mai frumoasă şi mai interesantă parte a unei relaţii, care te face să realizezi de fapt dacă vrei să-ţi petreci viaţa alături de o persoană, este atunci când cei doi parteneri încep să se cunoască, să se descopere şi totul este înconjurat de un aer de mister. Evident că acest lucru nu se poate întâmpla atunci când de la o prietenie adevărată treci la o relaţie iubit-iubită pentru că cei doi se cunosc deja foarte bine.

2. Nu vă mai puteţi impresiona

Când eşti la începutul unei relaţii ai face orice ca să-ţi impresionezi iubita/ iubitul. Fie că te joci pe calculator de dragul ei/ lui, fie că te îmbraci în cele mai frumoase haine pentru a impresiona sau că te prefaci că-ţi plac aceleaşi filme, aceste minciuni albe sunt primul pas esenţial într-o relaţie pe termen lung deoarece doar aşa poţi învăţa să apreciezi eforturile persoanei de lângă tine şi să fii tolerant. Dacă ajungi să transformi o prietenie într-o iubire atunci poţi să-ţi iei adio de la aceste momente atât de speciale.

3. Sexul devine foarte ciudat

Dacă până să te “iubeşti” cu cel/ cea mai bună prietenă/ prieten nu te-ai gândit niciodată să faci sex cu el/ea , atunci e clar că nu există atracţie fizică. Acest lucru poate duce foarte uşor la o viaţă sexuală ciudată şi nesatisfăcătoare.

4. Prietenia de-o viaţă nu se potriveşte cu căsnicia

Atunci când vine vorba să te stabileşti la casa ta faptul că o relaţie amoroasă provine dintr-o prietenie adevărată te face mereu să te gândeşti dacă nu cumva te-ai mulţumit cu ce aveai la îndemână şi brusc amâni momentul căsătoriei.

5. Sfârşitul prieteniei de o viaţă este garantat

De fiecare dată când ai o relaţie amoroasă cu prietenul/ prietena cel/cea mai bun/ bună atunci adevărata prietenie se termină şi nu mai poate fi recuperată. O relaţie sănătoasă, platonică cu o persoană de sex opus este un lucru rar şi se termină repede dacă duci lucrurile la un alt nivel.

12
nov.
09

Profitul băncilor a scăzut de cinci ori în primele 9 luni, la 158 mil. euro

Băncile româneşti au marcat, în primele trei trimestre din 2009, un profit de 680 milioane de lei, nivel de cinci ori mai redus decât rezultatul obţinut în acelaşi interval din 2008. Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, Florin Georgescu, spune că în ultimul an majorările de capital din sistemul bancar au totalizat 468 milioane de euro. Din această sumă, 225 milioane de euro reprezintă doar aporturile de capital din ultimele şase luni. Calculele realizate de Business Standard arată că băncile ar putea obţine, în 2009, câştiguri de peste 185 milioane de euro numai din diferenţa de dobânzi pentru banii luaţi de la BNR şi împrumutaţi Ministerului Finanţelor.

Deficitul bugetar prognozat pentru sfârşitul anului este de 8,1% din PIB, adică peste 40 miliarde de lei, dintr-un total de 497,3 miliarde de lei. La o dobândă medie de 10%, costurile cu dobânzile ajung la patru miliarde de lei. La o marjă de profit a băncilor de două puncte procentuale se obţin aproximativ 800 milioane de lei, echivalentul a 185 milioane de euro. Practic, doar din finanţarea statului, băncile ar putea câştiga mai mult cu 50 de milioane faţă de cea mai recentă estimare, realizată de UniCredit. Astfel, capitalizarea indirectă pe care statul o face ajută sistemul bancar să încheie anul cu profit, în ciuda deteriorării semnificative a calităţii portofoliului de credite, care înregistrează o rată de neperformanţă de peste 18%, faţă de una de 10,1% în septembrie 2008. Procentele reprezintă ponderea creditelor încadrate în categoriile pierdere, îndoielnic şi substandard în total împrumuturi.

Creditele clasificate ca pierderi reprezentau, la finele lunii septembrie, 8,5% din totalul împrumuturilor, potrivit datelor prezentate de prim-viceguvenatorul BNR. Cu alte cuvinte, creditele neperformante din această categorie totalizează aproape 17 miliarde de lei, adică aproximativ patru miliarde de euro. Soldul creditului neguvernamental se situa la finele lunii septembrie la 198,9 miliarde de lei.

„Împrumuturile din categoria standard deţineau o cotă de 60,6% din total, faţă de 66,4% în septembrie 2008, ceea ce arată că a existat o trecere spre categoriile mai riscante, îndeosebi asupra celor clasificate îndoilenic şi pierdere”, a arătat Florin Georgescu.

Potrivit acestuia, împrumuturile incluse în categoria îndoielnice deţineau o cotă de 2,8% din soldul creditelor de la finele primelor nouă luni ale anului, faţă de un nivel de 1,2% înregistrat în perioada similară din 2008. În ceea ce priveşte creditele substandard, acestea reprezentau 7,4% în septembrie 2009, faţă de o pondere de 5,3% în aceeaşi lună a anului trecut.

Prim-viceguvernatorul BNR a arătat că expunerea celor nouă grupuri bancare, semnatare ale acordului de la Viena, s-a redus în intervalul martie-septembrie 2009 cu 700 milioane de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 2% faţă de luna martie 2009. Georgescu a subliniat că, în cadrul întâlnirii programate pentru 18 noiembrie la Bruxelles între reprezentanţii celor nouă bănci, ai BNR şi ai Fondului Monetar Internaţional, se va solicita reconfirmarea angajamentelor iniţiale. „Băncile semnatare s-au comportat corect şi au respectat angajamentele. Expunerea totală s-a redus, însă variaţia este mică. Băncile care şi-au redus expunerea au considerat că nu dispun de suficiente instrumente de plasament atractive pe piaţa internă. În ceea ce priveşte reducerea expunerii, nu este o sumă foarte mare, dimpotrivă, unele instituţii au o expunere mai ridicată”, a spus Georgescu. În urma primei întâlniri de la Viena, din luna martie, nouă mari grupuri financiare s-au angajat în faţa CE, FMI şi BNR să susţină operaţiunile de pe piaţa românească şi, în caz de nevoie, să suplimenteze capitalul subsidiarelor din România. Cele nouă grupuri sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale,
Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank.

O parte din discuţiile din martie s-au concretizat în mai, când a avut loc o a doua întâlnire, în acelaşi format, la Bruxelles, unde băncile au promis că îşi vor menţine expunerea pe România la nivelul de la finele lunii martie 2009. Acordul dintre băncile româneşti şi BNR este însă doar un „gentlemen’s agreement”.

Potrivit ultimelor date ale băncii centrale, provizioanele constituite de băncile din România au ajuns în august la 12,85 miliarde de lei, în creştere cu 69,4% de la începutul acestui an. Aproximativ 85,5% din valoarea provizioanelor, respectiv 10,99 miliarde de lei, erau constituite pentru creditele clasificate ca pierdere, adică acele împrumuturi cu restanţe de peste 90 de zile. La aceeaşi dată, provizioanele pentru creditele clasificate ca îndoielnic însumau 511,7 milioane de lei. Prim-viceguvernatorul BNR spune că băncile au o solvabilitate de peste 13%, în condiţiile în care se impune un nivel minim de 8%.

12
nov.
09

Afla cum se utilizeaza si alege ce ti se potriveste/Totul despre contraceptie!

Exista numeroase mijloace de informare, dar putem paria ca exista metode contraceptive despre care nici macar nu ai auzit! Poate pentru ca unele sunt proaspat aparute sau pur si simplu informatia nu a ajuns la urechile tale. Statisticile arata ca in Romania se fac, anual, peste 17.000 de intreruperi de sarcina. De aceea, iti prezentam o lista de metode eficiente pentru ca tu sa duci o viata sanatoasa si lipsita de surprize.
Contraceptia veche

In secolul XXI, exista foarte multe cupluri care cred ca actul sexual intrerupt (coitus interruptus), sexul in perioada menstruatiei si spalarile intravaginale le feresc de o sarcina nedorita. Nimic mai fals, iar aceasta ar putea fi o explicatie pentru numeroasele femei care opteaza pentru avort. Si metoda calendarului este mai mult ineficienta decat eficienta, ne spun medicii. In toate aceste cazuri, sansele aparitiei unei sarcini sunt de peste 60%.
Metode de contraceptie:
Pilula contraceptiva:

Tratamentul hormonal este una dintre metodele agreate si folosite de femei. Tot ce trebuie sa faci este sa iei o pastila zilnic. Din nefericire, exista cateva inconveniente ale anticonceptionalelor de acest gen: daca ai uitat sa o iei, riscul unei sarcini reapare. Hormonii estrogeni intervin in metabolism, dovada fiind tendinta de ingrasare dupa administrare. Totodata, creste si riscul aparitiei trombozelor, cheaguri de sange formate in vene si artere.
Pe cealalta parte, pilulele contraceptive te protejeaza de cancerul ovarian si de o sarcina nedorita.
Injectiile hormonale cu efect contraceptiv :

Sunt eficiente, dar nu se recomanda sa apelati la ele foarte des. Cu o simpla intepatura scapi de grija unei sarcini pe o perioada de doua luni, iar ca efect advers poate perturba ciclul menstrual, uneori fiind nevoie sa treaca 9 luni de la incetarea tratamentului injectabil pentru a deveni din nou fertila. Daca doresti sa optezi pentru aceasta metoda, vei avea nevoie de supraveghere medicala.
Ovule cu spermicid:

Sunt foarte practice. Introduci ovulul inaintea actului sexual si vei fi protejata. Intreaba-ti medicul de aceasta metoda contraceptiva si opteaza pentru ce ti se potriveste. Ovulele nu au efecte secundare.
Inelul vaginal:

Este nou aparut pe piata contraceptivelor feminine. Se introduce intravaginal si are capacitatea de a elibera, dozat, estrogen. Un inel contraceptiv te protejeaza, pe durata a trei saptamani, de o sarcina nedorita.
Plasturele contraceptiv:

Este si el o noutate in domeniu. Tot ce trebuie sa faci este sa-l porti lipit pe brat pentru a fi ferita de o sarcina. Se schimba saptamanal, o data pe saptamana, timp de trei saptamani. A patra se face pauza, apoi se reia procesul.
Steriletul:

Este un dispozitiv care se introduce in uter si opreste patrunderea spermei catre ovul, iar efectul dureaza intre 5 si 10 ani de la implantare. Dezavantajul steriletului este ca poate afecta colul uterin.
Prezervativul si diafragmele:

Sunt sigure in proportie de 98%. Prezervativul insa este singurul care ne fereste de bolile cu transmitere sexuala. Deci, orice alta metoda ati folosi, pentru a evita contaminarea cu virusi sau bacterii venerice, folositi cauciucul.
Pilula de a doua zi:

Este utilizata doar in primele 72 de ore de la actul sexual, atunci cand ati uitat de protectie sau prezervativul s-a rupt. Are efecte adverse, precum stari de greata, ameteli, sangerari si ideal este sa nu o folositi de mai mult de doua ori pe an.

11
nov.
09

Cati bani au strans prezidentiabilii in campanie?

Daca nu le merge cu stransul banilor la buget sau macar de la FMI si UE, prezidentiabilii sunt totusi campioni la strans donatii pentru campania electorala. Astfel ca, in doar doua saptamani, candidatii au reusit sa stanga aproape un milion de euro de la diversi sustinatori.

Dupa doua saptamani de lupte electorale, mai putin virulente ca de obicei, lideri de clasament, nu la voturi, ci la donatii primite sunt: Traian Basescu, Mircea Geoana si independentul doctor/primar general Sorin Oprescu, potrivit Autoritatii Electorale Permanente.

Topul donatiilor:
1. Traian Basescu – 1.592.943 de lei;
2. Mircea Geoana – 1.090.518 de lei;
3. Sorin Oprescu – 883.492 de lei;
4. Crin Antonescu – 285.870 de lei;
5. Kelemen Hunor – 214.505 de lei;
6. Eduard Manole – 100.000 de lei;
7. Corneliu Vadim Tudor – 450 de lei.

Restul candidatilor: Remus Cernea, Gigi Becali, Constantin Rotaru, Ninel Potirca si Ovidiu Iane, nu figureaza cu vreo suma obtinuta din donatii pana pe 9 noiembrie, transmite NewsIn.

In total, toti candidatii la alegerile prezidentiale au strans donatii in valoare de 4.167.778 de lei.

11
nov.
09

Isărescu: Nu avem nevoie de o majorare a impozitelor în recesiune

Soluţia optimală de ajustare pentru România vizează cheltuielile publice, în sensul reducerii celor salariale şi materiale şi concentrării pe investiţii, una din alternative constând în majorarea impozitelor, „care e exact ce nu trebuie în recesiune”, a spus miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Tăierea cheltuielilor salariale şi materiale care nu produc locuri de muncă şi venituri viitoare trebuie realizată, iar resursele îndreptate către investiţii. Aceasta ar fi soluţia optimală pentru România”, a afirmat Isărescu.

„O altă soluţie este majorarea impozitelor, care este exact ce nu ne trebuie în recesiune. Dacă nici asta nu va fi opţiunea, atunci piaţa va face ajustarea şi va fi dură”, a mai spus el.

„România are nevoie de perseverenţă şi consolidare. Trebuie mai întâi să stimulăm concurenţa adevarată, asumarea riscului şi munca. Nu trebuie să ne grăbim să trecem la o societate a bunăstării înainte să fim pregătiţi pentru acest lucru”, a precizat Isărescu.

Programul extern de finanţare este în primul rând cu UE şi în subsidiar cu FMI şi BM Acum 1h si 18 minute
Programul extern de finanţare al României este în primul rând cu Uniunea Europeană şi în subsidiar cu FMI şi Banca Mondială, a căror implicare în acord a fost determinată de profunzimea crizei economice, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

El a subliniat, totodată, că România nu are alternativă viabilă şi validă la acordul cu instituţiile financiare internaţionale.

„Nu cred că avem alternativă viabilă şi validă la acest acord cu UE şi FMI. Observaţi şi ierarhizarea. Discuţiile României au început cu UE. Faptul că am ajuns ulterior să negociem şi cu FMI şi Banca Mondială este legat de acuitatea crizei, profuzimea acesteia. Fac o paranteză să spun că nu credeam să ajung, după 20 de ani, să negociez tot cu Fondul”, a spus Isărescu miercuri, precizând că rolul principal al FMI este determinat de experienţa instituţiei în gestionarea mişcărilor masive de capital.

Astfel, guvernatorul BNR a explicat că „există o dominantă a FMI” în compensarea mişcărilor brutale de capital privat cu fonduri publice şi a reamintit că România este membră a UE.


România nu se află la răscruce de drumuri, dar trebuie să meargă încotro a semnalizat Acum 56 minute
România „nu se află la răscruce de drumuri”, însă trebuie „să meargă încotro a semnalizat”, respectiv în sensul credibilizării, a spus miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, amintind că 2009 este un an al corecţiei, care nu s-ar fi făcut fără impactul crizei financiare internaţionale.

„Există dorinţa normală, dar iluzorie, că putem face dintr-o dată din România un stat al bunăstării. Acest lucru nu se poate realiza fără stimularea concurenţei, muncii înverşunate şi descurajarea incompetenţei şi risipei banului public”, a spus Isărescu, avertizând că graba exagerată în acest sens „nu poate aduce decât amare deziluzii”.

Guvernatorul a atras atenţia, totodată, că este nevoie de restabilirea echilibrelor solide la nivelul economiei, nu doar din punct de vedere financiar, ci şi „la nivelul societăţii ca atare”.

„În 1990, erau 10 milioane de plătitori de impozite şi sub un milion de bugetari, iar industria era suprapopulată. Acum sunt mai puţin de 5 milioane de angajaţi şi 1,5 milioane bugetari. Totodată, în 1990 erau sub 3 milioane pensionari şi asistaţi social, acum sunt peste 5 milioane”, a afirmat Isărescu.

De asemenea, el a reiterat că veniturile care cresc mai repede decât productivitatea muncii sunt „tăiate de inflaţie şi de ajustările de curs”.

În România, „începi să te gândeşti dacă societatea nu trăieşte mai mult în ajustare”, a spus Isărescu, apreciind că aceste corecţii ale economiei, „deşi sănătoase, sunt dureroase” şi pot stârni convulsii la nivelul societăţii.

Vorbind despre „ajustarea optimală” a economiei, Isărescu a precizat că este necesară reluarea discuţiilor pe această temă, „fără emoţii şi fără miză electorală”, aceasta fiind „o datorie a economiştilor”.

În acest sens, Isărescu a spus că soluţia optimală de ajustare pentru România vizează cheltuielile publice, în sensul reducerii celor salariale şi materiale şi concentrării pe investiţii.

O altă soluţie este majorarea impozitelor, „care este exact ce nu trebuie în recesiune”. „Tăierea cheltuielilor salariale şi materiale, care nu produc locuri de muncă şi venituri viitoare, trebuie realizată şi resursele îndreptate către investiţii. Aceasta ar fi soluţia optimală pentru România”, a afirmat Isărescu.

„O altă soluţie este majorarea impozitelor, care este exact ce nu ne trebuie în recesiune. Dacă nici asta nu va fi opţiunea, atunci piaţa va face ajustarea şi va fi dură”, a mai spus el.

11
nov.
09

Metoda guvernului danez de a face imigrantii sa se intoarca acasa

Guvernul liberal-conservator de la Copenhaga a decis sa creasca de zece ori prima pe care o acorda imigrantilor pentru repatriere, astfel incat acestora li se va oferi de-acum 100.000 de coroane (13.443 de euro), daca se hotarasc sa se intoarca definitiv acasa.

Decizia a fost luata in cadrul unui acord incheiat duminica seara de Partidul Poporului Danez (PPD, extrema-dreapta), aliat al Guvernului in Parlament, in timpul negocierilor pentru legea bugetului pe 2010.

Prima pentru repatriere acordata pana acum imigrantilor se ridica la 11.000 de coroane, conform NewsIn.

Aceasta oferta, „la initiativa” PPD, este destinata imigrantilor „din alte tari decat cele ale UE si statele nordice”, a declarat pentru AFP Peter Skaarup, vicepresedinte PPD. „Insa masura ii vizeaza in practica mai ales pe cetatenii tarilor neoccidentale care nu se pot adapta societatii daneze si care ar fi tentati, cu o suma atat de substantiala, sa se intoarca definitiv acasa”, a spus vicepresedintele PSD.

Imigrantii si refugiatii care vor dori sa se intoarca vor primi 11.000 de coroane la inceput, plus restul pana la 100.000 dupa 12 luni, nu fara sa fi renuntat definitiv la permisul de sedere in Danemarca, a explicat vicepresedintele PPD.

In prezent, imigrantii care se intorc acasa au dreptul sa se razgandeasca in decurs de un an si sa revina in regatul scandinav.

Imigranti turci, intervievati luni seara de canalul dandez TV2News, s-au declarat sceptici, fiind de parere ca Danemarca este tara lor de adoptie si prin urmare aici vor sa-si sfarseasca zilele.

Acordul prevede si un ajutor de 20 de milioane de coroane (2,7 milioane de euro) pentru primarii, cele care trebuie sa se ocupe de integrarea imigrantilor, pentru a-i „motiva” pe straini sa se intoarca acasa la ei si sa renunte la dreptul de sedere.

Potrivit Ministerului pentru refugiati, imigranti si integrare, 2.524 de persoane, in special din fosta Iugoslavie, Irak, Iran, Liban, Somalia si Turcia au plecat din Danemarca dupa 1997, data introducerii in aceasta tara a sistemului repatrierilor.

Potrivit unor statistici date publicitatii la 1 iulie 2009, imigrantii reprezinta 7,3% din populatia daneza de 5,5 milioane de indivizi, dintre care 4,5% provin din tari neoccidentale.

10
nov.
09

Un francez a condus timp de 40 ani fără permis

Un cetăţean francez din Vosges, Saint-Die, a condus maşini timp de 40 de ani fără să aibă permis. Barbatul, în varsată de 64 de ani, a fost prins în cele din urmă, prilej cu care poliţiştii au aflat cu uimire că individul are în cazierul judiciar 37 de condamnari, dintre care 23 pe motiv că şofa fără permis de conducere.
În timpul procesului, avocatul acestuia a spus că: „În tot acest timp clientul meu nu a fost implicat in niciun accident rutier si, prin urmare, s-ar putea spune ca este un sofer foarte bun dupa 40 de ani de experienta”. Se pare că această motivaţie a fost totuşi înţeleasă de judecători care l-au condamnat doar la un an de închisoare.După proces, bărbatul a declarat că nu a avut mijloacele financiare ca să obţină permisul de conducere.

 

10
nov.
09

Femeile care trag prea mult de fiare pot deveni infertile

Un studiu publicat în ziarul Daily Mail arată că femeile care petrec ore în şir la sala de forţă ar putea să devină infertile.

Experţii încurajează exerciţiile, însă nu în exces, pentru că din cauza extenuării fizice unele femei nu mai pot rămâne însărcinate. Descoperirile au fost făcute de Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Norvegia, în urma unui studiu efectuat pe un eşantion de 3.000 de femei.

Există femei care fac exerciţii în fiecare zi şi altele care merg mai rar la sală, dar când o fac lucrează până la extenuare. Cele care fac ambele lucruri au de trei ori mai multe şanse să nu mai devină mămici.
Se pot lovi de această problemă femeile sub 30 de ani, care muncesc mult, sunt stresate şi care, în plus, se şi antrenează intens.

Cu toate acestea efectele negative nu sunt permanente. Dacă se răresc drumurile la sală şi se fac doar exerciţii normale şi sănătoase, totul poate reintra în normal după o perioadă de 1 până la 3 ani.

10
nov.
09

Toamna este anotimpul ideal pentru procreere

O echipă de cercetători a Universităţii Indiana a arătat într-un studiu că toamna este anotimpul perfect pentru procreere, informează „Gândul”

O echipă de cercetători a Universităţii Indiana a ajuns la concluzia că toamna este anotimpul cel mai bun pentru procreere. De asemenea, primăvara şi începutul verii sunt perioadele cele mai puţin indicate deoarece, în această perioadă, există riscul ca bebeluşii să se nască cu malformaţii sau afecţiuni respiratorii.Cercetătorii susţin ideea că, din luna aprilie şi până în luna iulie, aerul din atmosferă are un conţinut ridicat de pesticide, iar acestea pot avea efecte negative asupra embrionului.

Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de ştiinţă au evaluat starea de sănătate a 200 de bebeluşi, pe o perioadă de doi ani de zile. Aproape 30% dintre bebeluşii concepuţi primăvara sau vara s-au născut prematur, iar 22% dintre copiii procreaţi primăvara, vara şi iarna aveau probleme respiratorii. De asemenea, 10% dintre bebeluşi concepuţi primăvara prezentau malformaţii cardiace. Mai mult, 40% dintre copiii concepuţi în lunile decembrie, ianuarie sau februarie s-au născut înainte de termen.

10
nov.
09

Un poliţist a fost concediat pentru că şi-a denunţat colegii corupţi

Să fii cinstit nu-i întotdeauna un lucru bun. A simţit-o pe pielea lui un poliţist din Rusia, care a fost concediat după ce şi-a denunţat colegii corupţi.


Supărat că superiorii lui l-au obligat să elucideze „infracţiuni inexistente”, bărbatul i-a trimis un mesaj pe Internet premierului Vladimir Putin. Mai mult, acesta s-a plâns de salariul mic, dar şi de condiţiile proaste de muncă.

Comportamentul poliţistului i-a scos din minţi pe superiorii săi, care l-au demis pentru „defăimare”, susţinând că plângerile sale nu au acoperire.

09
nov.
09

Cât mai e litrul de benzină pentru căruţe?

Caii putere ai unui autoturism trebuie să fie hrăniţi cu ceva combustibil pentru funcţionare. Pe acelaşi sistem, căluţii adevăraţi ataşaţi la căruţe trebuie şi ei hrăniţi. Ştiam asta deja. Ce nu aflasem însă este faptul că tot de combustibil au nevoie şi atelajele. Oare cât o fi consumul la acest tip de căruţă sport?

09
nov.
09

Sindicaliştii Metrorex ameninţă că preţul unei călătorii va fi de patru lei

Preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM), Ion Rădoi a anunţat că joi salariaţii Metrorex vor declanşa greva de avertisment între orele 4.00 şi 6.00, iar de luni ar putea intra în grevă generală.

De asemenea, Rădoi a spus că, în cazul în care s-ar renunţa la subvenţii pentru Metrorex, aşa cum s-a vehicultat în timpul vizitei reprezentanţilor FMI, preţul unei cartele cu două călătorii va depăşi opt lei.

Toate metrourile din lume primesc subvenţii. Acesta este un serviciu social. De fapt, nu se subvenţionează metroul, ci călătoria cu metroul. Dacă nu vor mai fi subveţii, preţul unei cartele cu două călătorii ar fi mai mare de opt lei”, a declarat preşedintele USLM.

09
nov.
09

Negoita si-a anuntat Cabinetul

Noul premier desemnat, Liviu Negoita, si-a finalizat lista de ministri, care cuprinde in mare parte aceleasi nume propuse si de predecesorul sau, Lucian Croitoru.

Cabinetul Negoita e gata, numarul ministerelor fiind tot 14, la fel cum si-s dorit si Lucian Croitoru. De asemenea, lista ministrilor Guvernului Negoita nu e cu mult diferita de cea a Guvernului Croitoru, cu toate ca aproape toate numele inscrise pe ea au primit aviz negativ de la comisiile parlamentare.

Liviu Negoita si-a justificat alegerea de a ramane cu aceeasi lista de ministri prin faptul ca numele propuse sunt cele ale unor oameni profesionisti si responsabili.

„Eu nu cred ca au fost respinisi (ministri Cabinetului Croitoru – n. red.). Suntem in fata unei noi incercari in fata parlamentului. Atunci am avut de-a face cu un vot preponderant politic, cu siguranta va fi politic si acum, dar sper ca de aceasta data parlamentarii vor fi mult mai responsabili”, a declarat Negoita.

Cum arata Guvernul Negoita:
Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor – Radu Berceanu
Ministerul Finantelor – Gheorghe Pogea
Ministerul Economiei si al Comertului – Adriean Videanu
Ministerul Justitiei – Catalin Predoiu
Ministerul Educatiei si Cercetarii – Daniel Funeriu
Ministerul Culturii si Cultelor – Theodor Paleologu
Ministerul Muncii – Mihai Seitan
Ministerul de Externe – Bogdan Aurescu
Ministerul de Interne – Gabriel Oprea
Ministerul Agriculturii – Valeriu Tabara
Ministerul Apararii – Mihai Stanisoara
Ministerul Dezvoltarii si Turismului – Vasile Blaga
Ministerul Mediului – Sulfina Barbu
Ministerul Sanatatii – Anton Cristian Irimie

Lista lui Liviu Negoita are numai trei modificari fata de cea a lui Lucian Croitoru. Noile nume aparute pe lista sunt: Gabriel Oprea la MAI, in locul lui Emeric Saghi, Anton Cristian Irimie la Sanatate, in locul lui Cristian Vladescu si Valeriu Tabara la Agricultura in locul lui Adrian Radulescu.

Gabriel Oprea – ministrul propus al Internelor este fost membru PSD, devenit independent in Parlamentul Romaniei. Gabriel Oprea a mai detinut functia de ministru al Internelor in perioada decembrei 2008-ianuarie 2009, in cadrul guvernului Boc, acesta fiind demis din functie in urma unor numiri facute in interiorul ministerului fara consultarea partidului.
Anton Cristian Irimie – ministrul propus al Sanatatii este membru PDL si presedinte al Colegiului Judetean al Medicilor din Suceava. Cristian Irimie este seful Sectiei obstretica-ginecologie din cadrul Spitalului de Urgenta ”Sfantul Ioan cel Nou” Suceava si a fost anterior, pe rand, director al aceluiasi spital si al Autoritatii de Sanatate Publica Suceava. Irimie a fost numit secretar de stat in Ministerul Sanatatii in ianuarie 2009.
Valeriu Tabara – ministrul propus al Agriculturii este membru PDL, doctor in agronomie, profesor universitar si secretar in Camera Deputatilor. Valeriu Tabara a mai fost ministru al Agriculturii in perioada 1994 – 1996.

Ce urmeaza?

Guvernul Negoita urmeaza sa mearga in fata Parlamentului pentru a primi, sau nu, votul de investitura. Pana acum, potrivit declaratiilor date de partide, singurii sustinatori ai lui Liviu Negoita sunt PDL si independentii din Parlament. PNL, PSD si UDMR se declara in continuare impotriva unui guvern condus de altcineva decat de Klaus Johannis.

„Romania are nevoie urgenta de finantare. Eu cred ca fortele politice din parlament ar fi putut da dovada de intelepciune la investirea guvernului, condus de oricine, pe care oricum l-ar fi putut controla cum ar fi vrut. Dar iata ca nu au dorit sa se angajeze. PSD a sustinut un guvern minoritar al PNL timp de doi ani si iata ca s-a putut”, a declarat Negoita.

Pentru a-si manifesta supararea fata de presedinte si de nominalizarile sale, PSD intentioneaza sa amane votul de investitura pentru Guvernului Negoita pana dupa primul tur al alegerilor prezidentiale.

Presedintele Traian Basescu a anuntat ca in cazul in care nici acest guvern nu va reusi sa primeasca votul pozitiv, presedintele isi rezerva dreptul de a dizolva Parlamentul si de a intra in alegeri anticipate.

Vicepresedintele PDL Gheorghe Flutur a afirmat ca partidul sau are ca prima optiune investirea Guvernului Negoita, dar nu a exclus varianta alegerilor anticipate in cazul in care primarul sectorului 3 n-ar beneficia de increderea Parlamentului pentru postul de premier.

09
nov.
09

Basescu …. Ceausescu

basescu .. ceausescu …

08
nov.
09

Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil

Predica la Sfintii Arhangheli Mihail si GavriilSoborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil


Soborul Sfintilor ingeri se praznuieste de Biserica cu buna cinste dupa predaniile parintilor insuflati de Dumnezeu, care au lepadat de mult credinta cea rea a inchinarii de ingeri care era la eretici si la inchinatorii de idoli. Caci inca in Legea Veche, cand poporul ales s-a departat de la Dumnezeu, a inceput a se inchina idolilor facuti dupa asemanarea fapturilor vazute, cate sunt in cer, sus si pe pamant, jos. Atunci oamenii aduceau soarelui jertfa de inchinaciune ca lui Dumnezeu, precum si lunii si stelelor, pe care le socoteau ca au suflet viu.Tot cu astfel de inchinaciune si cu jertfe se inchinau ei si ingerilor, despre care lucru se pomeneste in cartile imparatilor, unde zice: „Se cade a aduce tamaie lui Baal si soarelui, lunii, planetelor si la toata puterea cerului, adica ingerilor, caci acestia sunt ostasii ceresti”. Acea credinta ratacita a inchinarii de ingeri se inmultise si in zilele Sfintilor Apostoli, pe care dezradacinand-o Sfantul Apostol Pavel, graieste astfel in Epistola sa catre Coloseni: „Nimeni sa nu va amageasca pe voi, vrand aceasta in smerita cugetare si in slujba ingerilor, invatand cele ce nu stiu, in desert fiind ingimfat de gandirea trupului sau si netinand capul (adica pe Hristos)”.Caci erau in acea vreme oarecare eretici care, aratandu-se smeriti si cu mandrie laudandu-se ca urmeaza ingerilor prin infranare si prin viata lor cea curata, invatau a da asemenea inchinaciune ingerilor ca si lui Dumnezeu. Dupa aceea s-au ivit altii, care ziceau ca ingerii sunt ziditori ai fapturii celei vazute mai presus si mai cinstiti decat Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ca niste fiinte fara de trupuri; iar despre Mihail ziceau ca este Dumnezeul evreilor. Apoi altii dandu-se vrajitoriilor, chemau pe diavoli si le slujeau lor, numindu-i pe ei ingeri.

Mai ales intre coloseni, care erau sub Mitropolia Laodiceei, se inmultise un asemenea eres; si de catre multi se savarsea in taina paganeasca inchinare de ingeri, asemenea cu inchinarea de idoli, pe care Soborul Sfintilor Parinti din Laodiceea a blestemat-o, dand-o anatemei. Deci, blestemata si lepadata fiind credinta ratacita a inchinarii la ingeri, s-a legiuit dreapta credinta si vrednica cinstire a praznuirii sfintilor ingeri, ca unor slujitori ai lui Dumnezeu si pazitori ai neamului omenesc.

Chiar si in Colose, unde la inceput se aducea inchinaciune ingerilor, a inceput a se savarsi cu dreapta marire praznuirea soborului ingeresc, zidindu-se biserici preafrumoase in numele Sfantului Arhanghel Mihail, capetenia ingerilor. Astfel s-a zidit si in Hone o marita si preafrumoasa biserica, in care insusi Sfantul Arhanghel Mihail s-a aratat Sfantului Arhip. Apoi s-a asezat a se praznui soborul Sfintilor ingeri in a opta zi a lunii noiembrie, care este a noua dupa luna martie – ce este intaia de la zidirea lumii -, spre inchipuirea numarului cetelor ingeresti, in numar de noua, pe care le-a numarat Sfantul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfantului Apostol Pavel. Caci, rapit fiind Sfantul Pavel pana la al treilea cer si vazand acolo deosebirile cetelor sfintilor ingeri, a spus aceasta si lui Dionisie, ca unui ucenic al sau. Iar acele noua cete sunt despartite in trei ierarhii, care cuprind cate trei cete, cea mai de sus, cea de mijloc si cea mai de jos.

In cea dintai ierarhie, mai sus si mai aproape de Preasfanta Treime, sunt Serafimii, Heruvimii si Scaunele. Cei care stau mai intai inaintea Facatorului si Ziditorului, sunt iubitorii de Dumnezeu Serafimi, cei cu cate sase aripi, precum a vazut Isaia proorocul, care a zis: Serafimii stau imprejurul Lui, avand cate sase aripi. Ei sunt in chipul focului, precum scrie: Dumnezeul nostru este foc mistuitor. Scaunul Lui para de foc, iar imbracamintea slavei Domnului este ca focul. Si in alt loc zice: Cel ce faci pe ingerii tai duhuri si pe slugile tale para de foc. Ei aprind pe oameni cu focul dumnezeiestii iubiri, precum si numele lor ii arata, caci in limba evreiasca serafim se talcuieste cel ce aprinde sau incalzeste.

Dupa Serafimi, stau inaintea lui Dumnezeu Celui Atoatevazator, Care vietuieste in lumina cea neapropiata, inteleptii Heruvimi cei cu ochi multi, care mai mult decat alte cete mai de jos, stralucesc totdeauna cu lumina intelegerii si a cunostintei lui Dumnezeu. Caci, fiind luminati in tainele lui Dumnezeu si ale stiintei adancului intelepciunii, lumineaza si pe altii, pentru care numele heruvim, in aceeasi limba evreiasca, se talcuieste multa intelegere sau revarsare de intelepciune. Caci prin Heruvimi se revarsa intelepciunea si se da ochilor sufletesti luminare pentru vederea si cunostinta lui Dumnezeu.

Apoi, inaintea Celui ce sade pe scaun inalt, stau purtatorii de Dumnezeu – precum ii numeste Sfantul Dionisie -, adica Scaunele; caci pe dansii, ca pe niste scaune intelegatoare, se odihneste Dumnezeu ganditor – precum scrie Sfantul Maxim Marturisitorul. Iar purtatori de Dumnezeu se inteleg nu cu fiinta, ci cu darul si cu slujirea; caci scrie Sfantul Vasile cel Mare ca si trupul lui Hristos a fost purtator de Dumnezeu. Dar trupul Domnului era unit dupa fiinta si dupa ipostas cu Insusi Dumnezeu Cuvantul, ca Cel ce purta pe Dumnezeu, dupa unire nedespartita. Iar Scaunele se socotesc asa, nu dupa fiinta, ci dupa darul cel dat pentru o slujire ca aceasta, odihnindu-se Dumnezeu pe ele; de aceea se zic purtatoare de Dumnezeu.

Deci, cu negrait chip odihnindu-Se Dumnezeu pe dansele, randuieste judecatile Sale cele drepte, dupa cuvintele lui David: Sezut-ai pe scaun, Cel ce faci dreptatea. Pentru aceasta, straluceste in ele mai ales dreptatea judecatilor lui Dumnezeu. Ei slujesc judecatii lui Dumnezeu celei drepte si o preamaresc pe dansa, revarsand puterea dreptei Sale judecati peste scaunele judecatorilor acestora de jos, dand imparatilor si stapanitorilor, duhul dreptei judecati.

In ierarhia cea de mijloc, la fel, sunt tot trei cete ale sfintilor ingeri, Domniile, Puterile si Stapaniile. Se numesc Domnii pentru ca domnesc peste ceilalti ingeri care sunt sub dansii si care, fiind slobozi si lepadand – dupa Dionisie – toata temerea de rob, de bunavoie si cu bucurie slujesc neincetat Domnului. Ei revarsa acestora de jos, adica oamenilor care sunt pusi de Dumnezeu ca stapanitori, puterea stapanirii cu buna intelegere si a iconomiei celei intelepte, pentru ca sa domneasca bine si cu dreptate peste tarile ce le sunt incredintate. Apoi invata a stapani simtirile, a smeri poftele, cele fara de randuiala si patimile; iar pe trup il face rob duhului, adica a domni peste voia sa si a fi mai presus de orice ispita.

Iar Puterile, umplandu-se de dumnezeiasca putere, slujesc voii celei tari si puternice a Domnului Celui Preatare si Atotputernic, fara zabava si fara osteneala savarsind slujba. Apoi fac minuni mari si acelasi dar al facerii de minuni il revarsa peste placutii lui Dumnezeu care sunt vrednici de acest dar, ca sa tamaduiasca toata durerea si sa spuna mai inainte cele viitoare. Dupa aceea, sfintele Puteri ajuta oamenilor ce se ostenesc si sunt insarcinati cu purtarea jugului cel pus asupra lor, in orice fel de ascultare, ca sa fie puternici a implini chemarea si a purta sarcina celor neputinciosi. Ele intaresc pe tot omul cu rabdare, ca sa nu deznadajduiasca in necazuri, ci sa rabde cu tarie, cu marime de suflet si cu barbatie puternica, toate cele ce vin asupra-i si sa multumeasca lui Dumnezeu cu smerenie, caci El toate le randuieste spre folosul nostru.

Stapaniile se numesc asa, pentru ca au stapanire peste diavoli, ca sa potoleasca stapanirea cea draceasca si sa ne fereasca de ispitele aduse de ei asupra oamenilor si a nu-i lasa sa vatame pe cineva atat cat ar voi ei. Apoi intaresc pe nevoitorii cei buni in nevointele si ostenelile lor cele duhovnicesti, pazindu-i ca sa nu piarda imparatia cereasca. Iar celor ce se lupta cu patimile si cu poftele, le ajuta in ceasul ispitei pentru a izgoni gandurile cele rele si asupririle vrajmasului si a birui pe diavolul. Insa toate acestea le savarsesc ei prin sfintele Incepatorii, Arhangheli si Ingeri, dupa cum spune marele Dionisie Areopagitul, in capitolul 50, despre ierarhia cea din mijloc si dupa cum zice si Sfantul Maxim Marturisitorul la talcuirea dumnezeiestilor nume: „Ca aceasta este ierarhia cea mai de jos si mai aproape de noi”.

Asemenea si in ierarhia cea mai de jos, dupa cum s-a spus, sunt trei cete: Incepatoriile, Arhanghelii si Ingerii.

Incepatorii se numesc pentru ca sunt mai mari peste ingerii cei mai de jos, randuindu-i pe dansii spre implinirea dumnezeiestilor porunci. Lor le este incredintata indreptarea a toata lumea si pazirea imparatiilor si a domniilor, a tinuturilor, a popoarelor, a neamurilor si a limbilor. Caci fiecare imparatie, neam si limba are deosebit pazitor si indreptator al intregii sale laturi pe un inger dintr-aceasta ceata cereasca ce se zice Incepatorie. Slujba acestei cete, dupa intelegerea lui Grigorie, este a invata pe oameni ca sa dea cuviincioasa cinste la tot dregatorul, dupa vrednicia slujirii lui. Acesti ingeri inalta pe cei vrednici la treptele ierarhiilor celor mai cinstite si-i povatuiesc pe dansii ca sa nu caute dregatoria pentru cistigul si chiverniseala lor, pentru iubirea de cinste si marirea cea desarta, ci pentru cinstea lui Dumnezeu si pentru cresterea si inmultirea laudei Lui si pentru folosul celor de aproape, slujind de obste tuturor treburilor celor ce sunt sub stapanirea lor.

Arhangheli se numesc cei mari si vestitori de bine, adica cei care vestesc tainele cele mari si preamarite si acestia au slujbe, precum zice marele Dionisie, a descoperi proorociile, cunostinta voii lui Dumnezeu si intelegerile pe care le primesc ei de la cetele cele mai de sus, pentru ca sa vesteasca ingerilor celor mai de jos si printr-insii oamenilor. Iar Sfantul Grigorie Dialogul zice: „Acestia inmultesc sfanta credinta intre oameni, luminand mintea lor cu lumina intelegerii Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credintei celei drepte”.

Ingerii, in oranduielile cele ceresti, sunt mai jos decat toate randuielile si mai aproape de oameni. Acestia vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu si voile Lui cele mai mici, povatuindu-i sa vietuiasca cu fapte bune si cu dreptate dupa Dumnezeu. Apoi sunt pusi sa ne pazeasca pe noi, pe fiecare credincios. Deci, pe cei ce suntem buni, ne tin ca sa nu cadem, iar pe cei care cadem, ne ridica. Ei niciodata nu ne lasa, desi uneori gresim si sunt totdeauna gata a ne ajuta, numai sa voim si noi.

Cu acelasi nume se numesc toate cetele cele mai presus de cer, adica ingeri, cu toate ca au si alte nume, dupa randuiala si iconomia lui Dumnezeu si dupa numirile darului de la Dansul, precum: Serafimi, Heruvimi, Scaune, si celelalte cete. Insa toti de obste se numesc ingeri, caci numele inger nu arata insasi natura lor, ci numai slujba. Deci, toti sunt ingeri pentru ca toti slujesc lui Dumnezeu, dupa cele scrise: Au nu sunt toti duhuri slujitoare, ce se trimit spre slujire?

Numai slujbele lor sunt despartite si nu-s la fel; ci fiecare ceata are slujba randuielii sale ce i se cuvine. Pentru ca Preainteleptul Ziditor nu descopera deopotriva tuturor tainele dumnezeiestii Sale vointe, ci prin mijlocitori, adica prin cetele cele mai de sus, luminand pe cele mai de jos; aratandu-le astfel voia Sa cea sfanta, le poruncesc sa o indeplineasca, precum se vede aratat in cartea Proorocului Zaharia. Cand ingerul vorbea cu proorocul, alt inger iesea in intampinarea ingerului aceluia, poruncindu-i sa mearga la prooroc si sa-i vesteasca cele ce aveau sa fie pentru Ierusalim. Astfel, se scrie: „Iar ingerul statea graind catre mine si un alt inger iesea in intampinarea sa si a zis catre dansul, graind: Alearga si spune tanarului aceluia – adica catre proorocul Zaharia: Fara zid vor locui in Ierusalim, pentru multimea oamenilor si Eu voi fi lui, zice Domnul, zid de foc imprejur”.

La aceste cuvinte, Sfantul Grigorie zice: „Cand inger catre inger graieste: „alearga si spune catre tanarul acela”, nu este indoiala ca ingerii unul pe altul se trimit, adica cei mai de sus trimit pe cei mai de jos. Deci sunt mai mici cei trimisi si mai mari cei ce trimit”. La fel si in proorocia lui Daniil, se spune ca un inger porunceste ingerului sa-i spuna proorocului vedenia. Deci, de aici este aratat ca ingerii cetelor celor mai de jos se vestesc si se lumineaza de ingerii cetelor celor mai de sus despre dumnezeiasca vointa a Facatorului lor.

De aceea, in a opta zi a lunii noiembrie, care este a noua dupa luna martie, cand a fost creata lumea, Sfanta noastra Biserica luptatoare, careia ii trebuie ajutor, praznuieste cu cantari minunate soborul celor noua cete ale sfintilor ingeri. Toate aceste cete ingeresti se vor aduna in ziua cea infricosata a judecatii Domnului, care se socoteste de dumnezeiestii invatatori ai Bisericii, ziua a opta: dupa veacul acesta, va veni Fiul Omului, Judecatorul cel drept, intru slava Sa si toti sfintii Ingeri cu Dansul, precum Domnul singur a zis in Evanghelia Sa: Si va trimite pe ingerii Sai cu glas de trambita si vor aduna pe alesii Lui din cele patru vanturi, adica de la rasarit, de la apus, de la miazazi si de la miazanoapte.

Deci atunci si pe noi, cei ce praznuim soborul lor cu cinste, o! de ne-ar aduna in ceata alesilor Domnului. Iar incepatorii si voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos, dupa Sfantul Maxim Marturisitorul, sunt randuiti de Dumnezeu Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, ca niste credinciosi slujitori ai lui Dumnezeu, care in vremea caderii satanei, din pricina mandriei si a departarii lui de la Dumnezeu, au adunat aceste trei cete si osti ingeresti si arhanghelul Mihail a strigat cu mare glas: „Sa luam aminte! Sa stam bine, sa stam cu frica inaintea Celui ce ne-a facut pe noi si sa nu cugetam cele potrivnice lui Dumnezeu. (Fiindca dintre acestia au fost si cei ce au cazut, si din ingeri luminati, s-au facut diavoli intunecati, pentru mandria lor). Sa luam aminte ce au patimit cei ce erau impreuna cu noi ziditi si cum se impartaseau cu noi din dumnezeiasca lumina. Sa luam aminte cum, indata, din lumina s-au prefacut in intuneric pentru mandria lor si din inaltime au fost aruncati jos in adanc. Sa luam aminte, cum a cazut din cer luceafarul cel ce rasarea dimineata si s-a sfaramat pe pamant”.

Astfel graind Arhanghelul Mihail catre tot soborul ingeresc, a inceput cel ce statea la locul cel dintai cu Serafimii, cu Heruvimii si cu toate cetele ceresti, a slavi pe Sfanta cea de o fiinta si nedespartita Treime, pe Unul Dumnezeu, cantand cu glas de praznuire: Sfant, sfant, sfant, Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de marirea Ta!

Deci aceasta conglasuire a sfintilor ingeri s-a numit sobor ingeresc, adica luare aminte, o cugetare, o glasuire, o unire; caci impreuna si cu un glas slavesc pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, pe Sfanta Treime, Careia si noi cei de tarana sa-I aducem marire in veci. Amin.

Nota. Biserica, dupa credinta noastra, se imparte in doua: Biserica luptatoare, adica aceea care cuprinde pe credinciosii care sunt inca in viata si lupta impotriva tuturor relelor; si Biserica biruitoare sau triumfatoare, care cuprinde pe credinciosii care au trecut din viata si au biruit toate uneltirile cele rele, si imparatesc cu Domnul in cer.

 

08
nov.
09

Predica la duminica XXIV dupa Rusalii

Duminica a 24-a dupa Rusalii
– Invierea fiicei lui Iair –

Ev. Luca 8, 41-56

Şi iată a venit un bărbat, al cărui nume era Iair şi care era mai-marele sinagogii. Şi căzând la picioarele lui Iisus, Îl ruga să intre în casa Lui, Căci avea numai o fiică, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Şi, pe când se ducea El, mulţimile Îl împresurau. Şi o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată averea ei, şi de nici unul nu putuse să fie vindecată, Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei. Şi a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toţi tăgăduind, Petru şi ceilalţi care erau cu El, au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează şi Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine? Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Căci am simţit o putere care a ieşit din Mine. Şi, femeia, văzându-se vădită, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, a spus de faţă cu tot poporul din ce cauză s-a atins de El şi cum s-a tămăduit îndată. Iar El i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace. Şi încă vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicând: A murit fiica ta. Nu mai supăra pe Învăţătorul. Dar Iisus, auzind, i-a răspuns: Nu te teme; crede numai şi se va izbăvi. Şi venind în casă n-a lăsat pe nimeni să intre cu El, decât numai pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacov şi pe tatăl copilei şi pe mamă. Şi toţi plângeau şi se tânguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme. Şi râdeau de El, ştiind că a murit. Iar El, scoţând pe toţi afară şi apucând-o de mână, a strigat, zicând: Copilă, scoală-te! Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată; şi a poruncit El să i se dea să mănânce. Şi au rămas uimiţi părinţii ei. Iar El le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.

( Despre cei adormiţi în Hristos )

Iar El a zis: Nu plîngeţi; nu a murit, ci doarme (Luca 8, 52)

Iubiţi credincioşi,

În Sfînta Evanghelie de astăzi aţi auzit despre două minuni mari şi preaslăvite, pe care le-a făcut Domnul Dumnezeul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos. Una cu vindecarea femeii care era în curgerea sîngelui de doisprezece ani; iar alta cu învierea fiicei lui Iair, mai marele sinagogii din Capernaum. În predica de azi vom vorbi despre cei adormiţi în Domnul.

Dar mai întîi să ne punem o întrebare. Pentru care pricină a zis Mîntuitorul către cei ce erau de faţă şi plîngeau după fiica lui Iair, care murise: Nu plîngeţi; nu a murit, ci doarme (Luca 8, 52).

Iată răspunsul: Acest cuvînt l-a zis Mîntuitorul, ca să ne arate că, după venirea Sa cu trupul în lume, toţi cei ce vor crede în El şi vor face poruncile Lui, nu vor mai muri cu sufletul. Chiar de mor cu trupul, ei sînt vii înaintea Lui, după cum şi în alt loc al Sfintei Evanghelii ne-a spus Hristos: Cel ce va crede întru Mine, chiar de ar muri, viu va fi (Ioan 11, 25). Adică, unii ca aceştia numai cu trupul sînt adormiţi, iar nu şi cu sufletul.

Acest adevăr ni-l arată pe larg şi marele Apostol Pavel care zice: Fraţilor, despre cei ce au adormit, nu voiesc să fiţi în neştiinţă ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care nu au nădejde (I Tesaloniceni 4, 13). Care sînt cei ce nu au nădejde? Sînt cei care cred că odată cu moartea trupului, moare şi sufletul şi că niciodată nu vor mai învia cei morţi ai lor, precum au fost şi sînt păgînii închinătorii de idoli şi toate popoarele care nu cred în Hristos şi în învierea Lui din morţi.

Noi însă, credem că Iisus a murit şi a înviat. Şi, la fel credem că Dumnezeu pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce la învierea, cea de apoi, împreună cu El (I Tesaloniceni 4, 14). Căci dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom vieţui împreună cu El (Romani 6, 8; I Corinteni 15, 49). Cît despre cei morţi în credinţa în Iisus Hristos, ei nu sînt morţi ci adormiţi, aşa cum adevereşte Sfînta şi dumnezeiasca Scriptură, care zice: Hristos a înviat din morţi, fiind începătura învierii celor adormiţi (I Corinteni 15, 20). Vedeţi că nu zice: începătura învierii celor morţi, ci a acelor adormiţi?

Aşadar, prealuminat ne arată aceste mărturii ale Sfintei Scripturi că cei ce mor cu credinţa în Iisus Hristos, nu sînt „morţi”, căci după cum nu putem zice unui om ce doarme că este mort, tot aşa şi celor ce au adormit în Hristos nu le putem spune că sînt morţi, ci adormiţi. Aceştia, la judecata de apoi, se vor scula şi vor avea mărturie de la Hristos înaintea Tatălui, despre credinţa lor cea dreaptă şi despre faptele lor cele bune (Matei 10, 32; 25, 34; Luca 12, 8; Apocalipsa 3, 5). Aşa a adormit în Hristos, Sfîntul întîiul mucenic şi arhidiacon Ştefan, fiind ucis cu pietre de către iudei pentru mărturisirea lui Iisus Hristos, care se ruga şi zicea: „Doamne Iisuse, primeşte duhul meu!” Şi îngenunchind a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta! Şi zicînd acestea a adormit (Fapte 7, 59-60).

Aşa au adormit milioane de sfinţi şi martiri care au crezut şi au mărturisit pe Hristos şi care nu sînt morţi, ci adormiţi în Hristos pînă la obşteasca înviere.

Iubiţi credincioşi,

După ce aţi auzit că toţi cei ce mor cu credinţă statornică în numele lui Iisus Hristos, nu sînt morţi ci adormiţi, este bine să arătăm şi în ce fel vor învia cei adormiţi în Hristos. Trebuie să ştiţi şi să înţelegeţi, că toţi cei adormiţi în Hristos, nu se vor scula la judecata viitoare, tot aşa cum au fost cînd au murit cu trupul. Nu, cu adevărat nu.

Avem atîtea mărturii în Sfînta Scriptură despre acest lucru că la judecata de apoi, cu mare prefacere se vor schimba trupurile celor adormiţi în Hristos şi cu însuşiri şi daruri preaminunate se vor îmbrăca atunci. Pe aceste însuşiri şi daruri ale trupurilor celor adormiţi în Hristos, ni le arată Marele Apostol Pavel, zicînd: Seamănă-se întru stricăciune, scula-se-va întru slavă; seamănă-se întru slăbiciune, scula-se-va întru putere; seamănă-se trup firesc, scula-se-va trup duhovnicesc (I Corinteni 15, 42-44).

Apoi, arătînd că este trup firesc şi trup duhovnicesc, zice: Este trup firesc, este şi trup duhovnicesc. De aici înţelegem că trupurile drepţilor la judecata cea viitoare vor străluci ca soarele, după cum a zis Domnul Însuşi: Atunci drepţii vor străluci ca soarele întru împărăţia Tatălui lor (Matei 13, 43). Mai trebuie să ştim că preaminunată va fi atunci acea uşurime şi lesne mişcare a trupurilor drepţilor. Atunci ei se vor purta cu iuţeala fulgerelor în orice parte a lumii şi ca gîndul vor zbura din cer şi vor veni la mormintele şi la trupurile lor (Uşa pocăinţei, Braşov, 1812, Cartea a II-a, p. 85 şi Cartea a IV-a, p. 254).

Nici o întîrziere nu li se va pricinui lor din greutatea duhovniceştilor trupuri. De aceea înţeleptul Solomon cu scînteile focului a asemănat pe drepţi, zicînd: Ca scînteile prin foc vor fugi (Înţelepciunea lui Solomon 3, 7); căci scînteile focului cînd se împrăştie de vînt, pretutindenea cu mare lesnire se risipesc. Încă vor avea în vremea aceea trupurile drepţilor mare şi covîrşitoare subţirătate, încît vor trece prin celelalte trupuri şi prin orice fel de materie, asemenea cu trupul Domnului după înviere, care a trecut prin piatra mormîntului şi prin uşile încuiate ale ucenicilor cu mare lesnire şi fără de nici o oprire.

Dar, fraţii mei, cine poate spune cîtă bucurie şi cîtă mirare va fi atunci cînd aceste suflete duhovniceşti şi slăvite vor veni din cer la judecata viitoare, cu ochii lor plini de lumină şi de bucurie şi vor căuta pe pămînt trupurile lor. Ce fel de vorbire se va face împreună atunci între sufletele şi trupurile lor? Cîte dulci şi sfinte sărutări, cîte duhovniceşti îmbrăţişări vor face atunci sufletele către trupurile lor cu care au vieţuit pe pămînt? Atunci va zice sufletul către trupul său, cuvîntul cel din Sfînta Scriptură: Cît de frumos eşti dragul meu, şi cît de drăgăstos eşti tu (Cîntarea Cîntărilor 1, 15. Iubitul meu este alb şi rumen şi întru zeci de mii este întîiul. Trandafirii mirositori sînt obrajii lui, strat de ierburi aromate, iar buzele lui la fel cu crinii roşii (Cîntarea Cîntărilor 5, 10-13). După aceste convorbiri va zice sufletul către trupul său: „Vino, trupule, prietenul meu din măruntaie să ne unim unul cu altul împreună, ca un mire cu mireasa sa, că iată iarna a trecut şi s-a sfîrşit, iar grindinile, furtunile şi tulburările lumii nu mai sînt.

Bunătăţile cerurilor se gătesc, bucură-te dar fratele meu împreună locuitorule. Acum Dumnezeu a dat sfîrşit dorului meu celui de mult pe care îl aveam de a mă întîlni şi de a mă uni cu tine. Cîte osteneli am suferit noi împreună pe pămînt, cîte scîrbe, cîte suferinţe, cîte lacrimi am vărsat împreună, cîte privegheri, cîte dureri am răbdat împreună cînd eram în viaţa cea de pe pămînt şi suspinam după viaţa cea veşnică? Dar acum, moartea s-a pierdut, patimile s-au prăpădit, a sosit viaţa şi învierea, nestricăciunea şi odihna. Unde ai fost atîţia ani, unde atîta vreme ai locuit? Ci, o Dumnezeule, cum trupul acesta al meu zăcea în groapa oaselor celor fără de suflare, iar eu umblam plimbîndu-mă prin rai, îndulcindu-mă din parte din frumuseţile lui pentru puţina mea dare de plată!

Vino dar acum, trupul meu, şi să luăm plăţile deplin. Fiindcă şi tu ai fost împreună călător şi ajutător la ostenelile mele, tu ai răbdat ocările şi necinstea împreună cu mine pentru Hristos, aspra vieţuire a postului şi a privegherii, crucea pocăinţei, lipsa hranei, lipsirea de cele spre trebuinţă, toate cu osîrdie împreună cu mine le-ai răbdat. De cîte ori ai scos pîinea din gura ta ca să hrăneşti pe cei săraci! De cîte ori te-ai golit pe tine, ca să îmbraci pe cei goi! De cîte ori ai lăsat pămînturile şi moşiile tale, averile, bogăţia şi cinstea ta, ca să nu strici pacea cu vecinii tăi! Cu dreptate dar este, cîte lacrimi împreună cu mine ai semănat, iarăşi împreună cu mine bucurii să seceri. Şi la cîte ai fost împreună cu mine părtaş la osteneli şi ajutor, la acestea să te faci împreună cu mine părtaş al slavei mele.

Deci, scoală-te fratele meu din praf şi te uneşte cu mine, ca să umblăm împreună şi să ne împărtăşim împreună de răsplata ostenelilor noastre” (Ibidem, p. 83-86).

Iubiţi credincioşi,

Am vorbit pînă aici despre cei adormiţi în Hristos, despre darurile şi însuşirile pe care le vor avea trupurile celor adormiţi în Hristos la judecata viitoare şi despre convorbirea ce vor avea sufletele drepţilor cu trupurile lor înviate la judecata cea de obşte în vremea de apoi.

Acum voi adăuga din Vieţile Sfinţilor o istorioară sfîntă şi adevărată prin care Dumnezeu ne-a arătat în chip minunat învierea cu trup a celor adormiţi în Hristos.

Pe vremea împăratului Teodosie cel Tînăr, care a luat împărăţia Bizanţului în anul 408 după venirea Domnului, s-a ivit un eres blestemat, care zicea că nu vor învia morţii. Iar Preabunul nostru Mîntuitor, care pururea poartă grijă de Biserica Sa, pe care a răscumpărat-o cu Preascump sîngele Său, a arătat o mare şi preaslăvită minune despre învierea celor adormiţi întru El în acest chip: Şapte tineri creştini ostaşi cu rînduiala, din oraşul Efes, a căror nume erau: Maximilian, Ianvlih, Exacusodian, Martinian, Ioan, Dionisie şi Antonie, pe vremea marilor prigoane din partea păgînului împărat Decie, au fugit din faţa muncitorilor şi s-au ascuns în peştera muntelui ce se chema Ohon. Stînd ei acolo la rugăciune către Dumnezeu, au adormit în această peşteră şi au dormit 192 de ani, pînă pe vremea împăratului Teodosie cel Tînăr.

Deci, cu puterea lui Dumnezeu trezindu-se ca dintr-un somn preadulce, li s-a făcut foame şi au trimis în oraşul Efes pe Ianvlih, cel mai tînăr dintre ei, să le cumpere ceva de hrană. Acela luînd nişte bani de argint, s-a dus în cetatea Efesului cu mare grijă ca să nu fie cunoscut de cineva spre a fi prins de cei ce chinuiau pe creştini… şi mergînd la un vînzător de pîine, a scos un ban de argint şi i l-a dat vînzătorului. Dar banul acela avea pe el chipul lui Deciu, cel ce împărăţise de demult. Văzînd acest lucru vînzătorul de pîine a prins pe Sfîntul Ianvlih şi i-a zis: „De unde ai găsit această comoară să ne spui şi nouă, iar de nu, te vom da pe mîna judecătorului”. Apoi a dus pe Sfîntul Ianvlih la antipatul şi la episcopul cetăţii.

Auzind Sfîntul Ianvlih că împăratul Deciu a fost de demult a căzut cu faţa la pămînt şi a zis: „Tot Deciu este împărat în cetatea aceasta?” Iar episcopul i-a zis: „Nu, fiule. Acest împărat păgîn a fost de demult. Acum împărăţeşte peste noi drept credinciosul împărat Teodosie”. Atunci Sfîntul Ianvlih a zis: „Mă rog vouă să mergeţi după mine să vă arăt peştera muntelui Ohon şi pe prietenii mei ca să ştiţi de la dînşii adevărul. Căci noi, fugind din faţa păgînului împărat Deciu, mai înainte cu cîteva zile, ne-am ascuns în peştera aceea, iar pe el l-am văzut intrînd în cetatea Efesului”.

Apoi episcopul şi antipatul cu mai marii cetăţii au mers cu tînărul şi cu mulţime de popor la peşteră. Iar la gura peşterii au găsit între două pietre, două tăbliţe de plumb pe care erau scrise aceste cuvinte: „Aceşti şapte tineri sfinţi, au fugit din faţa muncitorului Deciu şi s-au ascuns în peştera aceasta, iar Deciu a poruncit de s-a astupat peştera şi aşa s-au sfîrşit într-însa aceşti tineri care au murit pentru Hristos” (a se vedea pe larg Vieţile Sfinţilor, la 4 august). Citind aceste,a toţi s-au umplut de mirare şi au preaslăvit pe Dumnezeu. Apoi, intrînd în peşteră, au găsit pe sfinţii tineri şezînd plini de bucurie, cu feţele strălucind ca lumina, de harul lui Dumnezeu. Deci văzîndu-i pe ei antipatul şi episcopul şi cei mai mari ai cetăţii, au căzut şi s-au închinat pînă la pămînt la picioarele lor, şi au dat mare slavă lui Dumnezeu, că i-a învrednicit să vadă o minune preaslăvită ca aceasta.

Auzind împăratul Teodosie aceasta, a venit la peşteră şi, intrînd a văzut pe sfinţi ca pe nişte îngeri ai lui Dumnezeu şi, căzînd în genunchi li s-a închinat lor.

Vorbind împăratul Teodosie cu ei şapte zile, i-a văzut plecîndu-şi capetele lor şi adormind somnul morţii, după porunca lui Dumnezeu. Apoi a poruncit să se facă şapte sicrie de aur, în care purtînd sfintele trupuri ale sfinţilor tineri, i-a îngropat acolo în peşteră.

Iubiţi credincioşi,

Ce datorii avem noi faţă de cei adormiţi, mai ales faţă de morţii noştri?

Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru iertarea şi odihna sufletelor lor. Şi cum nu ştim care dintre cei adormiţi au fost mîntuiţi sau nu, sîntem datori să ne rugăm lui Dumnezeu pentru toţi morţii noştri, pomenindu-i regulat la Sfînta Liturghie şi la parastase cu dezlegări. Iar în familie sîntem datori să facem milostenie la săraci în numele lor. Milostenia şi slujbele cu dezlegări la biserică sînt singurele căi de ajutorare a celor răposaţi. Prin acestea Biserica a scos multe suflete din osîndă şi le-a mîntuit.

Şi dacă cei adormiţi au fost în viaţă credincioşi, iubitori de Dumnezeu şi de biserică, milostivi, smeriţi şi apoi spovediţi şi împărtăşiţi înainte de moarte, slujbele şi dezlegările îi mîntuiesc sigur şi îi scot din osîndă la odihnă.

Iar dacă, dimpotrivă, au trăit în viaţă indiferenţi şi departe de Dumnezeu şi de biserică şi au murit nespovediţi, slujbele şi milostenia nu le mai uşurează osînda sufletului, căci nimeni din cei ce mor nedezlegaţi prin spovedanie nu pot intra în odihna raiului, căci zice Mîntuitorul în Sfînta Evanghelie: ce veţi dezlega – prin spovedanie – pe pămînt, va fi dezlegat şi în cer…

Aşadar foarte mult putem ajuta la mîntuirea răposaţilor noştri prin slujbe şi milostenie în numele lor. Că fiii Bisericii lui Hristos prin moarte nu mor, adică nu sînt aruncaţi în osînda veşnică a iadului, ci dorm, adică se odihnesc cu drepţii în sînul lui Avraam, adică în rai, pînă la Judecata de apoi. De aceea este păcat ca noi creştinii să plîngem ca nişte deznădăjduiţi pe cei morţi, ci numai să ne întristăm pentru plecarea lor dintre noi, ca cei ce au nădejde.

Vă spun şi aceasta, că este păcat şi oprit de Biserică să pomeniţi la sfintele slujbe pe cei ce au fost necredincioşi, adică lepădaţi de Dumnezeu, sau sectanţi, adică lepădaţi de Ortodoxie, care au murit atei sau în vreo sectă. La fel, nu puteţi pomeni la biserică pe cei ce s-au sinucis şi pe copiii avortaţi, pentru că primii şi-au pierdut nădejdea de mîntuire, iar ceilalţi nu au fost botezaţi. Nu pot fi pomeniţi la slujbe nici creştinii care au refuzat preotul şi Sfînta Împărtaşanie înainte de moarte sau care n-au vrut să se împace şi să ierte pe duşmanii lor nici măcar în ceasul morţii. Pe toţi aceştia nu-i puteţi pomeni.

O mare datorie avem şi faţă de noi înşine şi de fiii noştri. Aceea de a duce pe pămînt o viaţă curată, creştinească, legată permanent de Hristos, ştiind că nu cunoaştem ceasul morţii fiecăruia dintre noi şi că fiecare în ce va fi găsit, în aceea va fi judecat!

Deci să ne pocăim fiecare de păcatele noastre, acum cînd mai avem putinţă şi puţină vreme. Să ne spovedim şi împărtăşim cît mai des cu Prea Cinstitele Taine; să ne rugăm neîncetat lui Dumnezeu cu credinţă şi cu nădejde; să îndemnăm şi pe fiii şi fraţii noştri la pocăinţă şi sfinţenie, iar pentru cei răposaţi să ne rugăm aşa cum ne învaţă Sfînta Biserică: „Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfîrşit”. Amin.

07
nov.
09

Broşura de promovare a României la Frankfurt – traduceri aberante şi erori în valoare de 30.000 de euro

Participarea României la Târgul de Carte de la Frankfurt, unul dintre evenimentele culturale de top în Europa, a cuprins, pe lângă prezentări şi întâlniri cu scriitorii, distribuirea de broşuri de promovare redactate haotic, într-o engleză aberantă şi cu o punctuaţie ce încurcă înţelegerea textelor.

Broşura în cauză, un catalog care a costat 30.000 de euro, a fost intitulată „Romania – Land of Culture”, însă, din paginile ce ar fi trebuit să susţină această titulatură, cititorul are şanse mici să înţeleagă mare lucru. Redăm ad literam un fragment din prezentarea făcută scriitorului Mircea Cărtărescu, într-un haos de cuvinte, ani, virgule şi majuscule. „He published the following books: headlight, windows, pictures, poems, book romaneasca, 1980, Poems of love, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1982, All, poems, book romaneasca, 1984; dream (in the next editions of Nostalgia) stories, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1989, Humanitas, Bucharest, 1993 (translated into French, German, Italian, Swedish, Norwegian, Spanish, Hungarian, English and Slovenian), Levant, epic poem, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1990, Humanitas, Bucharest, 1998; dream chimera, critical study, Litear, Bucharest, 1991, transvestite, Roman…”. În acest fel au fost redactate şi tipărite toate prezentările autorilor, cu termenul „roman” tradus „roman”, în loc de „novel”, „transvestite” pentru „Travesti” ori „Cinema to me at home” pentru „Cinema la mine acasa”.

Aberaţiile din traducere sunt, uneori, cel puţin hilare. Despre scriitoarea Ioana Ieronim, de plidă, aflăm că „a citit engleză şi apoi a lucrat pentru Editurile Enciclopedice din Bucureşti pentru mulţi ani” („she read English and then worked for the Encyclopaedic Publishing Houses in Bucharest for many years”). Iar despre Robert Şerban se scrie că „he debuted in 1994 with a volume of poetry naturally exaggerate”, în condiţiile în care verbul „a debuta” nu se traduce nicidecum în engleză aşa cum au făcut-o realizatorii broşurii. Pe lângă „poetry naturally exaggerate”, în prezentare se mai spune că Şerban scrie ştiri, această activitate fiindu-i răsplătită cu premii şi… „cuvinte”.

Dacă, totuşi, curiozitatea cititorilor nu dispare după primele pagini, ei se pot bucura, spre finalul prezentării, de o scurtă istorie a Bucureştiului, în care, însă, sensurile sunt aproape imposibil de descifrat din pricina haosului semantic şi gramatical. Astfel, se pare că „revoluţia Timişoarei şi Bucureştiului” este unul din evenimentele cele mai mediatizate care au marcat căderea totalitarismului în Europa, iar de atunci România şi-a regăsit democraţia, pe care o caută încă din Evul Mediu. De asemenea, ţara noastră este profund europeană datorită latinităţii sale („deeply European through its Latinity”), dar şi o punte spirituală între Orient şi Occident. Bucureştiul, singura capitală din lume agresată în vreme de pace („the only capital city in the world whose patrimony had ever been aggressed during peacetime, between the dictatorship years: ’70s -’80s of the last century”), este plină de amprementele artei, de la post-bizantinism la cubism, după cum mai scrie în prezentare.

Ana Andreescu, consilier în Ministerul Culturii şi unul dintre coordonatorii proiectului, spune că responsabilitatea pentru catalog aparţine Centrului Cultural Sala Palatului, care a coordonat şi finanţat acest demers, chiar dacă această instituţie este subordonată ministerului. „Trageţi-l la răspundere pe directorul Sălii Palatului, ei au făcut broşurile”, a declarat Andreescu.

Standul României la Frankfurt, asigurat de Ministerul Culturii şi organizat în parteneriat cu Centrul Cultural Sala Palatului, a beneficiat de o suprafaţă generoasă – 140 de metri pătraţi, care a permis amenajarea unui loc de lectură şi întâlniri ale scriitorilor şi editorilor cu cititori şi omologi străini. Reprezentanţii ministerului, Ana Andreescu şi Ioan Matei, au oferit celor prezenţi informaţiile solicitate despre industria cărţii din România, iar pe o plasmă au fost proiectate, pe toată durata evenimentului, documentare şi imagini cu George Enescu, Constantin Brâncuşi, familia regală, scriitori şi Bucureştiul interbelic.

Potrivit unor vizitatori prezenţi la Târgul de Carte de la Frankfurt, standul României a fost destul de atractiv şi reprezentativ, însă personalul care ar fi trebuit să dea informaţii nu prea avea cunoştinţe de limbi străine. „Arăta chiar bine (despre stand – n.r.). Era programată şi o discuţie cu Cărtărescu şi traducătorii lui, iar pe o plasmă se proiectau imagini din arhiva naţională de film, din perioada 1912-1914. Cei care puteau oferi informaţii, însă, se uitau şi ei la proiecţie când a venit un domn să întrebe, în engleză, cu cine de la standul României se poate discuta. Ei îi spuneau, în română, <staţi să vină doamna Andreescu, acum se întoarce>, şi se uitau la el aşteptând să plece”, sună impresiile pe acest subiect, postate pe internet.

Revenind la cei 30.000 de euro cheltuiţi pe catalogul „Romania – Land of Culture”, iată şi o posibilă concluzie la care au ajuns cei care au redactat textul acestuia: Ultimii 20 de ani sunt doar un fragment de cronologie, însă, pentru viaţa oamenilor ieşiţi din nopţile totalitarismului, această perioadă marchează renaşterea ţării şi regăsirea fraţilor şi verilor din Europa. („For the long running history, twenty years are only a fragment of cronology, but for the life of a people escaped from the totalitarian nights this period of time marks the renaissance of the country, the finding of the European brothers and cousins once again”).

06
nov.
09

Bugetul are nevoie astăzi de 400 milioane de €

Ministerul Finanţelor vrea să se împrumute astăzi, prin obligaţiuni în valoare de 400 de milioane de euro, emisiune anunţată miercuri seară, în condiţiile în care tranşa a treia de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional a devenit incertă.

“E o procedură pe care Ministerul de Finanţe o face… e un fel de a se asigura. Sunt proactivi, ăsta e un lucru foarte bun. Suma de 400 de milioane nu este foarte mare pentru România, cred că o vor ridica, depinde de cost”, a explicat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.

Analiştii chestionaţi de Business Standard sunt de părere că dobânda ar putea fi relativ redusă, de 5,25%, la fel ca la ultima emisiune similară. “E lichiditate destul de multă pe piaţă. Băncile care şi-au asumat expunerea în România au lichiditate. Unde să o plaseze? La băncile-mamă, cu dobândă de 0,25%. Cred că Ministerul de Finanţe va reuşi să se împrumute chiar mai mult de 400 milioane de euro. Cred că preţul corect ar fi puţin peste 5%, probabil 5,3%, fiind format din swap-ul valutar şi riscul de ţară. Acum, ce va ieşi nu ştim, pentru că băncile depun propriile lor oferte”, a explicat economistul-şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru.

Cotaţia de risc a României (CDS) a sărit deja la 285 de puncte de bază, iar, la încercarea de-a se împrumuta în lei, Ministerul Finanţelor a primit oferte cu 11%, adică un punct peste dobânda la care s-a finanţat săptămâna trecută, şi le-a refuzat integral.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vrea să împrumute 400 milioane de euro de pe piaţa internă. Iar pentru a obţine aceşti bani, MFP va lansa astăzi, prin licitaţie, o emisiune de titluri de stat în valută cu maturitate de trei ani. O operaţiune relativ similară a fost efectuată în luna august. Pe 14 august, Finanţele au plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat cu dobândă denominate în euro, cu maturitate la patru ani, de 447 milioane de euro şi cu o dobândă de 5,25% pe an. Economiştii consideră că va fi suficientă lichiditate pe piaţă şi că nu va fi niciun impact asupra cursului de schimb. Nici la emisiunea din august nu a existat niciun impact asupra cursului de schimb, acesta variind uşor în jurul valorii de 4,21 lei pentru un euro. În plus, şi la această emisiune dobânda ar putea fi cam aceeaşi din august, de 5,25%.

Analistul Aurelian Dochia crede că este destul de multă lichiditate pe piaţa românească. “Nu ar trebui să fie un impact asupra cursului, pentru că aceşti bani se învârt tot în România. De obicei, există un impact asupra cursului atunci când sunt tranzacţii externe. Ar putea fi, totuşi, un impact indirect dacă investitorii văd împrumutul Ministerului de Finanţe ca pe un semnal. Dobânda cred că va fi cam la fel ca aceea din august, tot în jur de 5,25%. Problema va apărea însă dacă FMI ne amână tranşa. Atunci ar putea fi impact şi asupra cursului valutar, pentru că MFP va trebui să se împrumute de sume foarte mari de bani”, spune Dochia.

În schimb, Vlad Muscalu, senior-economist ING, spune că este dificil de apreciat dacă există suficientă lichiditate pe piaţă. “Dar cred că vor face rost de aceşti bani, mai ales că au şi respins ultimele licitaţii în lei. Iar dobânda cred că va fi aceeaşi ca şi data trecută, de 5,25%: poate uşor mai scăzută, având în vedere că Ministerul de Finanţe încearcă să transmită mesaje optimiste”, a comentat Muscalu.

05
nov.
09

Băsescu ar vrea un guvern PDL-PNL, cu premier PDL. Antonescu respinge orice colaborare

Traian Băsescu a declarat la Realitatea FM că doreşte un guvern de dreapta alături de liberali, dacă aceştia renunţă la ideea de a desemna un premier. Acesta ar urma să le aparţină pedeliştilor. Anticipatele nu sunt de dorit, românii nu ar mai putea suporta un nou rând de alegeri, a mai spus preşedintele. Elena Udrea nu va fi premier, a adăugat acesta.

În mod categoric opţiunea mea va fi un guvern de dreapta, PD-L – PNL, dacă renunţă la ideea de un premier. Un premier care să reprezinte partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”, a declarat preşedintele Traian Băsescu la Realitatea FM.

Şeful statului a precizat în contextul în care majoritatea PSD-PNL a picat al doilea guvern în ultimele 30 de zile, că aceasta va trebui să negocieze.

„Majoritatea trebuie să înţeleagă un lucru esenţial în democraţie şi anume acela că trebuie să negociezi. Ei au venit cu o idee fixată la Grifco, în întâlnirea dintre domnii Voiculescu, Iliescu, Hrebenciuc şi alţii şi i-au spus preşedintelui asta e premierul. Nu au atribuţiuni constituţionale să spună acest lucru. Desemnarea premierului este în atribuţia constituţional al preşedintelui României, iar Parlamentul aprobă sau nu premierul desemnat”, a declarat şefului statului la Realitatea FM.

Antonescu: Între mine şi Traian Băsescu este exclusă orice înţelegere politică

Preşedintele PNL, Crin Antonescu a declarat că nu va mai exista o înţelegere politică, în sensul unei alianţe, cu Traian Băsescu şi PD-L.

Băsescu: Dacă vom putea, vom reduce cota unică la 14% sau chiar la 12%, în 2011 Acum 9h si 11 minute
„Cota unică i-a ajutat pe români prin reducerea impozitului pe salarii la 16 %. Cota unică şi-a făcut datoria perfect. Este una din cheile evoluţiei noastre pozitive. Dacă vom putea, probabil în 2011, va trebui s-o coborâm la 14% sau chiar la 12%”, a declarat la Realitatea FM preşedintele României Traian Băsescu.



Plata salariilor şi pensiilor nu este în pericol. Dacă banii de la FMI nu vin, statul se va împrumuta de pe piaţa internă

„Eu vă garantez că şi în noiembrie şi în decembrie se vor plăti şi pensiile şi salariile. Dar nu din banii de la FMI, ci vom împrumuta de pe piaţa internă”, a mai adăugat Băsescu.

Legea salarizării va pune capăt exceselor

Azi o să promulg legea care prevede reducerea numărului de agenţii. Sper să fie terminată analiza până pe seară. Legea salarizării va pune capăt abuzurilor. În acest fel începem să ne îndeplinim obligaţiile legate de FMI”, a adăugat preşedintele Băsescu.

Traian Băsescu a explicat că obiectivul preşedintelui sau al Executivului nu este să reducă iraţional numărul de bugetari, dar cei care sunt în plus, cei care întăresc birocraţia vor fi restructuraţi.

Băsescu: Garantez că în noiembrie şi decembrie vor fi plătite integral pensiile şi salariile Acum 8h si 23 minute
Preşedintele Traian Băsescu a asigurat că în noiembrie şi decembrie salariile şi pensiile vor fi plătite integral. „Cei care au contribuit sau cei cu pensii normale nu-şi vor pierde nici măcar un leu, dimpotrivă vor avea creşteri de pensie din 2010”, a mai afirmat şefului statului la Realitatea FM.

„Vă garantez că şi în noiembrie şi în decembrie se vor plăti şi pensiile şi salariile. Fac o menţiune însă, nu din banii de la FMI, dacă nu va veni tranşa în decembrie, ci vom împrumuta bani de pe piaţa internă. Asta înseamnă costuri mai mari, dar vor fi plătite integral”, a declarat Traian Băsescu la Realitatea FM.


05
nov.
09

Cum sa fii in forma maxima

Niciodata nu este un moment prost de a face un lucru sanatos, ai putea spune, nu? Nu chiar. Specialistii au descoperit ca exista un moment oportun in fiecare zi pentru toate activitatile tale obisnuite, dar si pentru realizari mari, precum renuntatul la fumat sau arderea caloriilor. Asculta-ti „ceasul interior”, pentru ca trupul tau sa te sustina.

Dormi mai mult pentru a fi mai putin stresat

Da, risti sa intarzii la serviciu, dar vei fi mult mai relaxata pe parcursul zilei. In timpul somnului de dimineata, organismul tau elimina cortizonul, hormonul care iti induce stresul. Specialistii site-ului
webmd au relevat faptul ca cei care se trezesc dis de dimineata, in jurul orei 5, sunt mult mai nervosi in prima ora de dupa trezire si seara inainte de culcare. Ei ne sfatuiesc sa dormim cat de mult putem. Sa economisim timp pentru somn, servindu-ne cafeaua in drum spre lucru, de exemplu, si nu in fata televizorului.

Mananca dimineata daca vrei sa dai kilograme jos

Micul dejun ideal este servit la 15-30 de minute de la momentul trezirii. Atunci, arderile tale sunt in plina ascensiune, iar tu nu vei mai simti pofta de mancare la pranz. Daca nu mananci pana la pranz, corpul tau va cere mult mai multa mancare atunci. Pune pe farfurie cereale, un fruct care sa-ti dea energie si un ou fiert sau branza dietetica.

Fa sport la ora 17.00

Seara, intre orele 17-18.00, ai corpul cel mai incins! Foloseste-te de asta pentru a face sport. Vei arde grasimi de doua ori mai rapid, iar tu vei da dovada de mai multa anduranta.
La ora 11.00 ia o aspirina daca ai tensiune arteriala crescuta

Cercetatorii de la Universitatea din Vigo, din Spania, au descoperit ca persoanele care sufera de tensiune arteriala crescuta si care au luat o simpla aspirina la ora 11.00 au inregistrat rezultate favorabile. Mai favorabile decat cei care au luat aspirina la ora 8 dimineata sau care si-au modificat dieta. Cercetatorii cred ca acest procedeu functioneaza prin incetinirea productiei de hormoni si alte substante care duc la formarea cheagurilor. Discutati cu medicul dumneavoastra pentru a afla daca aceasta v-ar putea ajuta.
O vizita la dentist: 13-15.00

Conform studiilor europene, anestezia locala dureaza de trei ori mai mult atunci cand este administrata dupa-amiaza decat atunci cand este administrata dimineata sau seara.

Vaccin anti-gripal: luna octombrie

Sezonul de gripa de obicei se desfasoara in perioada octombrie-martie, asa ca cel mai bun timp pentru a va face vaccinul antigripal este luna septembrie sau octombrie. Dupa doua saptamani de la vaccinare, acesta devine eficient.

Femeile pot renunta la fumat mai usor inainte de ovulatie

Femeile care incearca sa renunte la obiceiul fumatului dupa ovulatie au avut mai putine rezultate de reusita.
Potrivit unui studiu recent de la Universitatea de Medicina din Carolina de Sud, prima jumatate a ciclului (zilele 1-13) este cea mai eficienta in renuntarea la tigari.

04
nov.
09

Cum sa faci bani pe timp de studentie

Toata lumea zice ca studentia e cea mai frumoasa perioada din viata unui om si ca trebuie sa profiti la maximum de ea. E o perioada in care ai de invatat atat de multe lucruri si de experimentat inca si mai mult, incat poate ar fi o idee buna sa incerci sa-ti faci si o mica afacere, chiar in camin.

Ce te opreste pana la urma? Nevoia de bani e in orice caz ceva inerent pentru aproape toti studentii, asa ca lipsa motivatiei nu intra in calcul in aceasta situatie. Tot ce trebuie sa faci e sa indraznesti si sa-ti pui mintea la contributie si vei vedea ca poate fi foarte usor sa castigi niste bani chiar din camera ta de camin.

In continuare iti propun cateva idei la care iti sugerez sa te gandesti, pentru ca in cele din urma nu ai nimic de pierdut si totul de castigat!

Daca ai o imprimanta, nu fii egoist si imparte-o si cu altii… dar pe bani, desigur! Ai fi uimit cat de multi studenti isi lasa proiectele pe ultima suta de metri si apoi umbla innebuniti la prima ora dupa o imprimanta! De ce sa nu-i scutesti tu de stresul ca nu au timp sa isi scoata proiectul la timp? Gandeste-te, e foarte simplu. Tot ce ai de facut este sa pui un afis in camin cu datele urmatoare: in primul si primul rand tariful aplicat, care trebuie sa fie in mod obligatoriu sub pretul de la magazinele de genu’ din preajma (si asa iti distrugi cu siguranta competitia!), apoi orele intre care poti fi gasit (iar in cazul in care ai un program incarcat, poti face o intelegere avantajoasa cu colegii de camera ca sa fie dispusi sa te ajute). Fii sigur ca iti vor bate la usa o groaza de doritori disperati, asa ca daca vrei sa fii intreprinzator, ar fi bine sa nu te deranjeze bataile in usa la aproape orice ora din zi si MAI ALES din noapte!

Daca ai cumva spatiu in camera pentru o masina de spalat, atunci sa stii ca ai dat peste o mina de aur! E un lucru stiut ca studentii au mari probleme cand vine vorba de spalatul hainelor in niste bai neincapatoare. Iar daca studentii respectivi stau foarte departe de orasul universitar in care studiaza, vor avea nevoie sa-si spele si lenjerii de pat etc, in alte cuvinte lucruri mai pretentioase pentru un lighean minuscul. Incearca sa propui niste preturi accesibile si vei avea in scurt timp o coada imensa la usa ta! Deci, succesul tau va fi garantat!

Un alt tip de afacere tipic studenteasca este cea de reprezentant de cosmetice. Gandeste-te ce usor ti-ar fi sa vinzi cosmetice intr-un camin plin ori de fete doritoare de oferte la un produs preferat ori de baieti care nu mai stiu ce sa-i cumpere prietenei fara sa-si faca o gaura in buzunar! Chiar daca de obicei, studentii care stau in camin nu dispun de prea multe fonduri, te poti intelege cu ei in ceea ce priveste plata, pentru ca oricum exista o distanta rezonabila intre livrarea produsului si achitarea lui.

O alta idee profitabila ar fi saincerci sa faci pe IT-istul. Gandeste-te bine cate posibilitati ai, mai ales ca baiat care se pricepe la programare. Daca stai intr-un camin plin de fete neajutorate, care habar n-au sa-si instaleze Odc-ul sau care si-au virusat calculatorul, poti sa dai lovitura! Vei deveni un adevarat erou in ochii lor si cine stie, daca se iveste o ocazie propice, poti sa acorzi si niste tarife preferentiale (sau mai stii sa renunti cateodata la ele, daca se merita intr-adevar!).

Andreea Iolu – editor Studentie.ro

03
nov.
09

Primul hotel din spaţiu se deschide în 2012/Space hotel on track to open in 2012

O companie spaniolă intenţionează să deschidă, în aproximativ doi ani, primul hotel spaţial.
Reprezentanţii “The Galactic Space Resort”, cu sediul la Barcelona, Spania, au declarat că un sejur de trei nopţi va costa în jur de 3.000.000 de euro, în preţ fiind inclusă pregătirea pentru călătorie.

03
nov.
09

A dat firma în judecată, pentru că el nu are „Efectul Axe”

Un indian, fără noroc în dragoste, a dat în judecată compania ce produce deodorantul Axe, întrucât n-a reuşit să cucerească nicio fată, deşi îl foloseşte de peste şapte ani.

Vaibhav Bedi (26 de ani) a cerut companiei Unilever, despăgubiri în valoare de 26.000 de lire sterline (aproximativ 28.000 de euro) pentru „depresia şi dauna psihologică” cauzată de lipsa „efectului Axe”.

Magistraţii de la New Delhi au acceptat analiza de laborator a produselor de îngrijire personală folosite de tânărul indian. Mai ales că acesta este un client fidel şi are toată gama Axe.

„Compania m-a înşelat, deoarece în toate reclamele se spune că dacă foloseşti Axe, atunci toate femeile vor fi înnebunite după tine”, explică indianul în reclamaţia sa.

Îl folosesc de şapte ani, dar nicio fată nu a venit la mine„, încheie Bedi.

Unilever a refuzat să comenteze cazul.

 

02
nov.
09

Ketchup de casă

E drept că găseşti în comerţ ketchupuri delicioase, dar parcă tot mai bun e cel făcut de tine, în casă, din roşii proaspete şi mirodenii. Nu ştii cum se prepară? Iată reţeta lui Jamie, pe care o poţi încerca oricând: pune într-un ceaun mare o ceapă roşie mare tocată, o jumătate de bulb de fenicul curăţat şi tocat, o tulpină de ţelină curăţată de coajă şi tocată, o bucată cât degetul mare de ghimbir proaspăt curăţat şi tocat, doi căţei de usturoi curăţaţi şi tăiaţi felii, o jumătate de ardei iute roşu curăţat de seminţe şi tocat, o lingură de seminţe de coriandru, două cuişoare, 3-4 linguri de ulei, o linguriţă de piper negru şi un praf de sare de mare.

Fierbe la foc mic 15 minute, până se înmoaie, amestecând din când în când. Adaugă apoi 500 g roşii proaspete şi 500 din conservă, toate tocate, şi 350 ml apă. Dă în clocot, redu focul şi fierbe înăbuşit până când sosul se reduce la jumătate.

Adaugă o legătură de busuioc proaspăt tocat, pasează sosul cu un blender şi trece-l prin strecurătoare. Apoi toarnă sosul într-o cratiţă, adaugă 200 ml oţet de vin roşu şi 70 g zahăr brun şi fierbe înăbuşit până când sosul se îngroaşă. Corectează gustul cu sare şi piper şi, la final, toarnă ketchupul în sticle, sigilează- le şi pune-le la frigider. Ar trebuie să ţină cam şase luni.

01
nov.
09

Predica la duminica XXII dupa Rusalii

Bogatul nemilostiv si saracul Lazar

Bogatul nemilostiv si saracul Lazar- Predica la duminica a XXII-a dupa Rusalii

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Binecuvantati si dreptmaritori crestini ai Sfintei Biserici a Domnului nostru
Iisus Hristos,

Dupa cuviinta sfanta, cuvantul cel dintai e al dumnezeiestii Evanghelii; iar noua se cuvine doar cuvant din cuvantul lui Dumnezeu. Zis-a Domnul pilda aceasta:

“Era un om bogat care se imbraca in porfira si in vison, veselindu-se in toate zilele in chip stralucit. Iar un sarac, anume Lazar, zacea inaintea portii lui, plin de bube, poftind sa se sature din cele ce cadeau de la masa bogatului, iar cainii venind ii lingeau bubele lui. Si a murit saracul; a fost dus de catre ingeri in sanul lui Avraam. Şi a murit si bogatul si a fost inmormantat. Şi in iad, ridicandu-si ochii, fiind in chinuri, el a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui. Şi strigand a zis: Parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si ude varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba, caci rau ma chinuiesc in aceasta vapaie! Dar Avraam a zis: Fiule, ti-adu aminte: Ai primit cele bune ale tale in viata ta, iar Lazar pe cele rele. Acum aici el se mangaie, iara tu te chinuiesti. Iar peste toate acestea, intre noi si voi s-a intarit prapastie adanca, incat cei care voiesc sa treaca de aici la voi, sa nu poata, nici cei de acolo sa treaca la noi. Iar el a mai zis: Rogu-te, dar, parinte, sa-l trimiti in casa tatalui meu, caci am cinci frati, sa le spuna si lor acestea, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin. I-a zis Avraam: Au pe Moise si pe prooroci; sa asculte de ei. El a zis: Nu, parinte Avraame, ci, daca cineva dintre morti se va duce la ei, se vor pocai. Si i-a zis Avraam: Daca nu asculta de Moise si de prooroci, nu vor crede nici daca ar invia cineva din morti” (Luca 16, 19-31).

Iubitilor, parabola aceasta o ascultam in fiecare an; o stiu mai toti cei care cerceteaza dumnezeiasca biserica. in calendar citim despre Bogatul nemilostiv si saracul Lazar. Şi ne rugam ca in fiecare an sa ne lumineze Dumnezeu pentru ca si alte, ganduri si cuvinte, mai noi si mai adanci, poate, sa ne invredniceasca sa va impartasim.

Prima parte a parabolei zugraveste o imagine a lumii de aici – de atunci si de astazi, caci de la cadere mereu sunt si bogati, si saraci; si bogati care uita de saraci, si saraci care uita de Dumnezeu; dar, din fericire, si bogati care nu uita de saraci. in parabola de fata, iata, un om bogat – in intelesul acestei lumi, sarmanul de el –, imbracat in purpura si in vison, stofe scumpe din vremea aceea. Şi odata cu acestea, mesele lui atat de incarcate. Tragic era insa ca in mijlocul atator belsuguri de hrana, nu lua aminte ca la poarta lui (in acele locuri unde este caldura mare, si vara si iarna) zacea tot timpul un sarac, anume Lazar; care, vai lui, nici adapost nu avea.

Mantuitorul infatiseaza aceste doua lumi: a bogatului, cu oaspetii lui, cu fratii lui, probabil, si cealalta, a lui Lazar. Si, semnificativ, bogatului nu-i spune numele. Numele intotdeauna dezvaluie persoana, firea, avutul tau launtric. Ganditi-va: cand ingerul vesteste intruparea si nasterea Fiului lui Dumnezeu, cum ii spune Maicii Domnului? “ii vei pune numele Iisus”, si talcuieste: “pentru ca Acesta va mantui pe poporul Sau de pacate”. Deci Iisus inseamna mantuitor. Numele descopera ceea ce esti, ceea ce esti chemat sa fii. Cel bogat, sarmanul, nu are nume in Evanghelie. O, Doamne, te ingrozesti! inseamna ca exista nume care se identifica doar cu obsesia mancarii si a bauturii.

Dar sarmanul de la poarta, lepadat, dispretuit, are nume. Cu inteles ne spune dumnezeiasca Evanghelie, pentru ca numele este Lazar, care inseamna in limba ebraica Dumnezeu ajuta (El Azar). Deci il dezvaluia pe el in taina firii lui, a sufletului, a constiintei lui. Constiinta lui se identifica, era una cu numele lui, pentru ca el credea ca Dumnezeu il ajuta; si simtea aceasta, in saracia lui. Aici e una dintre taine. El se afla intr-o asemenea saracie incat s-ar fi multumit doar cu firmiturile care cadeau de la masa bogatului; si nici pe acelea nu le avea. in schimb, aveau mila de el cainii. De buna seama, cainii erau hraniti de-a binelea, pentru ca il pazeau pe bogat. Dar nu ajungeau firmiturile la el; doar mangaierea cainilor, care se dovedeau mai milostivi decat omul. El insa nu blestema; nu-l blestema nici pe bogat, nu-si blestema nici “destinul”, cu atat mai mult nu-L blestema pe Dumnezeu. Nu e usor sa te afli sarac, sa vezi pe cineva imbuibat si intolit imparateste, iar tu nici de firmituri sa nu ai parte de la masa lui; sa te afli in zdrente, vara si iarna, zi si noapte, sa stai acolo, ca-n gunoi; si in dispretul lumii sa te rogi, sa-I multumesti lui Dumnezeu; si starea aceasta sa o primesti drept mangaiere. Cum zic Parintii: “Facutu-s-a tie ocara celorlalti drept cinste”. Aici sunt stari de limita, de hotar. Cine poate sa ajunga acolo nu e departe de imparatia lui Dumnezeu.

Si Lazar n-a fost departe de imparatia lui Dumnezeu. Scriptura spune ca, adormind Lazar, a fost luat de ingeri si dus in sanul lui Avraam. A murit si bogatul, dar despre el se spune doar atat: “…a fost ingropat”. Iata ca mai inconjurata de slava e savarsirea din viata a lui Lazar, a celui care a simtit de-a lungul suferintei lui ajutorul, mila lui Dumnezeu! Doamne, sa incerci in adancul tau mila lui Dumnezeu, in saracie! Dar oare sfintii cand erau chinuiti de pagani, inspaimantator – cu fiare inrosite si cangi sfasiindu-le trupul, sau aruncati ei insisi in foc – cum preamareau pe Dumnezeu? Ce se petrecea cu ei? Era mai mult chiar decat suferinta lui Lazar. Cu certitudine ca, din adanc, din ultima adancime, din locul de talc al sufletului cu Dumnezeu, iradia puterea, ajutorul (Domnul ajuta – era numele lui), mila, lumina divina care este mai presus decat toate bogatiile lumii.

Pentru ca bogatiile lumii te hranesc si au rostul lor, dar nu-ti dau vesnicia. Tu le poti insa transforma. Aici este taina: poti transforma bunatatile lumii in cai spre vesnicie. Tot ce este zidit, creat, nu e vesnic, e trecator. Au sesizat inteleptii: o bucata de paine este materie; daca ma indop cu ea, si vad in ea viata mea, totul, atunci eu traiesc in materie, in ce este muritor. Dar cand bucata de paine o dau celui flamand, atunci calea painii mele spre cel flamand este calea spre imparatia lui Dumnezeu. Ea devine atunci cale a vesniciei. Lazar, cu certitudine, prin increderea pe care o avea in Dumnezeu purta in el arvuna vesniciei. Scriptura este simpla, dar de o simplitate dumnezeiasca. Numele lui descoperea viata lui.

Iata bunaoara cum talcuieste Sfantul Grigorie Teologul despre sora lui, Gorgonia: “Sunt convins ca tu esti acum intr-o stare mult mai buna decat starea vazuta in care erai mai inainte”. Parca ar fi spus: Lazare, starea in care te afli acum, e neinchipuit, negrait mai luminoasa si mai buna decat starea in care te aflai cand traiai la poarta bogatului. Si adauga Sfantul Grigorie despre sora lui: “Tu asculti glasul celor care se veselesc, tu vezi bucuria ingerilor, odihna cereasca, slava dumnezeiasca si, mai mult decat toate, stralucirea celei mai curate, celei mai perfecte lumini, in care se scalda Preasfanta Treime, ce nu se mai rapeste spiritului. Caci acesta nemaifiind legat si rapit de simturi, poate privi si pricepe cu totul Treimea Cea care patrunde sufletele noastre si Soarele Dumnezeirii”.

Sfantul Grigorie vorbea, dezvaluind o asemenea taina, dupa intruparea Fiului lui Dumnezeu, Care ne-a revelat Treimea, plinatatea descoperirii. Mantuitorul spune doar atat: ca a mers Lazar in sanul lui Avraam si bogatul a fost ingropat. Aceasta este prima parte a Evangheliei: imaginea lumii de aici. Dar, deodata, Mantuitorul ne dezvaluie chipul, lumea, imaginea de dincolo de tarmul acesta; cheama privirea noastra de acum pe tarmul vesniciei. Deci fostul bogat, sarmanul (si noi putem sa fim in starea lui), aflandu-se singur si in chinuri – pe care Mantuitorul le numeste focul nestins, intunericul cel mai dinafara, plansul si scrasnirea dintilor, vierme neadormit (toate imagini ale lumii de dincolo, ale suferintei, ale Gheenei) – spune ca vede departe , in sanul lui Avraam, pe Lazar.

Dar ce inseamna “in sanul lui Avraam”? Sfantul evanghelist Luca, din a carui Evanghelie face parte parabola, scrie genealogia Mantuitorului pana la Adam, Evanghelia sa adresandu-se neamurilor, in timp ce Sfantul apostol si evanghelist Matei, a carui Evanghelie se adresa poporului evreu, are genealogia pana la Avraam, precum citim: “Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Si Avraam a nascut pe Isaac; Isaac a nascut pe Iacov; Iacov a nascut pe Iuda si pe fratii lui…” (Matei 1, 1-2). Obsevati, sanul lui Avraam este sanul neamurilor din care insusi Mantuitorul Şi-a tras trupul Sau; iar Lazar era cu intreaga aceasta lume in sanul lui Avraam; cu toti descendentii de la Avraam pana la Hristos si, inca mai adanc, cu toti cei pe care ii istoriseste Sfantul Luca. Deci aceasta inseamna sanul lui Avraam: sanul din care insusi Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat; pentru ca Maica Domnului, ea insasi era din aceasta semintie.

Si atunci, deodata se dezvaluie doua lumi. E imaginea aceasta atat de bogata, a sanului lui Avraam, a tuturor neamurilor, a celor care pregateau intruparea Fiului lui Dumnezeu. Or Lazar se afla in mijlocul ei, el care a invocat: Doamne, ajuta-mi! Cu aceasta constiinta a ajuns in sanul lui Avraam; nu a ramas singur. in timp ce, in aceasta lume, la poarta bogatului, doar cainii il mangaiau, dincolo are parte de bogatia tuturor neamurilor lui Hristos, rudenia lui Hristos. Doamne, ce dezvaluire, ce adanc de taina si de frumusete descopera Evanghelia!

Luati aminte, cand ii vede pe Avraam, pe Lazar si pe toti inaintasii, sarmanul bogat cheama: “Parinte Avraame!…”. Ce taina ni se descopera aici? Ca plecand peste tarmul acesta, nemuritorului din tine i se deschid orizonturi mult mai adanci decat cele pe care le ai, de buna seama, aici. Daca aici te-ai si inmormantat, in mancare si in bautura, toata viata, care este orizontul tau atunci? Sau sa luam lumea afacerilor – daca ramai numai in ea, daca nu preschimbi afacerile tale in tot atatea cai catre Dumnezeu si catre semenul tau, atunci esti ingropat; esti ingropat de viu. Pe cata vreme sufletul – si al celui sarac, si al celui bogat – este dumnezeiesc, nemuritor si, nemuritor fiind, i se deschid orizonturi negrait mai largi.

Vedeti, Mantuitorul ne spune despre fostul bogat, ca el vedea. Era in vapaie, dar vedea departe pe Avraam, pe Lazar. Sfantul Ioan Gura de Aur talcuieste: adancul din noi, sufletul nostru, fiinta noastra launtrica, ea nu-si pierde simturile, intelegerea; dimpotriva, granitele, hotarele mintii, ale cunoasterii si ale inimii, ale iubirii, se deschid mereu, se deplaseaza in nemarginire. Pentru ca asa a fost creat omul, dupa chipul lui Dumnezeu si in perspectiva infinitei asemanari cu El. Atunci – zice Ioan Gura de Aur – deodata, tu,cu sufletul tau, si vezi, si auzi, iar picioarele tale se misca, si in toate partile ti se deschid caile vietii si-ti aduci aminte, mai ales, de tot trecutul tau.

Iubitilor, va spuneam ca nu numai Sfintii Parinti, nu numai revelatia dumnezeiasca, ci si oamenii care cauta afla (a zis Mantuitorul: “Cautati si veti afla!”). O doamna doctor din Elvetia , femeie credincioasa, s-a ocupat de-a lungul anilor de cei readusi la viata din moartea clinica. Din marturiile facute de acesti oameni ea a facut urmatoarea sesizare adanca: o asemenea persoana, care a murit clinic (nu si fiziologic, deci a fost la hotar), este intampinata de o lumina negraita, iar cei care vad lumina aceea nu mai vor sa se intoarca la viata (si parintele Nicolae Bordasiu si-a istorisit, in acest sens, propria experienta). Si auziti, mai ales acest cuvant: “in aceasta lumina traita, traieste omul pentru prima oara ceea ce ar fi putut anume sa fie”. Adica iti vezi taina sufletului, fiinta ta cea mai adanca, proiectul tau, structura.

La temelia fiintei oricarui om si a oricarei existente sta proiectul , iubitilor, aceasta este marea descoperire a stiintei, care vine in intampinarea dumnezeiestii revelatii. Caci, intai Scriptura a spus:“Sa facem om dupa chipul…”; chipul este proiectul, iar asemanarea este neincetata desavarsire a proiectului in infinitul asemanarii cu Dumnezeu. Or ce spune aceasta descoperire? in lumina care ii intampina pe cei care cad, in urma unui accident, in asa-numita moarte clinica, deodata ei isi vad adancul, structura, proiectul. Iar in proiect se descopera ceea ce esti si ceea ce trebuie sa fii.

La acel dar, la acea structura, la acel plan dumnezeiesc care este in tine, mereu sa fii atent si asa sa te implinesti, cum se implineste o catedrala din proiectul care a fost odraslit pentru ea. Marturiseste doamna Elisabeth Kübler Ross ca cei care au fost adusi din aceasta moarte clinica vad lumina, si-si vad intreg trecutul lor, tot ceea ce trebuia sa faca si n-au facut.

Ei bine, din aceasta perspectiva il vedem acum pe cel bogat, si prin el ne intelegem pe noi si intelegem ce inseamna lumea de dincolo, cum se dezvaluie taina sufletului din plansul, din suspinul lui: Avraame, Avraame, eu ma aflu in chin, in vapaie! Lasa-l pe Lazar, care e in sanul tau, sa-si inmoaie degetul in apa, sa ma racoreasca. Rau ma chinuiesc in vapaia aceasta. Iata, deci, intreaga viziune pe care o are, si strigatul lui catre Lazar, pe care il dispretuise. O, Doamne, sa ne gandim fara preget: in imprejurarile noastre, daca vreun nefericit striga la noi dupa ajutor si nu luam aminte la strigatul lui, nu cumva tocmai la acesta sa ne vedem nevoiti sa apelam, cand vom fi pe celalalt taram, precum bogatul la Lazar, pe care l-a dispretuit.

Si atunci, raspunsul lui Avraam: “Fiule, cata vreme ai trait tu aici, ai avut cele bune (cat vor fi fost ele de bune daca l-au dus la foc?), iar Lazar cele rele (cat vor fi fost ele de rele daca l-au dus in sanul lui Avraam?). Acum tu te chinui, iar el se mangaie.”

ingaduiti sa relatez experienta unui crestin din Moldova, care aduna oile satului. Acest taran – Neculai il chema – in fiecare primavara aduna oile satului, facea stana si incheia contract. Se invoia la primarie si peste ceea ce cerea – un banut, faina de papusoi (malai) si celelalte – mai adauga si doua mielusele. Totdeauna in contractul lui figurau si doua mielusele. Toamna, cand intorcea el oile din nou pe la casele oamenilor, la gospodarii, i se dadeau cele doua mielusele. Iar el, sarmanul, le dadea, la randul lui, de pomana. Dar de ce doua mielusele, va veti intreba? Un nepot de-al lui, cand se afla mos Neculai la hotarul de trecere in lumea de dincolo, l-a intrebat ce era cu cele doua mielusele si de ce numai doua, negresit. Atunci, mos Neculai i-a spus taina: tatal lui fusese argat la un boier, si boierul, zgarcit foc (foc – adica vrednic si el de vapaie, sarmanul), si-a calcat pe inima si, la nunta lui Neculai, i-a dat in dar o mielusea. A murit boierul, iar tatal lui mos Neculai, care-i fusese argat, l-a vazut ca intr-un fel de aratare pe boier, cum, asemenea bogatasului, ardea in flacari. Dar in chinul lui, din cand in cand, vedea mieluseaua pe care o daduse cadou la nunta. Şi mieluseaua aceea se ducea la un iezer departe, intra in iezer, se imbiba de apa, venea deasupra lui si se scutura; si-l racorea biata mielusea. Apoi iar pleca pana la iezerul de departe, din nou venea, se scutura si-l racorea. Atunci, iata ce-a zis tatal lui Neculai: daca boierul ar fi dat nu una, ci doua mielusele, atunci ele ar fi facut cu schimbul: cand era una sa-l racoreasca, cealalta s-ar fi pregatit la iezer sa faca la randul ei lucrul acesta. De aceea mos Neculai, cu intelepciune, daruia totdeauna doua mielusele.

Iubitilor, atunci a mai adaugat Avraam: “Fiule, prapastie adanca e intre noi si voi, incat daca ar dori cineva sa treaca dintr-o parte in alta, nu poate”. Care-i prapastia aceasta? O talcuiesc dumnezeiestii Parinti, indeosebi Sfantul Maxim Marturisitorul: este prapastia sapata adanc de egoismul meu, de adorarea mea de sine si de adorarea bunatatilor trecatoare, pamantesti, care devin mormantul meu daca nu fac din ele cale spre vesnicie. Caci nu era atat prapastia intre nefericitul bogat si Lazar din sanul lui Avraam, cat prapastia intre noi si Dumnezeu; prin neiubire, prin inchiderea in sine ca intr-un mormant. O marturisesc Parintii si o repetam mereu: pacatosul nu cade din bratele lui Dumnezeu, dar se inchide in sine ca intr-o groapa. Aceasta este prapastia, pe care numai iubirea si lumina divina o pot surpa. Acestea doua pot surpa prapastiile.

Si se infiripa un alt dialog acum: “Rogu-te, dar, parinte, sa-l trimiti in casa tatalui meu, caci am cinci frati, sa le spuna si lor acestea, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin.” Stim raspunsul lui Avraam: “Au pe Moise si pe prooroci”. Dar avem aici inca o predica a nefericitului bogat: el descrie nu numai starea de dincolo, ci el isi arunca privirile si dincoace, spre lumea noastra; incat, deodata, Evanghelia iti deschide aripile spre lumea de dincolo si spre lumea de aici. Nefericitul bogat privea de dincolo aici, la fratii lui, la noi; pentru ca sa ne cheme si pe noi sa ne intindem aripile, sa privim de aici dincolo, in lumea lui si in lumea lui Lazar, in lumea sfintilor. El se gandeste la fratii lui, poate la fratii alaturi de care petrecuse in ospete, temandu-se “sa nu vina si ei in acest loc de chin”. El negresit ii vedea cum petreceau in stricaciuni, in adorarea de sine, in inchiderea lor ca intr-un mormant. Se gandeste cu dragoste la ei, deci se trezeste mila intr-insul si aproape ca se roaga lui Avraam pentru ei.

Sa retinem cele doua orizonturi: nefericitul privea la noi ca noi sa putem privi la el. Daca el, bogatul, se gandea la fratii lui, intelegem oare cum se gandesc sfintii la noi? Ce inseamna toate acatistele, bunaoara, prin care ii invocam pe toti sfintii, prin care simtim ca cerul este atat de bogat? Şi sanul lui Avraam – lumea imparatiei lui Dumnezeu, care este, iata, incepand cu Hristos, Biserica; si, odata cu sfintii, parintii nostri, mosii si stramosii nostri, iubitilor! Deschidem larg portile mintii si ale inimii, si multi dintre noi simtim cum ne calauzesc acesti inaintasi ai nostri. Lumea de dincolo nu zace, nu sta in nemiscare, in neatentie. Sa-ti deschizi atunci aripile!… Sunt doua aripi, iubitilor, cu care omul e inzestrat de Dumnezeu, dupa chipul Sau: lumina si iubirea. Dumnezeiescul apostol si evanghelist Ioan spune in prima lui epistola: “Dumnezeu este lumina si nici un intuneric nu este intru El” (I Ioan 1, 5); si “Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 16). Lumina si iubirea divina sunt aripile cu care Dumnezeu ne-a inzestrat, ca sa privim aici si de aici sa putem privi dincolo.

Si, Doamne, ce luminos, ce dumnezeiesc este acest cer al credintei, al descoperirilor dumnezeiesti! – in care nimic nu este blestemat, in care nu esti oprit sa aduni aici bucata de paine si banul tau muncit cu sudoare; dar sa faci din ele chei ale imparatiei cerurilor si sa traiesti cu Dumnezeu si cu toti sfintii prin aceasta lumina si iubire dumnezeiasca. Pentru care i-a spus Avraam nefericitului bogat: “…Nu-i nevoie. Sa asculte de Moise si de prooroci!”. Sa asculte, da! in esenta invataturilor lui Moise, odata cu cele zece porunci, erau cele doua porunci ale iubirii, din Vechiul Testament: iubirea de aproapele, pusa la Levitic 19, 18: “Sa iubesti pe aproapele tau ca insuti pe tine”, si iubirea de Dumnezeu, la Deuteronom 6, 5: “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot cugetul tau, cu toata puterea ta, cu tot sufletul tau”. Deci sa asculte de Moise si de prooroci, caci daca de acestia nu asculta, chiar daca ar invia cineva din morti, n-ar crede. Si, intr-adevar, cat de slabi suntem noi in credinta! Iata, nu a inviat Hristos?! Si, din nefericire, atat de mare e numarul celor care nu cred in El. De ce? Hristos a inviat, dar ca sa crezi in invierea Lui trebuie sa inviezi si tu. De aceea a inviat Hristos, ca sa inviem si noi. Sa simti invierea inca de aici.

Tragedia necredintei e tragedia mortii. Suntem morti in pacatele noastre. Iar tragedia nefericirii nu se poate in nici un chip vindeca decat prin inviere; invierea de aici; prin iubire divina si lumina divina. Sa simtim, iubitilor, acest chip, aceasta zestre, aceasta structura, acest proiect dumnezeiesc in noi, plecand de la adancul din noi, de la chipul lui Dumnezeu din noi, spre chemarea asemanarii, care e simbioza adanca de har dumnezeiesc, de lumina divina si iubire divina a sufletului nostru nemuritor.

Ingaduiti marturia unui scriitor, care e marturia fiecaruia dintre noi: “O, permanenta a sufletului meu, identitate de sine cu sine insusi, din tot timpul si pentru totdeauna!”. Fiecare ganditi-va acum, si tineri, si batrani. Nu simtim noi, iubitilor, sufletul nostru, identitatea cu noi insine? Parca ne vedem: copilasi, adolescenti, tineri, maturi, trecuti prin scoli, prin greutatile vremii, apoi anii: 40, 60, 80… si de atatea ori s-a primenit acest trup, cum spun invatatii; celulele mereu s-au primenit, iar eu acelasi am ramas. Ei bine, asa cum am lepadat mereu ceea ce e trecator in mine, dar a ramas substanta sufletului meu pe care o simt de ani de zile aceeasi, tot asa, la acel moment, la acel prag, eu lepad ultima parte trecatoare a mea, si sufletul meu deodata isi deschide aripile in lumina si iubire divina . Şi, daca eu m-am impartasit din cuvantul Evangheliei, care spune: “Cel ce va crede in Mine, de va si muri, viu va fi”, in Hristos eu imi simt viata. Ganditi-va: vinul de la masa bogatului, de s-ar fi gandit bietul de el, vinul acela, in Hristos, nu devine sange divin? Sa-l fi transformat el, bietul, daruindu-l. Şi painea s-o fi oferit sarmanilor ca impartasanie, iar vinul ca sange divin. Iata cum bunurile acestei lumi devin cai ale imparatiei.

Voi toti, cei de fata si de pretutindeni, sunteti ca niste inviati. De aceea, rugati-va si marturisiti impreuna cu Simeon Noul Teolog, care spune: “O, Doamne, Duhul Tau dumnezeiesc il simt sufland in mine, salasluindu-Se in mine; luminandu-ma ma umple de stralucire si ma reface intreg. Şi-mi simt, Doamne, de aici firea mea, casa invechita a mea, o simt innoita, si trupul meu – o minune, o taina! – devine templu al Tau, al luminii si iubirii. Si o spun aceasta, taina aceasta necunoscuta celorlalti, necunoscuta celor impatimiti, necunoscuta celor lumesti, necunoscuta iubitorilor de slava, necunoscuta celor mandri, necunoscuta celor furiosi, necunoscuta celor razbunatori, necunoscuta iubitorilor de trup, iubitorilor de argint, celor pizmasi, celor barfitori, celor fatarnici, celor lacomi de mancare, celor ce mananca pe ascuns, betivii si desfranatii, flecarii, barfitorii, batjocoritorii, nerecunoscatorii de binefacerile primite, graitorii de cuvinte urate, trandavii, celor care nu se ingrijesc de pocainta, necunoscuta celor ce nu plang, celor nesupusi, celor ce se impotrivesc si le place cearta de cuvinte, celor vietuitori numai pentru ei, necunoscuta laudarosilor; dar cunoscuta – aceasta taina, arvuna a invierii – celor care stiu, Doamne, sa se roage tie, care Te iubesc pe Tine, si prin Tine ii iubesc pe toti ceilalti, si nu osandesc, si nu judeca, si nu-si intineaza, nu-si otravesc limba si buzele lor cu rautatile si veninul lumii acesteia. Si prin pocainta ei isi plang pacatele, isi curata inima, se bucura de cuvintele Tale si ajung de aici la impartasirea de lumina Ta divina”.

Si, plecand de aici, se inalta mereu in lumina cea fara de ani si pururea fiitoare a Ta, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, cu Maica Ta sfanta, cu Lazar si cu toti sfintii. Amin.

Parintele Constantin Galeriu




Blog Stats

  • 314.134 hits
noiembrie 2009
L M M J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Arhive

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Doamne DUMNEZEU Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugaţi-vă Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Apostol Andrei Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Omul „Părinte