Arhivă pentru 14 ianuarie 2010

14
ian.
10

2010, anul reflatiei: Cum va evolua economia Romaniei?

Atat economia mondiala cat si economia Romaniei vor inregistra o crestere in prima parte a lui 2010, pentru ca in ultima jumatate a anului economia sa-si reia scaderea, se arata in raportul „Outlook 2010: Anul Reflatiei” realizat de Saxo Bank, banca specializata in investitii si tranzactionari online.
Analistii Saxo Bank considera ca 2010 va fi un an de reflatie (n.r. politica aplicata in unele tari, dupa o perioada de recesiune si deflatie, constand in stimularea cererii, in scopul utilizarii fortei de munca si redresarii activitatii economice), iar trendurile pozitive care au inceput sa se manifeste in a doua jumatate a lui 2009 vor continua pe parcursul acestui an. Cu toate acestea, in fata noastra stau sa se dezlantuie schimbari structurale potrivnice care ar putea transforma anul 2010 intr-un „montagne russe”.

Unul dintre cei mai importanti posibili factori declansatori in 2010 ar putea fi un declin abrupt in activitatea economica din China, unde asa-numitul model de export bazat pe investitii nu va reusi sa raspunda cererii din Vest. Exporturile Chinei au scazut cu 20% in decursul anului trecut, iar China este privita de catre restul lumii la fel cum a fost privita Japonia in 1988 .

„Actuala imbunatatire de pe pietele financiare in ceea ce priveste PIB-ul si starea consumatorilor nu este cu nimic mai reala decat boom-ul speculativ alimentat cu bani usori din perioada 2003-2006. Lumea dezvoltata a fost dominata de baloane induse de credit inca de la jumatatea anilor ’90 si fiecare problema a fost intampinata de cursuri mai mici si mai multe datorii. Provocarea este ca nivelul de stimulente sa creasca exponential pentru ca lucrurile sa functioneze. Ratele mici ale dobanzii au alimentat speculatii incontrolabile si iresponsabile, suprainvestitii si investitii perdante, generand o povara a datoriei inutilizabila”, subliniaza Christian Tegllund Blaabjerg, Chief Equity Strategist la Saxo Bank.

„Ceea ce ne trebuie acum este un proces de deleveraging (n.r. scaderea efectului de levier) si nerambursari (defaults) pentru a reduce povara datoriei si a o face utilizabila din nou. Din nefericire, fiecare efort al guvernului pentru a stimula economia pe calea schimbarii necesare spre sustenabilitate nu va face decat sa prelungeasca criza in 2010”, precizeaza Blaabjerg.

Pietele financiare au reactionat pozitiv la stimulentele extraordinare din 2009. Mare parte a factorilor stimulatori vor continua si in 2010.

Sectorul privat (atat gospodariile, cat si companiile) este in proces de deleveraging al operatiunilor private pentru prima oara in ultimele decenii. Acesta este un pas important catre restabilirea sustenabilitatii pe termen lung, unde cererea este compatibila cu costurile tratarii datoriei. Specialistii Saxo Bank se asteapta ca procesul de deleveraging din sectorul privat sa continue in deceniul urmator din cauza somajului crescut, a capacitatii de economisire excesive din majoritatea industriilor si a accesului la credite, care va continua sa fie dificil. Acest lucru va produce presiuni dezinflationare/deflationare in special in urmatorii trei ani.

Piata fortei de munca, supusa presiunii si in 2010

Raportul Saxo Bank subliniaza faptul ca rata somajului va continua sa creasca, chiar daca intr-un ritm mai lent, pana in T4, cand se va stabiliza in jurul valorii de 10,7%. Rata somajului din zona Euro va continua sa creasca de la 9,8% in prezent la 10,2% in T4 2010, majoritatea tarilor vest europene manifestand un decalaj de aproximativ un an fata de SUA. Cu toate acestea, economiile central si est europene vor avea de castigat in 2010, deoarece tendinta de relocare din Europa de Vest in cea Centrala si de Est va continua. „Economiile din tarile central si est europene (CEE) cu o rata scazuta datorie/ PIB, cu forta de munca calificata si salarii relativ mici, mai ales in comparatie cu vechea Europa, vor avea de castigat cel mai mult dintr-o redresare sustenabila datorita ocuparii fortei de munca din vechea Europa in tarile CEE”, explica Blaabjerg.

Romania trebuie sa urmeze cu sfintenie acordul cu FMI, BM si CE

In ceea ce priveste Romania, analistii de la Saxo Bank considera ca in momentul acesta guvernantii trebuie sa lase la o parte certurile si sa isi canalizeze toate eforturile spre indeplinirea ceritelor FMI, BM si CE si spre gasirea unui program de relansare economica. Daca lucrurile vor evolua in acest sens, estimarile analistilor sunt extrem de pozitive, anuntand posbilitatea revenirii la finele lui 2010 la un curs de schimb de 3,6 lei/euro.

Altfel, luand in considerare doar riscul asumat de investitorii romani si straini, fara posbilitatea de interventie a Bancii Nationale a Romaniei asupra cursului de schimb, economistii Saxo Bank estimeaza un curs de schimb de referinta de 3,96 lei/euro pentru urmatoarea luna, de 4,10 lei/euro pentru urmatoarele 3 luni si de 4,84 lei/euro pentru urmatoarele 12 luni.

Scenariul pesimist urmeaza acelasi trend si pentru cursul dolar/leu, pentru urmatoarea luna estimandu-se un pret de 2,86 lei pentru un dolar, pentru urmatoarele 3 luni de 3,32 lei/dolar, pentru ca pana la finele anului cursul sa urce pana la nici mai mult nici mai putin de 4,21 lei/dolar.

„Daca Guvernul roman nu va implementa reformele, atunci exista riscul sa vedem, in interval de un an, un curs leu-euro de 4,84. Acesta este scenariul de baza, cu peste 50% sanse sa se adevereasca. Insa, daca Banca Centrala va interveni, asa cum a facut-o de-a lungul timpului, atunci nu se va ajunge aici. Exista un prag superior maxim de 4,20. Desi va primi urmatoarea transa de la FMI, este putin probabil ca in Romania sa realizeze, in continuare, toate reformele impuse de acesta. Insa, trebuie sa subliniem ca mai important decat realizarea reformelor conform calendarului FMI este ca Guvernul sa arate dorinta si determinarea de a urma o cale a reformei”, concluzioneaza Blaabjerg.

In ceea ce priveste adoptarea monedei euro de catre Romania in 2015, Blaabjerg considera ca UE nu va modifica cerintele pentru intrarea in Uniunea Economica si Monetara, ci va deveni mult mai stricta, deoarece criza o va face sa „sufle si in iaurt”. Astfel, noul termen poate fi atins doar in cazul in care tara noastra va intreprinde reformele necesare si va indeplini „cu sfintenie” criteriile de la Maastricht, in special cel privitor la deficitul bugetar.

Saxo Bank a fost fondata la Copenhaga in 1992 si este una din primele 25 de banci de tranzactii cu actiuni straine din lume care opereaza pe pietele globale de capital. Banca este specializata in tranzactionari online si investitii, iar platforma sa online, Saxo Trader, ofera acces la piata in 23 de limbi investitorilor care doresc sa realizeze tranzactii cu valute, actiuni, marfuri, futures, optiuni, precum si tranzactii cu derivate si CFD-uri.

14
ian.
10

Junk-food-ul eco: obscen de scump, prost pentru sănătate. Cât de corectă este taxa pe fast-food?

Din martie vom avea o taxă pe junk-food. Dar ce facem cu produsele din agricultura ecologică? Acestea sunt declarativ sănătoase, prin urmare nu sunt prinse în suprataxă. Însă realitatea industriei alimentelor eco e presărată cu ingrediente la fel de nesănătoase ca şi cea mai umilă pungă de chips-uri tradiţionale. Junk-food-ul eco e scump şi nesănătos. Concluzia? Taxa pe fast-food penalizează mâncarea, şi nu neapărat produsul nociv. MONEY.ro a realizat un top al celor mai „ieftine” produse eco de tip fast-food, disponibile în magazinele eco online.

Taxa pe fast-food ar putea contribui indirect, la scăderea, în timp, a frecvenţei bolilor cardio-vasculare în rândul românilor, cu toate acestea, hrana naturală, care este în cele mai multe cazuri eco (sau bio), este prohibitiv de scumpă pentru cei mai mulţi. Comparaţia este valabilă şi în cazul produselor eco de tip fast-food. Dar înainte de pledoaria pentru întoarcere la natură, eco înseamnă în primul rând o industrie care, pentru a prospera, joacă după aceleaşi reguli ca industria “alimentelor profane”.

Taxa pe fast-food urmează să fie percepută din luna martie, statul urmând să încaseze 1 miliarde de euro de pe urma ei, doar în 2010, potrivit lui Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Suprataxa mută focusul pe produsele similare din agricultura ecologică. Sunt chips-urile, snacks-urile şi alte produse de tip junk-food ecologice o alternativă sănătoasă la fast-food-ul tradiţional?

Cât de sănătos e junk-food-ul eco?

Chips-urile, snack-urile, sticks-urile, supele instant-provenite din agricultură ecologică sunt cel puţin de două ori mai scumpe decât corespondentul lor din agricultura convenţională şi sunt la fel de nesănătoase. Aflăm, dacă citim eticheta nutriţională a acestor alimente, că au un index glicemic mare (exces de glucide cu absorbţie rapidă), grăsimi vegetale hidrogenate (margarina), sau a căror provenienţă nu e specificată, şi o densitate energetică ridicată. Prin urmare, produsele eco tip junk food au un profil nutriţional dezechilibrat, şi o valoare biologică scăzută (puţine substanţe active, benefice oganismului, ca aminoacizii esenţiali, vitaminele şi mineralele). Totuşi, nu e suficient ca produsele eco să conţină ingrediente naturale, câtă vreme procedeul de fabricaţie rămâne neschimbat, ca în cazul produselor din agricultura convenţională, prin urmare nesănătos (supele instant, chips-urile)

Topul celor mai „ieftine” produse eco tip junk-food, disponibile în magazinele bio online

Magazinulorganic.ro

În magazinul online de produse eco al companiei Bio Family, găsim chips-uri (125 de grame) cu 6.79 de lei, snacks-uri (75 grame) care ajung la 5.99 de lei, crackers (150 grame) cu 7.45 lei, şi rulouri cu ciocolată (25 grame) care costă 2.33 de lei.

Naturame.ro

Cele mai ieftine chips-uri de pe naturame.ro costă 7.99 de lei (100 de grame), snacks-urile ajung la 11.99 lei (250 de grame), iar o supă instant de cartofi bio, dar din fulgi de cartofi se ridică la 10.99 lei (3 porţii de câte 20 de grame).

Leacul.ro

În magazinul virtual al companiei Leacul, cele mai ieftine chips-uri (100 grame) costă 10.92 lei. Nici snack-urile nu sunt mai blânde cu bugetul tău. Cele mai ieftine ajung la 11.33 lei. Totuşi, conservatorii vor prefera un gust predictibil, aşa că snacks-urile clasice sunt o alegere care nu-i hăituieşte din zona lor de confort gustativ. O pungă 150 de grame valorează 13.97 lei.

Biolateria.ro

Dacă vrei chips-uri de la Biolateria.ro, trebuie să fii dispus să dai cel puţin 13.52 de lei pentru 125 de grame. Sticks-urile sunt sensibil mai ieftine-„doar” 12 lei, iar napolitanele (30 de grame) ajung la 6.39 de lei.

14
ian.
10

Presa germana: Taxa pe fast-food din Romania, unica in lume

Cotidianul german Der Spiegel scrie despre taxa pe fast-food in Romania, comparand-o cu cea pe care Danemarca urmeaza sa o impuna pe ciocolata si cu restrictiile la acizi grasi din Austria si Spania, noul „bir” propus de Ministerul Sanatatii din Romania fiind considerat unic in lume.
Jurnalistii germani se intreaba daca guvernele pot cu adevarat sa impuna prin lege o populatie zvelta, observand ca unele guverne din Europa, ingrijorate de faptul ca talia cetatenilor lor a crescut, par sa creada astfel. „Guvernul spaniol vrea sa interzica acizii grasi, Danemarca va taxa in curand dulciurile, iar in Romania ministrul Sanatatii a anuntat ca vrea sa introduca o taxa pe mancarea nesanatoasa. Si in Germania exista intentia de a lansa o ofensiva guvernamentala asupra circumferintei taliei. Intr-un interviu, liderul Partidului Verde, Renate Künast, a anuntat ca vrea sa interzica publicitatea la dulciuri”, noteaza Der Spiegel.

Despre taxa pe fast-food pe care intentioneaza sa o introduca Ministerul Sanatatii roman, jurnalistii germani spun ca, daca aceasta va fi aplicata, va fi prima de acest fel din lume. Se pare insa ca romanii nu au fost primii care s-au gandit la acest lucru, parlamentul din Taiwan luand in considerare, anul acesta, o taxa asemanatoare.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, prevalenta obezitatii s-a triplat in multe tari europene din 1980, rata fiind in continua crestere, mai ales in cazul copiilor. De ani buni ,studiile arata ca germanii se numara printre cei mai obezi oameni din Europa, alaturi de greci si britanici.

Danemarca incearca sa foloseasca politica fiscala ca modalitate de a potoli pofta populatiei pentru dulciuri. O noua taxa pe ciocolata, inghetata si alte dulciuri, care va fi adaugata la taxa existenta deja pe sucuri, va genera 1,5 miliarde de coroane daneze (200 milioane de euro) pe an, potrivit unui studiu al Confederatiei Industriei de Alimente a tarii.

Referitor la preparatele de tip fast-food, majoritatea legilor se concentreaza totusi pe acizii grasi, un tip de grasimi nesaturate folosit la multe mancaruri prajite. Grasimile au fost deja interzise in restaurante din numeroase orase americane, precum si in statul California.

Danemarca are din 2004 o lege privind limitarea drastica a folosirii acizilor grasi, Austria a introdus, in octombrie 2009, o restrictie similara, iar Spania va urma, anul acesta, modelul acestora.

Altfel, presa internationala scrie ca municipalitatea din New York a anuntat o initiativa pentru diminuarea consumului de sare in alimentatie. propunand restaurantelor si industriei alimentare sa reduca voluntar cantitatile in care acest condiment este folosit in mancaruri si produse alimentare. Subliniind efectele nefaste ale excesului de sare asupra sanatatii, serviciile sanitare ale orasului New York explica, intr-un comunicat, ca americanii consuma zilnic de doua ori cantitatea maxima recomandata.

„Dar eforturile Romaniei de a taxa mancarea fast-food sunt cele care atrag atentia cand vine vorba de problema combaterii obezitatii in Europa. Asta daca taxa va fi aprobata. Ministrul de Finante al Romaniei, Sebastian Vladescu, a minimizat propunerea in urma cu o saptamana, spunand ca este inca la stadiul de idee. In plus, sunt voci care spun ca aceasta taxa oricum nu ar imbunatati sistemul sanitar al Romaniei”, comenteaza jurnalistii de la Der Spiegel.

Ministerul Sanatatii intentioneaza sa introduca, de la 1 martie, o taxa pe produsele tip fast-food, pe modelul taxei pe viciu, banii urmand a fi destinati programelor de sanatate si de investitii, a anuntat ministrul Attila Cseke. Referitor la produsele pe care le are in vedere aceasta taxa, secretarul de stat in Ministerul Sanatatii Adrian Streinu-Cercel a declarat ca se aplica tuturor produselor care contin E-uri, aditivi, grasimi sau sare, singurele exceptate fiind apa, sucurile naturale, legumele, fructele si produsele bio.

Astfel, ar urma ca producatorii, importatorii sau cei care prepara alimente nerecomandate, adica cele care contin aditivi alimentari sau sare, grasimi si zahar in exces, sa plateasca de la 1 martie aceasta taxa catre Ministerul Sanatatii.

Desi taxa este sustinuta de Federatia Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, in speranta ca ea va duce la reducerea consumului produselor de acest tip, care pot provoca diferite boli, Federatia Patronala Romana din Industria Alimentara (Romalimenta) considera ca aceasta poate scumpi toate alimentele si ca va duce la retragerea de pe piata romaneasca a multinationalelor.

„Este o lege facuta pe genunchi, o lege realizata de cineva care nu cunoaste termenii si fara sa fie consultata intr-un dialog social cu asociatiile din industria alimentara. Pe noi nu ne-a invitat nimeni la vreo discutie, desi am fi acceptat cu siguranta”, a spus presedintele Romalimenta, Sorin Minea. Acesta a spus ca va ataca in instanta acesta lege daca nu va avea loc un dialog social cu asociatiile din domeniu.




Blog Stats

  • 323.457 hits

Arhive

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte