Arhivă pentru 14 decembrie 2009

14
dec.
09

PNL va negocia formarea guvernului cu toate partidele, inclusiv cu PD-L. VEZI CONDIŢIILE

Decizia a fost luată în Delegaţia Permanentă a PNL, cu o largă majoritate. Echipa de negociere este formată din: Crin Antonescu, Radu Stroe, Relu Fenechiu, Ludovic Orban şi Varujan Vosganian. În cazul în care funcţia de şef al Guvernului va reveni PNL, Crin Antonescu este propunerea liberalilor pentru functia de prim-ministru. Liberalii nu exclud însă şi susţinerea unui premier „personalitate” care să poată asigura echilibrul politic al României.

„PNL îşi afirmă disponibilitatea de la discuta, de a intra într-o coaliţie de guvernare”, a anunţat Crin Antonescu. „Guvernul este expresia voinţei poporului, nu a voinţei preşedintelui”, a completat liderul liberal.

Antonescu a mai anunţat că PNL va negocia cu toate partidele, inclusiv cu PD-L, dar respinge idea ca guvenrul poate fi construit în jurul PD-L, chiar dacă Traian Băsescu va fi validat preşedinte. „Faptul ca Traian Băsescu câştigă mandatul nu înseamnă că PD-L-ului îi revine sarcina să formeze guvernul”, a spus liberalul.

Antonescu a anunţat că în această după-amiază îi va contacte pe toţi lideri de partide parlamentare, pe Emil Boc, pe Mircea Geoană, pe Marko Bela şi pe Varujan Pambuccian, urmând ca de mâine să înceapă întâlnirile. Preşedintele PNL a anunţat însă că întâlnirea cu reprezentanţii PD-L va avea loc la Parlament, şi nu la sediul democrat-liberalilor pentru a nu lasa loc de interpretări.

Echipa de negociere este formată din: Crin Antonescu, Radu Stroe, Relu Fenechiu, Ludovic Orban şi Varujan Vosganian. „S-a propus completarea echipe de negociere cu domnul Tăriceanu. Cred că s-a recuzat şi a spus ca nu doreşte să fie neapărat în această echipă de negociere”, a mai adăugat Antonescu.

PNL vrea funcţia de premier, dar acceptă şi o personalitate care să asigure echilibru politic

Crin Antonescu a anunţat că există doar două posibilităţi în care PNL intră în guvern: cu prim-ministru din partea PNL sau cu un prim-ministru – o personalitate de care să fim convinşi că poate asigura echilibrul politic al României. În cazul în care funcţia de şef al Executivului va reveni PNL, Delegaţia Permanentă a decis să-l desemneze pe Crin Antonescu pentru functia de prim-ministru.

Mugur Isărescu era o variantă de abordat pentru funcţia de premier, consideră Antonescu. Nu-l exclude nici pe Klaus Johannis şi anunţă că îi va mai face o propunere pentru această funcţie. „Din punct de vedere al domniei sale, am înţeles că nu este deschis la o astfel de variantă. O să mai fac un apel după ce se stabilesc niste lucruri”.

14
dec.
09

Soluţia Mugur Isărescu. Arc peste timp 1999-2009

Situaţia de acum se suprapune, în oglindă, cu situaţia de acum 10 ani: criză politică şi economică acută, blocaj al acordului de împrumut cu FMI şi numele lui Mugur Isărescu vehiculat ca posibil premierÎn 1999 se vorbea despre „deceniul pierdut al guvernării”, în care guvernele României au amânat, rând pe rând, reformele necesare depăşirii tranziţiei de la comunism şi modernizării ţării. În plus, finalul de an era ca­racterizat de o criză guvernamentală fără prece­dent şi de probleme economice şi financiare ma­jore, în contextul amânării unei tranşe dintr-un împrumut FMI. La fix 10 ani distanţă, în decem­brie 2009, situaţia economică şi politică a Româ­niei prezintă similarităţi strigătoare la cer.
Acum, în decembrie 2009, România nu are un guvern cu puteri depline şi nici un preşedinte care să desemneze un premier cu şanse de a primi votul de încredere al Parlamentului.
În decembrie 1999 aveam doi premieri: Radu Vasile, revocat din funcţie de către preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, dar care refuza să se supună deciziei preşedintelui şi pretindea că poate fi demis doar de Parlament, şi Alexandru Athanasiu, numit în funcţia de prim-ministru interimar tot de Constantinescu.
Pe 14 decembrie 1999, directorul Direcţiei de Comunicare a BNR, Adrian Vasilescu, nega cu ve­hemenţă că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi fost contactat pentru a i se propune conducerea Guvernului.
Două zile mai târziu, după negocieri derulate cu toate partidele politice, preşedintele Constantinescu îl desemna pe Isărescu în funcţia de premier al României.
Peste 10 zile, FMI lăsa să se înţeleagă că numirea lui Isărescu este privită pozitiv de Fond şi va simplifica negocierile cu România, o misiune a FMI urmând să vină în ianuarie în ţară, cu condiţia întocmirii schiţei bugetului pe anul 2000, ca bază de discuţii.

Arieratele – eterna poveste
Atunci, ca şi acum, una dintre principalele probleme economico-financiare ale României era volumul imens de arierate. În 2009 este vorba mai ales despre datoriile pe care administraţia publică centrală şi locală le are faţă de agenţii economici prestatori de lucrări publice. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Gheorghe Gherghina, deşi arieratele statului au scăzut cu 205 milioane de lei în intervalul iunie-septembrie, la 1,338 miliarde de lei, ministerul va trebui să consulte experţii FMI pentru a stabili dacă este necesară o derogare de la prevederile acordului stand-by. Ţinta stabilită în acord, pentru finele lunii septembrie, prevede neacumularea de noi arierate faţă de soldul înregistrat la sfârşitul anului trecut, de 1,06 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că ţinta de la finele primelor nouă luni a fost depăşită şi, prin urmare, ar fi nevoie de o derogare.
În 1999 arieratele din economie priveau, în proporţie covârşitoare, datoriile societăţilor de stat neprivatizate, atât faţă de firme private, cât şi faţă de bugetele statului. În context, BNR se plângea de faptul că, întrucât Ministerul Finanţelor era principalul „aspirator de bani” de pe piaţă, dobânzile crescuseră foarte mult. În plus, deşi firmele private începuseră să ceară mai puţini bani, cele de stat erau creditate mai mult şi nici nu-şi plăteau datoriile. Astfel, volumul de arierate se majora continuu. În noiembrie 1999, academicianul Constantin Ionete, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, estima totalul arieratelor la 133.000 de miliarde de lei (vechi – n.r.). „Treptat, aceste arierate ajung la scadenţă şi se vor regăsi în deficitul public, respectiv în creşterea lui”, spunea Ionete.

Ţinta de inflaţie – sub semnul întrebării
Deşi ţinta de inflaţie cădea, acum 10 ani, în sarcina Executivului, iar indicele preţurilor de consum se exprima cu două cifre, nu cu una, situaţia era, în bună măsură, similară. După primele nouă luni din 1999, inflaţia se situa la 38,9%, iar pentru sfârşitul anului se anticipa că va atinge nivelul de 45-47% peste obiectivul asumat de Guvern, de 40-42%. În cele din urmă, rata inflaţiei s-a si­tuat în decembrie 1999 la 54,8% (!).
În 2009, rata anuală a inflaţiei a urcat, în noiembrie, la 4,65%, peste aşteptările analiştilor după ce preţurile de consum au crescut cu 0,67% faţă de octombrie, în special ca urmare a majorării preţurilor la mărfurile nealimentare şi alimentare. În aceste condiţii, analiştii sunt de părere că şansele BNR de a-şi atinge ţinta de inflaţie la finalul acestui an – 3,5%, plus sau minus un punct procentual – au scăzut puternic.
Atunci, ca şi acum, statul golea băncile de bani
În noiembrie 2009, oficiali ai BNR declarau că Ministerul Finanţelor, prin politica sa de finanţare internă a deficitului bugetar, este vinovat de creşterea ratelor dobânzilor din economie, de absorbţia lichidităţii din piaţa monetară şi de apariţia selecţiei adverse în procesul de creditare, în sensul că întreprinderile de stat se împrumutau mai mult decåt cele private.
„Finanţele au ajuns să înghită spre 40% din resursele interne”, declara Eugen Rădulescu, actualmente director al Direcţiei de Audit Intern din BNR. Potrivit acestuia, la acel moment, creditul neguvernamental rămăsese la nivelul de 18% din PIB, în timp ce creditul guvernamental creştea din ce în ce mai mult. „Majorarea deficitului public nu ar face decât să arunce în aer sistemul bancar”, spunea Rădulescu.
La rândul său, Mugur Isărescu declara că „dacă aveam finanţare externă, poate discutam în cu totul alţi parametri”, criticând, totodată, modul în care se cheltuiau (şi atunci) banii în România. „România începe să cheltuiască înainte de a avea bani, la toate nivelurile, şi acum şi în sectorul privat. O asemenea regulă nu funcţionează. Dacă găsim metode cvasifiscale de a nu plăti, nu putem ţine sub control preţurile”, spunea Isărescu.

FMI – „Vine sau nu vine? Daţi-mi un răspuns!”
Acum exact 10 ani, pe 14 decembrie 1999, reprezentantul României la FMI, Ion Drăgulin – astăzi director al Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR -, declara că discuţiile dintre FMI şi autorităţile române continuă, nu sunt întrerupte şi nici suspendate, iar în acest context nu se poate vorbi despre o amânare a acordării tranşei a doua din împrumutul stand-by, întrucât mai sunt proble­me de clarificat, referitoare la proiectul de buget pentru 2000, „iar acum a apărut şi situaţia de criză politică”.
„Fondul urmăreşte cu atenţie evoluţia politică din România şi urmează să clarifice problemele aflate încă în suspensie. Clarificările privind bugetul pe anul 2000 nu s-au terminat. Ei au stabilit că vor continua discuţiile”, spunea Drăgulin. FMI lansase, în vara lui 1999, un program stand-by cu România, dar a doua tranşă din împrumut, în valoare de 200 de milioane de dolari, prevăzută pentru luna octombrie, fusese amânată după ce România nu îndeplinise o parte din condiţiile impuse.
Atunci, ca şi acum, principala cerinţă a FMI era elaborarea şi adoptarea bugetului pe anul urmă­tor. Săptămâna trecută, ministrul interimar al finanţelor, Gheorghe Pogea, declara că, zilele acestea, o delegaţie comună FMI-Comisia Europeană (CE) va veni în România pentru a discuta cu Guvernul în exerciţiu despre proiectul de buget pentru 2010. „Ne vom întâlni cu reprezentanţii FMI şi ai CE, pentru o discuţie generală legată de proiectul de buget pentru 2010, de veniturile şi cheltuielile prognozate pentru anul viitor”, a spus Pogea. El a precizat că, după discuţia cu delegaţia FMI şi CE, va prezenta proiectul de buget într-o reuniune informală a Guvernului, în care se va discuta şi pe tema politicilor publice care trebuie incluse în document.

„Guvernul nu poate să fie un Moş Crăciun şi nu are un sac de daruri”
Mugur IsĂrescu, prim-ministru al Romåniei (23 decembrie 1999)

„Mugur Isărescu nu a fost contactat pentru a discuta eventualitatea preluării funcţiei de premier şi nici nu ar fi cazul să fie contactat. Cred că nu ar fi cazul să fie contactat, pentru că societatea are nevoie de un pol de stabilitate, iar BNR este un asemenea pol şi cred că, într-un asemenea moment, această instituţie trebuie să funcţioneze ceas”
ADRIAN VASILESCU, directorul Direcţiei de Comunicare a BNR (14 decembrie 1999)

„Precizez că, până la această oră, nu i s-a făcut o asemenea propunere (lui Mugur Isărescu, de a prelua postul de premier – n.r.). (…) Bătălia economică pentru anul 2010 va fi extrem de importantă pentru România, iar frontul de la BNR este poate cel mai important. În aceste condiţii, prezenţa guvernatorului la post are însemnătate cardinală”
ADRIAN VASILESCU, consilier al guvernatorului BNR (10 decembrie 2009)

Şi în 1999, numele Isărescu a fost aruncat pe piaţă tot de PD
Pe data de 14 decembrie 1999, surse din PD declarau, pentru Mediafax, că există puţine şanse ca PNŢCD să propună un premier bun, care să fie şi ţărănist, şi, în această situaţie, o soluţie ar fi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În aceeaşi zi, surse din PNŢCD declarau că, în acel moment, la nivelul conducerii partidului, nu se putea pune încă problema desemnării unui nou premier şi începerii negocierilor cu partenerii de coaliţie, deoarece principalul obiectiv în acest moment era „anihilarea” lui Radu Vasile, pentru a nu se ajunge la fracţionarea PNŢCD.
Pe de altă parte, în acel moment, majoritatea analiştilor considerau că cele mai multe şanse la nominalizarea pentru postul de premier le avea Constantin Dudu Ionescu. Dinspre PNL veneau informaţii că, în cazul desemnării unui premier independent, PNL l-ar putea accepta pe Mugur Isărescu, însă mai mulţi liberali de frunte obiectau că guvernatorul a BNR ar putea să nu pună în aplicare programul de relaxare fiscală în forma concepută de PNL. Iar liderul PDSR, Ion Iliescu, spunea că partidul său susţine un guvern de tehnocraţi, cu un premier neangajat politic, arătând că Mugur Isărescu ar fi o soluţie pentru funcţia de premier, dar că acesta trebuie mai întâi să accepte.

*sfin




Blog Stats

  • 323.262 hits
decembrie 2009
L M M J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte