Arhivă pentru decembrie 2009

31
dec.
09

File-sharing: ce se va întâmpla în 2010?

De anul viitor, guvernele mai multor state membre UE vor pune în vigoare o lege care va interzice accesul la Internet persoanelor ce încalcă drepturile de autor – „three strikes and you’re out” sau „calci de trei ori strâmb şi adio Internet”. Perioada de interzicere urmează să fie stabilită de fiecare ţară în parte. În Franţa spre exemplu, cei care vor fi depistaţi că descarcă ilegal conţinut, vor fi puşi în stand-by timp de un an.

Descarci muzică ilegal? Adio Internet!
Aceste decizii se vor lua încet-încet în mai toate ţările membre UE, după ce Parlamentul European, presat de guvernele mai multor state ce doresc diminuarea pirateriei, a renunţat luna trecută la un amedament controversat şi a dat practic undă verde legilor anti-piraterie.

Amendamentul care împiedica adoptarea unor legi stricte spunea că „Orice măsuri care restricţionează acele drepturi sau libertăţi fundamentale pot fi luate numai în circumstanţe excepţionale, fiind subiectul unor proceduri în conformitate cu Convenţia Europeană pentru Protejarea Drepturilor Omului.”

În urma acestor decizii, a apărut şi un sondaj care este interesant în egală măsură atât pentru userii de DC şi torente, cât şi pentru organizaţiile care apără drepturile de autor: în Marea Britanie, persoanele care descarcă muzică ilegal sunt totodată şi cele ce cumpără mai mult conţinut original decât indivizii „cuminţi” .

31
dec.
09

Entrepreneur.com: Cum va fi 2010?

Cum va fi 2010?” se întreabă redactorii revistei Entrepreneur. Aceştia au identificat 10 trenduri pentru anul viitor. Printre acestea se află energia verde, piaţa produselor pentru vârstnici, retailul cu discount şi educaţia. Lista e întocmită pe baza datelor adunate de la asociaţii patronale şi de la companii de cercetare a pieţei şi a fost actualizată anual, din 2007 şi până în prezent.

Pe primul loc în lista revistei Entrepreneur de trenduri se află turbulenţele economice. Răsturnările acestor ani creeză numeroase oportunităţi antreprenoriale, pentru cei dispuşi să lucreze într-un mediu foarte instabil. Studiile arată că numărul celor aflaţi în căutare de job-uri care au pornit propria afacere a crescut de la 2,7% în ultimul trimestru din 2008 la 8,7% în trimestrul II din 2009.A doua tendinţă identificată pentru 2010, este energia verde. Potrivit companiei de cercetare de piaţă Cleantech, investiţiile fondurilor de capital de risc, numite şi venture capital, în tehnologii curate le depăşesc deja pe cele în IT sau biotehnologie. O altă tendinţă de care antreprenorii ar trebui să profite este piaţa vârstnicilor. De la cosmetice, la site-uri de dating pentru cei trecuţi de prima tinereţe, cam tot ce are legătură cu procesul de îmbătrânire poate genera venituri.

La fel se va întâmpla şi cu magazinele cu discount, deja mult mai căutate de consumatori decât înainte. În aceeaşi tendinţă se înscrie şi creşterea veniturilor magazinelor de second-hand. În Statele Unite, acestea au înregistrat, în 2009, o creştere de 31 de procente faţă de anul precedent. În 2010, o altă tendinţă va fi întoarcerea spre business-uri locale. Oamenii preferă tot mai des să cumpere produse crescute sau făcute aproape de ei şi vândute în magazine de cartier, pentru ca banii cheltuiţi să susţină comunitatea locală.

Numărul 6 pe lista Entrepreneur.com este educaţia. Americanii se întorc la şcoală pentru a se recalifica sau a se instrui în plus, după ce şi-au pierdut job-ul sau de frica unei posibile pierderi. Câştigă nu numai universităţile ci şi companiile care oferă studii de tot felul, de la noi meserii, la abilităţi antreprenoriale. Outsourcing-ul parental poate fi de asemenea o oportunitate de afaceri noi, în 2010. Fie că e vorba de îngrijirea copiilor, servicii de menaj sau antrenarea echipelor de fotbal.

În ciuda recesiunii, datele oficiale din SUA arată că veniturile din antrenarea echipelor sportive vor creşte cu 4% în 2010. Sănătatea şi tratamentele de îngrijire sunt şi ele pe val, legate şi de îmbătrânirea generaţiei baby boomers şi de reforma din Sănătate, pusă în practică în SUA. Tratamentele şi îngrijirea la domiciliu sunt tot mai folosite iar tendinţa de creştere se va menţine şi în 2010, indiferent de deciziile luate la Washington, cred redactorii revistei Entrepreneur.

A noua tendinţă identificată este un pic mai ciudată: Texas. Oraşele Austin şi Dallas sunt citate de Wall Street Journal printre oraşele-magnet pentru tineri iar Texas domină listele din 2009 ale celor mai bune destinaţii de relocare. Pe poziţia 10 se află creşterea consumului de alcool ieftin, mai ales acasă iar ca bonus, revista adaugă la final, industria animalelor de companie, care e pe un trend ascendent: cheltuielile în acest an au ajuns la 45,4 miliard,e faţă de 43 de miliarde dolari în 2008.

31
dec.
09

Politia ofera recompensa pentru prinderea hotilor care au jefuit sucursala BRD din Timisoara

Microbuzul folosit de jefuitorii sucursalei BRD din Timisoara este dat in urmarire generala, la toate iesirile din oras au fost instalate filtre, iar politistii scotocesc intreaga zona din oras in care a avut loc jaful, transmite corespondentul NewsIn.
Ministerul de Interne a anuntat ca ofera recompensa persoanelor care pot duce la prinderea celor doi atacatori. Nu a fost inca stabilita suma, dar aceasta variaza in functie de importanta informatiilor pe care le pot oferi, informeaza NewsIn.

Adjunctul sef al IPJ Timis, comisarul sef Gheorghe Popescu, a declarat ieri ca, in urma vizualizarii imaginilor surprinse de pe camera de supraveghere, s-a stabilit ca cei doi atacatori aveau capetele acoperite, nu se stie daca cu cagula sau ciorap, aveau pistol, dar nu se cunoaste daca acesta era letal sau de jucarie.

Dupa ce l-au lovit pe paznicul sucursalei, au amenintat cu pistolul casiera agentiei si i-au luat aproximativ 73.000 de lei, suma nefiind oficial confirmata pana acum de catre reprezentantii IPJ Timis sau ai sucursalei.

Nu e nimeni ranit, a fost lovit paznicul, in zona fetei. Aveau fetele acoperite, nu se stie daca cu cagula sau ciorap. Barbatii au venit cu un microbuz de culoare albastra, cu folii negre pe lateral si luneta, iar cand au iesit din agentia bancii au fugit pe jos, printre blocuri. Casiera, imediat dupa ce a fost amenintata, a actionat butonul de panica”, a declarat Gheorghe Popescu.

De asemenea, la toate iesirile din oras au fost instalate filtre, iar zona Calea Aradului unde a avut loc jaful este scotocita de catre politisti.

30
dec.
09

Jaf armat la Timisoara

Doi barbati au jefuit astazi sediul unei sucursale BRD din Timisoara, dupa ce l-au agresat pe paznicul filialei, transmite NewsIn.
Din primele informatii paznicul a fost usor ranit, iar in acest moment un echipaj al ambulantei ii acorda primele ingrijiri.
Martorii spun ca au fost doi barbati care au intrat in banca si l-au imbrancit pe paznic.
Potrivit primelor informatii, la 112 a fost facut un apel in jurul orei 16.45 de administratorul firmei de paza, iar martorii au spus ca ar fi vorba de doi barbati care au intrat, inarmati, in sediul filialei BRD din Timisoara, din spatele Pietei Verzi, din Calea Aradului. Martorii au povestit anchetatorilor cum paznicul a fost ranit prin lovire la picioare si la cap de doi barbati care ar fi venit cu o furgoneta. La locul jafului au sosit un echipaj SMURD, o ambulanta, jandarmeria si politisti. Din primele informatii se pare ca barbatii au reusit sa fuga cu o suma de bani, insa nu se stie despre cat este vorba.

Politistii nu pot confirma, la ora transmiterii acestei stiri, faptul ca atacatorii ar fi fost inarmati. Echipele de anchetatori ridica probe de la locul jafului. Medicii de pe ambulanta declarat presei ca paznicul nu este ranit grav si este in afara oricarui pericol.

30
dec.
09

Cod galben de inundatii in 13 judete 31.12.2009 ora 00:00 – 01.01.2010 ora 14:00

In aceasta noapte, de la ora 24:00 pana vineri, 1 ianuarie 2010, ora 14:00, intra in vigoare o avertizare hidrologica de cod galben care va afecta 13 judete.
Vor fi depasiri ale cotelor de atentie cu risc de viituri sau cresteri rapide a nivelului apei pe raurile Viseu, Iza, Tur, Lapus, Somesul Mic, Crasna, Barcau, Crisuri, Aries, Strei, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Jiu (sectorul Filiasi-Podari) si Motru, informeaza siteul Institutului National de Hidrologie.

Depasirea cotelor de atentie se datoreaza situatiei hidrologice actuale, a precipitatiilor lichide prognozate precum si a temperaturile pozitive diurne si nocturne. Astfel, potrivit Institutului de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, vor fi afectate judetele Maramures, Satu Mare, Salaj, Bihor, Cluj, Hunedoara, Arad, Alba, Caras-Severin, Timis, Gorj, Dolj si Mehedinti.

Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR, BUCURESTI
Ziua/luna/anul:: 30-12-2009 Ora: 11.00
CATRE: Ministerul Mediului, Inspectoratul General
pentru Situatii de Urgenta, Administratia
Nationala Apele Romane, Ministerul Internelor
si Reformei Administrative, S.C. Hidroelectrica S.A.,
Directiile Apelor: Somes, Crisuri,
Mures, Banat, Jiu

FENOMENELE VIZATE: Cresteri de debite si niveluri cu
depasiri ale COTELOR DE ATENTIE.

BAZINE HIDROGRAFICE AFECTATE: Viseu, Iza, Tur, Lapus, Somesul Mic, Crasna,
Barcau, Crisuri, Aries, Strei, Bega, Timis,
Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna,
Jiu (sectorul Filiasi – Podari) si Motru

MOMENTUL PRODUCERII FENOMENELOR VIZATE: Data: 31.12.2009 ora 00:00 – 01.01.2010 ora 14:00

TEXTUL MESAJULUI:
Avand in vedere situatia hidrologica actuala,
precipitatiile lichide prognozate precum ºi
temperaturile pozitive diurne si nocturne,
se pot produce cresteri de niveluri si debite
cu depasiri ale COTELOR DE ATENTIE, dupa
cum urmeaza:

COD GALBEN
Se instituie COD GALBEN incepand cu data de 31.12.2009 ora 00
pe raurile: Viseu, Iza (jud. Maramures), Tur (jud.Satu Mare),
Lapus (jud. Maramures), Crasna (jud. Salaj si Satu Mare),
Barcau (jud. Salaj si Bihor), afluentii Somesului Mic
(jud. Cluj), Crisul Alb (jud.Hunedoara si Arad),
Crisul Negru (jud.Bihor si Arad), Crisul Repede
(jud. Bihor si Cluj), Aries (jud.Alba si Cluj),
Strei (jud. Hunedoara), Bega, Timis, Barzava, Moravita,
Caras, Nera, Cerna (jud. Caras-Severin si Timis), Jiu
(sectorul Filiasi – Podari) si Motru ( jud. Gorj,
Dolj si Mehedinti).
Harta cu codurile si semnificatia acestora se anexeaza.
In functie de evolutia fenomenelor hidrometeorologice
vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.
Se mentioneaza ca aceste fenomene se pot produce
si pe afluenti de grad inferior ai raurilor marcate
pe harta.
Se impune urmarirea evolutiei situatiei
hidrometeorologice, in conformitate cu „Regulamentul
privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de
inundatii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la constructii hidrotehnice si
poluari accidentale”.

30
dec.
09

2010, un an greu pentru romani: De la 1 ianuarie ne asteapta noi scumpiri

De la 1 ianuarie, carnea, lactatele, carburantii si utilitatile vor fi cu pana la 50% mai scumpe, ceea ce anunta un 2010 nu prea optimist pentru romani.
In 2009, romanii au fost chinuiti de criza, de scumpiri si taxe noi. Anul a debutat in forta. Toate produsele care poarta accize sau alte taxe in euro s-au scumpit in prima zi a anului. Nici 2010 nu se arata a fi mai relaxant. Benzina, energia si carnea vor fi mai scumpe pentru romani, scrie Money.ro.

Imediat dupa Sarbatori, romanii vor da piept cu noi scumpiri. De la 1 ianuarie, carnea, lactatele, utilitatile si carburantii vor avea preturi cu 10 pana la 50 la suta mai mari. Toate aceste scumpiri sunt puse pe seama taierii subventiilor, a cresterii accizelor si a devalorizarii leului, arata publicatia citata.

Patronatele din industria alimentara spun ca pretul carnii de pui va creste cu 20%. Carnea de vita si cea de oaie vor avea preturi cu pana la 50% mai mari, iar pentru carnea de porc vom plati cu 25% mai mult. Producatorii din Industria Laptelui avertizeaza ca laptele si branzeturile se vor scumpi cu 20-25%. Si curentul electric se va scumpi cu patru la suta, de la 1 ianuarie.

Crescatorii de ovine si bovine spun ca ajutoarele de stat care s-au putut acorda pana in acest an reprezentau pana la 50% din costul de productie, valoare pe care nu o pot acoperi acum, decat prin majoararea preturilor. „Subventia reprezinta cam jumatate din costul de productie. Daca nu vom mai primi ajutoarele de stat va trebuie sa adaugam cam 5 lei/kilogram. Ne asteptam sa scada vanzarile, dar nu suntem noi de vina daca nu ni se acorda niciun fel de subventie. Ori trebuie sa inchidem portile, ori sa ridicam preturile. Trebuie sa gasim o solutie de compromis”, a declarat pentru NewsIn, presedintele Sindicatului Crescatorilor de Bovine din Romania, Toader Neata.

Patronatele avertizeaza ca majorarea accizelor la carburanti si energie electrica vor genera efecte in lant. Accizele pentru anul viitor se vor calcula la un curs de 4 lei si 26 de bani, cu 14% mai mare fata de anul trecut. Benzina se va scumpi de la 1 ianuarie cu 20%, iar tigarile cu 34%.

29
dec.
09

Guvernul a decis: 15.000 de posturi vor fi reduse in invatamant

Numarul maxim de posturi finantat pentru invatamantul preuniversitar de stat va scadea, in 2010, cu 15.000, potrivit unei ordonante de urgenta, publicata astazi in Monitorul Oficial.
Cel mai semnificativ ar urma sa scada numarul maxim de posturi finantat din bugetele proprii ale consiliilor judetene, de la 307.159, la 292.544, arata NewsIn.

Numarul maxim de posturi din invatamantul preuniversitar finantat din bugetele consiliilor locale va scadea de la 14.518, in ianuarie-august, la 14.133, in septembrie-decembrie.

In Bucuresti, numarul maxim de posturi va scadea de la 24.641, in primele opt luni, la 24.365, in perioada septembrie-decembrie.

Ordonanta a fost aprobata in sedinta de guvern din 23 decembrie, prima care a avut loc, dupa investirea noului cabinet Boc.

Sindicatele: Nu se poate face educatie in aceste conditii in Romania

Reducerea cu 15.000 a numarului maxim de posturi finantat, anul viitor, pentru preuniversitarul de stat este dezaprobata de catre sindicate, care spun ca se inregistreaza deja un deficit de cadre didactice si ca, in aceste conditii, in Romania nu se poate face educatie.

Stiam ca se discuta aceasta masura la minister. Noi nu am fost de acord cu o astfel de masura, mai ales ca am mai redus 20.000 de posturi la sfarsitul lunii septembrie. Domnul Boc vrea sa-si faca reducerea de personal din domeniul public tot pe seama invatamantului si, probabil, a sanatatii. Amintim ca, in acest moment, noi nu avem oameni pe toate posturile. Cu aceasta ordonanta se vrea, de fapt, marirea numarului de elevi din clase, pentru a se putea disponibiliza personal”, a declarat, pentru NewsIn, presedintele Federatiei „Spiru Haret”, Gheorghe Isvoranu. Liderul Federatiei „Spiru Haret” crede ca aceasta decizie a Executivului ar putea duce la actiuni de protest.

Problema deficitului de cadre didactice este invocata si de presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Aurel Cornea. „Sunt consternat. Am fost la toate discutiile cu reprezentantii guvernului si nu s-a pus problema unor asemenea cifre. Suntem singurul sector bugetar, in ultimul an, numarul de posturi a fost redus cu 20.000 si nu vad unde si cum s-ar putea repeta situatia anul viitor. In mediul rural, exista cazuri de cate patru clase cu un singur cadru didactic. In modul acesta, nu se poate face invatamant in Romania„, a declarat Cornea.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/144923/Guvernul-a-decis-15-000-de-posturi-vor-fi-reduse-in-invatamant.html

29
dec.
09

„Da, doamnă ministru, aveţi portofoliu mare!”

Elena Udrea este personajul principal al unui articol apărut în paginile The Sunday Times, care acuză în termeni duri investirea în postul de ministru a unei persoane asupra căreia planează acuzaţii de corupţie.

Atenţia Sunday Times s-a îndreptat asupra ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului în condiţiile în care acesta gestionează un buget finanţat masiv de Uniunea Europeană. Britanicii trag un semnal de alarmă: imaginea asociată Elenei Udrea nu e compatibilă cu încercările României de a demonstra că relaţiile informale, corupţia şi nepotismul sunt simptomele unei boli deja vindecate la Bucureşti.

Jurnaliştii de la publicaţia britanică notează faptul că Elena Udrea s-a remarcat mai degrabă în postura de model pentru magazinele glossy.

„Da, doamnă ministru, aveţi portofoliu mare!”, se intitulează articolul din Sunday Times. Continuarea nu o menajează deloc pe Elena Udrea: „Bugetul european de aproape patru miliarde de euro destinat dezvoltării României, una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii, a fost dat pe mâna unui ministru care pozează în lenjerie intimă pentru reviste glossy”.

Amintind că Udrea, „care a pozat în bikini”, va controla bugetul de 3,7 miliarde de euro destinat dezvoltării construcţiilor, infrastructurii şi turismului din România, Sunday Times scrie că „ministra a ieşit în evidenţă ca protejată a preşedintelui Traian Băsescu în contextul acuzaţiilor că firme asociate soţului ei au primit bani publici pe durata mandatului său de consilier prezidenţial. Ziarele din România au făcut speculaţii în legătură cu apropierea sa de preşedinte, dar ea insistă că relaţia lor este ‘strict profesională'”.

Sunday Times mai notează şi faptul că “afacerile asociate soţului ei, Dorin Cocoş, includ un fost monopol asupra parcărilor din Bucureşti şi interese extinse în proiectele de construcţii finanţate public. Udrea a demisionat din postul de consilier al preşedintelui după acuzaţii că bani publici au ajuns la parteneri de afaceri ai soţului ei”.

29
dec.
09

[Video] Iată cum un Subaru Impreza tracteză un TIR!

Ce te faci când rămâi cu TIR-ul înzăpezit? Aştepţi un alt TIR să te tracteze sau rogi un prieten cu un Subaru Impreza să te scoată din bucluc.Incredibil, dar adevărat! Şoferul unui Subaru Impreza WRX STI, o maşină cu o greutate de 1.500 de kg, îşi propune să remorcheze un TIR. Un film postat pe YouTube ne arată că acesta şi reuşeşte. Cei 300 de cai putere ai Subaru-lui îşi fac datoria cu vârf şi îndesat chiar şi pe o vreme neprielnică.

29
dec.
09

Recuperarea unui bun împrumutat se poate face printr-un proces

Am împrumutat un lucru, fără acte, unui vecin, iar acesta refuză să mi-l înapoieze. Ce pot face legal?

Răspuns: Aveţi posibilitatea intentării unei acţiuni în justiţie pentru a vă recupera bunul. Pentru a demonstra declaraţiile făcute, vă puteţi folosi de orice mijloc de probă (de exemplu: declaraţii cu martori, probă cu înscrisuri). De asemenea, există şi calea unei acţiuni penale pentru săvârşirea infracţiunii de furt, conform art. 208 Cod Penal.

Am o hotărâre judecătorească de doi ani pentru un partaj. Am făcut partajul, dar soţia trebuie să-mi mai dea nişte bani. Ce pot face, pentru că nu mai reuşesc să-i iau de la ea.

Răspuns: Hotărârea de partaj definitivă şi irevocabilă constituie titlu executoriu şi este susceptibilă de executare silită, astfel încât puteţi apela la un executor judecătoresc pentru a demara procedura executării silite.

Ce acte sunt necesare pentru o dezmoştenire? Niculina Tănăsescu, Bucureşti

Răspuns: Conform art. 655 Cod Civil: “Sunt nedemni de a succede şi prin urmare excluşi de la succesiune: 1. Condamnatul pentru că a omorât sau a încercat să omoare pe defunct. 2. Acela care a făcut în contra defunctului o acuzaţie capitală, declarată de judecată calomnioasă. 3. Moştenitorul major care, având cunoştinţă de omorul defunctului, nu a denunţat aceasta justiţiei.” Pentru a deveni incidente aceste prevederi şi a opera o dezmoştenire trebuie să existe o hotărâre definitivă şi irevocabilă de condamnare a moştenitorului.

Am trăit în concubinaj cu un fost coleg 20 de ani. El era cununat şi avea copii, locuia cu soţia, iar la mine venea doar o dată, de două ori pe săptămână. Acum m-a dat în judecată ca să-i dau jumătate din casă, deşi aceasta îmi aparţine mie, iar el nu a plătit absolut nimic pentru ea. Are vreun drept asupra locuinţei?

Răspuns: Instanţa de judecată va fi cea care va decide dacă reclamantul are sau nu vreun drept de proprietate asupra apartamentului. Dv. însă puteţi folosi, în cursul judecăţii, pentru a vă demonstra susţinerile, orice probă (înscrisuri, martori, expertiză etc.).

29
dec.
09

Familia Prigoană, noul clan al politicii româneşti

Ca răsplată pentru prestaţia pro-Băsescu, Honorius Prigoană a fost „uns” candidat PDL la Cameră, dându-l la o parte pe Virgil Tudorache, finul lui Gigi Becali. Fiul lui Silviu Prigoană, va candida pentru postul de deputat PDL de Bucureşti, lăsat liber de Bogdan Olteanu (PNL). Promovarea politică în familie nu este însă o premieră. Au exersat-o Traian Băsescu, care a girat ascensiunea fiicei sale Elena, acum europarlamentar, Ilie Sârbu, care i-a pregătit fiicei sale, Daciana, mai întâi un mandat de deputat în parlamentul de la Bucureşti, iar apoi în cel de la Strasbourg, dar şi Radu Mazăre al cărui frate, Alexandru, este acum senator, după ce şi-a petrecut patru ani în Camera Deputaţilor.

Grăbit la volan, grăbit şi-n politică, Honorius Prigoană i-a tăiat ieri faţa lui Virgil Tudorache, finul lui Gigi Becali, căruia PDL-iştii de la sectorul 1 se grăbiseră să-i înscrie candidatura pentru postul de deputat de Bucureşti, lăsat liber de liberalul Bogdan Olteanu.

„Şifonat” a ieşit Tudorache, care, după o discuţie cu premierul Emil Boc, a anunţat că-şi retrage candidatura pentru că nu are susţinerea conducerii democrat-liberalilor.

Cât a cântărit campania prezidenţială

Chiar dacă nu-i dau prea mari şanse în alegeri în faţa contracandidatului de la PNL Radu Stroe, susţinut şi de PSD, liderii PDL au considerat că o candidatură este o răsplată suficientă pentru Honorius pentru prestaţia pro-Băsescu din campania electorală a familiei Prigoană, atât financiară, cât şi mediatică prin canalele pe care le controlează sau asupra cărora au influenţă.

Pe de-o parte, şeful statului a fost singurul prezidenţiabil căruia i-au fost puse la dispoziţie spaţii mari de emisie la EtnoTV, iar, pe de altă parte, tandemul tată-fiu, Honorius şi Silviu Prigoană, a făcut o campanie activă preşedintelui, în special în emisiunile postului OTV.

În acest ultim caz, au contat atât relaţia lui Prigoană-tatăl cu Dan Diaconescu, dar şi plata emisiei de către PDL, potrivit unor surse democrat-liberale, de cel puţin 20.000 de euro pe emisiune.

„Nu e un privilegiu”

Prigoană Jr. spune însă că desemnarea sa „nu este un privilegiu”. „Nu este nepotism pentru că nu este o numire, ci va fi un vot popular”, a comentat el, la Realitatea Tv. Honorius Prigoană a susţinut că are suficientă notorietate şi astfel campania electorală nu-l va costa foarte mult, drept pentru care şi-o poate finanţa singur.

Tatăl său, Silviu Prigoană, a anunţat însă că va contribui financiar pentru a-şi face fiul deputat. „Nu înseamnă că, dacă eu sunt parlamentar, copiii mei trebuie să fie tâmpiţi sau să le curgă bale din gură. Nepotism a fost în SUA când JFK şi-a făcut fratele ministru al justiţiei”, a comentat Prigoană Sr.

Aspiraţiile politice ale lui Honorius Prigoană nu sunt însă o noutate. Fiul deputatului PDL „s-a încălzit” în campania pentru europarlamentare, venind din Statele Unite special pentru a susţine candidatura Elenei Băsescu. De asemenea, el a înfiinţat o filială a PDL în Chicago, oraşul american în care îşi făcea studiile.

Fără comentarii

Planurile PDL-iştilor pentru Honorius Prigoană au fost „bruiate” temporar de filiala sectorului 1 condusă de Răzvan Murgeanu, care depusese deja la Biroul Electoral Municipal, de pe 24 decembrie, candidatura lui Virgil Tudorache, finul lui Gigi Becali şi paravan al acestuia în afacerile cu terenurile din nordul Capitalei.

Astfel, şedinţa Biroului Permanent Naţional de ieri, ultima din acest an, s-a concentrat în principal asupra subiectului, trecând la capitolul diverse planurile privind calendarul adoptării bugetului pe 2010, trimis de guvernul Boc în parlament. „Boc ne-a prezentat variantele. N-au fost prea multe comentarii. S-a zis că o să ne sară lumea în cap cu «băiatul lui tata», dar până la urmă e mai tânăr şi s-a prezentat bine în campanie. A făcut o imagine bună la televizor”, a ambalat decizia unul dintre liderii PDL.

„Tudorache nu-i în stare să deschidă gura, ăstalalt vorbeşte bine. Şi, la urma urmei, n-am avut de ales. Tudorache are mai multe probleme decât are Radu Stroe”, a comentat alt lider democrat-liberal.

Dacă Virgil Tudorache a fost implicat într-o serie de scandaluri legate de cămătari şi afaceri dubioase cu terenuri, Honorius Prigoană are un „CV” mai subţire. În iunie 2008, s-a ales cu dosar penal, fiind prins conducând cu permisul suspendat, după ce la bordul Lamborghiniului său a fost înregistrat de radar cu o viteză de 89 de kilometri pe oră. Dosarul s-a soluţionat însă doar cu o amendă de 900 de lei.

Rezolvarea „finuţului” Boc

Încurcătura cu Virgil Tudorache a fost rezolvată rapid, acesta anunţându-şi retragerea candidaturii după o discuţie cu liderul PDL Emil Boc, la Palatul Victoria. „Va candida Honorius Prigoană. Am avut o discuţie cu liderul partidului, care este un domn foarte elegant şi finuţ, şi am înţeles care este situaţia. Nu sunt nemulţumit. Mă supun deciziei partidului. Am luat decizia să mă retrag”, a declarat Tudorache.

Şi şeful PDL sector 1, Răzvan Murgeanu, s-a conformat. „Iniţial a fost propus Tudorache, însă decizia finală este Prigoană. Cel din urmă are un CV mai bun, este mai tânăr. S-a remarcat mai bine în campania prezidenţială şi a avut o prestanţă mai bună în emisiunile televizate din perioada campaniei”, a declarat Murgeanu, pentru EVZ.

29
dec.
09

HOROSCOP 2010 / sentimente

Din dorinţa de a fi independenţi, cei mai mulţi celibatari vor renunţa la gândurile matrimoniale şi se vor bucura de ce le oferă clipa.

Sfârşitul anului este favorabil pentru Balanţe şi pentru Capricorni, dar cei care nu vor renunţa la ideea de a se căsători sunt nativii din semnele de apă: Rac, Scorpion, Peşti.

Berbec

Vor atrage ca un magnet interesul erotic al celor din jur şi vor fi surprinşi cât de multe cuceriri vor face, fără cel mai mic efort. Amor în luna mai.

Taur

Vor fi irascibili şi foarte geloşi. Vor dori mai mult decât li se oferă sentimental şi emoţional, cu toate că li se oferă totul. În iulie, iubire cu năbădăi.

Gemeni

Sunt foarte atractivi şi primesc din partea celor din jur declaraţii mai mult decât cuceritoare. Se pot îndrăgosti de persoanele împreună cu care lucrează.

Rac

Toţi nativii vor avea un succes deosebit din punct de vedere sentimental, mai ales vara. Nu sunt în niciun caz adepţii aventurilor de o noapte.

Leu

Se desfac şi se refac relaţii sentimentale de durată. Căsniciile care încep în a doua lună a anului, au mari şanse de reuşită şi un viitor cert.

Fecioară

Unii află de abia acum ce este iubirea, alţii îşi găsesc jumătatea, după ce credeau deja că doar în basme se mai poate întâmpla aşa ceva.

Balanţă

Mult mai înţelepţi decât până acum, se lasă totuşi cuprinşi de pasiune şi nu puţini vor fi cei care se vor îndrăgosti de dragul iubirii.

Scorpion

Apar pasiuni imprevizibile şi de scurtă durată. Cea mai surprinzătoare lună va fi ianuarie, când efectiv nu-şi vor putea stăpâni emoţiile şi sentimentele.

Săgetător

Cea mai interesantă lună va fi mai, când se îndrăgostesc efectiv de partenerul de cuplu pentru a mia oara. Niciun partener nu le rezistă.

Vărsător

Nu vor suporta gelozia, fiind adepţi ai libertăţii sexuale, chiar în contextul unei vieţi matrimoniale. Total dezinhibaţi, nu îi va interesa ce spune lumea.

Capricorn

Vor avea la începutul anului un comportament imprevizibil şi vor fi destui care vor ceda în faţa pasiunii erotice. Sunt admiraţi, lăudaţi, răsfăţaţi.

Peşti

Unii acceptă în februarie să fie curtaţi în secret, dar vor renunţa rapid la gândurile adultere. „Înfloresc” în iunie, când vor accepta să iubească.

29
dec.
09

Sfintii 14.000 de prunci ucisi din porunca lui Irod; Sfantul Cuvios Marcel

Sfintii 14.000 de prunci ucisi din porunca lui Irod
Irod, vazand ca s-a batjocorit de magi, s-a maniat foarte. Dar asupra cui s-a maniat? Pe de o parte asupra magilor care l-au batjocorit, iar pe de alta asupra Imparatului iudeilor cel de curand nascut. S-a maniat asupra magilor, ca nu s-au intors la dansul spre a-i vesti despre Prunc, iar asupra lui Hristos s-a maniat, temandu-se ca sa nu-i ia imparatia. Caci Irod socotea ca Hristos voieste sa imparateasca cu imparatie pamanteasca, nestiind ca imparatia Lui nu este din lumea aceasta. Ce a facut ticalosul Irod? Neputand nici magilor sa le rasplateasca pentru ca se dusesera, nici pe Hristos sa-L ucida, pentru ca nu-L afla, a varsat mania sa asupra nevinovatilor prunci. Ca o fiara cumplita, cand se raneste de cineva si nu ia seama asupra aceluia care a ranit-o, ci ori ce-i iese inaintea ochilor, aceea raneste si rupe ca pe insusi acela ce ar fi ranit-o. Asa si Irod, fiind ranit cu mania si neafland pe aceia prin care s-a ranit, rapea si omora pe pruncii care cu nimic nu-l mahnisera. Trimitand ostasi inarmati ca spre razboi, a ucis pe toti pruncii ce erau in Betleem si in toate hotarele lui, de la doi ani si mai jos, dupa vremea care i se adeverise de la magi.

Prunci se omorau in multe chipuri. Pe unii ii taiau cu sabia, pe altii ii ucideau de piatra si de zid, pe altii ii tranteau la pamant si ii calcau in picioare, pe altii ii sugrumau cu mainile, iar pe altii ii rupeau si-i despicau; pe unii ii insulitau si pe altii ii taiau in doua. Mamele plangeau cu amar, pana la cer strigau, smulgandu-si parul, rupandu-si hainele si trupurile, incat s-au implinit cele zise de proorocul Ieremia: Glas in Rama s-a auzit, plangere, tanguire si tipet mult. Rahila plangandu-si pe fiii sai si nu putea sa se mangiie, caci nu mai erau. Rama era o cetate mica, care se numea asa fiindca statea la un loc inalt ce era in hotarele lui Veniamin. Rahila se socotea de unii Betleemul, pentru ca Rahila, femeia patriarhului Iacov si mama lui Veniamin, acolo era ingropata. Deci dupa mormantul Rahilei, Betleemul isi cistigase numele de Rahila, si cand se omorau prunci in Rahila, adica in Betleem, atunci se auzea in cetatea Rama, pentru ca nu era departe de Betleem si se auzea glasul plangerii si al tanguirii, plangand maicile pentru omorirea pruncilor lor, a caror plangere o scriu doi sfinti: Ioan Gura de Aur si Damaschin.

Dintre acestia, cel dintai povesteste astfel: „Acestea vazand maicile, intrebau pe ucigasi: „Pentru ce omorati pe pruncii nostri? Ce rautate au facut imparatului sau voua?” Si nu era cine sa le raspunda lor pentru ce se face aceasta ucidere napraznica si nu era cine sa le mangiie acea plangere. Iar ele strigau catre ostasi: „Miluiti-ne pe noi, oamenilor, miluiti-ne pe noi! Au doara nu ati avut si voi mame? Oare nu stiti dragostea mamei catre fiu? Au nu aveti femei? Nu va rusinati vazand piepturile lor goale? Oare n-ati fost si voi iubiti de mamele voastre? Oare nu va temeti ca nu cumva sa se intample si fiilor vostri una ca aceasta? Miluiti-ne pe noi oamenilor, nu ne lipsiti de fiii nostri, ci mai intai omorati-ne pe noi, pentru ca nu putem rabda moartea fiilor nostri; pe noi sa ne insulitati daca fiii nostri v-au facut vreun rau, ca astfel si noi impreuna cu dansii sa primim moartea”.

Acestea si celelalte graind din durerea inimii si, de manie ca niste bete fiind, fara de sfiala isi rupeau hainele de pe ele, cu care se cuvenea sa-si acopere pieptul si de multa jale isi descopereau piepturile lor si cu pietre se bateau peste trupurile lor, fetele si le zgiriiau, parul isi rupeau, cerul il chemau intru marturie, strigand catre Dumnezeu: „Ce salbaticie este aceasta de la imparatul, o! Stapanul nostru, Doamne, care se impotriveste fapturii Tale. Tu ai zidit, iar el omoara! Tu ne-ai daruit noua fii, iar el ne lipseste pe noi de dansii. Pentru ce am nascut parte barbateasca, daca cu amara moarte se omoara pruncii nostri?”

Iar Sfantul Ioan Damaschin, asa vorbeste: „Stau langa pruncii cei ucisi mamele cele ce rabdasera dureri intru nastere, avandu-si cositele capului despletite. Mainile in vazduh ridicandu-si, parul smulgandu-si, capetele cu tarana presarandu-si, cerul punandu-l inainte marturie, cu lacrimi udandu-se si catre Irod, care nu era de fata, ziceau: „Ce este aceasta porunca noua venita asupra noastra, o! imparate? Oare nu esti si tu tata al fiilor tai? Oare nu stii dragostea parintilor catre fii? Dar steaua te-a scarbit pe tine? Apoi pentru ce nu arunci sageti la ceruri, ci usuci piepturile cele izvoratoare de lapte? Oare magii ti-au facut rau tie? Apoi pentru ce nu te scoli cu razboi asupra Persiei si pe Betleem il lasi fara de fii? Daca S-a nascut Imparat nou si din carti ai primit marturie despre Dansul, apoi prinde pe ingerul Gavriil si il pune in temnita”. Pana aici graieste Sfantul Ioan despre tanguirea maicilor Betleemului.

Dupa uciderea sfintilor prunci, al caror numar era paisprezece mii, degraba a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu, chiar pe ucigasul acela, pe imparatul Irod, pentru ca a primit amar sfarsit vietii sale. Sfantul Teofilact povesteste astfel: „Cuprins fiind de lingoare de diaree, de umflatura picioarelor, de astuparea narilor, de tremurare a tot trupul si de alte boli ascunse, rau si-a lepadat ticalosul sau suflet”. Se mai povesteste si aceasta, ca nu i-a fost lui de ajuns uciderea de prunci din Betleem, ci si dintre cetatenii Ierusalimului, la sfarsitul sau, pe multi din oamenii cei mai de frunte si mai cinstiti i-a dat mortii: pe Ircan, arhiereul iudeilor l-a omorat, precum si pe toti mai marii preotilor si carturarilor poporului, pe care ii intrebase mai inainte unde are sa se nasca Hristos. Ei ii spusesera ca in Betleemul Iudeii. Pe aceia, mai pe urma, i-a taiat cu sabia.

Aceasta s-a facut prin judecata cea dreapta a lui Dumnezeu, pentru ca aceia toti se sfatuira impreuna cu Irod sa omoare pe pruncul Iisus. Deci, impreuna cu Irod si ei rau s-au sfarsit, precum a zis ingerul catre Iosif in Egipt: Au murit cei ce cautau sufletul Pruncului. Iata ca nu numai singur Irod cauta sa omoare Pruncul, ci si toti cei ce se sfatuisera cu dansul, mai marii preotilor si carturarilor. Deci, nu numai singur Irod a murit, ci si toti cei ce cautau sufletul Pruncului, acela de la Dumnezeu fiind omorat, iar ei de Irod ucigandu-se, caruia fiindu-i prieteni, de la el au primit ucidere.

Faptul ca toti aceia cautau sa ucida pe Hristos si se uneau cu Irod la aceasta, aratat este aici: „Ca pe dreptul acela, batranul Simeon, primitorul de Dumnezeu, dupa marturia Sfantului Epifanie, – pentru marturisirea lui cea pentru Hristos, care a facut-o in biserica inaintea poporului – dupa ce s-a sfarsit, nu l-a invrednicit a fi pus in groapa, precum se cadea unui barbat sfant si preaintelept dascal, prooroc mai inainte-vazator si batran mai cinstit decat toti. Ba inca si Sfantului prooroc Zaharia i-a randuit moarte pentru aceasta, caci pe Preacurata Fecioara, care intrase in biserica intru curatie cu Pruncul, a dus-o in locul fecioarelor unde nu se cuvenea aceasta pentru femeile care aveau barbat. De aceasta pomeneste Grigore de Nisa, Chiril al Alexandrinul si Andrei al Critului. Daca au vazut aceea, carturarii si fariseii au inceput a carti, iar Zaharia a stat lor impotriva, adeverindu-le ca acea Maica si dupa nastere este Fecioara curata. Dar ei, necrezand, le spunea sfantul ca toata firea omeneasca impreuna cu toata zidirea este slujitoare Ziditorului sau. In mainile Lui cele atotputernice sta precum va voi sa randuiasca faptura Sa si sa faca ca Fecioara sa nasca, iar dupa nastere sa ramana tot Fecioara. Pentru aceea si pe aceasta maica n-a despartit-o de locul fecioarelor, de vreme ce este tot fecioara. Atunci carturarii carteau in inimile lor contra lui Zaharia, ca asupra unui calcator de lege si cu zavistie se maniau pentru aceste doua pricini: pentru ca a pus pe Maica cu Pruncul in locul fecioarelor si pentru ca da niste marturii ca acelea despre Prunc. Apoi n-a ascuns aceasta inaintea lui Irod, ci i-a spus lui mai pe urma. In acea vreme, Iosif cu Maria fugisera in Egipt si indata, fiind cautat Pruncul, nu s-a aflat si de atunci s-a maniat asupra proorocului Zaharia si asupra lui Simeon. Deci lui Simeon, degraba murind, nu i-a facut ingropare cinstita; iar lui Zaharia i-a mijlocit mai pe urma moarte de la Irod. Apoi, in vremea uciderii pruncilor Betleemului, insusi arhiereul Zaharia – pentru ca nu a dat pe fiul sau Ioan spre ucidere – a fost ucis intre biserica si altar, carturarii si fariseii randuindu-i aceasta, pentru marturie ce daduse despre Preacurata Fecioara si despre ducerea ei in locul fecioarelor.

Dupa aceea si ei au dobindit vrednica ucidere de la Irod, imparatul lor. Insa, deosebit, a mai taiat Irod saptezeci de barbati preaintelepti, care formau soborul numit Sinedriu. Numai pe unul dintr-insii l-a lasat viu si pe acela a poruncit sa-l orbeasca. Erau in acea vreme in Ierusalim doi dascali preaintelepti, preaslaviti si iubiti tuturor: Iuda, ce se zicea al Avrifei si Matei Garguloti. Pe acestia, impreuna cu alti doi prieteni ai lor, i-a ars de vii. Mai inainte de aceasta, chiar asupra casei lor, s-a rasculat cumplit, caci a omorat pe fratele sau Feror, pe sora sa Salomi, pe barbatul ei, care era din semintia lui David si pe femeia sa Mariamna, care asemenea era din semintia lui David, pe Antipatru, fiul sau cel nascut dintr-insa, pe doi fii: Aristobol si Alexandru si pe alti multi nevinovati i-a dat mortii. La sfarsit, cand sa-si lepede ticalosul sau suflet a poruncit ostasilor sai celor mai credinciosi si despre alti barbati cinstiti ai iudeilor – din care nu putini, erau in lanturi – ca sa-i omoare pe toti, atunci cand el isi va da sufletul, pentru ca sa nu se bucure iudeii de moartea sa, ci mai vartos sa planga vazand atitia morti ai lor; ceea ce s-a si facut. Asa, cel rau, rau a pierit cu sunet si pe multi i-a pierdut impreuna cu dansul. Acela, impreuna cu cei ce au avut acelasi gand cu el, s-a salasuit in iad. Cu adevarat, a unor prunci ca acestia este imparatia cerului, intru Iisus Hristos, Domnul nostru, Caruia I se cuvine slava in veci. Amin.

Sfantul Cuvios Marcel

Cuviosul Marcel era din cetatea Apamiei Siriei, din parinti bogati si de bun neam. Ramanand orfan de parinti din frageda copilarie, nu s-a abatut la dezmierdari necuviincioase, nici nu a cheltuit parinteasca bogatie in pofte trupesti, precum au obicei tinerii, ci intai s-a dus in Antiohia cea mare pentru invatatura filosofiei. Dobindind dascal iscusit si invatat degraba a deprins bine toata filosofia. Apoi, a poftit si iubirea de intelepciune cea duhovniceasca si de aceea voia sa mearga la Efes, auzind ca se afla acolo multime de barbati desavarsiti in faptele cele bune. Iesind din Antiohia, a impartit saracilor mai intai toata mostenirea sa ce o avea de la parinti in Apamia. Apoi, trecand cu vederea toate cele lumesti, a ajuns la Efes. Acolo, petrecand langa un iubitor de Dumnezeu, se povatuia cu faptele bune de la robul lui Dumnezeu Promot, care se afla intru atata desavarsire, incat prin usile incuiate intra in bisericile Domnului, la rugaciunea cea de noapte.

Deci, de la acela si de la ceilalti barbati sfinti, care se aflau acolo, fericitul Marcel, uitandu-se spre viata lor cea plina de fapte bune, aduna mult folos; ca si din multe feluri de flori, impletindu-si cununa, in fel de fel de fapte bune se invata, avand acolo felurite chipuri ale vietii celei cu placere de Dumnezeu. Vietuind impreuna in saracia cea de bunavoie, isi agonisise cele de trebuinta trupului sau din osteneala mainilor sale, caci stia sa scrie frumos. Toata noaptea o petrecea la rugaciune, iar ziua la scrierea cartilor, pentru care luand pretul, numai cat ii trebuia cheltuia la nevoile sale, iar restul le impartea saracilor. Astfel au fost inceputurile vietii lui, celei cu fapte bune.

Auzind despre ava Alexandru in Vizantia, ca este preaintelept cu cuvantul si mare cu lucrul, indestulat spre mantuirea multor suflete, Marcel, lasand Efesul, s-a sarguit a merge catre acela. Intr-acea vreme fericitul Alexandru, impreuna cu fratii sai, petreceau langa biserica Sfantului Mina. Apoi langa marginea Marii Negre a zidit o manastire preacinstita, in care cu adevarat a asezat o randuiala noua, insa mai frumoasa decat altele, ca astfel neincetat, ziua si noaptea, sa se slaveasca Dumnezeu prin cantarea psalmilor; si cantau fratii in biserica schimbindu-se pe ceasuri.

Venind Marcel in Vizantia, s-a cunoscut cu unul din fratii acelui locas, cu numele Iacov. Acesta a adus pe Marcel la ava Alexandru si l-a imbracat in randuiala monahiceasca, vazand mai inainte intr-insul darul lui Dumnezeu. Apoi a proorocit despre dansul ceva dumnezeiesc, zicand despre amandoi, adica despre Iacov si despre Marcel, astfel: „Andrei a urmat mai intai lui Hristos, dar Ioan l-a ajuns pe el. Pe Iacov socotindu-l ca pe Andrei, iar pe Marcel ca pe Ioan, caci ii vedea pe amandoi cu un duh arzand de dragostea catre Dumnezeu; desi Iacov era ca Andrei, purtand jugul lui Hristos, insa Marcel fiind ca Ioan, in multe daruri l-a covarsit pe Iacov. Caci era cu adevarat la un chip cu Sfantul Ioan, feciorelnicul si cuvantatorul de Dumnezeu, cu fecioria sa cea fara de prihana si cu intelepciunea cea de Dumnezeu insuflata.

Nevoindu-se in locasul acela vreme indelungata si cistigand darul mai inaintei-vederi, a vazut mai dinainte moartea dascalului sau, care era sa fie degraba, adica a lui ava Alexandru, spunand ca dupa moartea aceluia se va da lui cinstea incepatoriei. Dar el fiind tanar, nevoind sa stapaneasca pe cei mai batrani si sa-i aiba spre ocarmuire – pentru ca iubea mai vartos sa fie ocarmuit de altii -, a iesit pe ascuns din manastire si inconjura laturile cele dimprejur, cercetand pe sfintii parinti, care in multe chipuri se nevoiau si primea de la fiecare deosebit folos. In acea vreme dumnezeiescul Alexandru s-a dus catre Domnul si a fost cautat Marcel de toti fratii, cu un gand sa-l puna pe Marcel in locul lui Alexandru, si, negasindu-l, se intristara.

Apoi pe un oarecare Ioan, barbat batran cu buna intelegere, caruia si acel fericit Iacov i-a dat loc pentru cinstea caruntetei sale si pentru buna intelegere cea desavarsita, l-a pus egumen al locasului. Despre acesta instiintandu-se Sfantul Marcel, indata s-a intors in locasul sau si s-au bucurat fratii de intoarcerea sa. Iar lui ava Ioan ii era iubit, caci foarte mult ii era de trebuinta si de ajutor in locasul sau, ca mana lui cea dreapta. Dupa catava vreme ava Ioan, cu sfatul unui iubitor de Dumnezeu, a mutat manastirea la un loc mai fara de zgomot, care era in Bitinia, aproape de tarmuri, ce se numea Irineos, care va sa zica pasnic, caci cu adevarat acel loc era pasnic si linistit pentru petrecerea monahilor, fiind departe de tulburarile si gilcevile poporului. Deci, s-a mutat cu manastirea si acea lege frumoasa pe care o asezase Cuviosul Alexandru. Adica, marind pe Dumnezeu ziua si noaptea, prin cantari de psalmi in biserica, schimbindu-se fratii pe rand la aceasta, pentru care pricina acea manastire si pana acum se cheama a Neadormitilor.

Acolo s-a incredintat lui Marcel toata ocarmuirea si grija manastireasca, ca unui credincios in toate si iscusit intru toata slujba, caruia chiar si incepatoria degraba era sa i se incredinteze. Despre acest lucru singur mai inainte vedea cu ochii cei mai inainte-vazatori, insa si altora le era descoperit de la Dumnezeu acel lucru. Caci egumenul unei manastiri, care era acolo aproape, cu numele Macedonie, nu acel Macedonie care era luptator contra Sfantului Duh, ci altul – pentru ca acela era din numarul celor lepadati, iar acesta unul din cuviosi, barbat mai inainte-vazator, acesta a proorocit fericitului Marcel, ca are sa fie nu numai pastor al oilor celor cuvantatoare, ci si numele lui va fi slavit peste tot pamantul, pentru multimea si sfintenia faptelor lui cele bune. Multi dintre elini, din romani si din barbari, prin invatatura lui, lasand ratacirea parinteasca, s-au intors catre Dumnezeu si L-au preamarit.

Acestea auzindu-le, Cuviosul Marcel s-a intors in manastire. Dar mai inainte de a ajunge el acolo, aveau fratii intre dansii o impotrivire si o prigonire ca aceasta pentru dansul. Adica, unii il laudau catre egumen, zicand ca pentru smerenie a fugit cand era sa moara ava Alexandru, ca sa nu-l faca pe dansul egumen; iar altii, care erau mai trandavi, ziceau – nestiind fapta buna a lui Marcel – caci cunoscand ca era sa aleaga egumen pe Ioan, a fugit ca sa nu-i fie rusine pe urma. Acestea le ziceau fratii ca niste oameni, iar Hristos Insusi Adevarul a pus in mintea egumenului si a zis acestea ca sa arate fapta buna a lui Marcel: „Nu este trebuinta ca sa va prigoniti in zadar, caci eu cunosc pe barbatul acesta mult imbunatatit, precum va veti incredinta dimineata”.

In acea vreme manastirea era foarte saraca si monahii erau prea iubitori de straini. De aceea au facut o moara si au cumparat un asin batran, ca, slujind la moara, sa faca paine pentru straini. Egumenul, chemand pe Marcel, i-a zis: „Stiindu-te sarguitor, iti dau grija asinului si aceasta sa nu crezi ca e o slujba usoara, caci este de nevoie si trebuincioasa, si orice slujba vei face asinului, va fi de folos noua tuturor. Daca dobitocul se va trece cu vederea si noi si strainii ne vom lipsi de paine”. Aceasta, a socotit oarecare din monahi, s-a facut ca Marcel sa se arate ocarator; dar minunatul Ioan, stiind ceea ce are sa fie, i-a poruncit astfel. Pentru aceea cuviosul nu numai ca a primit slujba, ci cu dragoste si cu osardie a dat si in scris ca sa fie indatorat la slujba asinului cat va trai de-a pururea pomenitul.

Asa slujea asinului totdeauna cu atata sarguinta si ingrijire, incat se minunau toti si se spaimantau de smerenia lui cea inalta. Apoi a fost rugat de frati sa inceteze de a mai paste pe cei necuvantatori, vrednic fiind a se face pastor celor cuvantatori. Nu dupa multa vreme ava Ioan ducandu-se catre Domnul, fericitul Marcel a fost pus egumen al Manastirii Neadormitilor si era foarte milostiv catre cei saraci, hranind in toate zilele multime de flamanzi. Dumnezeu ajuta scopului lui bun, caci precum a inmultit odinioara cele cinci paini si doi pesti, dand hrana la cinci mii de oameni, asa si in locasul lui Marcel bucatele cele putine le inmultea prin minune nevazuta, incat ajungea nu numai fratilor hrana, ci si multimii saracilor si strainilor, spre ospatul cel de toate zilele, precum mai pe urma vom arata.

Inmultindu-se turma cea cuvantatoare si in toate zilele adaugandu-se numarul fratilor, era de trebuinta pastorului sa mai largeasca ograda, sa faca locas de rugaciune mai mare, ca sa fie mai multa hrana, precum si altele care se cuvin vietii omenesti, pentru atitia barbati duhovnicesti, care se adunasera la dansul – care era ca o oglinda a faptelor cele bune. El atunci toate le-a cheltuit spre hrana saracilor, iar Dumnezeu, spre Care isi pusese nadejdea, nelasand pe cei ce-I slujesc Lui, a randuit cele de trebuinta lor in acest chip.

Un tanar oarecare, cu numele Faretie, fiu al unui mare boier din Roma, foarte bogat, iubind viata dupa Dumnezeu, a pus gand sa se faca monah, ca sa dobindeasca desfatarea cea vesnica. Defaimand slava cea desarta si toata odihna trupeasca, a luat pe slugile si bogatia sa si a venit la Cuviosul Marcel, cerand sa se faca monah, apoi a daruit manastirii toate bogatiile sale. Cuviosul, cunoscand ca un prooroc ca nu numai boierul, ci si slugile lui vor sa sporeasca in fapte bune, l-a imbracat in chip monahicesc, impreuna cu slugile lui. Cu acea avere mai intai a zidit o biserica noua din piatra, foarte frumoasa si foarte mare, apoi a innoit toata ograda manastirii si multime de chilii vechi. Inca si o bolnita rasfatata s-a zidit, asemenea si case de straini; si s-au savarsit bine toate zidirile ce se cuveneau. Apoi s-a agonisit hrana si imbracaminte si altele de trebuinta manastirii din averea aceea. Astfel, Dumnezeu, purtatorul de grija a toate, celor ce cautau mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui acestea toate le-a adaugat.

Pretutindeni strabatea vestea despre Cuviosul Marcel si despre oranduiala manastirii Neadormite, incat multi ravneau oranduiala aceea, luand povatuitori de la dansul. Precum ieseau raurile din Edem asa pornea din locasul lui Marcel, prin toate manastirile si toate cetatile, oranduiala si obiceiurile cele monahicesti, precum si cantarea Bisericii cea neincetata. Puteai vedea in fiecare manastire egumen din locasul lui Marcel si toata oranduiala din manastirea Neadormitilor; incat tuturor manastirilor care se aflau in partile acelea, Sfantul Marcel le era incepator de randuiala, arhimandrit, datator de lege si indreptator. Multi, dupa proorocirea lui Macedonie mai inainte-vazatorul, se aduceau catre Dumnezeu din ratacirea elineasca, prin ducerea de mana a lui Marcel. Apoi, cetele ingerilor celor pamantesti cei ce ziua si noaptea canta lui Dumnezeu se inmulteau. Insa acum este vremea a spune si despre unele din minunile lui Marcel.

Trei episcopi fiind robiti de barbari, apoi izbavindu-se din robie, se intorceau intru ale lor. Dar, de vreme ce le era calea pe langa locasul lui Marcel, s-au abatut la cuviosul. Iar el, primindu-i cu dragoste si odihnindu-i, cand au vrut sa plece a vrut sa le dea ceva de cheltuiala pe cale, pentru ca erau foarte saraci. Chemand pe economul cu numele de Iulian, l-a intrebat citi bani are in camara? Iar el a zis: „Zece arginti”. Deci a poruncit cuviosul sa-i dea toti acelor episcopi saraci. Dar el le-a dat numai cate unul, iar pe ceilalti i-a oprit pentru trebuintele manastirii. Sfantul, vazand mai inainte cu duhul, a chemat pe econom si i-a poruncit sa dea si ceilalti arginti episcopilor. Mergand economul le-a mai dat inca cate doi si a facut noua, iar pe al zecelea l-a oprit, pentru saracii care veneau in toate zilele.

Dupa aceasta un om oarecare, iubitor de Dumnezeu, a venit la cuviosul si i-a dat lui, spre cheltuiala manastirii, nouazeci de talanti de aur. Chemand Cuviosul Marcel pe Iulian economul, se mania asupra lui, mustrandu-i sgircenia si a zis: „Iata, vrea Dumnezeu, prin mana acestui om drept-credincios, sa ne trimita o suta de talanti de aur. Dar, de vreme ce tu neascultand porunca mea, ai oprit un argint, pentru aceea Chivernisitorul cel de obste al tuturor, Care vrea sa ne rasplateasca noua insutit, ne-a lipsit de cei zece talanti”. Iar economul, rusinandu-se, a cazut la picioarele lui si isi ceru iertare. Acest Iulian mai tarziu a fost mitropolit al Efesului si a avut viata placuta lui Dumnezeu.

Cuviosul avea si darul tamaduirilor. Pe Elpidie monahul, care avea o rana cumplita in gura, numai cu o singura atingere l-a vindecat. Pe Stefan monahul, care avea mare incuiere a stomacului, incat nici un fel de doctorie nu-l putea ajuta, prin atingerea sa, pipaindu-i pantecele si spatele, l-a vindecat. Economul Iulian, cel mai sus pomenit, imbolnavindu-se si fiind aproape de moarte, indoita tamaduire i-a dat, adica trupeasca si sufleteasca, invatandu-l mai intai, precum se cadea, sa nu fie neascultator la cele poruncite, nici sa nadajduiasca spre adunarea cea vremelnica, ci sa aiba nadejde in Dumnezeu, Care pentru toti deopotriva se ingrijeste; si asa indreptand sufletul lui, i-a ridicat din patul durerii si trupul. Dar ne sta inainte ca sa povestim inca un lucru si mai minunat.

Un evreu oarecare din adunarea samarinenilor, avand pe trupul sau dureri de rani nevindecate, dupa ce a slabit, deznadajduindu-se a se mai vindeca cu tot mestesugul doctoricesc, a alergat la nadejdea cea de pe urma, adica la acest grabnic si fara plata doctor, Cuviosul Marcel. Deci, l-a intrebat Cuviosul despre credinta si, dupa ce a cunoscut credinta lui cea ratacita, a zis: „Cu neputinta este a dobindi tamaduire, de nu se va lepada mai intai de paganatatea sa si sa primeasca credinta cea crestineasca”. Atunci samarineanul a fagaduit ca de va dobindi tamaduire, indata se va face crestin. Fiind rugat batranul, a vindecat pe bolnav cu rugaciunea si indata cel tamaduit s-a adaugat catre crestineasca marturisire. Dar netrecand patru zile, iudeul acela s-a intors iarasi la paganatatea sa, precum se zice: „Ciinele s-a intors iarasi la urma sa”. Dar i s-a intors si boala cea dintai, ca precum tamaduirea a urmat credintei, asa si departarii lui de credinta, a urmat boala cea dintai. Apoi a fost nevoie, chiar si nevrand, sa vina iarasi la Sfantul Marcel si sa se lepede de paganatate, spre a primi dreapta credinta. Si plecand spre mila pe parintele cel fara de rautate, a dobindit iarasi tamaduire.

Dupa cateva zile s-a dus ca porcul in tina noroiului sau si l-a ajuns mai cumplita rana. Deci, ce face ticalosul? Alearga iarasi fara de rusine la cuvios si aceasta s-a facut de multe ori. Mai pe urma cuviosul a zis: „Vezi, omule, ca nu pe mine, ci pe Hristos amagesti. Caci nu eu, ci Hristos te tamaduieste si nu poti, inaintea ochilor Lui cei atoatevazatori, a tainui necuratia inimii tale, cu buzele cinstindu-L si cu inima stand departe; cu cuvantul marturisindu-L, iar cu lucrul intorcandu-te la credinta ta cea veche. Deci lepada toata inselaciunea si viclesugul, intoarce-te din toata inima la Hristos, nu numai cu trupul, ci si cu sufletul si indata te vei tamadui. Iar ticalosul si nebunul evreu a raspuns sfantului: „Orice mi s-ar intampla voi rabda si credinta mea parinteasca niciodata nu o voi lasa!”

Cuviosul, auzind aceasta, s-a dus de la dansul tacand. Deci, iudeul, ducandu-se putin de la locasul sfantului, indata s-a imbolnavit greu in cale si a doua zi a murit cu trupul si cu sufletul. Instiintandu-se despre aceasta fericitul parinte, a plans cu amar si a zis: Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau.

Dar sa facem povestire, iarasi, despre tamaduirea altor credinciosi.

Un barbat oarecare, cu numele de Chir, care mai pe urma s-a facut minunat in viata monahiceasca si multora spre pilda, mai inainte de calugarirea sa, fiind tare cu trupul si la lupta foarte lesnicios, deodata, prin voia lui Dumnezeu, a fost lovit de diavol ca Iov, cu rani de la picioare pana la cap si se vatamase la dansul nu numai pielea, dar si carnea si vinele, incat numai oasele goale se vedeau. Ce fel de boala avea omul acela nu era cu putinta a spune si cu neputinta a se tamadui, cu nici un fel de doctorii omenesti, fara numai cu cele dumnezeiesti, al caror datator era Sfantul Marcel.

Deci, cand a cautat cel bolnav tamaduirea cu lacrimi, indata, fericitul, ridicandu-si mainile cele cuvioase catre Dumnezeu, a facut, dupa obicei, rugaciune cu sarguinta pentru cel bolnav. Apoi, atingandu-se cu mana de rani, a zis: „O! barbat bun, nu se cuvine tie a fi biruit de aceste dureri, nici se cade celui ce se lupta cu vrajmasii cei nevazuti a avea purtare de grija pentru trup. Nadajduieste ca, daca vei pune scaparea ta spre Cel Preainalt, va fugi aceasta rana de la locasul trupului tau”. Zicand acestea sfantul, indata l-a lasat durerea si s-a facut precum se scrie in proorocia lui Iezechil: crestea carnea trupului sau in vederea tuturor, oasele se acopereau, ranile se umpleau cu carne, vinele se indreptau, incheieturile se intareau si pielea se intindea. Si s-a facut Chir sanatos, mai presus de nadejde. Niste vindecari ca acestea cu minuni, impartea placutul lui Dumnezeu, cu darul cel dat lui de la Dumnezeu, nu numai acelora de care se atingea cu mainile sale, dar si acelora care erau departe.

O femeie a unui diacon mirean, cu numele Evghenie, apropiindu-se timpul sa nasca, nu putea si nu-i era de folos, nici un ajutor, nici de la doctor, nici de la moasele care-i slujeau la nastere. Deznadajduindu-se cu totii, femeia era gata sa moara, ca nu vorbea si nici nu simtea nimic. Atunci barbatul sau, Evghenie, alergand la Cuviosul si udand cu lacrimi cinstitele lui picioare, cerea ajutor de la sfintele lui rugaciuni. Apoi, rugandu-se Cuviosul si binecuvantand o paine, a dat-o diaconului, ca degraba sa o puna pe pieptul bolnavei. Aceasta facandu-se, indata femeia a nascut pruncul si a scapat de dureri. Venindu-si in simtire, intreba: „Unde este parintele acela care a dezlegat durerea mea? Unde este cel ce m-a intors de la portile mortii?” Intrebind-o cand si ce fel avea fata acela de care vorbeste, a spus chipul si asemanarea cuviosului cel ce i s-a aratat si toti au cunoscut ca este Cuviosul Marcel, care s-a aratat ei si a izbavit-o de moarte. Atat era de imbunatatit acest fericit parinte si viata lui asemenea cu a ingerilor, incat si sfintii ingeri vietuiau impreuna cu dansul, pentru curatenia si sfintenia lui.

Serghie, egumenul manastirii care era langa raul Eufrat, auzind despre Cuviosul, a venit sa-l vada si fara seaman a vazut singur mai multe decat cele ce i se spusese despre dansul. Odata, stand la rugaciune, Serghie a vazut ca in vremea cand facea Cuviosul Marcel plecarea genunchilor, doi ingeri luminati sprijinind pe sfantul de amandoua partile, il ridicau de la pamant si fata lui in rugaciune stralucea ca fulgerul. Serghie, vazand aceasta, tremura de frica si de spaima, incat abia i-a ramas duhul intr-insul. Dar si altor parinti mari le descoperea Dumnezeu cele despre placutul sau Marcel. Elisei, egumenul manastirii care era in Edesa, dorind sa vada pe sfant si sa se instiinteze despre viata lui, s-a rugat pentru acesta lui Dumnezeu si i-a aratat Domnul in vedenie pe Marcel, in acelasi chip precum era cu fata si cu chipul. Apoi si inaltimea bunatatilor lui i-a descoperit-o, despre care a spus mai pe urma Elisei lui Petru, ucenicul sfantului, care se intamplase a fi la dansul.

Un diacon oarecare al Sfantului Marcel, cu numele de Petru, intr-o zi statea aproape de el si a venit un episcop sarac, care cerea milostenie, iar cuviosul a zis diaconului sau: „Imprumuta-ma cu doi galbeni ca sa dau saracului acestuia”. Petru insa se indoia sa-i dea banii. Deci i-a zis sfantul: „Ce folos iti este tie sa-i pastrezi? Caci dupa doua zile vei muri si vei lasa lucrurile tale pustii”. Si era joi ziua aceea, iar Duminica, mai inainte de a se face ziua, Petru a murit si au ramas lucrurile sale manastirii.

Era o cetate langa Marea Neagra care se numea Pombiupoli. Intr-insa era un egumen al unei manastiri cu numele Gavdiol, om atat de imbunatatit, incat si pe draci ii gonea. La acesta a venit un oarecare frate din manastirea lui Marcel, cu numele Talasie si, sezand ei, au rugat citiva frati pe egumenul acela, sa primeasca niste monahi care fugisera din acea manastire si iarasi se intorsesera. Egumenul nu voia, zicand ca nu este cu cuviinta sa fuga din ascultare si iarasi sa se intoarca. Deci, ca sa faca sa-i primeasca, Talasie i-a zis: „Si din manastirea lui Marcel multi s-au dus si iarasi i-a primit sfantul dupa ce s-au intors”. Iar Gavdiol i-a zis: „Sa nu ma potrivesti nicidecum cu Marcel, ca Stapanul meu Hristos mi-a descoperit ca precum Moisi avea de la Dumnezeu duhul blandetii, asa si Marcel este preabland”. Cu adevarat, cuviosul avea pe langa darul blandetii si darul proorociei, caci ceea ce proorocea, se si implinea si pe cele de departe le vedea, ca si cum ar fi fost de fata.

Odata, ucenicii lui plutind pe Marea Neagra pentru oarecare trebuinte manastiresti si fiind invaluire si vifor mare, incat erau gata sa moara, li s-a aratat cuviosul si i-a ajutat, povatuindu-i fara primejdie catre liman. Ajungand ei in cetatea Anchiria, unul dintr-insii, cu numele Pavel, s-a imbolnavit foarte si ceilalti voiau sa-l lase acolo; iar el oftand din inima cu plangere, a strigat: „Unde sunt rugaciunile tale, o! parinte Marcel, ca tu m-ai incredintat lui Dumnezeu si iata, acum pier si ce este mai amar, mor afara de turma ta si departe de fratii mei”. Zicand acestea bolnavul cu lacrimi in ochi, iar cuviosul fiind in manastire si auzind plangerea si mahnirea lui, a spus lui Chesarie, ucenicul sau, ca „unul din fratii nostri trimisi la slujba este in mahnire si in boala”. Sculandu-se, s-a rugat pentru dansul si indata s-a facut Pavel sanatos. Apoi a insemnat Chesarie vremea si dupa ce s-au intors fratii, s-a aflat ca in acel ceas s-a insanatosit Pavel in Anchira, cand a vazut mai inainte parintele boala lui si s-a facut rugaciune pentru dansul.

Dumnezeu pedepsea odata pamantul cu o foamete mare si a venit la cuviosul chelarul hambarului manastirii, cu numele Malh, spunandu-i ca se sfarseste graul si abia poate sa fie paine pentru zece zile. Sfantul a zis: „Tu sa te duci, fiule, sa-ti faci ascultarea ta si sa nu te ingrijesti de nimic”. Malh, socotind ca ava nadajduia sa-i vie paine de undeva, dadea dupa obicei ceea ce era in hambar nu numai la trebuinta fratilor, ci si a saracilor. Trecand sapte zile si ramanand foarte putin grau in hambar, Malh a venit iarasi la sfant, spunandu-i despre ispravirea graului. Ava, ca si mai intai, l-a trimis la lucrul sau, poruncindu-i sa nu se ingrijeasca de aceasta.

Dupa doua zile, nemairamanand nimic in hambar, Malh a venit la ava tulburat. Iar cuviosul, sculandu-se, s-a dus la hambar si a poruncit lui Malh sa-i deschida. Acesta adeverea cu juramant ca n-a ramas nici un bob si nu are pentru ce sa deschida, dar l-a deschis si iata a vazut hambarul plin cu tot felul de paine si s-a spaimantat, iar cuviosul defaima necredinta lui. Din vremea aceea, n-a mai scazut hambarul, pana ce a trecut foametea, caci cat cheltuia chelarul intr-o zi, pe atat se adauga in cealalta. Asa a hranit cuviosul in vreme de foamete nu numai pe frati, dar si multime de saraci, de straini si de nevoiasi. Toate acestea sunt lucruri minunate ale Domnului, savarsite prin placutul Sau, Marcel. Si aceasta minune s-a auzit in toata cetatea imparateasca si toti boierii au aflat despre dansa. Dar urmeaza si altele si mai minunate.

Un oarecare monah Pavel, nu acel de care s-a vorbit mai sus, ci altul din alta manastire, imbolnavindu-se de moarte a trimis la sfant, rugandu-l sa vina la dansul. Ajungand trimisul la manastirea lui Marcel, l-a gasit indeletnicindu-se cu episcopul Calcedonului, vorbind despre dogmele bisericesti si nu era cu putinta sfantului a alerga la acel bolnav indata, pana ce nu va sfarsi vorbirea cu episcopul pentru lucrurile bisericesti.

In acea vreme bolnavul a murit. Dupa aceasta cuviosul s-a dus si a gasit savarsite toate cele de ingropare. Dar parintele, fiind tare in credinta si ridicand ochii cei trupesti si sufletesti catre cer si rugandu-se cu credinta si multa sarguinta catre Dumnezeu, dupa cum ii era obiceiul, in camara cea de taina a inimii sale, a pus mana pe cel mort; iar unii din cei ce stau acolo, radeau zicand in cugetele lor: „Acest batran nu crede ca cel ce zace este mort si incearca cu mainile”. Dar sfantul, atingandu-se de cel mort, acesta indata a inviat si, ridicandu-se, a inceput sa vorbeasca. Atunci toti s-au spaimantat si s-au cutremurat de acea infricosata minune a sfantului. Iar cuviosul poruncea tuturor sa nu spuna nimanui acea minune; dar nu se puteau tainui maririle lui Dumnezeu si atatea daruri ale Lui, pe care le avea cuviosul.

Dar ce vom zice despre puterea si stapanirea acestui mare parinte pe care o avea asupra diavolilor? Caci acestia, ca niste praf ce se spulbera de un vant mare, asa se izgoneau din oameni prin rugaciunea lui. Odata, s-au adus la dansul patru indraciti, pe care muncindu-i dracii cumplit, strigau catre sfant: „Porunceste-ne sa iesim de vreme ce ai stapanire peste noi”. Sfantul tacea si nici cu ochii nu cauta asupra lor, numai se ruga lui Dumnezeu in sine, zicand: „Miluieste, Doamne, zidirea Ta”. Caci vedea viclesugul vrajmasului care cu acele cuvinte voia sa-l arunce in inaltarea mintii. Astfel, tacand sfantul, au iesit dracii biruiti de smerenia lui. Dar cine va spune in amanuntime faptele minunate ale cuviosului parintelui nostru? Cine va numara darul lui Dumnezeu care era intr-insul? Cine va spune credinta lui cea mare si neindoita, cu care putea sa faca acele mari lucruri? Vremea nu ajunge a povesti.

Dintre cele fara de numar spre folosul nostru si pentru preamarirea lui Dumnezeu, cel minunat intre sfintii Sai, sunt si acestea: Odata se aprinse in Bizant un foc mare, trimis de mania lui Dumnezeu, incat ardea cetatea in flacari, fiind pedepsita pentru pacate si nu era cu putinta nicidecum a se stinge vapaia, care ardea toate si le ingropa in cenusa. Nu era nici o nadejde ca sa poata scapa vreo casa de ardere, pentru ca focul cuprinsese toata cetatea imprejur. Instiintandu-se despre aceasta, Cuviosul Marcel a stat la rugaciune, ridicandu-si mainile sus si varsand lacrimi, indata s-a potolit focul si n-a mai inaintat si s-a salvat jumatate din cetate, pentru ca toata puterea focului s-a stins ca de niste ploi mari prin lacrimile cuviosului.

Un boier mare, Ardavurie, fecior al lui Aspar, cumplit cu obiceiul, iar cu credinta arian, s-a maniat asupra unui om de sub stapanirea sa, cu numele de Ioan, si a vrut sa-l omoare. Iar el, neavand unde sa se ascunda, a fugit in locasul Sfantului Marcel.

Ardavurie a trimis slugi dupa el ca sa-l ia de acolo, dar cuviosul nu l-a dat. Iarasi a trimis boierul cu rugaminti si ingroziri sa-l ia de acolo si l-a amenintat pe sfant, ca sa-i dea pe Ioan, iar Cuviosul i-a trimis inapoi si pe aceia. Maniindu-se boierul a trimis ostasi multi ca sa scoata cu sila din manastire pe Ioan, iar pe cei ce s-ar impotrivi sa-i omoare cu sabia. Cand au inconjurat ostasii manastirea cu sabiile si voiau sa strice ograda, venind fratii la sfant, il rugara cu lacrimi sa-l dea pe Ioan ostasilor ca nu cumva pentru dansul – ziceau ei – sa pierim si noi cei fara de vina. Cuviosul neascultand pe frati, ca era milostiv, nu a vrut sa dea pe cel nevinovat in mainile ucigasilor. Apoi, luand arma duhovniceasca, adica puterea Sfintei Cruci, cu care ingradindu-se a iesit impotriva ostasilor si indata a cazut mare frica peste ei, cand au vazut Crucea cu raze stalucind ca un soare, iar imprejurul lui, mare vapaie de foc, fulgerand si tunand, incat aruncand armele s-au inspaimantat si au fugit. Auzind acestea, boierul s-a inspaimantat si, imblanzindu-si mania, l-a iertat pe Ioan.

De vreme ce s-a pomenit aici de Ardavurie si de Aspar, tatal sau, este cu cuviinta a spune sfarsitul lor, care s-a descoperit cuviosului. Aspar era cu puterea cel mai intai dupa imparat, sub a carui mana era toata oastea si avea doi fii, pe Ardavurie si pe altul mai tanar, cu numele Patrichie; si era potrivnic imparatului in multe lucruri. Apoi cu toata casa sa ii era pe ascuns vrajmas imparatului si era foarte rau pentru toata Biserica lui Hristos, pentru ca, ajutand arienilor, facea mult rau drept-credinciosilor. Iar binecredinciosul si de Hristos iubitorul imparat Leon, care se numea cel Mare, fiind bland si temator de Dumnezeu, a rabdat pana la o vreme, pe de o parte din nerautate, iar pe de alta pentru ca toata puterea ostii grecesti era in mana lui Aspar si aproape toti erau arieni. Casa acelui rau credincios, fiind gata a se risipi cu cadere de moarte si a pieri, Cuviosul Marcel a avut un vis: „Un leu se lupta cu un balaur fiind fara masura de mari, balaurul batea pe leu cu coada si-l biruia, iar leul umbla imprejurul balaurului in desert, neputand sa-i faca nici un rau. Apoi, ostenindu-se amandoi, s-au odihnit. Dupa putina odihna leul capatand putere, deodata, ca dintr-un somn desteptandu-se, s-a repezit asupra balaurului cu mare manie si, trantindu-l la pamant, l-a biruit”.

Vazand aceasta in vis parintele Marcel, a proorocit ca Aspar cu toata casa lui va fi pierdut de imparat, caci leul pe care-l vazuse inchipuia pe imparatul Leon, iar balaurul cel mare pe Aspar, care cu adevarat ca un balaur musca si vatama credinta cea dreapta.

Vedenia si proorocia sfantului au luat degraba sfarsit, caci: binecredinciosul imparat Leon, vrand cu bunatatea si milostivirea sa sa impace casa lui Aspar si din vrajmas sa-l faca prieten, ba inca sarguindu-se a-l aduce la sfanta credinta, a logodit pe fiica sa, Ariadna, cu feciorul lui Aspar, cel mai tanar, Patrichie, si voia sa-l faca dupa sine imparat, pentru ca el nu avea fecior. Deci gandea ca pe ginerele sau sa-l inalte la imparatie, dar s-a facut mare gilceava in poporul cel credincios, pentru ca se temeau toti, ca pana la sfarsit sa fie chinuita Biserica lui Hristos prin vrajmasia si rautatea arieneasca, caci ginerele imparatului era arian.

Adunandu-se toti credinciosii cu episcopii si cu preotii, luand cu ei si pe batranul Marcel, au mers la imparat si au zis: „Sa nu faca aceasta, adica sa nu ridice la mostenirea imparateasca pe cel rau-credincios, ci mai intai ginerele imparatului sa se lepede de credinta cea arieneasca, iar de nu va voi, apoi sa nu primeasca cinstea imparateasca”. Imparatul Leon potolind poporul, fagaduia ca va aduce pe ginerele sau catre dreapta-credinta. Ginerele sau, desi cu viclesug venise la credinta, totusi gilceava in popor nu inceta.

In acea vreme s-a descoperit rautatea si viclesugul lui Aspar, ca nu numai coroana imparateasca cauta, ci capul imparatului, voind sa-l omoare. Deci s-a ridicat tot poporul impotriva casei lui Aspar, nerabdand un viclesug ca acela si voia sa-l piarda cu totul. Iar el, temandu-se, a fugit cu fiii sai in Calcedon si s-au inchis in biserica Sfintei Mucenite Eufimia, avand cu sine multime de ostasi, care au stat imprejurul bisericii, pazind viata lui. Dar a fost scos de acolo cu cuvinte imparatesti de pace si chemat in cetatea imparateasca. Apoi, dupa putina vreme, dupa sfatul imparatesc, Aspar impreuna cu fiul sau Ardavudie au fost omorati de Zenon. Patrichie, ginerele imparatului, a fost trimis in surghiun, iar Ariadna, fiica imparatului, a fost luata de Zenon, care mai pe urma a luat imparatia greceasca dupa Leon. Astfel neamul cel de balaur, casa lui Aspar zic, a pierit cu sunet, fiind biruit de leu, dupa proorocia sfantului. Dar noi iarasi sa ne intoarcem la Sfantul Marcel.

Cand mergea poporul la imparatul Leon, cu episcopii si preotii, avand cu dansii pe acest parinte ca pe un intelept si prea- ales povatuitor, multi din cei vrednici, au vazut pe ingerul lui Dumnezeu in chip de tanar preafrumos, in haine albe si incins cu brau de aur, mergand impreuna cu Sfantul Marcel si sprijinindu-l de mana lui. Astfel l-au vazut toata vremea, cand mergea acolo cu poporul si iarasi cand se intorcea de acolo pana la usa chiliutei sale, unde s-a facut nevazut. De aici aratat este, ca era iubit de Dumnezeu acest fericit parinte, caci pe ingerii Sai ii trimitea spre slujba ca sa-l duca in cale si sa-l pazeasca. Astfel se implineau asupra lui cele zise: Va porunci pentru Tine ingerilor Sai, ca sa Te pazeasca in toate caile Tale, pe maini Te vor lua, ca nu cumva sa se impiedice de piatra piciorul Tau.

Acum este vremea sa spunem si sfarsitul Cuviosului. Saizeci de ani savarsind cuviosul in nevointele monahicesti, s-a apropiat de fericitul sau sfarsit, petrecand toate zilele vietii sale cu placere de Dumnezeu. Si s-a asemanat proorocilor, prin mai inainte-vedere; patriarhilor, prin credinta si nadejde neindoita spre Dumnezeu, si mucenicilor prin omorirea trupului, cea din toate zilele. Apoi s-a asemanat lui Moise intru vedere de Dumnezeu si in dar, precum s-a zis mai sus, fiind deopotriva lui David in blandete, lui Petre Apostolul in ravna, lui Ioan intru feciorie si in stiinta si tuturor Apostolilor in darul tamaduirilor; caci era izvor tuturor tamaduirilor si rau al facerilor de bine cele cu minune.

Zacand pe patul durerii, plangea multimea fratilor, inconjurandu-l, intre care era unul cu numele Luchian, de neam boieresc, care trecand cu vederea toate cele lumesti, venise la viata monahiceasca, sporind in faptele cele bune mai mult decat altii. Acela, plangand, ruga pe sfant ca sa nu-l lase singur fara de carma in marea acestei vieti, spre a se pierde in valurile ispitei, ci sa-l ia si pe el. Iar cuviosul, cautand spre dansul, a zis: „Indrazneste, fiule, pentru ca, dupa ducerea mea, degraba vei veni dupa mine”. Si s-au adunat de prin manastirile cele din jur egumenii si fratii, precum si arhiereii si boieri din Constantinopol ca sa-l cerceteze si sa-i dea sarutarea cea mai de pe urma. El, dand fiecaruia invatatura ce se cadea si multe vorbind spre folosul sufletului si pentru viata cea vesnica, s-a rugat ca sa se departeze de la dansul, zicand ca vrea sa doarma putin. Departandu-se toti, a adormit cu somnul cel fericit si cu odihna cea vesnica, dandu-si sufletul sau in mainile lui Dumnezeu si l-au pus cu cinste in biserica pe care el insusi a zidit-o.

Fericitul Luchian plangand deasupra gropii lui, in a cincea zi i s-a aratat cuviosul in vedenie, zicand: „Pentru ce te mahnesti? Nu crezi ca am rugat pentru tine pe Dumnezeu, ca si tu fara de zabava sa fii impreuna cu mine?”. Dupa acea vedenie, a treia zi s-a odihnit intru Domnul si Luchian, mai traind dupa parintele si invatatorul sau opt zile. Astfel, Cuviosul Marcel si dupa moartea sa a implinit proorocia sa, degraba luand dupa sine, precum a fagaduit, pe iubitul ucenic Luchian si impreuna cu sfintii cu care s-a asemanat, s-a dus inaintea Stapanului Sau cel mai sfant decat toti sfintii, in veselie si in bucurie vesnica, Caruia si noi ne inchinam, ca sa ne invrednicim prin rugaciunile sfantului si cu darul Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine slava in veci. Amin.

28
dec.
09

Sexul, benefic pentru sănătatea bărbaţilor

Veşti bune pentru reprezentanţii sexului puternic! Cercetătorii din cadrul Boston Medical Group, specializaţi în tratamentul disfuncţiei erectile şi ejaculării precoce, au scos în evidenţă importanţa sexului pentru sănătatea bărbaţilor, informează site-ul Medicalnewstoday.

De la hipertensiune la insomnie, sexul are efecte miraculoase asupra problemelor bărbaţilor. „Se ştie că bărbaţii nu au nevoie de prea multe motive pentru a face sex, dar este importat de ştiut că sexul nu este doar un mod de relaxare, este vital pentru sănătatea fizică şi mentală”, a declarat Dr. Barry Buffman, coordonatorul studiului. „Pe lângă efectele benefice pe care le are pe termen scurt, cum ar fi schimbarea dispoziţiei, sexul ajută la prevenirea bolilor cardiace şi chiar reduce riscul de cancer de prostată”, a adăugat acesta.

Iată câteva dintre beneficiilor pe care le are activitatea sexuală asupra sănătăţii:

– Previne cancerul de prostată: potrivit mai multor studii, bărbaţii care au o viaţă sexuală regulată au mai puţine şanse să dezvolte cancer de prostată, riscul scăzând cu până la 30%.

– Sexul arde caloriile

– Sexul întăreşte muşchii şi oasele, datorită nivelului de testosteron care creşte

– Îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, prevenind infarctul şi bolile de inimă

– O viaţă sexuală sănătoasă are efecte benefice asupra nivelului de stres

– Sexul stimulează eliberarea de endorfine, hormoni ce îmbunătăţesc starea psihică şi diminuează anxietatea

– Sexul are rolul de a calma durerile, precum migrene sau artrite

– În timpul orgasmului, corpul secretă şi oxitocină, hormon ce îmbunătăţeşte calitatea somnului li elimină stările de insomnie sau alte tulburări.

27
dec.
09

MESAJ PRIVIND FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE 27 decembrie, ora 06 – 27 decembrie, ora 22

Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 26/12/2009 Ora: 12
Fenomene vizate: ninsori si intensificari ale vantului
Intervalul: 27 decembrie, ora 06 – 27 decembrie, ora 22
Zona afectata: conform textului

ATENTIONARE METEOROLOGICA  COD GALBEN

cg6
In intervalul 27.12.2009 ora 06 – 27.12.2009 ora 22, in sud-vestul tarii si in zona de munte va ninge, iar vantul va avea intensificari sustinute viscolind ninsoarea.

Nota: In regiunile sudice si sud-estice precipitatiile vor fi sub forma de ploaie, iar cantitatile de apa vor depasi pe arii restranse 25 – 30 l/mp.

26
dec.
09

Topul celor mai stupide fraze spuse de vedete

Chiar dacă majoritatea vedetelor sunt frumoase, talentate şi se bucură de mare succes, există momente în care multe dintre ele nu dau dovadă şi de inteligenţă.Vedeta care a spus cea mai mare prostie este Mariah Carey. În timpul unui interviu acordat unui post de televiziune din Anglia, cântăreaţa a spus o frază care nu va fi uitată cu uşurinţă. “Plâng când văd la televizor copii care mor de foame. Mi-ar plăcea la nebunie să fiu la fel de slabă cae i, dar fără muşte şi fără să mor”, a spus Mariah Carey. Cântăreaţa a negat că a făcut această declaraţie, dar înregistrările video au rămas mărturie.

Pe locul doi se află Brooke Shields, frumoasa protagonistă din filmul “Laguna Albastră”. Ea a spus o frază prin care a demonstrate că este frumoasă…şi cam atât. “Fumatul te omoară şi dacă mori, ai pierdut o parte importantă din viaţa ta”.

Nici Britney Spears nu s-a lăsat mai prejos în privinţa afirmaţiilor stupide. ”Mi-ar plăcea să merg în ţări din cealaltă parte a oceanului, cum ar fi Canada”, a spus prinţesa pop-ului. “Îmi place foarte mult sushi, chiar dacă este o mâncare tradiţională africană”, a afirmat Britney. Oops…She did it again!

Christina Aguilera a stârnit râsetele a sute de persoane, cu o întrebare. “Unde are loc anul acesta festivalul de la Cannes?”.
Nici Pamela Anderson nu s-a remarcat prin frazele inteligente pe care le-a spus. “Nu este poluarea ceea ce face rău mediului nostru ambiant…sunt impurităţile din aer şi din apă cele mai dăunătoare pentru planetă”, a spus vedeta.


Actriţa, modelul şi cântăreaţa mexicană Ninel Conde se află şi ea printre vedetele care au spus cele mai imbecile fraze. “Mă întristează când văd atâţia copii şi bătrâni afectaţi de surimi”, a spus Ninel Conde referitor la Tsunami din India şi Thailanda.Claudia Schiffer a reuşit să se facă de râs cu o frază care a rămas celebră. “Insecta asta târâtoare fără ruşine merită să fie călcată în picioare de un măgar…Şi eu sunt cea mai indicată să fac acest lucru”, a spus Claudia Schiffer referindu-se la Naomi Campbell.

Fraza spusă de Paris Hilton se află pe locul opt în top. “Ce este Wal-Mart? Un loc în care se vând chestii pentru pereţi?”, întreba Paris în timpul emisiunii sale “The Simple Life”. Chiar dacă s-a remarcat prin inteligenţă, Hilton a fost sinceră. “Nu sunt atât de inteligentă”, s-a scuzat Paris în cadrul aceleiaşi emisiuni. Chiar dacă Paris Hilton are un coeficient de inteligenţă ridicat, de data aceasta nu a demonstrat acest lucru.

Tatăl meu împărtăşea cu mine cultura pe care o avea. Dar ar fi incredibil dacă aş şti să vorbesc spaniolă; este atât de utilă în California şi Florida. Deşi, mâncarea mea favorită este guacamole”, a spus Cameron Diaz. Într-o singură declaraţie, actriţa a spus o tâmpenie după alta.

Charlize Theron se află pe locul zece în topul celor mai stupide fraze. “Nu mă emoţionează deloc să rămân însărcinată, dar vreau să am copii…Doar că nu vreau să semăn cu o balenă”, a spus actriţa care este considerată de revista “Esquire” cea mai sexy femeie din lume.

26
dec.
09

Ce vor bărbaţii de la femei

Cercetătorii britanici au făcut un clasament al celor mai importante lucruri pe care le caută bărbaţii în relaţia cu o femeie.

Independentă

Din ce în ce mai mulţi bărbaţi îşi doresc o parteneră capabilă să se descurce singură, chiar şi atunci când apare o problemă tehnică.

Răbdătoare

Bărbaţilor nu le surâde ideea ca femeia să facă prima mişcare în sensul unei relaţii, de aceea este mai înţelept să îi oferiţi semnale de atracţie, dar să aşteptaţi să treacă ei la acţiune.

Atractivă, dar nu vulgară

Orice bărbat se mândreşte cu o parteneră care arată bine, se îmbracă elegant, miroase plăcut, şi atrage privirile. Atenţie însă la excesul de fard, parfum şi haine prea mulate sau decoltate, acestea vor avea un efect de respingere.

„Sedusă de personalitatea lor”

Bărbaţii vor să fie în centrul atenţiei unei femei, să fie lăudaţi, să se simtă importanţi, de aceea este de preferat să râdeţi la glumele lor, şi să le faceţi complimente.

Înţeleaptă

Lucrul pe care îl urăsc bărbaţii cel mai tare este ca partenera să pună presiune pe ei. Aşa că nu insistaţi, mai ales dacă el este nehotărât când este vorba de planificarea concediului, sau de căsătorie.

Care se respectă

Bărbaţii nu vor o femeie extrem de permisivă, care acceptă orice din partea unui bărbat, de aceea prea multe compromisuri tind să ducă realţia într-o direcţie nedorită de femei.

25
dec.
09

Nasterea Domnului (Craciunul)

Nasterea lui Iisus Hristos astfel a fost: fiind logodita Preacurata Maica Lui, Fecioara Maria, cu Iosif, barbat drept si batran cu anii – caci era de 80 de ani si, sub chipul insotirii, dupa marturia Sfantului Grigore de Nissa si a Sfantului Epifanie al Ciprului, a fost data lui pentru paza fecioriei si pentru purtarea de grija pentru dansa, mai inainte pana a nu se aduna ei. Iosif era numai cu parerea barbat Mariei, iar de fapt era pazitor al fecioriei ei celei sfintite lui Dumnezeu, martor cu ochii si vazator al vietii ei celei fara prihana. Caci asa a vrut Dumnezeu, sa tainuiasca inaintea diavolului taina intruparii Sale din Preacurata Fecioara, acoperind prin logodire fecioria Preasfintei Maicii Sale, ca sa nu cunoasca vrajmasul ca aceasta este fecioara aceea, despre care a zis Isaia mai inainte: Iata fecioara va lua in pantece.


Acest lucru il marturiseste si Sfantul Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei, zicand: „De trebuinta era Iosif spre slujirea tainei, sa se socoteasca ca si cum fecioara ar avea barbat; iar cu lucrul sa se tainuiasca de diavol, ca sa nu stie cele ce vor sa fie, anume ca Dumnezeu voieste a petrece cu oamenii”. Asemenea si Sfantul Vasile cel Mare graieste: „Pentru ca sa se tainuiasca de domnul veacului acestuia, s-a economisit sa se faca logodire cu Iosif”. Si Sfantul Ioan Damaschin zice: „Se logodeste Iosif cu Maria ca si cu un barbat, ca nu cumva, cunoscand diavolul nasterea lui Hristos din fecioara fara de barbat, sa se dea in laturi, adica sa inceteze a-l mania pe Irod si a indemna pe iudei spre zavistie. Pentru ca diavolul, inca de atunci de cand a proorocit Isaia: Iata fecioara in pantece va lua si va naste, pandea pe toate fecioarele, cand va zamisli vreuna dintr-insele fara de barbat si sa nasca fiind fecioara. Deci, a iconomisit purtarea de grija a lui Dumnezeu, sa se logodeasca Fecioara Maria cu Iosif, pentru ca sa se tainuiasca de catre domnul intunericului, fecioria Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu si intruparea Cuvantului lui Dumnezeu.

Deci, mai inainte de savarsirea insotirii prin cunostinta trupeasca, Preacurata Fecioara s-a aflat avand in pantece de la Duhul Sfant si crestea sfantul ei pantece dupa ce a incaput in sine pe Dumnezeu cel neincaput. Mai ales dupa ce s-a intors la casa ei, dupa o sedere de trei luni la Elisabeta, s-a cunoscut ca este ingreuiata, din zi in zi crescand dumnezeiescul rod si apropiindu-se de nasterea Sa, prin implinirea vremii celei obisnuite.

Acest lucru vazandu-l Iosif, a cazut in nepricepere si in mare intristare, caci o socotea ca este furata de nunta. Si, tulburandu-se batranul foarte, zicea in sine: „De unde i s-a facut ei aceasta? Eu pe dansa nu am cunoscut-o si nici macar cu gandul n-am gresit si iata ca se vede ingreuiata, vai mie, ce s-a facut, cu cine a cazut? Cine a inselat-o pe dansa? Si ce voi face eu? Nu stiu! O voi vadi pe ea, ca pe o calcatoare de lege sau voi tacea rusinea ei si a mea? Pentru ca de o voi vadi pe dansa, apoi cu adevarat, dupa legea lui Moise, o vor ucide cu pietre si eu ma voi socoti ca un tiran, dand-o spre moarte cumplita. Iar daca, nevadind-o pe dansa, voi tacea, apoi voi lua parte la a ei desfranare. Deci ce voi face? Nu ma pricep! Voi izgoni-o pe ea in taina, ca sa se duca oriunde va vrea sau eu sa ma duc de la dansa intr-alta parte departata, ca sa nu mai vada ochii mei o rusine ca aceasta”.

Astfel gandind Iosif intru sine, s-a apropiat si a zis catre fecioara, precum vorbeste de aceasta Sfantul Sofronie, patriarhul Ierusalimului: „Mario, ce este lucrul acesta pe care-l vad intru tine? Nu ma pricep si ma minunez si cu mintea ma inspaimantez. Ascunde-te de la mine degraba. Marie, ce este lucrul acesta care-l vad intru tine? In loc de cinste, rusine; in loc de bucurie, intristare, in loc ca sa ma laud, ocara mi-ai adus mie; te-am luat de la preoti din biserica, fara prihana, si acum ce este ceea ce se vede?”

Si Atanasie al Alexandriei povesteste de aceasta astfel: „Iosif, vazand-o pe ea avand in pantece, iar comoara cea dinauntru nestiind-o si tulburandu-se vorbea catre fecioara, zicand: „Ce ti s-a intamplat, Marie? Oare nu esti tu fecioara cea mai cinstita, care ai fost crescuta in sfintele pridvoare? Nu esti tu Maria care nici nu voiai a te uita la fata de barbat? Oare nu esti tu Maria pe care n-au putut preotii sa te induplece dupa voia lor si sa te logodeasca? Oare nu esti tu Maria care te-ai fagaduit a-ti pazi nevestejit trandafirul fecioriei? Unde este camara curatiei tale? Unde este fata cea frumoasa? Eu ma rusinez si tu indraznesti, caci iti tainuiesc pacatul tau?”

Acestea si multe altele zicand Iosif catre dansa, o! cat se rusina fiind nevinovata mieluseaua si porumbita cea fara prihana, fecioara cea curata, rumenindu-se la fata la auzirea unor asemenea cuvinte ale lui Iosif. Nici nu indraznea a-i spune buna-vestire a Arhanghelului si proorocirea Elisabetei despre dansa, ca sa nu se arate mareata in desert, laudandu-se. De acest lucru adevereste si Atanasie, cel mai sus pomenit, ca ea a zis catre Iosif: „De voi marturisi eu singura despre mine, apoi voi fi mareata in desert; rabda putin, Iosife, si pastorii te vor incredinta pe tine”.

Fecioara Maria nimic altceva nu raspundea lui Iosif, decat numai acestea: „Viu este Domnul Cel ce m-a pazit intreaga intru feciorie pana acum, ca nu am cunoscut pacat si nimeni nu s-a atins de mine; iar ceea ce este intru mine, din voia si din lucrarea lui Dumnezeu este”. Iosif, ca un om cugeta cele omenesti, socotind ca din pacat este ceea ce s-a zamislit. Insa, ca un drept ce era, n-a voit sa o vadeasca pe dansa, ci voia sa o lase pe ascuns si sa se duca de la dansa undeva departe.

Acestea gandind el, iata ingerul Domnului i s-a aratat in vis, zicand: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, femeia ta. Aici ingerul numeste pe fecioara, femeie a lui Iosif, inlaturand parerea acestuia despre desfranare – caci Iosif socotea ca Maria prin desfranare a zamislit „femeia cea logodita este a ta, iar nu a altui barbat”. Teofilact asa zice: „Femeie a lui Iosif, numeste ingerul pe Maria, aratand ca cea logodita nu este cu altcineva insotita, inca si pentru aceea o numeste femeia lui Iosif, ca impreuna cu fecioria sa fie cinstita si nunta cea dupa lege”. Asa socoteste si Sfantul Vasile cel Mare: „Si fecioara, zice, cu barbat logodita, ca si fecioria sa se cinsteasca si nunta sa nu se defaime”.

Fecioria a fost aleasa, deci, ca una ce era de trebuinta pentru sfintire; iar logodirea, ca ceea ce este incepatura nuntii, s-a randuit ca legiuita, sa nu se socoteasca ca acel nascut este nascut din faradelege. Apoi, ca Iosif sa fie martor adevarat al curatiei, si ea sa nu fie sub defaimare, ca una ce si-ar fi intinat fecioria, pentru ca avea chiar pe logodnic martor al vietii sale si pazitor. Deci, zice ingerul: Nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, ca si cum ar fi zis: „Primeste pe femeia ta dupa logodire, iar fecioara dupa fagaduinta ei, cu care s-a fagaduit lui Dumnezeu; ca in neamul evreesc numai aceasta fecioara s-a fagaduit lui Dumnezeu, cea dintai ca sa-si pazeasca fecioria neintinata pana la sfarsit. Nu te teme, ca cel ce s-a zamislit intr-insa de la Duhul Sfant este: va naste fiu si-i vei chema numele Lui ca un tata, desi nu esti partas la nasterea Aceluia. De vreme ce este obicei ca parintii sa dea nume fiilor lor, precum Avraam a dat nume fiului sau Isaac si tu, macar ca nu esti tata firesc, insa dupa parere fiindu-i tata, ii vei sluji parinteste punandu-i nume”.

Sfantul Teofilact mai spune despre inger ca a zis astfel lui Iosif: „Macar ca nu ai nici o impartasire la nastere, insa aceasta dregatorie parinteasca voiesc sa ti-o dau, ca sa dai nume Celui nascut. Tu vei da nume Pruncului, desi nu este nasterea ta, dar trebuie sa te arati ca un parinte. Iar numele ce vei da va fi Iisus, care inseamna Mantuitor, pentru ca Acesta va mantui pe poporul Sau de pacate”.

Sculandu-se Iosif din somn a facut dupa cum i-a poruncit ingerul Domnului: a luat pe femeia sa cea logodita, pe fecioara cea fara prihana, care, prin fagaduinta fecioriei, era sfintita Domnului, ca sa fie Maica Stapanului si care de la Duhul Sfant a zamislit pe Mantuitorul lumii. Pe aceasta a primit-o ca pe o logodnica a sa, iar ca pe o fecioara a Domnului, cinstind-o foarte mult si slujindu-i ca Maicii Mantuitorului, cu buna credinta si cu frica, n-a cunoscut-o pana cand a nascut si, dupa marturia lui Teofilact, nu s-a atins de dansa niciodata.

Iosif fiind drept, nu putea sa se atinga de aceea, care nu pentru nunta ii fusese data din biserica Domnului, ci, dupa obiceiul nuntii, spre paza fecioriei. Cum putea sa se atinga de o fecioara a Domnului, care fagaduise feciorie vesnica lui Dumnezeu? Cum putea sa se atinga de Maica Domnului, Ziditorului Sau, de aceea care era fara prihana? Iar ceea ce zice Evanghelia: pana ce a nascut, acest cuvant, pana ce, l-a pus Sfanta Scriptura in loc de vreme neincetata. Caci si David graieste: Zis-a Domnul Domnului Meu: sezi de-a dreapta Mea, pana ce voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor Tale.

Nu trebuie sa intelegem ca numai pana atunci vrea Domnul, ca Fiul sa sada de-a dreapta Sa, pana cand va pune pe vrajmasi asternut picioarelor Lui, iar dupa punerea vrajmasilor nu va avea sa mai sada. Ci, chiar dupa ce va pune pe vrajmasi sub picioare, are sa sada mai cu slavire, ca un biruitor in veacuri nesfarsite. Asemenea si despre Sfantul Iosif se scrie: Nu a cunoscut-o pe ea, pana ce a nascut. Nu se intelege ca dupa aceea avea sa o cunoasca, precum au socotit unii dintre eretici, care este lucru strain de credinta Bisericii. Dar dupa nasterea unui Fiu ca Acela, Care este Dumnezeu intrupat si dupa atatea minuni ce s-au facut in vremea nasterii – pe care singur Iosif le vazuse -, nu numai ca nu a indraznit a se atinge de dansa, dar si mai mult o cinstea ca un rob pe doamna sa, slujindu-i ca unei Maici a lui Dumnezeu, cu frica si cu cutremur.

Pentru acest cuvant, pana ce, Sfantul Teofilact vorbeste astfel: „Sfanta Scriptura spune asa precum si despre potop graieste: Nu s-a mai intors corbul in corabie, pana ce s-a uscat apa de pe pamant. Dar el nici dupa aceea nu s-a intors. Chiar Domnul nostru Iisus Hristos graieste: Cu voi sunt pana la sfarsitul veacului. Oare se intelege ca dupa sfarsitul veacului nu va mai fi cu noi? Atunci mai vartos va fi cu noi in veacurile cele nesfarsite. Asa si aici zice, pana ce a nascut. Adica, nici mai inainte de nastere, nici dupa nastere n-a cunoscut-o; precum si Domnul si in veacul acesta si dupa sfarsitul veacului va fi cu noi. Deci cum putea sa se atinga de cea Preacurata, dupa instiintarea negraitei nasteri?

De aici se arata cu dinadinsul si dupa nastere fecioria Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu. Caci, atunci cand s-a aratat ingerul lui Iosif, care se indoia de insarcinarea fecioarei si o socotea ca este furata de nunta, ingerul a numit atunci pe Maria femeia lui Iosif: Nu te teme, a lua pe Maria, femeia ta, si cu aceasta, precum s-a zis mai sus, a surpat parerea despre desfranare. Cand acelasi inger s-a aratat lui Iosif, care acum se incredintase despre curatenia Mariei si despre Cel nascut din Duhul Sfant, dupa nasterea lui Hristos – inger care s-a aratat si in Betleem si in Egipt – dupa aceea nu mai numeste pe Preacurata Fecioara Maria, femeie a lui, ci numai Maica Celui nascut. Ca asa se scrie: Ducandu-se magii, iata ingerul Domnului s-a aratat in vis lui Iosif, zicand: „Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui – iar nu pe femeia ta – si fugi in Egipt”. Si in Egipt iarasi ii zice: „Scoala-te, ia pruncul si pe maica lui si du-te in pamantul lui Israel”.

Aici se arata ca nu spre nunta randuia pe Iosif, ci spre a sluji Pruncului si mamei sale. Deci nu numai pana ce a nascut pe Fiul sau cel Intai nascut, Maria n-a fost cunoscuta de Iosif ca femeie, ci si dupa nasterea Aceluia, asemenea a ramas fecioara, precum despre aceasta intr-o unire marturisesc toti Sfintii Parinti si dascalii cei mari ai Bisericii crestine.

Se povesteste si aceasta, ca Fecioara Maria fiind ingreuiata, un oarecare dintre carturari, cu numele Anin, venind in casa lor – aceasta dupa aratarea ingerului in vis lui Iosif – si, vazand pe fecioara ingreuiata, a alergat degraba la arhiereu si la tot soborul, zicand: „Iosif, teslarul, pe care toti l-ati marturisit ca este drept, a facut faradelege; caci pe fecioara, care a luat-o din biserica Domnului spre paza, a cunoscut-o in ascuns si acum este ingreuiata”.

Ducandu-se in casa lui Iosif slugi trimise de arhiereu, au gasit pe Maria dupa cum spusese carturarul acela si luand-o cu Iosif, au dus-o la arhiereu si la sobor. Arhiereul a zis catre fecioara Maria: „Ai uitat pe Domnul Dumnezeul tau, tu care ai fost crescuta in sfanta sfintelor, care ai primit hrana din mainile ingerului si ai auzit cantari ingeresti. De ce ai facut aceasta?” Iar ea, plangand, zicea: „Viu este Domnul Dumnezeul meu, ca sunt curata si nu stiu de barbat”. Atunci arhiereul a zis catre Iosif: „De ce ai facut aceasta?” Iosif a raspuns: „Viu este Domnul Dumnezeul meu ca sunt curat fata de dansa”. Si i-a zis arhiereul: „De vreme ce n-ai plecat capul tau sub mana cea tare a lui Dumnezeu ca sa fie binecuvantata semintia ta si fiindca, nespunand fiilor lui Israel, pe ascuns te-ai unit cu fecioara cea adusa dar Domnului, pentru aceasta veti bea apa vadirii, ca sa arate Domnul pacatul vostru inaintea tuturor”.

Era judecata randuita de la Dumnezeu prin Moise, precum se scrie in cartea a patra a lui Moise, capitolul al cincilea: Daca vreo fata barbateasca sau femeiasca ar fi fost prihanita pentru desfranare si n-ar fi marturisit adevarul, i se da aceleia sa bea apa juramantului in casa Domnului, cu lucrarile si randuielile cele scrise acolo, deosebit. Si se facea dupa bautura aceea, prin judecata lui Dumnezeu, oarecare semn asupra acelora ce au pacatuit, dupa care semn se cunostea faradelegea facuta. Deci cu acea apa, dupa randuiala ce se cuvenea, arhiereul a adapat intai pe Iosif, apoi si pe Maria. Insa nu s-a facut asupra lor nici un semn, incat se mira poporul ca nu s-a aflat intr-insii pacat. Apoi a zis catre dansii arhiereul: „Daca Domnul Dumnezeu n-a aratat pacatul vostru, sa mergeti de aici cu pace”. Iosif, luand pe fecioara Maria, s-a dus la casa sa, bucurandu-se si laudand pe Dumnezeul lui Israel.

Dupa aceasta a iesit porunca de la Cezarul August ca sa se inscrie toata lumea. Si mergeau toti de se inscriau, fiecare in a sa cetate. S-a dus si Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, in Iudeea, in cetatea lui David, care se numeste Betleem – pentru ca el era din casa si familia lui David – ca sa se inscrie cu Maria cea logodita cu el, ea fiind insarcinata. Betleemul este o cetate mica, nu departe de Ierusalim, in partea dinspre miazazi, langa drumul ce merge la munte catre Hebron, cetatea preotilor, in care era casa lui Zaharia, unde Preacurata Fecioara, dupa buna vestire a Arhanghelului, a cercetat si a sarutat pe Elisabeta, maica Mergatorului Inainte.

Deci, intre Ierusalim si Hebron se afla la mijloc Betleemul; si de la cetatea Nazaretul Galileii, pana aici este cale de trei zile si ceva. Se numeste Betleemul, cetatea lui David, caci intr-insa s-a nascut David si s-a uns ca imparat. Acolo a murit si Rahila si se vede mormantul lui Iesei, tatal lui David. Mai inainte numele Betleemului era Efrata. Iacob, pascand acolo dobitoacele sale, l-a numit casa painii, mai inainte vazand cu duhul si mai inainte vestind ca avea sa se nasca intr-acel loc painea, care s-a pogorat din cer, adica Hristos Domnul. Aproape de Betleem, catre rasarit – in preajma putului lui David, unde a insetat el odata si a zis: „Cine ma va adapa pe mine cu apa din fantana cea dinaintea portilor Betleemului?” – acolo se afla o pestera intr-un munte de piatra, pe care sta cetatea Betleemului. Pestera aceea era aproape de o holda a Salomeii, care locuia acolo in Betleem si care era rudenie a amandorura, adica Fecioarei Maria si lui Iosif.

Cand s-a apropiat Iosif de cetate, s-au implinit zilele ca sa nasca Mireasa cea neispitita de nunta si cauta casa de odihna, in care ar putea avea loc lesnicios ca sa nasca, adica sa-si dea in lume rodul pantecelui sau cel binecuvantat. Dar nu au gasit gazda, din pricina multimii poporului care venise sa se inscrie, caci se umpluse nu numai gazda cea de obste, ci si toata cetatea. Deci s-au intors la pestera aceea, pentru ca nu gaseau loc de gazduit si ziua era pe sfarsite. Pestera aceea slujea ca grajd de dobitoace, unde Preacurata si Preabinecuvantata Fecioara, in miezul noptii, rugandu-se lui Dumnezeu cu fierbinteala si cu totul fiind cu mintea la Dumnezeu, arzand de dorirea si de dragostea Lui, a nascut fara durere pe Domnul nostru Iisus Hristos, in douazeci si cinci ale lunii decembrie. Pentru ca astfel se si cuvenea sa nasca, fara durere, aceea care a zamislit fara pacat. „Nu am cunoscut, zice, placerea nuntii, fiind neinsotita”.

Precum a zamislit curata, tot asa a si nascut fara de stricaciune, dupa cum graieste Sfantul Grigorie al Nissei: „Fecioara a zamislit, Fecioara a purtat, Fecioara a ramas si nici o minune din cele ce s-au facut pe pamant nu a fost mai mare ca aceasta”. Iar Sfantul Damaschin zice: „O minune mai noua decat toate minunile cele de demult. Caci cine a cunoscut sa fi nascut maica fara de barbat?” Da, fara de barbat, adica asemenea lui Adam, din care s-a facut Eva, fara femeie. De care graieste Sfantul Ioan Gura de Aur, astfel: „Ca precum Adam fara femeie a adus in lume femeie, pe Eva, tot astfel si fecioara astazi, fara de barbat a nascut barbat, platind pentru Eva datoria barbatilor. Si precum Adam a ramas nevatamat, dupa luarea coastei trupesti, tot asa a ramas si Fecioara dupa iesirea Pruncului dintr-insa”.

Astfel s-a implinit Scriptura cea de mai inainte, despre rugul cel nears si despre Marea Rosie. „Caci precum rugul n-a ars fiind aprins, cum canta biserica, astfel Fecioara ai nascut si Fecioara ai ramas”. Si iarasi zice: „Marea Rosie dupa trecerea lui Israel a ramas neumblata, iar cea fara prihana, dupa nasterea lui Emanuel, a ramas nestricata”. Astfel, fara vatamarea fecioriei sale, pururea Fecioara Maria a nascut pe Dumnezeu intrupat, fara ajutor si fara slujba cea obisnuita a moasei. Aceasta marturiseste Sfantul Atanasie al Alexandriei – despre cuvintele acestea ale Evangheliei: A nascut pe Fiul sau Cel intai nascut, L-a infasat si L-a pus in iesle -, socotind, zice astfel: „Vezi nasterea cea cu taina a Fecioarei; singura a nascut si singura a infasat. Pe cand la femeile cele lumesti, una naste si alta infasa, iar la fecioara nu s-a intamplat astfel, ci singura a nascut si singura a infasat, singura Maica, fara osteneala si fara moasa invatata, asa ca n-a lasat pe nimeni sa se atinga cu maini necurate de aceea care era cu totul curata, singura a slujit Celui dintr-insa si mai presus de ea, apoi singura L-a infasat si L-a culcat in iesle”.

Asemenea si Sfantul Ciprian zice: „Intru nastere si dupa nastere, cu dumnezeiasca putere a fost fecioara, care a nascut fara durere. Nu avea trebuinta de nici o slujba de-a moasei, ci singura Nascatoare a fost si slujitoare a nasterii, cu buna cucernicie, aratand Preaiubitului sau rod slujba cea de maica, imbratisindu-L, sarutandu-L, alaptandu-L si facand toate plina de bucurie, pentru ca intru nastere n-a avut nici o durere si nici o neputinta a firii”.

Dupa aceasta, Nascatoarea de Dumnezeu cea fara de prihana si singura slujitoarea nasterii sale, infasind pe dulcele sau Fiu cu scutece albe, curate si subtiri, ce erau pregatite mai inainte si aduse cu sine din Nazaret si, punandu-L in ieslea ce era intr-aceeasi pestera, s-a inchinat Lui ca lui Dumnezeu, Ziditorul Sau”. De acest lucru pomeneste fericitul Iosif, facatorul de canoane catre Preacurata, zicand: „Fecioara, pe Cel intrupat si pe Cel infasurat cu asemanarea omeneasca, tinandu-L in mainile tale, inchinandu-te Lui si sarutandu-L, ai zis ca o maica: Preadulcele meu Fiu, cum Te tin pe Tine, Cel ce tii cu mana toata faptura?”

Deci incredintat lucru este ca dumnezeiasca fecioara s-a inchinat pana la pamant Celui nascut dintr-insa, Care era culcat in iesle si pe Care cu mirare, Il inconjurau nevazut, cetele ingeresti, adeverind despre aceasta Biserica, astfel: „Ingerii inconjurau ieslea ca pe un scaun de heruvimi, caci vedeau pestera ca un cer, fiind culcat intr-insa Stapanul. Langa iesle erau legati un bou si un asin ca sa se implineasca Scriptura: cunoscut-a boul pe cel ce-l are pe el si asinul ieslea Domnului sau. Boul acela si asinul erau adusi de Iosif din Nazaret. Asinul se adusese pentru Fecioara cea ingreuiata ca s-o duca deasupra sa pe cale, iar pe bou il adusese Iosif, ca sa-l vanda si sa plateasca datornicul bir imparatesc, si ca sa cumpere cele de trebuinta. Acele dobitoace necuvantatoare stand langa iesle, cu aburul lor incalzeau pe Prunc in frigul iernii si asa slujeau Stapanului si Facatorului.

Apoi Iosif s-a inchinat Celui nascut, cum si aceleia ce L-a nascut, caci atunci a cunoscut ca Cel nascut dintr-insa este de la Duhul Sfant, precum graieste si Sfantul Atanasie: „Cu adevarat nu a cunoscut-o Iosif pe dansa, pana ce a nascut pe Fiul sau Cel intai nascut. Cat a purtat fecioara pe Cel zamislit, nu o stia Iosif. Nu stia ce este intr-insa, nu stia ce se intrupa. Dupa ce a nascut, atunci a cunoscut puterea fecioarei si de ce s-a invrednicit ea. Atunci a cunoscut, vazand pe Fecioara hranind piept si pazind floarea fecioriei. Atunci a cunoscut, cand fecioara a nascut, iar cele ce sunt ale celor ce nasc nu le-a priceput. Atunci a cunoscut cand a dat lapte, piatra cea netaiata, pietrei celei gandite. Atunci a cunoscut Iosif ca pentru dansa a scris Isaia: Iata, fecioara in pantece va lua”.

Pana aici sunt cuvintele lui Atanasie, care incredinteaza ca in acea vreme a cunoscut Iosif puterea tainei si, cunoscand, s-a inchinat cu frica si cu bucurie, multumind lui Dumnezeu Cel intrupat, Care l-a invrednicit a fi singur vazator si slujitor al tainei. Ziua nasterii lui Hristos, se scrie de catre multi scriitori vrednici de credinta, ca ar fi fost simbata spre Duminica, la miezul noptii.

Asa se arata si de Soborul al saselea ecumenic, care graieste pentru praznuirea zilei Duminicii, zicand ca in aceasta zi a facut Domnul lumina. Intru aceasta zi a plouat mana din cer. In aceasta zi Domnul a binevoit a Se naste. Intru aceasta a luat Domnul botezul in Iordan de la Ioan. Intru aceasta zi, Preamilostivul Rascumparator al neamului omenesc a inviat din morti, pentru mantuirea noastra. Intru aceasta a trimis pe Duhul Sfant peste ucenici. Ca precum vineri, dupa marturii vrednice de credinta, S-a zamislit in pantecele cel fecioresc, prin buna vestire a Arhanghelului si vineri a patimit, asa Duminica S-a nascut si Duminica a inviat.

Cu cuviinta era a Se naste Hristos in ziua Duminicii, caci in care zi Dumnezeu a zis sa se faca lumina si s-a facut lumina – intru aceea Insusi El fiind Lumina cea neapropiata sa rasara lumii. Iar ca avea sa Se nasca Hristos noaptea si in ceasurile ei, cu proorocie s-a spus mai inainte in cartile Intelepciunii astfel: „Pentru ca linistita tacere cuprinzand toate si noaptea intru a sa grabire injumatatindu-se, Cuvantul Tau cel Atotputernic din cer, de la scaunul imparatiei, aspru razboinic, a venit in mijlocul pamantului celui pierzator”.

S-au facut si minuni mari in vremea nasterii Domnului in toata lumea, caci in acel ceas prin care a trecut Domnul nostru prin poarta fecioriei cea pecetluita cu curatia, tot in acela, in pestera a izvorat din piatra izvor de apa. In Roma a iesit din pamant un izvor de untdelemn si a curs in raul Tibrului. O capiste idoleasca, ce se numea vesnica, a cazut si idolii s-au sfaramat si tot acolo s-au aratat pe cer trei sori. In Spania in aceeasi noapte s-a aratat un nor mai luminos decat soarele. In pamantul Iudeii au odraslit viile cele din Engadi, fiind iarna. Iar, mai ales, dupa cum se scrie in Evanghelie, cu cantare s-au pogorat ingerii din cer si s-au aratat oamenilor in vederea ochilor.

In preajma pesterii acelea, in care S-a nascut Hristos, era un turn ca la o mie de stanjeni departe, ce se numea Ader, slujind de locuinta pastorilor. Acolo in acea noapte s-a intamplat ca nu dormeau trei pastori, care isi strajuiau turma lor; si iata, cel mai intai statator intre puterile ceresti – pe care il socoteste Sfantul Ciprian ca este binevestitorul Gavriil – s-a aratat lor in mare lumina, stralucind cu slava cereasca si cu aceeasi lumina stralucindu-i si pe dansii, iar ei, vazandu-l, foarte s-au infricosat. Dar ingerul ce s-a aratat, le-a poruncit sa lase frica si sa nu se teama si le-a vestit bucuria ce venise la toata lumea prin nasterea Mantuitorului. Apoi le-a spus si semnul bunei sale vestiri, celei nemincinoase: Veti afla, zice, un Prunc infasat culcat in iesle.

Acestea vorbind ingerul catre dansii, indata s-au auzit in vazduh cete ingeresti, laudand pe Dumnezeu si zicand: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire. Dupa vederea aceea a ingerului si dupa cantarile auzite, sfatuindu-se pastorii, s-au dus degraba pana la Betleem ca sa vada de sunt adevarate, cele ce li s-au spus lor de catre inger. Si au aflat pe Preacurata Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu, pe Sfantul Iosif, logodnicul ei, precum si Pruncul infasat si pus in iesle.

Crezand fara indoiala ca Acela este Hristos Domnul, Mesia cel asteptat, Care a venit in lume sa mantuiasca neamul omenesc, s-au inchinat Lui si au spus toate cele ce au auzit si ceea ce li s-a spus de inger, despre Pruncul Acela. Atunci toti cei ce auzeau, adica Iosif, Salomeea si cei ce se intamplasera de venisera in acea vreme acolo, se mirau de cele graite de pastori. Mai ales Preacurata Fecioara Maria, care nascuse fara stricaciune, pastra toate graiurile acestea punandu-le in inima sa. Si s-au intors pastorii, laudand si binecuvantand pe Dumnezeu.

Asa a fost Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia, si de la noi pacatosii, sa-I fie cinste si slava, inchinaciune si multumire, impreuna cu Cel fara de inceput al Lui Parinte si cu Cel pururea de o fiinta, Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

24
dec.
09

Guvernul Boc a aprobat bugetul pe 2010

Guvernul Boc a adoptat, in prima sa sedinta, proiectul de lege privind bugetul de stat si proiectul de lege privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru 2010. Proiectul bugetului de stat pe 2010 va fi inaintat joi Parlamentului Romaniei.

La constructia proiectului legii bugetului de stat pentru 2010 pornim de la indicatorii macroeconomici pe care i-am negociat cu organismele internationale„, a declarat Boc la finalul sedintei de guvern.

Pana la mijlocul lunii ianuarie vom avea adoptat bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, pentru ca administratiile din Romania sa-si poata adopta propriile bugete de venituri si cheltuieli”, a spus Boc.

Primul ministru a precizat ca Executivul va lua masuri nepopulare dar sanatoase pentru economie. “Primele masuri pe care le vom lua vor fi nepopulare, unele masuri vor pune ordine unde este risipa, pentru ca in anii viitori sa avem o crestere. In aceasta noapte se va lucra la introducerea datelor stabilite de noi in listele pe care le vom trimite catre Parlament”, a adaugat Boc.

Premierul a adaugat ca Guvernul isi propune pentru anul viitor sa asigure o relansare a economiei nationale, pentru a pregati consolidarea cresterii economice din anii urmatori.

„Accentul in 2010 il vom pune pe sustinerea mediului de afaceri, astfel incat sa putem proteja si crea noi locuri de munca”, a mai spus Boc.

TVA-ul, cota unica si nivelul contributiilor sociale se mentin in 2010, a anuntat Boc, dupa adoptarea de catre Guvern a proiectului de buget. Potrivit premierului, rata inflatiei in 2010 va fi de 3,7% iar cresterea economica va fi de 1,3%.

Vestea buna este ca in 2010 nu vom avea scadere economica. In 2010, vom avea un inceput de crestere economica”, a mai spus Boc. Premierul a adaugat ca se mentine masura neimpozitarii profitului reinvestit si pensia sociala minima de 350 de lei, cu posibilitatea majorarii, in functie de rata inflatiei.

23
dec.
09

Avem Guvern! Executivul a trecut de votul din Parlament

Premierul desemnat Emil Boc a obtinut miercuri votul de investitura din partea Parlamentului pentru Guvernul pe care l-a propus, format din 15 ministere plus un post de vicepremier fara portofoliu, informeaza NewsIn.
Cabinetul propus de premierul Emil Boc a primit in Parlament 276 de voturi favorabile si 135 impotriva, potrivit deputatului PDL Ioan Oltean.

Premierul Emil Boc a declarat ca acest moment nu este neaparat unul „de bucurie”, ci de responsabilitate si munca si si-a exprimat speranta ca incepe o noua etapa a vietii democratice, dominata de „pragmatism si eficienta”.

Va asiguram ca programul de guvernare aprobat azi va fi cel care va coordona activitatea Guvernului in perioada urmatoare„, a spus Emil Boc, multumindu-le parlamentarilor pentru votul de sprijin acordat.

Multumesc si colegilor din opozitie pentru mesajele adresate, recomandarile, sugestiile si criticile facute. Cred ca intram intr-o noua etapa a vietii democratice din Romania, o etapa care sper eu sa fie dominata de pragmatism si eficienta”, a completat premierul.

Boc a anuntat programul de miercuri al noului Guvern: depunera juramantului in fata presedintelui Romaniei, preluarea ministerelor, iar de la ora 18.00 sedinta de Guvern pentru a aproba Legea bugetului de stat pe 2010.

Vicepremierul Marko Bela a declarat ca era sigur ca Guvernul va trece si vede rezultatul ca un semn ca si „colegii din opozitie” sunt constienti ca este nevoie de un Guvern „stabil”, care sa adopte o serie de masuri imediate, adaugand ca „greul urmeaza acum”.

Eu cred ca sunt si din opozitie mai multi colegi care sunt constienti ca avem nevoie urgenta de un Guvern stabil, pentru ca trebuie sa adoptam o serie de masuri importante zilele urmatoare, deci de aceea au sustinut Guvernul”, a declarat Marko Bela.

Evenimentele dinaintea votului

Voi veni cu buna credinta si cu dorinta de a face treaba„, a declarat Boc, optimist, inainte de sedinta Parlamentului.

Sever Voinescu a anuntat ca s-au stabilit detaliile sedintei, iar ordinea de zi cuprinde, printre altele, prezentarea si discutarea programului si al listei de ministri inaintata de Emil Boc, urmata de acordarea, sau nu a votului de investiture.

Emil Boc a declarat ca a constituit o majoritate din PDL, UDMR si grupurile minoritatilor si independentilor, dar ca va avea „o deschidere totala” pentru preluarea „ideilor bune” de la alte partide, inclusiv din promisiunile electorale ale candidatilor la Presedintie.

Boc le-a spus parlamentarilor din majoritatea care il sustine ca va fi „un partener corect”. „Respect decizia PSD si PNL de a alege opozitia”, a continuat Boc, precizand ca totusi „guvernarea este pentru Romania” si ca puterea si opozitia ar trebui sa se sustina reciproc. In acest context, Emil Boc a spus ca va avea „o deschidere totala pentru preluarea tuturor ideilor bune”, a propunerilor legislative „care vor aduce binele in aceasta tara”.

Premierul desemnat a subliniat faptul ca programul de guvernare se bazeaza pe preluarea programului politic al candidatului Traian Basescu, dar ca va nu va ezita sa puna in practica si idei ale altor candidati la Presedintie. Printre exemplele oferite de Boc, au fost ideea liderului PSD Mircea Geoana privind instituirea unui moratoriu pentru IMM-uri la credite, astfel incat un an de zile sa plateasca doar dobanzile aferente si sa prelungeasca cu un an creditul si propunerea de a construi in fiecare judet o casa de batrani. De la liberalul Crin Antonescu, Boc a dat exemplu de idee ce poate fi preluata reducerea TVA, cu precizarea ca aceasta masura se va putea aplica atunci cand „contextul economic o va permite”, precum si stimularea locurilor de munca in zonele defavorizate. O idee preluata de la candidatul UDMR Kelemen Hunor a fost descentralizarea sistemului de sanatate.

Va cerem un vot de incredere pentru a face ceea ce trebuie pentru Romania (…) Ii asigur pe cei care au optat pentru opozitie ca vor avea respectul si aprecierea specifica opozitiei unui stat democratic, cu invitatia de a fi alaturi in proiectele de modernizare ale Romaniei”, a declarat Boc la finalul dezbaterilor asupra listei si programului de guvernare propuse.

Democat-liberalul a tinut sa raspunda unor critici formulate de liderul PSD Mircea Geoana, privind impozitul minim si subventiile in agricultura, subliniind ca toate deciziile au fost luate in 2009 alaturi de PSD. „Toate deciziile pe care le-am luat au fost luate cu dvs la masa. In masura in care le criticati, ele trebuie privite si ca autocritica. De exemplu, acordul cu FMI a fost decis cu dvs la masa si toate masurile pe care le-am implementat au fost decise impreuna. Nicio masura nu a fost adaugata sau stearsa”, a aratat Boc.

Unda verde pentru Boc 4: Toti ministrii au primit aviz pozitiv

Conducerea executiva plina nu mai este asigurata din 13 octombrie 2009, cand PNL si UDMR au semnat o motiune de cenzura, care a si fost adoptata cu votul parlamentarilor PSD. O parte dintre ministrii demisi la acea data – Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Elena Udrea, Catalin Predoiu, Gabriel Sandu – se prezinta pentru obtinerea unui nou mandat, de data aceasta intr-un Cabinet din care fac parte si reprezentantii UDMR.

In actuala formula politica, conform sitelui Parlamentului, PDL si UDMR aduna impreuna 198 de mandate. Cele doua formatiuni mai conteaza si pe cei 18 deputati ai minoritatilor nationale, altele decat cele maghiare, pe dar si cei 17 deputati independenti, in timp ce senatorii independenti aduna si ei cel putin 7-8 voturi sigure. Cu toate acestea, conducerile partidelor care au ramas in opozitie – PSD si PNL – sunt constiente ca, din randurile lor, sunt si alti parlamentari care vor vota pentru investirea Guvernului, desi nu-si asuma public aceste simpatii politice.

23
dec.
09

Bizarerii. Boc si de la capat

• Cei 15 ministri desemnati din noul Cabinet Boc au primit, ieri, avizul favorabil al comisiilor parlamentare de specialitate. In ciuda faptului ca aceleasi comisii i-au respins la audierile din octombrie legate de constituirea Guvernului Croitoru pe Radu Berceanu, Adriean Videanu, Catalin Predoiu, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu si Mihai Seitan, de aceasta data cei sase au fost admisi, desi prestatiile lor au fost aproape identice cu data trecuta

• Declaratiile facute de unii dintre candidatii ministeriali au reprezentat adevarate paradoxuri. In timp ce Adriean Videanu are in vedere, in 2010, disponibilizarea a 1.600 de mineri, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat arata ca rata medie a somajului se va reduce de la 7,8% în 2009 la 7,3% anul viitor. Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, spune ca nu are bani pentru infrastructura, dar vrea sa construiasca un aeroport la Alexeni

• UDMR, care a pus cu sarg umarul la caderea Cabinetului Boc 2, a devenit partenerul egal al PDL, avand in noul Guvern Boc un vicepremier si trei ministri. Vicepremierul Marko Bela nu a fost audiat deoarece nu are domeniu de activitate cu atributii directe, dupa cum a decis, ieri dimineata, conducerea Parlamentului. Spre deosebire de el, vicepremierii din 2008 ai Cabinetului Boc au trecut prin comisii. Implicit, Marko Bela se situeaza pe picior de egalitate cu premierul Boc

In luna octombrie a acestui an, Radu Berceanu nu era acceptat de membrii comisiilor de specialitate. El primea, la vremea respectiva, aviz negativ in vederea preluarii portofoliului Transporturilor. Democrat-liberalul a primit atunci 42 de voturi împotriva si 33 “pentru”. In privinta dezvoltarii infrastructurii, Berceanu a precizat: “Eu am avut o discutie cu cei de la Banca Mondiala. In primul rand cele cinci centuri (n.r.- cuprinse in programul BM) nu puteau fi realizate in momentul respectiv. Procedurile s-au lungit, studiile de fezabilitate au stabilit ca nu se pot face decat doua centuri. Pana la urma, la inceputul acestui an, avand in vedere ca avem tot felul de credite antamate, de care nu ne atingem de foarte multa vreme, BM ne-a transmis in februarie-martie un document in care ne anunta ca neutilizand banii acestia in acest an, considera ca nu mai avem nevoie de acest proiect”. Pe de alta parte, Berceanu a sustinut, la vremea respectiva, ca “s-au depus proiecte europene pe toate portiunile”. Acum sunt in evaluare. In momentul in care vom primi unda verde, aceste proiecte vor incepe. Totodata, Berceanu a mai sustinut ca “sunt si alte probleme”. “Sunt multe scurgeri de bani catre buzunarele celor care se ocupa de transportul de calatori”, a atras atentia democrat-liberalul. La audierile de ieri, Berceanu a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. El a luat 39 de voturi pentru, 17 împotriva si o abtinere. Berceanu a pus accentul, spre deosebire de precedenta audiere, pe eliminarea transportului de marfuri grele. “Acestea nu mai sunt pe feroviar din cauza conditiilor proaste de pe caile ferate. Suntem singura tara din UE care nu da nici un ban la transportul feroviar”, a spus Berceanu. Potrivit acestuia, din taxele de utilizare a infrastructurii nu se pot asigura investitiile necesare modernizarii retelei de transport, acestea ar trebui sa fie facute din bani de la bugetul de stat. “Am cerut schimbarea acestei situatii, însa nu am speranta ca vom aveam succes, deoarece e greu sa primesti mai multi bani în acesti ani destul de grei. Mereu se taie de la subventiile pentru investitii pentru ca acestea nu fac greve”, a adaugat Berceanu. El a explicat ca problemele din sistemul feroviar apar din cauza faptului ca lucrarile necesare se fac doar în proportie mica. Pe de alta parte, Berceanu si-a exprimat dorinta ca viitorul aeroport din apropierea Bucurestiului sa fie construit la Alexeni, lânga Urziceni, în judetul Ialomita, nu la Adunatii Copaceni, Giurgiu, locatie propusa de fostul ministru liberal al transporturilor Ludovic Orban. ”Viitorul aeroport al Bucurestiului, facut prin concesiune, eu cred ca la Alexeni ar trebui sa fie, unde exista deja o pista, pe care am putea sa o luam noi si sa o dam în concesiune”, a declarat Berceanu.

Vi(n)deanu, liberalii si votul politic

Si Adriean Videanu s-a trezit, acum, acceptat de comisiile de specialitate pentru portofoliul Economiei, desi in urma cu doua luni fusese respins. Videanu a declarat ca l-a bucurat votul venit din partea unor liberali si considera ca voturile negative primite tin de “o decizie politica”. “Din pacate, vreau sa fiu foarte sincer si sa spun ca nu neaparat raspunsurile sunt cele care au facut (voturile negative, n.r.), ci decizia politica. Vreau sa fiu corect, sa nu încercam sa gasim alte explicatii, decât ca este o decizie politica care a fost respectata de absolut toti”, a declarat Videanu, dupa încheierea audierilor din comisii. Adriean Videanu a mai spus ca l-a bucurat votul unor “colegi liberali” si acesta poate fi un semnal pentru ce se va întâmpla astazi, la votul de învestitura al întregului Cabinet. “M-a bucurat în schimb votul a o parte din colegii liberali, ceea ce pentru mine înseamna mult”, a spus Videanu. Întrebat daca va discuta cu protestatarii care au participat la audierile din Parlament, tinând bannere pe care era scris “Rosia Montana nu este de Vi(n)deanu”, actualul ministru al economiei a spus ca el este “ultima persoana” care sa închida un dialog si va discuta cu toti cei interesati. Ministrul desemnat al economiei, Adriean Videanu, a primit aviz favorabil din partea comisiilor economice, de industrii si pentru privatizare din cele doua Camere ale Parlamentului, cu 39 de voturi pentru si 17 împotriva. In luna octombrie, Videanu declara ca a primit aviz negativ din cauza votului politic. El primea atunci de la comisii 36 de voturi “împotriva” si 29 de voturi “pentru”. Ca si ceilalti colegi din partid, Videanu a declarat ca a fost un “vot politic”.

Predoiu a avut probleme cu justitia si in octombrie

Catalin Predoiu a avut aceleasi “probleme” cu justitia in comisiile de specialitate si in urma cu doua luni. Si atunci, ca si acum, Predoiu si-a dorit o reforma profunda in Justitie. Predoiu a primit, ieri, votul favorabil a 51 dintre senatori si deputati, în timp ce alti 9 au votat împotriva si s-a înregistrat o abtinere. Dupa audieri, Predoiu a declarat ca votul larg majoritar în favoarea lui îl obliga, întrucât pune problema performantelor. El a spus ca spera într-o comunicare mai buna a Ministerului Justitiei cu Parlamentul si cu alte structuri ale sistemului judiciar, pentru depasirea conflictelor care au marcat anul 2009 si rezolvarea problemelor cauzate de “timpul pierdut” din a doua jumatate a anului. Votul în comisii a fost secret, în urma deciziei majoritatii membrilor prezenti la audieri. “Problemele în Justitie sunt atât de grave, încât nici o institutie nu si le poate asuma singura, nu le poate rezolva singura, asa ca trebuie sa cooperam între minister, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casatie si Justitie, asociatiile magistratilor, sindicatele personalului auxiliar, Guvern si Parlament. Trebuie sa cream o platforma comuna de actiune concreta, cu masuri de sustinere administrativa si financiara a sistemului judiciar, pentru a recupera timpul pierdut în a doua jumatate a anului 2009”, a mentionat el. Predoiu a subliniat ca aceasta cooperare trebuie sa se bazeze pe respect reciproc atât între institutii, cât si între persoanele care le reprezinta si pe rostirea adevarului, “indiferent cât de dureros ar fi”. In urma cu doua luni, ministrul desemnat pentru portofoliul la Justitie, Catalin Predoiu, a primit aviz negativ la audierile comisiilor de specialitate ale Parlamentului. 34 de parlamentari considerau ca Predoiu nu corespunde functiei, 26 au votat in favoarea acestuia si trei parlamentari s-au abtinut. Predoiu declara atunci ca, in cazul in care va obtine un nou mandat, intentioneaza sa reorganizeze instantele si parchetele din tara si sa treaca la redistribuirea resurselor umane din sistem. “Avem instante si parchete care sunt supraincarcate si altele care sunt foarte putin solicitate”.
Vasile Blaga.

DGIPI – discutat in comisii

Candidatul pentru postul de ministru de interne, Vasile Blaga, a precizat, ieri, la audierea în comisiile parlamentare, ca DGIPI este o structura constituita doar sa dea informatii pentru a prinde hoti, retele de crima organizata si pentru protectia interna a ofiterilor, si nu sa se substituie SRI. “DGIPI trebuie sa faca ce scrie în regulamentul ei, si anume trebuie sa dea informatii pentru a prinde hoti, retele de crima organizata si protectia interna a ofiterilor nostri. Atât”, a afirmat Vasile Blaga raspunzând unor întrebari ale parlamentarilor din comisii. Blaga a adaugat ca DGIPI nu trebuie sa substituie SRI, care actioneaza pe teritoriul tarii, aratând ca si armata are propriul sistem de informatii. Potrivit lui Blaga, DGIPI trebuie sa evite paralelismul si sa-si faca treaba. Vasile Blaga a mai precizat ca în 2010 este prognozat un buget pentru MAI de 2,02% din PIB. El a aratat ca fiecare ministru încearca sa primeasca mai mult, referindu-se astfel la întrebarea daca îi ajung fondurile alocate pentru a-si duce la îndeplinire programele. Întrebat în legatura cu întarirea sigurantei cetatenilor, Vasile Blaga a aratat ca MAI se ocupa cu cresterea gradului de siguranta a cetatenilor, precizând ca trebuie modificata legislatia, spre exemplu cea privind licentierea firmelor de paza. Blaga primit aviz favorabil din partea a 46 de parlamentari, 10 au votat impotriva, iar 4 s-au abtinut. Blaga a mai fost ministrul de interne pe vremea premierului Tariceanu, atunci in comisii DGIPI nu a reprezentat o miza foarte mare.
La randul lui, Sebastian Vladescu, candidat pentru functia de ministru al finantelor publice, a primit aviz favorabil din partea membrilor comisiilor parlamentare pentru buget-finante, fiind înregistrate 36 de voturi “pentru” si doua “împotriva”. Vladescu a precizat in cadrul audierilor ca salariile angajatilor din sistemul bugetar vor fi înghetate anul viitor, nu reduse. El a mai declarat ca România trebuie sa respecte acordul cu FMI si cu Uniunea Europeana, care prevede ca politica salariala si sociala sa fie restrictiva, pentru cel putin trei ani. Sebastian Vladescu a fost ministrul finantelor si in timpul Guvernului Tariceanu. Atunci nu isi punea problema constrangerilor financiare.

Funeriu nu a mai avut nevoie de „garantia“ lui Vanghelie

Ministrul desemnat al educatiei, Daniel Funeriu, a fost prezent si pe lista Cabinetului intocmita de Lucian Croitoru in luna octombrie. Daca atunci Funeriu a primit, cu brio, 21 de voturi “impotriva”, 15 “pentru” si doua abtineri, a doua incercare a fost cu noroc. La acea vreme, parte a unui guvern cu premier independent, Funeriu milita pentru o activitate de demnitar in deplina independenta fata de clasa politica si mai ales fata de partidul din care facea parte. “Unul dintre lucrurile pe care mi le propun este dinamizarea sistemului preuniversitar. Cel mai important pas al reformei a avut deja loc prin elaborarea Legii educatiei nationale. Voi lucra la buna organizare a evaluarilor nationale si la depolitizarea sistemului. Voi avea fata catre sistem, si nu catre partidele politice”, preciza Funeriu din postura de ministru desemnat al Cabinetului Croitoru. La iesirea de la audieri, vadit iritat, Funeriu aprecia ca votul a fost negativ pentru ca “nu am fost garantat Vanghelie”. “Poate nu a fost garantat Vanghelie, cred ca asta este ratiunea pentru acest vot. (…) Ar trebui sa isi rezolve conflictul de loialitate. Fie loialitate fata de scoala, fie loialitate fata de partid. Eu mi-am rezolvat acest conflict”, a mai spus Funeriu la acea vreme. La audierile de ieri, Funeriu se pare ca nu a mai avut nevoie de garantarea primarului sectorului 5 al Capitalei, primind avizul favorabil al acelorasi comisii reunite de invatamant, cu voturi 29 pentru, 7 impotriva si 2 abtineri. Principala preocupare declarata a ministrului desemnat o reprezinta de data aceasta bugetul ministerului pe care-l va avea de condus, dar si o imbunatatire a colaborarii cu sindicatele din domeniu. „Bugetul este marea incercare a acestui guvern. Am discutat cu premierul si cu ministrul de finante. Eu sunt optimist in ceea ce priveste resursele! Sigur, un optimism moderat”, a mai spus Funeriu. El a adaugat ca acest buget are doua obiective: sa nu scada calitatea actului educational, iar profesorii care lucreaza in domeniu sa-si primeasca salariile.

Discurs cu repetitie despre reorganizarea Postei Romåne

Ministrul comunicatiilor, Gabriel Sandu, a fost printre cei mai consecventi demnitari, venind in fata parlamentarilor care l-au audiat cu aproximativ aceleasi prioritati prezentate si la audierile din decembrie 2008. Este vorba de principala preocupare, Posta Romana, despre care, acum, Gabriel Sandu sustine ca exclude in totalitatea privatizarea institutiei. „In perioada cand voi fi ministru este exclusa privatizarea Postei Romane. Eu caut sa extind activitatea postei, in special pe partea de servicii financiare deja am demarat un program cu tot ce inseamna partea de dezvoltare a acestei activitati. Vizavi de cei 35 000 de angajati, indiferent ca vom face centrele de sortare sau o vom moderniza, Posta va deveni o componenta marcanta a pietii romanesti, iar angajatii vor fi cel mult repartizati pe alte functii. Reorganizarea Postei trebuie facuta obligatoriu si pentru asta am inceput si curieratul rapid si mesageria si vom moderniza si fabrica de timbre astfel incat modernizarea sa fie eficienta. In ceea ce priveste politizarea Postei, cred ca ceea ce s-a facut pana acum este suficient in asa fel, incat de aici inainte incepe partea cu profesionalizarea Postei”, a afirmat, ieri, Gabriel Sandu. In urma cu un an de zile, tot la audierile pentru Guvernul Boc, ministrul sustinea ca unul dintre obiectivele sale prioritare este identificarea problemelor cu care se confrunta companiile din subordinea ministerului, printre care Posta Româna si Societatea Nationala de Radiocomunicatii, precum si gasirea solutiilor. “Pentru Posta Româna exista un plan de restructurare, însa nu l-am vazut, dar vreau sa-l analizez, mai ales ca este vorba de 35.000 de angajati. Am doua directii foarte clare, una sociala, respectiv una pentru eficientizarea activitatii“, a spus Sandu. Poate nu intamplator este faptul ca tot ieri premierul Boc l-a desemnat pe Ionut Popescu in functia de director general al Fondului Proprietatea, care detine 25% din actiunile Postei Romane.

Oprea: De la sustinerea PSD la Traian Basescu

Independentul Gabriel Oprea, propus pentru Ministerul Apararii, a primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate, cu 20 de voturi pentru si 2 voturi impotriva, fiind inregistrata si o abtinere. Daca de data aceasta Oprea preciza ca se bazeaza pe sprijinul presedintelui Traian Basescu atunci cand se referea la sustinerea necesara pentru adoptarea unui buget al MApN de 2% in cazul in care economia Romaniei se redreseaza, la finele anului trecut cerea sprijinul colegilor din PSD pentru proiectele sale la MAI. Mai exista si alte diferente daca este sa luam in calcul si gradul de general cu patru stele pe care Oprea l-a primit recent de la actualul sef al statului. Intrebat, ieri, despre aceasta avansare in grad, Oprea, destul de iritat, a raspuns „franc”:
„Ar trebui sa raspunda cei care m-au propus spre avansare. Am fost ministru al administratiei si internelor si nu am vrut, desi eram constrans sa numesc anumiti oameni, nu am facut compromisuri si mi-am dat demisia. Am facut-o cu onoare si demnitate. Puteam sa raman ministru, dar nu am vrut sa fac acest lucru. Am fost avansat pentru ca am plecat acasa, mi-am dus sotia la spital la Viena si aveam copiii in depresie, dupa care m-am asezat in ultima banca a Parlamentului”, a declarat el. Oprea este general in rezerva, a fost ministru de interne din partea PSD in guvernul Emil Boc I. Dat afara din partid, Oprea a format un grup de parlamentari independentti – 26, care vor sustine Guvernul Boc IV.

Videanu va face disponibilizari. Proiectul bugetului asigurarilor de stat sustine diminuarea somajului in 2010

O masura prezentata in timpul audierilor de catre Adriean Videanu are in vedere, in 2010, disponibilizarea a 1.600 de mineri. Acest angajament contrazice proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat care mentioneaza ca rata medie a somajului se va reduce de la 7,8% în 2009 la 7,3% anul viitor, iar numarul de someri înregistrati la finele anului va cobori cu 55.000 de persoane, la 645.000 în decembrie 2010. „La constructia bugetara în domeniul asigurarilor sociale de stat si al asigurarilor pentru somaj pe anul 2010 s-au avut în vedere (…) scaderea numarului de someri înregistrati cu 55.000 de persoane, ajungându-se astfel la finele anului 2010 la 645.000 de persoane, de la 700.000 de persoane estimat pentru finele anului 2009, ca urmare a masurilor de protectie sociala stabilite prin Programul anticriza aprobat de Guvern si reducerea ratei medii a somajului la 7,3% în 2010 fata de 7,8% estimata pentru 2009“, se arata în document. Rata somajului la nivel national a crescut în noiembrie cu 0,4 puncte procentuale fata de luna anterioara, la 7,5%, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

23
dec.
09

CE NE-A ADUS 2009? / Datorii de 1.639 de euro pe cap de român

Datoria publică a statului a crescut cu 7,37 miliarde de euro în acest an, sub presiunea nevoilor de finanţare ale Ministerului de Finanţe, condus de Gheorghe Pogea
Fiecare român are de plătit 1.639 de euro, datorii pe care statul le-a făcut în numele nostru. În ultimul an, datoria publică a crescut cu 7,37 miliarde de euro, ceea ce aduce fiecărui român încă 340 de euro de achitat din cauza incapacităţii guvernamentale.

Nota de plată a împrumuturilor luate pe bandă rulantă de Guvern este creşterea în acest an a datoriei publice cu 30,95 miliarde de lei, circa 7,37 miliarde de euro. Asta înseamnă că în acest an fiecărui român i-a crescut datoria cu 340 de euro. Fiecare dintre noi are acum o datorie de 1.639 de euro, adică de 136,6 de euro pe lună. Aparent nu ne va băga nimeni mâna în buzunar pentru a ne lua aceşti bani.

Practic, datoria se va simţi în scăderea nivelului serviciilor medicale, a învăţământului, în reducerea investiţiilor pe care statul le va face în şosele şi drumuri etc. Şi mai grav, dacă economia nu-şi va reveni rapid, acoperirea datoriilor acumulate de stat va necesita majorări de taxe şi impozite şi va duce la şomaj printre bugetari.

EVOLUŢIE GALOPANTĂ
La începutul acestui an, România avea o datorie publică de 109,75 miliarde de lei, echivalentul a 21,78% din PIB. La sfârşitul lunii octombrie, datoria a urcat până la 138 miliarde de lei (32,85 miliarde de euro), ajungând la 27,6% din PIB, iar în ultimele două luni ale anului a mai urcat cu 2,3 puncte procentuale, ceea ce reprezintă 2,7 miliarde de euro, conform datelor prezentate de Ministerul Finanţelor Publice. Deci, la finele anului datoria publică a ţării va ajunge la 35,55 miliarde de euro.

Dacă împărţim această sumă la 21.680.974 de români, obţinem o datorie de 1.639 de euro pe cap de locuitor, din care 340 de euro au fost contractaţi numai în ultimul an.

NEVOIA DE BANI
Guvernul nu a fost în stare să încaseze la bugetul de stat sumele necesare pentru funcţionarea statului şi a fost nevoit să se împrumute pentru a plăti pensiile şi salariile. Cum a făcut rost de bani? A emis titluri de stat în lei sau în valută pe care băncile le-au cumpărat, fiind interesate de dobânzile sigure. Valoarea titlurilor de stat în lei vândute de la începutul anului de către Finanţe se ridică la 63 miliarde de lei, circa 14,8 miliarde de euro, de şase ori mai mult faţă de suma atrasă în intervalul similar din 2008 şi de aproape cinci ori peste împrumuturile din anul 2008.

Majoritatea au fost emise pentru trei luni, fiind destinate acoperirii nevoilor de finanţare imediate. În plus, Ministerul Finanţelor Publice a realizat în 2009 trei licitaţii de titluri de stat în valută, în cadrul cărora a atras de pe piaţa internă aproape 2,62 miliarde de euro. Nu trebuie să uităm nici banii primiţi de la FMI, din primele două tranşe, ce însumează 6,9 miliarde de euro.

Însă trebuie menţionat că dobânda aferentă banilor de la FMI este aproape la jumătate în comparaţie cu cea de pe pieţele internaţionale şi incomparabil mai mică faţă de împrumuturile pe termen scurt pe care Finanţele le iau de la băncile comerciale din ţară şi pe care le tot rostogolesc lună de lună. Deci, dacă tragem linie şi adunăm, statul s-a împrumutat cu circa 24,9 miliarde de euro în acest an.

GRAD DE RISC
România este pe locul 12 într-un top al statelor cu cel mai ridicat grad de risc al datoriei publice, conform CMA în Global Sovereign Credit Risk Report. Asta face aproape imposibil un împrumut de pe piaţa externă, ceea ce forţează Ministerul de Finanţe să apeleze tot la băncile comerciale din ţară. Deşi în urmă cu şase-şapte luni Finanţele pregăteau o ieşire pe piaţa externă printr-o emisiune de eurobonduri, acum această variantă a căzut, mai ales după ce FMI a anunţat amânarea tranşei din decembrie.

Lipsa de bani cu care s-a confruntat Ministerul Finanţelor Publice s-a agravat după decizia Fondului Monetar Internaţional de a amâna pentru luna ianuarie tranşa a treia, în valoare de 1,5 miliarde de euro, care trebuia să intre în ţară în decembrie.



Ce va fi la anul
Continuarea cheltuielilor bugetare în acelaşi ritm în 2010 este cel mai mare risc pentru România, întrucât sectorul public va absorbi resursele de pe piaţă, lăsând mai nimic pentru cel privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice, consideră şeful ING Bank, Mişu Negriţoiu.

„Sigur că cel mai mare risc pe care îl are România este să continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piaţă, şi lasă mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice. Ar fi un risc şi stimularea în continuare a importurilor şi consumului, aşa cum s-a făcut în perioada de creştere din ultimii trei – patru ani, şi prevăd, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o măsură care să sprijine creşterea economiei româneşti”, a mai opinat Negriţoiu.

22
dec.
09

Manualul teroriştilor din decembrie ’89

Luptătorii din „Rezistenţă”, activaţi la sfârşitul anului 1989 pentru a salva România socialistă aflată în primejdie, au fost preluaţi cu tot cu misiunile lor de noua putere instalată după fuga lui Nicolae Ceauşescu. Activiştii de partid, membri importanţi ai formaţiunilor de „Rezistenţă”, au salvat PCR-ul, având întâietate în activarea Frontului Salvării Naţionale peste tot în ţară, şi apoi s-au răspândit în noile partide înfiinţate, conform instrucţiunilor avute dinainte de evenimente. În acelaşi timp, existenţa „teroriştilor” şi războiul cu aceştia a spălat onoarea unităţilor Armatei, care fuseseră implicate în reprimarea demonstranţilor, cu precădere la Timişoara, Bucureşti şi Cluj.

La câteva ore de la fuga preşedintelui României socialiste, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale din Comitetul Central, în seara de 22 decembrie 1989, deja apăruseră „teroriştii”. În zonele adiacente Pieţei din faţa Comitetului Central şi ale altor locuri importante ale capitalei se trăgea, şi sintagma „securist – terorist” era tot mai vehiculată.

A doua zi, fenomenul căpătase amploare, iar la comandamentul Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA), structura Departamentului Securităţii Statului (DSS) specializată în neutralizarea teroriştilor, telefonul suna în continuu. Un astfel de telefon semnala prezenţa unor terorişti într-un bloc din Piaţa Iancului, care trăgeau înspre mulţimea adunată, şi imediat au plecat spre acel loc îmbarcaţi în ABI opt USLA-şi, şeful echipajului fiind căpitanul Victor Enăchioaie.
Ajunşi în zona indicată, din mulţime a ieşit rapid o femeie bine îmbrăcată, cu unghiile făcute şi care a început să urle la USLA-şi: „Mi-aţi omorât patru copii la Timişoara!”. Concomitent, femeia a încercat să îi bage degetele în ochi şefului de echipaj, dar acesta s-a apărat coborându-şi vizeta de la casca specială. Unii bărbaţi din mulţime au tras-o pe femeie şi au început să le povestească USLA-şilor că se trage. În primul moment, nimeni nu a putut localiza exact de unde se auzeau focurile de armă, cel mai des fiind desluşit un pistol „Carpaţi”. În cele din urmă, au observat cum se trăgea de pe acoperişul unui bloc de nouă etaje şi unul dintre luptători l-a rănit cu un foc pe teroristul respectiv.

TERORIŞTI ANIHILAŢI
În câteva minute USLA-şii au urcat la etajele superioare. Când au ajuns la etajul nouă şi au strigat la o uşă să se deschidă, din apartament a început să se tragă spre USLA-şi cu automatele. Pereţii fiind din BCA, gloanţele au trecut prin aceştia la vecini. Din fericire, luptătorii se aşteptau la ripostă şi vecinii fuseseră avertizaţi şi erau ascunşi în cada de fontă din baie. Unul dintre USLA-şi a desfăcut broasca de la uşă din poziţia culcat şi a aruncat o GELA (grenadă cu efect luminos şi acustic) în apartament. În acelaşi timp, colegii săi au intrat şi au lichidat doi terorişti. Apoi, USLA-şii, coborând prin balcon la etajul opt, în apartamentul de dedesubt, au mai lichidat încă un terorist.

„Erau toţi trei îmbrăcaţi în costume închise la culoare, aveau cămăşi albe şi cravată, iar în buzunar am găsit la fiecare doar o batistă, câte un bilet de tramvai şi cinci lei. Fiecare dintre ei avea un pistol Makarov, un pistol-mitralieră AKM, cu pat rabatabil şi un pumnal rabatabil. Ne-a frapat faptul că era exact armamentul pe care îl aveam şi noi la USLA”, îşi aminteşte unul dintre cei care i-a anihilat pe aceşti misterioşi trăgători. La puţin timp, a apărut un camion de Armată şi cu membri din Gărzile Patriotice şi au preluat cadavrele. A doua zi, militari MApN au curăţat apartamentul şi au strâns cartuşele trase.

LITERA CĂRŢII
Tragerile pe care le efectuau teroriştii din Piaţa Iancului la 23 decembrie 1989, de pe acoperişul unui bloc, pot fi încadrate fără nici o eroare unei acţiuni de „hărţuire a inamicului” descrisă în manualul forţelor de „Rezistenţă”. În 1987, anul în care la Braşov s-a desfăşurat revolta muncitorilor, ofiţeri ai Armatei care aveau sau urmau să aibă legătură cu această reţea au fost, după cum am arătat în articolul precedent, convocaţi la seminarii secrete de pregătire.

Suportul de curs l-a constituit lucrarea de uz intern „Lupta de rezistenţă în mediul urban” (Ed. Militară, 1983), scrisă de col. Constantin Dobândă, col. (r) dr Pavel Ciuhureanu şi col. Alexandru Ghelmegeanu. În acest suport de curs se specifică faptul că „în oraş sunt mai uşor de pregătit şi pus în aplicare forme şi procedee de luptă ca: atacul prin surprindere al unor obiective, ambuscadele, hărţuirea, deschiderea focului de pe acoperişuri, din clădirile nelocuite sau avariate, din ganguri, din curţi, din parcuri şi din alte locuri care asigură o bună mascare şi protecţie, precum şi retragerea rapidă şi fără pierderi”.

Dacă numărăm teroriştii lichidaţi în apartamentele de la etajele superioare ale blocului, cel prezent în punctul de observare de pe acoperiş şi rănit, apoi dispărut, precum şi femeia isterică de la intrarea în bloc, care dorea să creeze o diversiune, iese la iveală exact numărul unui nucleu de rezistenţă. Colegii lor din echipa de rezistenţă este foarte posibil să fi avut legătură cu apariţia camionului militar care a preluat cadavrele, fiindcă în manual indicaţiile sunt precise: „Luptătorii din rezistenţă trebuie să ştie că nu vor fi lăsaţi în voia soartei, uitaţi, şi că vor primi tot ajutorul posibil din partea tovarăşilor, a altor formaţiuni; de asemenea, răniţii nu pot fi părăsiţi pe câmpul de luptă, întreprinzându-se tot ce este posibil spre a fi salvaţi şi evacuaţi; chiar şi morţii vor fi ridicaţi şi înmormântaţi”.

ARMAMENTUL DIN DOTARE
„Planul de seminar – privind pregătirea şi ducerea luptei de rezistenţă pe teritoriul naţional vremelnic ocupat de inamic -, elaborat de Statul Major al Gărzilor Patriotice existent la Comitetul de partid al unui sector din Bucureşti, dubla carte amintită la convocarea în care s-au instruit ofiţerii Armatei în 1987. Aceasta prevedea că, în domeniul armamentului, «la formaţiunile mici va predomina armamentul uşor, de gabarit redus: pistoale, pistoale-mitralieră, puşti, carabine, P.S.L., P.M. mitraliere, puşti cu tromblon, cu amortizor de zgomot, A.G., puşti de vânătoare etc.».

De asemenea, se sublinia că «toţi luptători se dotează şi cu armament alb». Sunt categoriile de armament pe care îl aveau şi teroriştii din Piaţa Iancului. Pe lângă aceştia, conform unui document-sinteză din timpul evenimentelor, paraşutiştii militari au predat către Marele Stat Major nu mai puţin de 109 terorişti.

Acest document înaintat Marelui Stat Major cuprinde şi armamentul capturat de la terorişti. Pe lângă, de exemplu, trei pistoale tip Makarov, un pistol Stecikin, trei pistoale tip Carpaţi, două pistoale-mitralieră cal. 7,62 cu ţeavă scurtă, 29 de pistoale-mitralieră cu pat rabatabil model 1963, un lansator cartuşe semnalizare tip stilou, aparatură de vedere pe timp de noapte, se găsesc şi multe arme de vânătoare de diferite calibre şi modele, multe prevăzute cu lunetă. Ceea ce este deosebit de important o reprezintă observaţia din «Planul de seminar» amintit, aceea că armamentul «se depozitează în locuri sigure, încă din perioada de necesitate sau mobilizare», iar pentru fiecare formaţiune există «mai multe depozite, cu cantităţi mici de armament».”

ACOPERIRE PRIN GĂRZILE PATRIOTICE
Teroriştii lichidaţi în Piaţa Iancului erau îmbrăcaţi într-o ţinută obişnuită pentru locuitorii capitalei. Manualul după care au studiat ofiţerii Armatei în 1987 spune că luptătorii trebuie „să se contopească cu masa populaţiei”. „Planul de seminar” întăreşte şi el acest lucru, arătând că luptătorii din „Rezistenţă” „de regulă, vor acţiona în uniformă civilă”, iar „costumaţia este adaptată zonei şi profesiunilor predominante”.

Documentul citat aduce în prim-plan şi „necesitatea unor însemne de recunoaştere reciprocă a luptătorilor” şi punctează că „aici trebuie multă inventivitate: un nasture de o anumită culoare, un obiect de podoabă purtat într-un anumit fel, un ornament vestimentar, o anumită ţinută capilară etc.”. În timpul evenimentelor din decembrie ’89, au apărut dintr-o dată bărboşii, brasardele tricolore, puloverele etc.

În acelaşi timp, documentul reglementează şi faptul că luptătorii pot îmbrăca uniforme militare ale trupelor proprii Gărzilor Patriotice, când „formaţiunile de rezistenţă deţin zone libere şi se întrevede posibilitatea transformării lor în unităţi militare”. La evacuarea trupurilor teroriştilor lichidaţi în Piaţa Iancului au participat Gărzi Patriotice. Mai mult, în decembrie ’89 prezenţa Gărzilor Patriotice sub diferite forme în toată ţara a fost masivă, iar din depozitele lor s-au dat arme civililor. Fără îndoială că, pe lângă membrii obişnuiţi ai Gărzilor Patriotice, erau şi alţii care se foloseau de uniformă şi logistică doar ca acoperire.

Să reliefăm faptul că ministrul Apărării din anul 1989 condusese în trecut Gărzile Patriotice. Apoi, un fost locţiitor al şefului Direcţiei Informaţii a Armatei, Alexandru Petricean, a fost locţiitor al şefului de stat major al Gărzilor Patriotice din 1970 până în 1988. Iar tot la capitolul prezenţe curioase în fruntea Gărzilor Patriotice este şi colonelul Corneliu Pîrcălăbescu, şeful acestora în decembrie 1989, în biroul căruia a murit generalul Vasile Milea. Colonelul fusese transferat cu puţin timp înainte, la 9 decembrie 1989, la conducerea Gărzilor Patriotice, după ce anterior condusese Direcţia secretariat din MApN şi fusese locţiitor politic al comandantului Armatei I, din Bucureşti. În „Planul de seminar” Gărzile Patriotice sunt indicate distinct ca beneficiare ale cooperării cu formaţiunile de rezistenţă în domenii precum „procurarea şi transmiterea de informaţii”; „nimicirea unor obiective ale inamicului”; „sprijinirea contraloviturilor”, „interzicerea/întârzierea unor acţiuni de mare amploare a agresorului”, „dezorganizarea conducerii inamicului”, „descoperirea momentului pregătirii inamicului pentru trecerea la întrebuinţarea armelor de nimicire în masă”.

Din investigaţiile noastre reiese că pentru plata colaboratorilor DIA şi, prin direcţie şi a membrilor pregătiţi din vreme ai „Rezistenţei”, se puteau invoca prevederile art. 4 din Decretul nr. 61 penru modificarea Decretului nr. 678/1969 privind regimul de pază a frontierei de stat al RSR. Acesta spune că „luptătorii din subunităţile de gărzi patriotice şi membrii grupelor de sprijin ale grănicerilor, care se evidenţiază în executarea sarcinilor încredinţate, pot fi recompensaţi cu premii în bani sau altă natură de către Ministerul Apărării Naţionale”.

SALVAREA ACTIVIŞTILOR DE PARTID
Buna cooperare dintre formaţiunile de rezistenţă şi Gărzile Patriotice era cauzată, structural, de faptul că factorul politic al vremii era cel mai important. Potrivit Legii nr. 14/1972, legea organizării apărării naţionale a RSR, „Gărzile patriotice îşi desfăşoară activitatea sub conducerea nemijlocită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comandantului suprem al forţelor armate şi a organelor locale ale partidului”. Or, începând de la echipa de rezistenţă, formată din 15-30 de luptători, în comanda acesteia se găsea un locţiitor politic. Conform manualului după care au studiat ofiţerii Armatei, „locţiitorii politici pot fi numiţi de către organele locale de partid, din rândurile activiştilor de partid din oraşe, dintre activiştii de partid din armată rămaşi în spatele frontului sau pot fi aleşi în adunările generale de partid ale luptătorilor comunişti”.

Activiştii de partid aveau acces şi la funcţia de comandant al subunităţii din „Rezistenţă”, iar celelalte funcţii ale subunităţii respective se puteau încadra „prin hotărârea comandantului care se consultă, în acest scop, cu organele locale de partid, cu locţiitorul său politic, cu alte cadre”, iar „dacă împrejurările permit, propunerile pentru ocuparea unor funcţii se discută în şedinţele biroului organizaţiei de partid sau în adunările generale ale comuniştilor”. Aşadar, observăm că regimul lui Nicolae Ceauşescu era puternic ancorat în partid şi mai ales în activiştii PCR din Armată. Încrederea lui Nicolae Ceauşescu în această „ramură” a partidului se baza pe faptul că în anii ’50 condusese chiar el politrucii Armatei, iar în 1989 ministru adjunct al Apărării şi şef al Consiliului politic Superior era fratele său, generalul Ilie Ceauşescu. Preocupările lui Ilie Ceauşescu în privinţa informaţiilor militare erau foarte aplicate. Astfel, conform ge­neralului Ion Talpeş, fost şef al SIE şi fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, „la mijlocul anilor ’80, Ilie Ceauşescu a înfiinţat un grup special al Consiliului Politic în încercarea de a revitaliza spionajul militar, fără a avea sau a cere aprobarea Comitetului Central” („În umbra marelui Hidalgo”, vol. 1, Ed. Vivaldi, 2009). Dar fratele dictatorului nu avea de ce se formaliza cu oficializarea la CC a strădaniilor sale pe linia spionajului militar, întrucât colaboratorul său în domeniu, şeful DIA, viceamiralul Ştefan Dinu, fusese avansat tot dintre activiştii de partid la conducerea serviciului secret al MApN, care coordona „Rezistenţa”, iar şeful Secţiei Militare a Comitetului Central, forul tutelar de partid pentru Armată, Interne şi Justiţie, era un fost ministru al Apărării, Ion Coman.

De asemenea, Nicolae Ceauşescu îşi adusese aproape un alt fost ministru al Apărării ca secretar al Comitetului Central pentru propagandă, generalul Constantin Olteanu şi un alt general, care provenea dintre politrucii Armatei, Ion Dincă, membru în CPEx. Mai mult decât atât, Ilie Ceauşescu, cel care în decembrie ’89 bătea unităţile Armatei să le spună militarilor despre iminenţa forţării graniţelor, era el însuşi un fin cunoscător al luptei de rezistenţă. În lucrarea de uz intern pe care o studiau ofiţerii MApN în 1987 era indicată ca bibliografie şi cartea „Hărţuirea în acţiunile de luptă duse în războiul întregului popor pentru apărarea patriei” (Ed. Militară, 1982).

Conform manualului studiat de ofiţerii MApN, unul dintre obiectivele formaţiunilor de rezistenţă era organizarea vieţii politice în teritoriul vremelnic ocupat. „Una dintre sarcinile permanente, de cea mai mare importanţă, ale comitetelor locale de partid şi ale organelor conducătoare de partid din mişcarea de rezistenţă o considerăm întărirea permanentă a organizaţiilor de partid şi ale UTC (…) Formaţiunile rezistenţei, dând dovadă de spirit de iniţiativă, rezolvă de-sine-stătător sarcinile ce le stau în faţă, orientându-se în raport cu situaţia concretă”, se arată în lucrarea de uz intern a Armatei.

Iată explicaţia pentru care anumiţi membri ai eşaloanelor 2 şi 3, apoi UTC-iştii şi activiştii politici din Armată au înfiinţat celulele FSN, apoi au migrat spre toate partidele şi au avut ascensiuni fulminante. Cei din Partid şi Armată au avut în primul moment nevoie de a putea să se organizeze, iar apariţia „teroriştilor” a fost cu predilecţie în locuri unde existau şi demonstranţi care nu erau în cărţi şi se coagulau ad-hoc. În acelaşi timp, şi unora şi altora le convenea duşmanul comun: „securiştii-terorişti”. Nu este puţin lucru faptul că unul dintre locţiitorii lui Ilie Ceauşescu, generalul Gheorghe Arădăvoaice, a devenit „creierul”noului Serviciu de Protecţie şi Pază.

DIRECTIVA
La convocarea despre care am amintit că a avut loc în 1987, anul în care la Braşov s-a declanşat o revoltă a muncitorilor, s-a impus intensificarea pregătirii ofiţerilor MApN şi „să nu lipsească nici un ofiţer din nici un stat major de la aceste activităţi”. Această pregătire trebuia să aibă loc în „doi ani din cei cinci, cât prevede directiva”, iar cursanţii, care proveneau din Statul Major al Gărzilor Patriotice dintr-un sector al capitalei, erau informaţi că „preocupările statului nostru major sunt mai vechi şi au parcurs mai multe etape”. Conform legilor, lupta de rezistenţă se pregătea prin Directiva operativă sau ordinul comandantului suprem, Nicolae Ceauşescu. Era ultima sa soluţie.

PAROLE PRIN RADIO ŞI TELEVIZIUNE
Asigurarea comunicaţiilor luptătorilor din „Rezistenţă” era considerată foarte importantă. În „Planul de seminar” după care au învăţat ofiţerii MApN erau inventariate în acest sens „legăturile cu fir, îndeosebi în Punctele de Comandă, legăturile prin mijloace mobile; căsuţe poştale de legătură; parole de recunoaştere şi semne discrete, contactul personal, porumbei călători”.

În mod special este evidenţiat în documentul citat faptul că „semnale cu parolă sunt transmise de posturile centrale de radio şi televiziune”. În decembrie ’89, mai ales televiziunea, cât şi radioul au fost folosite pentru tot felul de chemări, apariţii de personaje, mesaje bizare etc. Printre procedeele de culegere a informaţiilor folosite de către „Rezistenţă”, documentul amintit are în vedere şi „interceptarea convorbirilor inamicului”, fapt care implică existenţa, din vreme, a aparaturii necesare pentru realizarea misiunii.

În timpul Revoluţiei, teroriştii acţionau ca şi cum ar fi avut acces la comunicaţiile unităţilor militare obişnuite, precum şi ale altor instituţii. Regulile de angajare în luptă erau şi ele menţionate în manualul de uz intern. „Cunoscând că formaţiunile de rezistenţă urbane organizează şi execută ambuscade independent, la o anumită depărtare unele de altele, este necesar ca fiecare să-şi realizeze propria cercetare cu elementele de care dispune. Formaţiunile de rezistenţă pot trimite câte o echipă de cercetare la o distanţă de 400-500 m şi mai mult faţă de locul ambuscadei”, se zice în manual.

Mai trebuie spus că în conformitate cu „Planul de seminar” pentru transmiterea de informaţii era planificat faptul ca luptătorii din „Rezistenţă” să colaboreze cu cercetaşii din unităţile Armatei. „Rezistenţa” mai susţinea în această privinţă „sprijinirea unor acţiuni dificile (diversiunea)” şi „ducerea în comun a unor acţiuni”. Un alt mit al celor 20 de ani spune că mai peste tot au apărut cercetaşii Batalionului 404 din Buzău. Dar acest lucru a fost iarăşi doar o legendă, cea mai la îndemână din cauza renumelui batalionului în care se şi instruiseră mulţi cercetaşi, lansată pentru a se ascunde activitatea altor structuri de cercetare ale Armatei, cu misiuni bine trasate anterior. La nivelul anului 1989 exista câte o companie de cercetare în dispozitivul inamic la nivelul fiecărei dintre cele patru Armate ale RSR, câte un batalion de cercetare la fiecare divizie şi o companie la nivel de regiment.

MISIUNILE „REZISTENŢEI”
Ofiţerii MApN convocaţi în 1987 la pregătire în domeniul „Rezistenţei” au învăţat, potrivit „Planului de seminar”, că unul dintre scopurile luptei de profil este „crearea unei stări permanente de nelinişte şi nesiguranţă pentru agresor”. Pornind de la acesta, documentul enumără misiunile formaţiunilor speciale, precum: „culegerea de informaţii despre inamic; dezorganizarea conducerii inamicului; paralizarea, îngreunarea sau interzicerea executării transporturilor de către inamic; distrugerea depozitelor; distrugerea aerodromurilor; dezorganizarea sistemului de apărare antiaeriană”.

În decembrie ’89, „teroriştii” arătau, prin acţiunile lor, că sunt foarte familiarizaţi cu porturile, aeroporturile, cu funcţionarea apărării antiaeriene, cărora le erau semnalate invazii de escadrile întregi, cu sistemul de transporturi feroviar şi rutier. De asemenea, în lucrarea de uz intern pe care o ofiţerii MApN o foloseau ca suport de curs este precizat că, în organizarea acţiunilor de rezistenţă în mediul urban se ia ca măsură „folosirea cu pricepere a lucrărilor subterane şi adăposturile pentru protecţia personalului şi a stocurilor de materiale”.

În acest domeniu, suportul de curs are chiar un subcapitol, „Ducerea luptei în subteran” în care se subliniază că „spaţiul subteran ar putea fi folosit ca adăpost permanent pentru luptătorii din rezistenţă, în acest caz, poate fi amenajat în mod corespunzător, asigurându-se mai multe intrări şi ieşiri, în străzi diferite”. Mai departe, se punctează că „acţiunile desfăşurate în aceste condiţii, coroborate de la suprafaţă, creează un climat de nesuportat pentru ocupant şi pot paraliza activităţile militare şi economice din zona în care se desfăşoară”.

În decembrie ’89, nălucile care foloseau tunele capitalei şi ale altor oraşe deveniseră deja un mit. Dar membrii reţelei de „Rezistenţă” erau antrenaţi, conform manualului, şi pentru „participarea la acţiunile de rezistenţă nearmată şi mobilizarea maselor la astfel de acţiuni (greve, demonstraţii, nesupunere, neprezentare la lucru etc.), dar şi pentru „acţiuni de propagandă în rândurile populaţiei oraşului (distribuirea manifestelor, foilor volante, ziarelor, broşurilor şi altor materiale)”. În perioada Revoluţiei şi luni întregi apoi s-au propagat zvonuri, au apărut şi dispărut foi volante, au avut loc demonstraţii.

22
dec.
09

Săracii şi bogaţii de la Palatul Victoria

Gabriel Oprea, Adriean Videanu, Elena Udrea şi Radu Berceanu sunt cei mai bogaţi miniştri. Dintre politicienii proaspăt intraţi în guvern, Kelemen Hunor (UDMR) se dovedeşte cel mai puţin înstărit. Gabriel Sandu „se laudă“ cu un împrumut de 80.000 de euro.

După cum arată declaraţiile de avere, miniştrii avuţi preferă să investească în plasamente sau în obiecte de valoare cum ar fi ceasurile şi bijuteriile.

Potrivit aceloraşi documente, miniştrii „cu vechime” ai lui Emil Boc nu şi-au sporit semnificativ avuţia în ultimul an.

Emil Boc
prim-ministru

Are un apartament de 63 mp în Cluj-Napoca şi un autoturism Peugeot. Sumele din conturile lui Boc au crescut, potrivit ultimelor declaraţii de avere, premierul având depozite la BCR (117.000 lei), Banca Transilvania (30.000 lei), precum şi 11.000 euro şi 2.449 dolari la ING, BRD şi Banc Post.

Marko Bela
Vicepremier

Deţine două apartamente, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, o casă de locuit în Sâncraiu de Mureş şi un Volkswagen Golf din 2005. În conturi, Marko Bela are peste 200.000 de lei, peste 10.000 de euro, 32.000 de dolari şi 16.000 de forinţi maghiari.

Adriean Videanu
Ministrul Economiei

Are o avere considerabilă, fără creşteri semnificative în 2009. Videanu are, printre altele, două apartamente în Bucureşti, o casă în construcţie la Snagov, bijuterii şi obiecte de artă de circa 220.000 euro. Ca acţionar la Titan Mar Videanu a încasat dividende de peste 3,5 milioane de lei.

Sebastian Vlădescu
Ministrul de Finanţe

Potrivit ultimei declaraţii completate în 2007, are două apartamente în Bucureşti şi unul în Sinaia şi a încasat, în anul fiscal 2006, 177.555 lei de la comisiile de privatizare şi 372.382 lei din dividende. Din declaraţia lui Vlădescu, completată în 2007, mai reiese că şi-a cumpărat o motocicletă de teren marca Husaberg.

Vasile Blaga
Ministrul de Interne

Averea sa considerabilă include două terenuri în judeţul Bihor, o casă în Oradea, un apartament de peste 200 metri pătraţi în Aleea Modrogan din Bucureşti, un autoturism BMW. Blaga are şi o serie de conturi bancare, a căror valoare a oscilat în
ultimul an.

Teodor Baconschi
Ministrul de Externe

Şeful diplomaţiei deţine un apartament, conturi în valoare de 25. 000 de euro, investiţii de 98.000 de euro precum şi obiecte de artă (un desen în tuş şi un tablou) estimate la 13.000 de euro. Viitorul ministru de Externe nu deţine niciun autoturism.

Radu Berceanu
Ministrul Transporturilor

Două din conturile sale au sporit: suma de 4234 de euro a crescut la 9832, iar cea de 27.462 de lei a ajuns la 42.513. În schimb, cei 843.000 de euro dintr-un alt cont au rămas neatinşi. Berceanu mai are trei apartamente, patru maşini şi bijuterii de 14.000 de euro.

Elena Udrea
Ministrul Dezvoltării

În 2009, Udrea a făcut investiţii de 27.500 de euro şi a amânat pentru 2010 returnarea împrumutului de 3 milioane de euro. Împreună cu soţul său deţine aproape 17.000 de metri pătraţi de teren intravilan în Capitală, un apartament şi o casă de locuit, ceasuri şi bijuterii în valoare de circa 50.000 de euro.

Gabriel Sandu
Ministrul Comunicaţiilor

Nu deţine proprietăţi imobiliare, depozite bancare sau autovehicule, ci doar salariul de deputat -53.566 de lei, în 2008. Sandu are, în schimb, un împrumut de 80.000 de euro, scadent în anul 2033, contractat de la BRD-Groupe
Societe Generale, în 2008.

Daniel Funeriu
Ministrul Educaţiei

Europarlamentarul deţine un apartament în Strasbourg, altul în Bucureşti şi trei maşini: două Jaguar şi un Audi A6. Funeriu se mai poate lăuda cu 135.000 de euro, 25.000 de dolari şi un milion de yeni japonezi în conturi sau fonduri de investiţii.

Mihail Dumitru
Ministrul Agriculturii

Nu au fost făcute publice date despre averea deţinută de viitorul ministru al Agriculturii, deoarece acesta nu a ocupat o funcţie de demnitate publică. Mihail Dumitru urmează să-şi completeze declaraţia de avere după ce va primi votul de învestitură al Parlamentului.

Mihai Şeitan
Ministrul Muncii

Un teren intravilan în comuna constănţeană Mihail Kogălniceanu şi o casă de locuit în sectorul 1 al Capitalei – acestea sunt proprietăţile viitorului ministru. Şeitan este şi posesorul unui Audi A3 şi al unei Dacii 1310, dar şi al unor conturi care însumează 140.000 de euro şi aproape 300.000 de lei.

Gabriel Oprea
Ministrul Apărării

General cu patru stele în rezervă, Oprea este proprietarul a şapte imobile: trei case de locuit – în Bucureşti, Voluntari şi Predeal – două apartamente în Bucureşti şi două case de vacanţă. Oprea mai are 400.000 de euro în conturi, dar şi bijuterii şi obiecte de valoare de circa 60.000 de euro.

Cătălin Predoiu
Ministrul Justiţiei

Conturile sale bancare s-au „subţiat” de la 480.000 de lei în 2008 la aproximativ 197.000 de lei în 2009. Faţă de precedenta declaraţie, ministrul Justiţiei menţionează două terenuri intravilane în Voluntari, despre care susţine că erau aferente imobilelor pe care le cumpărase.

Cseke Attila
Ministrul Sănătăţii

Averea sa se reduce la un teren intravilan de circa o mie de metri pătraţi în Oradea şi circa 140.000 de lei plus câteva mii de euro în conturi. Veniturile lui Cseke a provin din indemnizaţiile primite ca senator şi secretar de stat la Secretariatul general al Guvernului.

Laszlo Borbely
Ministrul Mediului

Conturile de circa 70.000 de euro şi aproape o sută de mii de lei, o casa de locuit în judeţul Mureş şi un Volkswagen Passat fac din titularul de la Mediu unul din cei mai puţin înstăriţi miniştri ai Cabinetului Boc IV. Laszlo Borbely are ca venit indemnizaţia de deputat.

Kelemen Hunor
Ministrul Culturii

Nu are nici locuinţă, nici maşină, nici terenuri. Liderul UDMR are, în schimb, conturi şi depozite bancare de 158.000 lei. Potrivit deputatului, în ultimul an fiscal, a avut venituri din salarii de circa 140.000 de lei, din care 72.000 de lei provin din indemnizaţia de deputat.

22
dec.
09

Concedii fără plată şi în 2010

Premierul desemnat Emil Boc a anunţat ieri că bugetul din 2010 va fi unul de austeritate, precizând că primele şase luni ale anului viitor vor fi foarte dificile.Conform proiectului de buget trimis Parlamentului, Guvernul va trebui să reducă cheltuielile bugetare cu 3 miliarde de euro, pentru a îndeplini cerinţele Fondului Monetar Internaţional (FMI) din acordul de împrumut, de 19 miliarde de euro, semnat cu ţara noastră.

Printre măsurile dure anunţate se numără şi reducerea a 140.000 de locuri de muncă din sistemul bugetar. Mai mult, conform unor surse din PD-L, Emil Boc ia în calcul posibilitatea trimiterii celor aproximativ 1,4 milioane de bugetari în concediu fără plată mai multe zile pe lună, pentru a îndeplini solicitările FMI. Noul buget are şi câteva veşti bune: Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va rămâne la 19%, iar cota unică de impozitare, la 16%.

21
dec.
09

Sexul la o vârstă fragedă creşte riscul cancerului de col uterin

Viaţa sexuală începută la o vârstă fragedă dublează riscul dezvoltării cancerului uterin. La această concluzie au ajuns oamenii de ştiinţă de la Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din Marea Britanie, informează BBC. Studiul publicat recent în British Journal of Cancer, a fost realizat pe 20.000 de femei. Se pare că femeile mai sărace îşi încep viaţa sexuală cu patru ani mai devreme decât cele cu posibilităţi financiare mai bune şi de aceea sunt mult mai predispuse riscului de îmbolnăvire de cancer de col uterin. Un alt factor important care este în strânsă legătură cu riscul de cancer de col uterin îl reprezintă vârsta la care o femeie rămâne însărcinată. Cercetătorii au demonstrat de mai mulţi ani că femeile cu venituri mai reduse prezintă un risc mult mai mare de îmbolnăvire decât femeile bogate, însă nu era cunoscută cauza.

20
dec.
09

Boc a anuntat componenta noului Guvern

Premierul desemnat Emil Boc a anuntat viitoarea componenta a Cabinetului pe care o va supune votului de incredere al Parlamentului, sase dintre cei propusi fiind ministri si in primul Guvern Boc.
Cabinetul va avea 15 ministere, cu un post de vicepremier, ocupat de Marko Bela, potrivit NewsIn.

La Ministerul Administratiei si Internelor a fost nominalizat Vasile Blaga, la cel al Economiei – Adriean Videanu, iar la cel al Transporturilor – Radu Berceanu.

Elena Udrea a fost desemnata pentru Ministerul Dezvoltarii si Turismului, Mihai Seitan pentru Ministerul Muncii, Gabriel Sandu pentru Comunicatii, Mihail Dumitru pentru Agricultura, iar Daniel Funeriu pentru Educatie.

Marko Bela este propus pentru functia de vicepremier, Kelemen Hunor pentru Ministerul Culturii, Borbely Laszlo ca ministru al Mediului si Gospodaririi Apelor si Cseke Attila pentru postul de ministru al Sanatatii.

La Justitie a fost desemnat Catalin Predoiu, la Aparare Gabriel Oprea si la Finante Sebastian Vladescu. Teodor Baconschi va conduce Ministerul Afacerilor Externe.

20
dec.
09

Predica Duminica dinaintea Nasterii Domnului

Predica la Duminica dinaintea Nasterii Domnului – Duminica Sfintilor Parinti dupa trup ai Mantuitorului

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin!
Dreptmaritori crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos! Toate praznicele dumnezeiesti: Craciunul (Nasterea Domnului), Invierea, Inaltarea Sfintei Cruci, toate au inainte si dupa sarbatoare, o pregatire a sarbatorii, care te face sa inaintezi catre ea, sa traiesti acel moment suprem al ei si apoi sa cresti in ea, sa cresti din sarbatoare.; sarbatoarea inteleasa ca un eveniment dumnezeiesc, un fapt al lucrarii lui Dumnezeu in opera Sa pentru ca lumea neincetat sa se inradacineze in acest fapt dumnezeiesc si sa creasca asa ca dintr-o radacina, sa se implineasca si sa mearga din desavarsire in desavarsire, neincetat, cum spune dumnezeiescul Pavel: “Sa mearga din slava in slava”, in acest orizont divin, insorit. Pregatirea nasterii Domnului, a faptului unic in creatie, in care Dumnezeu coboara la om si in lume pentru ca pe om si lumea intreaga sa inalte la dumnezeire, sa-l indumnezeiasca pe om.

Acest act unic al istoriei il marturiseste Evanghelia, si faca Domnul, intreaga lume, omenire, sa se indrepte spre Evanghelie, caci ea este unica. Toate religiile sa traiasca acest dar al Dumnezeirii, al coborarii lui Dumnezeu la noi!

Si, Doamne, cat de negrait va descrie, si cata intelepciune divina, inteleasca si mai putin inteleasa de noi, ne pregateste Dumnezeu pentru a trai taina intruparii Sale, taina prin care El, Parintele Ceresc trimite pe Fiul Sau din veci, Dumnezeu din veci, sa se faca om! Omul creat dupa chipul Lui din veci, dar faptura. Deci El, Fiul lui Dumnezeu, sa se intrupeze in faptura!…

Si ne descrie Evanghelia de astazi legatura Fiului lui Dumnezeu devenit om, cu intreg neamul Lui, cu cele doua genealogii (cum se numesc in Scripturi). Ce inseamna o genealogie? In vremea veche se pastrau anumite genealogii. Oameni mai instariti, cu orizont mai larg, cum sunt boierii, isi urmareau parintii, inaintasii lor, cu ani, cu sute de ani, ca sa desluseasca undeva, la vreun moment – nu la radacina, ca radacina e unica – in istorie, pe cineva mai deosebit.

Mai zilele trecute, participand la Iasi la parastasul de o suta cincizeci de ani al mitropolitului Veniamin Costache, se deslusea obarsia lui dintr-un sfetnic al lui Stefan cel Mare: Arbore. Si asa se mangaie oamenii, cu inaintasii lor, nu? Uneori se mai si lauda. Nu-i vorba, Veniamin Costache a fost ca un sfant in neamul romanesc; dar noi, ceilalti. Si atunci intelegem ce inseamna aceasta genealogie, iubitilor. Este legatura noastra cu mosii si stramosii, iar in Sfanta Evanghelie, legatura Fiului lui Dumnezeu cu noi, oamenii.

Si am auzit in dumnezeiasca Evanghelie de astazi (cei care au fost la vreme, cand s-a citit dumnezeiasca Evanghelie, iar pentru ceilalti, acum s-o reamintim, dupa cuviinta) ca Sfanta Evanghelie dupa Matei incepe chiar cu aceasta genealogie; cu una din ele: cu acea genealogie a Mantuitorului, altfel spus, cu parintii si stramosii Lui dupa trup, dupa firea omeneasca.

Si chiar asa incepe Evanghelia dupa Matei: “Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam …”. Se desfasoara apoi neamurile dupa trup ale Mantuitorului, de la Avraam, parintele Avraam, care a trait, dupa calculul cercetatorilor, cu vreo opt sute de ani inainte de Mantuitorul Iisus Hristos. Citim aici o parte din aceste neamuri; reproducem si intelegem pe urma ca este vorba si de celelalte: “Avraam a nascut pe Isaac (fiul sau, pe care a vrut sa-l jertfeasca; dar Dumnezeu n-a ingaduit. Isaac a fost un simbol, o anticipare a jertfei Fiului lui Dumnezeu.); Isaac a nascut pe Iacov (cu doisprezece fii, patriarhii, dintre care si Iosif cel drept); Iacov a nascut pe Iuda si pe fratii lui; Iuda a nascut pe Fares si pe Zara, din Tamar; Fares a nascut pe Esrom; Esrom a npscut pe Aram…” Si asa se desfasoara pana la David, pana la Solomon si pana la stramutarea in Babilon. Apoi, dupa stramutarea in Babilon, pomeneste de Iehonia, Salatiel, Zorobabel si ceilalti care apoi au venit in istorie, de la parintii lor, si ajunge aceasta desfasurare de neamuri din generatie in generatie, socotindu-le patrusprezece; trei grupe de cate patrusprezece, fiecare grupa de doua ori cate sapte, dupa numerele zilelor creatiei, aici toate socotite nume sfinte. (“…toate neamurile de la Avraam pana la David sunt paisprezece; de la David pana la stramutarea in Babilon sunt paisprezece ; si de la stramutarea in Babilon pana la Hristos sunt paisprezece neamuri”).

Aceasta este genealogia data de Sfantul Evanghelist Matei. Poate va intrebati de ce incepe de la Avraam. Avraam este parintele neamului evreiesc, iar intr-un anume fel si parinte al celor trei religii monoteiste. De la Avraam, prin Agar, sclava sa, a descins lumea araba. Sotia lui Avraam, Sarra, n-a avut copii si, atunci, primul copil s-a nascut din Avraam cu Agar, sclava. Asa era randuiala atunci, ca sa aiba urmasi si cu sclavele. Deci din Avraam si Agar s-a nascut Ismael. Apoi, cand Sarra a nascut si ea pe Isaac, sarmana Sarra a indepartat-o pe Agar. Si Agar a plecat cu feciorul ei in pustie, unde a patimit o vreme, dar Dumnezeu i-a ocrotit si n-a pierit. Si a fost odraslit din Avraam cu Agar, Ismael – neamul lumii arabe. Poate aici este o drama in istorie, si anume: Agar si Ismael au fost indepartati, dar lumea araba, islamul, il considera pe Avraam ca un parinte, insa au oarecare amaraciune pe cei urmasi din Sarra si Isaac, si iata ca au durat peste milenii aceste suparari. Dar noi nadajduim ca pana la urma vor ajunge la pace, ca iata, prin Avraam mai adanc, la sursa, Una e radacina si anume Hristos, din Tatal in Duhul Sfant. Pana la urma, tot cum a spus Mantuitorul, va fi o turma si un pastor pentru toata lumea.

Si atunci, iubitilor, retineti acest fapt: de la Avraam infatiseaza Sfantul Evanghelist Matei, mosii si stramosii Mantuitorului dupa trup pana la Hristos. Avraam – am spus – e parintele neamului evreiesc si parintele islamului, dar prin Maica Domnului si noi il cinstim pe Avraam; deci este un parinte comun, dupa trup, al celor trei mari religii monoteiste.

De ce Sfantul Evanghelist Matei infatiseaza pe mosii si stramosii Mantuitorului de la Avraam, urcand spre Hristos? Repet: pleaca de la Avraam, merge prin Isaac, Iacov, David, Solomon, Zorobabel si urca la acel moment al istoriei in care S-a nascut Hristos. Retinem acest lurcu de mare insemnatate. De ce de la Avraam? Evanghelia dupa Matei este scrisa de el, intai in limba aramaica, in care a vorbit Mantuitorul. A fost scrisa pentru evrei, adica sa le spuna: “Fratii mei evrei! Hristos cel rastignit si inviat este de la Avraam, pe care voi il cinstiti si-l socotiti tata. Noi, iata, il avem pe Avraam. Hristos este Mantuitorul. Recunoasteti-L, credeti, iubiti-L si mantuiti-va prin El!” De aceea aceasta evanghelie, dupa Matei, scrisa pentru evrei, incepe cu genealogia, cu stramosii Mantuitorului de la Avraam, pe care il pretuiesc toti evreii.

Mai avem o genealogie tot dupa trup, iubitilor, cu toti inaintasii Mantuitorului pe firul neamului omenesc, pe firul firii omenesti a Mantuitorului, si anume la Sfantul Evanghelist Luca. Daca genealogia dupa Matei apare a capitolul intai, cealalta genealogie, a Sfantului Evanghelist Luca, o gasim la capitolul al treilea, cand, dupa botezul Domnului, spune: “Iisus Hristos era ca de treizeci de ani cand a primit botezul la Iordan (botezul dupa Vechiul Testament, nu botezul nostru); si cand a inceput sa propovaduiasca, fiind, precum se socotea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, fiul lui Matatia…” si merge, iubitilor, nu ascendent (adica suind de la Avraam la Hristos), ci coborand de la Mantuitorul Iisus Hristos, mergand inapoi pe linie, pana la Adam. Si asa incheie: “Fiul lui Matusala (Matusalem – dintre primii patriarhi, care a trait cel mai mult: noua sute saizeci si unu de ani), fiul lui Enoh, fiul lui Iaret, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, si aici, deodata: fiul lui Dumnezeu”. De la Adam, repet, apare o mutatie: Adam, faptura a lui Dumnezeu, direct (“Mainile Tale m-au facut si m-au zidit”), si fiu al lui Dumnezeu. Prin urmare, in radacina, in obarsia intregii umanitati, este Dumnezeu. Sa nu uitam aceasta: Dumnezeu – Sursa, Izvorul, Radacina creatiei intregi, de dincolo de creatie.

Dar sa revenim. Observati cele doua genealogii: una urca spre Hristos, pentru neamul evreiesc numai, cealalta coboara de la Hristos, mergand inapoi, cuprinzand intreaga omenire pana la Adam, deci adresandu-se tuturor. Daca cea de la Matei se adreseaza neamului evreiesc, cea de la Luca se adreseaza intregului neam omenesc. Si atunci, aceste doua genealogii ne descopera legatura cu Dumnezeu si a lui Dumnezeu cu noi. Dumnezeu, Care S-a facut om si, iata, genealogiile ne arata cm Hristos Se inrudeste dupa trup cu noi, cu toti.

Sfintii evanghelisti Matei si Luca ne infatiseaza obarsia trupeasca, originea trupeasca, dupa trup, cu noi toti, pe cele doua linii: urcand in sanul neamului evreiesc, si coborand catre noi, catre fiecare din noi.

Obarsia dupa trup! Mai este o obarsie a Mantuitorului; care credeti? Cea fireasca (dupa fire), cea divina. Ei bine, ceilalti doi evanghelisti, Marcu si Ioan (vedeti, doi cate doi: primul si al treilea; al doilea si al patrulea) ne infatiseaza aceasta obarsie. Primul si al treilea ne dezvaluie legatura trupeasca, a omenitatii, a lui Hristos cu noi. Cealalta – legatura duhovniceasca, dumnezeiasca. Caci, iata, Evanghelia dupa Sfantul Marcu incepe deodata, stralucind, ca izbucnind din marea taina a lui Dumnezeu: “Inceputul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu (deodata, ca un fulger dumnezeiesc), precum este scris in proorocie (la Maleahi) si Isaia: Iata, Eu trimit ingerul Meu inaintea fetei Tale, care va pregati calea Ta. Glasul celui ce striga in pustie: Pregatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui”. Deci aici avem – observati – tot genealogia, dar de cealalta natura, dumnezeiasca.

Iar Sfantul Evanghelist Ioan spune ceva mai pe larg, incepand tot cu obarsia dumnezeiasca, cand zice: “La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate prin El s-au facut si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut. Si intru El era viata si viata era lumina oamenilor”. Deci si aceasta evanghelie ne dezvaluie aceasta taina a tainelor, si anume ca Fiul lui Dumnezeu este Dumnezeu-Cuvantul, Cel Care S-a intrupat si Care e din veci Fiu al lui Dumnezeu. Si toate printr-Insul s-au facut. El e radacina umanitatii, radacina creatiei intregi; El, Fiul lui Dumnezeu.

Astfel vedem cum dumnezeiestile Scripturi ne dezvaluie pe Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului, rasarind din sanul Parintelui Ceresc din veci. Caci Parintele Ceresc e Parinte din veci si, fiind Parinte din veci, din veci e si Fiul. Daca n-ar fi Fiul din veci, n-ar fi nici Parinte din veci si n-ai putea sa-L numesti Tata al nostru… decat doar cei care socotesc – ca sarmanul, nefericitul Arie – ca Hristos e faptura. O, sarmanul Arie! N-avea voie sa spuna “Tatal nostru”, pentru ca mintea, ca toti cei ce nu recunosc pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Acestia mint cand zic Tatal nostru, pentru ca nu recunosc pe Fiul din veci. Caci numai asa Parintele Ceresc e Parinte din veci, daca are un Fiu din veci si prin Fiul ne are si pe noi toti ca fii ai Lui. Asa gandim. N-au dreptul sa spuna nici Tatal nostru, nici sa se numeasca fii ai lui Dumnezeu, caci numai prin Fiul din veci suntem si noi fii ai lui Dumnezeu.

Si inca o mare taina se descopera, o, iubitilor: In Iisus Hristos, Domnul nostru, sunt unite desavarsit doua firi: firea (natura) dumnezeiasca si cea omeneasca. Cum am fost noi ziditi? A zis Parintele Ceresc in sfatul Sfintei Treimi: “Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra”. Or, ce inseamna a fi zidit dupa asemanarea lui Dumnezeu? In legatura cu Sfanta Evanghelie de astazi, si din cuvantul smerit de astazi, aceasta inseamna: ca asa cum in Fiul lui Dumnezeu sunt doua naturi – divina si umana -, si in noi oamenii, sunt doua lumi: e lumea firii noastre, zdita, fireasca, din tarana pamantului, cum spune Scriptura, dar e si ceva dumnezeiesc in noi; e harul dumnezeiesc si indumnezeitor in noi, pe care Fiul lui Dumnezeu l-a insuflat, in Duhul Sfant.

Deci si in noi e ceva tainic, adanc; ceva zidit, omenesc, dar si ceva dumnezeiesc, dupa chipul lui Dumnezeu facut om. De ce subliniez aceasta? E de mare insemnatate. Pentru ca numai asa il intelegem curat pe om, numai asa ne intelegem pe noi, numai asa ne implinim pe noi, cu aceste doua daruri dumnezeiesti: de a fi ziditi din tarana pamantului si de a avea in noi si ceva din vesnicia lui Dumnezeu, din infinitul divin, din inaltimea divina. Asa ne implinim, cand simtim in noi aceste doua lumi; traind in lumea aceasta (cu hrana, batura, imbracaminte, adapost si celelalte, uneori cosmetizate, prefacute, mistificate, sau mai stiu eu cum), dar avand si ceva dumnezeiesc in noi; si noi uitam de dumnezeiescul din noi.

O, Doamne! De curand am gasit o carte a unui ganditor al nostru, crestin bun, saracul. L-am cunoscut personal cand eram cantaret la Zlatari [?] si m-am ocupat de revista cu parintele Toma Chiricuta. In aceasta revista scria si Vasile Bancila, si ce frumos gandea acest om! (Editura Anastasia a tiparit cartea lui). Si acest Vasile Bancila spunea in vremea materialismului (pe ai carui adepti, sarmanii, e greu sa-i califici, parca ti-e si jena)… O parte din fratii nostri intelectuali inca mai zaboveau in baltoaca asta statuta a materialismului, unde, daca baltoaca e statuta rasar si viermi, care sunt gandurile noastre rele, si-i purtam noi. Atunci, acest Vasile Bancila spunea: E in om ceva ce-l distinge de celelalte fapturi, nu numai graiul si o simpla rationalitate a lui. Ca rationalitatea nu este mai buna… Un lucru ce invata el si spunea, era ca de mici copiii nostri sa fie hraniti cu sfanta noastra credinta, nu cum zic unii – sa ajunga la ratiune. E ca si cand omul n-a trait pana n-a aparut ratiunea lui Descartes sau a altcuiva. A fost necesar rationamentul filosofilor ca omul sa fie om? De mic trebuie sa-l invatam pe copil, spunea Vasile Bancila, si mai spunea el: Omul traieste in lumea aceasta, se alimenteaza ca ea, se acomodeaza cu realitatea aceasta sensibila dar, auziti, omul a facut un salt suprem, saltul in transcendent, si in aceasta consta toata puterea si maretia omului.

Asa a inteles el Scriptura, si alaturi de el au mai inteles-o si altii, cam tot in vremea lui, poate ceva mai inainte de el. Sa revin. Ceva mai inainte de el, pe la inceputul acestui secol, la noi, alaturi de el gandeau si teologii nostiri (Nichifor Crainic s.a.), sau Nae Ionescu, dar marea majoritate invata dupa bazele darvinismului, evolutionismul acesta steril, nu inradacinat in Dumnezeu. Un alt savant, Fischer [?], ca raspuns unor teorii ale vremii, indeosebi psihologiei abisale (Freud, care sutinea ca adancul din om ne descopera doar poftele acestea trupesti, libidoul; sau Adler cu dorinta de putere, de a te ridica peste ceilalti), spunea ca recunoasterea acelor inaltimi spirituale ale naturii umane, acestea sunt definitia noastra.

Am reprodus exact cuvintele lor, odata cu marturisirea credintei noastre, ca sa stim ca oamenii care se unesc la radacina, adanc, au fost luminati si au spus adevarul, chiar daca vocile lor au fost inabuiste de glasul asurzitor al celorlalti. Or, aceasta este intrebarea in legatura cu Sfanta Evanghelie, aceastaa este descoperirea adanca pe care trebuie s-o pastram, care sa te descopere, sa te defineasca. Adica trebuie sa simti nevoia, traind pe orizontala existentei, sa imbratisezi toata lumea, asa cum Mantuitorul a imbratisat-o pe Cruce, caci de aceea a ales sa moara pe Cruce, pentru a muri imbratisand aceasta lume, cum spun Parintii; si verticala Crucii, care ne inalta. Sa nu inabusim in noi niciodata verticala, dorul de inaltime si inaltare spirituala; altfel devenim niste handicapati. De aceea s-au nascut atatia handicapati, pentru ca, desi suntem ziditi dupa chipul lui Dumnezeu, il mutilam. Se afla contracandidati inlauntru. Asa se nasc boli si suferinte; mai ales cele sufletesti.

Acum, iubitilor, plecand de la aceasta stare, a zidirii noastre, de aici inca un gand mai departe. Vedeti, infatisarea aceasta a genealogiei, a tuturor inaintasilor, stramosilor Mantuitorului, a profetilor care au vestit si au pregatit marele si unicul fapt… Caci dupa cadere, cazuti am fi ramas si ne-am fi prabusit, fara Hristos, daca Dumnezeu nu ar fi pregatit, prin stramosi mai ales, prin acele varfuri ale profetilor, venirea Fiului Sau, intr-un suis continuu, al Vechiului Testament . Intreg Vechiul Testament tinde spre Hristos, dupa cum Noul Testament creste din Hristos. Sa retinem ideea. O, ce taina se dezvaluie cand noi auzim pe profeti vestindu-L pe Hristos! Bunaoara Isaia (cap. 6,14) spune: “Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu si se va numi Emanuel (Dumnezeu este cu noi)”. (Asa cum au rostit copiii nostri in Decembrie: Dumnezeu este cu noi! Era in preajma Craciunului si erau in fata si in numele lui Hristos, Cel Care Se intrupeaza si, prin Cruce si Inviere, biruie moartea. Asa au trait acesti copii, pe care i-am pomenit indeosebi ieri, in ziua de douazeci si unu decembrie, cand la Bucuresti au fost primii jertfiti). Mai pe urma, in capitolele 52-53 infatiseaza suferinta Mantuitorului: “El pentru pacatele noastre a fost zdrobit”. Il infatiseaza in chipul Mielului, despre care Sfantul Ioan Botezatorul va spune: “Cel ce ridica pacatul lumii”.

Profetul Miheia lauda Betleemul intre cetatile lui Iuda, ca de acolo se va naste “Cel care este din zilele vesniciei”. Eu nu pomenesc acum toate profetiile; altceva vreau sa pun in lumina. Vedeti, taina aceasta, iubitilor, si cum se desfasoara intai in Vechiul Testament, tot timpul Vechiului Testament, pana cand? Pana la plinirea vremii, la o anumita plinire a vremii. Noi nu trebuie sa privim numai momente desfacute, din aceasta desfasurare, ci toate vazute intr-un plan integral.

Ingaduiti a spune o smerita reflectie, experienta: Pregateam o lucrare si, deodata, in lucrarea aceea mi-a aparut o idee, o alta idee, inca una. Si se legau una de alta si-mi dadeam seama ca fiecare idee nu trebuie vazuta singular, intr-un fel de autonomie a ei. Avea fiecare identitatea ei, dar se lega de altele, tot asa cum un copilas leaga litera de litera si face un cuvant, apoi o propozitie, o fraza. Asa cum un arhitect leaga fiecare detaliu avand in vedere edificiul, catedrala intreaga; sau tot asa cum istoria o vezi in fapte singulare, dar si in unitatea ei. Asa si Vechiul Testament; il vezi si in fapte singulare, dar si in unitate. Deci ai viziunea unei opere si in particular dar si intreaga. Ai viziunea vietii tale si in particular, cand erai prunc, copil, tanar adolescent, mai varstnic, dar si in totaliatatea ei.

O Doamne! Atunci am zis: acum te inteleg, Doamne, mai bine! Acum inteleg ca Tu ai intreaga istorie, o porti in Tine, Doamne, daca eu amaratul si smeritul de om am realizat aceasta. Si aici se desfasoara tocmai una din trasaturile chipului lui Dumnezeu in noi pe care nu o are nici o faptura. Au celelalte animale viziunea istoriei? Ganditi-va! Mi-aduc aminte de o lucrare in care era scris ca sarmana Ladighina avea un cimpanzeu si voia sa-l faca om. Dar cum sa-l faca? Sa-l puna sa faca si el ceva ce face omul: sa bata un cui. Doi ani s-a luptat Ladighina cu Johny cimpanzeul sa bata cuiul si n-a reusit. De ce? Pentru ca cimpanzeul nu avea viziunea, semnificatia, sensul rational de a fi. Sau nu-l potrivea, sau nu-l fixa. Dar inradacinarea noastra in Radacina Unica a Fiului lui Dumnezeu facut Om, e cea care ne salta peste lume, ne da aceasta viziune a intregului in masura noastra, dar si dincolo ne inradacineaza in Dumnezeu, fapt ce am simtit cu adevarat. O, Doamne! Intelegem cum Tu ai viziunea intregii opere a Ta. Toata opera o are Dumnezeu in El, asa cum eu, amaratul de mine am si eu o operisoara cat de mica, acolo!

Asa L-am inteles, in maretia Lui si constiinta s-a unit cu sufletul in fata maretiei si a adevarului dumnezeiesc si am inteles si profetiile si toate aceste genealogii. Pentru ca toate se legau unele de altele tocmai prin apropierea noastra adanca de Dumnezeu; si mi-am zis atunci cuvantul Fericitului Augustin: “Doamne, sa te cunosc pe Tine ca sa ma cunosc pe mine.” Sau cum spunem noi la spovedanie adeseori, cate unui suflet care sta la indoiala: “Ai Scriptura in casa? O citesti? Stii ca in Noul Testament este vorba de dumneata?” Pai daca acolo e vorba de Icoana, de Radacina noastra, de Mantuitorul Iisus Hristos, e vorba si de noi. Nu ne putem cunoaste daca nu-L cunoastem pe El. Cunoscandu-L pe El ne cunoastem pe noi, in taina aceasta, vedeti, in care se dezvaluie deodata intreaga revelatie dumnezeiasca; si atunci credem cu tarie in ea. Credem ca asa a fost pentru ca ai impresia ca este o experienta a vietii tale. Si intind atunci radacina in El. Simti ca oriunde te vei afla esti cu El, mai ales acum, cand, iata, a trebuit sa vina stiinta ca sa mai adauge si ea ceva: ca in fiecare faptura, bobita cat de mica de creatie, se oglindeste faptura intreaga.

Pai aceasta ne descopera Dumnezeu in dumnezeiasca Scriptura de cand lumea. Zice psalmistul, preamarind pe Dumnezeu: “Pe cat de departe sunt rasariturile de apusuri, asa a intarit Dumnezeu mila Lui spre cei ce se tem de Dansul”. Deci oriunde , in fiecare lucru, in fiecare faptura, Il simti cu radacina si mila Lui, cum zice, iarasi, psalmistul: “A Ta este ziua, a Ta este noaptea. Tu ai intocmit lumina, Tu ai facut toate marginile pamantului, vara si primavara Tu le-ai zidit”. Iar in alta parte la fel graieste psalmistul, luminat: “Cat de departe e cerul de pamant, asa intareste Dumnezeu mila Lui catre noi”. Sau spune: “De la fata Ta Doamne, unde voi fugi? Ca Tu pretutindenea esti”. Sa simti ca e pretutindeni este o mare bucurie.

Ingaduiti cateva cuvinte: Mai acum catva timp, cu cativa ani in urma, era cineva stapanit de o slabiciune. Il urmarea pe acel om o persoana de care se indragostise patimas. “N-am liniste parinte. Noaptea il visez, ca un cosmar ma chinuie. Si-mi vorbeste si-mi striga si in timpul zilei, parca”. Erau situatii si de o parte si de alta. O persoana feminina imi vorbea de un barbat, o persoana barbateasca imi vorbea de o femeie, pana la obsesie. Altii mi-au vorbit ca le este frica de o crima din partea cuiva. Si atunci, in aceste chinuri launtrice, ce m-a luminat Dumnezeu sa zic? Spun: Vezi dumneata – si va rog sa fim cu luare-aminte -, aceste cosmaruri, unde se inscriu ele? Ele nu se inscriu in adancul omului, la radacina; se inscriu in straturile superficiale. Acolo apar; si in vise si in cosmaruri si in obsesii. Obsesii grele de tot la unii, pana la indemnul de a lua cutitul sa spintece pe cineva. Si imi mai spuneau: “Am fost la medic, la psihiatru; n-am reusit sa scap de rau, de aceste cosmaruri”. Atunci am mers pe aceasta taina a descoperirii credintei. Repet: in adancul din noi, radacina, e in Dumnezeu, dincolo de lume. Iar obarsia mea, originea mea, e tocmai acel loc de intalnire cu Dumnezeu, in care Dumnezeu coboara, ca pe mine sa ma ridice la acea veriga care e voia lui Dumnezeu, e veriga harului. Nu e din lumea aceasta. Si atunci, dumneata trebuie sa mergi mai adanc, sa sapi peste straturile acestea care te chinuie, cu posesiile, obsesiile posesive. Pana in adanc sa mergi, la ultima adancime, acolo unde demonul nu poate patrunde, caci “Dumnezeu a pus in vistierii adancul” Adancul din mine e in vistieria lui Dumnezeu, e in mana lui Dumnezeu. Sufletele dreptilor sunt in mana lui Dumnezeu, zice Scriptura iarasi.

Si atunci, cu rugaciunea mergi mai adanc decat toate straturile acestea, mergi la sursa, care este Dumnezeu. Caci nimeni nu e sursa mea – retinem – nici dumneata nu esti sursa mea, radacina mea, nici eu nu sunt sursa dumitale, radacina dumitale, niciunul din noi. Sursa, radacina, este unica: Dumnezeu. Deci sursa e dincolo de lume, nu-i din lumea aceasta.

Si atunci, daca eu cred cu tarie si stiu ca sursa mea e mai adanca decat toata lumea aceasta, decat toti filosofii si savantii, decat toate cosmarurile acestea, ca a celor din Gadara, atunci eu merg, patrund la esenta, la sursa, fac legatura cu sursa, cu Dumnezeu. Si celelalte se risipesc cum se topeste ceara in fata focului, si asa si demonii. Aceasta este calea risipirii acestor stari tragice, care uneori ii inabusa pe bietii oameni.

Deci acesta este al doilea adevar pe care trebuie sa-l retinem astazi, din descoperirea celor doua genealogii ale Mantuitorului. Mergeti la sursa, iubitilor, la radacina existentei noastre, acea radacina prin care noi din nou ne simtim in ultimul nostru adevar, in temeiul existentei noastre si nu ne mai clatina nimic, pentru ca Cel neclintit, Cel vesnic, e cu noi!

Si cu aceasta sarbatoare de astazi se mai pune o problema. Noi praznuim Craciunul si Invierea in fiecare an. Mi-aduc aminte, mai acum vreo doi-trei ani, cand cineva care avusese si o functie ceva mai importanta, sef la televiziune, spunea sarmanul: Ce sa mai vorbim noi tinerilor, de Pasti, ca cineva a inviat acum vreo doua mii de ani? O, sarmanul de el! Cum gandea! E ca si cum Invierea ar fi fost numai pentru Hristos. Dar Invierea era pentru noi. Cea mai mare taina si fapta a lui Hristos n-a fost doar Invierea, caci El era Dumnezeul cel viu. Cea mai mare minune a Domnului e ca S-a facut om si a murit pentru noi. Pentru noi Fiul lui Dumnezeu S-a facut om; pentru noi Fiul lui Dumnezeu a murit si a inviat. Pentru ca noi sa crestem din acest fapt dumnezeiesc, al Invierii.

Ce vreau sa va spun? Cum sa traiesti Nasterea? Daca ti-as zice: “Da, s-au petrecut atunci, acum doua mii de ani”, parca te arunca intr-un fel de obisnuinta, de rutina. Doamne pazeste! Taina sarbatorii si a sarbatoririi o gasim din nou la Bancila. Noi vom adauga un cuvintel la el. Zice Bancila: “Existenta noastra e obisnuita, nesarbatoreasca. Nu mai simti sarbatoarea – altfel spus, nu mai simti taina Nasterii si a Invierii. Or, ce zice el: Iata, ici-colo s-a mai instituit un fel de obisnuinta nesarbatoreasca, sau cum spune cineva la noi, praznic, prin care se intelege masa, adica mancare multa si vin mult. El nu intelegea praznicul ca taina a sarbatorii, praznicul in sens duhovnicesc, sarbatoare duhovniceasca. Trei sunt cauzele de suferinta ale constiintei de nesarbatorire: ideea limita, contradictorie, a tuturor mizeriilor eului nostru, a conflictului cu societatea si a conflictului cu natura; adica suntem atat de coplesiti de eul nostru, de conflictul cu semenii si de conflictul cu natura. Iata, bunaoara, s-a prabusit pamantul la vreo patru sute de kilometri, dincolo de Iasi. Toate acestea ne coplesesc si ne intuneca privirea si nu mai intelegem taina sarbatorii.

Sau, adaugam aici si altceva. Sarbatoarea e un act suprem, dumnezeiesc: S-a intrupat Fiul lui Dumnezeu de la Duhul Sfant si din Fecioara. Daca ne-am gandi noi nitel, adanc! Vedeti, Evanghelia dupa Luca il numeste pe Adam fiul lui Dumnezeu, in ultima instanta. Atunci, obarsia noastra este in Dumnezeu, va spuneam adineaori. Ori, cum a fost zamislit Adam insusi? In zidirea lui Adam e ceva din taina intruparii Fiului lui Dumnezeu, caci Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria. Adam, si el de la Duhul Sfant, ca a primit suflare de viata, nu? Luand Dumnezeu tarana din pamant l-a plamadit pe Adam si a suflat in el suflare de viata, harul Duhului Sfant. Din pamant, dar ce fel de pamant? Dumnezeiestii Parinti numesc pamantul, fecioara curata, caci nu fusese inca intinat de pacatul uciderii, de sangele varsat de Cain din Abel. Era pamantul fecioara curata, neblestemat, deci. Adam, intr-un anumit fel, avea si el din taina Intruparii faptul acesta: pamantul-fecioara, neintinat, neblestemat, si suflare de viata de la Duhul Sfant.

Dar el n-a stiut sa creasca in aceasta, a parasit aceasta taina, si atunci a venit Fiul lui Dumnezeu. De aceea dureaza pana la o plinire a vremii, pana la ziua Invierii. Noi insa, prin taina botezului, a Impartasaniei, trebuie sa crestem sufleteste, in sarbatoare; sa simtim si noi ca, asemenea Fiului lui Dumnezeu, e Duhul Sfant in noi, ca trupul nostru devine fecioara curata, biruind patimile, slabiciunile trupului, care ne dau atatea boli si suferinte. De aceea dureaza atat de mult pana la alta plinire a vremii, pe care noi ar trebui s-o grabim, asa cu Sfantul Apostol Petru spune: “Noi ar trebui sa fim asteptand si grabind venirea zilei aceleia, atunci cand vom praznui un cer nou si un pamant nou”.

Pentru aceasta, zice Apostolul pe care l-am ascultat astazi: “Prin credinta stramosul nostru, Avraam, atunci cand a fost chemat, a ascultat si a iesit la locul pe care era sa-l ia spre mostenire si a iesit nestiind incotro merge; si a mers spre pamanul fagaduintei”. Trebuie spus ca de la Adam pana la Avraam lumea privea spre vechiul paradis pierdut, dar de la Avraam se deschide o noua viziune in istorie: catre paradisul viitor, catre Hristos. Toti cei din Vechiul Testament, prin credinta au strabatut suferinte, necazuri, robiri, privind spre Hristos, spre intruparea Lui. Toti profetii, si cei mai putin insemnati, aveau o tendinta spre inainte, viziune care era numai a omului in taina viziunii revelatiei dumnezeiesti.

Si au trait taina serbarii. Acum noi traim taina intruparii, inradacinati in ea din momentul botezului si al mirungerii. Prin Evanghelie avem neincetat ochii catre Hristos, desavarsitorul credintei noastre, plinitorul credintei noastre, cum spunea acelasi Pavel. Iar despre cei din Vechiul Testament: “Ei, de care lumea nu era vrednica, au ratacit in pustii si in munti si in pesteri si in crapaturile pamantului. Si toti acestia, marturisind prin credinta, n-au primit fagaduinta pentru ca Dumnezeu randuise pentru noi ceva mai bun, ca ei sa nu ia fara noi desavarsirea”(Evrei 11,38, 39).

Precum copiii nostri din Decembrie, asa s-au jertfit, si cum inca va mai dura toata istoria. Nu trebuie s-o privim ca pe un moment static, gol, fereasca Dumnezeu, ci sa ne intrebam: cat am trait si cat am crescut noi din Nasterea lui Hristos cea din Fecioara, de la Duhul Sfant, cat crestem noi viziunea catre cerul cel nou si pamantul cel nou al Invierii, a invierii si a trupurilor; si daca putem raspunde la aceste intrebari vom simti ca sufletele noastre sunt vii, asa cum spune Mantuitorul: “Cel ce asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis, are viata vesnica si la judecata nu va veni, ca a si trecut din moarte la viata”. Si: “Adevar spun voua, vine vremea si acum este, cand mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, si care vor auzi, vor invia”.

Simtim noi ca a inviat sufletul nostru, ca s-a risipit indoiala, necredinta, deznadejdea, ca il simtim pe Hristos viu? Nu cumva sa spunem cu fiecare Craciun pe care il intampinam si-l traim: Ei, a fost ceva, odata! Dar orice act dumnezeiesc e pentru eternitate. Omul sa stie, sa simta din nou radacina in Hristos si, apeland mereu la radacina, la sursa, sa simtim cum crestem din Radacina. Atunci cresc in noi nu numai frunzele, ci si roadele. Sa ne amintim cum a blestemat Mantuitorul smochinul, cand a cautat in el smochine si n-a gasit – si nu era vremea smochinelor: “In veci sa nu mai fie rod in tine!” In veci. M-a cutremurat acest fapt. A doua zi, apostolii au trecut si au vazut smochinul blestemat. Petru I-a zis: “Doamne, iata, smochinul pe care l-ai blestemat, s-a uscat din radacina”. Doamne! Atunci Iisus i-a spus: “Aveti credinta lui Dumnezeu!” (Marcu 11,22). Pilda smochinului ne priveste pe noi toti, fiinte duhovnicesti, ziditi dupa chipul lui Dumnezeu, despre care spune Mantuitorul: Tatal Meu pana acum lucreaza, si Eu lucrez”. Spiritul nu moare niciodata, spiritul rodeste neincetat.

La fiecare sarbatoare noi sa simtim taina sarbatorii; sa simtim ca rodim, crestem in ea dupa chipul lui Hristos. Altfel ne uscam. Ganditi-va: Au mai fost profeti de la Hristos pana astazi, care sa vesteasca intruparea, venirea lui Dumnezeu? N-au mai fost. Avem o alta profetie: a cresterii noastre din Nasterea Fiului lui Dumnezeu si Invierea noastra sufeteasca in timp, catre Hristos, Cel care va ridica la inviere intreaga faptura, la cea de a doua plinire a vremii. Daca noi traim asa, atunci vom avea parte de inviere.

Iar acum sa traim cel putin invierea aceasta sufleteasca si a neamului nostru, intru marirea lui Dumnezeu. O, Doamne! Ajuta-ne asa sa traim taina pe care Tu ai descoperit intru noi, taina lui Dumnezeu si Om. Vrei si pe noi sa ne zidesti in amandoua aceste daruri, ce sunt si ale fapturii umane, dar si a neincetatei inaltari spirituale a omului catre lumina si Dumnezeu. Amin.

Parintele Constantin Galeriu

20
dec.
09

Inaintepraznuirea Nasterii Domnului; Sf. Sfintitul Mc. Ignatie Teoforul

Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul

Traian, luand sceptrul imparatiei romanilor, episcop al Bisericii Antiohiei era Sfantul Ignatie, cel cu numele si cu lucrul purtator de Dumnezeu, care a primit scaunul dupa Sfantul Evod si care a fost dupa Sfantul Clit sau Climent, cel dintai episcop al Romei.

Se povesteste despre acest sfant Ignatie, de Dumnezeu purtatorul, cum ca pe vremea cand era prunc, iar Domnul nostru Iisus Hristos vietuia intr-acea vreme cu oamenii pe pamant si invata pe popoare despre imparatia lui Dumnezeu, atunci si parintii acestui prunc, stand acolo aproape in popor si ascultand cuvintele cele dumnezeiesti din gura Mantuitorului si avand cu dansii pe acest fiu, Domnul s-a uitat la dansii si, chemand la sine pe pruncul Ignatie, l-a pus in mijloc si, cuprinzandu-l, l-a luat pe maini zicand: De nu va veti intoarce si nu veti fi ca pruncii, nu veti intra intru imparatia cerurilor si cine va primi pe un copil ca acesta intru numele Meu, pe Mine ma primeste.

Pentru aceasta s-a numit Sfantul Ignatie, purtator de Dumnezeu, ca a fost purtat de mainile intrupatului Dumnezeu. S-a numit purtator de Dumnezeu si pentru aceasta ca si el purta pe Dumnezeu in inima si in gura sa, fiind vas ales asemenea lui Pavel, care a purtat numele lui Dumnezeu inaintea limbilor si imparatilor.

Sfantul Ignatie a fost mai intai ucenic al Sfantului Ioan, Cuvantatorul de Dumnezeu, impreuna cu Policarp, episcopul Smirnei. Dupa aceasta cu sfatul tuturor Sfintilor Apostoli s-a asezat episcop al Antiohiei, unde a inceput a se spune mai intai numele de crestin. Luand el ocarmuirea Bisericii, cu multe osteneli si sudori semana propovaduirea bunei-credinte, aratand intru totul ravna apostoleasca.

Acest sfant ierarh a asezat in biserica sa se cante dumnezeiestile cantari in doua cete, asemanandu-le cetelor ingeresti. Fiind el intru vedenie si invrednicindu-se de vederea dumnezeiestii descoperiri, a vazut cetele ingeresti cantand astfel. Adica atunci cand canta o ceata, cealalta tacea, iar cand canta cealalta, cea dintai asculta. Dupa ce savarsea aceea cantarea sa, incepea cealalta si asa neincetat preamareau pe Preasfanta Treime. Vazand aceasta Sfantul Ignatie intru descoperire, a pus oranduiala aceasta, mai intai in Biserica Antiohiei si de acolo au luat toate Bisericile acea oranduiala frumoasa. Acest arhiereu era purtator de Dumnezeu, bun indreptator al oranduielilor bisericesti si desavarsit slujitor al Tainelor lui Hristos; iar mai pe urma s-a sfarsit ca mucenic, fiind dat spre mancarea fiarelor, despre care ne va arata cuvantul ce ne sta inainte.

Imparatul Traian avand mare razboi cu scitii, a dobindit biruinta asupra lor si a voit pentru aceea sa multumeasca necuratilor idoli cu jertfe, prin toata imparatia sa, parandu-i-se ca a biruit cu ajutorul lor si-i ruga pe dansii ca sa chiverniseasca ostile sale si imparatia. Atunci s-a ridicat cu multa prigoana asupra crestinilor, pentru ca a fost instiintat ca acestia nu mai aduc jertfa zeilor si-i hulesc, aratand inselaciunea lor. Pentru aceea a poruncit ca pretutindeni sa omoare pe crestinii care nu se supun poruncii lui.

Mergand Traian la alt razboi impotriva persilor, s-a intamplat a trece prin Antiohia si a fost pirat catre dansul si Sfantul Ignatie, purtatorul de Dumnezeu, ca cinsteste ca pe un Dumnezeu, pe Hristos cel osandit de Pilat spre moarte si rastignit pe Cruce si ca aseaza legi pentru pazirea fecioriei, pentru trecerea cu vederea a bogatiilor si a tuturor celor ce sunt spre dulceata vietii.

Acestea auzindu-le Traian, a chemat pe Sfantul Ignatie si in fata suitei sale i-a zis: „Tu esti cel ce te numesti purtator de Dumnezeu, care te impotrivesti poruncilor noastre si razvratesti toata Antiohia, ducand-o pe urma Hristosului tau?” Dumnezeiescul Ignatie a zis: „Eu sunt”. Iar imparatul l-a intrebat: „Ce inseamna purtator de Dumnezeu?”. Sfantul i-a raspuns: „Cel ce poarta pe Hristos Dumnezeu in sufletul sau, este purtator de Dumnezeu”. Dar imparatul a zis: „Oare tu porti in tine insuti pe Hristosul tau?”. Sfantul a raspuns: „Cu adevarat il port, ca scris este: Ma voi salasui intru dansii si voi umbla”. Imparatul a zis: „Dar de noi ce crezi? Nu ti se pare ca purtam intotdeauna intru pomenirea noastra pe zeii nostri si-i avem pe aceia ajutatori asupra vrajmasilor?” Purtatorul de Dumnezeu a raspuns: „Vai mie, ca pe idolii cei rai ii numesti dumnezei! Caci unul este Dumnezeu adevarat, Ziditorul cerului si al pamantului, al marii si al tuturor celor dintr-insele, unul Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cel Unul-Nascut, a Carui imparatie nu va avea sfarsit, pe Care de L-ai fi cunoscut si tu, imparate, ti-ar fi fost mai frumoase porfira, coroana si scaunul imparatiei tale”.

Imparatul a zis: „Lasa acestea ce graiesti Ignatie si ia seama la cuvintele mele de voiesti a te face placut mie si a fi ridicat in cinstea prietenilor mei. Apoi sa aduci impreuna cu noi jertfa zeilor nostri si indata vei fi la noi arhiereu al marelui Die si te vei chema parinte al suitei noastre”. Raspuns-a sfantul: „Ce trebuinta am eu a fi arhiereu al lui Die, cand sunt arhiereul lui Hristos, Caruia in toata ziua ii aduc jertfa de lauda si ma sarguiesc sa ma jertfesc cu totul Aceluia si sa ma aseman mortii Lui celei de buna voie”. Zis-a imparatul: „Cui voiesti a te jertfi pe tine? Aceluia care a fost pironit pe cruce de Pilat din Pont?”

Sfantul a raspuns: „Aceluia sa-I fiu jertfa, Care a pironit pacatul pe cruce, a sfaramat pe diavol, aflatorul pacatului si a zdrobit cu crucea toata puterea lui”. Zis-a imparatul: „Mi se pare, o! Ignatie, ca nu ai minte sanatoasa si judecata dreapta. Caci nu te-ai fi inselat asa cu scripturile cele crestinesti daca ai fi priceput bine cat de bun lucru este a te supune poruncilor imparatesti si, impreuna cu totii, a aduce jertfa zeilor”. Purtatorul de Dumnezeu, luand mai multa indrazneala, a zis: „Chiar de ma vei da fiarelor spre mancare, chiar pe cruce de ma vei rastigni si sabiei si focului de ma vei da, niciodata nu voi jertfi diavolilor, nici nu ma tem de moarte, nici nu caut bunatatile cele vremelnice ale vietii acesteia de acum, ci numai pe cele vesnice le doresc si in tot chipul ma ingrijesc ca sa trec catre Hristos, Dumnezeul meu, Care a voit a muri pentru mine”.

Atunci suita, vrand sa mustre pe Sfantul Ignatie pentru ratacire, a zis: „Iata, tu zici ca Hristos a murit; deci cum poate cel mort a ajuta cuiva si inca Acela care a murit cu moarte defaimata? Zeii nostri sunt fara moarte si graiesc”. Iar purtatorul de Dumnezeu a zis: „Domnul si Dumnezeul meu Iisus Hristos S-a facut om pentru noi si pentru mantuirea noastra. El a voit a patimi pe cruce, moarte si ingropare, apoi a inviat a treia zi, surpand si stricand puterea vrajmasului si S-a inaltat la cer, de unde S-a pogorat; iar pe noi din cadere sculandu-ne si iarasi ducandu-ne in rai, din care am fost scosi, ne-a daruit mai multe bunatati, decat cele ce am avut intai. Insa dintre zeii cei cinstiti de voi, niciunul n-a facut ceva asemenea, fiind rai si nelegiuiti, facand multe fapte de pierzare si lasand putina credinta oamenilor celor fara de minte. Dupa aceea, luandu-se acoperamantul inselaciunii, s-au cunoscut ce au fost, cum s-au dus rau din viata aceasta si s-au dat mortii celei vesnice, pentru pierderea multora. Die, cel dintai zeu al vostru, s-a ingropat in Creta, iar Asclipie, a pierit fiind lovit de fulger. Mormantul Venerei se spune ca este in Pafa, iar Eraclie a fost ars cu foc. Caci, fiind rai, au dobindit acel sfarsit de care au fost vrednici”.

Acestea fiind graite de Sfantul Ignatie si imparatul cu suita temandu-se ca sa nu se dea de rusine zeii lor cu mai multe cuvinte de ale lui, a poruncit sa-l duca in temnita. Iar imparatul toata noaptea aceea n-a dormit, cugetand cu ce fel de munci sa-l pedepseasca pe Sfantul Ignatie. Si a socotit sa-l osandeasca spre mancarea fiarelor, caci i se parea acea moarte ca este cea mai cumplita. Deci, dimineata a spus aceasta suitei si toti l-au sfatuit asa, insa au zis sa nu-l dea fiarelor in Antiohia, ca sa nu se faca mai slavit intre cetatenii sai, primind sfarsit mucenicesc pentru credinta sa, ca nu cumva si altii, privind la dansul, sa se intareasca in credinta. Pentru aceea ziceau ca i se cade sa fie dus la Roma legat si acolo sa se dea spre mancarea fiarelor, ca astfel, ostenindu-se de lungimea drumului, mai grea pedeapsa sa primeasca. Romanii sa nu stie cine este, ci, ca un talhar pierind, sa nu ramana dupa dansul nici o pomenire.

Acest sfat a placut imparatului si a dat asupra Sfantului Ignatie hotarire de moarte, ca sa fie dat spre mancarea fiarelor in Roma, in vreme de praznic, inaintea adunarii poporului. Astfel s-a osandit sfantul de pagani, ca sa fie priveliste a ingerilor si a oamenilor.

Luand asupra sa acest raspuns, purtatorul de Dumnezeu Ignatie, cu glas mare a multumit lui Dumnezeu si cu multumire primea lanturile cu care il legau. Imparatul a mers cu ostile sale la razboi, iar dumnezeiescul patimitor, cu lanturi grele fiind legat si fiind dat la zece ostasi aspri si nemilostivi, era dus la Roma. Iesind din Antiohia mult s-a rugat pentru Biserica si si-a incredintat lui Dumnezeu turma sa. Plangeau pentru dansul credinciosii si se tanguiau cu amar, iar altii, care cu multa dragoste fiind legati de dansul, mergeau cu el in cale.

Venind ostasii cu sfantul in Seleucia, s-au suit in corabie si de acolo plutind au sosit in Smirna. Acolo a sarutat pe dumnezeiescul apostol, Sfantul Policarp, episcopul Smirnei si s-a mangiiat impreuna cu dansul in vorbe de Dumnezeu insuflate, bucurandu-se de legaturile sale si infrumusetandu-se cu lanturile. Pentru ca ce impodobire mai buna putea sa-i fie lui, decat acele lanturi, cu care era infasurat pentru Domnul sau? Apoi s-a sarutat si cu ceilalti episcopi, preoti si diaconi, caci s-au adunat la dansul multi de pe la bisericile Asiei si de prin alte cetati, vrand sa-l vada si dorind sa auda dumnezeiestile cuvinte care ieseau din gura lui. Sfantul le zise sa se roage pentru dansul, ca mai curand sa fie dezlegat prin dintii fiarelor din legatura cea trupeasca si sa se arate Domnului sau cel dorit.

Apoi, vazandu-i pe dansii foarte tulburati si nerabdand despartirea lui, s-a temut ca nu cumva si credinciosii ce sunt in Roma sa se tulbure si sa nu sufere a fi dat spre mancarea fiarelor. Caci atunci ii vor face lui impiedicare, daca cumva si-ar pune mainile asupra acelora carora era poruncit ca sa-l dea spre mancarea fiarelor si astfel ii vor inchide lui usa cea deschisa a muceniciei si a mortii celei preadorite.

Deci a socotit sa trimita la dansii scrisoare, poftindu-i ca si aceia sa se roage pentru dansul si sa nu i se faca impiedicare de la alegerea lui cea muceniceasca, ci prin fiare sa fie dezlegat si sa treaca la preaiubitul sau Stapan. Si a scris asa: „Ignatie, care este si purtator de Dumnezeu, scrie Bisericii celei miluite cu marirea Tatalui celui Preainalt si a lui Iisus Hristos, a Unuia Nascut Fiului Sau, Bisericii iubite si luminate cu voia Celui ce a voit toate dupa dragostea lui Iisus Hristos, Dumnezeului nostru; biserica ce este intai in tara romanilor si care este vrednica de Dumnezeu, vrednica de cuviinta, vrednica de fericire, vrednica de lauda, vrednica de dobindire, vrednica de curatenie, care mai intai este in dragoste, numita cu numele lui Hristos, numita cu nume de Parinte, pe care o si sarut intru numele lui Iisus Hristos, Fiul Parintelui ceresc, fiilor celor uniti dupa trup si dupa duh cu porunca Lui, celor plini de darul lui Dumnezeu fara indoiala si paziti de orice credinta straina, fara de prihana intru Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, sa se bucure:

1) Fiindca m-am rugat lui Dumnezeu, am dobindit a vedea fetele voastre cele vrednice de vedere. Legat fiind intru Iisus Hristos, nadajduiesc a va saruta, daca va fi voia lui Dumnezeu, ca sa ma invrednicesc asa pana in sfarsit. Inceputul este bine economisit, daca voi dobindi darul ca sa-mi cistig mostenirea fara impiedicare. Caci ma tem de dragostea voastra, sa nu ma impiedice de la aceasta. Ca voua este lesnicios lucru a face ceea ce voiti voi, iar mie greu imi este a dobindi pe Dumnezeu, daca voi ma veti cruta.

2) Nu voiesc ca voi sa placeti oamenilor, ci lui Dumnezeu, precum ii si placeti. Eu niciodata nu voi avea o vreme buna ca aceasta pentru a cistiga pe Dumnezeu, nici voi nu puteti a arata un lucru mai bun decat daca veti tacea. Ca daca veti tacea si nu veti vorbi despre mine, eu ma voi face al lui Dumnezeu, iar daca veti iubi trupul meu, iarasi voi fi alergand. Mai mult nu puteti a-mi da, decat a ma jertfi lui Dumnezeu, pana inca jertfelnicul este gata. Cu dragoste sa cantati Tatalui intru Iisus Hristos, caci pe episcopul Siriei l-a invrednicit Dumnezeu a se afla la apus, fiind trimis de la rasarit. Bine este a apune eu din lume, ca intru Dumnezeu sa rasar.

3) Niciodata n-ati pizmuit pe nimeni, ci pe altii ati invatat. Si eu voiesc ca cele ce invatati, sa le si faceti. Deci mie sa-mi cereti putere si dinlauntru si dinafara, ca nu numai sa zic, ci sa si voiesc; ca nu numai sa ma numesc crestin, ci sa fiu si in fapta. Ca daca ma voi afla asa, voi putea fi credincios. Nimic din cele ce se arata este vesnic. Cele ce se vad sunt vremelnice, iar cele ce nu se vad sunt vesnice, pentru ca Dumnezeul nostru Iisus Hristos, intru Tatal fiind, este vesnic. Crestinatatea este lucru nu numai al sfatuirii, ci si al marimei de suflet. Cand crestinul cu adevarat se uraste de lume, atunci este iubit de Dumnezeu. Caci este scris: De ati fi fost din lume, lumea ar fi iubit pe ai sai, iar fiindca nu sunteti din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, pentru aceasta va uraste pe voi lumea. Petreceti intru dragostea Mea.

4) Eu scriu Bisericilor si poruncesc tuturor caci eu voind, mor pentru Dumnezeu, daca voi nu ma veti opri. Rogu-va sa nu aveti catre mine dragoste desarta. Lasati-ma sa ma fac mancare fiarelor, prin care imi este cu putinta a cistiga pe Dumnezeu. Sunt grau al lui Dumnezeu si prin dintii fiarelor sa ma macin, ca sa fiu paine curata a lui Hristos. Mai bine atitati pe fiare ca sa mi se faca mormant si nimic din trupul meu sa nu lase. Atunci voi fi ucenic adevarat al lui Hristos, cand nici lumea nu va vedea trupul meu. Rugati-va lui Hristos pentru mine ca, prin uneltele acestea, jertfa sa ma fac. Nu precum Petru si Pavel va poruncesc voua, caci aceia sunt apostoli, iar eu osandit; aceia slobozi, iar eu pana acum sunt rob. Iar daca voi patimi, voi fi slobod pentru Hristos si voi invia intru El. Acum invat cand sunt legat, ca nimic lumesc sau desert sa poftesc.

5) De la Siria pana la Roma cu fiare ma lupt pe pamant si pe mare, noaptea si ziua, legat fiind cu zece leoparzi, care este o ceata de ostasi si care din ce in ce mai rai se fac. Insa in neindreptatirile lor mai mult ma invat, dar nu dintr-acestea ma indreptez. O! de-as dobindi fiarele cele pregatite mie, pe care le voi zadari, ca degraba sa ma manance, nu precum s-a intamplat altora, de care, temandu-se, nu s-au atins. Si, desi ele nu vor voi, eu le voi sili. Iertati-ma, eu cunosc ce-mi este de folos. Acum incep a ma face ucenic. Nimic din cele vazute si din cele nevazute sa nu-mi pizmuiasca, ca pe Iisus Hristos sa-L dobindeasca. Foc si cruce adunarii de fiare, taieturi, despartiri, risipiri ale oaselor, taieri ale madularelor, macinaturi a tot trupul, munci rele ale diavolului sa vina asupra mea, numai pe Iisus Hristos sa-L dobindesc.

6) Nimic nu-mi vor folosi cele inveselitoare ale lumii, nici imparatiile acestui veac. Mai bine imi este a muri pentru Iisus Hristos, decat a imparati peste toate marginile pamantului. Caci ce va folosi omul, de ar cistiga toata lumea, iar sufletul sau il va pierde? Pe Acela il caut, care pentru noi a murit. Pe Acela il voiesc, Care pentru noi a inviat. El dobinda imi este. Iertati-ma, fratilor, sa nu ma impiedicati de a trai, caci viata este a fi cu Hristos. Sa nu-mi doriti a muri; caci moarte este viata cea fara de Hristos. Pe cel ce voieste sa fie al lui Dumnezeu, sa nu-l despartiti. Lasati-ma sa iau lumina curata; acolo ducandu-ma, voi fi om al lui Dumnezeu. Dati-mi voie ca sa ma fac urmator al patimei Dumnezeului meu. Daca cineva pe Dansul in sine Il are, sa inteleaga ceea ce voiesc eu si sa-mi fie milostiv, stiind cele ce ma tin pe mine.

7) Stapanitorul acestui veac voieste sa ma rapeasca si sa-mi strice judecata mea cea pentru Dumnezeu. Deci nimeni din voi sa nu-i ajute, ci mai vartos ai mei sa va faceti, ca sa fiti fii ai Dumnezeului meu. Nu va laudati cu numele lui Iisus Hristos, iar lumea sa o poftiti. Zavistia intre voi sa nu locuiasca. Chiar daca as fi de fata, v-as ruga sa nu va plecati mie, ci mai vartos pentru cele ce va scriu sa va plecati. Viu fiind, va scriu aceasta, dorind sa mor. A mea dorinta s-a rastignit si nu este intru mine foc iubitor de materie, ci apa vie si care graieste in mine, zicandu-mi: Vino la Tatal. Nu ma indulcesc cu hrana stricacioasa, nici cu dezmierdarile acestei vieti. Painea lui Dumnezeu voiesc, paine cereasca doresc, painea vietii, care este trupul lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, al Celui ce a fost mai pe urma din semintia lui Avraam si a lui David. Bautura lui Dumnezeu voiesc, adica sangele Lui, care este dragoste nestricacioasa si viata de-a pururea vie.

8) Nu voiesc a trai dupa om si aceasta va fi daca voi veti voi. Voiti ca si voi sa fiti primiti? Putine cer de la voi: credeti-mi mie. Iar Iisus Hristos va va arata aceasta, cu adevarat zis, caci El este gura cea nemincinoasa, prin care Tatal a grait cu adevarat. Cereti pentru mine ca sa dobindesc acestea. Nu dupa trup am scris voua, ci dupa voia lui Dumnezeu. Daca voi patimi, dovedeste ca ati voit voi; daca voi fi lepadat, apoi voi m-ati urat.

9) Pomeniti in rugaciunea voastra biserica cea din Siria, care in locul meu are ca pastor pe Dumnezeu. Singur Iisus Hristos si dragostea voastra sa o cerceteze pe dansa. Iar eu ma si rusinez a ma numi dintre cei de acolo. Caci nu sunt vrednic, fiind cel mai de pe urma al lor si lepadatura, insa voi fi miluit, daca pe Dumnezeu voi dobindi. Va saruta pe voi duhul meu si dragostea bisericilor, care m-au primit in numele lui Iisus Hristos, caci toti fratii, in calea mea cea trupeasca, m-au petrecut din cetate in cetate.

10) Scriu voua acestea din Smirna, prin efesenii cei vrednici de fericire. Si este impreuna cu mine, cu alti multi si Crocos, numele cel dorit. Pe cei ce au venit mai inainte de mine, de la Siria la Roma, spre slava lui Dumnezeu, cred ca i-ati cunoscut. Sa le aratati ca aproape sunt si eu, ca toti sunt vrednici lui Dumnezeu si voua, pe care se cuvine ca intru toate sa-i odihniti. Am scris aceasta, in ziua cea mai inainte de noua calende ale lui septembrie, care este in douazeci si trei ale lunii august. Fiti sanatosi pana in sfarsit, intru rabdarea lui Iisus Hristos. Amin”.

Aceasta scrisoare a trimis-o inaintea sa in Roma si, dupa putina vreme, a iesit si el din Smirna, dus fiind de ostasi. Si, venind in Troada si in Neapoli, au trecut pe jos prin Filipopoli si Macedonia, cercetand bisericile cele din cale, invatand, sfatuind si intarind pe fratii cei neputinciosi si poruncind tuturor sa fie destepti si treji. Dupa ce a trecut Epirul si a plutit pe Marea Adriatica si a Tirului, a sosit in Putioli, unde a fost primit cu dragoste de ostasii si de credinciosii ce erau acolo. De acolo a venit in Roma si s-a dat in grija eparhului cetatii, impreuna cu scrisorile cele imparatesti. Iar acela, vazand pe purtatorul de Dumnezeu si citind scrisoarea imparateasca, indata a poruncit sa pregateasca fiarele si, sosind o zi de praznic, a adus pe sfantul in priveliste, unde s-a adunat toata cetatea. Caci a strabatut vestea despre dansul, cum ca episcopul Siriei se va da sa fie mancat de fiare.

Sfantul Ignatie adus in mijlocul privelistii s-a intors catre popor cu suflet barbatesc si cu fata luminata si binevoind acea moarte de ocara primita pentru Hristos, cu mare glas a strigat: „Barbati romani, care priviti la aceasta nevointa a mea, sa stiti ca nu pentru oarecare facere de rau primesc aceasta munca, nici pentru oarecare nelegiuire sunt osandit la moarte. Ci numai pentru singur Dumnezeul meu, de a carui dragoste sunt cuprins si pe Care fara de sat Il doresc, caci sunt grau al Lui si voiesc sa ma macin prin dintii fiarelor, ca sa ma fac Lui paine curata”. Acestea zicand sfantul, au venit asupra lui leii, care indata l-au sfisiat si l-au mancat ramanand numai oasele.

Deci s-a implinit dorinta sfantului care a voit ca fiarele sa fie mormant al trupului sau, Dumnezeu voind asa, dupa dorinta placutului Sau. Pentru ca putea sa astupe gurile fiarelor inaintea lui, ca si inaintea lui Daniil in groapa si inaintea Teclei in priveliste, pentru slava numelui Sau cel sfant. Insa n-a facut aceasta, voind mai bine a implini dorinta si cererea robului Sau, decat a preamari puterea Sa cea mare.

In acest chip a fost sfarsitul Sfantului Ignatie, in acest fel nevointa lui, caci asa a fost dragostea lui catre Dumnezeu. Risipindu-se adunarea aceea, credinciosii care erau in Roma, catre care el scrisese din Smirna si cei ce venisera cu dansul, care se tanguiau nemangiiati dupa dansul, au adunat oasele lui cele ramase si le-au pus cu cinste in loc insemnat, afara din cetate, in douazeci de zile ale lunii decembrie. Apoi, multe zile plangand credinciosii pentru despartirea lui, sezand langa mormant, laudandu-l cu psalmi si cu cantari, Sfantul Ignatie li s-a aratat lor noaptea si pe fiecare dintre ei, cuprinzand-i, ii mangiia in mahnirea sufletului lor. Altora iarasi li s-a aratat, rugandu-se pentru cetate si asudand, ca si cum ar fi fost intru multe nevointe si osteneli.

Instiintandu-se imparatul Traian de sfarsitul Sfantului Ignatie si de taria sufletului sau cea cu barbatie, cum fara temere si cu bucurie a mers la moarte pentru Dumnezeul sau, i-a parut rau de dansul. Si, auzind de crestini ca sunt oameni buni si blanzi, vietuind cu infranare, iubind curatenia, ferindu-se de toate lucrurile cele rele si avand viata fara de prihana, iar imparatiei lui cu nimic nu se impotrivesc – numai cu aceasta ca nu voiesc sa aiba multi dumnezei, ci numai singur pe Hristos cinstesc, a poruncit sa nu-i mai caute ca sa-i omoare, ci i-a lasat sa vietuiasca in pace. Dupa aceasta, au fost aduse cinstitele moaste ale Sfantului Ignatie in Antiohia, cu mare cinste, spre apararea cetatii si tamaduirea celor bolnavi, spre bucuria turmei sale si intru slava lui Dumnezeu in Treime, Celui laudat de toti, in veci. Amin.

Povestesc oarecare despre acest Sfant Ignatie, purtatorul de Dumnezeu si acestea: Cand era adus spre mancarea fiarelor si avea neincetat in gura lui numele lui Iisus Hristos, l-au intrebat paganii pentru ce pomeneste neincetat cu gura sa acel nume? Sfantul a raspuns ca are in inima sa scris acel nume al lui Iisus Hristos, iar cu buzele marturiseste pe Acela, pe Care de-a pururea Il poarta in inima. Dupa aceasta, sfantul fiind mancat de fiare, langa oasele lui, ce ramasesera din voia lui Dumnezeu, s-a gasit inima intreaga, nemancata de fiare. Aflandu-o necredinciosii si aducandu-si aminte de cuvintele Sfantului Ignatie, au despicat-o in doua, vrand sa vada daca este adevarat ceea ce zicea Ignatie. Si au aflat inauntru pe amandoua partile scris cu litere de aur: Iisus Hristos.

Astfel Sfantul Ignatie, cu numele si cu fapta a fost purtator de Dumnezeu, avand in inima sa de-a pururea pe Hristos Dumnezeu, cu mintea cea de Dumnezeu ganditoare, scris ca si cu un condei.

19
dec.
09

AVERTIZARE METEOROLOGICA 19.12.2009 ora 20 – 20.12.2009 ora 10

AVERTIZARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 19/12/2009 Ora: 10


Fenomene vizate: ninsori si intensificari ale vantului


Intervalul: 19 decembrie, ora 20 – 20 decembrie, ora 10


Zona afectata: conform textuluiATENTIONARE METEOROLOGICA COD GALBEN

In intervalul 19.12.2009 ora 20 – 20.12.2009 ora 10, in regiunile sudice va ninge si se va depune strat nou de zapada, iar vantul va avea intensificari temporare viscolind ninsoarea.
Intensitatea si durata fenomenelor vor fi mai importante in judetele: Braila, Galati, Vrancea, Buzau, Tulcea, Constanta, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Ilfov si in municipiul Bucuresti,iar spre dimineata in Dobrogea si in estul Munteniei precipitatiile vor fi mixte si se va produce polei.

Nota:In Dobrogea si estul Baraganului precipitatiile si intensificarile de vant vor continua si pe parcursul zilei de duminica, 20 decembrie.

19
dec.
09

Ce vei impodobi, bradul natural sau artificial?

De sarbatori este timpul pentru bucurie, daruri si colinde. Seara de Ajun cand Mos Craciun vine si lasa cadouri sub brad se apropie cu pasi repezi, asa ca poti sa te apuci sa-i scrii Mosului. Fii insa pregatit cu un brad frumos impodobit, dupa gusturile si preferintele tale si ale familiei.

De ce este bine sa-ti iei brad natural?

Ca sa te bucuri cat mai mult de mirosul si aspectul sau natural, este bine sa-l tii intr-un ghiveci incapator si sa-i asiguri zilnic necesarul de apa. In prima zi va avea nevoie de patru litri de apa, apoi de cate un litru, schimbarea apei facandu-se zilnic. Daca nu-l conservi in ghiveci, ca sa fie cat mai longeviv, straduieste-te macar sa stropesti ramurile bradului, in fiecare zi, cu putina apa. In cazul in care optezi pentru achizitionarea unui brad natural, trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare pentru a indeparta regulat acele pe care le risipeste din belsug in jurul lui.

Care este avantajul bradului artificial?

Este longeviv, usor de impodobit si mai putin costisitor. Mai mult, cumpararea unui brad artificial este o investitie pe viata. Il iei din magazin si poti sa-l scoti din dulap sau din garaj in fiecare an, in ziua de Ajun. Poti sa-ti alegi un brad care sa corespunda culorii preferate de tine (alb, verde sau chiar rosu) si la dimensiunea dorita. In doar cateva minute vei reusi sa-l asamblezi. Spre deosebire de bradul natural, cel artificial este mereu verde, nu doar in zilele premergatoare venirii lui Mos Craciun si nu lasa tepi. Din pacate, praful care se depune zilnic pe ramurile lui se vede cu ochiul liber de la distanta si este greu de curatat. Nici mirosul produs de beculetele instalatiilor atasate bradului din plastic nu iti va crea una dintre cele mai placute senzatii.

18
dec.
09

Codul galben ramane in vigoare pentru sase judete, pana sambata la ora 03:00

Meteorologii au prelungit atentionarea de ninsori si intensificari ale vantului, de astazi, ora 14:00, pana sambata, ora 03:00, pentru judetele Galati, Braila, Ialomita, Calarasi, Constanta si Tulcea
Astfel, in intervalul mentionat va ninge in cele sase judete, iar vantul va prezenta intensificari viscolind si troienind zapada.In restul teritoriului ninsorile vor fi slabe cantitativ si pe arii mai restranse, a anuntat Administratia Nationala de Meteorologie (ANM)
Astazi la ora 14:00 au fost scoase de sub atentionare judetele Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Dambovita, Prahova, Buzau, Vrancea, Vaslui si municipiul Bucuresti, a anuntat directorul ANM, Ion Sandu.

„Maine (sambata n.r.) este pauza, dar maine noapte si duminica noapte vom avea din nou probleme si este posibil ca maine dimineata sa emitem o atentionare”, a declarat Sandu. El a precizat ca sambata si duminica, pe timpul noptii, vor fi din nou caderi de zapada in aceleasi judete din sud-estul tarii – Galati, Braila, Ialomita, Calarasi, Constanta si Tulcea. „Pana la Revelion nu o sa mai fie probleme din punct de vedere al cantitatilor (de zapada n.r.)”, a adaugat acesta.

Luni noaptea vor fi temperaturi de minus 20 de grade, iar de marti vremea se incalzeste, a mai spus directorul ANM.

Zeci de ieseni au ajuns la spital din cauza frigului
Zeci de ieseni au ajuns la spital cu afectiuni cardiace, dupa expunere la temperaturile extrem de scazute ale diminetii de astazi, cel mai grav caz fiind al unui batran de 67 de ani, care a facut infarct din cauza frigului, relateaza NewsIn.

Batranul a fost adus in stop cardiorespirator de catre familie in unitatea de primire urgente unde a beneficiat imediat de resuscitare, intubatie orotraheala, masaj cardiac extern si defibrilare electrica. Dupa ce au reusit sa porneasca inima pacientului, medicii de la urgente au asigurat transportul asistat la terapie intensiva. Prognosticul este extrem de rezervat”, a declarat dr. Tudor Ciuhodaru, medicul coordonator al UPU din cadrul Spitalul „Sf. Ioan”.

Potrivit acestuia, in stare grava se afla alti patru pacienti care sunt internati la Sectia de terapie intensiva cu angine instabile, infarct sau tulburari paroxistice de ritm. Medicii de la Spitalul de Urgente recomanda evitarea expunerii la temperaturi scazute si prezentarea rapida la UPU in momentul in care apare simptomatologia.

18
dec.
09

Situatia drumurilor si localitatilor afectate de caderile de zapada

Sapte drumuri nationale printre care Autostrada A2 au in prezent circulatia intrerupta, mai multe localitati din Mehedinti au ramas fara energie electrica, in timp ce un sat este izolat, iar CFR anunta intarzieri pentru trenurile din Bucuresti si Chitila
UPDATE: Traficul pe DN 2 a fost deschis pentru vehiculele cu greutatea maxima admisa mai mica de 3,5 tone. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a anuntat vineri ca pe drumul national DN 2, Urziceni – Buzau – Focsani, traficul a fost deschis pentru vehiculele cu greutatea maxima admisa mai mica de 3,5 tone.

De asemenea, in vederea evitarii inzapezirii autovehiculelor, traficul este in continuare inchis pe urmatoarele drumuri nationale: Autostrada Soarelui pe sectorul Bucuresti – Drajna, DN 1D Albesti (AG)-Urziceni (IL), DN 22 Ramnicu Sarat (BZ)-Braila (BR), DN 24D Balabanesti (GL)-Cuca (GL), DN 2C Costesti-Padina (BZ)- (BZ) si DN 2N

Incepand cu ora 19:00, DN22 Ramnicu Sarat- Balta Alba Braila km 2-70 se va inchide, avand in vedere conditiile meteo nefavorabile. Solutia a fost convenita cu SDN Braila si cu Politia Rutiera Buzau.

Capitala si 14 judete se afla astazi, pana la ora 23.00, sub atentionarea de Cod Galben pentru ninsori si viscol.

Localitati fara energie electrica
Tot din cauza vremii nefavorabile, sapte localitati din judetul Mehedinti au ramas fara energie electrica, relateaza NewsIn. Potrivit sefului Centrului Operational din cadrul ISU Drobeta, cpt. Liviu Boruga, sunt afectate liniile Lupoaia – Zegujani (11 posturi de transformare) – localitatile Zegujani, Noaptesa si Stroiesti, Toplet Dubova (18 posturi de transformare) – localitatile Dubova si Ponicova si Motru – Strehaia – localitatile Brosteni si Lupsa.

Problema cea mai grava ramane in continuare localitatea Negrusa din nordul judetului Mehedinti, care este izolata de trei zile. Drumul comunal intre Ciresu si Negrusa de aproape 2 kilometri nu poate fi curatat de drumari din cauza unei pante foarte inclinate. „Utilajele celor de la drumuri nu pot sa intervina din cauza unei pante inclinate la 20 la suta. Pur si simplu, utilajele o iau la vale. Impreuna cu jandarmii vom cauta o solutie si pana la urma cred ca vom curata drumul cu lopetile, alta solutie nu vad”, a declarat cpt. Liviu Boruga. In Negrusa traiesc aproximativ 200 de persoane, majoritatea persoane in varsta.

Ninsorile si viscolul afecteaza de trei zile judetul Mehedinti. Joi, o persoana fara adapost, un barbat de 45 de ani, a decedat din cauza frigului, el fiind gasit intr-o cladire abandonata din Dr. Tr. Severin de cativa muncitori de la salubritate.

Opt localitati din judetul Arges nu sunt alimentate cu electricitate, dupa ce ninsorile abundente din noaptea de joi spre vineri au afectat mai multe linii de medie tensiune si posturi de transformare, informeaza NewsIn. Potrivit reprezentantilor CEZ Distributie, vineri, la ora 9.00, erau afectate patru linii de medie tensiune si 65 de posturi de transformare. Localitatile care nu au curent electric sunt Cepari, Cuca, Ciomagesti, Cocu, Malureni, Musetesti, Bascov, Draganu. De la inceputul saptamanii, din cauza ninsorilor abundente si a viscolului, zeci de localitati din Arges si mii de gospodarii au ramas ore intregi fara electricitate.

Trenuri cu intarziere
Trenurile care vin si pleaca din statiile Bucuresti Nord, Bucuresti Basarab, Bucuresti Grivita si statia Chitila inregistreaza intarzieri la sosire si plecare de pana la 80 de minute, din cauza ninsorii si a viscolului, a anuntat in aceasta dimineata Compania Nationala de Cai Ferate „CFR” SA. [CFR Calatori: Peste 30 de trenuri sunt anulate din cauza conditiilor meteorologice]

Ninsoarea viscolita ingreuneaza interventia angajatilor in operatiunile de curatare a macazelor, care sunt acoperite de un strat gros de gheata si zapada.
Compania Nationala de Cai Ferate CFR S.A. recomanda calatorilor ca inainte de efectuarea calatorie, indiferent de statia de plecare, sa solicite informatii despre intarzierile produse in traficul feroviar la statiile si agentiile CFR din Bucuresti si din tara, la telefon 9521, sau la dispeceratul Comandamentului Central de Iarna din cadrul MTI, la urmatoarele numere de telefon: 021/9360 si 021/318.66.09.

Intarzieri si pe Aeroportul Otopeni
Patru curse care trebuiau sa decoleze de pe Aeroportul International Henri Coanda-Otopeni au in prezent intarzieri de pana la doua ore, din cauza conditiilor meteorologice, a declarat vineri pentru NewsIn seful pentru relatii publice al aeroportului Mihaela Chiril. Cele patru curse care au intarzieri sunt: Tarom (Bucuresti-Sofia), KLM (Bucuresti-Amsterdam), Air France (Bucuresti-Paris) si Lufthansa (Bucuresti-Düsseldorf). „Pistele sunt curatate, dar conditiile meteo nu permit decolarea celor patru aeronave. Pregatirea aparatelor pentru zbor (degivrarea) este ingreunata de temperaturile scazute”, a spus seful pentru relatii publice al aeroportului Mihaela Chiril.

18
dec.
09

Boc varianta 4.0. Ce ascunde noul guvern format din vechii membri

Emil Boc este noul premier desemnat al României, iar Parlamentul va fi pus în situaţia de a-l reconfirma, la sfârşitul unui mandat de un an. Politic, diferenţa faţă de sfârşitul lui 2008 este că acum PDL are majoritatea în Parlament cu ajutorul UDMR, al minorităţilor şi al independenţilor.

Economic, noutatea este că România are un acord cu FMI care ţine loc de program de guvernare. Social, şomajul s-a dublat şi ameninţă să nu se oprească nici în 2010.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că a convenit cu reprezentanţii FMI un calendar foarte strâns, care presupune adoptarea bugetului pentru 2010 până pe 16 ianuarie, aşa încât România să poată primi, pe 17 februarie, 2,3 miliarde de euro, care vor merge jumătate la BNR, jumătate la Ministerul Finanţelor.

“În primul rând, va trebui să avem Guvern în funcţiune pe 23 decembrie. Motivaţia este că acest Guvern trebuie să depună bugetul la Parlament până la sfârşitul anului. Din 4 sau 5 ianuarie, Parlamentul să înceapă examinarea bugetului de stat, iar pe data de 16 să avem bugetul aprobat. Numai cu bugetul de stat aprobat de Parlament putem solicita prezenţa echipei Uniunii Europene, a Fondului şi a Băncii Mondiale pentru evaluare”, a explicat Traian Băsescu.

Emil Boc este premierul desemnat de către preşedintele Traian Băsescu, şeful PDL fiind ales pentru că “este un om dedicat serviciului public, un om al dialogului, care şi-a făcut datoria şi care şi-a asumat responsabilitatea implementării unor soluţii extrem de dificile, cum a fost acordul de finanţare cu Banca Mondială, FMI şi Uniunea Europeană”.

Taberele au devenit clare, Opoziţia este în roşu-galben, Puterea – în portocaliu-verde, cu şanse ca nuanţele să se dilueze într-o parte şi să prindă culoare într-alta.

Putere

PDL: Este partidul în jurul căruia se vor construi formula executivă şi majoritatea parlamentară. Este partidul cu cele mai multe mandate în Parlament. Această realitate politică l-a făcut pe Traian Băsescu să desemneze trei premieri apropiaţi democrat-liberalilor sau din interiorul partidului. În acest moment, PDL este jucătorul care dă tonul mişcărilor politice. Realegerea lui Traian Băsescu se datorează unei mobilizări exemplare a democrat-liberalilor, fiind de aşteptat ca în viitorul executiv să se regăsească figurile grele din partid: Vasile Blaga, Radu Berceanu, Adriean Videanu. Pe de altă parte, preşedintele Băsescu va putea să-şi poziţioneze oamenii apropiaţi în posturi-cheie ale Puterii, controlând în continuare fluxul deciziilor în partid. Problema pe care o mai are de rezolvat este desemnarea unui succesor în fruntea PDL. Reformarea Parlamentului, dar şi o regândire a Constituţiei sunt teme pe care PDL le va trata în acord cu viziunea prezidenţială.

UDMR: Liderii maghiari au acţionat conform unui tipar deja cunoscut, intrând la guvernare şi degajând majoritatea parlamentară necesară trecerii unui executiv. Experienţa UDMR la guvernare a arătat că formaţiunea politică este un partener disciplinat. Această realitate face din UDMR un actor politic cu un rol determinant pe scena politică, în următoarea perioadă. Relativul echilibru dintre Opoziţie şi Putere poate fi schimbat prin două acţiuni majore: fie o dezertare în masă din PNL şi PSD, fie printr-o întoarcere a UDMR în Opoziţie. Logica politică va da Uniunii un plus de avantaj în a-şi impune propria agendă la guvernare.

Grupul independenţilor: Independenţii din Parlament au toate şansele să se constituie în “sperietoarea” cu care PDL va ţine sub presiune Opoziţia. Ceea ce începuse prin simple exituri din PNL şi PSD devine, printr-un efect de bulgăre, o grupare politică distinctă, ce are toate şansele să se transforme într-o entitate bizară. Fără un suport logistic în teritoriu, independenţii nu pot să creeze un nou partid. Puterea lor va fi în Legislativ, atât pentru a forţa o modificare constituţională, cât şi pentru a asigura trecerea legilor prin Parlament.

O intrare în PDL nu este nevoie să se întâmple, interesele dictând ca aceştia să-şi păstreze formal titulatura. În acest mod se oferă o justificare pentru eventualii nemulţumiţi din Opoziţie pentru accesul la resurse. Conform logicii deja anunţate, doctrina independenţilor consta în “primatul interesului naţional”, în acest moment reprezentat de preşedintele Traian Băsescu şi partidul care l-a sprijinit, PDL.
Minorităţile naţionale: Grupul minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, au revenit la statu-quoul dinaintea alegerilor prezidenţiale – neutralitate binevoitoare faţă de Putere. Acest lucru se explică prin nevoia de a susţine indirect orice formulă de stabilitate a Puterii, fără o implicare în procesul decizional, dar cu posibile beneficii. Poziţia minorităţilor poate permite acestora să acţioneze ca partener egal de dialog cu Puterea, dar şi cu Opoziţia.

Opoziţie

PSD: Social-democraţii sunt cei mai afectaţi de rezultatul alegerilor prezidenţiale. Au intrat în istorie cu liderul care a generat cele mai multe glume politice, iar în acest moment au în faţă “deşertul Opoziţiei”, după cum remarca unul dintre liderii PSD, Adrian Năstase. Şeful, încă, al PSD, Mircea Geoană şi-a jucat viitorul politic în aceste alegeri şi a pierdut. Îndepărtarea sa de la şefia partidului este adusă în discuţie, sunt anunţaţi alţi potenţiali candidaţi şi reactivarea altor poluri de putere din partid. Cert este că influenţa sa în partid va fi mult diminuată, chiar în situaţia păstrării actualei poziţii, în condiţiile în care liberalii au anunţat încheierea colaborării cu PSD-ul. Prinşi între PDL şi PNL, partidul riscă să piardă primul loc, chiar şi în Opoziţie. Atuul partidului – maşinăria de partid riscă să fie achiziţionată de PDL, la preţ de criză.

PNL: Liberalii sunt vulnerabili în această perioadă, dar faţă de social-democraţi au, pentru moment, o conducere solidă şi un lider care nu şi-a pierdut capitalul de credibilitate. Pe de altă parte, facţiunile din partid care au vrut guvernarea, precum şi liderii din teritoriu ce resimt “beneficiile” Opoziţiei vor pune presiune pe centru.

Şansa lui Crin Antonescu şi a echipei sale este ca PNL să devină principala voce de contestare a Puterii portocalii. Minusul partidului este relativa slabă organizare în comparaţie cu ceilalţi doi actori politici importanţi, PDL şi PSD.

Din acest punct de verere, liberalii sunt mai vulnerabili în teritoriu, dar au capacitatea de a creşte, de a forma şi recruta opozanţii Puterii.

„Preiau acest mandat nu pentru a deveni mai popular, ci pentru a face ceea ce trebuie pentru România, pentru cele 22 milioane de români.”

„Cred în parteneriatul instituţional corect şi în interes public cu preşedintele României, cu Parlamentul României şi cu celelalte autorităţi ale statului român. (…) Cred, de asemenea, în parteneriatul cu societatea civilă, cu biserica şi cu sindicatele.”

„Am făcut o analiză cu colegii de la Ministerul Finanţelor şi, după datele pe care le avem, credem că ne încadrăm în condiţiile economice ale anului 2009. (…) Vreau să vă asigur că măsurile pe care le-am luat şi măsurile care vor fi luate de viitorul guvern sunt măsuri, în primul rând, necesare acestei ţări, măsuri care sunt sănătoase pentru sistemul public din România, pentru funcţionarea statului. „

Emil Boc, premierul desemnat

17
dec.
09

Codul galben de ninsoare si viscol, prelungit pana maine

Meteorologii au emis o noua atentionare de ninsori si intensificari ale vantului pentru vineri, intre orele 04:00-23:00, care ar urma sa afecteze judetele din estul si sudul tarii, inclusiv municipiul Bucuresti.
„In intervalul 18.12.2009, ora 04 – 18.12.2009, ora 23:00, va ninge si se va depune strat nou de zapada, indeosebi in sudul si in estul tarii”, se arata in comunicatul ANM.
Judetele afectate de codul galben sunt Vaslui, Vrancea, Galati, Dambovita, Prahova, Giurgiu, Ilfov, Buzau, Braila, Ialomita, Teleorman, Calarasi, Constanta si Tulcea, precum si municipiul Bucuresti. In Dobrogea, Muntenia si sudul Moldovei cantitatile de precipitatii vor depasi local 10-15 l/mp, iar vantul va prezenta intensificari, viscolind si troienind zapada. Meteorologii avertizeaza ca vantul va fi mai intens in judetele Constanta, Tulcea, Calarasi, Ialomita, Braila, Buzau si Galati.

Cinci artere rutiere importante sunt inca blocate, din cauza zapezii
Cinci artere rutiere importante sunt inca blocate din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, informeaza Centrul Infotrafic al Politiei Romane, precizand ca situatia prezentata a fost actualizata la ora 13.30. blocajele persista urmatoarele judete: DN 2C Buzau – Pogoanele – Slobozia si DN 22 Ramnicu Sarat – Braila, in judetul Vrancea, DN 2N( in comuna Sihlea), DN 23A Gologanu – Tataru si DN 23B Maicanesti – Ciorasti, in judetul Tulcea, DN 22D Nalbant – Macin, in judetul Galati, DN 24D Galati – Cuca – Varlezi – Barlad si in judetul Braila, DN 22 Gradistea – Braila.

Politia Rutiera recomanda conducatorilor auto ca inainte de a pleca la drum sa se informeze despre situatia traseului pe care urmeaza sa se deplaseze, apeland numarul de telefon 021/9360 – Comandamentul Central de Iarna, iar daca trec prin zonele afectate de ninsori, sa pregateasca autovehiculele pentru circulatia pe timp de iarna si sa adapteze viteza la conditiile meteo-rutiere – vizibilitate redusa, carosabil acoperit cu zapada, polei sau umed si viscol, relateaza NewsIn. De asemenea, este necesar sa se pastreze in mers o distanta suficienta pentru a putea opri in conditii de siguranta.

CFR anunta intarzieri de trenuri
Compania Nationala de Cai Ferate “CFR” SA a anuntat astazi ca trei trenuri vor ajunge cu intarzieri de pana la 110 minute in statia Bucuresti Nord, din cauza conditiilor de iarna. Cele trei trenuri care vor ajunge cu intarziere sunt: Acc 1982 Tulcea – Bucuresti (110 min), Acc 1672 Galati – Bucuresti (50 min) si Acc 1892 Timisoara – Bucuresti (30 min).

Traficul feroviar la nivel national se desfasoara si la aceasta ora in conditii de iarna. Trenurile aflate in circulatie care au ca destinatie statiile CF Brasov si Constanta pot acumula intarzieri de maxim 60 – 120 de minute (cazuri izolate), iar trenurile care vin din sud-estul tarii (Reg. CF Galati si Constanta) pot ajunge la Bucuresti cu intarzieri de maximum 50 – 100 min. (cazuri inzolate).

Compania Nationala de Cai Ferate CFR S.A. recomanda publicului calator ca inainte de efectuarea calatoriei sa solicite informatii despre intarzierile produse in traficul feroviar la statiile si agentiile CFR din Bucuresti si din tara, la telefon 9521, sau la dispeceratul Comandamentului Central de Iarna din cadrul MTI, cu urmatoarele numere de telefon: 021/9360 si 021/318.66.09.

Zeci de localitati vasluiene sunt izolate din cauza ninsorii

In Judetul Vaslui mai sunt blocate sase drumuri judetene, ca urmare a ninsorii din ultimele zile, in timp ce zeci de localitati au ramas izolate, deoarece utilajele nu pot patrunde din cauza viscolului.

“Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta monitorizeaza in permanenta situatia creata si intervine operativ pentru deblocarea cailor de acces blocate total sau partial. In momentul de fata mai sunt probleme pe sase drumuri judetene astfel: DJ 244 J Epureni-Horga, DJ 284 Arsura-Dranceni, DJ 243 B Barlad-Ciocani-Coroiesti, DJ 244 A Berezeni-Ranceni, DJ 242 F Trestiana-Vinderei. Singurul lucru bun este ca nu au fost persoane surprinse de viscol, care sa fie blocate o perioada mai mare de timp si care sa necesite acordarea de ajutor de urgenta”, a declarat joi, subprefectul Ioan Zaharia.

17
dec.
09

Emil Boc este premierul desemnat de Traian Băsescu

Emil Boc a fost desemnat de preşedintele Traian Băsescu pentru funcţia de premier. El are la dispoziţie 10 zile la dispoziţie să-şi aleagă echipa de miniştri şi să se prezinte în faţa Parlamentului.

17
dec.
09

CE: Aşteptăm 8,5 mil. de noi şomeri în 2010! Guvernul român: Nu de la noi!

Aproape 8,5 milioane de oameni şi-ar putea pierde locul de muncă anul viitor în Uniunea Europeană, iar rata şomajului ar putea depăşi 11%, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Pentru a reduce cât mai mult efectele negative ale crizei, ţările membre UE au stabilit ca modernizarea şi eficientizarea politicilor sociale şi crearea de locuri de muncă să se afle printre cele mai importante priorităţi pentru anul viitor. În ciuda semnalelor date la nivelul Uniunii Europene, potrivit cărora şomajul va creşte într-un ritm semnificativ şi în 2010, autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o stabilizare pe piaţa naţională a muncii şi chiar la o reducere a ratei şomajului din a doua parte a anului viitor.

România nu a fost pregătită nici în acest an pentru valul de şomeri apărut în urma concedierilor în masă, astfel că prognoza pentru sfârşitul lui 2009 a fost corectată de mai multe ori de-a lungul anului.

Dacă iniţial autorităţile au mers pe o estimare de maximum 620.000 de şomeri, pentru luna decembrie, aceasta a fost modificată la 685.000, cifră care, de asemenea, va fi depăşită, în condiţiile în care în luna noiembrie erau înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) peste 683.000 de persoane în căutarea unui loc de muncă. Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează, de asemenea, o rată a şomajului de 7,6% în decembrie, în condiţiile în care acest indicator ajunsese deja în noiembrie la 7,5%. “Până la sfârşitul anului se vor mai înregistra, probabil, câteva zeci de mii de şomeri, până în 50.000 de persoane, deci anul 2009 se va încheia cu o rată a şomajului de maximum 8%. Pentru anul viitor, tendinţa de creştere se va menţine, cel puţin în prima parte a anului, când rata şomajului va creşte în continuare. În partea a doua, în funcţie şi de evoluţia economiei, este posibil ca numărul de şomeri să înceapă să scadă”, declara recent, pentru Business Standard, Eugen Preda, director în cadrul ANOFM.

Pentru 2010, CNP prognozează o scădere a numărului de şomeri cu 135.000 de persoane, până la 550.000, şi o rată a şomajului de 6,2%, în ciuda faptului că, pentru reducerea cheltuielilor bugetare, statul va opera concedieri în sectorul public, care ar putea depăşi 100.000 de persoane. Peste estimările optimiste ale autorităţilor de la Bucureşti, instituţiile financiare internaţionale cu care România are un acord de împrumut au venit, de la începutul anului, cu cifre mai pesimiste. Astfel, dacă Fondul Monetar Internaţional vede la sfârşitul anului în curs o rată a şomajului de 9,6%, pentru 2010 estimează o depăşire a pragului de 10% în primele luni ale anului, în concordanţă cu tendinţele din UE.

Comisia Europeană nu stă degeaba

Comisia Europeană a acordat în acest an, prin intermediul European Globalisation Fund (EGF), peste 150 milioane de euro celor 12 ţări care au aplicat pentru programe de reconversie profesională şi de creare de noi locuri de muncă.

“Trebuie să ne îndreptăm privirile către viitor şi să ducem mai departe demersul nostru coordonat pentru a asigura, pe termen lung, locuri de muncă şi o creştere durabilă. Prin strategia viitoare UE 2020, vom restabili starea economiei pieţei sociale şi vom orienta Uniunea Europeană către o economie mai puternică, mai ecologică şi mai integratoare”, a declarat José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

Miniştrii însărcinaţi cu ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale vor discuta, în cadrul reuniunii Consiliului din martie 2010, proiectul de raport comun privind ocuparea forţei de muncă, ce va contribui la noua strategie a UE din 2020 pentru creştere şi locuri de muncă. Strategia urmează să fie adoptată de liderii UE în primăvara lui 2010.

“Măsurile şi sprijinul coordonate la nivelul UE şi al statelor membre au contribuit în mod semnificativ la stabilizarea economiilor şi la stoparea creşterii şomajului în 2009. În momentul de faţă, trebuie să evităm pierderea altor locuri de muncă şi să le recreăm pe acelea care au dispărut din cauza crizei”, a mai afirmat Barroso. Proiectul de raport al Comisiei privind ocuparea forţei de muncă analizează acţiunile întreprinse pe cuprinsul UE pentru a păstra locurile de muncă şi pentru a veni în ajutorul persoanelor care se confruntă cu probleme şi prezintă provocările care rămân de înfruntat.

17
dec.
09

Ce mostenire lasa guvernul Boc Romaniei?

Factura cuprinde TVA-ul restant, dobânzile la creditele bancare şi circa 2,4 miliarde de euro pentru lucrările efectuate şi neachitate.

Lucrări plătite parţial, dobânzi enorme la împrumuturile luate de la bănci şi o povară care pare tot mai grea a salariilor, a pensiilor şi a ajutoarelor sociale. Aceasta este factura pe care o lasă actualul guvern următorului cabinet de miniştri pentru a fi achitată în anul care vine. Pe lângă eforturile băneşti, va fi nevoie şi de eforturi de eficienţă şi de organizare pentru adoptarea bugetului pentru 2010 şi a legilor cerute de FMI privind responsabilitatea fiscală şi reforma pensiilor.

În plus, va fi reluată negocierea la sânge cu creditorii externi privind numărul de concedieri şi alte reforme pe care vom fi obligaţi să le facem.

Cauzele sunt multiple şi ţin atât de criza financiară globală, care a muşcat din veniturile la vistieria statului, cât şi de ineficienţa autorităţilor, dusă la extrem de criza politică provocată de campania pentru alegerile prezidenţiale.

EVZ vă prezintă în ce constă „greaua moştenire” lăsată următorului executiv, devenită deja proverbială în ultimii ani şi adusă în discuţie la fiecare schimbare de guverne.

ÎN PROPRIA CAPCANĂ

Lista găurilor negre din bugetul anului viitor

Guvernul Boc lasă următorului cabinet o datorie de peste 2 miliarde euro. Scenariul pare că se repetă după ce, la începutul mandatului său, Emil Boc i-a criticat dur pe predecesorii săi liberali din cauza unei facturi similare.

Secătuit de luptele politice în acest an de criză, bugetul statului nu mai are forţe decât să acopere cheltuielile de urgenţă maximă, cum ar fi pensiile, salariile sau ajutorul de şomaj. Pentru plata personalului este necesară o sumă lunară de 3,5 miliarde lei.

La aceasta se adaugă 5,2 miliarde lei cheltuieli cu asistenţa socială, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În total, 8,7 miliarde lei nu pot fi amânaţi.

Astfel, sunt trecute pe planul doi facturile către companii. Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii, ne-a spus: „Din datele pe care le avem până acum, estimăm că statul mai are de achitat circa 20% din valoarea lucrărilor efectuate până în prezent, care se cifrează la 11,5 miliarde euro”.

Este vorba de lucrări în domenii precum infrastructură, hidroenergie, mediu, termoenergie şi reabilitare la nivel regional.

Facturi amânate

De exemplu, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a depăşit deja bugetul din 2009 cu peste un miliard de euro, potrivit reprezentanţilor companiei. Numai pentru exproprierea unor terenuri, de exemplu, mai trebuie achitate 120 de milioane euro.

Alte circa 60 de milioane euro sunt restante către constructorul care lucrează la autostrada Bucureşti – Ploieşti. Potrivit ministrului transporturilor, Radu Berceanu, lucrări neplătite există şi către Bechtel, executantul Autostrăzii Transilvania, care mai are de primit circa 100 milioane euro.

La sumele menţionate se adaugă aproape 1,6 miliarde lei deconturi întârziate de TVA, conformdatelor publicate de Fisc la sfârşitul lunii trecute. Potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, deconturile de TVA au încetinit începând cu luna septembrie.

Datoria se rostogoleşte

O povară şi mai grea vine din urmă din cauza împrumuturilor bancare pe care MFP le-a luat la dobânzi foarte mari pentru a acoperi găurile de moment.

Conform cifrelor oficiale publicate de Finanţe, în primele zece luni, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu peste 57% faţă de perioada similară a anului trecut.

Acestea au ajuns la 5,3 miliarde lei. Chiar dacă MFP a vândut şi titluri de stat la dobânzi mai avantajoase, vine scadenţa la vechile împrumuturi, iar datoriile nu sunt decât rostogolite în curtea următorului cabinet. Toate acestea într-un context nefericit, când, în primele zece luni, statul a avut venituri de 131 miliarde lei şi cheltuieli de 156,6 miliarde lei. După ce tragem linia, rămânem cu un minus de 25,6 miliarde lei.

DIN ŢARĂ

Pensii şi ajutoare pentru persoane cu handicap plătite cu întârziere

Deşi autorităţile centrale au făcut eforturi mari în ultimele două luni pentru a putea asigura plata pensiilor, a salariilor şi a ajutoarelor sociale, în unele judeţe au apărut întârzieri.

Spre exemplu, în judeţul Vrancea, peste 45.000 de persoane cu diferite forme de handicap nu şi-au primit indemnizaţiile de două luni, în ciuda faptului că s-au alocat fondurile necesare.

Sumele ar fi trebuit distribuite prin intermediul consiliului judeţean, însă preşedintele instituţiei, Marian Oprişan, nu a chemat consilierii judeţeni în şedinţă pentru a aproba rectificarea bugetului.

Prefectura Vrancea a anunţat că sumele destinate persoanelor cu handicap, care se ridică la aproximativ 10 milioane de lei, au fost virate la timp de Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale în vistieria consiliului judeţean.

Oprişan susţine însă că banii au intrat în conturile instituţiei abia săptămâna trecută, întrucât au venit cu întârziere de la guvern, şi că vor fi distribuiţi beneficiarilor începând din această săptămână.

Alte întârzieri au fost înregistrate în judeţul Timiş, unde circa 2.500 de pensionari au primit drepturile cuvenite pentru noiembrie abia zilele trecute. Este vorba despre beneficiarii pensiilor de revoluţionari, de urmaşi sau de beneficiarii primei pensii. Suma totală a banilor care nu au ajuns la timp în judeţ se ridică la 981.428 de lei.

Cei 2.500 de pensionari trebuiau să-şi încaseze banii în perioada 23–27 noiembrie, însă Casa de Pensii Timiş a virat banii abia pe 2 decembrie.

Conducerea instituţiei susţine că a virat banii pentru aceste pensii în momentul în care i-a primit de la ordonatorul de credite, adică de la Casa Naţională de Pensii.

*evz

16
dec.
09

Drumuri nationale si judetene din toata tara blocate din cauza zapezii

Traficul rutier este blocat pe mai multe drumuri judetene ti nationale, unde coloanele de masini se intind pe zeci de kilometri. Soferii risca sa ramana fara combustibil si alimente
Sute de masini sunt blocate de marti seara, dupa ora 18.00, pe Drumul National 25 Galati-Tecuci, in segmentul cuprins intre localitatile Independenta si Tudor Vladimirescu, pe ambele sensuri de mers, iar utilajele nu pot interveni din cauza dopului rutier.
„Solutia este sa intram cu sufa si sa tragem masinile din ambele capete ca sa deblocam drumul, dupa care sa intram si sa deszapezim”, potrivit Administratiatiei Drumurilor Nationale. Probleme sunt si in estul judetului: Drumul National 24D Tulucesti – Cuca – Balabanesti a fost inchis din cursul noptii, fiind acoperit cu zapada. Mai multe masini si trei utilaje de deszapezire sunt blocate in acea zona, relateaza NewsIn.

Comandamentul de iarna de la Galati a inchis marti seara toate iesirile din municipiile Galati si Tecuci, din orasele Beresti si Targu Bujor si din cele 60 de comune ale judetului, pentru a evita formarea de blocaje pe drumurile nationale, judete si comunale si pentru a permite efectuarea lucrarilor de deszapezire.

DN 13 E intre Reci si Covasna a fost de asemenea inchis marti seara, din cauza ninsorii abundente, iar zeci de soferi au ramas blocati in trafic. In aceste conditii, zeci de oameni si-au petrecut noaptea la Caminul Cultural, unde au primit ceai cald. Pe acelasi drum, la Borosneu, un agent de politie a cazat la domiciliul sau sase persoane – trei femei, doi barbati si un copil de 6 ani, din Brasov, care au ramas inzapeziti in trafic. Alte trei persoane au fost cazate la postul de politie, fiind aduse de politisti cu un tractor.

In judetul Vaslui mai multe drumuri nationale si judetene sunt blocate. Mai multe drumuri nationale si judetene sunt blocate in judetul Vaslui, in urma ninsorii abundente si a viscolului, in timp ce mai ulte localitati din zona Barladului au ramas fara alimentare cu energie electrica. „Drumurile nationale secundare Murgeni-Falciu si Murgeni-Blagesti sunt inchise. Utilajele nu pot interveni din cauza ninsorii si a viscolului. In judetul Vaslui ninge de mai bine de 24 de ore. Exista si drumuri judetene blocate: Drumul Judetean 243, in zona localitatii Pogana, DJ 243D Coroiesti – Ciocani, DJ 245 Bogdana – Livopat. Alte zece drumuri judetene sunt blocate in acest moment, printre care si DJ 244A Bucani – Rosiesti, DJ 284 Arsura – Dranceni, DJ 24D Grivita – Galati, DJ 247 Codaiesti -Danesti. Se actioneaza pe toate sectoarele de drum cu utilaje”, a declarat subprefectul Ioan Zaharia.

DN 22 Braila – Ramnicu-Sarat ramane inchis, vizibilitate redusa pe DN 2B si E 584. DN 22 Braila – Ramnicu Sarat, inchis din cursul noptii de marti spre miercuri, este in continuare impracticabil, din cauza zapezii abundente, in timp ce pe DN 2B si pe E 584 se circula, dar vizibilitatea este de pana in cinci metri.

Probleme sunt si pe DN 2B Buzau – Braila – Galati, dar si pe E 584, unde se circula, insa vizibilitatea este redusa, de trei pana la cinci metri. In municipiul Braila, actioneaza sase patrule auto si peste 60 de politisti pentru supravegherea traficului si pentru sprijinirea si indrumarea soferilor.

De asemenea, continua sa actioneze cele sase microfiltre instituite inca de la miezul noptii pe E 584, DN 2B, DN 22B si DN 23. Echipajele Politiei brailene deviaza traseul masinilor care se indreapta catre Galati, judet inchis de autoritatile locale de marti seara, de la ora 22.00, din cauza ninsorii abundente si a drumurilor impracticabile.

Autostrada Soarelui a fost inchisa. Circulatia pe Autostrada Soarelui (A2) a fost inchisa, marti seara, incepand cu ora 19.00, intre Bucuresti si Drajna, din cauza poleiului, a anuntat Centrul Infotrafic al Politiei Romane. Potrivit Politiei, circulatia va fi redeschisa dupa ce utilajele de deszapezire vor curata carosabilul. Centrul Infotrafic recomanda ruta ocolitoare DN3 Bucuresti-Lehliu Gara si in continuare DN3A Lehliu Gara Drajna

15
dec.
09

Gelu Voican Voiculescu: „Nicăieri nu a fost prevăzut ca Ion Iliescu să preia puterea”

Gelu Voican Voiculescu, unul dintre personajele misterioase ale Revoluţiei, cel care avea să joace un rol decisiv în execuţia Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu, a vorbit pentru ediţia online a „Adevărul” despre preluarea neprevăzută a puterii de către Ion Iliescu în vâltoarea evenimentelor din ’89.Eu nu exclud să fi existat o anumită componentă sovietică, dar bănuiesc că a existat, de asemenea, şi o componentă germană, aşa cum a avut-o destrămarea Iugoslaviei. De fapt, procesul destructiv trebuia să se înceapă, cu România.

Era o răzbunare pentru atitudinea României în cele două războaie mondiale. S-a intenţionat, pur şi simplu, dezmembrarea României, ratată cu ocazia Revoluţiei române. Norocul a fost că populaţia maghiară avut înţelepciunea să nu intre în acest joc periculos. Eu îmi atribui meritul pacificării conflictului de la Târgu-Mureş. Prin ceea ce am făcut acolo, am reuşit să stopez confruntarea româno-maghiară“.

„Intervenţia lui Ion Iliescu, care a polarizat în jurul său o serie de anonimi care ieşiseră în stradă, antrenaţi de vârtejul revoluţionar, a fost esenţială pentru desfăşurarea evenimentelor. Dacă procesul acesta n-ar fi avut loc, s-ar fi putut aluneca într-o periculoasă anarhie care, prin incotrolabilul ei, ar fi indus în ţară, un haos păgubitor. La 22 decembrie ’89, când revolta populară s-a preschimbat, până seara, într-o revoluţie, tot ce s-a petrecut atunci, a fost din mers, nefiind nicăieri prevăzut ca Ion Iliescu să preia puterea. Nimeni nu se aşteptase ca, în ziua aceea, Ceauşescu să cadă atât de brusc, abandonat de temutul său aparat represiv. Întregul edificiu al statului comunist s-a năruit dintr-o dată, neînchipuit de uşor. Totul s-a dezagregat fulgerător, creându-se chiar, pentru căteva ore, un vid de putere.“

„Mulţimile adunate în piaţa CC-ului ne-au aclamat şi au recunoscut în noi, reprezentanţii populaţiei revoltate, ceea ce s-a simţit fără echivoc, atunci când, aflat în mijlocul grupului nostru, Ion Iliescu a anunţat din balconul CC-ului, în jurul orei 17:30, constituirea FSN-ului şi a proclamat abolirea vechilor instituţii, împreună cu opţiunea pentru un sistem democratic de guvernământ, organizarea peste câteva luni, a alegerilor libere etc. Iar mulţimea a răspuns scandând: „fără comunişti, fără comunişti!“

Acesta e izvorul legitimităţii noastre, încă dinainte de proclamarea Comunicatului către Ţară al CFSN, care a avut loc seara, la postul de televiziune.“

„Nimeni nu ne-a contestat atunci, nici în privinţa componenţei echipei noastre, nici în cea a programului. Mulţimea a fost solidară cu noi din acel moment şi ne-a susţinut până la capăt, asigurând victoria acţiunii noastre. (Trebuie amintit că după fuga lui Ceauşescu cu elicopterul, de pe acoperişul CC-ului, în acele câteva ore ale vidului de putere, aceeaşi mulţime îl huiduise pe prim-ministrul Constantin Dăscălescu, silindu-l să-şi dea demisia în balconul CC-ului, iar mai pe urmă, îl împiedicase pe Ilie Verdeţ să anunţe constituirea unui comitet provizoriu, obligându-l să se retragă)“

15
dec.
09

Doi senatori PSD au demisionat din partid

Laurenţiu Chirvăsuţă şi Sorin Chivu au trecut în grupul parlamentar independent.

Doi deputaţi social-democraţi, Gabriel Tiţa Nicolaescu şi Răzvan Ţurea, au anunţat luni că îşi dau demisia din partid şi că vor activa în rândurile grupului independenţilor din Parlament. Grup care se pregăteşte să intre la guvernare alături de PD-L.

15
dec.
09

Cod galben de ninsori si vant puternic in aproape toate regiunile tarii

Meteorologii au emis ieri atentionare de ninsori si intensificari ale vantului, de astazi, ora 12, pana joi la aceeasi ora, care ar urma sa afecteze judetele din nordul, sudul, centrul si estul tarii, inclusiv municipiul Bucuresti.
Astfel, avertizeaza ANM, in intervalul mentionat va ninge in toate regiunile, urmand ca treptat sa se depuna un strat de zapada in cea mai mare parte a teritoriului, iar vremea sa aiba aspect de iarna.
Judetele afectate de codul galben sunt: Maramures, Suceava, Bistrita-Nasaud, Mures, Neamt, Harghita, Bacau, Vaslui, Brasov, Covasna, Vrancea, Galati, Caras-Severin, Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj, Olt, Arges, Teleorman, Dambovita, Prahova, Giurgiu, Ilfov, Buzau, Braila, Ialomita, Calarasi, Constanta si Tulcea.

In sudul si estul tarii, precum si la munte cantitatile de precipitatii vor depasi local 20-25 l/mp, iar vantul va prezenta intensificari sustinute, viscolind si troienind zapada. De asemenea, in Dobrogea si in sudul Munteniei, in prima parte a intervalului, precipitatiile vor fi mixte si se va produce polei, precizeaza ANM.

14
dec.
09

PNL va negocia formarea guvernului cu toate partidele, inclusiv cu PD-L. VEZI CONDIŢIILE

Decizia a fost luată în Delegaţia Permanentă a PNL, cu o largă majoritate. Echipa de negociere este formată din: Crin Antonescu, Radu Stroe, Relu Fenechiu, Ludovic Orban şi Varujan Vosganian. În cazul în care funcţia de şef al Guvernului va reveni PNL, Crin Antonescu este propunerea liberalilor pentru functia de prim-ministru. Liberalii nu exclud însă şi susţinerea unui premier „personalitate” care să poată asigura echilibrul politic al României.

„PNL îşi afirmă disponibilitatea de la discuta, de a intra într-o coaliţie de guvernare”, a anunţat Crin Antonescu. „Guvernul este expresia voinţei poporului, nu a voinţei preşedintelui”, a completat liderul liberal.

Antonescu a mai anunţat că PNL va negocia cu toate partidele, inclusiv cu PD-L, dar respinge idea ca guvenrul poate fi construit în jurul PD-L, chiar dacă Traian Băsescu va fi validat preşedinte. „Faptul ca Traian Băsescu câştigă mandatul nu înseamnă că PD-L-ului îi revine sarcina să formeze guvernul”, a spus liberalul.

Antonescu a anunţat că în această după-amiază îi va contacte pe toţi lideri de partide parlamentare, pe Emil Boc, pe Mircea Geoană, pe Marko Bela şi pe Varujan Pambuccian, urmând ca de mâine să înceapă întâlnirile. Preşedintele PNL a anunţat însă că întâlnirea cu reprezentanţii PD-L va avea loc la Parlament, şi nu la sediul democrat-liberalilor pentru a nu lasa loc de interpretări.

Echipa de negociere este formată din: Crin Antonescu, Radu Stroe, Relu Fenechiu, Ludovic Orban şi Varujan Vosganian. „S-a propus completarea echipe de negociere cu domnul Tăriceanu. Cred că s-a recuzat şi a spus ca nu doreşte să fie neapărat în această echipă de negociere”, a mai adăugat Antonescu.

PNL vrea funcţia de premier, dar acceptă şi o personalitate care să asigure echilibru politic

Crin Antonescu a anunţat că există doar două posibilităţi în care PNL intră în guvern: cu prim-ministru din partea PNL sau cu un prim-ministru – o personalitate de care să fim convinşi că poate asigura echilibrul politic al României. În cazul în care funcţia de şef al Executivului va reveni PNL, Delegaţia Permanentă a decis să-l desemneze pe Crin Antonescu pentru functia de prim-ministru.

Mugur Isărescu era o variantă de abordat pentru funcţia de premier, consideră Antonescu. Nu-l exclude nici pe Klaus Johannis şi anunţă că îi va mai face o propunere pentru această funcţie. „Din punct de vedere al domniei sale, am înţeles că nu este deschis la o astfel de variantă. O să mai fac un apel după ce se stabilesc niste lucruri”.

14
dec.
09

Soluţia Mugur Isărescu. Arc peste timp 1999-2009

Situaţia de acum se suprapune, în oglindă, cu situaţia de acum 10 ani: criză politică şi economică acută, blocaj al acordului de împrumut cu FMI şi numele lui Mugur Isărescu vehiculat ca posibil premierÎn 1999 se vorbea despre „deceniul pierdut al guvernării”, în care guvernele României au amânat, rând pe rând, reformele necesare depăşirii tranziţiei de la comunism şi modernizării ţării. În plus, finalul de an era ca­racterizat de o criză guvernamentală fără prece­dent şi de probleme economice şi financiare ma­jore, în contextul amânării unei tranşe dintr-un împrumut FMI. La fix 10 ani distanţă, în decem­brie 2009, situaţia economică şi politică a Româ­niei prezintă similarităţi strigătoare la cer.
Acum, în decembrie 2009, România nu are un guvern cu puteri depline şi nici un preşedinte care să desemneze un premier cu şanse de a primi votul de încredere al Parlamentului.
În decembrie 1999 aveam doi premieri: Radu Vasile, revocat din funcţie de către preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, dar care refuza să se supună deciziei preşedintelui şi pretindea că poate fi demis doar de Parlament, şi Alexandru Athanasiu, numit în funcţia de prim-ministru interimar tot de Constantinescu.
Pe 14 decembrie 1999, directorul Direcţiei de Comunicare a BNR, Adrian Vasilescu, nega cu ve­hemenţă că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi fost contactat pentru a i se propune conducerea Guvernului.
Două zile mai târziu, după negocieri derulate cu toate partidele politice, preşedintele Constantinescu îl desemna pe Isărescu în funcţia de premier al României.
Peste 10 zile, FMI lăsa să se înţeleagă că numirea lui Isărescu este privită pozitiv de Fond şi va simplifica negocierile cu România, o misiune a FMI urmând să vină în ianuarie în ţară, cu condiţia întocmirii schiţei bugetului pe anul 2000, ca bază de discuţii.

Arieratele – eterna poveste
Atunci, ca şi acum, una dintre principalele probleme economico-financiare ale României era volumul imens de arierate. În 2009 este vorba mai ales despre datoriile pe care administraţia publică centrală şi locală le are faţă de agenţii economici prestatori de lucrări publice. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Gheorghe Gherghina, deşi arieratele statului au scăzut cu 205 milioane de lei în intervalul iunie-septembrie, la 1,338 miliarde de lei, ministerul va trebui să consulte experţii FMI pentru a stabili dacă este necesară o derogare de la prevederile acordului stand-by. Ţinta stabilită în acord, pentru finele lunii septembrie, prevede neacumularea de noi arierate faţă de soldul înregistrat la sfârşitul anului trecut, de 1,06 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că ţinta de la finele primelor nouă luni a fost depăşită şi, prin urmare, ar fi nevoie de o derogare.
În 1999 arieratele din economie priveau, în proporţie covârşitoare, datoriile societăţilor de stat neprivatizate, atât faţă de firme private, cât şi faţă de bugetele statului. În context, BNR se plângea de faptul că, întrucât Ministerul Finanţelor era principalul „aspirator de bani” de pe piaţă, dobânzile crescuseră foarte mult. În plus, deşi firmele private începuseră să ceară mai puţini bani, cele de stat erau creditate mai mult şi nici nu-şi plăteau datoriile. Astfel, volumul de arierate se majora continuu. În noiembrie 1999, academicianul Constantin Ionete, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, estima totalul arieratelor la 133.000 de miliarde de lei (vechi – n.r.). „Treptat, aceste arierate ajung la scadenţă şi se vor regăsi în deficitul public, respectiv în creşterea lui”, spunea Ionete.

Ţinta de inflaţie – sub semnul întrebării
Deşi ţinta de inflaţie cădea, acum 10 ani, în sarcina Executivului, iar indicele preţurilor de consum se exprima cu două cifre, nu cu una, situaţia era, în bună măsură, similară. După primele nouă luni din 1999, inflaţia se situa la 38,9%, iar pentru sfârşitul anului se anticipa că va atinge nivelul de 45-47% peste obiectivul asumat de Guvern, de 40-42%. În cele din urmă, rata inflaţiei s-a si­tuat în decembrie 1999 la 54,8% (!).
În 2009, rata anuală a inflaţiei a urcat, în noiembrie, la 4,65%, peste aşteptările analiştilor după ce preţurile de consum au crescut cu 0,67% faţă de octombrie, în special ca urmare a majorării preţurilor la mărfurile nealimentare şi alimentare. În aceste condiţii, analiştii sunt de părere că şansele BNR de a-şi atinge ţinta de inflaţie la finalul acestui an – 3,5%, plus sau minus un punct procentual – au scăzut puternic.
Atunci, ca şi acum, statul golea băncile de bani
În noiembrie 2009, oficiali ai BNR declarau că Ministerul Finanţelor, prin politica sa de finanţare internă a deficitului bugetar, este vinovat de creşterea ratelor dobânzilor din economie, de absorbţia lichidităţii din piaţa monetară şi de apariţia selecţiei adverse în procesul de creditare, în sensul că întreprinderile de stat se împrumutau mai mult decåt cele private.
„Finanţele au ajuns să înghită spre 40% din resursele interne”, declara Eugen Rădulescu, actualmente director al Direcţiei de Audit Intern din BNR. Potrivit acestuia, la acel moment, creditul neguvernamental rămăsese la nivelul de 18% din PIB, în timp ce creditul guvernamental creştea din ce în ce mai mult. „Majorarea deficitului public nu ar face decât să arunce în aer sistemul bancar”, spunea Rădulescu.
La rândul său, Mugur Isărescu declara că „dacă aveam finanţare externă, poate discutam în cu totul alţi parametri”, criticând, totodată, modul în care se cheltuiau (şi atunci) banii în România. „România începe să cheltuiască înainte de a avea bani, la toate nivelurile, şi acum şi în sectorul privat. O asemenea regulă nu funcţionează. Dacă găsim metode cvasifiscale de a nu plăti, nu putem ţine sub control preţurile”, spunea Isărescu.

FMI – „Vine sau nu vine? Daţi-mi un răspuns!”
Acum exact 10 ani, pe 14 decembrie 1999, reprezentantul României la FMI, Ion Drăgulin – astăzi director al Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR -, declara că discuţiile dintre FMI şi autorităţile române continuă, nu sunt întrerupte şi nici suspendate, iar în acest context nu se poate vorbi despre o amânare a acordării tranşei a doua din împrumutul stand-by, întrucât mai sunt proble­me de clarificat, referitoare la proiectul de buget pentru 2000, „iar acum a apărut şi situaţia de criză politică”.
„Fondul urmăreşte cu atenţie evoluţia politică din România şi urmează să clarifice problemele aflate încă în suspensie. Clarificările privind bugetul pe anul 2000 nu s-au terminat. Ei au stabilit că vor continua discuţiile”, spunea Drăgulin. FMI lansase, în vara lui 1999, un program stand-by cu România, dar a doua tranşă din împrumut, în valoare de 200 de milioane de dolari, prevăzută pentru luna octombrie, fusese amânată după ce România nu îndeplinise o parte din condiţiile impuse.
Atunci, ca şi acum, principala cerinţă a FMI era elaborarea şi adoptarea bugetului pe anul urmă­tor. Săptămâna trecută, ministrul interimar al finanţelor, Gheorghe Pogea, declara că, zilele acestea, o delegaţie comună FMI-Comisia Europeană (CE) va veni în România pentru a discuta cu Guvernul în exerciţiu despre proiectul de buget pentru 2010. „Ne vom întâlni cu reprezentanţii FMI şi ai CE, pentru o discuţie generală legată de proiectul de buget pentru 2010, de veniturile şi cheltuielile prognozate pentru anul viitor”, a spus Pogea. El a precizat că, după discuţia cu delegaţia FMI şi CE, va prezenta proiectul de buget într-o reuniune informală a Guvernului, în care se va discuta şi pe tema politicilor publice care trebuie incluse în document.

„Guvernul nu poate să fie un Moş Crăciun şi nu are un sac de daruri”
Mugur IsĂrescu, prim-ministru al Romåniei (23 decembrie 1999)

„Mugur Isărescu nu a fost contactat pentru a discuta eventualitatea preluării funcţiei de premier şi nici nu ar fi cazul să fie contactat. Cred că nu ar fi cazul să fie contactat, pentru că societatea are nevoie de un pol de stabilitate, iar BNR este un asemenea pol şi cred că, într-un asemenea moment, această instituţie trebuie să funcţioneze ceas”
ADRIAN VASILESCU, directorul Direcţiei de Comunicare a BNR (14 decembrie 1999)

„Precizez că, până la această oră, nu i s-a făcut o asemenea propunere (lui Mugur Isărescu, de a prelua postul de premier – n.r.). (…) Bătălia economică pentru anul 2010 va fi extrem de importantă pentru România, iar frontul de la BNR este poate cel mai important. În aceste condiţii, prezenţa guvernatorului la post are însemnătate cardinală”
ADRIAN VASILESCU, consilier al guvernatorului BNR (10 decembrie 2009)

Şi în 1999, numele Isărescu a fost aruncat pe piaţă tot de PD
Pe data de 14 decembrie 1999, surse din PD declarau, pentru Mediafax, că există puţine şanse ca PNŢCD să propună un premier bun, care să fie şi ţărănist, şi, în această situaţie, o soluţie ar fi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În aceeaşi zi, surse din PNŢCD declarau că, în acel moment, la nivelul conducerii partidului, nu se putea pune încă problema desemnării unui nou premier şi începerii negocierilor cu partenerii de coaliţie, deoarece principalul obiectiv în acest moment era „anihilarea” lui Radu Vasile, pentru a nu se ajunge la fracţionarea PNŢCD.
Pe de altă parte, în acel moment, majoritatea analiştilor considerau că cele mai multe şanse la nominalizarea pentru postul de premier le avea Constantin Dudu Ionescu. Dinspre PNL veneau informaţii că, în cazul desemnării unui premier independent, PNL l-ar putea accepta pe Mugur Isărescu, însă mai mulţi liberali de frunte obiectau că guvernatorul a BNR ar putea să nu pună în aplicare programul de relaxare fiscală în forma concepută de PNL. Iar liderul PDSR, Ion Iliescu, spunea că partidul său susţine un guvern de tehnocraţi, cu un premier neangajat politic, arătând că Mugur Isărescu ar fi o soluţie pentru funcţia de premier, dar că acesta trebuie mai întâi să accepte.

*sfin

13
dec.
09

Predica la duminica XXVIII dupa Rusalii

Pilda celor poftiti la cina – Predica la duminica a 28 – a dupa Rusalii

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Binecuvantati si dreptmaritori crestini ai Sfintei Biserici a Domnului nostru
Iisus Hristos,

Era o zi de sambata – sarbatoare a Vechiului Testament. Domnul tocmai vindecase un bolnav. Unul dintre fruntasii fariseilor il roaga sa ia cina in casa lui. Mantuitorul raspunde chemarii si, luand seama cum ceilalti invitati isi alegeau locurile, foloseste prilejul si-i povatuieste: “Cand esti chemat impreuna cu altii la vreun ospat, nu te aseza in locul cel dintai, ca nu cumva sa fie chemat altul mai de cinste decat tine. Si venind cel care te-a chemat pe tine si pe el, iti va zice: Da acestuia locul. Atunci, cu rusine, te vei duce sa te asezi pe locul cel mai de pe urma… Tu asaza-te in cel din urma loc. Si vazandu-te cel ce te-a chemat, sa-ti zica: Prietene, muta-te mai sus” (Luca 14, 7-9).
Cu grija, Domnul previne si fereste de calea dureroasa care te da in jos, te pravale. Dar de jos nu ai unde sa cazi; in schimb, ai unde sa urci – cu duhul.

Si Domnul continua: “Cand faci pranz sau cina, nu chema pe prietenii tai, nici pe fratii tai, nici vecinii bogati (…). Cheama pe saraci, pe neputinciosi, pe schiopi, pe orbi. Fericit vei fi, ca nu pot sa-ti rasplateasca. Ti se va rasplati la invierea dreptilor. Atunci, auzind unul din cei care sedeau cu El la masa, I-a zis: Fericit este cel ce va pranzi in imparatia lui Dumnezeu” (Luca 14; 12-15). Cuvantul era inspirat de insasi prezenta Domnului, era imaginea unei cine impreuna cu Fiul lui Dumnezeu, o anticipare a Imparatiei. Ucenicii vor si spune mai tarziu: “Noi am mancat si am baut impreuna cu El” (Fapte 10, 41). Intr-o asemenea atmosfera duhovniceasca, liturgica, Mantuitorul rosteste cunoscuta Pilda a celor chemati la cina. Si a zis:

“Un om oarecare a facut cina mare si a chemat pe multi. Si a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca sa spuna celor chemati: Veniti, ca iata toate sunt gata. Au inceput insa toti, cate unul, sa-si ceara iertare. Cel dintai i-a zis: Doamne, tarina am cumparat si am nevoie sa ies ca s-o vad; te rog iarta-ma! Altul a zis: Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc; te rog iarta-ma. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni. Intorcandu-se, sluga a spus stapanului sau acestea. Si atunci, maniindu-se, stapanul casei a zis: Iesi indata in pietele si in ulitele cetatii, si pe saraci, si pe neputinciosi, si pe orbi, si pe schiopi adu-i aici. Si a zis sluga: Doamne, s-a facut precum ai poruncit si tot mai este loc. Si a zis stapanul catre sluga: Iesi la drumuri si la garduri si sileste sa intre, ca sa mi se umple casa, caci zic voua: Nici unul din barbatii aceia care au fost chemati nu va gusta din cina mea”.

Preaiubitilor, aceasta este parabola. Mantuitorul a rostit-o in chip deosebit – atrag aceasta luare aminte. Caci L-am auzit pe El vorbind, chemand la cina, la Cina impreuna cu El; tainic, precum la cina de dinaintea jertfei, patimii Lui, cand a rostit: “Luati, mancati, acesta este trupul Meu; beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu”. Adaugand: “Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea”. Cand Iisus rosteste parabola aceasta, sa facem legatura adanca intre cuvintele ei si Cina cea de Taina.

El le-a vestit atunci celor de fata: “Un om oarecare a facut cina”. Omul care a facut cina este Dumnezeu. Mantuitorul asa se numea mereu: Fiul Omului. De la Sfintii Parinti am inteles ca se numea asa fiind intre oameni, facandu-Se Om: iata, Eu Om m-am facut pentru voi; si Eu ca Om, ca Dumnezeu si Om, fac cina si va chem la aceasta cina, la aceasta impartasire cu Mine; cina – darurile Lui, bunatatile acestui pamant al Lui, viata Lui insasi. Chematii cei multi suntem noi. Toti suntem chemati la acest ospat. Nu insa toti si alesi. Domnul va spune altcandva: “Multi chemati, putini alesi”. De ce? “Ales devine cel ce raspunde la chemare” (Sf. Chiril al Alexandriei).

Asa s-a petrecut si in parabola. Chemati au fost multi. La ceasul cinei, dupa obiceiul timpului, a fost trimis slujitorul sa spuna celor poftiti de mai inainte: “Veniti, ca iata toate sunt gata”. “Gata”, ca in zilele creatiei. Pentru fiecare zi a creatiei Sfanta Scriptura graieste: “Si a vazut Dumnezeu ca este bine, ca este frumos…”. Iar la zidirea omului, “a privit Dumnezeu toate cate a facut si iata, erau bune foarte” (Facerea 1, 31). Acum, la pregatirea acestei Cine, Domnul da porunca slujitorilor sa spuna celor chemati: “Veniti ca iata toate sunt gata”. Sunt cu desavarsire gata; caci, iata, acum a venit “plinirea vremii, cand Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau nascut din femeie (din Fecioara-Maica), nascut sub Lege, ca pe cei de sub Lege sa-i rascumpere, ca sa dobandim infierea”(Galateni 4; 4-5), sa dobandim darul infierii divine; dar in cel mai real, concret fapt: cinand, mancand cu El. Si nu numai primind din mana Lui, nu numai cu ceea ce aduce El la Cina, ci cu Trupul Lui: “Ca Tu esti Cel ce aduci si Cel ce Te aduci, Cel ce primesti si Cel ce Te imparti, Hristoase Dumnezeule”, se roaga preotul la aducerea Sfintelor Daruri. “Gata sunt toate” pentru ca de fata este Cel prin Care Tatal toate le-a facut; acum, Cel Care trup S-a facut de la Duhul Sfant si din Fecioara e de fata si cheama: “Veniti la Cina! Imparatul ne asteapta”, oferindu-ne Painea cea vie care S-a pogorat din cer, painea – “Trupul Meu care da viata lumii”(Ioan 6, 51).

Cuvantul Ziditorului este numai da: “Veniti la Mine. Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara”. Faptura Lui, omul, poate sa spuna si nu. Dar ferice de cel ce spune nu numai raului. Unul din cei chemati i-a vorbit slujitorului despre tarina lui: “Tocmai am cumparat-o acum si am nevoie s-o vad”; altul: “Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc”; in sfarsit, al treilea: “Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni” . Impiedicau acestea prezenta celor chemati la cina? Sau nesocotea Ziditorul aceasta lume, a Lui? Nu, pentru ca “toate printr-Insul s-au facut” (Ioan 1, 3) si pe toate le iubeste. Pamantul il numeste doar “asternut picioarelor Lui” (Matei 5, 35); boul si asinul Ii incalzesc trupul in pestera nasterii Lui, aceste vietuitoare recunoscand in iesle pe Stapanul lor (Isaia 1, 3); de asemenea, El, Hristosul Domnului, binecuvanteaza nunta din Cana Galileii (Ioan, cap. 2). Deci pe toate acestea: tarina, boii, familia, le cuprinde in grija si iubirea Lui divina. Putea atunci stapanul sa se mahneasca si sa osandeasca pe cei ce I-au refuzat cinarea impreuna pentru ca iubeau si ei aceste fapturi pe care El le-a zidit?

Dar iata: tarina, boii, familia umana; altfel spus, in cateva cuvinte e cuprinsa lumea toata. Aici este un adanc de intelegere, negrait. Anume: El cheama la Cina si Cina e implinita, e randuita, e gata, e facuta, daca vreti, din toate aceste categorii, din intreaga faptura, si pentru om. De aceea si in Apostolul care se citeste astazi (cu legatura adanca intotdeauna intre Apostol si Evanghelie), vedem ca in Hristos “avem rascumpararea prin sangele Lui, prin iertarea pacatelor (prin jertfa Lui), El Care este chipul lui Dumnezeu Celui nevazut, mai intai nascut decat toata zidirea” (Coloseni 1, 14-15). El e Capul intregii zidiri. Asa cum Sfantul evanghelist Ioan spune: “La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate printr-Insul s-au facut; si fara de El nimic nu s-a facut din ce s-a facut” (Ioan 1, 1-3).

Avem in aceasta parabola a Mantuitorului participarea, partasia intregii creatii. Deodata, Cina ni se descopera drept jertfa Lui. Si iarasi, citim mai departe in Apostolul de astazi: “…intru El au fost facute toate, cele din ceruri si cele de pe pamant, cele vazute si cele nevazute, fie tronuri, fie domnii, fie incepatorii, fie stapanii. Toate s-au facut prin El si pentru El. El este mai inainte decat toate si toate prin El sunt asezate. El este capul Trupului, al Bisericii; El este inceputul, intaiul nascut din morti, ca sa fie El cel dintai intru toate. Caci in El a binevoit Dumnezeu, sa salasluiasca toata plinirea” (Coloseni 1, 16-19). Pe noi toti Tatal vrea sa ne stramute in imparatia Fiului iubirii Sale.

Deci in aceasta marturie sfanta toate sunt cuprinse – simtim si privim in adanc cu ochii duhului – in El, in Hristos, El Care “Dumnezeu fiind, Om s-a facut” si ne cuprinde pe noi in Sine. Aici se dezvaluie taina intruparii Sale, taina inomenirii Sale. Toate cele savarsite sunt facute, sunt create din nimic, iubitilor, caci zidind Dumnezeu lumea, faptura, din nimic, El coboara la ea, Se uneste cu aceasta faptura, sa o indumnezeiasca, sa o patrunda cu dumnezeirea Lui, sa nu o lase prada nimicului. Iar ispita demonului aceasta a fost – cum ne incredinteaza dumnezeiestii Parinti, indeosebi Sfantul Atanasie cel Mare: ca noi, ramanand numai in lumea creata din nimic, despartindu-ne de Dumnezeu si de vesnicia Lui, sa tindem catre neant.

De aceea spunem in rugaciunile de seara: “Atottiitorule, Cuvinte al Tatalui… Nu te dezlipi de mine… Cel ce esti pastor bun al oilor Tale! Nu ma da ispitei sarpelui, nu ma lasa in pofta satanei, odihneste intru mine pururea, robul Tau!…”. Rostul adanc al acestei rugaciuni este ca eu, cel muritor, sa simt odihna lui Dumnezeu intru mine. Pentru ca demonul – si il simtim atat de bine – se ascunde, se face oarecum nevazut ochilor nostri. Dar ori de cate ori omul gandeste numai trupeste (“Treci zi, treci noapte, apropie-te moarte”), in el se usuca parca simtul nemuririi, al vesniciei, se usuca simtul credintei in Cel Vesnic; si in boala, in suferinta, cade sub povara obsesiva a gandului mortii. Iata, aceasta e ispita pacatului! Dumnezeu ne cheama spre viata, nu spre moarte.

Or, toate cele trei categorii evocate in Sfanta Evanghelie – cel cu ogorul, cel cu vietuitoarele, cel cu casatoria – absenteaza de la Cina. Refuza, sub pretexte lumesti, sa se uneasca cu Hristos, cu Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Care toate le-a facut: si ogorul, si vietuitoarele, si lumea oamenilor. Dar, in marea Lui bunatate, acestei lumi, zidita din nimic, El ii intinde inelul Lui de logodna, harul Lui. Il cheama pe om la aceasta Cina, adica dumnezeiasca Impartasanie; il cheama pentru a-l scoate din lumea mortii si a-l uni cu El; El Care uneste cerul cu pamantul, dumnezeirea cu omenitatea.

Se dezvaluie aici pacatul din adanc al omului care se lasa “inspirat” de demon. Cum vedea Dumnezeu atunci, si mereu in istorie, traim intr-o lume desacralizata, care uita de El. Erau si atunci oameni “putin credinciosi”. Dar astazi?! S-a si intrebat Mantuitorul: “Cand va veni Fiul Omului, gasi-va El oare credinta pe pamant?” (Luca 21,17). Voiau cei de atunci – si voiesc tot mai mult cei de azi – sa cineze fara Dumnezeu. La porunca biblica “Din tot pomul din rai sa mananci…” (Facerea 2,16), Sfantul Ioan Damaschin talcuieste: “Prin aceste cuvinte socotesc ca a vrut Dumnezeu sa spuna: Suie-te prin toate fapturile la Mine, Viata cea adevarata”. Dintru inceput, Dumnezeu toate le-a pregatit pentru Euharistie, pentru Cina Lui. Sa nu pierdem acum din vedere acest gand si fapt: Cel Ce rosteste parabola ascultata de noi, Cel Ce cheama: “Veniti la Cina…”, este Acelasi Care la Cina cea de Taina zice: “Luati, mancati, acesta este trupul Meu… Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu…”. Cina, masa aceasta divina, este una cu El, este una cu ceea ce este El – Dumnezeu si Om, Dumnezeu unit cu toata faptura Lui si, in chip sublim, cu omul.

Pe cand omul este ocupat: cu ogorul, cu vietuitoarele, cu femeia; ocupat cu toate acestea, dar fara Dumnezeu, fara Ziditorul lor. Doamne, Tu esti acolo, sus, la originea lor, departe, departe in timp si departe in spatiu, iar noi suntem aici, departe de Tine, in lumea seculara a veacului acestuia. Le avem pe toate si Te-am uitat pe Tine; si fara Tine petrecem cu ele. Ne implinim poftele prin ele. Cat de tragic! Fara Tine petrecem numai cu cele trecatoare, create din nimic, petrecem in intuneric, “in latura si-n umbra mortii”. Stim ca Tu ai zis: “Despartiti de Mine nu puteti face nimic”. In realitate, ramanem cu acest “nimic”, cei ziditi din nimic, din neant. De aceea si auzim nu o data spunandu-se, cand cineva isi da obstescul sfarsit: “cutare a trecut in nefiinta” – in neant; am devenit filosofi ai neantului.

Dar ele, cele ale ogorului, vietuitoarele, adancul, “omul tainic al inimii”, n-au oare glas, nu spun nimic? Nu cumva le auzim? Caci dintru inceput Adam a fost chemat prin porunca: “Poti sa gusti din toti pomii gradinii”, cu intelesul dat de Sfantul Ioan din Damasc: “Gusta din toate un singur fruct: viata Mea”. Nu le auzim noi cum striga: “noi, omule, suntem pentru tine Impartasanie, Euharistie. Nu ma intina cu departarea ta de Dumnezeu, apropie-te, atinge-ma, primeste-ma ca pe un sfant dar! Pentru ca din mine se aduc Sfintele Daruri. Din holda mea – striga ogorul – se aduce painea care e trupul lui Hristos, din boabele mele de struguri – striga via – se alege vinul care devine sange divin, al Impartasaniei!”

Si odata cu glasul lor cheama Hristos: M-am pogorat din cer, din vesnicie sa Ma unesc cu tine si cu cele aduse din nimic, din neant, si pandite de neant, ca sa le dau si sa va dau eternitate; intai de toate, tie, omule, care te rogi in fiecare seara: “Atottiitorule, Cuvinte al Tatalui, Tu singur fiind desavarsit, Iisuse Hristoase, pentru multa milostivirea Ta nu Te dezlipi de mine, robul Tau, ci odihneste intru mine pururea, Cel ce esti pastor bun al oilor Tale. Nu ma da ispitei sarpelui, nici nu ma lasa in pofta satanei, ca samanta putreziciunii este intru mine…”. Da, samanta putreziciunii si a mortii, semanata de demon, prin care el vrea sa ma desparta de Tine, sa ma desparta de Viata. Pentru care iarasi ma rog catre Preacurata, cea care Te-a purtat pe Tine, Viata: “Nepatata, neintinata, nestricata, pururea Fecioara, a lui Dumnezeu Mireasa, care pe Dumnezeu-Cuvantul cu oamenii ai unit prin prea curata nasterea ta, si firea cea lepadata a neamului nostru cu cele ceresti o ai impreunat…” (din rugaciunile pentru Sfanta Impartasanie). O, auziti: firea fiecaruia dintre noi! Noi spunem adesea cand ne vedem in slabiciunea noastra, in neputinta noastra trupeasca: “Doamne, samanta putreziciunii este intru mine”. Deci, cand te vezi in slabiciune, gusti parca samanta putreziciunii. Cand te vezi falnic si maret, cum zice canonul, te cuprinde ispita trufiei. Si intr-un caz si in altul, despartit de Dumnezeu, esti cazut. Fie ca te sminteste maretia, barbatia, frumusetea cuiva, fie ca te scarbeste neputinta, putreziciunea, care vezi ca e deja semanata de demon. Dar, dimpotriva, cand esti cu El la Cina, atunci te impartasesti. Fie ca e cuvantul lui Dumnezeu, care este Dumnezeu, fie rugaciunea (mai ales), in care vorbesti cu Cel vesnic, fie Impartasania. Pentru care si zice Canonul Sfintei Impartasanii (cand citim sa ne cutremuram, sa avem teologia rugaciunii, gandirea rugaciunii!): “Paine a vietii vesnice sa-mi fie mie prea curat Trupul Tau si prea scump sangele Tau! Tamaduieste toate patimirile mele!”. Iar dumnezeiescul Simeon Noul Teolog spune in rugaciunea lui: “Tu, Doamne, Tu, prin trupul si sangele Tau, ma luminezi si ma faci partas cu lumina. Stralucesti in mine si ma faci partas dumnezeirii Tale, fara pizmuire (adica Tu nu esti pizmas pe mine, Doamne)”.

Adica omul ramane doar in lumea aceasta; unul langa ogorul lui, potrivit meseriei, altul langa vietuitoarele lui, altul cu familia lui, dar fara Dumnezeu. Ramai in lumea mortii. Desi toate dau cuvant si slava lui Dumnezeu. Simti parca intreaga faptura: bobul de grau, bobul de strugure, cum striga: “Eu sunt Impartasanie! Eu sunt Euharistie!”. Caci striga lanul de grau: “din mine ia Hristos painea si o preface in trupul Lui” iar strugurele spune: “Din mine, din boabele mele ia Hristos si din vin face sangele Sau”. Toate striga, toate marturisesc ca sunt Impartasanie. Ele striga, iar noi nu auzim. Or numai in El e salvarea noastra, viata noastra. Si, dimpotriva, fara El, ramanem in lumea mortii. Caci Dumnezeu – si aici este taina – a creat lumea aceasta, dar si-a logodit-o Lui prin harul Lui. Harul lui Dumnezeu este inelul nostru de logodna cu Dumnezeu. Si El a devenit Mirele Bisericii (asa Il numeste si Scriptura, si Biserica) spre a ne cununa Lui; si faptele acestea sunt logodna a Imparatiei.

Asadar – citim in Scriptura – a trimis stapanul pe sluga: “Mergi in piete si in ulitele cetatii, si cheama-i pe schiopi, pe saraci, pe lipsiti, pe toti”. Si i-a adunat si a venit sluga spunand stapanului: “Mai este loc”. “Mergi atunci din nou, la uliti si la garduri (adica la cei care, sarmanii, se tineau de garduri ca sa poata merge) si sileste-i sa intre, sa mi se umple casa!”. Si sluga i-a adunat.

Un cuvant aici ne cere o judecata si o intelegere mai adanca: “Sileste-i sa intre”. Un mare teolog apusean, pe care din veneratie nu-l numesc, talmaceste acest cuvant prin “forteaza-i sa intre”. El socotea la vremea lui ca afla aici temei in Sfanta Scriptura pentru a forta pe eretici sa intre in Biserica. Adica in afara e silirea, constrangerea, iar inlauntru se naste convingerea. Acest teolog interpreta Sfanta Evanghelie in chip exclusiv juridic, autoritar, cautionand chiar violenta, care anuleaza vointa, libertatea constiintei, crezul launtric, deschizand astfel in istorie calea tragediilor inchizitiei. Si e stiut ca inchizita s-a indepartat de la Evanghelie, de la Noul Testament, de la Noul Adam, Care “S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria” si asa S-a facut Om; si a poruncit ca intreg lucrul Bisericii in lume sa se implineasca numai prin puterea Duhului. De aceea Domnul insusi “cu Duhul lui Dumnezeu izgonea si demonii” din oameni (Matei 12; 28), nu cu rugul sau cu sabia. Contemporan unei astfel de interpretari apusene, Sfantul Ioan Gura de Aur spunea: “Cel ce ucide un eretic savarseste un pacat de neiertat”. Si, unanim, Parintii rasariteni afirma: “Un lucru nu-l savarseste Dumnezeu: Nu-ti impune sa-L iubesti”. Iar Sfantul Ioan Damaschin aduce o nuanta noua: “In necesitate nu e virtute”. Ceea ce este impus, ca necesar, nu mai e virtute. Daca folosesti forta, atunci nu mai e virtute. Numai in libertate este virtute; de aceea, adauga Sfantul Vasile cel Mare: “Daca i-ai luat virtutii libertatea, i-ai luat esenta”. In tinerete, pe la douazeci de ani, cugetam si eu: “Doamne, nu mai am nevoie de libertate; am nevoie de mantuire. Vreau, nu vreau, mantuieste-ma!”. Mai tarziu mi-am dat seama – o data mai mult – de taina aceasta a Duhului Sfant si a libertatii; numai asa se castiga virtutea (care inseamna barbatie; de la latinescul vir, viri – barbat).

Exista insa o “silire” pe care o accepti de buna voie, despre care Sfantul Ioan Scararul spune: “Adevaratul crestin e o silire a firii”; si care te invata sa adaugi mereu: “zel peste zel, ravna peste ravna, foc peste foc”. Iar aceasta, plinind cuvantul Mantuitorului, care zice: “Imparatia cerurilor se ia prin straduinta, si cei ce se silesc pun mana pe ea” (Matei 1, 12). La Cina Mantuitorului, la dumnezeiasca Euharistie, la impartasirea din viata Fiului lui Dumnezeu, cu “silire”, cu ravna si focul duhului ajungem; cu acel foc care mistuie in noi “spinii patimilor”, ai urii, ai orgoliului, cei care ucid comuniunea. Prin acest foc al iubirii sfinte sa intampinam acum venirea Fiului lui Dumnezeu in lume!

Deci in Duhul Sfant, in Duhul Adevarului, in Duhul luminii si al iubirii divine este marturia adevarului. Aceasta a insemnat porunca stapanului: “Sileste-i sa intre”. “Caci adevar zic voua: Nici unul din cei trei nu va gusta din Cina Mea”. Adica nici unul din cei care au refuzat sa ia parte la cina. Repet: in toata faptura e prezent Dumnezeu. Harul e legatura de unire intre lumea zidita, creata din nimic, si Cel Ce este Vesnicul Dumnezeu. Si numai legatura mea cu Dumnezeu ma inalta, ma impartaseste pe mine de vesnicia Lui. Si aceasta legatura, impartasire de vesnicia Lui, eu o dobandesc prin rugaciune (caci eu ma rog Celui Vesnic), prin cuvantul Evangheliei (cuvantul vietii vesnice) si prin dumnezeiasca Impartasanie, prin participarea, partasia mea la dumnezeiasca intrupare a Fiului lui Dumnezeu.

Un episcop a fost intrebat: “De care fapte se teme diavolul mai mult? Care sunt puterile care il opresc pe el?”. Si acest episcop marturiseste ca i-au raspuns chiar demonii: “Trei sunt puterile voastre, pentru care noi nu ne putem atinge de cel credincios: unul e darul pe care il poarta el atarnat de grumaz; altul e apa; iar altul e trupul lui Hristos”. Semnul si darul pe care-l poarta crestinii la grumaz e semnul Sfintei Cruci; apa e taina sfantului Botez; trupul e dumnezeiasca Impartasanie. Cei care se simt loviti, bantuiti de duhurile rele sa cugete totdeauna la aceste trei daruri dumnezeiesti.

Toate cele trei categorii – ogorul, vietuitoarele, omul – asa le vede si le cere Mantuitorul: sa fie ca o ofranda adusa lui Dumnezeu. Sa ma simt totdeauna in starea aceasta de oferire, de jertfa. Nu in sensul mortii, pentru ca jertfa nu e moarte; e moarte numai a raului, a pacatului. Altfel, adanc, moartea este inconstienta; jertfa o savarsesc constient. Jertfa e da; moartea e nu; jertfa e lumina, moartea este intuneric; jertfa e profetie, viziune a viitorului, a invierii; profetia mortii e groapa. Deci starea aceasta de jertfa, de oferire lui Dumnezeu – asa cum rostim la dumnezeiasca Liturghie: “Ale Tale dintru ale Tale, Tie Iti aducem de toate si pentru toate”; ale Tale sunt, Doamne, si ogorul, si vietuitoarele, si sotia sau sotul; dintru ale Tale, Tie Iti aducem de toate si pentru toate – aceasta a vrut sa spuna dumnezeiasca Evanghelie, in lumina Cinei, Evanghelia care e citita astazi tocmai pentru intampinarea venirii, intruparii Fiului lui Dumnezeu, cand crestinii se spovedesc si se impartasesc.

O pomenim astazi, de asemenea, pe Sfanta Lucia; Lucia, care inseamna lumina. Ce nume minunat! O mica paranteza: vedeti, cuvantul lume, la noi, vine de la lumina. E un cuvant latinesc, dar din latina noastra populara, de aici, venita din sudul Dunarii, unde s-a intins Imperiul Roman inca pe la anii 165, dupa o batalie prin care a fost cucerita Macedonia. Si aceasta limba latina, populara, am primit-o in sufletul nostru si am pecetluit-o cu duhul nostru. Daca in Apusul latinofon lumea este el mondo (in spaniola), il mondo (in italiana), sau le monde (in franceza), la noi nu vine de acolo; vine de la cuvantul lumen, care inseamna lumina (a cazut n si a ramas lume). Deci, la noi, cuvantul lume vine din lumina. Fapt de mare insemnatate: lumea e lumina pentru noi; si lumina trebuie sa fie.

Deci Lucia, pe care o pomenim astazi, aceasta inseamna: lumina. Sfanta Lucia a trait pe la anii 300 d.Hr.; era din Siracuza. De copila, pe la cinci ani, i-a murit tatal; si a crescut, in sfatuirile mamei ei, Eutihia, cu mare evlavie si curatie. Facandu-se marisoara, s-a imbolnavit mama ei. Si a ingrijit-o cu sfintenie negraita. Si tot suferind mama ei – avea o pierdere de sange continua – auzi ea intr-o zi in Evanghelie ca o femeie bolnava de aceasta pierdere de sange s-a atins doar de vesmintele Mantuitorului si s-a vindecat… Se afla prin locurile acelea mormantul unei martire, Sfanta Agata. Si evlavioasa Lucia si-a zis: daca va merge mamica mea si se va atinge de moastele, de mormantul ei, se va vindeca. Si a mers impreuna cu mamica ei si cu credinta s-au rugat si cu lacrimi (credinta care pleaca din adanc, din acel adanc care are legatura cu Dumnezeu) si s-a vindecat.

Iubitilor, rugaciunea nu trebuie s-o rostim asa, fara cugetare la ea; ci gandit fiecare cuvant. Aceasta cugetare adanca e in suflet. Si cand eu, cu credinta rostesc orice cuvant al rugaciunii Tatal nostru – Te simt, Tata, pe Tine, sau cand rostesc Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu – simt, constientizez ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu Celui viu, iar cand ma impartasesc, realizez ca Tu esti Cel Care “ai venit sa-i mantuiesti pe cei pacatosi…”. Cu aceasta stare s-a rugat Sfanta Lucia, in acea adancime a sufletului ei, locul de talc al omului cu Dumnezeu, mai adanc decat trupul.

Or, cei poftiti la cina din pilda Mantuitorului n-au trait in adancul lor aceasta legatura cu Stapanul care ii chema la masa Lui; ci numai in trup. Si daca eu imi indrept atentia numai catre trup, o indrept catre muritor si catre moarte. Si daca eu mananc doar paine si vin, si orice din lumea aceasta, fara sa simt ca e darul lui Dumnezeu, atunci ma unesc cu ce e mortaciune. Si uit parca, si sunt surd la glasul fapturilor care, cum spuneam adineaori, toate striga, si bobul de grau, si bobul de strugure: “Eu sunt menit pentru Impartasanie”.

Asadar, revenind la Sfanta Lucia, mama ei s-a atins de trupul sfintit al Sfintei Agata, si s-a vindecat. Daca s-a vindecat, au hotarat sa traiasca intr-o stare de jertfire in fata lui Dumnezeu. Si au inceput sa daruiasca sarmanilor tot ce aveau. Dar logodnicul Luciei si-a intrebat slugile: “Dar ce e cu Lucia? (El avea de-acum plan de casatorie.) De ce da toate acestea?”. Una din slugi i-a spus: “Vrea sa adune bani ca sa obtina o mostenire deosebita, o mare mostenire” (intelegeti talcul). Prin urmare, observand el ca ea nu osteneste in darnicia ei, a intrebat-o ce are de gand. Ea a raspuns: “De-acum eu mi-am descoperit Logodnicul si Mirele meu”. Era, vai, in vremea prigoanei lui Diocletian. ”Vei da seama pentru cuvantul tau”, i-a fagaduit logodnicul ei si a parat-o mai-marelui cetatii. A fost chemata in judecata, cum erau atunci chemati crestinii, iar cei dintre ei care ramaneau nestramutati din credinta lor erau supusi torturii.

In fata judecatorului a spus: “Eu pentru aceasta traiesc. Tot ce am agonisit am oferit ca jertfa Mantuitorului pentru Cina Domnului, saracilor. Sa ia parte ei la aceasta Cina, caci toate le socotesc un dar al lui Dumnezeu. Iar acum nu mai am nimic si ma ofer pe mine ca jertfa Mantuitorului. Eu sunt ofranda, jertfa Lui”.

Erau de fata si logodnicul, si chinuitorul ei: “Aceste cuvinte spune-le crestinlor tai, nu mi le spune mie! Noi ne inchinam mai-marilor nostri”. “Sunteti liberi s-o faceti. Dar eu nu cunosc alt mai-mare. Mai mare este Hristos”. “Indata vor inceta cuvintele acestea in gura ta” – a strigat schingiuitorul ei. “Niciodata, a raspuns ea, niciodata cuvantul lui Dumnezeu nu va inceta in lume”. Atunci a fost supusa caznelor; intre altele, au aprins foc mare in jurul ei. Ea a stat cu mainile inaltate la cer si s-a rugat Mantuitorului, si flacarile n-au atins-o. Si a fost lovita cu sabia.

Si asa a mucenicit aceasta Lucie, aceasta lumina, iubitilor. Cu asemenea marturii intampinam noi astazi pe Hristos, Cel care S-a facut noua jertfa, ca prinsi, cuprinsi si noi in jertfa Lui, sa-L simtim in noi ca ofranda – repet – mai ales in cele trei ipostaze: in cea de rugaciune, in cea de citire a cuvantului dumnezeiesc si in cea de Impartasanie. Sa simtim impartasirea cu vesnicia lui Hristos, iubitilor! Sfantul Simeon Noul Teolog, tanguindu-se la o impartasanie de starea lui sufleteasca, zice: “Doamne, adeseori primesc Trupul si Sangele Tau, si stiu teoretic ca eu ma impartasesc cu Trup si Sange, dar eu nu simt, Doamne! Tu, Care ai trecut prin usile incuiate (deci Tu, al carui Trup e indumnezeit), Doamne, lumineaza-ma cu Duhul Tau cel Sfant. Induhovniceste-ma, Doamne! Sa simt cu duhul in painea si vinul de pe altar, Trupul si Sangele Tau! Induhovnicite, indumnezeite, Doamne!… Si asa, din Tine sa ma impartasesc, si asa sa traiesc mereu taina Ta, Doamne, taina venirii Tale. Sa simt ca Impartasania este darul eternitatii Tale, Doamne! Ca in toate eu Te vad pe Tine, caci toate prin Tine s-au facut, si toate sunt un dar, o Euharistie, toate dorind sa devina trup si sange dumnezeiesc”.

Si eu insumi sa fiu partas la Cina Ta, la Trupul si Sangele Tau, la masa Ta, in casa slavei Tale… Cu Tatal si cu Duhul Sfant, cu rugaciunile Maicii Tale si ale tuturor sfintilor. Amin.

Parintele Constantin Galeriu

12
dec.
09

Se vinde Băsescu… cică e stoc limitat

Nu rata ocazia! Trimite acum 3 buletine de vot cu stampila pe Traian Basescu insotite de datele personale si declaratie pe proprie raspundere ca ai votat doar de 5 ori Duminica trecuta si vei primi prin posta Editia de Colectie: Traian Basescu pe Calea Victoriei.

12
dec.
09

Virusul HIV este distrus de celulele stem

Studii recente au arătat faptul că un anumit tip de celule stem acţionează ca un un vaccine genetic, ce omoarî virusul HIV, spun cercetătorii de la UCLA, potrivit Rol.roAstfel, celulele stem, denumite celule T, acţionează în aşa fel încât identifică repede toate celulele bolnave şi le anihilează.Celulele T nu se găsesc într-un număr prea mare în organismul uman, de aceea cercetătorii intenţionează să mai facă un studiu pentru a afla cum funcţionează şi cum pot fi activate.

Descoperirea poate să fie baza unor cercetări viitoare care va duce la descoperirea unor tratamente pentru un număr larg de boli cornice.

12
dec.
09

Au furat de foame

Un bărbat înfometat din Târgovişte a fost surprins de oamenii legii, în timp ce încerca să mănânce un pateu în patiseria pe care tocmai o jefuise. Şi în Vâlcea, trei adolescenţi sunt cercetaţi pentru că au vrut să fure dulciuri.

Dâmboviţa
Rămas şomer de câteva săptămâni, un tânăr de 32 de ani, din Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, a fost prins, alaltăieri, în timp ce jefuia o patiserie… de foame. Hoţul, surprins în timp ce încerca să muşte dintr- un pateu, le-a spus oamenilor legii că nu mâncase de trei zile.

Vâlcea
Trei băieţi cu vârste cuprinse între 14 şi 15 ani, din oraşul vâlcean Drăgăşani, au fost prinşi, când încercau să spargă un magazin alimentar. Ei le-au declarat poliţiştilor că au vrut să fure dulciuri, pentru că Moş Nicolae nu le-a adus nimic.

12
dec.
09

6 pasi prin care eviti sa te ingrasi in vacanta de iarna!

De obicei, bunatatile culinare de pe masa de Craciun si Anul Nou aduc cu sine si cateva kilograme in plus. Lucru care nu este deloc un motiv de bucurie pentru majoritatea celor care tin la silueta si la sanatatea organismului. Dr. Luigi Gratton, membru in Programul de analiza a obezitatii ca factor de risc derulat de Centrul pentru Nutritie Umana din cadrul Universitatii din Los Angeles, iti pune la dispozitie cinci trucuri prin care poti evita bagajul suplimentar in vacanta de sarbatori.

Renunta la opririle pentru o masa rapida daca esti cu masina!

De cele mai multe ori, plecarea in vacanta iti intrerupe programul si stilul de viata cu care esti obisnuita, inclusiv obiceiurile de mancare. Fiecare deplasare care se prelungeste in mai multe zile poate fi o capcana pentru infruptarea cu lacomie din alimente nu tocmai sanatoase. De aceea, este bine ca atunci cand pleci in excursie cu masina personala sa eviti, pe cat posibil, obiceiul de a opri la o benzinarie sau la un local ca sa gusti mancarea tip fast-food! De asemenea, un lucru esential este sa nu pleci niciodata la drum lung nemancata. Totusi, daca ti se face foame pe drum, este bine sa ai in bagaj o gustare preparata chiar de tine inainte sa iesi din casa.
Nu te lasa ispitita de mini-barul din hotel!

Daca inchiriezi o camera la un hotel, nu ceda tentatiei din mini-bar si ofertelor de room-service! Ar fi mai bine sa ceri personalului indrumari privind optiunile de mancare usoara si sanatoasa cu care esti obisnuita deja.
Plimba-te, nu lenevi!

Decat sa zabovesti prin restaurante, mai bine profita de timpul liber disponibil si plimba-te! Calatoriile pot fi obositoare, dar, decat sa te refugiezi in mancare pentru energie, mai bine fa cativa pasi in plus in preajma hotelului sau imediat ce ai ajuns la destinatie.

Bea apa in timpul zborului cu avionul!

Aportul de lichide iti asigura o buna hidratare a organismului.
Daca petreci mai multe ore la volan sau in dreapta soferului, bea doar apa, ceai si energizante fara zahar.
Renunta la sucurile dulci pentru ca nu faci altceva decat sa te hranesti cu multe calorii. In cazul in care te numeri printre pasagerii unei aeronave, consuma cate un pahar de apa la fiecare ora de zbor!
Pregateste-ti pachetul din timp!

Nu lasa pe maine ce poti face azi! Asigura-te din timp ca ai tot ce-ti trebuie pentru perioada in care te vei relaxa departe de casa. Batoanele proteice, fructele, nucile, boabele de soia sau chiar morcovii mici pot fi o gustare excelenta nu doar atunci cand mergi cu masina, dar si atunci cand planuiesti sa zbori cu avionul. Sa gasesti produse sanatoase in aeroport poate fi o provocare, iar daca totusi gasesti fructe, iaurt sau salate, cu un pachet pregatit de acasa poti economisi atat calorii, cat si o suma semnificativa.

Niciun pranz fara supa sau salata!

Se stie ca in perioada sarbatorilor sporeste tendinta de ingrasare, cedand in fata preparatelor culinare gatite special pentru aceste zile. Ca sa nu ai probleme cu greutatea la finele vacantei, nu te repezi la friptura cand te asezi la masa, oricat de bine ar arata! Incepe ospatul cu o supa delicioasa sau cu o salata de cruditati! Profita de faptul ca nu stai acasa si nu ai cum sa petreci prea mult timp in bucatarie gustand din diferite preparate!

11
dec.
09

Curtea Constituţională a decis renumărarea voturilor nule

Peste 138 de mii de voturi nule vor fi renumărate de Biroul Electoral Central pentru a se stabili dacă există sau nu diferenţe între datele consemnate în procesul-verbal al scrutinului şi realitate.

Decizia de astăzi a magistraţilor Curţii Contiruţiuonale este definitivă. La alegerile prezidenţiale, de duminica trecută, Traian Băsescu a obţinut cu 70.000 de voturi mai mult decât Mircea Geoană. Liderii Partidului Democrat Liberal spun că decizia Curţii Constituţionale ar putea elimina orice suspiciune asupra procesului electoral. Şi liberalii salută decizia Curţii Constituţionale şi spun că aceasta nu trebuie să fie una formală.

Bursa de de valori Bucureşti a trecut pe minus după decizia Curţii Constituţionale. Pelungirea crizei politice se traduce în scăderi pe piaţa de acţiuni. După creşteri şi de 2 procente în debut BET-FI pierdea peste 1% la ora 14.

Pentru a fi mai aproape de tine, MONEY.ro a eliminat obligativitatea înregistrarii pe site pentru comentarii. Acum îti poti exprima opiniile pe portalul MONEY.ro mult mai usor. Comenteaza si tu!

PSD a înaintat şi la Înalta Curte o cerere de asigurare a probelor, care se judecă tot vineri .
Partidul Social Democrat a depus, joi, şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de asigurare a probelor invocate în cererea de anulare a alegerilor prezidenţiale, pe care instanţa o ia în discuţie vineri.

Reprezentanţii PSD au depus, joi după-amiază, la Curtea de Apel Bucureşti, o acţiune prin care solicită instanţei să oblige instituţiile implicate în procesul electoral să nu distrugă probe referitoare la alegeri.

„Este vorba de o ordonanţă prin care s-a solicitat instanţei să oblige instituţiile care au fost implicate în procesul electoral să nu distrugă probele care ţin de procesul electoral. Ei au voie conform legii să le distrugă, iar noi am cerut să nu le distrugă. Între acestea se încadrează buletine de vot, înregistrări filmate, procese verbale, tot”, a declarat pentru NewsIn Dan Şova, parlamentar PSD.

Cererea depusă de PSD vizează documente şi înregistrări deţinute de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Biroul Electoral Central şi umează să fie luată în discuţie vineri, a declarat pentru NewsIn purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti, Daniel Grădinaru.

Videanu: PDL respectă decizia CCR şi va participa la renumărarea voturilor .
Prim-vicepreşedintele PDL Adriean Videanu a declarat, după anunţarea deciziei CCR de renumărare a voturilor nule de către Biroul Electoral Central, că PDL respectă decizia şi va ajuta la renumărarea voturilor, considerând-o de natură să elimine orice suspiciune legată de procesul electoral.

Băsescu: Mi se pare corect că s-a dat curs solicitării PSD de a număra voturile anulate .
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, după decizia CCR privind renumărarea şi reexaminarea voturilor nule de către BEC, că i se pare corect să s-a dat curs solicitării PSD de numărare a voturilor nule, că nu este „nimic anormal, este în lege şi este constituţional”.

BEC solicită membrilor Birourilor Judeţene să se prezinte vineri la sedii .
BEC a solicitat vineri Birourilor Electorale Judeţene, Birourilor Sectoarelor Capitalei şi Biroului pentru secţiile de vot din străinătate să asigure prezenţa tuturor membrilor la sedii începând de la ora 15.30.

Potrivit unui comunicat de presă remis vineri NewsIn, Biroul Electoral Central transmite tuturor Birourilor Electorale Judeţene, ale sectoarelor Bucureşti şi a Biroului pentru secţiile din străinătate să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării prezenţei la sedii pentru aplicarea hotărârii Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit reexaminarea buletinelor de vot nule şi renumărarea acestora.

BEC a trimis, vineri, la CCR o adresă prin care cere precizări dacă reexaminarea voturilor nule va fi făcută de membrii BEC la sediul din Bucureşti sau dacă operaţiunea va fi făcută de BEJ-uri, care să transmită apoi centralizarea, având în vedere că CCR aşteaptă un răspuns până luni.

BEC invocă termenul scurt în care CCR a cerut un răspuns, adică până luni la ora 15.00. şi faptul că buletinele de vot se află arhivate la tribunalele judeţene.

„Vă solicităm această precizare, întrucât o parte din membrii BEC consideră că din dispozitivul hotătrârii dumneavoastă rezultă cu claritate că această operaţiune trebuie făcută efectiv de membrii BEC la sediul său din Bucureşti”, se arată în comunicatul BEC.

CCR a decis vineri reexaminarea şi renumărarea celor 138.476 de buletine nule de vot în condiţiile în care diferenţa care l-a plasat pe Traian Băsescu pe primul loc este de 70.048 de voturi.

Muhuleţ: Renumărarea şi reexaminarea voturilor nule se face la BEC, începând de vineri seara .
Biroul Electoral Central a decis ca renumărarea şi reexaminarea voturilor nule să se facă la BEC începând de vineri seara, a declarat pentru NewsIn purtătorul de cuvânt Marian Muhuleţ.

Potrivit acestuia, Curtea Constituţională a răspuns solicitării Biroului Electoral Central arătând că Biroul ar trebui să îşi organizeze singur activitatea şi ar trebui să se decidă singur asupra detaliilor privind renumărarea şi reexaminarea voturilor nule.

11
dec.
09

Piaţa muncii a pierdut peste 1.100 de joburi pe zi în acest an

Peste 386.000 de români şi-au pierdut locul de muncă şi alţi 30.000 vor rămâne fără slujbă la finele acestui an şi în primele luni ale anului viitor. Cei mai mulţi dintre angajaţii disponibilizaţi provin din sectorul privat, iar printre domeniile în care au fost sacrificate cele mai multe locuri de muncă se numără industria, construcţiile şi comerţul.


Aceste sectoare au disponibilizat, împreună, peste 250.000 de angajaţi, în timp ce în domeniile bugetare s-au făcut angajări, în ciuda contextului economic precar. Astfel, în sănătate au fost angajaţi 9.000 de salariaţi, iar în administraţie alţi 6.000. Singurul domeniu din sectorul bugetar unde s-au făcut disponibilizări masive a fost educaţia, peste 6.000 de cadre didactice fiind concediate. Majoritatea şomerilor de pe piaţa locală au vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani. Foarte mulţi dintre cei care au rămas fără slujbă sunt tineri cu vârste de până în 29 de ani. Aproape trei sferturi dintre şomeri au ca pregătire studii primare, gimnaziale sau profesionale, în timp ce 22% sunt absolvenţi de studii liceale şi postliceale. Totodată, şapte procente dintre şomerii români au pregătire universitară.

Sectorul industrial conduce în topul celor mai afectate domenii de fenomenul concedierilor, din acest sector fiind disponibilizaţi peste 230.000 de salariaţi. Angajatorii din construcţii şi comerţ ocupă următoarele locuri în topul sectoarelor care au trimis acasă cei mai mulţi angajaţi, 68.000, respectiv 51.000. Alţi 12.000 de angajaţi au fost disponibilizaţi din transporturi, în timp ce 9.000 de persoane au rămas fără job în agricultură.

Deşi de-a lungul întreg anului 2009 autorităţile au vorbit despre o redimensionare a personalului angajat la stat, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că până în luna octombrie numărul salariaţilor din administraţia publică a crescut cu aproximativ 5.000 de persoane, iar în sănătate şi protecţie socială au fost angajaţi în plus peste 9.000 de salariaţi. “Singurele situaţii în care s-au putut face angajări în administraţia publică au fost pe posturile unice, acolo unde nu exista decât o persoană care putea face o anumită activitate şi, automat, prin vacantarea postului a fost nevoie de un alt om, sau angajări pe perioadă determinată, în cazul unor persoane suspendate sau în concediu postnatal”, a explicat, pentru Business Standard, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Publică Locală, Romel Neagu.

El a mai spus că în 2009 s-au mai făcut angajări şi în cazul reorganizării şi comasării unor instituţii de la nivel central. În cazul autorităţilor locale, Neagu a precizat că în 2010 vor continua disponibilizările, existând posibilitatea ca până la finele anului viitor aproximativ 10% dintre angajaţii primăriilor şi ai consiliilor locale să rămână fără loc de muncă.

Dintre toate categoriile de bugetari, în educaţie s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă, respectiv 6.000, ca urmare a comasării unor clase din mediul rural sau a desfiinţării şi diminuării unor norme didactice. În ceea ce priveşte personalul din educaţie, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, a precizat că acele 6.000 de concedieri au provenit în urma restrângerii unor norme didactice şi a comasării unor clase din mediul rural, dar şi a fluctuaţiei de personal din sistemul de educaţie.

Referitor la cele 9.000 de angajări din sănătate şi asistenţă socială, preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, Viorel Rotilă, a declarat, pentru Business Standard, că este vorba despre angajări pe perioadă determinată, ca urmare a vacantării temporare a unor posturi. “Având în vedere că în sănătate aproape 85% din personal sunt femei, este posibil ca majoritatea angajărilor să se fi făcut în locul angajatelor plecate în concediu de creştere a copilului”, a spus Rotilă. Pe de altă parte, a explicat liderul sindical, o mare parte dintre angajările raportate de INS s-au făcut în asistenţă socială, în rândul asistenţilor maternali.

Şanse mici de angajare

Unul din patru angajatori de pe piaţa românească anticipează o scădere a recrutărilor în primele trei luni ale anului viitor, de două ori mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a acestui an, potrivit studiului Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă. În acelaşi timp, numărul companiilor care estimează o creştere a angajărilor s-a redus la jumătate. De asemenea, mai mult de jumătate dintre angajatori cred că nu se va înregistra nicio schimbare notabilă pe piaţa muncii în prima parte a anului 2010.

Opt din cele zece sectoare de activitate preconizează o scădere a angajărilor. Cele mai puţine oportunităţi de angajare vor fi în construcţii şi HoReCa. Rata şomajului a ajuns, la finele lunii noiembrie, la 7,5%, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna anterioară, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Numărul şomerilor a crescut cu aproape 30.000 de persoane în ultima lună, la 683.123, apropiindu-se astfel de estimarea de 685.000 de persoane pentru finele anului. Cea mai mare rată a şomajului s-a menţinut în judeţele Mehedinţi (13,7%), Vaslui (13,3%) şi Alba (12%).

10
dec.
09

Antonescu: „Ma vad premier pe mandatul lui Basescu, desi nu asta e tinta”

Liderul PNL Crin Antonescu a declarat miercuri seara ca se vede in ipostaza de a conduce, ca premier, un Guvern, nominalizat de catre presedintele Traian Basescu, desi nu aceasta este „tinta”, mentionand ca oricine poate forma Guvernul cu conditia sa nu fie „marioneta lui Basescu”.
Antonescu a fost intrebat daca se vede in ipostaza de a conduce un Guvern in urma desemnarii lui de catre presedintele Traian Basescu. „Da! Nu e o tinta pentru mine, sa nu se inteleaga gresit. Dar cred ca oricine ar fi prim-ministru ar avea bune intentii, ar avea forta, ar avea independenta si ar avea un program, ar putea face foarte bine lucrul acesta chiar daca e contemporan cu Traian Basescu presedinte. Cu conditia sa nu fie marioneta lui Traian Basescu insusi”, a raspuns Antonescu la Antena 3, transmite NewsIn.

Liderul PNL a spus ca liberalii nu ar putea face parte dintr-un Guvern cu Liviu Negoita sau Emil Boc ca premieri si nici nu ar forma o majoritate parlamentara care sa sustina un astfel de Guvern. „Nu exista decat o singura garantie. Se pot asuma principii, se pot asuma actiuni politice. Eu, daca ar fi sa discut cu cineva alcatuirea unui Guvern, n-as incepe cu „as vrea sa fiu prim-ministru sau vreau sa fie cutare”, ci as incepe cu ideea depolitizarii, cum de altfel am si discutat cu Mircea Geoana, cu Klaus Johannis. Cum sa discut asta cu PD? Care iti spune:”depolitizare? Imediat. Asta inseamna ca tu nu mai numesti pe nimeni”, in vreme ce ei au umplut tara cu toti ai lor. Ei inteleg acum ca nu mai fac depolitizare daca nu-i mai clintesc pe aia de acolo”, a explicat Antonescu viziunea sa.

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat miercuri, la sfarsitul sedintei Consiliului National Executiv, ca temele avute in discutie au fost cele de pe agenda Biroului Politic, dar si teme despre contextul politic, reafirmand sprijinul acordat de liberali pentru el. „Mi-a fost acordat cu un vot impotriva si o abtinere cred, de aceasta data, ca am zis ca totusi trebuie sa termina cum unanimitatile… Si de asemenea am primit mandatul pentru toate discutiile politice care urmeaza. In esenta, e vorba de aceeasi pozitie pe care si Biroul Politic a adoptat-o si pe care a luat-o si Consiliul National Executiv astazi. Vom avea, de asemenea, luni, o Delegatie Permanenta, deci forul care reuneste presedintii organizatiilor, Biroul Politic si toti parlamentarii”, a spus Antonescu.

Intrebat daca va fi propunerea PNL pentru postul de premier, la discutii, Antonescu a spus ca va da acest raspuns cand vor incepe negocierile.

10
dec.
09

Antonescu exclude participarea la „guvernul marioneta” al lui Basescu

Crin Antonescu sustine ca liberalii nu recunosc pana acum niciun castigator al alegerilor prezidentiale si asteapta decizia CCR pentru a lua o hotarare in privinta posibilelor „reconcilieri” politice.
In urma sedintei Biroului Politic al PNL, Antonescu a primit votul de incredere, in unanimitate, de la colegii sai liberali, pentru a continua in functia de presedinte al partidului. De seamenea, liderul PNL a anuntat ca partidul sau nu va avea niciun fel de discutie cu PDL, cel putin pana la aflarea deciziei CCR.

„In legatura cu situatia politica actuala noi ne exprimam increderea ca CCR va da o solutie corect la contestatia PSD. Asteptam cu incredere decizia si nicidecum pana atunci nu recunoastem un castigator al alegerilor. PNL examineaza toate posibilitatile pentru ca Romania sa gaseasca o solutie de guvernare”, a declarat liderul liberal.

Pe de alta parte, seful liberalilor ramane, se pare, consecvent in declartiile sale si sutine ca PNL nu va face niciodata alianta cu „dictatura lui Traian Basescu”. „PNL exclude orice participare la un guvern marioneta a lui Traian Basescu, exclude participarea la guvernare alaturi de lideri politici care se foloseasc de institutiile statului dupa propriul plac”, a precizat raspicat liderul PNL.

Intrebat daca va fi propus pentru functia de premier in cazul unei posibile colaborari cu PDL la guvernare in urma deciziei CCR, Antonescu a declarat ca BP al PNL nu a discutat o asemenea varianta, insa nici nu a exclus posibilitatea unor discutii de acest gen pe viitor. [Lovitura de teatru: PNL il va propune pe Crin Antonescu prim-ministru]

Legat de „reconcilierea politica” ceruta de Traian Basescu, liderul PNL a raspuns, usor amuzat: „Ne impacam, dar depinde daca si eu sunt unul dintre cei ciuruiti”, facand aluzie la replica presedintelui din turul II.

09
dec.
09

Vantu: Pe Mircea Geoana l-a ingropat electoratul

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu a declarat, in primul interviu dupa alegerile prezidentiale, ca a crezut ca Mircea Geoana poate fi un presedinte excelent, dar a negat faptul ca el a stat la baza esecului prezidentiabilului PSD, spunand ca pe acesta „l-a ingropat electoratul”.
Omul de afaceri a aratat ca isi mentine afirmatiile despre intalnirea pe care a avut-o la el acasa cu liderul PSD, in urma cu o saptamana, inainte de confruntarea cu Traian Basescu. Intrebat ce era asa important de discutat miercuri noaptea cu candidatul Mircea Geoana, Vantu a raspuns: „Am dat deja o declaratie ironizata de cei prezenti in studioul Realitatea, mi-o mentin. Efectiv, era tensionat, am mai stat la o palavra. Nimic deosebit”.Vantu a mai sustinut ca a vorbit cu Mircea Geoana subiecte economice, dar si ca au palavragit „cate in luna si in stele”. „Eu imi expun punctul de vedere in privinta zonei mele de expertiza. Am o expertiza formidabila in macroeconomie si finante. Domnule, daca lansam un proiect national, cum a fost celebrul proiect a lui Geoana de case. I-am explicat ce inseamna dezvoltarea economiei romanesti pe orizontala. Pe mine ma intereseaza sa se miste economia romaneasca. Cand banul circula, el se duce pe toate arterele. (…) M-ati intrebat ce discuta, in general, oamenii de afaceri cu oamenii politici. In seara aceea, pur si simplu, am palavragit cate in luna si in stele„, a explicat acesta, intr-un interviu acordat HotNews si preluat de NewsIn.

Omul de afaceri a negat ca interventia sa de la Realitatea TV, dupa dezbaterea Geoana-Basescu, in care a spus ca este prieten cu liderul PSD l-ar fi compromis electoral pe liderul social-democrat. La afirmatia reporterului ca l-a „ingropat” pe Geoana cu declaratia ca acesta l-a vizitat ca sa se relaxeze, Vantu a replicat: „L-a ingropat electoratul”. Vantu a mai spus ca nu se poate spune ca „i-a dat voie” lui Geoana sa se delimiteze de el, ci ca au convenit sa faca acest lucru in contextul campaniei. „Nu ca i-am dat voie. Fereasca Sfantu’. Am convenit impreuna ca e bine sa ne delimitam pe perioada alegerilor, stiind ca este folosita si urmeaza sa fie folosita”, a spus el, aratand ca „era dreptul” lui Geoana sa se delimiteze de el.

Vantu a precizat ca nu este deranjat de opinia liderului PSD, care-l crede malefic, deoarece are o capacitate mare de a intelege lumea. Intrebat daca Geoana i-a explicat miercuri seara de ce l-a facut malefic, Vantu a declarat: „Dar nu a fost cazul sa imi explice. Dumneavoastra, daca aveti o opinie despre mine, va cer explicatii?”. De asemenea, la intrebarea cum poti „sa te relaxezi la un malefic”, Vantu a replicat: „Domnule, eu am o deschidere intelectuala foarte mare si o capacitate de a intelege lumea la fel de mare”.

Totodata, omul de afaceri a admis ca el a crezut in proiectul lui Mircea Geoana si in proiectul Johannis. Rugat sa comenteze afirmatia anterioara ca a sustinut proiectul Johannis, Vantu a adaugat: „Din toata inima (am sustinut, n.r.). Am fost convins ca domnul Mircea Geoana, chiar daca nu este un cozeur de salon, poate fi un presedinte excelent pentru Romania, ca domnul Iohannis poate fi un premier excelent pentru Romania, ca are un proiect si il poate pune in practica. Si am mai crezut ca onestitatea actului de guvernare politic si economic va fi garantata de domnul Crin Antonescu”. El a aratat ca pentru el, proiectul Johannis a insemnat „posibilitatea ca Romania sa aiba un proiect social si sa inceapa sa se miste”. Intrebat ce inseamna asta mai exact, Vantu a raspuns: „Nu stiu, ca nu l-am desenat eu. Am crezut in oamenii astia. Am crezut ca acesti oameni pot genera un proiect corect pentru Romania”.

De asemenea, omul de afaceri a mai spus ca spera ca Traian Basescu sa inteleaga ca e nevoie de o reconciliere nationala, el sfatuindu-l pe presedinte sa accepte un Guvern de uniune nationala si avertizandu-l ca ii va fi adversar atata timp cat acesta nu va avea un proiect pentru Romania.

A castigat Basescu. Sper din toata inima sa aiba intelepciunea sa fi castigat pentru toata natia romana, nu doar pentru el. Sper din toata inima sa inteleaga ca e nevoie de o reconciliere nationala. Fara a reusi sa construiasca un Guvern de larga majoritate parlamentara, care sa vina cu un proiect pentru aceasta tara, ne scufundam cu totii”, a declarat Vantu.

In legatura cu acuzatiile lui Traian Basescu la adresa sa si a altor patroni de media, omul de afaceri a spus ca presedintele i-a bagat in „aceeasi oala pe toti”, iar oamenii de afaceri au fost tema lui in campanie. „Traian Basescu ne-a bagat in aceeasi oala pe toti. A fost tema lui de campanie. O tema castigatoare, dupa cum s-a vazut. Dar asta nu inseamna ca suntem niste tipi hidosi sau ca am facut vreo intelegere oculta in care am zis: <hai sa-l omoram pe Basescu!> Fereasca Dumnezeu!”, a mai spus Vantu.

Omul de afaceri a incheiat oferindu-i presedintelui Basescu un „sfat” pentru un Guvern de uniune nationala, care sa impiedice „convulsii majore” in anul 2010. „Singura modalitate prin care putem traversa anul 2010 fara convulsii majore este un Guvern de uniune nationala. E nevoie de o decizie politica totala, nu mai avem nevoie de razboaie macar in 2010. Din 2011 sa se bata iarasi. Avem nevoie de o majoritate parlamentara zdrobitoare pentru a sustine un proiect pentru recalibrarea Romaniei”, a conchis Sorin Ovidiu Vantu.

09
dec.
09

Bugetari cu pensie, afară!

Angajaţii de la stat care au şi salariu, şi pensie mai mare de 1.693 de lei mai pot opta doar astăzi, în scris, între cele două venituri. Cine n-a făcut-o, trebuie pus pe liber. De mâine, directorii instituţiilor bugetare ar trebui să le dea preavize celor care au „uitat“ să opteze. Favoriţii sistemului vor continua să se bucure de ambele câştiguri.

Peste 20.440 de bugetari care cumulează salariul cu o pensie mai mare de valoarea salariului mediu brut pe economie, adică de 1.693 de lei, au avut două săptămâni ca să aleagă între cele două venituri.

Potrivit unei statistici a Secretariatului General al Guvernului, 1.400 de persoane lucrează în instituţiile de la nivel central şi 19.000 în cele locale. Ei trebuie să-şi exprime opţiunea în scris, printr-o cerere adresată directorului.

Măsura face parte din Legea de reorganizare a unor instituţii publice, apărută în luna noiembrie şi justificată de Guvern în contextul crizei economice.

Executivul nu a spus, însă, care este valoarea economiei care va fi făcută la bugetul de stat prin forţarea acestor oameni de a ieşi din sistem.

Ea îi priveşte pe pensionarii care lucrează în autorităţile centrale şi locale, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, ori la cele cu capital de stat. Guvernul îi trimite acasă şi pe pensionarii beneficiari ai legilor speciale, cum ar fi cei din sistemul de apărare, de la justiţie, interne şi din serviciile speciale.

„Directorii vor rămâne să facă jocuri”

Liderii federaţiilor sindicale spun că măsura nu îi atinge pe cea mai mare parte a profesorilor, medicilor, asistentelor şi a funcţionarilor mărunţi, ale căror pensii sunt sub limita de 1.693 de lei.

Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), spune că „Cei mai mulţi dintre cei care au fost puşi să aleagă şi au optat pentru salariu sunt consilieri şi directori de prin autorităţi naţionale şi ministere. Adică au o anumită poziţie din care pot să facă nişte jocuri. În plus, perioada lucrată se adaugă la pensie şi în acest fel poţi ieşi cu o pensie mai mare”, a declarat liderul CSDR.

Pensionari care pleacă în mediul privat

Vasile Marica, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţie Sed Lex, spune că măsura impusă de Guvernul Boc este una corectă. „Noi am susţinut întotdeauna oportunitatea unui astfel de demers. Decât să ţii un om bătrân într-o funcţie, mai bine angajezi un tânăr. Sunt prin primării tot felul de pensionari pe la direcţiile de disciplină în construcţii.

Mai sunt foarte mulţi şefi de poliţii comunitare, cum este cel de la sectorul 2 din Capitală, care are şi pensie pentru că a lucrat la jandarmi, şi salariu de director”, a explicat Marica.

Contactat de „Adevărul”, Dumitru Soare, şeful Poliţiei Comunitare Sector 2, a spus că va opta pentru pensie. „Rămân cu pensia de 2.800 de lei şi renunţ la salariul de 3.200 de lei. Mâine mă voi angaja în mediul privat şi îmi voi păstra venitul de 6.000 de lei pe lună”, a spus el.

Cu toate că iniţial legea nu prevedea nicio excepţie, acestea au apărut când actul normativ a trecut pe la Curtea Constituţională a României (CCR).

Judecătorii de aici, ei înşişi vizaţi de lege, au considerat că toţi pensionarii care lucrează la stat trebuie puşi să opteze, mai puţin „persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie”. Aici intră, de exemplu, judecătorii CCR (mandat de nouă ani), parlamentarii (patru ani), consilierii Curţii de Conturi (nouă ani), ale căror mandate sunt delimitate chiar în legea fundamentală. Au contribuit Daniela Şerb şi Mariana Bechir

Cine e exceptat de la lege

-preşedintele ţării
-membrii Guvernului
-deputaţii
-senatorii
-membrii Consiliului Superior al Magistraturii
-judecătorii Curţii Constituţionale a României
-consilierii Curţii de Conturi

08
dec.
09

Numarul de someri, la un nivel nemaiatins din martie 2004

Numarul de someri a crescut in luna noiembrie cu 29.184 fata de luna precedenta, pana la 683.123, nivel neatins din martie 2004, ce corespunde unei rate a somajului de 7,5%, potrivit datelor publicate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
La sfarsitul lui octombrie erau inregistrati 653.939 someri, iar rata somajului era de 7,1%, informeaza NewsIn.

„Cresterea numarului de someri din noiembrie este aproape identica cu cea din luna octombrie, de unde rezulta ca ne vom incadra in tinta stabilita pentru sfarsitul anului 2009. Este bine ca, din numarul total al somerilor, 469,2 mii sunt indemnizatii”, a spus Silviu Bian presedintele ANOFM.

Directorul general al ANOFM, Eugen Preda, estimeaza ca rata somajului nu va depasi 8% pana la sfarsitul anului, iar numarul total al somerilor va fi de circa 700.000. „Nu cred ca luna decembrie va aduce alti 50.000 de someri, pentru ca cine a avut de facut disponibilizari a facut, pentru a-si dimensiona personalul in conditii de criza. De obicei, lunile decembrie si ianuarie sunt calme. In luna decembrie sunt sarbatorile, iar in aceasta perioada serviciile si comertul merg destul de bine”, a precizat Preda.

Numarul de someri a crescut in noiembrie pentru a 17-a luna la rand. Un numar atat de mare de someri nu a mai fost atins din martie 2004, cand au fost inregistrate 697.370 persoane fara loc de munca.

In 30 septembrie, directorul ANOFM, Eugen Preda, declara ca numarul somerilor ar putea creste pana la sfarsitul anului la 725.000 – 750.000 de persoane, in conditiile in care rata somajului se va apropia de 8%. El a adaugat ca, data fiind perioada de scadere a economiei, considera ca rata somajului va creste si in trimestrul I din 2010, dar a precizat ca nu poate spune daca va ajunge la 9% dupa primele trei luni ale anului viitor.

Directorul ANOFM a mai spus ca principalele domenii afectate de criza economica, ce se reflecta si asupra salariatilor, sunt constructiile, domeniul bunurilor de folosinta indelungata si al celor de uz curent.

Cati angajatori vor mai recruta in 2010?

In ceea ce priveste angajarile in 2010, un studiu realizat de Manpower, releva faptul ca mai mult de un sfert dintre companiile de pe piata locala se asteapta la scaderea activitatii de recrutare in primele trei luni ale anului viitor, in timp ce doar 15% dintre angajatori intentioneaza sa creasca volumul angajarilor.

Previziunea neta de angajare pentru primul trimestru al lui 2010 se mentine la aceleasi cote de pesimism ca si cea din ultimele trei luni ale acestui an, la -11%, in scadere cu patru procente fata de inceputul anului in curs. Astfel, Romania ocupa ultima pozitie din UE in ceea ce priveste prognosticul de angajare in 2010, la egalitate cu Irlanda si Spania.

Angajatorii din sase regiuni ale tarii anticipeaza valori negative in ceea ce priveste activitatea de angajare pentru primele trei luni ale 2010. Cei mai pesimisti sunt angajatorii din sud-est si Moldova, unde previziunile de angajare sunt de -21%, respectiv -19%.

08
dec.
09

Cum au primit pieţele financiare rezultatul alegerilor

Preţul asigurării pe care România îl plăteşte pentru cazul în care ar înceta plăţile externe a urcat ieri, după ce preşedintele Traian Băsescu a câştigat alegerile pe muchie de cuţit. Rezultatul acestei curse electorale ar putea extinde luptele de pe scena politică, acestea ducând la “îngheţarea” celei de-a treia tranşe de la FMI.

“FMI va fi reticent să revină în România, în lipsa unei baze politice solide”, spune Luis Costa, analist în cadrul Commerzbank, citat de Reuters.

Cotaţia contractelor credit default swap pe cinci ani – instrument derivat pentru transferul riscului de credit – s-a apreciat cu 15 puncte de bază, la 264,3 puncte de bază, conform agenţiei de monitorizare a CDS‑urilor, CMA DataVision.

Analiştii din piaţa financiară locală spun însă că rezultatul celui de-al doilea tur de scrutin nu va influenţa cursul de schimb leu/euro şi nici cotaţia CDS.

Conform aşteptărilor, leul s-a depreciat, iar riscul de ţară a crescut. Banca centrală a intervenit însă în piaţă, pentru a susţine moneda naţională. Pe termen lung, sunt şanse ca economia să-şi revină în mod sustenabil, aceasta dacă vom avea un guvern puternic, gata să aplice măsurile convenite cu FMI. Pe termen scurt, măsurile care se vor aplica vor fi dureroase”, a precizat Nicolaie Chideşciuc, economist-şef la ING Bank.

Cursul leu/euro a urcat ieri cu aproape un ban faţă de nivelul de la finele săptămânii trecute, până la 4,2141 lei/euro. La deschiderea şedinţei de tranzacţionare, moneda unică era cotată la 4,23 lei, după care cursul de referinţă a urcat până la 4,25 lei/euro.

Nivelul CDS-urilor a crescut ieri cu 15 puncte procentuale, până la o rată de 264,3 puncte procentuale. “Pe termen scurt, orice turbulenţă politică afectează atât cursul, cât şi nivelul CDS-urilor. Mă aştept ca tensiunile politice să continue. S-ar putea să ajungem la alegeri parlamentare anticipate, dacă partidele nu se vor înţelege în formarea unui nou guvern”, a explicat Rozalia Pal, economist-şef la UniCredit Ţiriac Bank. Cele mai importante partide din România, PDL, PSD şi PNL, controlează peste 80% din Parlament. Pentru formarea unui guvern trebuie ca minimum două dintre acestea să formeze o alianţă. Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu a obţinut 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană, 49,66%. “Rezultatele alegerilor prezidenţiale nu au pe termen scurt nicio influenţă asupra cursului şi nivelului CDS-urilor, importantă este formarea unui nou guvern, care să respecte cerinţele impuse de FMI. Investitorii străini sunt interesaţi, în primul rând, dacă mediul economic şi cel politic local oferă semne de stabilitate”, a completat Lucian Anghel, economist-şef la BCR.

FMI a amânat luna trecută acordarea celei de-a treia tranşe, de 1,5 miliarde de euro, din împrumutul extern acordat României. De asemenea, Comisia Europeană a renunţat la acordarea celei de-a doua tranşe statului român, de un miliard de euro. FMI a împrumutat statul român până acum cu 6,57 miliarde de euro, din pachetul de asistenţă financiară negociat, de 12,95 miliarde de euro.

08
dec.
09

Lasagna vegetariană

Ingrediente: şase foi de lasagna, două linguriţe de ulei de măsline, o ceapă mare, trei căţei de usturoi, 250 g de ciuperci tocate mărunt, 300 g de spanac tocat, o linguriţă şi jumătate de zeamă de lămâie, o linguriţă şi jumătate cu sare, o jumătate de linguriţă de piper, 500 g de tofu, 400 g de brânză vegetală, 200 g de sos de tomate nesărat, patru linguri de pastă de tomate.

Preparare: într-o oală mare se fierb foile de lasagna conform instrucţiunilor de pe ambalaj. În acest timp, se încinge uleiul într-o tigaie, la foc moderat. Se adaugă ceapa şi usturoiul şi se călesc timp de cinci minute. Se pun ciupercile, se călesc până încep să-şi lase sucul, apoi se adaugă spanacul şi se lasă pe foc până compoziţia scade. Se transferă amestecul într-un castron, se adaugă sucul de lămâie, sare şi piper, după gust şi se amestecă bine.

Într-un blender, se amestecă bine brânza vegetală cu tofu, sucul de roşii, pasta de tomate, sarea şi piperul. Se unge tava cu ulei, se aşază două foi de lasagna, se întinde deasupra foilor jumătate din amestecul de spanac şi o treime din amestecul de brânzeturi. Se continuă astfel până se vor folosi toate foile de lasagna şi toată compoziţia. După ce au fost aşezate, se dă la cuptor pentru 30 de minute.

08
dec.
09

Mituri despre lesbiene

Fie că reprezintă o fantezie sau ceva condamnabil, lesbienele sunt pentru foarte mulţi un subiect interesant. Despre ele se spun multe lucruri, dar nu toate au şi o bază reală.

Iată câteva mituri despre femeile care iubesc alte femei:

Lesbienele urăsc bărbaţii. Nici pe departe. Multe dintre femeile gay au prieteni apropiaţi de gen masculin. Faptul că nu simt o atracţie sexuală faţă de bărbaţi nu înseamnă că au ceva împotriva lor.

Într-o relaţie lesbi una dinte ele este „femeia”, iar cealaltă „bărbatul”. Nu are nicio legătură cu realitatea. Într-o astfel de relaţie pot exista fie două persoane foarte feminine, fie foarte masculine. Personalitatea fiecăreia contează foarte mult, ca în orice cuplu, dar nu acesta este criteriul.

Ambele fiind femei ştiu exact ceea ce vrea cealaltă de la ea. Chiar dacă amândouă sunt reprezentatnte ale sexului slab, nu înseamnă că nu pot fi două persoane foarte diferite, cu mentalităţi diferite.

Lesbienele preferă poziţia „foarfecă”. Deşi în multe filme porno apar femei care stau în poziţii opuse, îşi desfac picioarele şi îşi unesc vaginele, acestă poziţie nu se prectică de fapt, pentru că în realitate nu oferă nicio satisfacţie.

Femeile care ajung într-o relaţie gay au fost maltratate în copilărie. Faptul că sunt diferite, nu are neapărat o legătură cu vreo traumă psihică.

Sexul între două femei este tandru şi blând. Acest lucru ţine din nou de personalitatea fiecărui cuplu. Nu toate reprezentantele sexului frumos vor blândeţe. Unora le place sexul sălbatic, altora nu. Nu este nici pe departe o regulă.

Lesbianismul este ceva care se vindecă, fiind doar o etapă. Persoanele gay chiar se consideră jignite de acest mit şi nu înţeleg de ce atunci când eşti heterosexual nu ţi se spune că este doar o etapă.

07
dec.
09

PSD contestă rezultatul alegerilor

Alegerile prezidenţiale din turul al doilea au fost fraudate, iar PSD va contesta la BEC rezultatul alegerilor, a anunţat secretarul general al PSD, Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea, vicepreşedintele PSD, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că în această după-amiază vor fi contabilizate toate neregulile, urmând ca apoi, în cadrul comitetului executiv să fie finalizate procedurile de contestare a alegerilor. În ceea ce priveşte numărătoarea paralelă a PSD, vicepreşedintele PSD a afirmat că aceasta este finalizată iar câştigătorul pare a fi Mircea Geoana. Liviu Dragnea a mai precizat că, modul în care s-au derulat aceste alegeri indică faptul că in interiorul sectilor au avut loc nereguli serioase.

„Constatările din ziua şi noaptea precendentă, precum şi discuţiile cu colegii din judeţe ne confirmă frauda în cazul alegerilor pentru funcţia de preşedinte în turul II . Pornind de la rezultatele exit-poll-ului, pornind de la numărul de voturi nule mare faţă de diferenţa prezentată de BEC între cei doi candidaţi, pornind de la procesele verbale modificate în BEJ-uri fără verificarea votului valabil exprimat, pornind de la turismul electoral masiv, fără posibilitatea de a compara în timp real dacă persoanele care au votat în secţiile speciale au votat şi pe listele din secţiile permanente, precum şi alte lucruri constatate în mod evident aceste fapte ne obligă la contestarea acestor alegeri. Este o obligaţie democratică, dar şi o obligaţie în faţa celor peste 5 milioane de români care l-au votat pe Mircea Geoană”, a anunţat Liviu Dragnea.

Secretarul general al PSD a anunţat că la ora 17.00 se va reuni Comitetul Executiv Judeţean, o întâlnire cu toţi liderii judeţeni ai PSD, unde urmează să fie decisă strategia pe care partidul o va adopta pentru următoarele zile.

Biroul Electoral Central a anunţat la ora 14:00 noi rezultate oficiale după numărarea a 99,95% din voturi. Traian Băsescu a adunat 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană 49,66%. Au mai rămas de numărat voturile din 9 secţii de votare.

Raport OSCE despre turul 2: În general s-au respectat standardele, dar au existat şi nereguli
Delegatia OSCE anunta ca in turul doi al alegerilor prezidentiale „in general s-au respectat angajamentele fata de OSCE si alte standarde internationale pentru alegeri democratice, libertatile politice fundamentale, mediul de campanie competitiv si administrarea eficienta a alegerilor”.

OSCE recomandă publicarea rezultatului votului din România pentru fiecare secţie în parte
Misiunea restrânsă a OSCE de observare a alegerilor din România recomandă autorităţilor române să publice rezultatele votului pentru fiecare secţie în parte, având în vedere că diferenţa dintre cei doi candidaţi este foarte strânsă.

„Ar fi binevenit din partea AEP să publice rezultatele votului pentru fiecare secţie în parte, mai ales că diferenţa dintre cei doi candidaţi este foarte mică„, a declarat Vadim Jdanovici, cel care conduce misiunea de observare a OSCE.

În plus, acesta a spus că este de preferat ca aceste rezultatele să fie accesibile cât mai curând posibil pentru sporirea transparenţei.

07
dec.
09

Rezultate parţiale BEC la ora 14.00: Traian Băsescu a obţinut 50,33%, iar Mircea Geoană 49,66% din voturi

Traian Băsescu este în avantaj faţă de Mircea Geoană după centralizarea datelor din 99,95% din totalul secţiilor de votare.

Preşedintele Traian Băsescu a obţinut 50,33% din voturi, în timp ce contracandidatul spu, Mircea Geoană, a obţinut 49,66% din voturile exprimate, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central la ora 14.00. BEC a centralizat rezultatele din 99,95% dintre secţiile de votare. Prezenţa la vot a fost de 50.02%.

Potrivit BEC, la ora 11.00, Traian Băsescu conducea în cursa electorală cu 50.37% urmat de Mircea Geoană cotat cu 49,62%.

La ora 8.00, rezultatele prezentate de BEC îl dădeau câştigător pe Traian Băsescu cu 50,43% din sufragii.

Potrivit MAE, Traian Băsescu este favoritul românilor din diaspora. MAE a anunţat că Traian Băsescu a obţinut 78,86% din voturi, fiind votat de 115.831 de români, în timp ce Mircea Geoană a fost votat 21,14% din votuirle românilor din străinătate, mai exact 31.045 devoturi.

06
dec.
09

Ambii candidati isi revendica victoria. Ce zic exit poll-urile?

Trei din cele patru exit poll-uri realizate de diverse institutii de sondare a opiniei publice il dau castigator al celui de-al doilea tur si implicit al fotoliului de presedinte pe Mircea Geoana, Traian Basescu aflandu-se insa la doar cateva procente in spatele lui.
Avand ca precedent situatia foarte stransa a alegerilor trecute, parlamentare si europene, unde castigatorii s-au schimbat peste noapte, nu putem spune cu certitudine cine este castigatorul acestor alegeri prezidentiale, diferenta de procente fiind una foarte mica. Daca totusi aceste procente se vor confirma, se pare ca presedintele Romaniei pentru urmatorii 5 ani va fi Mircea Geoana.

Astfel, potrivit exit poll-ului INSOMAR realizat la comanda Realitatea Tv, ce reflecta voturile exprimate pana la ora 21:00, situatia arata in felul urmator:
Mircea Geoana – 51,2%
Traian Basescu – 48,8%

Exit-poll CCSB ora 21:00: Geoana 51%, Basescu 49%, diferenta intre cei doi a scazut in ultimele 2 ore de vot, potrivit exit poll-ului Companiei de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB).
Mircea Geoana 51%
Traian Basescu 49%

Exit poll CURS ora 21: Mircea Geoana 50,7%, Traian Basescu 49,3%, diferenta a scazut usor in ultimele doua ore.
Mircea Geoana – 50,7%
Traian Basescu – 49,3%

Exit poll CSOP ora 21: Basescu a castigat alegerile cu 50,4% din voturi, Mircea Geoana a obtinut 49,6% , arata exit-poll-ul CSOP-IRES, realizat la comanda B1 TV si Vox News.
Mircea Geoana – 49,6%
Traian Basescu – 50,4%

Mircea Geoana

„Impreuna am invins. E o noapte frumoasa pentru democratia romaneasca. Am avut emotii. Vreau sa va multumesc tuturor romanilor care mi-ati acordat increderea. Vrau sa ii multumesc in primul rand lui Crin Antonescu si prietenilor liberali. Este victoria lui, asa cum este si a mea. Ceea ce am facut in aceste doua saptamani depaseste o simpla Coalitie, reprezinta o prietenie si o datorie pe care am sa i-o port acestui om toata viata. Le multumesc si celor de la UDMR, PRM, PNG, PIN, minoritatilor, sindicatelor si patronatelor. Le multumesc celor care sunt alaturi de mine. Mihaela, dragostea mea, iti multumesc. Copiilor mei, mamei mele si tatalui meu care este in ceruri. Vreau sa ii multumesc si domnului Basescu. Il voi trata cu respectul care i se cuvine unui fost sef de stat si sunt convins ca va depasi acest moment de amaraciune personala.

Am avut dreptate cand de luni de zile vorbim despre unitate, cand de luni de zile vorbim despre relansare. Victoria noastra este victoria normalitatii, a bunului simt si a tuturor cetatenilor. De maine incepe munca adevarata. Impreuna cu Crin Antonescu vom pune capat crizei politice si in cateva zile vom instaura Guvernul Johannis. Am sa incerc sa va conving ca viziunea mea despre o Romanie va fi si a dumneavoastra. De astazi sunt presedintele tuturor romanilor. Astazi punem capat tranzitiei, de maine ne ducem catre Europa. Astazi, de Sf Nicolae, poporul roman a biruit. Romani, bucurati-va, de manie ne intoarcem la munca”, a declarat liderul PSD la aflarea rezultatelor exit poll-urilor.

Crin Antonescu

„Domnule presedinte al Romaniei Mircea Geoana va felicit si va doresc succesc. Va multumesc si eu, in numele partidului meu, le multumesc si romanilor. Le multumesc celor care au inteles ca e nevoie de schimbare si ii asigur ca prin votul lor au eliberat Romania”, a declarat si aliatul sau, liberalul Crin Antonescu.

Traian Basescu

Seful statului si-a sustinut discursul cu putin inainte de ora 21:00 si de publicarea primelor sondaje. „Am invins! Avem ca si in 2004. Va asigur ca la ora 19:00 sondajele corecte aratau ca l-am depasit pe Mircea Geoana. Castigarea acestor alegeri se datoreaza romanilor. Peste 5 milioane de romani au avut optiunea clara catre modernizarea Romaniei. Nu avem alta varianta decat programul propus de mine pe care romanii si l-au asumat. Le multumesc tuturor romanilor care au votat Traian Basescu. Dragii mei, in cele ce urmeaza veti vedea diverse manipulari de televiziune care de trei ani manipuleaza. Va asigur ca si de aceasta data puteti avea incredere in ce va spun: Am castigat! Marea mea rugaminte este ca in intervalul de la 21:00 si pana cand se va termina numaratoarea voturilor, electoratul meu sa fie linistit ca numaratoarea voturilor nu poate fi fraudata”, a declarat seful statului.

Klaus Johannis

„Deja alternanta la putere devine o regula, ceea ce cred ca este bine pentru democratia noastra. Il felicit pe cel care a castigat”, a declarat primarul Sibiului.

Prezenta mai mare ca in turul I: 53,51% dintre alegatori au votat pana la ora 19.00. Prezenta la vot in turul II pentru prezidentiale a fost de 53,51%, pana la ora 19.00, a anuntat Biroul Electoral Central potrivit caruia judetul cu cea mai ridicata prezenta este Ilfov, cea mai scazuta inregistrandu-se in Harghita si Covasna.

Record absolut la sectiile de peste hotare. Prezenta la vot la sectiile de peste hotare a reusit sa depaseasca recordul stabilit la primul tur, de peste 94.000 de cetateni, si a ajuns la aproximativ 108.000, pana la ora 19.00, ora Romaniei. Avand in vedere ca votul in strainatate se va incheia abia luni, la ora 7.00, pe coasta de vest a SUA, unde se afla o importanta comunitate de romani, prezenta totala in strainatate va creste in cursul serii si al noptii, noteaza NewsIn.

Voturile din strainatate au o miza ridicata in turul al doilea avand in vedere ca diferenta dintre Traian Basescu si Mircea Geoana la turul intai a ajuns la numai 1,29%. Totodata, trebuie subliniat faptul ca voturile din strainatate pot aduce in jur de 0,8%-1% candidatilor.

06
dec.
09

Sfantul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei (Dezlegare la peste)

Pe facatorul cel mare de minuni, ajutatorul cel grabnic si mijlocitorul cel prea ales catre Dumnezeu, pe arhiereul lui Hristos, Nicolae, l-au odraslit partile Lichiei, in cetatea ce se numeste Patara, din parinti cinstiti si de bun neam, dreptcredinciosi si bogati. Tatal sau se chema Teofan, iar mama sa Nona. Aceasta binecuvantata pereche, petrecand cu buna credinta in insotirea cea legiuita si impodobindu-se cu obiceiul cel bun, pentru viata lor cea placuta lui Dumnezeu si pentru multele milostenii si faceri de bine mari, s-au invrednicit a odrasli aceasta odrasla sfanta – singuri ei fiind radacina sfanta – si s-a facut cum zice psalmistul : Ca un pom rasadit langa izvoarele apelor, care si-a dat rodul sau la vremea sa. Deci, nascand pe acest dumnezeiesc prunc, l-a numit Nicolae, care se talcuieste „biruitor de popor”; si cu adevarat s-a aratat biruitor al rautatii, asa binevoind Dumnezeu spre folosul de obste al lumii.
Dupa acea nastere, maica sa Nona a ramas stearpa, pana la dezlegarea din legaturile cele trupesti, marturisind singura firea ca nu este cu putinta a se mai naste alt fiu ca acela, ca numai pe acesta sa-l aiba si intai si pe urma, care din pantecele maicii sale s-a sfintit cu darul cel de Dumnezeu insuflat. Caci n-a inceput a vietui decat cinstind pe Dumnezeu cu buna cucernicie, nici n-a inceput a suge tita, facand minuni din pruncie, nici nu s-a deprins mai intai a manca, ci a posti. Caci dupa nasterea sa, fiind in baie, a stat trei ceasuri pe picioarele sale, singur de sine, nesprijinindu-l nimeni, dand prin aceasta stare, cinste Sfintei Treimi, Careia mai pe urma avea sa-i fie mare slujitor si intai-statator. Cand se apropia de pieptul maicii sale, se cunostea a fi facator de minuni, hranindu-se nu dupa obiceiul pruncilor celorlalti – pentru ca numai din tita cea dreapta sugea lapte – avand sa dobindeasca cu cei drept-credinciosi starea cea de-a dreapta. Apoi a inceput a fi si postitor ales, caci miercurea si vinerea numai o data sugea lapte din tita si atunci seara, dupa savarsirea obisnuitei rugaciuni crestinesti, de care lucru parintii lui se mirau foarte si se minunau si mai dinainte pricepeau ce fel de postitor va fi Nicolae mai pe urma. Acel obicei de a posti, deprinzandu-l Fericitul din scutece si l-a pazit in toata viata sa, pana la fericitul sau sfarsit, petrecand miercurea si vinerea in post. Deci crescand pruncul cu anii, crestea impreuna si cu intelegerea si cu obiceiurile cele bune, pe care le invata de la parintii sai cei buni; fiind ca o holda roditoare, care primeste in sine samanta invataturii celei bune, care odrasleste si aduce in toate zilele roade noi de fapte bune.
Sosind vremea de scoala, a fost dat la invatatura dumnezeiestii Scripturi, iar el cu agerimea cea fireasca a mintii si cu povatuirea Sfantului Duh, in putin timp, a ajuns la multa intelepciune. Apoi, atat de mult a sporit in invatatura cartii, pe cat era de trebuinta bunului carmaci al corabiei lui Hristos si pastorului celui iscusit al oilor celor cuvantatoare. Deci, facandu-se desavarsit in cuvantul invataturii, s-a aratat desavarsit si in lucrul vietii; de la prietenii desarte si de la vorbe nefolositoare cu totul se abatea si a vorbi cu femeile sau a cauta cu ochii la fata femeiasca, foarte mult se ferea, caci fugind, se departa de petrecerea impreuna cu femeile.Avand adevarata intelepciune si minte curata, de-a pururea vedea pe Dumnezeu si totdeauna zabovea in sfintele biserici, dupa cum zice proorocul: Voit-am a fi lepadat in casa Dumnezeului meu. De multe ori, cate o zi intreaga si cate o noapte, petrecand in rugaciunile cele ganditoare de Dumnezeu si in citirea dumnezeistilor carti, invata intelegerea cea duhovniceasca si se imbogatea cu dumnezeiestile daruri ale Sfantului Duh, cu care se pregatea pe sine locas vrednic, precum este scris: Voi sunteti biserica lui Dumnezeu si Duhul lui Dumnezeu vietuieste in voi.

Deci tanarul cel imbunatatit si curat, avand in sine Duhul lui Dumnezeu, se arata cu totul duhovnicesc, arzand cu duhul si slujind Domnului cu frica, incat nu se vedea la dansul nici un fel de narav tineresc, ci numai obiceiurile omului batran pentru care tuturor s-a facut minunat si slavit. Caci precum omul cel batran, daca are obiceiul celor tineri, este luat in ris de toti, tot asa si tanarul, daca are naravul barbatului celui batran, se cinsteste de toti cu mirare; pentru ca sunt nepotrivite tineretile pentru batranete, dar cinstite si frumoase sunt batranetile in tinerete.

Fericitul Nicolae avea un unchi episcop cu acelasi nume ca si dansul. Unchiul sau, vazand pe nepot sporind in viata cu fapte bune si cu totul instrainandu-se de lume, a sfatuit pe parintii lui sa-l dea sa slujeasca lui Dumnezeu. Iar ei nu s-au lepadat a darui pe fiul lor Domnului, pe care ei l-au primit ca pe un dar de la dansul. Pentru ca scrie in cartile cele vechi pentru dansii, cum ca fiind neroditori si deznadajduindu-se de a mai avea copii, cu multe rugaciuni, cu lacrimi si cu multe milostenii au cerut de la Dumnezeu pe acest fiu; iar ei l-au dat in dar Celui ce l-a daruit pe dansul.

Primind episcopul pe „tanarul batran”, care avea intelepciunea ca o caruntete si viata cea mai curata, l-a suit pe treptele cele sfintite ale preotiei, iar cand s-a hirotonisit, episcopul intorcandu-se catre poporul care era in biserica si umplandu-se de Duhul Sfant, a proorocit zicand: „Iata, fratilor, vad un nou soare rasarind marginilor pamantului, aratandu-se catre cei intristati ca o milostiva mangiiere. O! fericita este turma care se va invrednici a avea pe acest pastor! Caci acesta va paste bine sufletele celor rataciti si la pasunea buneicredinte ii va aduce pe dansii; apoi se va arata si ajutator fierbinte celor ce sunt in nevoi”. Aceasta proorocire s-a implinit mai pe urma, precum vom arata in istorisirea ce o vom face.

Deci, primind Sfantul Nicolae asupra sa treapta preotiei, adauga osteneala la osteneala, petrecand in post si in neincetate rugaciuni, iar cu trupul sau cel muritor sarguindu-se a urma celor fara de trupuri. Astfel, vietuind intocmai ca ingerii, din zi in zi inflorea mai mult cu podoaba sa cea sufleteasca si se arata vrednic de carmuirea Bisericii.

In acea vreme unchiul sau, episcopul Nicolae, vrand a se duce in Palestina ca sa se inchine acolo sfintelor locuri, a incredintat toata carmuirea bisericii nepotului sau. Deci acesta, implinind locul aceluia, avea toata purtarea de grija pentru randuiala bisericilor, ca si episcopul unchiul sau. In acea vreme, parintii fericitului, parasind aceasta viata vremelnica, s-au mutat la cea vesnica, iar Sfantul Nicolae, ramanand mostenitorul averii lor, a impartit-o celor saraci. Pentru ca nu se uita la bogatia ce curge alaturea, nici se ingrijea pentru inmultirea ei; ci, lepadandu-se de toate poftele lumesti, se sarguia cu toata osardia a se uni cu Dumnezeu, catre care graia: Catre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu; invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu; catre Tine sunt aruncat din pantecele maicii mele, Dumnezeul meu esti Tu. Deci mana lui era intinsa catre saraci, ca un rau cu apa multa ce curge cu indestulare.

Pentru ca multele lui milostenii sa fie mai cu lesnire cunoscute, sa aratam una si anume: Era un barbat in cetatea aceea, dintre cei slaviti si bogati, care mai pe urma a ramas sarac si neslavit, caci viata veacului acestuia este nestatornica. Barbatul acela avea trei fete foarte frumoase si acum, fiind lipsit de toate cele de trebuinta, nu avea nici hrana, nici imbracaminte si cugeta sa-si dea fetele sale spre desfranare, iar casa sa sa o faca casa necurata, pentru saracia lui cea mare, ca doar astfel sa aiba ceva de folos si sa cistige pentru el si fetele sale imbracaminte si hrana. Vai, in ce fel de ganduri necuvioase alunga pe om saracia cea mare! Deci batranul acela fiind in astfel de cugete rele si gandul sau cel rau vrand acum a-l aduce cu ticalosie in fapt, Dumnezeu Care nu voieste a vedea in pierzare firea omeneasca, ci cu iubire de oameni, se pleaca spre nevoile noastre, a pus bunatate in inima placutului Sau, Sfantul Nicolae si l-a trimis spre ajutor catre barbatul care era sa piara cu sufletul, prin insuflare tainica, mangiind pe cel ce era in saracie si scapandu-l din caderea pacatului.

Deci, auzind Sfantul Nicolae de lipsa cea mare a barbatului aceluia si prin dumnezeiasca descoperire instiintandu-se de cugetarea lui cea rea, i-a parut foarte rau pentru dansul si a cugetat ca astfel cu mana sa cea facatoare de bine, sa-l rapeasca impreuna cu fetele sale ca din foc de la saracie si de la pacat. Insa n-a vrut sa fie de fata cu barbatul acela, ca sa-i spuna despre facerea sa de bine, ci, in taina a cugetat sa-i dea aceluia milostenia sa cu indurare. Si aceasta vrea s-o faca pentru doua pricini: intai ca sa scape de slava omeneasca, pentru ca tinea seama de ce zicea Evanghelia: Luati aminte, sa nu faceti milostenia voastra inaintea oamenilor; si, al doilea, ca si pe barbatul acela, care odinioara era bogat iar acum ajunsese in mare saracie, sa nu-l rusineze, caci stia ca sunt grele unele ca acestea, celor ce din bogatie si din slava cad in saracie, fiindca se rusineaza sufletele acelora, aducandu-le aminte de bogatia cea mai dinainte. Pentru aceasta, a gandit a face asa, dupa cuvantul lui Hristos: Sa nu stie stanga ta, ce face drepta ta. Caci atat de mult fugea de slava omeneasca, incat chiar de acela caruia ii facea bine se sarguia a se tainui pe sine.

Asadar, luand o legatura mare de galbeni, a mers in miezul noptii la casa acelui barbat si, aruncand-o inauntru pe fereastra acelei case, degraba s-a intors la casa sa. Dimineata, sculandu-se barbatul si afland legatura, a dezlegat-o si vazand galbenii s-a inspaimantat, caci socotea ca este vreo nalucire, temandu-se ca nu cumva aurul ce vedea sa fie vreo inselaciune, de vreme ce nu astepta de la nimeni si de nicaieri vreun facator de bine. Drept aceea, intorcand galbenii cu varful degetului, privea cu dinadinsul si cunoscand ca este adevarat, se veselea si se minuna, iar de bucurie, plangea cu lacrimi fierbinti si, cugetand mult in sine cine i-ar fi facut lui o asemenea facere de bine, nu se dumirea. Deci, socotind a fi purtarea de grija a lui Dumnezeu, ii multumea neincetat, dand lauda Domnului Celui ce se ingrijeste de toti. Apoi indata pe una din fetele sale, pe cea mai mare, a maritat-o dupa un barbat si i-a dat aurul cel primit din destul pentru zestrea ei.

Despre aceasta instiintandu-se minunatul Nicolae, ca a facut dupa voia lui, barbatul acela, i-a parut bine. Si iarasi se arata gata a face aceeasi mila cu a doua fiica a batranului, sarguindu-se a pazi si pe fecioara aceasta prin nunta legiuita de pacatul cel faradelege. Deci, pregati si alta legatura de galbeni, asemenea cu cealalta si, peste noapte, ferindu-se de toti, a aruncat-o pe aceeasi fereastra, in casa batanului aceluia.

Dimineata, sculandu-se acel om sarac, a gasit iarasi aur, asemenea ca intaia oara. Apoi a inceput a se minuna si de acela si, cazand cu fata la pamant, cu lacrimi fierbinti multumea, zicand: „Dumnezeule, voitorul milei si chivernisitorul mantuirii noastre, care mai intai m-ai rascumparat cu Sangele Tau si acum casa mea si pe fiicele mele izbavindu-ne prin aur din cursa celui rau, Insuti arata-mi pe cel ce slujeste voii Tale celei milostive si bunatatii Tale celei iubitoare de oameni. Arata-mi pe ingerul Tau cel pamantesc, pe cel ce ne pazeste pe noi de pierderea pacatului, ca sa stiu cine este unul ca acela, care ne scoate pe noi din saracia ce ne intristeaza si care ne izbaveste de gandurile cele rele, ca iata, dupa mila Ta, Doamne, cu indurarea cea facuta in taina, cu mana placutului al Tau, voi da si pe a doua fiica a mea cu nunta legiuita dupa barbat si asa voi scapa de cursele diavolului, care vrea prin cistig necurat sa-mi aduca mare pierdere.

Apoi barbatul acela, rugandu-se Domnului si multumind bunatatii Lui, a facut nunta si fiicei sale de a doua, avand nadejde in Dumnezeu – caci neindoita nadejde si-a pus in El – cum ca va purta grija si pentru a treia fiica a lui si-i va da si acesteia sa aiba vietuitor iubit, dupa lege, trimitandu-i iarasi aur din destul, tot cu acea mana facatoare de bine. De aceea, nu dormea noaptea strajuind, ca sa poata simti pe facatorul de bine si sa se invredniceasca a vedea de unde ii aduce aurul acela. Si iata, nu dupa multa vreme, a sosit cel asteptat. Caci a venit si a treia oara placutul lui Hristos, Nicolae si, ajungand la locul cel obisnuit, tot asa a aruncat o legatura de galbeni pe aceeasi fereastra si indata s-a intors la casa sa. Tatal fecioarelor gasind aurul aruncat pe fereastra, a alergat indata cat putea in urma celui ce se intorcea la casa sa, pe care, ajungandu-l si cunoscandu-l cine este – caci sfantul nu era necunoscut pentru fapta lui cea buna si pentru neamul lui cel luminat -, a cazut la picioarele lui, sarutandu-le si numindu-l izbavitor, ajutator si mantuitor sufletelor, celor ce ajunsesera intru pierderea cea mai de pe urma. Apoi zise: „De nu m-ar fi ridicat pe mine Domnul cel mare intru mila, prin indurarile tale, de mult as fi pierit eu, ticalosul tata, impreuna cu fiicele mele, prin caderea in focul Sodomei, vai mie! Si iata, acum prin tine suntem mantuiti din amara cadere in pacat”. Acestea si mai multe graia cu lacrimi catre sfant. Iar el abia l-a ridicat pe picioare si cu juramant a zis aceluia, ca in toata viata lui sa nu spuna nimanui ceea ce s-a facut. Apoi sfantul, spunand multe spre folosul omului aceluia l-a trimis la casa sa.

Iata una din faptele cele multe ale milostivirii ale Sfantului Nicolae, ce s-a povestit aici, ca sa cunoasca oricine cat era de milostiv catre cei saraci. De s-ar fi povestit milele lui una cate una si cate indurari a aratat catre cei saraci, pe citi flamanzi a hranit, pe citi goi a imbracat si pe citi a rascumparat de la datornici, apoi nici vremea n-ar fi de ajuns a le povesti.

Dupa aceasta Cuviosul Parinte Nicolae a voit a se duce in Palestina, spre a vedea Sfintele Locuri si a se inchina acolo, unde a umblat trupeste Domnul nostru Iisus Hristos, cu prea curatele Sale picioare. Deci, plutind corabierii imprejurul Egiptului si nestiind ce avea sa li se intample, Sfantul Nicolae, care era impreuna cu dansii, vedea mai bine ca are sa fie intuneric, vifor si lovire de vanturi cumplite. Apoi le spuse ca, mai inainte a vazut pe vicleanul vrajmas intrand in corabie, vrand sa o scufunde impreuna cu oamenii. Dupa aceea a navalit asupra lor o furtuna mare, fara veste si ridicandu-se un nor, s-a facut vifor pe mare. Iar cei ce pluteau s-au temut foarte mult de groaza mortii si rugau pe Sfantul Nicolae sa le ajute si sa-i izbaveasca de nevoia cea fara de veste ce cazuse asupra lor zicand: „Sfinte al lui Dumnezeu, de nu ne vei ajuta cu rugaciunile tale catre Dumnezeu, indata ne vom cufunda in aceasta adancime si vom pieri”. Iar el, zicandu-le sa indrazneasca si sa-si puna nadejdea in Dumnezeu si fara indoiala sa astepte grabnica izbavire, insusi a inceput cu sarguinta a se ruga catre Domnul. Si indata s-a linistit marea si toata groaza s-a prefacut in bucurie, iar ei, trecand necazul, s-au bucurat mult si au multumit lui Dumnezeu si placutului sau, Sfantului Nicolae si foarte mult se minunau de proorocirea furtunii si de scaparea nevoii.

Tot atunci, unul din corabieri s-a suit in varful catargului, precum este obiceiul celor ce indrepteaza corabia, si, cand era sa coboare de acolo, a alunecat de sus si a cazut in mijlocul corabiei, zacand fara suflet. Iar Sfantul Nicolae, mai inainte de a-l chema in ajutor, l-a inviat cu rugaciunea pe acel om si, nu ca pe un mort, ci ca pe cel cuprins de somn, l-a sculat si l-a dat viu corabierilor. Apoi, ridicand toate panzele si fiind vant cu buna sporire, au plutit in liniste si au sosit la limanul Alexandriei, unde placutul lui Dumnezeu, Sfantul Nicolae, a tamaduit pe multi bolnavi. Izgonind diavolii din oameni si pe multi necajiti mangiind, a pornit iarasi pe cale spre Palestina si ajungand la Sfanta Cetate a Ierusalimului, s-a suit la Golgota, unde Hristos Dumnezeu a lucrat mantuirea neamului omenesc, intinzandu-Si pe Cruce prea curatele Sale maini. Acolo a inaltat fierbinti rugaciuni din inima sa, care ardea de dragoste, dand multumire Mantuitorului nostru. Apoi, a inconjurat toate sfintele locuri, facand multe inchinaciuni pretudindeni. Iar cand era sa intre noaptea in sfanta biserica la rugaciune si usile erau inchise, s-au deschis singure, dand intrare aceluia, caruia, chiar portile ceresti ii erau deschise.

Zabovind in Ierusalim vreme indelungata, se pregatea a merge in pustie, dar, printr-un glas dumnezeiesc de sus, a fost sfatuit sa se intoarca in patria sa. Pentru ca Dumnezeu, Cel ce toate le randuieste spre folosul sufletelor noastre, nu vrea sa fie ascunsa sub obrocul pustiei acea faclie, pe care o pregatise sa fie pusa in sfesnicul mitropoliei din Lichia. Deci, afland o corabie, s-a tocmit cu corabierii sa-l duca in patria sa.

Acestia au gandit insa sa faca lucrul cu viclesug, adica sa indrepteze corabia lor in alta parte, nu spre Lichia. Dupa ce s-a asezat in corabie, plecand de la mal, Sfantul Nicolae a vazut ca corabia nu pluteste spre patria sa. Atunci degraba a cazut la picioarele corabierilor si-i ruga sa indrepteze calea spre Lichia, dar ei, nebagandu-l in seama, mergeau in partea unde gandeau ei, nestiind ca Dumnezeu nu va lasa pe placutul Sau sa fie in mahnire. Deci, sufland un vifor impotriva, a intors corabia in alta parte si degraba a dus-o in Lichia, iar pe corabieri ii ingrozea cu nevoia cea mai mare. Asa Sfantul Nicolae, cu puterea lui Dumnezeu fiind dus pe mare, a sosit in patria sa. El insa, fiind fara de rautate, n-a facut nici un rau acelor vrajmasi, nici s-a pornit spre manie si nici macar vreun cuvant aspru nu le-a zis, ci cu binecuvantare i-a liberat in partile lor. Iar el a mers in manastirea pe care o zidise mosul sau, episcopul Patarelor si o numise Sfantul Sion. Acolo, Sfantul Nicolae s-a aratat foarte iubit tuturor fratilor, care, cu mare dragoste, primindu-l ca pe ingerul lui Dumnezeu, se indulceau de cuvintele lui cele de Dumnezeu insuflate si se foloseau de viata lui, cea intocmai ca a ingerilor si urmau obiceiurile lui cele bune, cu care impodobise Dumnezeu pe credinciosul robul Sau.

Afland Sfantul Nicolae in aceasta manastire viata linistita si loc mai lesnicios pentru gandurile sale catre Dumnezeu, ca un liman de liniste, nadajduia ca si cealalta vreme a vietii sale sa o petreaca acolo. Dar Dumnezeu ii arata calea, voind ca acea comoara bogata, a tuturor faptelor bune, cu care avea sa se imbogateasca toata lumea, sa nu fie ascunsa, ca intr-o tarina acoperita de pamant, intr-o manastire deosebita si intr-o camera mica inchisa; ci sa fie la vederea tuturor, ca prin acea comoara duhovniceasca, sa se faca negutatorie duhovniceasca, care pe multe suflete le va afla.

Astfel sfantul, stand odata la rugaciune, a auzit un glas de sus: „Nicolae, sa intri in nevointa poporului, daca doresti sa fii de Mine incununat”. Acest glas auzindu-l, Nicolae s-a spaimantat si cugeta intru sine: Ce voieste glasul acela si ce cere Domnul de la dansul? Si iarasi auzi glas, spunandu-i: „Nicolae, nu este aceasta holda pe care trebuie sa Mi-o aduci roada si pe care o astept de la tine; ci intoarce-te catre oameni, ca sa se preamareasca prin tine numele Meu”. Atunci Sfantul Nicolae a cunoscut voia lui Dumnezeu, ca, lasand linistea, sa mearga sa slujeasca la mantuirea omenilor. Deci cugeta incotro se va duce: la patria sa, in cetatea Patara, la cunoscuti, sau in alta parte. Dar, temandu-se si fugind de slava omeneasca cea desarta, a gandit sa se duca in alta cetate, unde nu-l va cunoaste nimeni.

In acea latura a Lichiei este o cetate slavita, care se numeste Mira, mitropolia Lichiei. Deci, intr-acea cetate a venit Sfantul Nicolae, fiind condus de purtarea de grija a lui Dumnezeu, incat nimeni nu-l stia. Acolo traia ca unul din saraci, neavand unde sa-si plece capul. El nu se ducea decat in casa Domnului, avand liman numai pe Dumnezeu.

In acea vreme, s-a mutat la Dumnezeu arhiereul cetatii Mira, Ioan arhiepiscopul si mai intai sezator pe scaun in toata tara Lichiei. Atunci s-au adunat toti episcopii tarii aceleia, in Mira, ca sa aleaga un barbat vrednic pentru acel scaun. Deci, fiind acolo barbati cinstiti si cu buna intelegere, erau nedumeriti intre ei, pe care sa-l aleaga. Unii, fiind porniti dan ravna dumnezeiasca, au zis ca lucrul acela nu este al alegerii omenesti, ci al randuielii lui Dumnezeu. Deci se cuvine a se face rugaciune pentru aceasta, ca insusi Domnul sa arate cine este vrednic sa primeasca o treapta ca aceasta si sa fie pastor peste toata Lichia.

Toti, ascultand acel sfat bun, au facut rugaciune cu sarguinta si cu post. Iar Domnul, facand voia celor ce se tem de El si ascultand rugaciunea lor, a descoperit bunavoirea Sa, unuia din episcopii aceia care era mai batran, intr-acest chip; stand el la rugaciune, i s-a aratat un barbat luminat, poruncindu-i sa mearga de cu noapte si sa stea langa usile bisericii si sa ia seama cine va intra mai inainte decat toti in biserica, acela – zicea el – este indemnat de Duhul Meu si, luandu-l cu cinste, sa-l puneti arhiepiscop. Iar numele barbatului aceluia este Nicolae. Aceasta vedenie dumnezeiasca avand-o episcopul acela si auzind ceea ce i se poruncise in vedenie, a vestit celorlalti episcopi, iar aceia, auzind, s-au indemnat mai mult spre rugaciune, cu iubire de osteneala.

Atunci episcopul care a vazut descoperirea a stat la locul acela, unde i s-a poruncit in vedenie si astepta venirea barbatului dorit. Deci, cand a fost vremea Utreniei, Sfantul Nicolae, indemnat de Duh, a ajuns mai inainte decat toti la biserica, pentru ca avea obicei de se scula in miezul noptii la rugaciune si venea la inceputul cantarii Utreniei, mai intai decat toti la biserica. Intrand in pridvor, l-a luat episcopul care se invrednicise acelei vedenii si i-a zis: „Cum te cheama, fiule?” Dar el tacea. Acela il intreaba iarasi. Sfantul i-a raspuns cu blandete: „Nicolae ma cheama pe mine, stapane, robul sfintiei tale”. Acel dumnezeiesc barbat, care a auzit acel glas bland, a priceput pe de o parte, dupa numele care i se spusese in vedenie, ca se numeste Nicolae; iar pe alta, prin smerenia lui, ca sfantul a raspuns cu blandete. Deci a cunoscut ca acela este cel pe care il binevoieste Dumnezeu a fi mitropolit al bisericii din Mira. Caci stia spre cine cauta Domnul, cum zice Scriptura: Pe cel bland si tacut si spre cel ce se cutremura de cuvintele Mele. Atunci s-a bucurat foarte, ca si cand a descoperit o comoara ascunsa si, indata, luandu-l de mana i-a zis: „Urmeza-ma, fiule”. Deci l-a dus cu cinste la episcopi. Iar ei umplandu-se de multumire dumnezeiasca si de mangiiere duhovniceasca pentru aflarea barbatului celui de Dumnezeu aratat, l-au adus in mijlocul bisericii.

Strabatand vestea aceasta pretutindeni, s-au adunat mai degraba decat pasarile, multime de oameni fara numar. Episcopul, care vazuse vedenia, a zis cu glas mare catre toti: „Primiti, fratilor, pe pastorul vostru, pe care vi l-a ales voua Duhul Sfant si caruia i-a incredintat desavarsit povatuirea sufletelor voastre; pe care nu alegerea omeneasca, ci judecata lui Dumnezeu l-a adus aici. Iata acum avem pe cel pe care l-am dorit si cautat, l-am aflat si l-am primit. Deci, prin acesta fiind bine povatuiti, nu vom cadea din nadejde, ca, astfel, sa stam bine inaintea lui Dumnezeu in ziua aratarii Lui si a descoperirii.

Poporul dadea multumire lui Dumnezeu si se bucura, dar Sfantul Nicolae se lepada a primi acea treapta, nesuferind lauda omeneasca. Insa, fiind rugat de tot soborul cel sfintit si de cel mirenesc, chiar fara voia lui l-au ridicat pe scaunul arhieresc, caci printr-o vedenie dumnezeiasca a fost indemnat la aceasta, pe care a avut-o mai inainte de moartea arhiepiscopului. Despre aceasta vedenie Sfantul Metodie, patriarhul Constantinopolului, scria astfel: „Intr-o noapte, Sfantul Nicolae a vazut pe Mantuitorul nostru intru slava, stand aproape de dansul si dandu-i Sfanta Evanghelie, care era impodobita cu aur si cu margaritare; iar de partea cealalta a vazut pe Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, punand pe umerii lui omofor arhieresc”. Dupa vedenia aceea trecand putine zile si raposand Ioan, arhiepiscopul Mirelor, Nicolae a fost ales arhiepiscop al acelei cetati.

De acea vedenie aducandu-si aminte Sfantul Nicolae si vazand bunavoirea lui Dumnezeu, inca si rugaciunile soborului netrecandu-le cu vederea, a primit pastoria Lichiei. Iar sfintita adunare a episcopilor, impreuna cu clericii, savarsind toate cele ce se cuvin sfintirii sale, a facut praznic de bucurie, veselindu-se de pastorul lor, cel dat de Dumnezeu, de arhiereul lui Hristos, Nicolae. Astfel, Biserica lui Dumnezeu a primit pe faclia cea luminata, care n-a fost pusa la o parte, nici ascunsa sub obroc, ci stand la locul cel cuviincios, in sfesnicul arhieriei si al pastoriei, unde stralucea luminos, drept indreptand cuvantul adevarului si toate poruncile cele dreptcredincioase, sanatos cugetandu-le si invatandu-le.

Chiar de la inceputul pastoriei sale, placutul lui Dumnezeu graia in sine astfel: „O! Nicolae, pentru aceasta dregatorie si pentru acest loc, trebuie alte obiceiuri; deci de acum sa nu mai vietuiesti tie, ci altora”. Apoi, vrand a invata pe oile sale faptele cele bune, nu-si mai ascundea viata sa cea cu fapte bune, ca mai inainte. Caci mai inainte, numai unul Dumnezeu ii stia viata, slujindu-I in taina. Iar dupa ce s-a facut arhiereu, era aratata tuturor vietuirea lui, nu pentru marire desarta, ci pentru folosul si inmultirea slavei lui Dumnezeu, incat s-au implinit cele scrise in Evanghelie: Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca vazand faptele voastre cele bune, sa preamareasca pe Tatal vostru, care este in ceruri.

Sfantul Nicolae era oglinda turmei sale prin toate faptele cele bune si model credinciosilor, dupa cum zice Apostolul: „Cu cuvantul, cu viata, cu dragostea, cu credinta, cu duhul si cu curatia”. Apoi era bland, fara de rautate si smerit cu duhul, ferindu-se de ingimfare. Hainele lui erau simple si hrana pustniceasca pe care o gusta totdeauna numai o data pe zi si aceea seara. Toata ziua, se indeletnicea cu lucrurile ce se cuveneau dregatoriei sale, ascultand nevoile celor ce veneau la dansul, iar usile casei lui erau deschise tuturor, caci era bun catre toti si apropiat. Sarmanilor le era tata; saracilor, milostiv; mangiietor celor ce plangeau, ajutator celor napastuiti si tuturor mare facator de bine. Apoi, si-a cistigat spre ajutor in ostenelile sale cele pastoresti si pentru indreptarea Bisericii, pe doi sfetnici cu fapte bune si cu buna intelegere, cinstiti cu treapta preotiei, adica pe Pavel de la Rodos si pe Teodor Ascalonitul, barbati cunoscuti de toata Grecia.

Astfel, bine pastea turma cea incredintata lui, a oilor lui Hristos cele cuvantatoare. Iar ochiul cel zavistnic al diavolului celui viclean, care niciodata nu inceteaza a ridica razboi asupra robilor lui Dumnezeu, nerabdand a vedea credinta cea buna inflorind in oameni, a ridicat prigoana asupra Bisericii lui Hristos, prin paganii imparati ai Romei, Dioclitian si Maximian. De la ei a iesit atunci porunca prin toata lumea, ca toti credinciosii sa se lepede de Hristos si sa se inchine idolilor; iar cei ce nu se vor supune, sa fie siliti, cu chinuri, prin temnite si cu munci grele, apoi, in sfarsit, cu moarte silnica sa fie pedepsiti.

Un asemenea vifor pustiitor degraba a ajuns si pana in cetatea Mira, dus fiind de doritorii paganatatii celei intunecate. Iar fericitul Nicolae, in cetatea aceea fiind capetenie a tuturor crestinilor, cu limba sloboda propovaduia credinta cea buna a lui Hristos si se arata gata a patimi pentru El. Pentru aceea a fost prins de muncitorii pagani si bagat in temnita, dimpreuna cu multi crestini. Petrecand aici multa vreme, a patimit multe rele, rabdand foame, sete si stramtorarea temnitei. Pe cei impreuna legati ii hranea cu cuvantul lui Dumnezeu si-i adapa cu apele cele dulci ale bunei credinte, sporind intr-insii credinta in Hristos Dumnezeu si punand picioarele acelora pe temelia cea nezdrobita. Apoi, intarindu-i intru marturisirea lui Hristos, ii indemna cu osardie a patimi pentru adevar.

Dupa aceea, iarasi s-a daruit pace crestinilor si ca soarele dupa norii cei intunecati, asa a stralucit dreapta credinta sau ca o racoreala ce vine dupa furtuna. Caci, cautand Hristos cu dragoste de oameni asupra mostenirii Sale, a pierdut stapanirea paganilor, izgonind de la imparatie pe Dioclitian si Maximian; iar cu dansii a izgonit pe cei ce slujeau paganatatii elinesti si a ridicat poporului sau corn de mantuire, prin aratarea Crucii marelui imparat Constantin, caruia i-a incredintat stapanirea Romei.

Constantin, cunoscand pe Unul Dumnezeu si punandu-si nadejdea in El, a biruit pe toti potrivnicii sai cu puterea Sfintei Cruci si a pierdut nadejdea cea desarta, a celor ce imparatisera mai inainte, poruncind sa risipeasca capistile idolilor si sa zideasca biserici crestine; iar pe cei ce erau inchisi in temnite pentru Hristos, i-a liberat si cu mari laude i-a cinstit ca pe niste eroi; si toti marturisitorii lui Hristos s-au intors in patria lor.

Atunci si cetatea Mirelor a primit iarasi pe pastorul sau, pe acest mare arhiereu Nicolae, mucenic cu voia si fara sange incununat. Acesta, avand darul lui Dumnezeu intr-insul, vindeca patimile si neputintele oamenilor, nu numai ale celor credinciosi, ci si ale celor necredinciosi. Deci, pentru darul cel mare al lui Dumnezeu care petrecea intr-insul, multora s-a facut slavit, minunat si foarte iubit; caci stralucea cu curatia inimii si era impodobit cu toate darurile lui Dumnezeu, slujind Domnului sau in cuviosie si dreptate.

Pe atunci erau inca multe capisti idolesti, in care poporul pagan slujea cu dragoste diavoleasca si nu putin popor pierea din cetatea Mirelor. Dar dumnezeiescul arhiereu, aprinzandu-se cu ravna, a strabatut toate locurile acelea, risipind capistile idolesti, iar pe turma sa curatind-o de necuratiile diavolesti. Sfantul Nicolae, luptandu-se asupra duhurilor celor viclene, a venit si asupra capistei Artemidei, care fiind locas al idolilor, era mare si foarte impodobita. Pornirea sfantului era indreptata mai mult asupra idolilor decat asupra necuratei capisti, pe care a daramat-o pana la temelie, iar zidirea cea inalta a risipit-o pana la pamant; atunci duhurile cele viclene, neputand nicidecum rabda venirea sfantului, scoteau glasuri de plangere, strigand foarte tare, caci erau biruite si izgonite din locul lor, prin arma rugaciunilor nebiruitului ostas Nicolae, arhiereul lui Hristos.

Dupa aceasta, binecredinciosul imparat Constantin, vrand sa intareasca credinta in Hristos Dumnezeu, a poruncit sa se tina soborul a toata lumea in cetatea Niceii. Acolo adunandu-se Sfintii Parinti, au propovaduit luminat dreapta credinta, iar pe Arie, rau cugetatorul si semanatorul de neghina, impreuna cu eresul lui, l-a dat anatemei. Apoi pe Fiul lui Dumnezeu intocmai de o cinste si de o fiinta cu Tatal marturisindu-L, a dat pace dumnezeiestii si apostolestii Biserici.

Atunci si minunatul Nicolae fiind la sobor, unul din cei 318 Sfinti Parinti, cu mare vitejie a stat impotriva hulelor lui Arie si impreuna cu Sfintii Parinti a aratat dogmele credintei celei drepte si tuturor le-a facut cunoscut cu adeverinta.

Despre dansul povesteste unul dintre istorici, ca, aprinzandu-se cu ravna dumnezeiasca ca al doilea Ilie, a indraznit in mijlocul soborului a rusina pe Arie, nu numai cu cuvantul, ci si cu fapta, lovindu-l pe Arie peste fata. De acest lucru, s-au intristat Sfintii Parinti si, pentru aceea a luat de la dansul semnele cele arhieresti. Iar Domnul nostru Iisus Hristos si Preabinecuvantata lui Maica, privind din inaltime la nevointele Sfantului Nicolae, au binevoit spre fapta lui cea cu indrazneala si au laudat ravna lui cea dumnezeiasca. Aceeasi vedenie a avut si oarecare din Sfintii Parinti cei mai vrednici, precum insusi Sfantul Nicolae a vazut mai inainte de alegerea sa la arhierie, adica, stand de o parte a lui, Hristos Domnul cu Evanghelia, iar de alta parte Preacurata Fecioara Nascatoare de Dumnezeu cu omoforul, au dat inapoi cele luate de la dansul, cunoscand din aceea ca a fost placuta lui Dumnezeu acea indrazneala a sfantului. Deci, parintii au tacut si ca pe un placut al lui Dumnezeu, foarte mult l-au cinstit.

Intorcandu-se Sfantul Nicolae de la sobor, a venit la turma sa aducand pace, binecuvantare si invatatura sanatoasa la toata multimea poporului, cu gura sa cea de miere izvoratoare. Apoi pe turma cea nesanatoasa si straina a taiat-o din radacina si pe ereticii cei impietriti si nesimtitori, care imbatranisera in rautate, mustrandu-i, i-a izgonit de la turma lui Hristos, ca un lucrator de pamant intelept, care curata toate cele ce sunt pe arie si in teasc, iar pe cele mai bune le alege, apoi pleava o scutura.

Astfel preainteleptul lucrator al ariei lui Hristos, Sfantul Nicolae, umplea cu roduri bune hambarul cel duhovnicesc, iar pleava viclesugului nalucitor si ereticesc o vantura si o lepada departe de graul Domnului. Pentru aceasta pricina Sfanta Biserica il numeste lopata care vantura invataturile lui Arie ca pleava. El era cu adevarat lumina lumii si sarea pamantului, de vreme ce viata lui era luminata si cuvantul lui dres cu sarea intelepciunii. Caci avea bunul pastor mare purtare de grija pentru turma sa in nevoile ce i se intamplau, nu numai cu pasunea cea duhovniceasca hranind-o pe dansa, ci si de hrana cea trupeasca purta grija.

Alta data, intamplandu-se in tara Lichiei foamete mare si cetatea Mirelor lipsindu-se de tot felul de hrana, iar poporul fiind in mare lipsa, arhiereul lui Dumnezeu, milostivindu-se spre poporul cel sarac care pierea de foame, s-a aratat noaptea in somn unui negutator din Italia, care umpluse o corabie cu grau, vrand sa mearga cu ea in alta tara si dandu-i trei galbeni arvuna, i-a poruncit sa mearga in cetatea Mira si acolo sa-si vanda graul cu pret. Desteptandu-se negutatorul din somn si afland in mana sa trei galbeni, s-a inspaimantat, minunandu-se de un vis ca acela.

Pentru minunea aceea nu s-a aratat negutatorul neascultator, spre a face ceea ce i s-a poruncit. Ci, s-a pogorat in cetatea Mira si a vandut graul celor ce erau intr-insa, netainuind aratarea Sfantului Nicolae, ce i s-a facut lui in somn. Iar cetatenii, afland mangiiere in acea foamete si auzind cele istorisite, au dat slava si multumire lui Dumnezeu si fericeau pe marele arhiereu Nicolae, pe hranitorul lor cel minunat.

In vremea aceea, s-a facut o tulburare in Frigia cea mare, de care auzind imparatul Constantin a trimis trei voievozi impreuna cu ostasii cei ce erau sub dansii sa linisteasca acea tulburare. Iar numele voievozilor sunt acestea: Nepotian, Ursul si Erpilion. Acestia, cu multa sarguinta, plecand din Constantinopol au venit in oarecare liman al eparhiei Lichiei, care se numeste malul Andrian, unde era o cetate. Si de vreme ce nu le da mana sa mearga, pentru ca marea era involburata, asteptau la limanul acela linistirea marii. Atunci, unul din ostasi iesind din corabie ca sa cumpere cele de trebuinta, lua cele straine cu sila, precum este obiceiul ostasilor. Adeseori facand acestea, faceau paguba celor ce vietuiau acolo. Pentru aceasta pricina s-a facut gilceava si tulburare, ba si razboi era sa se faca din amandoua partile, la locul ce se numea Placomata.

Instiintandu-se de aceasta, Sfantul Nicolae nu s-a lenevit a merge singur catre tarmul acela si in cetate, ca sa potoleasca cearta dintre dansii. Apoi, indata, toata cetatea si voievozii, auzind de venirea sfantului, i-au iesit in intampinare si s-au inchinat lui. Sfantul a intrebat pe voievozi de unde sunt si unde merg? Ei au zis ca sunt trimisi de imparat in Frigia sa potoleasca tulburarea ce s-a facut acolo. Sfantul i-a sfatuit sa dea invatatura ostasilor lor ca sa nu faca suparare poporului. Apoi, luand pe voievozi in cetate, i-a ospatat cu dragoste. Iar ei, certand pe ostasi, au potolit tulburarea si s-au invrednicit de binecuvantarea sfantului.

Facandu-se aceasta, au venit oarecari cetateni din Mira, care, plangand cu lacrimi si cazand la picioarele sfantului, cereau ajutor pentru niste oameni osanditi fara de vina. Ei spuneau cu mahnire, ca, nefiind sfantul acolo, a venit Eustatie ighemonul si, umplandu-si mainile cu bani de la oarecari oameni rai, a osandit la moarte pe trei barbati din cetatea lor, care n-au gresit nimic, „de care lucru toata cetatea se mahneste si plange, asteptand intoarcerea ta, stapane; ca de ai fi fost tu acasa, n-ar fi indraznit ighemonul a face o judecata asa nedreapta”.

Arhiereul lui Dumnezeu, auzind unele ca acestea, s-a mahnit cu sufletul si, luand impreuna cu dansul pe voievozi, indata a plecat. Ajungand la locul ce se numeste Leu, au intalnit pe niste oameni venind si i-au intrebat daca stiu ceva de acei trei barbati care sunt osanditi la moarte. Ei au zis catre dansul: „I-am lasat in campul lui Castor si al lui Polux, fiind adusi acolo ca sa-i taie”. Atunci sfantul s-a indreptat in graba la locul acela, sarguindu-se a ajunge mai inainte de uciderea cea nevinovata a acelora. Ajungand la locul acela, a vazut popor mult stand acolo si pe cei trei barbati osanditi, avand mainile legate si fetele acoperite si plecate la pamant si cu grumazii goi, asteptand desavarsita taiere. Atunci a vazut pe gealat scotand sabia spre a-i ucide, aratandu-se tulburat si cu chip salbatic, pentru care motiv acea priveliste era tuturor infricosata si de plangere. Atunci, arhiereul lui Hristos, tulburandu-se in suflet, a intrat cu indrazneala prin popor si, apucand sabia din mana gealatului, a aruncat-o la pamant, netemandu-se de nimic, iar pe barbati i-a dezlegat din legaturi.

Toate acestea le facea sfantul cu mare indrazneala si nu era nimeni care sa-l opreasca; caci cuvantul lui era cu stapanire si lucrul sau cu putere dumnezeiasca, fiind mare inaintea lui Dumnezeu si a tot poporul. Acei trei barbati, izbaviti de moarte, vazandu-se intorsi din ghearele mortii catre viata, plangeau de bucurie cu lacrimi fierbinti si strigau cu multumire toti cei ce se adunasera acolo. Apoi a venit si ighemonul Eustatie, iar placutul lui Dumnezeu l-a trecut cu vederea si, cand se apropia de el, ii intorcea fata, iar cand cadea la picioarele lui, nu-l primea. Zicea sfantul ca-l va spune la imparat si va ruga pe Dumnezeu spre a-l pedepsi; apoi, cu desavarsite munci il ingrozea foarte, ca pe unul care nu-si ocarmuieste cu dreptate stapanirea. Iar el, fiind mustrat de constiinta si infricosat de ingrozirea sfantului, cu lacrimi cerea mila si se ruga din tot sufletul, caindu-se pentru nedreptatea sa, cautand sa se impace cu marele parinte Nicolae. Vina o arunca asupra lui Simonit si a lui Eudoxie, cei mai de frunte ai cetatii, dar minciuna nu putea sa se tainuiasca, pentru ca sfantul stia cu dinadinsul ca, fiind mituit cu aur, a osandit la moarte pe cei nevinovati si tot poporul dadea mare multumire Sfantului parinte Nicolae. Abia fiind imblanzit placutul lui Hristos, a iertat pe ighemon, fiindca acum singur, cu smerenie si cu multe lacrimi, marturisea greseala sa si nu mai arunca pe altcineva.

Voievozii cei mai sus pomeniti, impreuna cu cei ce venisera cu dansii, vazand toate cele ce s-au petrecut, s-au minunat de ravna si de bunatatea marelui arhiereu al lui Dumnezeu. Apoi, invrednicindu-se de sfintele lui rugaciuni si, primind binecuvantarea sa ca pe un dar, s-au dus in Frigia ca sa implineasca porunca imparatului. Deci, mergand acolo, au alinat tulburarea ce era si savarsind toate cele poruncite lor de imparatul, s-au intors cu bucurie in Vizantia si au avut cinste si multa lauda de la imparat si de la toti dregatorii. De atunci, pentru slava lor cea mare, petreceau in palat, unde au si fost invredniciti a fi in sfatul imparatesc. Dar ochii cei zavistnici si vicleni ai oamenilor rai, neputand a-i vedea intr-o marire ca aceea, s-au pornit spre rautate si vrajmasie.

De aceea, impletind cei rai sfat viclean, s-au apropiat de Avlavie, eparhul cetatii, urzind cumplite clevetiri asupra barbatilor acestora si zicand: „N-au sfatuit bine voievozii, nici nu va fi bun sfarsitul sfatului lor, ca ei incep lucruri noi, care acum au intrat in urechile noastre si mestesugesc cele viclene asupra imparatului”. Astfel, clevetind asupra lor, multime de aur au dat eparhului si au dus acea clevetire si in urechile imparatului. Auzind, imparatul indata a poruncit, ca, fara alta intrebare, sa-i arunce in temnita pe cei trei voievozi, ca sa nu fuga pe ascuns si sa savarseasca sfatul lor cel rau. Deci voievozii erau in legaturi si in temnita, nestiind pentru ce sunt aruncati acolo, ca nu se stiau a fi vinovati cu nimic.

Trecand putina vreme, clevetitorii s-au temut ca nu cumva sa se vadeasca clevetirea lor cea mincinoasa si sa iasa la iveala rautatea lor, incat sa se intoarca asupra lor toata nevoia. Pentru aceea, cu multe rugaciuni s-au apropiat de eparh, sfatuindu-l sa nu lase mai multa vreme in viata pe acei barbati, ci degraba sa faca judecata de moarte, dupa hotarirea cea dintai. Iar eparhul, care se indulcise cu iubirea de aur, auzind acestea a pus sfarsit fagaduintei. Deci, indata s-a dus la imparat cu fata mahnita si cu chip posomorat, ca un vestitor de rau, vrand a se arata ca se ingrijeste mult pentru viata imparatului si cu credinta se sarguieste pentru dansul. Apoi a inceput, in felurite chipuri, a-l insela cu cuvinte viclene si mestesugite, pornindu-l spre manie asupra celor nevinovati si zicand: „Nici unul din cei ce stau in temnita nu vor a se pocai, imparate, ci, petrecand in cel dintai gand rau, nu inceteaza a cugeta viclesug si a gandi asupra ta cu rautate. Deci, porunceste mai iute sa-i omoare, ca nu cumva apucand ei inainte, sa savarseasca rautatea pe care au pornit-o asupra ta, astfel vor ajunge la sfarsit scopurile lor cele rele”.

Cu aceste cuvinte fiind tulburat imparatul, a osandit la moarte pe cei nevinovati; dar fiind seara, s-a amanat uciderea lor pana a doua zi dimineata. Instiintandu-se despre aceasta, strajerul temnitei si plangand mult pentru o napasta ca aceea, pusa asupra acelor nevinovati, a venit la voievozi, zicand: „Mai bine ar fi fost de mine sa nu va fi cunoscut pe voi, nici sa ma fi indulcit de dragoste si cu vorbe la masa, caci mai cu inlesnire as fi rabdat acum despartirea de voi si mai putina jale mi-ar fi pricinuit napasta ce a venit asupra voastra. Apoi n-ar fi venit o mahnire ca aceasta asupra sufletului meu, pentru ca maine dimineata, vai mie! ne vom desparti unul de altul cu amar si de acum nu voi mai vedea prea iubitele voastre fete, nici va voi mai auzi vorbind, caci s-a poruncit sa va omoare. Deci sa randuiti daca vreti ceva, pentru averea voastra, ca acum este vremea, ca sa nu apuce moartea vointa voastra”.

Zicand acestea cu tanguire, iar ei stiindu-se nevinovati fata de imparat si deci nevrednici de moarte, si-au rupt hainele si cumplit isi smulgeau parul, zicand: „Ce vrajmasi au pizmuit asupra vietii noastre si pentru ce sa murim noi ca niste talhari? Ca n-am facut nimic vrednic de moarte”. Atunci chemau pe ai lor pe nume, pe rude si pe cunoscuti si puneau martor pe Dumnezeu ca nimic rau n-au facut si plangeau amar.

Unul dintr-insii, cu numele de Nepotian, si-a adus aminte de Sfantul Nicolae, care, stand in Mira inaintea celor trei barbati, li s-a facut lor ajutator preaslavit si preabun aparator, izbavindu-i pe aceia de moarte. Despre aceasta zicand, unul catre altul se rugau: „Dumnezeule al lui Nicolae, care ai izbavit pe cei trei barbati de moartea cea nedreapta, cauta acum si asupra noastra ca nu avem alt ajutor intre oameni; pentru ca iata ne-a cuprins mare nevoie si nu are cine sa ne izbaveasca din aceasta napasta. Iata si glasul nostru a amortit, mai inainte de iesirea sufletului si limba noastra se usuca, aprinzandu-se de focul inimii, iar acum nici rugaciuni nu mai putem sa-Ti aducem. Degraba sa ne intampine indurarile Tale, Doamne, si ne scoate pe noi din mainile celor ce vor sufletele noastre, ca iata maine de dimineata vor sa ne omoare; sarguieste spre ajutorul nostru si ne izbaveste pe noi, cei nevinovati de moarte”.

Dumnezeu, auzind rugaciunile celor ce se temeau de El si, ca un tata miluind pe fii, le-a trimis spre ajutor pe sfantul si placutul Sau, pe marele arhiereu Nicolae. Caci in acea noapte, dormind imparatul, i s-a aratat in vis arhiereul lui Hristos, zicand asa: „Scoala-te iute si elibereaza pe cei trei voievozi, care sunt tinuti in temnita, pentru ca fara de vina sunt clevetiti si cu nedreptate patimesc”. Si, spunand tot adevarul, i-a zis: „De nu ma vei asculta si de nu-i vei elibera pe dansii, apoi voi ridica asupra ta razboi precum a fost in Frigia si rau vei patimi”. Mirandu-se imparatul de indrazneala Sfantului Nicolae, se gandea cum a indraznit noaptea fara de vreme a intra inauntrul palatului sau si i-a zis: „Cine esti tu care indraznesti a aduce o ingrozire ca aceasta asupra stapanirii noastre?”. El i-a raspuns: „Nicolae imi este numele si sunt arhiereul mitropoliei Mirelor”.

Imparatul s-a tulburat de acea vedenie si, sculandu-se, se gandea ce este aceasta? Asemenea si lui Avlavie, eparhul, intr-acea noapte, dormind el, i s-a aratat in vis sfantul si tot acelasi lucru i-a spus pentru acei barbati. Desteptandu-se, Avlavie s-a temut si se ingrozea in mintea sa de ceea ce vazuse. Apoi a venit oarecine de la imparat spunandu-i ce a vazut si acesta in vis. Iar el degraba mergand la imparat i-a spus vedenia si ceea ce i s-a aratat lui si se minunara amandoi de acea vedenie preaslavita, care deopotriva li s-a facut la amandoi.

Indata a poruncit imparatul sa aduca inaintea sa pe voievozii din temnita si a zis catre dansii: „Ce vrajitorii ati facut de ati trimis asupra noastra asemenea vedenii? Caci aratandu-se un barbat ne-a ingrozit foarte rau, laudandu-se ca degraba va aduce razboi”, iar ei nestiind nimic se intrebau unul pe altul, de stie vreunul ceva – ca nici unul nu stia nimic – si cu ochii umiliti au cautat unul spre altul.

Vazand imparatul una ca aceasta, s-a schimbat in blandete si a zis catre dansii: „Netemandu-va de rau, spuneti adevarul”. Iar ei cu ochii plini de lacrimi si foarte mult tulburandu-se, au zis: „Noi, imparate, vrajitorii nu stim, nici am planuit ceva rau asupra stapanirii tale, nici am gandit ceva, martor ne este noua ochiul cel a toate vazator al Domnului. Iar de nu va fi asa si vei afla viclesug intru noi, apoi sa nu faci cu noi nici o mila; si nu numai cu noi acesti trei, ci chiar pe neamul nostru sa nu-l cruti. Noi ne-am invatat de la parintii nostri a cinsti pe imparat si, mai vartos decat toate, a avea credinta catre dansul. Drept aceea, acum cu credinta am pazit viata ta, iar cele incredintate noua, precum s-a cazut dregatoriei noastre, bine le-am carmuit, slujind cu osardie poruncii tale; caci tulburarea cea din Frigia am potolit-o si razboiul cel planuit de vrajmasi l-am risipit, aratand prin aceasta vitejia noastra cu fapta inaintea ta, precum vor spune cei ce stiu bine. Iar stapania ta mai inainte ne-ai daruit cinste, iar acum cu asprime te-ai inarmat asupra noastra, fiind cumplit judecati si cu groaza asteptam a patimi. Asadar, precum ni se pare noua, o, imparate, osardia noastra catre tine a fost pricinuitoare noua de mari munci, caci in loc de slava si de cinstea pe care am nadajduit-o, frica mortii si osandirea ne-a cuprins pe noi”.

Umilindu-se imparatul de aceste cuvinte, se caia de batjocura adusa barbatilor acelora; fiindca se cutremura de judecata lui Dumnezeu si se rusina de porfira cea imparateasca; caci cel ce se nevoieste a pune altora legi, vede insusi ca face judecati fara de lege. Deci, intr-acel ceas a cautat mai cu mila asupra lor si a inceput a vorbi catre ei cu blandete. Iar ei, uitandu-se cu umilinta catre imparat, indata au vazut chipul Sfantului Nicolae sezand impreuna cu imparatul si facandu-le milostivire si iertare. Aceasta insa nimeni nu o vedea, fara numai cei trei voievozi. Atunci, luand ei indrazneala au zis cu glas tare: „Dumnezeule al lui Nicolae, care ai izbavit odinioara pe cei trei barbati in Mira de la moartea cea nedreapta, scoate-ne si pe noi, robii tai, din aceasta nevoie, ce ne sta asupra”. Iar imparatul, luand cuvant, a zis: „Cine este Nicolae si pe care barbati a izbavit? Spuneti-mi cu de-amanuntul aceasta”. Iar Nepotian i-a povestit toate.

Atunci imparatul, cunoscand pe Sfantul Nicolae ca este mare placut al lui Dumnezeu si minunandu-se de indrazneala si de ravna lui pentru cei napastuiti, a liberat pe voievozii aceia, zicandu-le: „Nu eu va daruiesc viata, ci marele slujitor al lui Dumnezeu, Nicolae, pe care voi l-ati chemat spre ajutor. Deci sa mergeti la dansul si sa-i dati multumire, apoi spuneti-i lui din partea mea: „Iata am facut cele poruncite de tine; deci nu te mania asupra mea, placutule al lui Hristos!”. Acestea zicand, le-a incredintat o Evanghelie ferecata cu aur, o cadelnita de aur, impodobita cu pietre scumpe si doua sfesnice, poruncindu-le sa le dea bisericii din Mira.

Astfel, cei trei voievozi dobindind preaslavita mantuire, indata au pornit pe cale si cu bucurie au venit la sfant, pe care cu veselie l-au vazut. Apoi mare multumire i-au dat, ca unuia care le-a facut o bunatate ca aceea si cantau, zicand: Doamne, Doamne, cine este asemenea Tie Cel ce izbavesti pe saracul din mana celor mai tari decat dansul?” Apoi, nici pe cei saraci nu i-au lasat nemiluiti, ci si pe aceia i-au indestulat din averile lor, iar dupa aceea, cu buna sporire s-au intors la ale lor.

Acestea sunt lucrurile lui Dumnezeu, care maresc pe placutul Sau. De aceea, ca o pasare ducandu-se vestea despre dansul pretutindeni, a strabatut luciul marilor si toata lumea, incat nici un loc nu ramasese, unde sa nu fi fost auzite minunile cele mari ale slavitului arhiereu Nicolae, dupa darul cel dat lui de la Atotputernicul Dumnezeu.

Odata niste corabieri plutind de la Egipt spre partile Liciei, li s-a intamplat o furtuna mare, incat si panzele au fost aruncate jos, iar corabia era sa se sfarme de tulburarea valurilor celor mari. Atunci toti se speriara de moarte. Iar cand si-au adus aminte de marele arhiereu Nicolae – pe care niciodata nu-l vazusera, decat numai auzisera de dansul, ca este grabnic ajutator celor ce-l cheama intru nevoi -, s-au indreptat cu rugaciunile catre dansul si l-au chemat in ajutor. Iar sfantul, indata s-a aratat lor si a intrat in corabie, zicand: „Iata, m-ati chemat si am venit ca sa va ajut; deci nu va temeti”. Apucand carma, se vedea cum carmuieste corabia. Apoi a certat vantul si marea, precum si Domnul nostru odinioara Care a zis: Cel ce crede in Mine si lucrurile care le fac Eu, acela le va face. Astfel, credinciosul rob al Domnului poruncea marii si vantului si acelea ii erau ascultatoare.

Dupa aceea corabierii, purtati de vant lin, au sosit in cetatea Mira si, iesind din corabie, au mers in cetate, vrand sa-l vada pe cel ce i-a izbavit din nevoi. Vazandu-l mergand la biserica, au cunoscut pe facatorul lor de bine si, alergand, au cazut la picioarele lui, dandu-i multumire. Iar Minunatul Nicolae, nu numai din nevoia cea trupeasca si de moarte i-a izbavit pe aceia, ci si pentru mantuirea sufletelor lor a avut purtare de grija; caci, fiind mai inainte-vazator a vazut intr-insii cu ochii cei duhovnicesti gandul pacatului, care departeaza pe om de Dumnezeu si-l abate de la poruncile lui. De aceea a zis catre dansii: „Cunosteti-va pe voi, rogu-va, o, fiilor, cunoasteti-va inimile voastre si gandurile vi le indreptati spre buna placere de Dumnezeu, pentru ca, desi ne tainuim si ne socotim a fi buni de catre ceilalti oameni, dar de Dumnezeu nimic nu se poate tainui. De aceea sarguiti-va cu toata osardia a pazi sfintenia cea sufleteasca si curatenia cea trupeasca, caci sunteti biserica a lui Dumnezeu, precum graieste dumnezeiescul Apostol Pavel: De va strica cineva casa lui Dumnezeu, pe acela strica-l-va Dumnezeu.

Astfel, mustrand pe barbatii aceia cu cuvinte folositoare de suflet, i-a eliberat cu pace, caci fericitul avea obiceiul de mustrare, ca un tata iubitor de fii, iar fata lui era ca a ingerului lui Dumnezeu, stralucind cu darul cel dumnezeiesc. Din fata lui iesea o raza preastralucita, ca si din a lui Moise si vederea lui aducea mult folos celor ce priveau spre dansul; caci daca cineva ar fi fost ingreuiat cu orice fel de patima sau cu intristare sufleteasca, numai daca ar fi privit spre sfantul, indata afla indestulata mangiiere intristarii sale. Sau de vorbea cineva cu dansul, mult sporea intru cele bune. Asa ca nu numai cei credinciosi, daca se intampla a auzi ceva din limba cea dulce si izvoratoare de miere, ci si cei necredinciosi se umileau si se povatuiau spre mantuire, lepadand rautatea necredintei cea din tinerete si primind in inima cuvantul cel drept al adevarului.

Marele placut al lui Dumnezeu a vietuit ani destui, stralucind in mijlocul cetatii Mirelor cu dumnezeiestile podoabe, dupa cum zice dumnezeiasca Scriptura: „Ca un luceafar de dimineata prin mijlocul norilor, ca luna plina de zilele sale si ca soarele ce straluceste asupra Bisericii Dumnezeului Celui prea inalt, ca un crin langa izvoarele apelor si ca niste mir de mult pret, bine mirosind tuturor”.

In adanci batranete, fiind plin de zile bune, si-a dat datoria cea de obste a firii omenesti, bolind putin cu trupul, apoi si-a savarsit bine viata sa vremelnica. Deci a fost petrecut cu bucurie si cu psalmi la viata cea neimbatranita si fericita, insotindu-l sfintii ingeri si intampinandu-l cetele sfintilor.

Langa cinstitul lui trup adunandu-se episcopi de prin toate cetatile, in multime fara numar, l-au pus cu cinste in biserica cea soborniceasca a mitropoliei Mirelor, in ziua a sasea a lunii decembrie. Apoi se savarsira multe minuni de catre sfintele moaste ale placutului lui Dumnezeu. Pentru ca a izvorat mir cu buna mireasma din moastele lui, cu care, ungandu-se cei bolnavi, dobindeau sanatate. Din aceasta pricina, de la marginile pamantului alerga lumea la mormantul lui, cautand tamaduirea bolilor si nu se lipseau de ceea ce cautau, caci toate neputintele se vindecau cu acel sfant mir, nu numai cele trupesti, ci si cele sufletesti, iar duhurile cele viclene se ingrozeau, nu numai in viata, ci si dupa moartea sa le biruia pe acelea, cum si acum le biruieste.

Odata, niste barbati tematori de Dumnezeu, de la gura raului ce se numeste Tanais, auzind de moastele cele izvoratoare de mir si vindecatoare ale arhiereului lui Hristos, Nicolae, care se afla in Mira, cetatea Lichiei, s-au sfatuit sa mearga pe mare, acolo, pentru inchinaciune. Umpland corabia cu grau, voiau sa pluteasca. Dar vicleanul diavol, care era salasluit mai inainte in capistea Artemidei si pe care il izgonise de acolo Sfantul Nicolae, risipind capistea, simtind ca vrea sa plece corabia catre marele parinte, maniindu-se pentru risipirea capistei cum si pentru izgonirea sa de acolo, se sarguia cu toata puterea sa se razbune asupra sfantului.

Astfel, diavolul s-a gandit sa faca impiedicare barbatilor acelora din calea pe care o planuisera si sa-i lipseasca de sfintenie, facandu-le piedici dorintei lor. Deci s-a prefacut in chip de femeie si se facea ca poarta un vas plin cu untdelemn, apoi a zis catre barbatii aceia: „As fi vrut sa duc aceasta la mormantul sfantului, dar foarte mult ma tem pe mare, ca nu este cu putinta unei femei neputincioase ca mine si bolnava cu stomacul, a indrazni sa calatoreasca pe atata noian. Pentru aceea, rogu-va pe voi ca, luand vasul acesta, sa-l duceti la mormant si sa turnati untdelemn in candela sfantului”. Zicand diavolul acestea, a dat vasul in mainile acelor iubitori de Dumnezeu. Nu se stia insa cu ce fel de vraji era amestecat acel untdelemn, ca sa vatame si sa prapadeasca pe cei din corabie. Dar aceia, nestiind lucrarea vicleanului, au ascultat cererea lui si au luat vasul cu untdelemn diavolesc si, pornind de la mal, in ziua aceea au plutit bine. Insa a doua zi a inceput a sufla vantul dinspre miazanoapte si a face plutirea cu anevoie; deci, multe zile primejduindu-se de valuri, se gandeau sa se intoarca inapoi. Intorcand corabia, li s-a aratat Sfantul Nicolae, plutind intr-o barca mai mica si le zise: „Unde mergeti, barbatilor? Pentru ce ati lasat calea ce va sta inainte si va intoarceti? In mana voastra este a potoli viforul si a face corabiei calea usoara, caci este diavoleasca acea rea maiestrie care va impiedica in calatoria voastra. Ca nu o femeie v-a dat vasul, ci insusi diavolul; deci aruncati-l in mare si indata veti avea calea cu buna sporire”.

Auzind acestea, barbatii aceia au luat vasul si l-au aruncat in adancul marii. Si facand aceasta, indata a iesit de acolo fum negru si para de foc, care a umplut vazduhul de miros greu, iar marea se desfacu si fierbind apa din adanc, clocotea. Iar picaturile apei erau ca niste scantei de foc, incat foarte mult s-au temut cei ce erau in corabie si de frica tipau. Dar ajutorul care se aratase lor, poruncind sa indrazneasca si sa nu se teama, a alinat marea; apoi pe calatori, izbavindu-i de frica, i-a facut a pluti fara primejdie spre Licia. Atunci, indata, venind o racoreala cu buna mireasma, a suflat asupra lor si s-au bucurat; apoi au plutit cu bine pana la cetatea cea dorita. Acolo, inchinandu-se moastelor celor izvoratoare de mir ale grabnicului ajutator si aparator, multumeau Atotputernicului Dumnezeu. Apoi, inaltand rugaciuni marelui parinte, s-au intors in tara lor, povestind tuturor, cu lacrimi de bucurie, ceea ce li se intamplase pe cale.

Multe, mari si preaslavite minuni a facut Sfantul Nicolae, acest mare placut al lui Dumnezeu, pe uscat si pe mare, ajutand celor ce erau in primejdii, izbavind de inecare si scotandu-i din adancul marii la uscat; rapindu-i din robie si aducandu-i la casele lor; izbavind din legaturi si din temnite, aparand de taierea de sabie si scapand de la moarte, apoi multora le-a dat tamaduiri: orbilor, vedere; schiopilor, umblare; surzilor, auz; mutilor, grai. Pe multi, din cei ce patimeau in saracia cea mai mare, i-a imbogatit, iar celor flamanzi le-a dat hrana. Si la toata nevoia, s-a aratat gata ajutator, aparator cald, grabnic folositor si sprijinitor; iar acum, deasemenea, ajuta pe cei ce-l cheama si din primejdii ii izbaveste. Ale carui minuni precum este cu neputinta a le numara, tot asa cu anevoie este a le descrie. Pe acest mare facator de minuni il stie Rasaritul si Apusul, si toti crestinii cunoasc nenumaratele lui minuni. Deci, sa se slaveasca printr-insul Dumnezeu Cel Unul in Treime laudat: Tatal, Fiul si Duhul Sfant, Caruia se cuvine lauda in veci. Amin.

06
dec.
09

Predica la duminica XXVII dupa Rusalii

Tamaduirea femeii garbove – Duminica a XVII-a Rusalii

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Vrednicilor de dragoste dreptmaritori crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos,

Primeasca in bucurie inima noastra si astazi, la incununarea dumnezeiestii liturghii, mai intai cuvantul, si apoi, pentru cei pregatiti, trupul si sangele Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul Parintelui Ceresc, intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria. In aceasta asezare si vibratie duhovniceasca, sa ascultam si sa primim acum dumnezeiescul cuvant.

“In vremea aceea – atunci ca si astazi – invata Iisus intr-una din sinagogi sambata. Si iata o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputinta si care era garbova, de nu putea sa se ridice in sus nicidecum; iar Iisus, vazand-o, a chemat-o si i-a zis: Femeie, esti dezlegata de neputinta ta. Si Si-a pus mainile asupra ei, si ea indata s-a indreptat, si slavea pe Dumnezeu. Iar mai-marele sinagogii, maniindu-se ca Iisus a vindecat-o sambata, raspunzand, zicea multimii: Sase zile sunt in care trebuie sa se lucreze; venind deci intr-acestea, vindecati-va, dar nu in ziua sambetei! Iar Domnul i-a raspuns si a zis: Fatarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleaga, oare, sambata boul sau, sau asinul de la iesle, si nu-l duce sa-l adape? Dar aceasta, fiica a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iata de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, sa fie dezlegata de legatura aceasta, in ziua sambetei? Si zicand El acestea, s-au rusinat toti cei ce erau impotriva Lui, si toata multimea se bucura de faptele stralucite savarsite de El” (Luca 13, 10-17).

Preaiubitilor,
Sa cugetam impreuna la cuvantul ascultat. Acum si aici, ne simtim intru acel Astazi dumnezeiesc al lui Iisus, Dumnezeu si Om, acolo, in acel loc sfintit de El. Caci unde este El e sfant. El a sfintit si sfinteste totul. Si, intrand, ochii I se indreapta catre sarmana femeie garbova, una dintre “acesti prea mici frati ai mei”, cum ii numeste Mantuitorul pe toti sarmanii lumii. Si noi, la randul nostru, ar trebui sa nu ne tulburam, sa nu slabeasca, ci sa creasca iubirea noastra atunci cand, mai ales in biserica, am vedea pe cineva bolnav; garbovit intr-un fel. Indeosebi acolo sa se indrepte ochii nostri. Un Parinte al Bisericii, Grigorie Sinaitul, spune cum sa birui in tine mandria, iutimea: indeosebi prin barbatie si mila. Unind barbatia (puterea) cu mila, vei invinge mandria si iutimea.

Acolo, Iisus cautand, cu puterea si mila Lui – insusiri dumnezeiesti rasadite si in noi, ca virtuti – Isi indreapta ochii catre ea, o cheama si rosteste: “Femeie, dezlegata esti de neputinta ta”, Isi pune mainile asupra ei. Si prin mainile Lui, prin puterea Lui – caci putere iesea din El si vindeca pe toti care erau in fata Lui – ea se dezleaga; se indreapta si priveste cu uimire in sus, spre El, spre Cel de sus coborat la cei de jos. Sa simtim si sa traim aceasta taina a tainelor! Caci aceasta este Calea: de sus, de la Dumnezeu coborand la noi, ca noi sa ne inaltam catre El. Parca nu te poti opri sa rostesti un cuvant, atat de scump, de adanc talc, al sfantului Grigorie Palama: “Dumnezeu, fire mai presus de fire, nu are a sui mai sus. Ci suirea lui se descopera in coborarea la cele smerite”. Iar cele smerite prin El se inalta.

Iubitilor, sa incercam sa fim asa cum adancul din noi o cere, sa fim in consens cu Hristos (pentru ca El e Sensul). Psalmistul striga, rugandu-L pe Dumnezeu: “Arata-mi calea pe care voi merge!”. El e Calea. El e Sensul. Toti cautam absolutul. Dar absolutul e numai in Dumnezeu. Il cautam acolo unde nu este; cautam sensul acolo unde nu este. Lumea, nu ea isi da sensul. Lumea nu poarta in ea vesnicia, existenta fara de inceput si fara de sfarsit. Ne-a dat Dumnezeu sa fim fara de sfarsit, sa avem si noi parte de vesnicie, dar nu suntem fara inceput. Tragismul demonului acesta a fost: in orgoliul lui vrand sa fie in locul lui Dumnezeu, Lucifer, purtatorul de lumina, s-a trezit deodata ca nu e fara inceput: “Era un timp cand nu era”. L-a adus si pe el Dumnezeu – ca pe toti ingerii, ca si pe noi – de la a nu fi la a fi. Cum stim cu totii ca in urma cu un timp nu eram. Fiecare din noi a inceput sa existe printr-o chemare. Asadar, nu in noi e sensul. Cum tu dai sens, rost fiecarei zidiri pe care o infaptuiesti, asa da Dumnezeu sens Zidirii Sale, tie; despartit de El, ramai fara sens. Numai cu El cunosti calea pe care sa mergi.

Acum, Hristos – care a luat toate ale noastre pentru ca pe toate sa le vindece, care “S-a facut pacat pentru noi”, luand Crucea, durerea pacatului, ca sa biruie pacatul si moartea – traia durerea sarmanei garbove. De aceea s-a indreptat cu ochii catre ea. Vedeti, de optsprezece ani suferea. Ceva mai inainte Mantuitorul vorbise de cei optsprezece peste care cazuse atunci un turn, si se zdrobisera. Numarul 18 inseamna de trei ori cate sase. Si numarul sase, in talcuirea celor vechi, e numar defectibil. Deci de trei ori cate sase arata cat de dramatica era caderea femeii garbove.

Garbovirea, starea aceasta ultima, de a nu putea privi in sus!, de a se fi schimbat in tine sensul gravitatiei. Pentru ca in pacat, cum spun Parintii, gravitatia isi schimba sensul de la Dumnezeu (aceasta este adevarata noastra gravitatie) catre tine insuti, catre eul tau, catre pamant. Nu ca pamantul nu are in el tot taina dumnezeirii; dar e blestemat, din pricina pacatului insuflat de demon si savarsit de om, prin varsare de sange: “Blestemat este pamantul din pricina pacatului tau” (Facerea 3, 17). Si atunci, privirea in jos e caderea din sensul existentei tale. De aceea demonul e simbolizat prin sarpe, care se taraste pe pamant, cum a fost pedepsit: “Pe pamant te vei tari, cu pamant te vei hrani” (Facerea 3, 14). Atunci, foamea de pamant a omului, foamea de cele de jos e foamea de pacat; si pacatul e painea demonului. Adam a pus un fel de nou inceput existentei, spun Sfintii Parinti, cu privirea aceasta in jos – in pacat, stricaciune si moarte.

Intelegem, astfel, durerea lui Iisus pentru privirea noastra in jos. El o dezleaga, si femeia priveste in sus. Si toti se bucura. Unul singur nu se bucura in clipa aceea (si ramane singur): mai-marele sinagogii. Un mai-mare al sinagogii, ca si Iair, de mai inainte, a carui fetita, de doisprezece ani, murise. Si acolo numarul este semnificativ: doisprezece – de doua ori cate sase. Aici, parca mai grav, de trei ori. Dar, de unde Iair vine si se pleaca inaintea Mantuitorului, acesta se impotriveste, desi nu indrazneste sa-I spuna de-a dreptul Mantuitorului, ci vorbeste la plural, adresandu-se multimii: “Sase zile sunt in care trebuie sa se lucreze. Venind, deci, in acestea, vindecati-va, dar nu in ziua sambetei”. Sarmanul… Vindecarea, pentru el, era un fel de munca, un fel de lucru; un fel de munca sub blestem. Iar Iisus venise sa ridice blestemul, sa vindece. Era zi de sambata, si sambata era ziua odihnei. Dar Iisus spusese si acel cuvant: “Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi da odihna!”.

Sa luam aminte: S-a odihnit Dumnezeu la incheierea zilelor Creatiei. Dar odihna lui Dumnezeu – si noi intelegem – nu e somn. Nu e somnul lenesului – cum va spune un Parinte, nu e nici macar somnul ostenelilor. Ci odihna e pacea unui fapt implinit. Era odihna zilelor Creatiei, si la sfarsitul fiecareia din ele, cum spune Scirptura: “a vazut Dumnezeu ca este bine” – ca este frumusete. Si zidindu-l pe om, a zis Dumnezeu ca “toate sunt bune foarte”. Apoi a statornicit in poporul lui Israel: “Sase zile sa-ti implinesti osteneala ta. Iar ziua a saptea e ziua Domnului”.

La acest cuvant, rogu-va, cu luare aminte cercetand, sa acultam si sa intelegem. Traducerea, talcuirea Vechiului Testament, trecerea in limba noua a fiecarui neam, s-a facut din doua surse. Izvorul e unic: Vechiul Testament din limba ebraica. Dar, in curgerea vremii, petrecand poporul evreu in robiile asiriana si babiloniana, iar in timpul imperiului lui Alexandru Macedon raspandindu-se si ajungand in alte tari, dupa sute de ani au mai uitat limba stramosilor.

Limba ebraica veche – pastrati acest cuvant si talc – nu avea decat consonante: b, p, c, d, g, si altele. Si nu reuseau ca sa puna vocalele la locul lor, sa le lege. Sa dam un exemplu: consonanta d, consonanta b si consonanta r; cuvantul astfel format era tradus fie dabar (introducand vocala a) – care inseamna cuvant, fie deber (introducand e), care inseamna ciuma. In loc de cuvant, ciuma! Trecem acum la cuvantul rostit de Mantuitorul, cand L-a ispitit demonul si I-a zis, dupa patruzeci de zile de post: “Daca esti Fiul lui Dumnezeu, porunceste pietrelor acestora sa se faca paini”. Mantuitorul i-a raspuns atunci: “Scris este: Nu numai cu paine traieste omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu”. Dar in textul vechi este scris: “Nu numai cu paine… ci cu tot ce iese din gura lui Dumnezeu”. Deci, in textul ebraic lipseste “cuvantul”.

Si pentru ca iudeii mai uitasera limba – indeosebi cei din Alexandria, oras mare al imperiului elenist, intemeiat chiar de Alexandru Macedon –, pentru ei s-a tradus cuvantul lui Dumnezeu, al Vechiului Testament, in limba greaca. Au fost adusi de la Ierusalim, de la cele douasprezece semintii ale lui Israel, cate sase barbati, deci saptezeci si doi de barbati, care au tradus Vechiul Testament in intregime, cam pe la anii 200 inainte de Mantuitorul Hristos. Si asa a aparut Septuaginta, adica Vechiul Testament al celor saptezeci de barbati. Si tot Rasaritul crestin, ortodocsii, au tradus Biblia Vechiului Testament dupa Septuaginta. Ieronim a tradus pentru lumea latina, in secolul IV catre V, Vulgata, la inceput tot dupa Septuaginta (Psalmii, mai ales), dar mai apoi dupa textele ebraice (desi Fericitul Augustin i-a atras atentia). Si a ramas in Apus, pentru lumea catolica si protestanta, traducerea dupa ebraica, iar in Rasarit, in Bibliile noastre – dupa Septuaginta. Dar, ce ati observat? Mantuitorul insusi, cum a rostit cuvantul? – “Nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul…” – deci asa cum apare in Septuaginta. Mantuitorul, apostolii asa au tradus. Si asa am pastrat noi pana in ziua de astazi.

Ajungand aici, revenim la acel cuvant al mai-marelui sinagogii: “Sase zile sa lucrati, iar nu in zi de sabat. Sa nu lucrati!”. De unde rostea el cuvantul? Era fie din Levitic 23, 3, fie, mai ales, din Deuteronom 16, 8. In Bibliile protestante asa este scris: “Sase zile sa-ti implinesti lucrul tau, iar in ziua a saptea sa nu faci nimic”. Asa se incheie. Iar in traducerile franceza, engleza, germana: “nici un lucru”. In Biblia dupa Septuaginta, dupa care Mantuitorul insusi a citat cuvintele Vechiului Testament, citim asa: “Sa nu faci in acele zile nici un lucru, fara numai cele pentru suflet”. Am putea, oare, gasi tocmai in Biblie acest nihilism total? Nimic?

Aceasta este, insa, o drama a constiintei umane, pe care o regasim chiar in Evanghelia de astazi, la sarmanul, mai-mare al sinagogii. Mantuitorul lucra si ii vorbea in acest adevar deplin al existentei, asa cum se rostise si in Vechiul Testament: “cele ale sufletului”. Cand osteneala, munca noastra a cazut sub osanda, cand ea e patata de blestem, de suferinta umana (munca fortata si atatea forme ale robiei; moartea insasi, in cele din urma), atunci, o asemenea osanda a omului era oprita. Dar nu binele era oprit! Cum sa opreasca Dumnezeu cele pentru suflet? si pentru vindecarea lui si a trupului. Pentru aceea a venit sa lucreze Dumnezeu. Acuza la adresa Mantuitorului, cum citim in Evanghelia dupa Ioan, indeosebi aceasta era: ca dezlega sambata. Sambata devenise – pentru poporul evreu, se intelege – actul de referinta capital al Legii, al crezului. De aceea cautau sa-L invinuiasca si sa-L omoare. Dar binele este etern; Mantuitorul dezleaga constiintele, inima. El spune: “Tatal Meu pana acum lucreaza si Eu lucrez”. Sa cugetam adanc la lucrul lui Dumnezeu, la actul creator al Lui, la actul binelui creator. Propriu-zis, in actul creator si de viata facator sta insasi fiinta binelui. Dumnezeu lucreaza, creeaza in timp, iubitilor.

Timpul unit cu actul creator si actul creator unit cu timpul – aceasta este tema capitala a Evangheliei de astazi! Timpul nu e un cadru fix – este intrarea vesniciei in Creatie. Astazi – numele timpului lui Dumnezeu, eternul acum intra intr-un inceput. El e inceputul, si prin el existam. Timpul e deodata cu zidirea, cu faptura, cu Creatia. Citim acum primul verset al Scripturii: “La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul” (inceput si facere); la fel cu primul verset al Evangheliei dupa Ioan: “La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era dintru inceput la Dumnezeu si toate printr-Insul s-au facut”. El e inceputul. Creand, a zis Dumnezeu: “Sa fie!”. Mantuitorul cand predica asa incepe: “Amin, amin zic voua…”; iar Amin inseamna “sa fie”. Iar noi incheiem orice rugaciune cu Amin. Amin-ul nostru e la sfarsit, un raspuns la sa fie al lui Dumnezeu.

Creatia intreaga, si fiecare din noi, existam prin acest “sa fie” al lui Dumnezeu. Si suntem ziditi dupa chipul Fiului unic al lui Dumnezeu. El este Chipul, Modelul nostru, Tatal fiind Protochipul. Si, fiind unicul Fiu al Parintelui ceresc, asa ne-a zidit si pe noi, ca sa fim fiecare un unic, o unicitate. Darul acesta uimitor al unicitatii!… Te cutremuri cand gandesti ca fiecare este un unic, fiecare este o noutate in lume. Nimeni nu e de prisos. Cu fiecare dispretuit, lovit sau ucis e mai saraca existenta. Fiecare cu un dar.

Si atunci, acest Sa fie, acest Da al lui Dumnezeu spus la inceputul Creatiei e rostit cu fiecare zamislire a unei fapturi umane. Cu fiecare din noi e un da al lui Dumnezeu, un Amin al lui Dumnezeu – “Amin, inceputul zidirilor lui Dumnezeu” (Apoc. 3,14).

Doamne, sa simtim ca odraslirea fiecaruia din noi a fost un “amin”, un “da” al lui Dumnezeu, un nou inceput, dumnezeiesc!… Asta o marturiseste, dupa Scripturi, si stiinta. Pentru ca stiinta e unul dintre cele sapte daruri ale lui Dumnezeu, pe care le rostim mereu, dupa Isaia 11, 1-3: duhul intelepciunii, al intelegerii, al sfatului, al tariei, al cunostintei, al dreptei credinte si al temerii de Dumnezeu. Fiecare, deci, existam prin acest “da”, in acest “astazi” al lui Dumnezeu, in acea bucurie a odihnei lui Dumnezeu, a implinirii. Si, odata cu acest “da” al lui Dumnezeu, iubitilor, intram in timp. Aceasta e sarbatoarea fiecaruia.

De aici, aceste doua ganduri: Intai – existenta e unita cu timpul si timpul cu existenta; Creatia cu timpul si timpul cu Creatia. Timpul e chemare. Esti chemat la existenta, prin aceasta afirmatie originara, aceasta lumina divina, sa existi cu timpul. Se dezvaluie aici chemarea adresata de Dumnezeu fiecaruia. Cutremurator! Si aici se afla raspunsul cu privire la rostul, la sensul existentei noastre. Pentru ca fiecare din noi este dator sa lucreze si sa raspunda la chemarea lui, la darul lui, cum intelegem din Pilda talantilor. Ziditi dupa chipul lui Dumnezeu, sa urcam in nesfarsita asemanare cu El.

Sarbatoarea inseamna chemarea lui Dumnezeu. El e inceputul si El ma cheama la existenta. Iar timpul este durata intre chemarea lui Dumnezeu si raspunsul meu. Dar in aceasta durata eu lucrez. Caci “Tatal Meu pana acum lucreaza si Eu lucrez”, a zis Iisus Hristos. Si in Iisus Hristos, cu Iisus Hristos eu lucrez. Aceste doua adevaruri negraite iti spun ce trebuie sa faci. Si nu stiu cine ar fi in stare sa dea alte raspunsuri, care sa le rastoarne. Fiind chemat sa existi, esti “cu timpul”, si timpul e unit cu zidirea ta. Iar tu trebuie sa umpli durata, timpul, cu lucrul tau, cu raspuns la chemarea lui Dumnezeu; raspuns la darurile pe care ti le-a facut tie Dumnezeu; si fiecaruia. De ce spune Scriptura: “sa lucrezi (in acea zi) numai cele pentru suflet”? – Ce a daruit Dumnezeu sufletului, constiintei, inimii noastre: valorile divine – iubirea divina, lumina divina. Iar luminii divine, ochiul luminii divine – credinta. Si celelalte virtuti: nadejdea, dragostea, bunatatea, pacea, indelunga rabdare, blandetea. Si fiecare a fost inzestrat cu o harisma proprie, ca unul sa devina slujitor al lui Dumnezeu, in felul lui: unul, ca medic, vindecand (cum Mantuitorul, Marele Medic, a vindecat femeia garbova si a inaltat-o, ridicandu-i privirea), altul sa devina invatator (si Mantuitorul S-a numit Invatator, si toata lumea asa I se adresa: “Invatatorule!”), altul iconomist (a pus pe om sa fie ca un iconom al Lui, peste daruri; si cum sa imparta bunatatile zidirii lui Dumnezeu pentru toti semenii lui, cei in lipsa, in suferinta), s.a.m.d.. Fiecare cum este chemat, asa sa lucreze.

Atunci, mai-marele sinagogii, stim ce a spus: “Sase zile sa lucrati, in acestea sa va vindecati, iar nu sambata”. Cand sambata era a binelui, dintru inceput, si a vindecarii in bine; prin Cel “prin Care toate s-au facut”! Si Iisus a raspuns, precum am auzit: “Fatarnicilor…” – tot la plural raspunde si Mantuitorul, din delicatete – “Fiecare dintre voi nu dezleaga, oare, sambata boul sau, sau asinul de la iesle, si nu-l duce sa-l adape? Dar aceasta, fiica a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iata de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, sa fie dezlegata de legatura aceasta, in ziua sambetei?”. Mantuitorul trece mai adanc, chiar dincolo de Moisi si de Legea pe care o daduse Dumnezeu prin Moisi, la Avraam (in care cele trei religii – crezul crestin, mozaismul, islamul – isi au un fel de parinte, al neamurilor). “Si zicand El acestea, s-au rusinat toti cei ce erau impotriva Lui, si toata multimea se bucura de faptele stralucite savarsite de El”.

O, iubitilor, ascultam cuvantul asa rugand pe Dumnezeu, sa ne lumineze cum sa traim taina sarbatorii, evenimentul sarbatorii, evenimentul divin. Caci sarbatoarea dezvaluie un “astazi” al lui Dumnezeu. In fiecare duminica e sarbatoarea Invierii – Astazi al Invierii; si apoi, de-a lungul anului bisericesc, toate sarbatorile, cu feluritele intelesuri, intelegeri – Craciunul, Invierea, s.cl. Si fiecare sarbatoare reitereaza acest “sa fie” al fiecaruia, chemarea fiecaruia dintre noi de a lucra “cele pentru suflet”, sfintind timpul. Pentru ca sufletul este cununa omului, constiinta, unicitatea omului, si intreaga faptura o ilumineaza, o umple de lumina, de lumina adevarului. Orice gand, orice cuvant divin simti ca te infioara, te patrunde, te transfigureaza!

Am cugetat, dupa randuiala sfanta, pornind de la acel “sa fie” al fiecaruia, in Hristos, ca El este Amin-ul a tot omul din lume: incepi ziua, sfintind-o, cu Tatal nostru, apoi, din Ceaslov (cea mai bogata carte de rugaciuni a crestinului ortodox) – Ceasurile, niste slujbe anume randuite, ale Ceasurilor, punctand timpul, oriunde ne-am afla. Pentru ca cele randuite in Ceasuri – intai, al treilea, al saselea, al noualea – sunt troparele in legatura cu viata Mantuitorului, iubitilor. La ceasul intai: “Dimineata auzi glasul meu, Imparatul meu si Dumnezeul meu”. La ceasul al treilea ce eveniment a avut loc? – Pogorarea Duhului Sfant, la Cincizecime. Si e troparul: “Doamne, Cel ce pe Preasfantul Tau Duh in ceasul al treilea L-ai trimis Apostolilor Tai, pe Acela, Bunule, nu-L lua de la noi, ci Il innoieste intru noi, cei ce ne rugam Tie”. Ceasul al saselea, asa cum citim in Ceaslov: “Cela ce in ziua si in ceasul al saselea pe Cruce ai pironit pacatul cel cu indrazneala facut de Adam in rai, si inscrisul greselilor noastre rupe-l, Hristoase Dumnezeule, si ne mantuieste pe noi”. Aici, gandesti ca Mantuitorul, pe Cruce fiind, a rupt inscrisul pacatelor noastre, blestemul nostru. Iar Ceasul al noualea, la trei dupa-amiaza: “Cela ce in ceasul al noualea pentru noi cu trupul moarte ai gustat, omoara cugetul trupului nostru, Hristoase Dumnezeule, si ne mantuieste pe noi”.

Altfel spus, din moment in moment, in timpul zilei, oriunde te-ai afla, sa gandesti si sa te rogi: la ceasul al treilea a coborat Duhul Sfant… Doamne, fa-ne vrednici pe noi, Duhul Sfant sa lumineze in noi! Duhul de viata facator. Si “Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma!”; la al saselea, Mantuitorul, pe Cruce, a rupt inscrisul pacatelor. La fel zici: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!”; iar la al noualea, cand Domnul Si-a dat duhul pe Cruce, la fel te gandesti si rostesti acelasi cuvant: “Cela ce in ceasul al noualea pe Cruce moarte ai gustat, Hristoase Dumnezeule, omoara cugetul trupului nostru”. Omoara cugetul mortii! Si se inalta atunci sufletul, mintea ta catre Inviere. Caci in Hristos ultimul cuvant nu-i moartea, ci Invierea si viata. Privirea in sus!

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, cu rugaciunile Maicii Tale si ale tuturor sfintilor, ne scoate si pe noi din orice garbovire, din orice cadere sub stricaciune si moarte! Si inalta mintea, sufletul nostru catre Tine, Izvorule al vietii, al nemuririi! Amin.

Parintele Constantin Galeriu

06
dec.
09

TRAITI BINE ???

Dacă răspunsul este NU mergeţi la VOT acum şi e timpul să schimbăm ceva in ţara asta , e timpul să punem capăt la cearta dintre cele 2 instituţii ( preşedinţia şi parlamentul ) , e timpul să fie linişte in ţara asta şi economia şi agricultura să o ia din loc şi să nu mai exportăm toate prostiile din UE pe care  ei le aruncă şi noi să le mâncam.

Să nu uităm că acum 20 ani în urmă murea nişte tineri pentru libertatea şi dreptul de a putea alege … drept pe care noi îl avem azi dar ne batem joc de el şi de sacrificiul lor .

MERGEŢI LA VOT !!!

05
dec.
09

Cinci lucruri pe care le spun femeile, când de fapt vor altceva

Femeile, spun bărbaţii, sunt complicate. Nu ştii niciodată ce vor, ce au sau ce aşteaptă de la ei. Redactorii site-ului guysm.com au analizat mai multe reprezentate ale sexului frumos şi au aflat câteva secrete. Uneori, când o domnişoară spune ceva, ea de fapt vrea cu totul altceva, dar din varii motive alege să mintă.

1. Nu vreau decât să mă distrez

Tu vrei o parteneră de sex şi ea îşi serveşte replica asta. Nu o crede. Pentru ea, distracţia înseamnă o relaţie serioasă, dar care să nu fie monotonă. Astfel, va aştepta să petreci mult timp cu ea şi să încerci să îi fii fidel.

2. Eu nu vreau decât o salată

Ai dus-o la restaurant să aveţi o cină romantică, iar ea vrea doar o salată şi, eventual, apă plată. Poate şi un pahar de vin, mai spre final. Nu o crede. De cele mai multe ori minte. Ar gusta şi ea din friptura ta şi s-ar delecta şi cu o prăjitură, dar cum să recunoască acest lucru şi să scadă în ochii tăi?

3. Sunt prea obosită

Nu începe să îi faci capul calendar că tu vrei sex şi gata. E posibil să mintă, dar uite adevăratele motive: poate e balonată, nu a avut timp să facă duş sau nu s-a mai epilat de ceva vreme şi nu vrea să facă dragoste atunci. În loc să te superi pe ea, mai bine găseşte o altă modalitate plăcută în care să vă petreceţi timpul.

4. Hai să mergem la fimlul ăla SF care tocmai a apărut la cinema

Puţinele sunt cazurile în care chiar vrea să-l vadă. În rest, vine cu propunerea pentru că vrea să petreacă timp cu tine făcând ceva ce-ţi place şi ţie. Scuteşte-o de o seară care nu o să-i placă deloc şi mergeţi altundeva.

5. Aş vrea aşa mult să fiu cu tine acum, doar că vreau să termin ce nu am făcut la serviciu

Minte! Orice femeie care vrea să-şi petreacă timpul alături de tine nu va alege să lucreze în loc să îţi ţină companie. Sigur e ceva în neregulă şi astfel de scuze ar putea să apară din ce în ce mai des.

04
dec.
09

Agricultura a ieşit din criză, industria se pregăteşte, comerţul mai stă

România îşi revine încet-încet din recesiune. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, segmentele care au marcat un plus în cel de-al treilea trimestru au fost agricultura, industria, activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi, care au ieşit din recesiune. În schimb, construcţiile şi comerţul sunt încă pe minus.

După cum era de aşteptat, situaţia este mai slabă la nivel anual, întrucât doar agricultura a reuşit să aibă rezultate pozitive. În medie, în intervalul ianuarie-septembrie, produsul intern brut a fost cu 7,4% sub nivelul perioadei corespunzătoare din anul 2008.

Doar pe trimestrul al treilea, scăderea anuală a fost de 7,1%, iar din datele Eurostat reiese că România a consemnat cea de-a cincea scădere abruptă a PIB din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, Polonia este singurul stat UE în care economia se menţine pe creştere.

Agricultura reprezintă singurul sector care a fost pe plus în trimestrul al treilea, comparativ cu perioada similară a anului precedent, după cum reiese din datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Mai exact, sectorul agricol a crescut cu 2,4%. În rest, scădere pe toată linia. Cel mai drastic declin a avut loc în domeniul construcţiilor, de 17,4%, urmat de impozitele nete (-14,9%) şi comerţ (-11,3%). Pe ansamblu, economia României a scăzut în trimestrul al treilea cu 7,1% faţă de acelaşi interval din 2008. În bani, produsul intern brut (PIB) a avut o valoare de 127,78 miliarde de lei (30,2 miliarde de euro). În această perioadă, iulie-septembrie 2009, cursul mediu a fost de 4,2247 lei/euro.

Datele anuale, ce indică o scădere de 7,1%, au fost menţinute faţă de estimarea iniţială, publicată la finele lunii trecute. În schimb, au fost modificate datele referitoare la evoluţia trimestrială. Astfel, produsul intern brut (PIB) a consemnat o contracţie de 0,6% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul anterior. Aceste date reprezintă o revizuire uşoară faţă de statistica precedentă, în care declinul PIB-ului era de 0,7%. Trimestrial, avem mai multe sectoare care au consemnat valori pozitive. Şi aici, agricultura este lider, cu un avans de 15,1%. Următorul loc este ocupat de industrie, cu un salt de 3,6%. De altfel, analiştii sunt de părere că industria a ieşit deja din recesiune. Despre agricultură nu se poate spune acelaşi lucru, deoarece acest sector are mai mult o pondere sezonieră.

INS prezintă informaţii referitoare şi la mersul economiei în primele trei trimestre ale anului. Astfel, în intervalul ianuarie-septembrie, PIB-ul a fost cu 7,4% sub nivelul perioadei corespunzătoare din anul 2008. În preţuri curente, valoarea PIB-ului din primele nouă luni a fost de 334,23 miliarde de lei. Produsul intern brut al României, în preţuri curente, este estimat la 497,3 miliarde de lei în 2009. FMI a revizuit prognoza pentru scăderea economiei în 2009 la 7,5-8%, de la 8,5%, şi vede o redresare lentă în 2010.

Ieri au fost publicate şi date privind evoluţia economiei din UE. Într-un clasament al statelor cu cele mai pronunţate scăderi ale PIB-ului, România s-a clasat pe locul cinci. Este vorba despre evoluţia anuală a economiei. Cele mai importante scăderi ale produsului intern brut din UE au fost înregistrate de Estonia, 15,3%, Lituania, 14,2%, Slovenia, 8,5%, şi Ungaria, 8%. Doar un singur stat a fost pe plus: Polonia, care a raportat o creştere economică de 1%. Pe ansamblul blocului comunitar, scăderea din trimestrul al III-lea a fost de 4,3%, iar cea a zonei euro – de 4,1%, mai arată Eurostat. Veşti bune vin însă de la variaţiile trimestriale. Faţă de trimestrul anterior, România a avut în trimestrul al treilea o scădere a economiei de 0,7%, nereuşind să iasă din recesiune. În aceeaşi situaţia s-au mai aflat alte şase ţări europene (Estonia, Grecia, Spania, Cipru, Ungaria şi Marea Britanie). Dar economiile din 13 state au înregistrat creşteri faţă de trimestrul al doilea al acestui an. Cele mai importante salturi ale economiei au fost consemnate de Lituania (6,1%), Slovacia (1,6%), Slovenia (1%), Portugalia şi Austria, câte 0,9% fiecare. Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta şi Finlanda nu au prezentat date. La nivelul întregii UE, economia a avansat cu 0,3%, în timp ce în zona euro PIB-ul a urcat cu 0,4%.

03
dec.
09

Dinu Patriciu a depus actele pentru acţiunea în instanţă împotriva lui Băsescu

Avocaţii omului de afaceri Dinu Patriciu au depus astazi la Judecătoria Sectorului 1 acţiunea împotriva preşedintelui Traian Băsescu, pentru „afirmaţii defăimătoare”. Patriciu cere un euro despăgubiri. De asemenea, omul de afaceri mai vrea ca hotărârea instanţei să fie publicată de preşedinte în două ziare de circulaţie naţională.

Judecătoria Sectorului 1 a fixat, joi, pentru 4 mai, primul termen al procesului dintre Dinu Patriciu şi preşedintele Traian Băsescu.

Mişcarea vine după ce pe 2 decembrie preşedintele l-a dat în judecată pe omul de afaceri Dinu Patriciu, chemând în instanţă şi Best Media, societatea care editează ziarul „Gardianul”. Traian Băsescu a solicitat despăgubiri de un leu. Acţiunea Băsescu contra Patriciu a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, primul termen acordat fiind 21 aprilie 2010.

„Pot sa înţeleg starea de tensiune şi disperarea unui om care pierde, dar de aici până la insulte e cale lungă. Sunt obligat să-l acţionez în justiţie pe Traian Băsescu pentru calomnie”, declarase săptămâna trecută Dinu Patriciu.

Cotidianul „Gardianul” a postat, joi, 26 noiembrie, pe site-ul său o înregistrare video în care preşedintele Băsescu se află pe o scenă, la o manifestare electorală, despre care se spune că ar fi la Ploieşti, în 2004, iar imaginile arată că ar lovi un copil. Înainte de acest incident, Băsescu este abordat de o femeie care vorbeşte, din cate se înţelege, despre un copil handicapat şi că este disperată că va fi evacuată. Băsescu se apleacă spre femeie spre a-o asculta, părând că o ia de mână. Imediat după momentul în care Traian Băsescu l-ar fi lovit cu mâna, copilul s-a dat puţin în spate râzând.

Despre incidentul de la Ploieşti a vorbit, cu o zi înainte, la Realitatea Tv, Dinu Patriciu. Omul de afaceri a precizat, ulterior, că filmul ar fi mai lung şi că preşedintele l-ar fi lovit de două ori pe copil la Ploieşti, unde el ar fi fost de faţă. Şi Patriciu a spus sâmbătă că îl va da în judecată pe Traian Băsescu pentru calomnie.

Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) a trimis, miercuri, Administraţiei Prezidenţiale, avizul de specialitate solicitat cu privire la autenticitatea filmului în care preşedintele Traian Băsescu ar lovi un copil, făcut public de presă, informează Ministerul Justiţiei.

„Voi citi concluziile acestui aviz care are 18 pagini, pe care îl voi utiliza de altfel şi în procesul cu domnul Patriciu. Concluzii, capitolul 6 al avizului: Înregistrarea contestată conţine elemente de editare computerizată în sensul alterării integrităţii, nu este autentică şi nici nu reprezintă o copie realizată cu acurateţe a unei înregistrări autentice”, a repetat şeful statului de două ori concluzia avizului de specialitate INEC.

02
dec.
09

The Scotsman: Basescu risca sa piarda alegerile, dupa imaginile in care pare sa bata un copil

Sansele presedintelui roman, Traian Basescu, de a castiga un al doilea mandat au suferit o lovitura grea, prin publicarea unei inregistrari in care acesta pare sa palmuiasca un baiat de 10 ani, comenteaza The Scotsman in editia electronica.

Filmat la un miting din 2004, filmuletul de 18 secunde il arata pe Traian Basescu asezandu-se in genunchi pe marginea unei scene, inainte de a lovi, aparent, un baiat cu palma.

Fiind publicata cu numai cateva zile inainte de al doilea tur de scrutin al alegerilor, ce va avea loc duminica, inregistrarea, difuzata intens de principalele posturi de televiziune din Romania, a dus la scaderea popularitatii lui Basescu. Un sondaj recent il crediteaza pe fostul capitan de nava cu 46% din intentiile de vot, cu 8% in urma rivalului sau, Mircea Geoana, relateaza NewsIn.

Daca alegerile vor confirma sondajul, ar reprezenta o „schimbare a norocului dureroasa” pentru Basescu, ce a obtinut o victorie, la diferenta mica, in fata lui Geoana in prima runda a alegerilor, scrie The Scotsman.

Pe langa faptul ca are de castigat de pe urma inregistrarii, Geoana, fost ministru de externe, a inceput si sa stranga voturilor romanilor care sufera de pe urma recesiunii economice si a haosului politic declansat de caderea coalitiei de guvernare, in octombrie.

Oricine castiga alegerile de duminica va avea puterea sa numeasca viitorul premier si va avea, astfel, o influenta enorma in eventuala iesire din criza a tarii.

Cu o miza atat de mare, imaginile in care presedintele pare sa loveasca un copil au crescut tensiunea politica. Sustinand ca nu l-a lovit niciodata pe baiat, Basescu a calificat inregstrarea drept un „truc murdar” si un fals, adaugand ca i ntentioneaza sa dea in judecata postul de televiziune care a difuzat pentru prima data imaginile. Dar aceasta negare categorica este diferita de reactia initiala a lui Basescu la inregistrare, cand a lasat sa se inteleaga ca este posibil sa fie lovit copilul, afirma publicatia.

Echipa presedintelui, care, asemeni multor altora din Romania a pus sub semnul intrebarii momentul publicarii imaginilor, a prezentat si un expert in imagine, Lucian Blaga, care a explicat ca filmul contine „elemente false”.

Confuzia este alimentata si de declaratia baiatului, in prezent in varsta de 15 ani, care locuieste in Italia. Dupa ce a afirmat initial ca presedintele l-a lovit, adolescentul si-a schimbat declaratia. Matusa sa sustine sa baiatul si mama sa au fost amenintati si le este teama.

02
dec.
09

Sondaj INSOMAR: Geoana castiga presedintia

73% dintre cei care se vor prezenta pe 6 decembrie la urne o vor face pentru a susţine candidatul preferat şi numai 27% dintre electori pentru ca adversarul să nu câştige, potrivit sondajului INSOMAR, comandat de Realitatea TV.

51% dintre votanţii lui Traian Băsescu au vârste între 18 şi 34 de ani în timp ce 55% dintre votanţii lui Mircea Geoană au între 50 şi 64 de ani.

Majoritatea celor care îl vor susţine pe Mircea Geoană în turul doi al alegerilor prezidenţiale, adică 57%, provin din mediul rural faţă de 43% care vor vota Băsescu. Traian Băsescu va fi votat în proporţie de 47% dintre alegătorii din mediul urban, în timp ce 53% vor fi în favoarea lui Mircea Geoană.

Mircea Geoană va fi votat 54% din publicul masculin şi de 55% din publicul feminin. 55% dintre votanţii care au cel mult zece clase sau şcoală profesională şi 55% dintre alegătorii cu studii superioare îl susţin pe Mircea Geoană în turul doi al prezidenţialelor. 53% dintre cei care au liceu vor vota cu acelaşi candidat.

Pe Traian Băsescu îl susţin 45% dintre cei care au cel mult zece clase sau dintre intelectuali, potrivit sondajului INSOMAR.

53% dintre transilvăneni vor vota pentru Traian Băsescu în timp ce numai dintre aceştia 47% vor vota pentru Mircea Geoană care va lua şi 57% dintre voturile moldovenilor faţă de numai 43% dintre sufragii îndreptate către Traian Băsescu. 59% dintre munteni îi vor da votul prezidenţiabilului PSD faţă de numai 41% care se vor îndrepta către prezidenţiabilul PD-L. Opţiunile bucureştenilor sunt următoarele: 54% către Mircea Geoană şi 46% către Traian Băsescu.

73% dintre cei care se vor prezenta pe 6 decembrie la urne se prezintă pentru a susţine candidatul preferat şi numai 27% dintre electori pentru ca adversarul să nu câştige.

01
dec.
09

LA MULTI ANI ROMANIA !!!




Blog Stats

  • 312.729 hits
decembrie 2009
L M M J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria darul lui Dumnezeu De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Omul „Părinte