Dan Bittman, angajat la Finante. Vladescu: Andrei Gheorghe era muci dupa primele trei zile

Dupa numirea cunoscutului om de televiziune Andrei Gheorghe la conducerea departamentului de comunicare, ministrul de Finante ne uimeste cu o noua angajare: Dan Bittman, pe post de consilier pe probleme cu populatia.
Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, l-a angajat pe Dan Bittman drept consilier pe probleme cu populatia in cadrul ministerului pentru a se ocupa de contactul direct cu oamenii, dar sustine ca nu mai poate face alte noi angajari pe posturile de consilieri. [Dan Bittman, despre noul job de la Ministerul Finantelor]

„L-am angajat pentru notorietatea lui si va trebui sa stabileasca un contact direct cu oamenii. Atat Bittman, cat si Andrei Gheorghe sunt oameni de incredere. Ministerul de Finante este considerat o fortareata populata cu balauri, dar consider ca cei care lucreaza aici sunt oameni foarte buni”, a comentat Vladescu, potrivit NewsIn. „Poate limbajul meu este uneori prea tehnic si vor fi comunicate intr-un limbaj de inteles. Nu trecem pe partea artistica si nu o sa cante Dan Bittman imnul taxelor si impozitelor”, a adaugat ministrul.

La randul sau, realizatorul TV Andrei Gheorghe a preluat saptamana trecuta functia de consilier al ministrului Finantelor. Din postura de om de televiziune, Andrei Gheorghe a sarit direct la postul de consilier pe probleme de comunicare, intr-o institutie a statului. [Andrei Gheorghe face legea la departamentul de comunicare al Ministerului de Finante]

„Pe un individ care statea afara si comenta totul l-am convins sa vina la Ministerul Finantelor, iar dupa trei zile era terminat, era muci, nu se mai tinea pe picioare. Nu a plecat din minister, dar acum face zilnic exercitii fizice si psihice ca sa reziste la cat e de munca in Ministerul Finantelor. Ma refer la domnul Andrei Gheorghe”, a declarat pentru Gandul ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, referitor la angajarea omului de televiziune.

Tutunul dăunează grav inflaţiei sau cum ne-am fumat o ţintă macroeconomică

În 2009 am fumat cât să depăşim ţinta de inflaţie. Din inflaţia totală de 4,74%, cât a fost anul trecut, ţigările au dat 1,77%. Adică aproximativ jumătate din ţinta de inflaţie şi cu 0,7 puncte procentuale peste intervalul de variaţie de plus-minus din jurul ei.

Statistica oficială a dat publicităţii evoluţia inflaţiei din anul trecut, măsurând o creştere a preţurilor de 4,74 de procente calculată decembrie pe decembrie. Se consemnează astfel o depăşire cu 0,24 puncte procentuale a limitei superioare a intervalului de ţintire de 2,5-4,5% asumat de BNR împreună cu Guvernul României. Cât un fum de ţigară tras de cetăţenii români, membri ai Uniunii Europene şi accizaţi ca atare.

O analiză a evoluţiei anuale, lunare şi pe grupele de mărfuri luate în calcul la stabilirea inflaţiei dă măsura impactului major pe care scumpirea viciului l-a avut asupra creşterii generale a preţurilor. Astfel, un singur produs din întregul coş de bunuri şi servicii din indicele de calcul al inflaţiei, tutunul şi ţigările, plus obiceiurile de consum ale românilor, sunt ”responsabile” de o bună parte din inflaţia raportată astăzi.

În decembrie 2009, faţă de aceeaşi lună din 2008, rata inflaţiei la tutun şi ţigări a fost de 38,6%. Aceastea domină categoric toate celelalate scumpiri din grupa mărfurilor nealimentare, restul produselor luate în calcul, de la îmbrăcăminte până la combustibil pălind în faţa lor.

Spre comparaţie, articolele de îmbrăcăminte, încălţăminte, produsele de uz casnic, cele chimice sau produse cultural-sportive au creşteri sub 5 procente, iar scumpirea ţigărilor este triplă, de pildă, celei înregistrate în medie la combustibili.

Din totalul creşterii de preţuri aferente mărfurilor nealimentare de 7,72 % tutunul şi ţigările cumulează 4,02 puncte procentuale. În fine, calculele arată că, din inflaţia totală de 4,74%, impactul negativ al creşterii de preţ la ţigări a fost de nu mai puţin de 1,77 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, jumătate din ţinta de inflaţie de 3,5% asumată de BNR şi Guvern, şi aproape dublul intervalului de variaţie din jurul ei. În ipoteza în care preţurile la această categorie de produse ar fi rămas nemodificate anul trecut, inflaţia s-ar fi situat sub ţintă.

Evoluţia preţului la ţigări a fost galopantă în ultimele 4 luni din 2009. Astfel ele s-au scumpit cumulat din septembrie până în decembrie 2009 cu 16,95%, în timp ce indicele general al preţurilor de consum, cumulat în aceeaşi perioadă se situează la 1,83%.

La baza scumpirii ţigărilor se află efectul cumulat al creşterii accizelor şi al cursului de schimb care se utilizează în calculul accizelor. Dacă adăugăm la aceasta ponderea cheltuielilor cu tutunul în consumul românilor, plus câteva inabilităţi birocratice ale Ministerului de Finanţe în raport cu cerinţele Uniunii Europene în materie de aliniere a accizelor se înţelege mai uşor cum ne-am fumat ţinta de inflaţie în 2009.