Arhivă pentru martie 2010

31
mart.
10

Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare

Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare

„Atunci a mers Iisus impreuna cu ei la locul ce se numeste Ghetsimani si a zis ucenicilor: Sedeti aici pana ce voi merge sa Ma rog acolo. Si luand pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a inceput a Se intrista si a Se mahni si le-a zis lor: Intristat este sufletul Meu pana la moarte. Ramaneti aici si privegheati impreuna cu Mine.”

– Pentru ca acesti ucenici erau nedespartiti de Hristos, Hristos i-a luat cu El si le-a spus: „Ramaneti aici pana ce voi merge sa Ma rog”. Ca Hristos avea obiceiul sa Se roage singur, fara ei. A facut aceasta ca sa ne invete sa ne rugam in liniste si inconjurati de multa tacere.

Si i-a luat pe cei trei si le-a spus: „Intristat este sufletul Meu pana la moarte”.
– Dar pentru ce nu i-a luat pe toti?
– N-a luat pe toti ucenicii, ca ucenicii sa nu-si piarda curajul, ci pe acestia, care fusesera privitorii slavei Lui. Dar si pe acestia i-a lasat departe de El.

„Si mergand putin, S-a rugat zicand: Parinte, daca este cu putinta, sa treaca de la Mine paharul acesta; dar nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu. Si a venit la ei si i-a gasit dormind; si a zis lui Petru: Asa, n-ati putut veghea un ceas cu Mine? Privegheati si va rugati, ca sa nu cadeti in ispita, ca duhul este osarduitor, iar trupul neputincios.”

Nu fara pricina S-a adresat numai lui Petru, desi dormeau si ceilalti doi, ci a vrut sa-l mustre si cu acest prilej pentru pricina de care am vorbit mai inainte. Apoi, pentru ca si ceilalti spusesera acelasi lucru – ca spune evanghelistul: „Cand Petru a zis: Chiar de-ar fi sa mor impreuna cu Tine, eu nu ma voi lepada de Tine, au spus la fel si toti ucenicii”, deci pentru ca spusesera si ceilalti ucenici acelasi lucru, Hristos le-a grait tuturor, pentru a vadi slabiciunea lor. Ca ei, care spusesera ca voiesc sa moara impreuna cu El, n-au putut atunci sa privegheze, nici sa se intristeze cu El cand era intristat, ci i-a biruit somnul.

Hristos S-a rugat cu staruinta, ca sa nu para ca rugaciunea Lui e o fatarie. Sudoarea Ii curgea din aceeasi pricina, dar si pentru ca sa nu spuna ereticii ca agonia sufletului Sau era prefacatorie. Din pricina aceasta sudoarea Lui, ca picaturile de sange; din pricina aceasta s-a aratat un inger intarindu-L; din pricina aceasta, atatea nenumarate dovezi de frica, ca sa nu spuna nimeni ca sunt plasmuite cuvintele Evangheliei. Din pricina aceasta si rugaciunea Lui staruitoare. Prin cuvintele: „Daca e cu putinta sa treaca” a aratat firea Lui omeneasca, iar prin cuvintele: „Dar nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu” a aratat virtutea si intelepciunea Lui, invatandu-ne sa urmam lui Dumnezeu, chiar cand firea noastra ne trage in alta parte.

Dar pentru ca nu era de ajuns pentru oamenii fara de minte sa le arate numai fata plina de tristete, Hristos a adaugat si cuvintele. Si iarasi, pentru ca nu le erau de ajuns numai cuvintele, au trebuit si faptele; si a unit cuvintele cu faptele, ca si cei mai cartitori oameni sa creada ca a fost om si a murit. Daca, dupa ce a facut toate acestea, mai sunt inca unii care nu cred ca a fost om cu adevarat, cu mult mai mult n-ar fi crezut de n-ar fi fost acestea. Vezi cu cate dovezi arata adevarul Intruparii Sale? Cu cele ce rosteste, cu cele ce patimeste.

Apoi vine la Petru si-i spune: „Asa, n-ai putut veghea un ceas cu Mine?”. Toti dormeau, dar il mustra pe Petru, ca sa-i aduca aminte de cuvintele pe care le rostise mai inainte. Cuvintele „cu Mine” nu sunt puse fara rost, ci ca si cum i-ar fi spus: „N-ai putut sa priveghezi cu Mine, si ai spus ca-ti vei pune sufletul pentru Mine?” Si celelalte cuvinte tot acelasi lucru il arata, ca spune: „Privegheati si va rugati, ca sa nu cadeti in ispita”.

Vezi cum ii invata din nou sa nu fie ingamfati, ci sa fie cu inima zdrobita, sa fie smeriti si sa lase totul pe seama lui Dumnezeu?

– Hristos Se adreseaza cand lui Petru, cand tuturor ucenicilor. Lui Petru ii spune: „Simone, Simone, a cerut satana sa va cearna, dar Eu M-am rugat pentru tine”; iar tuturor celorlalti: „Rugati-va sa nu cadeti in ispita”. Cu orice prilej le taie ingamfarea si-i face gata de lupta. Apoi, ca sa nu para cuvantul Sau impovarator, le spune: „Ca duhul este osarduitor, iar trupul neputincios”. „Chiar daca ai vrea sa dispretuiesti moartea, spune Hristos, nu vei putea, atata vreme cat Dumnezeu nu-ti intinde mana de ajutor; ca trupul trage in jos mintea”.

„Si iarasi S-a rugat la fel zicand: Parinte, daca nu poate trece acest pahar de la Mine, ca sa nu-l beau, faca-se voia Ta!”

Prin aceste cuvinte arata ca vointa lui Hristos este una cu vointa lui Dumnezeu si ca trebuie sa urmam totdeauna vointa lui Dumnezeu si pe aceasta s-o cautam.

„Si venind i-a gasit dormind.”
Era si noaptea tarziu, dar si ochii ucenicilor erau ingreuiati de tristete.

Si S-a dus a treia oara si a rostit iarasi aceleasi cuvinte, intarind ca a fost om. Cand Scriptura arata ca un lucru s-a savarsit de doua si de trei ori inseamna ca acel lucru este mai presus de orice indoiala. De pilda Iosif il intreaba pe Faraon: „De doua ori ai avut visul acesta? Ei bine, s-a facut asta pentru adevar si pentru ca sa fii incredintat ca se va intampla cu adevarat”. De aceea si Hristos a rostit aceleasi cuvinte o data si de doua ori si de trei ori, pentru a ne incredinta ca a fost om cu adevarat.

– Dar pentru ce a venit a doua oara la ucenici?
– Ca sa-i mustre, dar ei erau atat de prinsi de tristete incat nici n-au simtit venirea Lui. Si nu i-a mai mustrat, ci S-a departat putin. Prin aceasta a aratat cat de mare era slabiciunea lor, ca n-au putut sa privegheze, desi fusesera tinuti de rau. Nu-i mai trezeste, nici nu-i mai cearta, ca sa nu le raneasca si mai mult sufletul, ci Se duce de la ei si Se roaga. Apoi Se intoarce si le spune:

„Dormiti de acum si odihniti-va!”
Si ar fi trebuit ca atunci sa privegheze ucenicii! Hristos insa le arata ca ei nu vor suferi nici vederea chinurilor Lui, ci vor fugi si vor sta departe de agonia Sa. Le mai arata ca nu are nevoie de ajutorul lor si ca trebuie sa fie dat negresit in mainile pacatosilor.

„Dormiti de acum si odihniti-va, le spune El. Iata s-a apropiat ceasul si Fiul Omului Se da in mainile pacatosilor”.
Arata iarasi ca fapta aceasta intra in randuiala mantuirii lumii.

Dar nu numai asta, ci le si da ucenicilor curaj, spunandu-le: „in mainile pacatosilor”, ca sa le arate ca uciderea Lui este opera rautatii pacatosilor, nu ca ar fi vinovat de vreun pacat.

„Sculati-va, sa mergem de aici! Iata s-a apropiat cel ce Ma vinde!”
Hristos, prin tot ce face si spune, ii invata pe ucenici ca vanzarea si moartea Lui nu se datoreaza nici neputintei, nici silniciei, ci unei randuieli mai presus de minte si de cuvant. Stia mai dinainte ca vanzatorul se apropie; si nu numai ca n-a fugit, ci a si mers intru intampinarea lui.

„Si inca vorbind El, iata a venit Iuda, unul din cei doisprezece, si cu el multime multa cu sabii si bete, de la arhiereii si batranii poporului.”
Frumoase unelte in mainile preotilor! Navalesc asupra Lui cu sabii si cu bete!

Evanghelistul spune: „Si cu ei Iuda, unul din cei doisprezece”. Evanghelistul il numeste iarasi: „unul din cei doisprezece” si nu-i este rusine sa o spuna.

„Iar vanzatorul le daduse semn, zicand: „Pe Care-L voi saruta, Acela este, prindeti-L”.
Vai, cata rautate a intrat in sufletul vanzatorului! Cu ce ochi se uita atunci la invatator? Cu ce gura il saruta? O, suflete ticalos! Ce-ai pus la cale? Ce-ai indraznit? Ce semn ai dat vinzarii? „Pe Care-L voi saruta”, a spus Iuda. Se bizuia pe bunatatea invatatorului. Bunatatea Lui, care, mai mult decat orice, trebuia sa-l rusineze si sa-l lipseasca de orice iertare ca a vandut pe Cel Ce era atat de bun!

– Dar pentru ce Iuda a spus ca le va da semn?
– Pentru ca de multe ori Domnul, fiind inconjurat de iudei, a trecut printre ei fara sa-L vada. Si s-ar fi putut intampla si atunci aceasta daca Hristos ar fi voit. Voind deci sa-i arate lui Iuda lucrul acesta, Domnul a orbit atunci vederile celor ce venisera, si i-a intrebat:

„Pe cine cautati?”
Dar ei nu L-au cunoscut, desi erau cu faclii si cu lumini si aveau pe Iuda cu ei. Iar cand I-au raspuns: „Pe Iisus”, El le-a spus: „Eu sunt Acela pe Care-L cautati.” Apoi il intreaba iarasi pe Iuda:

„Prietene, pentru ce ai venit?”
Atunci a ingaduit Hristos sa fie prins, dupa ce Si-a aratat puterea Sa.

Evanghelistul Luca spune ca, chiar in ceasul acesta al vanzarii, Hristos cauta sa-l indrepte pe Iuda, spunandu-i: „Iuda, cu o sarutare vinzi pe Fiul Omului?” „Nici chipul vanzarii nu te rusineaza, Iudo?” ii spune Domnul. Totusi, pentru ca nici aceasta nu l-a impiedicat pe vanzator, Hristos a primit sa fie sarutat si S-a dat lor de buna voie; si au pus mana pe El; si L-au prins chiar in noaptea in care mancasera Pastele. Atat de mult clocoteau de manie, atat erau de inversunati; dar nimic n-ar fi putut daca Hristos nu le ingaduia. Aceasta insa nu-l scapa pe Iuda de osanda aceea de nesuferit, ci il osandeste si mai mult, pentru ca a ajuns mai salbatic decat o fiara, desi avusese atatea dovezi de puterea Lui, de blandetea si de bunatatea Lui.

„Si iata unul din cei ce erau cu Iisus, intinzind mina, a scos sabia si lovind pe sluga arhiereului, i-a taiat urechea. Atunci Iisus i-a zis: „intoarce sabia la locul ei; ca toti cei ce scot sabia, de sabie vor muri. Sau ti se pare ca nu pot sa rog pe Tatal Meu si sa-Mi trimita acum mai mult de douasprezece legiuni de ingeri? Dar cum se vor implini Scripturile, ca asa trebuie sa fie?”

– Cine a fost cel care a taiat urechea?
– Evanghelistul Ioan spune ca Petru a facut lucrul acesta din pricina firii lui inflacarate.

Dar se cade sa ne intrebam: Pentru ce purta sabie? Ca purta sabie se vede nu numai de aici, ci si din raspunsul pe care ucenicii l-au dat lui Hristos: „Sunt aici doua sabii.”
– Pentru ce, dar, le-a ingaduit Hristos sa poarte sabii?
– Si la intrebarea aceasta ne raspunde tot evanghelistul Luca, care, spunand ca Hristos a zis ucenicilor Lui: „Cand v-am trimis fara de punga si fara traista si fara incaltaminte, ati avut nevoie de ceva?”, iar cand ei au raspuns: „De nimic”, le-a spus: „Iar acum cel ce are punga sa o ia, asemenea si traista; iar cel ce n-are sabie sa-si vanda haina lui si sa-si cumpere sabie”. Iar cand ei au raspuns: „Sunt aici doua sabii”, le-a spus: „Sunt de ajuns”.

– Dar de ce le-a ingaduit sa poarte sabie?
– Ca sa-i incredinteze ca are sa fie vandut. De aceea le-a spus: „Sa-si cumpere sabie”, nu ca sa se inarmeze cu sabii – Doamne fereste! – ci prin cuvintele acestea a aratat vanzarea.

– Dar pentru ce le spune sa ia traista?
– I-a invatat sa fie treji, sa privegheze si sa aiba multa ravna. La inceput, pentru ca erau neiscusiti, Hristos i-a incalzit cu marea Lui putere; acum insa ii scoate ca pe niste pui din cuib si le porunceste sa se foloseasca de aripile lor. Dar ca sa nu socoteasca ucenicii ca le-a ingaduit sa poarte sabie din pricina slabiciunii Lui, Domnul le aminteste de cele petrecute mai inainte, spunandu-le: „Cand v-am trimis fara punga, ati avut lipsa de ceva?”, ca si prin una si prin alta sa cunoasca puterea Sa; si prin aceea ca i-a ocrotit si prin aceea ca acum ii lasa singuri.

– Dar de unde erau acolo sabii?
– Fusesera la cina si iesisera de la masa. Acolo erau si cutite pentru miel. Ucenicii, auzind ca au sa vina unii impotriva Domnului, poate ca au luat si sabii, ca sa le aiba de ajutor si sa lupte pentru invatatorul lor. Dar aceasta era numai ideea ucenicilor. De aceea Petru este certat de Hristos ca s-a slujit de sabie; si-l cearta cu aspra amenintare.

Petru a atacat sluga care s-a apropiat; a atacat-o cu caldura; dar n-a facut-o ca sa se apere pe el, ci pe invatatorul lui. Hristos insa n-a ingaduit sa se faca vreo vatamare; a vindecat urechea slugii. A facut o mare minune, in stare sa vadeasca blandetea si puterea Lui, dar si iubirea si bunatatea ucenicului. Petru a scos sabia din dragoste pentru Hristos si a bagat-o la locul ei din supunere fata de Hristos. Cand a auzit: „Baga sabia ta la locul ei”, a ascultat indata si niciodata in toata viata lui n-a mai facut asta. Evanghelistul Luca spune ca ucenicii L-au intrebat pe Domnul: „Sa lovim cu sabia?”, dar Domnul i-a oprit. A vindecat sluga ranita, iar pe ucenic l-a certat si l-a amenintat; si ca sa-l convinga, a spus: „Toti cei ce scot sabia, de sabie vor muri”. Adauga si un temei cuvintelor Lui: „Sau vi se pare ca nu pot sa rog pe Tatal Meu sa-Mi trimita mai mult de douasprezece legiuni de ingeri? Dar ca sa se plineasca Scripturile”. Cu aceste cuvinte, Hristos, a stins mania lor, aratandu-le ca si Scripturile hotarasc lucrul acesta. De aceea i-a rugat mai inainte pe ucenici sa indure cu resemnare tot ce se intampla, cunoscand ca totul se intampla dupa voia lui Dumnezeu. Si i-a mangaiat pe ucenici cu doua temeiuri: unul, ca vor fi pedepsiti cei ce fac rau: „Toti cei ce scot sabia, de sabie vor muri”, al doilea, ca El nu sufera acestea fara voia Lui: „Pot sa rog pe Tatal Meu”.

– Dar pentru ce n-a spus: „Sau credeti ca nu pot sa-i omor pe toti?”
– Pentru ca pareau a fi mai vrednice de crezare cuvintele spuse; ca apostolii nu aveau inca despre Hristos parerea ce I se cuvenea. Cu putin mai inainte spusese: „intristat este sufletul Meu pana la moarte”, si: „Parinte, sa treaca de la Mine paharul acesta””; a fost vazut apoi tulburat sufleteste, plin de sudoare si intarit de inger. Asadar, pentru ca Hristos a aratat multe slabiciuni omenesti, n-ar fi fost crezut daca ar fi spus: „Credeti ca nu pot sa-i omor pe toti?” De aceea a spus: „Sau socotiti ca nu pot sa rog pe Tatal Meu?”. Apoi spune iarasi cuvinte pe care le-ar fi spus orice om: „Sa-mi trimita douasprezece legiuni de ingeri”. Daca un inger a ucis o suta optzeci si cinci de mii de ostasi inarmati, ar fi fost, oare, nevoie de douasprezece legiuni pentru o mie de oameni? Nu! Dar Hristos graieste asa din pricina fricii si slabiciunii ucenicilor; ca erau morti de frica. De aceea aduce ca temei Scripturile, spunand: „Cum se vor implini Scripturile?” ii infricoseaza si mai mult cu cuvintele Scripturii: „Daca Scripturile spun aceasta, le zice Domnul, pentru ce va impotriviti acestor oameni, luptandu-va cu ei?”

Aceste cuvinte le-a spus ucenicilor Sai; celorlalti le graieste asa:
„Ca la un talhar ati iesit cu sabii si cu bete sa Ma prindeti? In fiecare zi sedeam in templu invatand si nu M-ati prins!”

Uita-te cate a facut Hristos ca sa zguduie sufletele celor care au tabarat asupra Lui: i-a aruncat cu fata la pamant, a vindecat urechea slugii, i-a amenintat cu moartea, caci „cine scoate sabia de sabie va muri! Cu vindecarea urechii i-a incredintat si de adevarul acestor cuvinte. De fiecare data Hristos isi arata puterea Lui si prin cele ce face si prin cele ce spune ca se vor intampla in viitor, pentru a le arata ca prinderea Lui nu se datoreaza puterii lor. De aceea a si adaugat: „in fiecare zi eram cu voi si sedeam invatand si nu M-ati prins”. Si cu aceste cuvinte le arata ca prinderea Lui s-a facut cu voia Lui. Trece peste minuni si vorbeste numai de invatatura Sa, ca sa nu para ca se lauda. „Cand invatam, nu M-ati prins. Cand am tacut, atunci ati tabarat asupra Mea! Eram in templu si nimeni n-a pus mana pe Mine. Acum insa la o vreme nepotrivita si la miezul noptii, v-ati aruncat asupra Mea cu sabii si cu bete. Pentru ce era nevoie de aceste arme, cand am fost tot timpul in mijlocul vostru?” Cu aceste cuvinte le-a aratat ca, daca nu S-ar fi dat de buna voie in mana lor, n-ar fi putut pune mana pe El. Daca n-au putut sa-L prinda atunci cand il aveau in mana, daca n-au putut sa puna mana pe El atunci cand il aveau in mijlocul lor, nici acum n-ar fi putut-o face, daca n-ar fi voit sa fie prins. Hristos insa lamureste si nedumerirea aceasta: pentru ca acum a voit.

„Dar aceasta s-a facut, a spus El, ca sa se plineasca Scripturile profetilor.”
Ai vazut ca pana in cel din urma ceas si chiar in clipa vanzarii a facut totul pentru indreptarea acelora, vindecand, profetind, amenintand: „De sabie vor muri”, spunand ca de buna Sa voie sufera: „in fiecare zi eram cu voi, invatandu-va”, aratand ca este de acord cu Tatal: „Ca sa se implineasca Scripturile profetilor”.

– Dar pentru ce nu L-au prins in templu?
– Pentru ca in templu n-ar fi indraznit din pricina multimii. De aceea Hristos a si iesit afara din oras, pentru ca si locul si timpul sa le ingaduie sa-L prinda si pentru ca pana in cel din urma ceas sa le taie orice cuvant de aparare. Cum ar fi putut da o invatatura potrivnica, El, Care S-a dat pe Sine pentru ca sa se implineasca profetiile?

„Atunci toti ucenicii Lui, lasandu-L, au fugit.”
Cand L-au prins, ucenicii au stat pe loc; dar dupa ce a grait cuvintele acelea catre cei ce L-au prins, au fugit. Au vazut ca nu mai este cu putinta sa mai scape, de vreme ce de buna voie Se da pe mana lor si spusese ca se face aceasta potrivit Scripturilor.

Dupa ce au fugit ei,

„L-au dus la Caiafa, iar Petru L-a urmat si a intrat sa vada care este sfarsitul.”
Mare este dragostea ucenicului! N-a fugit nici cand a vazut pe ceilalti ucenici fugind, ci a ramas si a intrat impreuna cu El. E drept, a intrat si Ioan, dar acesta era cunoscut la curtea arhiereului.

– Si pentru ce L-au dus acolo unde erau adunati toti?
– Pentru ca sa se faca toate cu hotararea arhiereilor. Caiafa era atunci arhiereu; si toti erau acolo si-L asteptau pe Iisus. Pentru aceasta privegheau si erau treji! Scriptura spune ca nici n-au mancat atunci Pastele, ci in acest scop au stat toata noaptea treji. Cand evanghelistul Ioan a spus ca era dimineata, a adaugat: „N-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce, ci sa manance Pastele.”

– Ce putem spune?
– Ca au mancat Pastele in alta zi si au calcat in picioare legea din dorinta de a-L ucide pe Hristos. Hristos n-a calcat timpul Pastelor, dar ei indrazneau orice, chiar daca ar fi calcat mii si mii de legi. Altadata, cand fierbeau cumplit de manie, n-au putut pune mana pe El, desi au incercat de multe ori sa-L omoare; acum insa, cand au pus mana pe El intr-un chip atat de neasteptat, au preferat sa lase si Pastele numai ca sa-si implineasca ucigasa lor dorinta. De aceea s-au si adunat cu totii. Era o adunare de ciumati. Si vrand sa dea ticalosiei acesteia o infatisare de judecata, au cautat si martori. „Dar marturiile nu se potriveau”, spune evanghelistul Marcu. Atat era de plasmuita judecata! Totul era numai tulburare si zgomot.

„Si venind martori mincinosi au spus: Acesta a zis: Voi darama templul acesta si in trei zile il voi zidi.”
– Hristos intr-adevar spusese: „in trei zile”, dar n-a spus: „il voi darama”, ci „daramati”, si n-a vorbit despre templul din Ierusalim, ci despre trupul Lui.

– Ce a facut arhiereul?
– Voind sa-L faca pe Domnul sa Se apere, ca sa-L prinda in cuvant, a spus:

„Nu auzi ce marturisesc acestia impotriva Ta? Iar El tacea.”
Orice aparare ar fi fost fara de folos. Nimeni n-ar fi ascultat-o. Era numai o forma de judecata. De fapt era un atac de talhari care ataca la drumul mare. De aceea a tacut Hristos. Arhiereul insa staruia, zicand:

„Te jur pe Dumnezeul cel viu sa ne spui daca Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu. Iar El a spus: Tu ai zis! Dar Eu va spun: De acum veti vedea pe Fiul Omului sezand in dreapta puterii si venind pe nori. Atunci arhiereul si-a sfasiat vesmintele lui, zicand: A hulit!”

A facut lucrul acesta ca sa fie si mai impovaratoare invinuirea adusa Domnului; a facut mai tari cuvintele sfasiindu-si hainele. Spusele Domnului bagasera frica in ascultatori, de aceea arhiereul a facut acum ceea ce facusera iudeii la uciderea lui Stefan cand si-au astupat urechile.

– Si ce hula era aceea? Ca Hristos spusese doar mai inainte cand erau ei adunati: „Zis-a Domnul Domnului Meu: Sezi de-a dreapta Mea”, si a talcuit aceste cuvinte. Atunci n-au indraznit sa spuna ceva, ci au tacut si de atunci nu L-au mai contrazis. Cum se face, dar, ca acum numesc spusele Sale hula?

– Dar pentru ce le-a raspuns Hristos asa?
– Ca sa le taie orice cuvant de aparare; ca pana in cea din urma zi i-a invatat ca El este Hristos, ca sta in dreapta Tatalui si ca va veni iarasi sa judece lumea, cuvinte care arata desavarsitul acord dintre El si Tatal.

Asadar, dupa ce si-a sfasiat hainele, arhiereul a spus:

„Ce vi se pare?”
Nu pronunta el hotararea, ci-i pofteste pe ceilalti, ca si cum ar fi fost vorba de niste pacate cunoscute de toti si de o hula invederata. Stiau ca daca ar fi ajuns sa se judece pricina si sa se cerceteze cu de-amanuntul, Hristos ar fi fost absolvit de orice vina, de aceea il osandesc fara judecata si baga in mintea ascultatorilor gandul acesta, spunandu-le:

„Voi ati auzit hula!”
Aproape ca i-a silit si i-a constrans sa pronunte hotararea.

– Ce au spus aceia?
„Vinovat este de moarte!”

L-au si socotit osandit. Au procedat asa ca sa-l faca si pe Pilat sa pronunte aceeasi sentinta. Arhiereii stiau aceasta si de aceea au spus: „Vinovat este de moarte!”. Aceiasi oameni sunt si parasi si judecatori, aceiasi si cei ce pronunta hotararea; aceiasi oameni au facut atunci totul.

– Dar pentru ce nu L-au invinuit ca a calcat sambata?
– Pentru ca de multe ori le inchisese gura. De altfel chiar din pricina celor spuse atunci voiau sa-L prinda si sa-L osandeasca.

– Arhiereul, luandu-o inainte, a scos din gura celor adunati hotararea, atragandu-i pe toti de partea lui prin sfarsierea hainelor. Si L-au dus la Pilat ca pe unul ce fusese osandit. Astfel arhiereul a facut totul. Lui Pilat nu i-a spus nici una din invinuirile aduse.

– Dar ce i-a spus?
„De n-ar fi fost acesta facator de rele, nu L-am fi dat tie!”
Voiau sa-L omoare punandu-I in spate crime obstesti.

– Dar pentru ce nu L-au ucis pe ascuns?
– Pentru ca voiau sa-I atace si slava lui. Multi auzisera de El, multi il admirau si se minunau de El, de aceea arhiereii si-au dat toata silinta sa-L ucida pe fata, inaintea tuturora. Hristos nu i-a impiedicat, ci S-a slujit de rautatea lor spre vadirea adevarului, pentru ca moartea Lui sa ajunga cunoscuta. A iesit cu totul altceva decat ce voiau arhiereii. Voiau sa-L faca de ocara, sa-L faca de rusine prin osandirea aceasta. Hristos insa tocmai prin aceasta a stralucit mai mult. Si dupa cum spuneau: „Sa-L omoram, ca nu cumva sa vina romanii si sa ne ia cetatea si neamul” si dupa ce L-au omorat s-a intamplat ce-au spus, tot asa si acum; si-au dat toata silinta sa-L rastigneasca in fata intregii lumi, ca sa-I vatame slava; dar a iesit cu totul dimpotriva. Iudeii aveau si ei puterea sa-L ucida – asculta ce le spune Pilat:

„Luati-L voi si dupa legea voastra judecati-L.”
Dar n-au voit, pentru ca sa para ca a fost ucis ca un calcator al legilor statului, ca unul ce a vrut sa ia puterea, ca un razvratit impotriva ordinei de stat. De aceea L-au si rastignit impreuna cu talharii; de aceea au si spus: „Nu scrie: Acesta este imparatul iudeilor”, ci: „El a spus!”. Toate acestea s-au facut pentru adevar, pentru ca iudeii sa nu aiba nici macar o umbra de nerusinata aparare. La fel si cu mormantul! Pecetile si paza au facut sa straluceasca si mai mult adevarul. Acelasi lucru l-au facut si batjocoririle, bataile de joc si ocarile. Asa e minciuna. Pe acolo se descopera, pe unde se unelteste. Asa s-a intamplat si acum. Cei ce pareau biruitori, aceia mai ales au fost facuti de rusine, aceia au fost biruiti si au pierit, iar Cel Ce parea invins, Acela mai cu seama a stralucit si a invins cu tarie.

„Atunci L-au scuipat in obraz si L-au batut cu pumnii, iar altii ii dadeau palme, zicand: „Profeteste-ne, Hristoase, cine este cel ce Te-a lovit!

– Pentru ce au mai facut asta, odata ce aveau sa-L omoare? Pentru ce mai era nevoie de batjocura aceasta?
– Ca sa afli, din tot ce s-a petrecut atunci, cat de rai la suflet erau judecatorii Lui. Ca si cum ar fi dat peste un animal de vanat, asa erau de salbataciti, asa erau de innebuniti; au facut petrecere din chinuirea Lui, au tabarat asupra Lui cu bucurie, dandu-si la iveala firea lor cea ucigasa.

Tu insa minuneaza-te de filozofia ucenicilor! Cu cata amanuntime, cu cat adevar istorisesc totul! Se vede de aici firea lor iubitoare de adevar. Istorisesc asa cum s-au petrecut cele ce pareau o ocara; nu ascund nimic, nu se rusineaza de nimic, ci socotesc cea mai mare slava – dupa cum si este – ca Stapanul lumii a primit sa sufere unele ca acestea pentru noi.

Lucrul acesta arata si purtarea de grija cea nespusa a lui Hristos, dar si rautatea de neiertat a acelora care au indraznit acestea fata de Cel atat de linistit si bland, fata de Cel Care le-a incantat urechile cu cuvinte care ar fi fost in stare sa faca din leu miel. Lui Hristos nu I-a lipsit blandetea, dar nici acelora, ocara si salbatacia in tot ce faceau, in tot ce spuneau. Pe toate acestea le-a prezis si profetul Isaia, vestindu-le mai dinainte si aratand intr-un cuvant toata aceasta ocara: „in chipul in care multi se vor minuna de Tine, spune Isaia, in acelasi chip va fi necinstit chipul Tau de oameni si slava Ta, de fiii oamenilor”. Ce poate egala, oare, ocara aceasta? Au scuipat si au palmuit obrazul acela de care marea s-a dat inapoi cand L-a vazut, de care soarele si-a tras inapoi razele sale cand L-a privit pe cruce. L-au lovit in cap, innebuniti de nebunia lor cumplita. L-au ranit cu rani pline de ocara, ca L-au batut cu pumnii si L-au palmuit, iar la ranile acestea au mai adaugat si ocara scuipatului. Au rostit apoi si cuvinte pline de batjocura, spunand: „Profeteste-ne, Hristoase,cine este cel ce Te-a lovit!”. Il batjocoresc asa, pentru ca multi spuneau ca e profet. Alt evanghelist spune ca faceau asta acoperindu-I fata cu haina, ca si cum ar fi avut in fata lor un om de nimica, un om de trei parale. Si nu numai oamenii liberi, ci si sclavii fusesera cuprinsi atunci de aceasta nebunie. Pe acestea sa le citim des, pe acestea sa le ascultam cum trebuie, pe acestea sa le scriem in mintea noastra, ca acestea sunt cinstea noastra. Cu acestea ma laud tare, ma laud nu numai cu miile si miile de morti pe care i-a inviat, ci si cu patimile pe care le-a patimit. Pe acestea Pavel neincetat le aminteste: crucea, moartea, patimile, ocarile, insultele, batjocoririle. Uneori spune: „Sa iesim la El purtand ocara Lui”, alteori: „Care, in locul bucuriei ce-I sta inainte, a rabdat crucea, dispretuind rusinea.”

„Iar Petru sedea afara in curte, si s-a apropiat de el o slujnica, zicand: Si tu erai cu Iisus Galileanul. Iar el s-a lepadat inaintea lor, a tuturor zicand: Nu stiu ce zici! Iesind el la poarta, l-a vazut pe el alta si a zis: Si acesta era acolo cu Iisus Nazarineanul. Si iarasi s-a lepadat cu juramant. Iar dupa putin, apropiindu-se de cei ce stateau, au zis lui Petru: Cu adevarat si tu esti dintre ei, ca si graiul te vadeste. Atunci a inceput sa se blesteme si sa se jure: Nu stiu pe omul acesta. Si indata a cantat cocosul. Si si-adus aminte Petru de cuvantul lui Iisus, care spusese: Mai inainte de a canta cocosul, te vei lepada de Mine de trei ori. Si iesind afara a plans cu amar.”

O, noi si straine lucruri! Cand Petru L-a vazut pe invatator numai prins atat de tare clocotea ca a scos sabia si a taiat urechea slugii arhiereului, dar acum, cand ar fi trebuit sa se revolte si mai mult, sa se inflacareze si mai mult, sa arda si mai mult – doar auzea cum il ocarasc pe Domnul – acum Petru se leapada de El.

– Dar pe care om nu l-ar fi scos din minti cele petrecute atunci?
– Da, e drept, dar ucenicul, biruit de frica, nu numai ca nu se revolta, dar se si leapada; ii este frica si de amenintarea unei slujnice sarmane si neinsemnate; si nu numai o data, ci de doua si de trei ori, in scurta vreme, si nu in fata judecatorilor; era doar afara, in curte. L-au intrebat cand a iesit pe poarta; si nici asa nu si-a dat seama indata de caderea lui. Evanghelistul Luca spune ca Hristos S-a uitat la el, aratand ca Petru nu numai ca s-a lepadat de Domnul, dar ca nici nu si-a adus singur aminte, desi a cantat cocosul, ci a fost nevoie sa i-o aminteasca tot invatatorul, iar privirea Lui a fost in locul glasului. Atat de speriat era. Evanghelistul Marcu spune, la randul sau, ca Petru sa lepadat intaia oara atunci cand cocosul a cantat intaia oara; iar cand s-a lepadat a treia oara, cocosul a cantat a doua oara. Marcu istoriseste mai cu de-amanuntul slabiciunea lui Petru si ne arata ca era mort de frica. Pe toate acestea Marcu le stia de la dascalul sau, ca a fost ucenicul lui Petru. Aceasta mai cu seama trebuie sa ne uimeasca! Ca Marcu nu numai ca n-a ascuns greseala dascalului sau, ci a si istorisit-o mai lamurit decat ceilalti evanghelisti, pentru ca a fost ucenicul lui Petru.

Poate ca cineva m-ar intreba:
– Cum pot fi adevarate spusele evanghelistilor, cand Matei spune ca Domnul a zis: „Amin zic tie, ca mai inainte de a canta cocosul te vei lepada de Mine de trei ori”, iar Marcu spune ca dupa ce s-a lepadat a treia oara cocosul a cantat a doua oara.

– Spusele evanghelistilor sunt cu totul adevarate si nu se contrazic. Pentru ca de obicei cocosul canta la fiecare cantat de trei ori si de patru ori, Marcu ne vorbeste despre aceste cantece repetate ale cocosului, ca sa arate ca nici glasul cocosului nu l-a oprit pe Petru de la cadere si nu i-a adus aminte. Asa ca sunt adevarate si spusele lui Matei si ale lui Marcu. Inainte de a termina cocosul intaiul sau cantat, Petru s-a lepadat de trei ori. Si nici dupa ce i-a adus aminte Hristos de pacatul lui n-a indraznit sa planga inaintea tuturora, ca sa nu-l dea de gol lacrimile, ci „a iesit afara si a plans cu amar”.

„Iar daca s-a facut ziua, L-au dus pe Iisus de la Caiafa la Pilat.”
Pentru ca arhiereii voiau sa-L omoare si pentru ca nu puteau sa faca ei aceasta din pricina sarbatorii, L-au dus la guvernator.
Tu insa uita-mi-te cum s-au amestecat lucrurile, ca uciderea Lui sa aiba loc in timpul sarbatorii Pastelui. Asa fusese randuit de sus.

Sfantul Ioan Gura de Aur

Calendar Ortodox

30
mart.
10

Talcuirea Evangheliei din Martea Mare

Talcuirea Evangheliei din Martea Mare

Atunci mergand fariseii au facut sfat ca sa-L prinda in cuvant”.

– Cand „Atunci”?

-Atunci cand mai cu seama ar fi trebuit sa se caiasca, atunci cand ar fi trebuit sa se minuneze de bunatatea Lui, cand ar fi trebuit sa se teama de viitor, cand ar fi trebuit ca acelea trecute sa-i incredinteze de cele vii­toare. Faptele intareau spusele lui Hristos. Vamesii si desfranatele au crezut; profetii si dreptii au fost omorati; si pe temeiul acestor fapte ar fi trebuit sa nu I se mai impotriveasca Domnului in cuvant cand le vorbea de pieirea lor, ci sa creada si sa se intelepteasca. Totusi nici asa nu pun capat rautatii lor, ci zamislesc alte rautati si merg inainte. Si pentru ca nu pu­teau pune mana pe El, ca se temeau de popor, fariseii au luat alta cale: sa-L arunce in primejdie si sa-L faca vinovat de crima impotriva statului.

„Au trimis la El pe ucenicii lor impreuna cu irodianii, zicindu-I: Invatatorule, stim ca esti omul adevarului si calea lui Dumnezeu in adevar inveti si nu-Ti este teama de nimeni, ca nu cauti la fata oamenilor. Deci spune-ne noua, ce Ti se pare? Se cade a da dajdie cezarului sau nu?”

Iudeii plateau tribut, ca erau sub stapanirea romanilor. Si pentru ca fariseii vazusera ca Teuda si Iuda fusesera condamnati nu cu mult inainte la moarte pentru ca pusesera la cale o rascoala impotriva ordinii statului, voiau ca prin cuvintele acestea ale lor sa-I puna in spate aceeasi vina. De aceea au trimis la Iisus si pe ucenicii lor si pe irodiani, ca sa-I sape, dupa cum gandeau ei, o indoita prapastie, si de o parte si de alta; sa-I intinda laturile din toate partile ca sa-L prinda orice raspuns ar da. Daca raspundea pe placul irodianilor, sa-L invinuiasca fariseii; daca raspundea pe placul fariseilor, sa-L acuze irodianii. Hristos platise daj­die, dar ei n-o stiau. Fariseii se asteptau sa-L prinda fie intr-un chip, fie in altul. Dar mai mult doreau sa spuna ceva impotriva irodianilor. De aceea i-a si trimis pe ucenicii lor, ca pornindu-L impotriva irodianilor in prezenta lor sa-L dea pe mana lui Irod ca pe unul ce vrea sa-i ia puterea. Aceasta a lasat-o si evanghelistul Luca sa se inteleaga, cand a spus ca L-au intrebat in fata multimilor, ca sa aiba mai multi martori. Dar a iesit cu totul altceva. Si-au aratat prostia lor inaintea mai multor oameni. Uita-te la linguseala si viclenia lor ascunsa! „Stim, spun ei, ca omul adevarului esti!” Pentru ce atunci, fariseilor, spuneati ca este un inselator, ca amageste poporul, ca are demon, ca nu este de la Dum­nezeu? Pentru ce cu putin inainte v-ati sfatuit sa-1 ucideti? Dar fariseii fac tot ce le porunceste viclenia lor. Putin mai inainte, cand L-au intre­bat cu obraznicie: „Cu ce putere faci acestea?”, n-au capatat raspuns; de aceea nadajduiesc ca acum cu linguseala sa-L inmoaie si sa-L faca sa spuna ceva impotriva legilor statului, ceva impotriva ordinii de stat. Fariseii I-au marturisit adevarul cand I-au spus: „Stim ca omul adevarului esti”; au spus ceea ce era; dar n-au grait cu gand curat, nici de buna voie. Ii mai spun: „Nu-Ti este teama de nimeni”. Ai vazut cum se descopera ca au de gand sa-L faca sa rosteasca niste cuvinte care-l pot supara pe Irod, dar sa-I bage si vina ca doreste sa puna mina pe putere, ca Se rascoala impotriva legilor statului, ca sa-L osandeasca pe Hristos ca pe un razvra­tit si ca pe unul care a vrut sa puna mana pe putere? Cuvintele: „Nu-Ti este teama de nimeni” si: „Nu cauti la fata omului”, le-au spus fariseii gandindu-se la Irod si la Cezar.

„Deci spune-ne noua, ce Ti se pare?” Acum il cinstiti si-L socotiti inva­tator, dar atunci cand va vorbea de mantuirea voastra il dispretuiati si-L ocarati de multe ori! De aceea fariseii sunt de acord cu irodianii. Uita-te cat sunt de vicleni! Nu-I spun: „Spune-ne noua: Este bine, este de folos, este legal?” Nu, ci: „Ce Ti separe?”; urmareau deci un singur lucru: sa-L tradeze, sa-L declare dusman cezarului. Evanghelistul Marcu aratand lucrul acesta pune in lumina mai bine cutezanta si gandul lor ucigas, spunand ca L-au intrebat: „Sa dam dajdie cezarului sau sa nu dam?” Fierbeau de manie, zamisleau viclenie, dar se fatareau ca-L cinstesc.

–  Ce le-a raspuns Hristos?

–  „Pentru ce Ma ispititi, fatarnicilor?”

Ai vazut cat de aspru le vorbeste? Cu cuvantul le face mai adanca taietu­ra, cand vede ca rautatea lor e vadita si desavarsita. Mai intai ii zapaceste, apoi le inchide gura, descoperindu-le tainele sufletului lor si facand cunoscut tuturora cu ce ganduri au venit la El. Hristos a facut lucrul acesta ca sa puna capat rautatii lor, sa nu mai incerce sa-L atace din nou. Ii tine de rau, desi fariseii Ii aratasera multa cinstire prin cuvin­tele lor. Il numisera invatator, marturisisera ca e adevarul si ca nu cauta la fata omului; dar El, Dumnezeu fiind, nu S-a lasat inselat de nici unul din aceste cuvinte lingusitoare. Asta ar fi trebuit sa-i faca pe farisei sa vada ca mustrarea pe care le-o face Hristos nu se intemeiaza pe o simpla presupunere, ci este un semn ca El cunoaste tainele sufletului lor.

Dar Domnul nu S-a marginit numai la mustrare, desi era de ajuns numai darea pe fata a gandului lor ca sa-i faca sa se rusineze de rautatea lor; nu S-a oprit la atata, ci le-a inchis gurile si in alt chip, spunandu-le:”

„Aratati-Mi banul dajdiei!”

Si dupa ce l-au aratat, asa cum facea totdeauna, a pronuntat sen­tinta prin gura lor si-i face pe ei insisi sa declare ca se cade sa plateasca dajdie. Stralucita si mare victorie! Cand Hristos le pune intrebarea, nu-i in­treaba pentru ca El n-ar fi stiut ce urmareau aceia, ci intreaba pentru ca voia sa-i faca pe ei responsabili de propriile lor raspunsuri. Cand i-a intrebat: „Al cui este chipul de pe ea?” si ei au raspuns: „al cezarului!”, Domnul le-a spus: „Dati cezarului cele ce sint ale cezarului”.

Nu e vorba deci de un simplu dat, ci de o restituire. Lucrul acesta il arata si chipul si scrierea de pe ban.

Apoi, ca sa nu spuna fariseii: „Ne porunceste sa ne supunem oame­nilor”, Hristos a adaugat:

„Si lui Dumnezeu, cele ale lui Dumnezeu”.

Se cade, dar, sa dam oamenilor cele ale oamenilor si sa dam lui Dumnezeu cele ce datoram lui Dumnezeu. De aceea si Pavel zice: „Dati tuturor cele datorate: celui cu darea, dare; celui cu vama, vama; celui cu frica, frica”. Cand auzi pe Hristos spunand:  „Da cele ale cezarului cezarului”, afla ca iti spune sa dai cezarului numai acelea care nu vatama cu nimic credinta; altfel n-ar mai fi o dajdie si o vama data ceza­rului, ci diavolului.

Cand fariseii si irodianii au auzit acest raspuns li s-a inchis gura si s-au minunat de intelepciunea Lui. Ar fi trebuit sa creada, ar fi trebuit sa se spaiminte; le daduse doar dovada Dumnezeirii Lui: le descoperise tainele sufletului lor si le inchisese cu blandete gurile. Dar ce-au facut ei? Au crezut? Nicidecum, ci, „Lasandu-L, au plecat”.

Dupa ei au venit saducheii. Ce nebunie! Fariseilor li se inchisese gura si ei se apropie de Domnul! Ar fi trebuit sa fie mai prevazatori. Dar asa-i obraznicia! E nerusinata, cutezatoare, incearca imposibilul! De aceea si evanghelistul, uimit de nebunia lor, o vadeste, zicand:

„In ziua aceea au venit la El saducheii”.

–  In care zi?

–  In care a vadit viclenia fariseilor si i-a rusinat.

–  Cine sunt saducheii?

– Alta secta la iudei in afara de aceea a fariseilor si cu mult infe­rioara acesteia. Saducheii sustineau ca nu exista nici inviere, nici suflet. Erau oameni necredinciosi, indragostiti de cele materiale. Erau multe secte la iudei. De aceea si Pavel spune: „Sunt fariseu, din secta cea mai riguroasa a legii noastre”.

Saducheii nu-L intreaba direct despre inviere, ci plasmuiesc o pri­cina si nascocesc un fapt, care, dupa parerea mea, nu s-a petrecut nicio­data. Au de gand sa-L puna in incurcatura pe Hristos si voiesc sa strice credinta si in inviere si in modul invierii. S-au apropiat tot cu blandete de Domnul si au spus:

„Invatatorule, Moise a zis: Daca va muri cineva, neavand copii, sa ia fra­tele lui pe femeia lui si sa lase urmasi fratelui lui. La noi au fost sapte frati; si cel dintiai, insurandu-se, a murit si neavand urmasi a lasat pe femeia lui fratelui sau. Asemenea si al doilea si al treilea pana la al saptelea. Iar mai pe urma a murit si femeia. Deci, la inviere, a caruia dintre cei sapte va fi femeia?”

Uita-te la raspunsul de adevarat invatator dat de Domnul saducheilor! Chiar daca au venit la El cu gand viclean, totusi L-au intrebat si pentru ca nu stiau ei insisi ce raspuns sa dea. De aceea nici Hristos nu le spune: „Fatarnicilor!”. Apoi pentru ca Hristos sa nu-i intrebe pentru ce sapte frati au tinut aceeasi femeie, saducheii citeaza pe Moise, desi, dupa cum am spus, eu socot ca aceasta este o nascocire a lor. Pentru ca cel de-al treilea frate n-ar fi luat-o, cand a vazut ca cei doi frati dinaintea lui au murit; daca ar fi luat-o al treilea, n-ar fi luat-o al patrulea, nici al cincilea; daca ar fi luat-o toti acestia, apoi nici intr-un caz n-ar fi luat-o cel de-al saselea sau cel de-al saptelea frate, ca ar fi socotit-o pe femeie piaza rea, ca iudeii sunt superstitiosi; daca acum multi au aceasta boala, cu mult mai mult pe vremea aceea. Dar, in afara de asta, iudeii fugeau de astfel de casatorii, desi-i silea legea; astfel Rut, moabiteanca, ramasa vaduva, abia s-a casatorit cu o rubedenie tare indepartata, iar T amara, tot din pricina aceasta, a fost silita sa traiasca cu socrul ei.

– Dar pentru ce saducheii n-au nascocit numai doi sau trei frati, ci sapte?

–  Ca sa-si bata joc, dupa socotinta lor, si mai mult de inviere. De aceea si spun: „Toti au avut-o”, ca sa-L incurce.

–  Ce le-a raspuns Hristos?

– Le-a raspuns la amandoua intrebarile lor; dar nu cuvintelor lor, ci gandurilor lor, descoperind totdeauna gandurile lor ascunse; uneori lasa mustrarea pe seama constiintei celor ce-L intreaba, alteori ii mustra in auzul tuturora.

Uita-te cum Hristos le raspunde la amandoua intrebarile lor! Le arata intai ca este inviere, apoi ca invierea nu-i asa cum si-o inchipuie ei.

Ca le spune: „Va rataciti, nestiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu”.

Pentru ca saducheii se dadusera cunoscatori ai Scripturii, citind pe Moise si legea, Hristos le-a aratat ca tocmai intrebarea pusa de ei ii vadeste necunoscatori ai Scripturii. De aceea au si venit sa-L ispiteasca, pentru ca nu stiu Scripturile si pentru ca nu cunosc cum trebuie puterea lui Dumnezeu. „Ce e de mirare, le spune Domnul, ca Ma ispititi pe Mine Care va sunt inca necunoscut, cand nu cunoasteti nici puterea lui Dumnezeu, despre care ati primit atatea dovezi si pe temeiul ratiunii si al Scripturii? Ratiunea singura ar fi fost in stare sa va faca sa cunoasteti ca toate sunt cu putinta la Dumnezeu?

Hristos le raspunde la intrebare. Si pentru ca pricina necredintei saducheilor in inviere era credinta lor ca pieirea este soarta tuturor lucrurilor din lume, de aceea Hristos le-a indreptat mai intai parerea lor gresita despre soarta lucrurilor din lume – ca asta era pricina necredin­tei lor in inviere -, apoi le arata cum va fi invierea:

„Ca la inviere, le spune Hristos, nici nu se insoara, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu din cer”.

Evanghelistul Luca spune: „Ca fiii lui Dumnezeu”. Asadar daca nu se insoara, intrebarea este de prisos. Nu pentru ca nu se insoara, de aceea sunt ingeri, ci pentru ca sunt ca ingerii, de aceea nu se insoara.

Prin acest raspuns Hristos a inlaturat si celelate pareri gresite despre inviere, dupa cum si Pavel, printr-un cuvant, a lasat sa se inte­leaga totul: „Caci chipul lumii acesteia trece”.

Hristos a aratat deci cum va fi invierea; dar totodata a aratat ca este inviere. Cu toate ca a fost dovedita si existenta invierii odata cu aratarea chipului cum va fi invierea, totusi Hristos adauga cu prisosinta si alte dovezi; nu se margineste sa le raspunda numai cuvintelor lor, ci le ras­punde si gandurilor lor. Astfel, cand nu sunt prea vicleni, ci Il intreaba din nestiinta, Hristos ii invata cu draga inima; dar cand il intreaba numai din rautate, nici nu le raspunde la intrebare. Si le-a inchis gura saducheilor tot cu Moise, pentru ca si ei pe Moise il adusesera ca temei, si le-a zis:

„Iar despre invierea mortilor n-ati citit ca: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov? Nu este Dumnezeul mortilor, ci al viilor”.

„Nu este Dumnezeu al celor ce nu exista, le spune Hristos, al celor ce odata au murit si nu vor mai invia”.

–  Dar atunci pentru ce se spune in alta parte: „Ca sa domneasca si peste morti si peste vii”?

–  Nu este nici o contrazicere intre un text si altul. Prin „morti” se inteleg aici cei care au sa fie vii. De altfel altceva se spune in cuvintele: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam” si altceva in „Ca sa domneasca si peste morti si peste vii”. Domnul cunoaste si un alt fel de moarte, despre care a spus: „Lasati mortii sa-si ingroape mortii lor”.

„Si auzind multimile se mirau de invatatura Lui”.

Saducheii n-au cules vreun folos din cuvintele lui Hristos; ci, fiind biruiti, au plecat; dar multimile cele curate la inima au cules folos.

Asadar pentru ca asa este invierea, haide sa facem totul ca sa avem parte de locurile cele dintai de acolo!

„Iar fariseii, auzind ca a inchis gura saducheilor, s-au adunat impreuna si L-a intrebat unul din ei, invatator de lege, ispitindu-L si zicand: „Invatatorule, care porunca este mai mare in lege?”

Evanghelistul arata iarasi pricina pentru care fariseii ar fi trebuit sa taca; si cu asta da pe fata si obraznicia lor.

–  Cum si in ce chip?

– Prin aceea ca ei il ataca din nou pe Hristos, desi auzisera ca inchi­sese gura saducheilor. Ar fi trebuit ca aceasta sai potoleasca; dar nu; se silesc sa-L atace mai grozav decat inainte. Acum pun pe un legiuitor sa-L intrebe; nu pentru ca voiau sa afle, ci pentru ca voiau sa-L ispi­teasca. Si-L intreaba: „Care este cea dintai porunca?”Si pentru ca cea dintai porunca este aceasta: „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau”, ei ii pun aceasta intrebare cu nadejdea ca-L vor prinde, ca adica Hristos are sa indrepte aceasta porunca ca sa arate ca si El este Dumnezeu.

– Ce le-a raspuns Hristos?

– Le-a aratat ca au ajuns aici pentru ca n-au nici un pic de dragoste, pentru ca sunt mistuiti de invidie, pentru ca-i roade pizma. Si le-a spus:

„Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau. Aceasta este cea dintai si cea mai mare porunca; iar a doua, asemenea acesteia: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”.

Domnul face acum ceea ce facuse mai inainte cu saducheii. Aceia il intrebasera despre modul invierii; i-a invatat despre inviere, dar i-a invatat mai mult decat cerusera ei. Si acum a fost intrebat de cea dintai porunca; El insa vorbeste si de a doua, foarte apropiata de cea dintai; ca a doua este asemenea celei dintai – lasandu-le sa inteleaga ca din rautate L-au intrebat. Ca „dragostea nu pizmuieste”. Cu aceasta le dovedeste ca El asculta si de lege si de profeti.

– Dar pentru ce evanghelistul Matei spune ca legiuitorul l-a intre­bat ca sa-L ispiteasca, iar evanghelistul Marcu, dimpotriva: „Vazand Iisus, spune el, ca a raspuns intelept, i-a zis lui: „Nu esti departe de imparatia lui Dumnezeu„.

– Nu este nici o contrazicere intre un evanghelist si altul, ci chiar deplin acord. La inceput, legiuitorul L-a intrebat pe Hristos pentru a-L ispiti; dar, folosindu-se de pe urma raspunsului, a fost laudat. Hristos nu l-a laudat la inceput, ci cand legiuitorul a spus ca dragostea de aproapele este mai mare decat arderile de tot; atunci i-a zis: „Nu esti departe de imparatia lui Dumnezeu”. Legiuitorul trecuse cu vederea toate porun­cile cele mici si a vorbit de dragoste, care este capul virtutilor. Toate celelalte porunci – si sambata si celelalte – sunt date in vederea acestei porunci. Hristos insa nici nu l-a laudat desavarsit, ca ii lipsea inca ceva. Spunand: „Nu esti departe”, i-a aratat ca e inca departe, ca sa-l faca sa caute ce-i mai lipsea.

Sa nu te minunezi ca l-a laudat, cand legiuitorul I-a spus: „Unul este Dumnezeu si nu este altul afara de El”, ci cunoaste si aici ca Domnul ras­punde dupa sufletul celor care vorbeau cu El.

Oricat de multe lucruri ar spune ei despre Hristos, nevrednice de slava Lui, totusi nu vor indrazni sa spuna ca El nu este Dumnezeu.

– Dar atunci pentru ce il mai lauda, cand legiuitorul spune ca nu este alt Dumnezeu in afara de Tatal?

– Cand Hristos ii lauda raspunsul lui, nu vrea sa spuna ca El nu-i Dumnezeu – Doamne, fereste! Dar pentru ca nu era timpul potrivit sa descopere Dumnezeirea Sa, il lasa sa ramana in invatatura lui de mai inainte; il lauda insa ca stie bine invataturile cele vechi, ca sa-1 faca des­toinic sa primeasca la vreme potrivita si invatatura Noului Testament. De altfel cuvintele: „Unul este Dumnezeu si in afara de El nu este Dumne­zeu” nu sunt spuse nici in Vechiul Testament, nici in alta parte pentru lepadarea Fiului, ci in opozitie cu idolii. Deci, Domnul, laudand pe legiuitorul acesta, care a grait asa, il lauda in sensul explicatiilor de mai inainte.

Apoi, dupa ce a raspuns, ii intreaba si El la randul Sau pe farisei:

„Ce vi se pare de Hristos? Al cui Fiu este? Ei au spus: „Al lui David”.

Uita-te, te rog, cand pune Hristos fariseilor intrebarea: „Al cui Fiu este Hristos”? Dupa ce facuse atatea minuni, dupa ce savarsise atatea semne, dupa ce I se pusesera atatea intrebari, dupa ce aratase si cat de mare este acordul dintre El si Tatal – acord si in cuvinte si in fapte -, dupa ce laudase pe invatatorul de lege, care spusese: „Unul este Dumne­zeu”, ca sa nu poata spune fariseii: „A facut minuni, dar este impotriva legii, este potrivnic lui Dumnezeu”. De aceea le pune atat de tarziu intre­barea aceasta, ca sa-i indrumeze pe nesimtite si sa dea si ei marturie ca El este Dumnezeu. Pe ucenicii Sai i-a intrebat mai intai ce spun oamenii despre El si apoi pe farisei. Pe acestia nu i-a intrebat cum i-a intrebat pe ucenici; ar fi spus ca este un inselator, un viclean, pentru ca ei graiesc orice fara teama. De aceea le cere hotararea lor.

Pentru ca avea sa mearga la patima, Hristos citeaza profetia care Il propovaduise limpede ca Domn. N-o citeaza asa dintr-o data, nici n-o spune din proprie initiativa, ci manat de o pricina binecuvantata.

Domnul i-a intrebat al cui Fiu este Hristos; dar pentru ca n-au spus adevarul despre El – ca au spus ca El este simplu om -, Hristos le indreapta parerea lor gresita si citeaza pe David, care propovaduise Dumnezeirea Lui. Fariseii socoteau ca Hristos este un simplu om; de aceea au si raspuns: „Al luiDavid”. Hristos insa, indreptandu-le parerea lor, citeaza pe profet, care marturiseste ca este Domn, ca este cu adeva­rat Fiu si de aceeasi cinste cu Tatal. Si nu S-a oprit aici; ci, ca sa-i infri­coseze, adauga si urmatoarele, zicand:

„Pana ce voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor Tale”.

Pentru ca macar asa sa-i aduca la Sine. Si ca sa nu spuna fariseii ca David L-a numit „Domn „lingusindu-L si ca spusa aceasta este numai o spusa omeneasca, iata ce intrebare le pune Hristos fariseilor:

„Dar cum David cu duhul il numeste Domn?”

Vezi ca ii face sa primeasca pe nesimtite adevarul despre El si despre slava Sa? Mai intai a spus: „Ce vi se pare voua? Al cui Fiu este?”, ca prin intrebare sa-i faca sa dea raspunsul cel drept; dar pentru ca fariseii au raspuns: „Al lui David”, Hristos n-a spus: „Dar iata ce graieste David”, ci tot sub forma de intrebare zice: „Dar cum David cu duhul il numeste Domn?”, tot ca sa nu-i supere spusele Sale. De aceea nici n-a spus: „Ce vi se pare voua despre Mine?”, ci: „Despre Hristos”. Tot asa si apostolii aduc vorba despre Hristos tot pe nesimtite, cand spun: „Se cuvine sa vorbim cu indracire despre patriarhul David ca a si murit si a si fost ingropat”. Si Hristos la fel, tot pentru aceeasi pricina, da invatatura aceasta sub forma de intrebare si sub forma de silogism, spunand:

„Dar cum David cu duhul il numeste Domn? zicand: „Zis-a Domnul catre Domnul Meu: „Sezi de-a dreapta Mea pana ce voi pune pe vrajma­sii Tai asternut picioarelor Tale”. Deci daca David il numeste Domn, cum este Fiu al lui?”

Prin aceste cuvinte Hristos nu vrea sa spuna ca nu-i Fiul lui David -Doamne fereste! -, ca n-ar fi tinut de rau pe Petru pentru asta, ci ca sa indrepte parerea gresita a fariseilor despre El. Deci cand Hristos spune: „Cum este Fiu al lui?”, spune aceasta: „Este Fiul lui David, dar nu asa cum ziceti voi!” Fariseii spuneau ca Hristos este numai Fiul lui David, nu si Domn. Si lucrul acesta il spune Hristos dupa ce a adus marturia profetului David, dar si atunci tot pe nesimtite: „Deci daca David il numeste Domn, cum este Fiu al lui?”

Fariseii insa nu I-au dat nici un raspuns, desi au auzit aceste cuvinte. Nici nu voiau sa invete ceea ce trebuia. De aceea si Hristos adauga zicand ca Hristos este Domn lui David. Dar, mai bine spus, nici aceste cuvinte nu le-a grait in chip absolut, ci a luat in sprijinul Sau si pe profetul David, pentru ca fariseii nu credeau in cuvintele Lui si pentru a nu fi barfit de ei. Lucrul acesta mai cu seama trebuie sa-1 avem in vedere: sa nu ne smintim cand Domnul spune despre El ceva umilitor si josnic. Pricina, in afara de altele multe, este aceea ca El Se coboara pana la judecata si sufletul celor cu care vorbeste. De aceea si acum invata sub forma de intrebare si raspuns. Dar si sub forma aceasta lasa sa I se intrevada Dumnezeirea Sa. Nu-i acelasi lucru a auzi ca este Domn al iudeilor cu a auzi ca este Domn al lui David.

Uita-mi-te si ce prilej potrivit a gasit Domnul ca sa vorbeasca de Dumnezeirea Sa. Cand legiuitorul I-a spus ca „Unul este Domnul”, atunci a vorbit si despre El ca este Domn si pe temeiul profetiei lui David, nu numai pe temeiul faptelor Lui. Le-a aratat, apoi, ca Tatal Il va razbuna: „Pana ce voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor Tale”. Si aceste cuvinte arata acordul dintre El si Tatal si egalitatea de cinste.

Acest sfarsit pune Hristos discutiei Sale cu fariseii. Sfarsit sublim si maret, in stare sa le coasa gurile. Din pricina acestui sfarsit fariseii au tacut; nu de buna voie, ci pentru ca n-au mai avut ce spune. Si astfel au primit o lovitura de moarte, ca sa nu mai indrazneasca sa mai vina la El cu astfel de intrebari.

Ca spune evanghelistul: „Nimeni n-a mai indraznit din acea zi sa-L mai intrebe”.

Nu putin au folosit multimile de pe urma acestor discutii cu fariseii. De aceea de acum inainte Hristos isi indreapta catre multimi cuvantul. Izgonise lupii, sfaramase uneltirile lor.

Fariseii n-au castigat nimic, pentru ca erau stapaniti de slava desarta, pentru ca erau cuprinsi cu totul de aceasta patima cumplita.

Sfantul Ioan Gura de Aur

Calendar Ortodox

29
mart.
10

Talcuirea Evangheliei din Lunea Mare

Talcuirea Evangheliei din Lunea Mare


Talcuirea Evangheliei din Lunea Mare – Matei 21, 18-44

A doua zi dimineata, intorcandu-Se in oras, a flamanzit”.

– Cum a flamanzit dimineata?

Trupul lui Hristos isi arata nevoile sale, atunci cand Hristos ii ingaduia.
„Si vazand un smochin langa cale, a venit la el si n-a gasit nimic in el decat numai frunze”.
Un alt evanghelist spune: „Ca inca nu era vremea smochinelor”. Daca nu era vremea smochinelor, pentru ce evanghelistul acesta mai spune ca „a mers sa vada de va gasi ceva in el”? De aici se vede ca aceasta era numai o banuiala a ucenicilor; ca ucenicii nu erau inca desavarsiti. De altfel evanghelistii scriu totdeauna in Evangheliile lor si ce banuiau ucenicii. Dupa cum banuiala lor era ca Hristos S-a dus la smochin ca sa vada de va gasi ceva in el, tot asa, tot o banuiala a lor era ca l-a blestemat, pentru ca smochinul n-a avut rod.

– Dar atunci pentru ce l-a blestemat?

– Pentru ucenici; ca sa le dea curaj, sa-i intareasca. Pana atunci Hristos facuse numai bine; nu pedepsise pe nimeni; trebuia, dar sa dea dovada ca are si puterea de a pedepsi, ca sa afle si ucenicii si iudeii ca poate usca pe rastignitorii Lui, dar de buna Sa voie ii iarta si nu-i usuca. N-a vrut sa-Si arate puterea Sa pedepsitoare asupra oamenilor, ci a dat dovada de aceasta putere, blestemand un pom. Cand se intampla una ca aceasta cu un pom, cu un animal necuvantator sau cu un loc, nu iscodi, nu spune: „Era drept sa se usuce smochinul, daca nu era vremea smochinelor?” A grai asa este cea mai mare ocara; ci uita-te la minune; minuneaza-te si slaveste pe Cel Ce a facut minunea. La fel multi, exercitandu-si simtul lor de dreptate, s-au intrebat daca a fost drept ca Hristos sa inece atatia porci in mare in tinutul gherghesenilor. Dar nici aici nu trebuie sa-ti pui astfel de intrebari, ca si porcii sunt animale nerationale si necuvantatoare, dupa cum si smochinul este neinsufletit.

– Dar atunci pentru ce a dat o astfel de infatisare acestui fapt si pentru ce acest temei pentru blestem?

– Am spus-o si mai inainte: Hristos nu S-a dus la smochin ca sa gaseasca rod in el; asta era numai banuiala ucenicilor. Iar daca nu era inca timpul fructelor, in zadar sustin unii ca smochinul uscat inchipuie legea veche. Credinta este fructul legii; si atunci era timpul acestui fruct si l-a dat. Ca a spus Hristos: „Iata holdele sunt albe spre seceris”, si: „V-am trimis pe voi sa secerati unde nu v-ati ostenit”.

Uscarea smochinului nu are deci aceasta insemnare, ci, dupa cum am spus, arata puterea pedepsitoare a lui Hristos. De altfel cuvintele: „Ca nu era vremea smochinelor” ne arata ca nu S-a dus la smochin pentru ca-i era foame, ci pentru ucenicii Sai. Ucenicii s-au mirat foarte tare ca s-a uscat smochinul, desi Hristos facuse pana atunci minuni si mai mari. Dar, dupa cum am spus, o astfel de minune era o noutate pentru ei; acum, pentru prima oara Si-a aratat Hristos puterea Lui pedepsitoare. De aceea nici n-a facut minunea aceasta cu un alt pom, ci cu un smochin, cel mai umed dintre toti pomii, ca si prin aceasta sa se arate si mai mare minunea. Si ca sa afli ca minunea aceasta a facut-o Hristos pentru ei, ca sa-i indemne sa fie curajosi, asculta ce le spune mai departe!

– Ce le spune?

– „Si voi veti face lucruri mai mari daca veti avea credinta si nu va veti indoi”.
Vedeti, dar, ca totul s-a facut pentru ei, ca sa nu se teama si sa nu se infricoseze de uneltiri si de necazuri. De aceea, pentru a-i lipi de rugaciune si de credinta, le mai spune inca o data: „Daca veti avea incredere in credinta si in rugaciune, nu veti face numai aceasta minune, ci veti muta si muntii si veti face si alte minuni mai mari”. Dar mandrii si ingamfatii iudei, vrand sa-I intrerupa invatatura, au venit la El si L-au intrebat: „Cu ce putere faci acestea?”

Pentru ca nu-L puteau invinui ca face minuni, arhiereii si batranii poporului il tin de rau pentru ca a alungat pe vanzatori din templu. Evanghelistul Ioan ne spune ca atunci cand a alungat pe vanzatori din templu, ii pun tot aceasta intrebare; nu cu aceleasi cuvinte, dar cu acelasi gand. Atunci il intreaba: „Ce semn ne arati ca faci acestea?”, iar Hristos le raspunde zicand: „Stricati templul acesta si Eu in trei zile il voi ridica”; acum insa Hristos ii pune in incurcatura. De aici se vede ca atunci era la inceputul minunilor, acum la sfarsitul lor.

Cu alte cuvinte, arhiereii il intreaba asa: „Ai primit scaun de invatator de alungi pe vinzatori din templu? Ai fost hirotonit preot, ca-Ti iei aceasta putere?” Si doar Hristos nu facuse o obraznicie, ci Se ingrijise de buna randuiala a templului; dar arhiereii si batranii poporului, pentru ca nu puteau spune nimic altceva, ii aduc aceasta acuzatie. Cand i-a alungat pe vanzatori din templu, n-au indraznit sa-I spuna ceva din pricina minunilor; il tin de rau mai tarziu, cand L-au vazut din nou in templu.

– Ce le raspunde Hristos?

– Nu le raspunde direct la intrebarea lor; le arata ca daca ar voi sa vada puterea Lui, ar putea-o face; dar n-o face, ci le raspunde prin o intrebare, spunand: „Botezul lui Ioan de unde este? Din cer sau de la oameni?”

– Dar ce legatura este intre intrebarea arhiereilor si intrebarea lui Hristos?

– Foarte mare legatura! Daca ei ar fi raspuns „Din cer”, Hristos i-ar fi intrebat: „Atunci pentru ce n-ati crezut in el?”. Daca arhiereii si batranii poporului ar fi crezut in Ioan Botezatorul, nu L-ar mai fi intrebat pe Iisus cu ce putere alunga pe vanzatori din templu; ar fi stiut de la Ioan cine este Iisus, ca Ioan le spusese: „Nu sunt vrednic sa-I dezleg cureaua incaltamintei Lui”; si: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatul lumii”; si: „Acesta este Fiul lui Dumnezeu”; si: „Cel Ce vine de sus deasupra tuturor este.”; si: „Lopata este in mana Lui si va curati aria Lui”. Deci, daca ar fi crezut in Ioan, nimic nu i-ar fi impiedicat sa stie cu ce putere a facut acestea. Dar pentru ca ei I-au raspuns cu viclenie: „Nu stim”, Hristos n-a spus: „Nici Eu nu stiu”.

– Dar ce? „Nici Eu nu va spun”.

Daca arhiereii si batranii poporului n-ar fi stiut, Hristos i-ar fi invatat; dar pentru ca intrebarea lor a fost pusa cu viclenie, pe buna dreptate Hristos nu le raspunde.

– Dar pentru ce n-au spus ca botezul lui Ioan este de la oameni?

– Pentru ca „se temeau de popor”.

Ai vazut ce inimi sucite? Dispretuiesc mereu pe Dumnezeu si fac totul de ochii lumii. De Ioan Botezatorul se temeau, nu pentru ca il respectau, ci de ochii lumii; tot de ochii lumii nu voiau sa creada in Hristos. Asta e pricina tuturor relelor savarsite de ei!

Apoi Domnul le-a grait:
” Ce vi se pare? Un om avea doi feciori; si a zis celui dintai: „Du-te astazi si lucreaza in via mea!” Iar el raspunzand a zis: „Nu vreau” dar mai pe urma, caindu-se, s-a dus. Si mergand la al doilea i-a spus la fel; iar acela raspunzand, a zis: „Eu, Doamne, voi merge” si n-a mers. Care din acesti doi a facut voia tatalui?” Iar ei au zis: „Cel dintai”.

Ii mustra iarasi prin pilde! Arata in chip ascuns nerecunostinta iudeilor si ascultarea neamurilor, foarte mult osandite de ei. Cei doi feciori sunt aceste doua popoare: iudeii si neamurile; si asa s-a intamplat si cu neamurile si cu iudeii. Neamurile, desi n-au fagaduit sa asculte, desi n-au auzit legea, au aratat, cu fapta, ca asculta; iudeii, desi au spus: „Toate cate va spune Dumnezeu vom face si vom asculta”, cu fapta n-au ascultat. Dar ca nu cumva iudeii sa creada ca legea le va fi de folos, Hristos le arata ca insasi legea ii va osandi. Acelasi lucru il spune si Pavel: „Nu auzitorii legii sunt drepti inaintea lui Dumnezeu, ci facatorii legii se vor indreptati”. Si pentru ca sa-i faca pe iudei sa se osandeasca singuri, ii pune pe ei sa rosteasca hotararea de osandire, asa cum a facut in pilda urmatoare, cu lucratorii cei rai trimisi sa lucreze in vie.

Ca sa-Si ajunga scopul, Hristos pune vina pe alta persoana. Si pentru ca arhiereii si batranii poporului n-ar fi voit sa-si marturiseasca deschis vina lor, Hristos, prin pilda celor doi feciori, ii duce acolo unde voia. Iar cand ei au rostit hotararea lor de osandire, neintelegand cele spuse, Hristos le descopera atunci intelesul ascuns al pildei Sale, spunandu-le:

„Vamesii si desfranatele merg inaintea voastra in imparatia cerurilor. Ca a venit la voi Ioan pe calea dreptatii si n-ati crezut in el, ci vamesii si desfranatele au crezut in el; dar voi vazand, nu v-ati cait nici dupa aceea, ca sa credeti in el”.

Daca le-ar fi spus numai atat: „Desfranatele merg inaintea voastra in imparatia cerurilor”, li s-ar fi parut impovarator cuvantul; dar asa, dupa ce si-au rostit ei insisi sentinta, nu li s-a mai parut greu. De aceea Hristos adauga si pricina pentru care au luat-o inaintea lor desfrinatele si vamesii.

– Care-i pricina?

– „Ioan a venit la voi, le-a spus Hristos, nu la desfranate si vamesi; si nu numai atat, ci a mers pe calea dreptatii”. Nu puteti sa-i aduceti nici vina ca a fost un om trandav si fara de folos; dimpotriva, a fost un om cu viata nepatata, cu multa purtare de grija, iar voi n-ati tinut seama de el! Pe langa aceasta vina,si o alta, ca vamesii au ascultat de Ioan; si dupa asta, iarasi alta, ca nici dupa ce au crezut vamesii voi n-ati crezut! Ar fi trebuit ca voi sa credeti inaintea lor; dar asa, pentru ca n-ati crezut nici dupa ce-au crezut ei, nu mai aveti nici o iertare. Nespusa este lauda acelora si tot nespusa osanda voastra! La voi a venit si nu l-ati primit; n-a venit la aceia si l-au primit. Nici pe vamesi nu i-ati avut dascali! Iata prin cate cuvinte le impleteste lauda vamesilor si osanda arhiereilor! „La voi a venit, nu la vamesi!” Voi n-ati crezut in el. Pe vamesi necredinta voastra nu i-a smintit! Ei au crezut; iar credinta lor nu va fost de folos! Cuvintele ,Merg inaintea voastra” n-au fost spuse ca sa arate ca arhiereii si batranii poporului vor merge in imparatia cerurilor dupa vamesi, ci ca sa aiba nadejde ca vor merge si ei, daca vor voi.

Nimic nu-i atata pe oamenii indragostiti de cele lumesti ca ambitia. De aceea Hristos spune mereu: „Cei dintai pe urma si cei de pe urma intai”; de aceea le-a vorbit de desfranate si de vamesi, ca sa-i ambitioneze. Ca aceste doua pacate sunt pacate mari, nascute amandoua din dragoste pacatoasa: unul din dragostea de trup, altul din dragostea de bani. Le arata apoi ca a crede in Ioan Botezatorul inseamna a asculta de legea lui Dumnezeu. Desfranatele au intrat in imparatia cerurilor, nu numai datorita harului, ci si dreptatii. N-au intrat ramanand desfranate, ci ascultand, crezand, curatindu-se, schimbandu-se; asa au intrat. Ai vazut cat de usor de primit a facut cuvantul Sau, desi a fost mai taios, prin pilda celor doi feciori si a desfranatelor? Nu i-a intrebat pe arhiereii si batranii poporului direct: „Pentru ce n-ati crezut in Ioan?”, ci, ceea ce era cu mult mai usturator, dupa ce le-a pus inainte pe vamesi si pe desfranate, atunci ii invinuieste. Ii convinge ca purtarea lor este de neiertat si le arata ca toate faptele lor sunt facute de frica oamenilor si pentru slava desarta. Pe Hristos nu-L marturiseau de frica, pentru ca sa nu fie dati afara din sinagoga; iar pe Ioan Botezatorul nu indrazneau sa-l vorbeasca de rau, nu din evlavie, ci tot de frica. De toate acestea Domnul i-a tinut de rau prin cuvintele pe care le-a spus; iar la urma, le-a facut o rana si mai usturatoare, spunandu-le: „Dar voi vazand, nu v-ati cait nici dupa aceea, ca sa credeti in el”.

„Ascultati alta pilda. Era un om stapan pe casa, care a sadit vie si a imprejmuit-o cu gard; si a sapat teasc si a zidit turn; si a dat-o lucratorilor si s-a dus departe. Dar cand s-a apropiat vremea roadelor, a trimis slujitorii sai la lucratori ca sa ia roadele. Dar lucratorii luand pe slujitori, pe unii iau batut, pe altii iau omorat, iar pe altii iau ucis cu pietre. Iarasi a trimis alti slujitori, mai multi decat cei dintai, si le-au facut la fel. Mai pe urma a trimis la ei pe fiul lui, zicand: „Poate se vor rusina de fiul meu”. Dar lucratorii, vazand pe fiul, au zis intre ei: „Acesta este mostenitorul! Veniti sa-l ucidem si sa-i luam mostenirea lui”. Si, scotandu-l afara din vie, l-au omorat. Deci cand va veni stapanul viei, ce va face lucratorilor acelora?” Zis-au Lui: „Pe cei rai cu rau ii va pierde si via o va da altor lucratori, care vor da roadele la vremea lor”. Zis-a lor Iisus: „Niciodata n-ati citit in Scripturi: „Piatra pe care n-au bagat-o in seama ziditorii, aceea a ajuns in capul unghiului?”.

Multe lucruri arata Hristos in aceasta pilda! Ca Dumnezeu a purtat de grija iudeilor de la inceput; ca ei dintru inceput au fost niste ucigasi; ca Dumnezeu na lasat nimic din cele ce trebuiau pentru purtarea lor de grija; ca nu S-a intors dinspre ei nici dupa ce au ucis pe profeti, ci a trimis chiar pe Fiul Lui; ca unul si acelasi este Dumnezeul Noului si Vechiului Testament; ca moartea Lui are sa savarseasca mari lucruri; ca iudeii au sa sufere cea mai cumplita pedeapsa pentru rastignirea Lui si pentru indrazneala lor, ca au sa fie chemate neamurile si ca iudeii au sa cada.

Domnul a spus aceasta pilda indata dupa pilda cu cei doi feciori, ca si prin aceasta pilda sa arate cat de mare e crima iudeilor, ca sa arate ca e cu totul de neiertat.

– Pentru ce?

– Pentru ca au fost intrecuti de desfranate si de vamesi – si cu mult – desi au avut parte de o atat de mare purtare de grija.

Uita-te cat de mare e purtarea de grija a lui Dumnezeu si cat de negraita lenea lor! Dumnezeu a facut ce trebuiau sa faca lucratorii: a imprejmuit via cu gard, a sadit-o si toate celelalte. Putin lucru a lasat in seama lor: sa aiba grija de cele din vie, sa pazeasca ce le-a dat. N-a fost uitat nimic, ci toate erau intr-o desavarsita ordine. Desi iudeii s-au bucurat de atatea daruri din partea lui Dumnezeu, n-au castigat nimic de pe urma lor: ia scos din Egipt, le-a dat legea, le-a ridicat Ierusalimul, le-a zidit templul, le-a facut jertfelnicul. „Si a plecat departe”, adica a fost indelung rabdator; nu i-a pedepsit totdeauna indata pentru pacatele lor. Numeste „plecare departe” indelunga Sa rabdare. „A trimis slugile Sale”, adica pe profeti, „sa ia rodul”, adica ascultarea aratata prin fapte. Dar iudeii si acum si-au aratat rautatea lor; nu numai ca n-au dat rod dupa ce s-au bucurat de o atat de mare purtare de grija – si acesta-i semn de lenevie – dar s-au purtat si rau cu cei, care au venit sa ia rodul. Oamenii care nu pot sa dea si sunt datori nu trebuie sa se manie, nici sa se supere, ci sa se roage. Iudeii nu numai ca s-au maniat, dar si-au manjit si mainile cu sange. Au dat altora pedepsele pe care trebuia sa le primeasca ei. Dumnezeu a trimis apoi al doilea rand de slugi si al treilea rand ca sa arate si rautatea lor si bunatatea Lui.

– Dar pentru ce n-a trimis indata pe Fiul Lui?

– Pentru ca ei sa-si recunoasca pacatul savarsit fata de cei trimisi mai inainte, sa-si potoleasca mania si sa se rusineze de venirea Lui. Mai sunt si alte pricini. Dar deocamdata sa mergem mai departe.

– Ce inseamna cuvintele „Poate se vor rusina?”

– Nu inseamna ca Dumnezeu nu stia ce au sa-I faca Fiului Sau – Doamne fereste! – Nu! Prin aceste cuvinte a vrut sa arate cat de mare e pacatul lor, ca n-au nici o iertare. Desi stia ca au sa-L omoare, totusi a trimis pe Fiul Sau. Prin cuvintele: „Se vor rusina” arata ce-ar fi trebuit sa faca, ca ar fi trebuit sa se rusineze de El. Si in alt loc din Scriptura Dumnezeu spune: „Daca, oare, vor auzi”; nu graieste asa pentru ca nu stia ce are sa se intample, ci ca sa nu spuna unii din cei pacatosi ca spusele de mai inainte ale lui Dumnezeu iau manat cu sila la neascultare. In acest scop se foloseste Dumnezeu de cuvintele: „Daca oare” si „poate”. S-au purtat ca niste nerecunoscatori fata de slujitori, dar ar fi trebuit sa respecte vrednicia Fiului.

– Ce-ar fi trebuit sa faca ei?

– Ar fi trebuit sa alerge, ar fi trebuit sa-si ceara iertare pentru crimele savarsite! Dar nu, ei fac o crima mai mare decat cea dinainte, alatura crima de crima; si totdeauna crimele din urma intuneca pe cele dinainte. Aceasta o arata si Hristos, spunand: „Umpleti masura parintilor vostri”. De demult profetii le-au adus aceeasi invinuire, zicand: „Inimile voastre sunt pline de sange” si „sangiuiri cu sangiuiri se amesteca” si „Cei ce ziditi Sionul cu saingiuiri”. Dar nu s-au inteleptit, desi au primit aceasta mare porunca: „Sa nu ucizi”, desi li s-a poruncit de nenumarate ori sa se departeze de acest pacat, desi au fost indrumati prin multe si felurite mijloace la pazirea acestei porunci, ei nu si-au lasat obiceiul lor cel rau!

– Ce au spus slujitorii cand L-au vazut pe Fiul?
– „Haide sa-L ucidem!”
Pentru ce? Ce vina mare sau mica I-ati gasit? Pentru ca v-a cinstit? Pentru ca, Dumnezeu fiind, S-a facut om pentru voi? Pentru ca a facut acele nenumarate minuni? Pentru ca v-a iertat pacatele? Pentru ca v-a chemat la imparatia cerurilor?
Uita-te cat de mare este prostia lor pe langa necredinta lor! Uita-te la pricina uciderii! E plina de nebunie, ca spun: „Sa-L ucidem si va fi a noastra mostenirea”!

– Si unde se sfatuiesc sa-L omoare?
– Afara din vie!
Ai vazut cum profeteste si locul unde au sa-L ucida? „Si scotandu-L afara L-au omorat”.

Evanghelistul Luca spune ca atunci cand Hristos a rostit pedeapsa lucratorilor acelora, iudeii au spus: „Sa nu fie.” si ca Hristos a adaugat marturia din Scriptura: „Privind la ei a zis: „Ce insemneaza, dar, ceea ce s-a scris: „Piatra pe care n-au luat-o in seama ziditorii, aceea s-a pus in capul unghiului?”.

Matei, dimpotriva spune ca iudeii au pronuntat pedeapsa lucratorilor acelora. Nu-i o contrazicere intre Luca si Matei, ca s-a intamplat si una si alta. Iudeii au rostit si sentinta impotriva lor, dar dandu-si seama indata de ce-au spus, au zis: „Sa nu fie!”. Hristos a pus inaintea lor cuvintele profetului David, ca sa-i convinga ca vor fi negresit pedepsiti. Totusi, nici asa Domnul nu le-a descoperit lamurit iudeilor ca via va fi data neamurilor, ca sa nu le dea prilej de atac, ci lasa numai sa se inteleaga, cand zice: „Via o va da altora”. De aceea si Domnul le-a spus asta prin pilda, ca insisi iudeii sa pronunte sentinta impotriva lor. Tot asa s-a intamplat si cu David, cand si-a dat siesi pedeapsa, in urma pildei spuse de Natan.

Uita-mi-te si acum cat de dreapta este sentinta. O pronunta chiar cei care au sa fie pedepsiti.

Apoi, pentru ca iudeii sa afle ca pedeapsa aceasta nu e ceruta numai de simtul de dreptate, ci ca a prezis-o de mult si ca harul Sfantului Duh si Dumnezeu au hotarat-o, Hristos a adaugat profetia lui David si-i mustra spunandu-le:

„Niciodata n-ati citit ca piatra pe care n-au bagat-o in seama ziditorii, aceasta a ajuns in capul unghiului? De la Dumnezeu s-a facut aceasta si este minunat in ochii nostri”.

Prin toate acestea Hristos le-a aratat iudeilor ca ei, pentru necredinta lor, au sa fie scosi si au sa fie chemate neamurile. Aceasta le-a spus-o invaluit prin vindecarea fiicei cananeencei, prin manzul asinei, prin vindecarea slugii sutasului si prin alte multe pilde. Aceasta o arata si acum. De aceea a si adaugat: „De la Domnul s-a facut aceasta si este minunata in ochii nostri”. Le-a spus mai dinainte ca vor forma un singur popor neamurile care vor crede si iudeii cati vor crede, cu toata deosebirea mare de pana atunci dintre neamuri si iudei. Apoi, ca sa afle iudeii ca cele ce se vor face nu sunt impotriva lui Dumnezeu, ci cu totul pe placul Lui, ca vor fi minunate si pline de uimire pentru cei ce le vor vedea, a adaugat: „De la Domnul s-a facut aceasta”.

Hristos Se numeste pe El „piatra”, iar pe invatatorii iudeilor, „ziditori”, asa a spus si Iezechiel: „Cei ce zidesc zidul si-l spoiesc fara sa fie bine facut”.

– Dar cum nu L-au bagat in seama?

– Nu L-au bagat in seama pentru ca au spus despre Hristos: „Acesta nu este de la Dumnezeu”; si: „Acesta amageste poporul”; si: „Tu esti samarinean si ai demon”.

Apoi, ca sa stie iudeii ca paguba nu se margineste numai la scoaterea din vie, a adaugat si pedepsele, zicand: „Cel ce va cadea peste piatra aceasta se va sfarama, si peste cine va cadea ea il va zdrobi”.

E vorba aici de doua pieiri: una, aceea ca iudeii s-au poticnit si s-au smintit; acest inteles il au cuvintele: „Cel ce va cadea pe piatra aceasta”; alta, aceea a caderii lor in robie, a prapadului de obste si a nenorocirilor ce au sa vina peste ei, pe care le-a aratat Hristos mai dinainte deslusit, zicand: „Ii va zdrobi”. Prin aceste cuvinte a facut aluzie si la Invierea Lui.

Profetul Isaia spune ca Domnul invinuieste via; in parabola aceasta, Domnul invinuieste si pe conducatorii poporului. In Isaia Domnul spune: „Ce trebuia sa fac viei Mele si nu i-am facut?”. In alta parte spune iarasi: „Ce greseala au gasit parintii vostri intru Mine?”; si iarasi: „Poporul Meu, ce ti-am facut? Sau cu ce te-am suparat?”. Prin aceste cuvinte Domnul arata nerecunostinta iudeilor; le arata ca au rasplatit lui Dumnezeu cu rau, desi s-au bucurat de toate binefacerile; in pilda lucratorilor viei arata tot acelasi lucru, dar cu mai multa tarie.

Acum Domnul nu mai spune: „Ce trebuia sa fac viei Mele si nu i-am facut?”, ci ii pune pe iudei sa declare ei ca nu le-a lipsit nimic, ii pune pe ei sa se osandeasca singuri. Cand iudeii iau raspuns lui Hristos: „Pe cei rai cu rau ii va pierde si via o va da altor lucratori”, nu spun altceva decat aceasta, rostind impotriva lor o sentinta definitiva. Stefan le-a adus aceeasi invinuire, care mai cu seama i-a durut, ca s-au bucurat pururea de multa purtare de grija a lui Dumnezeu, dar ei au rasplatit cu rau pe Binefacatorul lor. Foarte puternica dovada ca nu e vinovat de osanda venita peste ei Cel ce i-a pedepsit, ci sunt de vina cei care au fost pedepsiti. Acelasi lucru il arata si Hristos acum si prin pilda si prin profetie. Nu S-a marginit sa le spuna numai pilda, ci a adaugat si doua profetii, pe a lui David si pe a Sa.

Ce-ar fi trebuit sa faca iudeii cind au auzit aceasta? N-ar fi trebuit, oare, sa I se inchine? N-ar fi trebuit, oare, sa se minuneze de purtarea de grija a lui Dumnezeu, atat cea din vechime cat si cea de mai tarziu? Daca n-au ajuns cu nimic mai buni din acestea, n-ar fi trebuit, oare, sa fie mai intelepti cel putin de frica pedepsei? Dar iudeii n-au ajuns mai buni.

Sfantul Ioan Gura de Aur

Calendar Ortodox

    28
    mart.
    10

    Duminica Floriilor

    Predica la Duminica Floriilor
    Predica la Duminica Intrarii Domnului in Ierusalim

    Despre implinirea proorociilor pentru Hristos
    si despre orbirea spirituala

    Si Iisus, gasind un asin tanar, a sezut pe el,
    precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului!
    Iata Imparatul tau vine, sezind pe minzul asinei
    (Ioan 12, 14-15)

    Iubiti credinciosi,

    Daca citim in Sfanta si dumnezeiasca Scriptura a Vechiului si Noului Testament aflam ca toate proorociile care au fost spuse despre Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Care la plinirea vremii a venit la neamul omenesc, s-au implinit cu mare uimire la vremea lor. Asa vedem ca sfintii prooroci, prin descoperire de la Sfantul Duh, au aratat cu mii de ani inainte ca Mantuitorul nostru Iisus Hristos Se va naste dupa trup din saminta femeii (Facere 3, 15); ca Se va naste din samanta lui Avraam (Facere 22, 17-18); ca va fi din neamul lui David dupa trup (Isaia 9, 6).

    La fel si pentru ziua acestui mare si prealuminat praznic al Intrarii Domnului in Ierusalim, vedem implinindu-se proorocia Sfantului Prooroc Zaharia, care a zis: Bucura-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te fiica Ierusalimului, ca iata Imparatul tau vine la tine, drept si biruitor, smerit si calare pe manzul asinei (Zaharia 9, 9).

    Dar, fratii mei, ce simbolizeaza manzul asinei despre care a proorocit Zaharia atit de aratat, iar Domnul sezind pe el a implinit proorocia? Manzul asinei, ca orice manz, este salbatic si anevoie de imblanzit, iar ca un asin este necurat; pentru aceea nici nu era primit intre cele ce se aduceau lui Dumnezeu dupa lege, ci se schimba. Necurate erau toate neamurile pamantului pentru necredinta lor si salbatice si cu anevoie de imblanzit, pentru ca erau lipsite de legile lui Dumnezeu.

    Sederea lui Iisus Hristos pe manzul asinei insemna suspinarea neamurilor catre El; si vezi ca Apostolii au adus la Iisus manzul asinei, precum zice dumnezeiescul Luca, si aruncandu-si hainele pe el au pus pe Iisus deasupra. Hainele asternute pe jos erau semne si inchipuiri aratate cum ca Apostolii, intinzand propovaduirea Evangheliei la neamuri, le-au adus si le-au supus lui Hristos, Care le-a umplut de darurile Lui cele dumnezeiesti. Apoi zice dumnezeiasca Evanghelie: Acestea nu le-au inteles ucenicii Lui la inceput, dar cand S-a preaslavit Iisus, atunci si-au adus aminte ca acestea erau scrise pentru El si ca I le-au facut Lui (Ioan 12, 16).

    Poporul care era din Betania impreuna cu cei din Ierusalim, auzind ca Mantuitorul a facut acea mare si preaslavita minune, a invierii lui Lazar, mort de patru zile, numai prin strigarea: Lazare, vino afara!, a iesit inaintea Domnului cu mare evlavie si mirare si L-a intampinat cu stalpari si cu ramuri. Dar oare tot cu aceasta evlavie si credinta l-au primit pe Mantuitorul arhiereii, fariseii si carturarii? Nu. Acestia erau plini de zavistie si de ura impotriva Mantuitorului si, auzind despre preaslavita minune cu invierea lui Lazar, nu numai ca nu au crezut, ci s-au si grabit sa ia toate masurile pentru a ucide pe Iisus. Caci adunand sinedriul, ziceau: Ce facem, pentru ca Omul acesta face multe minuni? Daca-L lasam asa toti vor crede in El si vor veni romanii si ne vor lua si tara si neamul (Ioan 11, 47-48).

    Vedeti, fratii mei, cata orbire si rautate era in mintea si inima carturarilor, arhiereilor si a fariseilor impotriva lui Iisus? Cata deosebire era intre popor si intre conducatorii lor sufletesti! Poporul cu atita evlavie si cinste il primea pe Mantuitorul. Inca si multi din iudeii, care venisera la Maria si care vazusera ce a facut Iisus, au crezut in El (Ioan 11, 45). Iar arhiereii si fariseii, orbiti de ura, de rautate si necredinta, nu numai ca nu au crezut in El, ci in graba pregateau si planul de a-L omori. Cata dreptate avea Mantuitorul cand ii mustra pe acesti carturari si farisei si le zicea: Nebuni si orbi! (Matei 23, 17). Cata orbire sufleteasca si cata ura si zavistie era in mintea si in inima acestor conducatori spirituali ai poporului lui Israel! In loc sa creada in preaslavita minune a invierii lui Lazar si sa-L laude pe Iisus Hristos, auzi ce zic: Ce facem pentru ca Omul acesta face multe minuni? (Ioan 11, 47).

    Auzi nebunie, auzi orbire din zavistie si ura! Despre aceasta orbire si impietrire a fariseilor, a arhiereilor si carturarilor a proorocit marele proroc Isaia, zicand: Ca s-a invirtosat inima poporului acestuia si cu urechile sale greu a auzit si ochii sai i-a inchis, ca nu cumva sa vada cu ochii si cu urechile sa auda, si cu inima sa inteleaga si sa se intoarca si sa-l vindece (Isaia 6, 10).

    Iubiti credinciosi,

    Cauzele impietririi si orbirii sufletesti a arhiereilor si fariseilor erau ura si zavistia, pe care le aveau impotriva Mantuitorului. De aceea cautau felurite pricini spre a-L pierde. Astfel am socotit sa vorbim cate ceva despre blestemata pricina a zavistiei, nu cu cuvintele noastre, ci cu ale Sfintilor Parinti.

    Ascultati ce zice Sfantul Vasile cel Mare despre zavistie: „Bun este Dumnezeu si de bine datator celor vrednici. Rau este numai diavolul si izvoditor a tot felul de rautati si precum la cel bun lipseste zavistia, asa la diavol exista zavistia. Sa ne pazim, fratilor, de patima zavistiei ca sa nu ne facem partasi lucrurilor diavolului si potrivnicului si sa ne aflam osanditi intru aceeasi osanda cu el. Ca daca cel ce se mandreste, cade in osanda diavolului, cum zavistnicul va scapa de munca cea gatita diavolului? Ca nici o patima mai pierzatoare decat zavistia nu ramane in inimile oamenilor, care preaputin mahneste pe cei de afara, dar este cea intai si mai aproape rautate la cel ce o are.

    Caci precum rugina roade in fier, asa zavistia mananca in sufletul celui ce o are. Precum viperele mananca pantecele celor ce le poarta ca sa se nasca, asa si zavistia are putere a manca sufletul celui ce o are. Pentru ca zavistia este mahnire pentru binele aproapelui, de aceea niciodata scarbele si intristarile nu lipsesc de la omul zavistnic. A rodit tarina aproapelui sau, este indestulata casa lui cu toate cele necesare vietii. Bucurii de la barbatul acela nu lipsesc. Toate acestea sunt hrana bolii si sporesc suferintele celui zavistnic. Pentru aceasta cu nimic nu se deosebeste de omul gol care de toti se raneste. Este cineva viteaz? Este sanatos? Acestea ranesc pe cel zavistnic. Altul este mai frumos la fata. Alta rana a zavistnicului. Cutare intrece mult darurile sufletesti si pentru intelepciunea si puterea cuvintelor este vazut si ravnit. Altul este bogat, da multe daruri celor saraci si se lauda de cei ce dobandesc de la el faceri de bine.

    Acestea toate sunt batai si rani care patrund in inima celui zavistnic. Si ce este mai rau la patima aceasta este ca nici a o spune nu poate. Ci cauta cu privirea in jos si este posomorat si se tulbura, carteste, si se pagubeste de raul acesta si amintindu-i-se de patima sa, se rusineaza sa-si arate necazul, ca este zavistnic si amarit si se chinuie de bunatatile prietenului si de veselia fratelui si nu poate suferi bunatatile si indestularea aproapelui. Deci nevoind a-si spune patima, tine boala intru adanc care roade si mananca cele dinlauntru ale lui. Ba nici doctor al bolii acesteia, nici vreo doctorie vindecatoare nu poate afla, macar ca sunt pline Scripturile de leacuri pentru ea…” (Sf. Vasile cel Mare, Hexaimeron, 1988, p. 117).

    Sa auzim si pe Sfantul Ioan Gura de Aur vorbind despre zavistie. „Nu este alt pacat mai rau care desparte pe om de Dumnezeu si de ceilalti oameni ca zavistia, adica pizma. Aceasta boala rea este mai cumplita decat iubirea de argint. Pentru ca iubitorul de argint atunci se bucura cind dobandeste banii; iar invidiosul si zavistnicul atunci se bucura cand altul patimeste si pagubeste si isi pierde munca lui si socoteste castig primejdiile si pagubele altora.

    Deci care alta patima este mai rea decat aceasta? Ca rautatile lui nu le cerceteaza, iar de binele altora se topeste pe sine si se lipseste de rai. Nici in lumea aceasta zavistnicul nu are nici un bine. Caci in ce chip cariul maninca lemnul si molia roade lina, asa si pizma roade cu totul sufletul si oasele omului zavistnic si pizmas, caci aceste patimi sunt mai rele decat fiarele, care pentru hrana, sau din fire se pornesc spre manie. Iar oamenii zavistnici si pizmasi, cand le face cineva bine, ca si cand le-ar face o strambatate, asemenea demonilor, sunt nemilostivi si amari vrajmasi. Zavistnicii si pizmasii fug de adunarea si vorbirea cea fireasca si nici mantuirea lor nu o doresc. Pentru ca pizma nu stie a cinsti ceea ce este de folos. Unii ca acestia pururea se afla plini de tulburari si de mahnire si sufletele lor merg la iad. Ca nu este alt pacat mai rau decat pizma si zavistia”.

    Iubiti credinciosi,

    Astazi este Duminica Floriilor cand Mintuitorul nostru Iisus Hristos intra ca un imparat in Ierusalim, spre a se da de buna voie la chinuri si la moarte pentru noi pacatosii. Ati auzit in Sfanta Evanghelie cu cata bucurie Il insotea multimea si cu cita ura si zavistie Il priveau carturarii si arhiereii iudeilor.

    Astazi se incheie Postul Mare si incepe Saptamana Mare a Sfintelor si mantuitoarelor patimi. Cei care ati fost mai silitori cred ca pana acum v-ati spovedit si impartasit cu Trupul si Sangele Domnului. Care inca nu v-ati curatit de pacate prin spovedanie si Sfanta Impartasanie, mai aveti numai cateva zile pana la Sfintele Pasti. Nu mai amanati, ci alergati la preot, ca nu putem sa ne bucuram de Invierea Domnului necuratiti si plini de pacate. Nu va lasati pe ultimele zile ca saptamana aceasta preotii sunt foarte ocupati.

    Fratii mei, din seara aceasta incep deniile, cu patimile lui Hristos. Sunt cele mai frumoase si miscatoare slujbe si cantari de peste an. Veniti seara de seara cat mai multi la sfanta biserica. Cum putem noi sa dormim sau sa lipsim de la biserica cand Hristos privegheaza si se roaga pentru toata lumea? Cum putem noi sa radem si sa bem cand Fiul lui Dumnezeu este dat in mainile hulitorilor si ucigasilor necredinciosi? Cum putem noi sa mancam acum cand Domnul vietii, posteste si suspina pentru noi? Cum sa lipsim de la biserica acum, cand Hristos este tradat de propriul sau ucenic si este vandut iudeilor ca sa fie judecat si rastignit?

    Sa mergem saptamana aceasta dupa Iisus Hristos, pe drumul Crucii, care pentru noi este drumul vietii, al iertarii si al mantuirii. Fara acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mantui.

    Iata astazi Hristos intra triumfal in Ierusalim insotit de multime de oameni cu ramuri de finic in maini. Sa-L intampinam si noi pe Hristos cu stalpari de fapte bune. Hristos blesteama smochinul fara roade care se usuca. Sa ne temem si noi, ca sintem ca niste pomi fara roade pe pamant, lipsiti de multe bunatati duhovnicesti. Hristos primeste pe femeia pacatoasa sa-I spele picioarele. Sa ne apropiem si noi de Domnul si cu lacrimi de pocainta sa-I udam picioarele si sa I le sarutam.

    Hristos este vandut de Iuda la iudei pe 30 de arginti. Sa ne fereasca Dumnezeu sa-L tradam si noi pe Domnul pentru bani, pentru cinste sau din frica. Hristos spala picioarele ucenicilor la Cina cea de Taina, ca sa ne invete smerenia pe toti. Hristos Mantuitorul nostru savarseste prima Sfanta Liturghie la Cina cea de Taina, intemeiaza deci jertfa liturgica si impartaseste pe ucenici, inainte de patima Sa. Sa pretuim toata viata biserica, sa mergem regulat la Sfanta Liturghie si sa ne apropiem cu evlavie si pregatire de Sfanta Impartasanie, mai ales la marile praznice si sarbatori crestine. Numai Iuda, vanzatorul, cand s-a impartasit „a intrat satana in el”, caci a primit cu nevrednicie Trupul si Sangele Domnului. Asa vor patimi toti cei ce se impartasesc cu necredinta si cu pacate mari pe suflet. Vai de cei ce zac in pacate grele si nici macar in sfintele posturi nu se pocaiesc si nu se impaca cu Mantuitorul.

    Iata, Vinerea Mare! Fiul lui Dumnezeu este rastignit intre doi talhari, pentru mantuirea noastra. Sa mergem cu sfintele femei mironosite sa plangem pe Iisus Hristos si mai ales sa ne plangem pacatele noastre langa Crucea Lui. Hristos isi da duhul si apoi este pus in mormant. Sa ingenunchem cu mare credinta la Mormantul Domnului, sa-L tamaiem, sa ne rugam si sa ne cerem iertare, sa ne impacam unii cu altii si in noaptea sfanta a Sfintelor Pasti sa asteptam clipa de taina a Invierii Domnului si a invierii noastre.

    De vom face asa, ne vom bucura cu totii de lumina invierii Mintuitorului si vom putea canta cantarea ingereasca de biruinta asupra mortii si a iadului. Amin.

    Parintele Ilie Cleopa

    Calendar Ortodox

    27
    mart.
    10

    Ora pamantului – participa si tu pe 27 martie 2010



    Ia atitudine

    Anul acesta te asteptam sa te implici si tu pe 27 Martie. Ai aflat ce e Ora Pamantului, asa ca nu mai ai nicio scuza pentru a nu actiona.

    Stinge lumina, inchide TV-ul, combina si calculatorul si mergi la o plimbare prin parc. Pe jos, nu cu masina, ca si aia polueaza. Sau na, fa si tu ce se poate face pe intuneric, chiar daca va fi abia ora 8.

    Noi sustinem Ora Pamantului. Si in 2010, si la anul, si peste 2 ani, si peste multi ani o vom face. Nu pentru faptul ca stingem lumina si reducem emisiile de CO2 pentru o ora. Nu, pentru simbolismului ei, pentru ca ajuta la dezvoltarea spiritului ecologic, ajuta la cresterea gradului de constietizare a problemelor climaterice in randul populatiilor si ne ajuta sa speram ca pe viitor ne vom schimba si vom reusi sa nu transformam Terra intr-un taram inhabitabil.

    Anul asta noi ne-am propus ca pe 27 martie sa iesim in parc. Inchidem toate luminile din casa, laptop-urile, televizorul si alte aparaturi si ne ducem in parc, pe intuneric. Sa ne plimbam… Voi ce veti face pe 27 martie, la ora 8.30 seara? Spuneti-ne printr-un comentariu, pentru a afla cu totii cum putem petrece Ora Pamantului intr-un mod cat mai placut si poate amuzant.

    26
    mart.
    10

    O reţetă pe zi / Salată Orientală

    Preparare:
    cartofii se pun la copt cu tot cu coajă, în cuptor.
    După ce s-au făcut se taie în jumătăţi şi se scobesc cu o lingură.
    Conţinutul se pune într-un castron.
    Se adaugă ceapa tăiată mărunt, se condimentează cu ulei, sare, piper şi apoi se pune zeama de lămâie.
    Ingrediente:
    cinci cartofi,
    o ceapă roşie,
    o legătură de ceapă verde,
    două linguri de ulei,
    sare, piper,
    zeama de la o lămâie.

    25
    mart.
    10

    Buna Vestire

    Cuvant la Buna Vestire

    Cand s-a implinit si s-a apropiat vremea izbavirii neamului omenesc, care avea sa fie prin intruparea Fiului lui Dumnezeu, era trebuinta in tot chipul, sa se afle o fecioara curata, fara prihana si sfanta, fecioara care ar fi vrednica sa intrupeze pe Hristos Dumnezeu, Cel fara de trup, si sa slujeasca taina mantuirii noastre.

    Deci, s-a aflat o Fecioara mai curata decat curatia, mai fara de prihana decat toata zidirea cea gandita, mai sfanta decat toata sfintenia, Preacurata si Preabinecuvantata Fecioara Maria, odrasla radacinii celei sterpe a Sfintilor si dreptilor, dumnezeiestilor parinti Ioachim si Ana, rodul rugaciunilor si al postirilor parintesti, fiica cea imparateasca si arhiereasca. Si s-a aflat la loc sfant in templul lui Solomon aceea care avea sa fie biserica insufletita a lui Dumnezeu. Fecioara, care avea sa nasca pe Cuvantul cel mai sfant decat sfintii, s-a aflat in altarul templului ce se numea Sfanta Sfintelor, pentru ca acolo a cautat Domnul din inaltimea slavei imparatiei Sale, spre smerenia roabei Sale. Si a ales-o pe cea mai inainte aleasa din toate neamurile; a ales-o ca Maica a Cuvantului Sau Cel mai inainte de veci, pentru a Carui intrupare din ea, inca mai inainte de buna-vestirea arhanghelului, cu taina a instiintat-o, precum adeverim despre aceasta prin istoriile vrednice de credinta ale sfintilor.

    Pentru ca, fiind Preacurata Fecioara in templu de doisprezece ani, se indeletnicea nu numai in neincetata rugaciune catre Dumnezeu si cu lucrul mainilor din toate zilele, ci si cu citirea dumnezeiestilor carti, cugetand la legea Domnului ziua si noaptea. Caci asa scriu despre dansa Sfantul Epifanie si Sfantul Ambrozie, ca era foarte isteata la minte si iubitoare de invatatura si se indeletnicea cu citirea dumnezeiestilor Scripturi. Iar istoricul bisericesc Gheorghe Chedrin spune despre dansa ca, inca in vremea vietii sfintilor sai parinti, a invatat bine Vechiul Testament. Si citind adeseori in proorocia lui Isaia acele cuvinte: Iata fecioara va zamisli in pantece si va naste Fiu si se va chema numele lui Emanuil, care se tilcuieste, Cu noi este Dumnezeu, Sfanta fecioara Maria se aprindea cu osardnica dragoste, nu numai spre Mesia Cel asteptat, Care avea sa vina, ci si spre fecioara aceea care era sa zamisleasca si sa nasca pe Mesia. Pentru ca se gandea, cat de mare vrednicie este a fi Nascatoare a lui Emanuil, Fiul lui Dumnezeu, si cat de negraita este taina aceea, ca sa fie o fecioara maica.

    Insa, stiind din proorocii ca s-a apropiat vremea venirii lui Mesia – pentru ca acum se luase sceptrul de la Iuda si saptamanile de ani ale proorocului Daniil se sfarsisera -, socotea ca negresit acum va fi nascuta in lume acea fecioara, pentru care mai inainte a vestit Isaia si, suspinand adeseori din adancul inimii, se ruga in sine ca s-o invredniceasca Dumnezeu sa vada pe acea fecioara si, de s-ar putea, sa fie la dansa slujnica cea mai de pe urma.

    Odata, stand Fecioara Maria dupa a doua catapeteasma la rugaciunea de miezul noptii, dupa obicei, si cu fierbinte dorinta rugandu-se lui Dumnezeu, deodata a rasarit o lumina mare si a stralucit peste ea. Iar din mijlocul luminii s-a auzit un glas catre dansa astfel: „Tu vei naste pe Fiul Meu!” Atunci de ce fel de bucurie s-a umplut Preacurata Fecioara si ce fel de multumire a dat, inchinandu-se pana la pamant lui Dumnezeu, Facatorul ei, nu se poate spune! Astfel a cautat Domnul spre smerenia roabei Sale. Pentru ca, aceea care dorea pentru dragostea lui Dumnezeu sa slujeasca Preacuratei Nascatoare a lui Mesia, aceea singura s-a invrednicit a fi Maica lui Hristos si stapana a toata zidirea. Si i-a fost ei acea descoperire in anul al doisprezecelea de la nasterea sa, cu doi ani mai inainte de logodirea ei cu Iosif si la nimeni n-a spus taina aceea pana la Inaltarea lui Hristos. Deci, de atunci se instiintase ca o sa fie in feciorescul ei pantece acea tainica zamislire si astepta vremea implinirii tainei.

    Iar dupa ce s-a sfarsit anul al unsprezecelea – dupa marturia Sfantului Evod – al petrecerii ei in templul lui Solomon si sosind al doisprezecelea, iar de la nasterea ei – dupa marturia lui Gheorghe Chedrinul -, al paisprezecelea, i s-a poruncit ei de catre arhierei si de catre preoti ca, dupa obiceiul Legii, sa iasa din bisericeasca locuinta, precum si celelalte fecioare de varsta ei, si sa se marite dupa barbat, ea insa le-a raspuns ca din scutece este data lui Dumnezeu de parinti si Lui I-a fagaduit sa-si pazeasca a sa feciorie in veci. Deci, nu-i este cu putinta sa fie maritata cu om muritor, nici nu poate ca s-o sileasca spre nunta, fiind fecioara a lui Dumnezeu Cel fara de moarte.

    Deci, arhiereii se minunau de acel lucru nemaiauzit, pentru ca nici o fecioara n-a mai fost vreodata care sa-I fi fagaduit Domnului candva a sa feciorie in veci, ci numai Maria cea dintai in lume s-a aratat astfel. Deci, se sfatuiau pentru dansa ce sa faca, pentru ca petrecea in biserica Domnului, iar dupa catapeteasma cea mai dinauntru nu voiau sa-i lase intrarea mai mult, venindu-i vremea de logodit; dar nici nu cutezau sa dea dupa barbat pe fecioara lui Dumnezeu. Si nu se pricepeau cum sa randuiasca cu placere dumnezeiasca, viata ei cea fecioreasca fara de barbat, ca sa nu manie pe Dumnezeu in ceva, pentru ca amandoua acelea se stiau ca sunt mare pacat; adica si spre nunta a sili pe o fecioara care si-a fagaduit lui Dumnezeu fecioria vesnica, si a tine parte femeiasca in Sfanta Sfintelor, fiind in varsta desavarsita.

    Despre aceasta graieste Sfantul Grigorie de Nissa, astfel: „Preotii, cat a fost mica Sfanta Fecioara, dupa spusele proorocului Samuil, o lasau in biserica Domnului. Dar, dupa ce a sosit varsta anilor ei, s-au sfatuit intre dansii, ce ar putea face cu dansa, ca sa nu manie pe Dumnezeu intru ceva”. Si Nichifor Calist, scriitorul istoriei bisericesti, graieste despre dansa astfel: „Dupa ce a crescut Fecioara Maria, preotii au facut sfat, cum sa randuiasca pentru dansa, ca sa nu se arate a fi facatori de nedreptate sfantului ei trup. Pentru ca socoteau ca vor face pacatul furarii de cele sfinte, de o vor marita dupa barbat si de vor supune la legea insotirii, pe aceea ce odata se incredintase lui Dumnezeu. Dar iarasi, ca sa fie o fecioara de atatia ani in Sfanta Sfintelor, nici Legea nu da voie si nici nu este acel lucru cinstit si vrednic de sfintenie”. Asa graiau ei.

    Deci, apropiindu-se de Chivotul Legii si facand rugaciune cu dinadinsul, au luat – precum spune Ieronim -, raspuns de la Domnul, ca sa se caute un barbat vrednic, caruia sa i se incredinteze Sfanta Fecioara, sub randuiala si chipul insotirii, pentru pazirea fecioriei. Iar cum s-ar fi putut afla un barbat ca acela, sfatul Domnului se facu intru acest fel: din casa si din semintia lui David sa se aleaga barbati fara femei si toiegele lor sa le puna in altar; si al carui toiag va inverzi, acela este ales pentru a i se da Fecioara Maria.

    Atunci era praznicul sfintirii bisericii, cel asezat de Macabei. Iar inceputul acelui praznic era in douazeci si cinci de zile ale lunii noiembrie si sfarsitul peste trei zile ale lunii decembrie. Si s-a adunat in biserica multime de popor din cetatile de primprejur; iar barbatii care venisera la praznic, erau si din neamul lui David, rudenii si vecini ai Fecioarei Maria.

    Deci arhiereul cel mare, Zaharia, tatal Mergatorului Inainte, adunand doisprezece barbati fara femei, din semintia lui David, intre care era si Sfantul Iosif, barbat drept si batran de ani, a luat toiegele lor si le-a lasat peste noapte in Sfantul Altar, zicand: „Arata, Doamne, pe barbatul cel vrednic, cu care se cuvine a logodi pe Fecioara”. Iar a doua zi, preotii impreuna cu cei doisprezece barbati, intrand in biserica, au gasit toiagul lui Iosif, inverzit si inca si o porumbita s-a vazut – cum marturiseste despre aceasta Ieronim -, zburand de sus si sezand pe toiagul lui Iosif. Si au cunoscut bunavoirea lui Dumnezeu, ca lui Iosif sa i se incredinteze Fecioara spre paza.

    Sunt unii care socotesc ca Preacuratei Fecioare, lepadandu-se de logodire pentru curatia fecioriei sale, ca sa nu i se faca vreo strambatate, si mahnindu-se foarte mult, i s-a facut de la Dumnezeu deosebita descoperire si incredintare, ca sa nu se indoiasca a merge la Iosif, rudenia si logodnicul sau – adica barbatul cel drept si sfant, placut lui Dumnezeu -, nu spre insotirea trupeasca, ci spre paza fecioriei sale, randuit fiind, de purtarea de grija a Celui Preainalt.

    Savarsindu-se logodna, Sfantul Iosif a luat pe Preacurata Fecioara din templul Domnului, din mainile arhiereului Zaharia si ale celorlalti preoti, intru curata si neprihanita vietuire, neatin-gandu-se nici macar in gand de floarea fecioriei ei. Sfantul Iosif era barbatul ei numai cu parerea, dar cu lucrul era curat pazitor al fecioriei ei si slujitor al vietii Preacuratei Fecioare celei pline de mare sfintenie.

    Vietuind Preasfanta Fecioara in casa logodnicului, nu si-a schimbat viata sa cea mai dinainte, pe care o avea in Sfanta Sfintelor. Caci nu se indeletnicea cu altceva, fara numai in rugaciunea cea de Dumnezeu ganditoare, in citirea dumnezeiestilor carti si in obisnuita si cuviincioasa ei lucrare de maini. Si-i era ei casa lui Iosif ca o biserica de rugaciune, din care nicaieri nu iesea. Ci totdeauna, inchizandu-se, traia in post si tacere, nevorbind cu nimeni, decat numai cu cei din casa lui Iosif. Pentru ca povesteste despre dansa Gheorghe Chedrinul astfel: „Maria, postind in casa barbatului sau si ferindu-se de iesirea in popor, petrecea cu cele doua fecioare ale lui Iosif si numai catre acelea, uneori, graia cate un cuvant si acesta, numai daca era de trebuinta a vorbi si cat de scurt”.

    Asa petrecand ea patru luni – dupa marturia Sfantului Evod -, a sosit ceasul intruparii Cuvantului lui Dumnezeu, ceasul cel din veci ascuns si de toata lumea dorit, ceasul in care avea sa se inceapa mantuirea noastra. Si a trimis Dumnezeu pe Gavriil, arhanghelul duhurilor ceresti care stau mai aproape de scaunul Sau, cu taina cea din veac ascunsa si nestiuta de ingeri, ca bine sa vesteasca Preacuratei Fecioare zamislirea straina a Fiului lui Dumnezeu, care covarseste firea omeneasca si toata mintea, lucru de care Sfantul Evanghelist Luca scrie astfel: In luna a sasea a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu.

    Acea luna a sasea era de la zamislirea Sfantului Ioan Inaintemergatorul, si ingerul, cel ce bine a vestit lui Zaharia zamislirea lui Ioan, a fost trimis ca bine sa vesteasca si Preacuratei Fecioare zamislirea lui Hristos. Iar in luna a sasea s-a trimis, pentru ca Inaintemergatorul fiind in pantecele maicii sale de sase luni, sa poata salta de bucurie la venirea Maicii Domnului. Ingerul a fost trimis in cetatea Galileii, al carei nume era Nazaret. Latura Galileii era a neamurilor.

    Desi o parte era locuita de israiliteni insa mai multe popoare pagane erau intr-insa. Pentru aceasta si in Sfanta Scriptura se graieste despre Galileea neamurilor. Latura aceasta, la israiliteni, era cea mai de pe urma si nebagata in seama, ca cea locuita de oameni pacatosi, de alta limba si necredinciosi. De aceea era si ocarata de iudei, pentru ca ziceau: Au doar din Galileea vine Hristos? Cearca si vezi, ca prooroc din Galileea nu vine! Asemenea si Nazaretul, cetatea Galileii, era de dansii intru nimic socotita, ca ceea ce era mica si cea mai de pe urma. Asa se vorbea intre dansii: Din Nazaret poate sa fie ceva bun?

    Dar sa socotim vointa lui Dumnezeu. Unde a voit sa aiba pe Preacurata Maica Sa? Nu in latura Iudeii, nici in Sfantul Ierusalim, cetatea cea mare, ci in Galileea cea pacatoasa si in micul Nazaret, ca intai sa arate adevarul, ca pentru pacatosi a venit pe pamant: N-am venit, zice Domnul, sa chem pe cei drepti la pocainta, ci pe cei pacatosi; „si din limbi necredincioase, sa-Mi fac Biserica credincioasa”, iar al doilea, sa se arate lucrul, ca spre cei smeriti, lepadati si defaimati, priveste Hristos cu milostivire, iar nu spre cei mandri si slaviti. Caci Cuvantul lui Dumnezeu, cand a voit sa plece Cerul si sa se pogoare la pacatosi, privea din inaltimea slavei Sale, unde este mai multa multime de pacatosi. Si vazand in Iudeea pe ierusalimiteni, care pareau a fi drepti inaintea oamenilor, iar pe galileeni vazandu-i trecuti cu vederea de toti si socotiti a fi mai pacatosi decat toti, a trecut Iudeea care se parea sfanta si a venit in Galileea, care se parea pacatoasa. A trecut si Ierusalimul, cetatea cea mare, cinstita si slavita, si s-a dus in Nazaret, cetatea cea mica si necinstita, alegandu-si in aceasta lume locul cel mai de pe urma, smerindu-Se pana la chipul de rob si de pacatos.

    Mica cetate a fost Nazaretul, insa de mare dar s-a invrednicit, de care nu s-au invrednicit toate celelalte cetati mari ale lui Israil, care se inaltasera mult. In Nazaretul cel mic locuieste Fecioara Maria, cea mai inalta decat toti sfintii ingeri, al carei pantece era mai desfatat decat cerul. Acolo se trimite Gavriil, acolo umbreste Duhul Sfant, acolo Se intrupeaza Dumnezeu Cuvantul. Pentru ca unde este smerenia, acolo straluceste slava lui Dumnezeu. Cetatile cele mandre sunt vrajmase lui Hristos, iar cele smerite Ii sunt placute. Neslavita cetate Nazaret a zamislit pe Hristos, Domnul nostru, iar slavitul Ierusalim L-a rastignit! Micul Betleem L-a nascut, iar marele Ierusalim Il cauta spre moarte! In cei smeriti Dumnezeu Se salasluieste, iar de la cei mandri Se indeparteaza.

    Deci spre latura cea nebagata in seama, la saracul Nazaret, si la fecioara cea smerita, care locuia intr-insul, s-a trimis ingerul de la Dumnezeu. Pentru aceasta trimitere, Sfantul Andrei Criteanul vorbeste astfel: „Unuia din cei dintai ingeri, Dumnezeu i-a poruncit sa implineasca vestirea tainei si cu aratarea maririi Sale, precum socotesc, i-a zis: „Asculta, Gavriile! Du-te in Nazaret, cetatea Galileii, in care locuieste fiica fecioara, cu numele Maria, fiind logodita cu barbat, al carui nume este Iosif. Mergi – zice – in Nazaret!” Dar pentru ce? Ca frumusetea Fecioarei cea preaiubita, ca pe un trandafir cu bun miros, din latura cea spinoasa s-o primeasca Atotputernicul. „Mergi in Nazaret”, ca sa se implineasca proorocia care zice: Nazarinean Se va chema. Dar cine se va chema Nazarinean? Acela Care de catre Natanail se va numi Fiul lui Dumnezeu si Imparat al lui Israil”.

    Gavriil se trimite, pentru ca Gavriil este slujitor in dumnezeiestile taine, precum este aratat in cartea lui Daniil. „Deci mergi in Nazaret, cetatea Galileii, zice Dumnezeu lui Gavriil, si, ajungand acolo, sa aduci mai intai Fecioarei buna-vestire de bucurie, pe care Eva a pierdut-o odata. Insa, sa te feresti sa n-o tulburi, pentru ca de bucurie, iar nu de mahnire, este semnul acesta; de mangiiere, iar nu de tulburare, este inchinarea aceasta. Pentru ca, ce bucurie mai mare poate sa fie neamului omenesc decat aceea, ca firea omeneasca cu dumnezeiasca fire de obste sa se faca si una cu Dumnezeu intr-o Persoana?”

    Dar ce poate sa fie mai de mirare, decat a vedea pe Dumnezeu pana la atata smerindu-Se, ca in pantece de femeie sa Se poarte? O, lucruri foarte de mirare tuturor! Dumnezeu, Caruia cerul Ii este scaun, iar pamantul asternut picioarelor Lui, pe Care cerul nu-L incape, Cel ce are un scaun vesnic impreuna cu Tatal, incape in pantece de Fecioara! Ce lucru vrednic de mai mare mirare, decat a vedea pe Dumnezeu in chip omenesc, nedes-partindu-Se de fireasca dumnezeire, si a vedea omeneasca fire asa de unita cu Ziditorul sau, ca in intreg omul, sa Se savarseasca Dumnezeu? Gavriil, auzind acestea si porunca lui Dumnezeu cea intarita covarsindu-i puterea, era in nedumerire, intre spaima si bucurie, nici nadajduind, nici cutezand a nu asculta pe Cel ce-i poruncea. Deci, implinind poruncile lui Dumnezeu, a zburat la Fecioara si, mergand la Nazaret, a stat langa casa.

    Cugetand si nepricepand acestea in sine, precum se pare – spune Sfantul Andrei -, zicea: „Cum voi incepe a savarsi cele poruncite de Dumnezeu? Sa intru indata in camara, ii voi tulbura gandul Fecioarei; sa intru mai cu zabava, Fecioara, simtindu-mi venirea, va voi sa se ascunda. Sa bat in usa? Dar pentru ce? Deoarece acest lucru nu este al firii ingerilor, pentru ca nimic din cele ce se inchid sau se deschid nu poate opri intrarea celor fara de trup. Sa deschid usile? Dar fiind si usile incuiate, eu pot sa intru, sa chem pe fecioara pe nume, ma tem ca o voi infricosa.

    Deci asa voi face, dupa voia Celui ce m-a trimis, si mergerea mea o voi face incet. Dar cum voi incepe a grai catre Fecioara? Oare, bucurie sa-i binevestesc mai intai? Sau sa-i zic ca Domnul este cu dansa? Sau sa-i vestesc venirea Sfantului Duh si umbrirea puterii Celui Preainalt? Deci ii voi vesti mai intai bucurie; apoi ii voi spune taina cea minunata, ma voi inchina si voi canta glasul acela: „Bucura-te, veseleste-te, mangiie-te!” Caci, cuviincioasa indraznire este incepatura inchinaciunii celei de bucurie si acest cuvant imi va face lesnicioasa apropierea spre vorbirea Fecioarei, pentru ca n-o va infricosa cat de putin, ci ii va linisti gandul. Deci asa voi incepe: intai ii voi aduce vestire de bucurie si de veselie; caci cu acest fel de cuvinte se cade a se inchina cineva imparatesei. Ca acesta este lucru de bucurie, vreme de veselie a imparatiei, sfatul mantuirii, incepatura mangiierii”. Acestea le-a gandit in sine Arhanghelul.

    Ia seama, cu cata cucernicie Arhanghelul Gavriil vine la dumnezeiasca fiica! Cu cat de mare frica si cinste se pregateste inainte, ca sa se apropie de stapana a toata lumea! Cat se invata sa graiasca catre dansa cuvintele cele pline de bucurie ale Bunei Vestiri! Dar si de aceasta se cade a ne minuna, ca a gasit-o nu afara din casa si de camara sa, nu pe ulitele cetatii, prin popor si prin vorbe mirenesti, nici gilcevindu-se in casa pentru grijile vietii, ci la liniste, in rugaciune si in citirea cartilor indeletnicindu-se, precum si inchipuirea cea de pe icoana a Bunei Vestiri o arata, fiind inchipuita inaintea ei carticica pusa si deschisa spre citire, spre incredintarea indeletnicirii ei celei neincetate in citire si in dumnezeiasca gandire. Si este bunaintelegere a celor de Dumnezeu ganditori, ca intr-acea vreme, cand era sa vina la ea cerescul arhanghel, avea in minte acele cuvinte mai suspomenite, ale Sfantului Prooroc Isaia: Iata Fecioara in pantece va zamisli. Gandea cum si cand va fi acea straina si la fecioreasca fire neobisnuita zamislire si nastere.

    Insa, instiintata fiind – precum s-a zis mai inainte de Gheorghe Chedrinul -, prin descoperire de la Dumnezeu, ca nu o alta fecioara, ci ea insasi va fi slujitoare acelei taine si nascatoare a lui Mesia Celui dorit, ardea cu dragoste de serafim catre Dumnezeu, Facatorul ei, si ruga bunatatea Lui ca a Sa dumnezeiasca faga-duinta si proorocia lui Isaia degraba s-o implineasca. Si graia in sine cu dorinta: „Cand va veni acea vreme dorita de mine, in care Ziditorul meu, plecand cerurile, Se va pogori si Se va salaslui in mine, voind sa ia trup din mine? Cand voi veni la o fericire ca aceea binecuvantata, ca sa ma arat Maica a Dumnezeului Meu? Iar pana ce voi veni la aceasta, lacrimile imi sunt ca paine, ziua si noaptea, pentru ca la cei ce asteapta lucruri preaiubite, chiar si cea mai scurta vreme, o, cat de lunga i se pare a fi!”

    Astfel cugetand Fecioara in sine, in taina inimii sale, cu rugaciune de Dumnezeu ganditoare, prin dragoste arzatoare ca vapaia rugandu-se catre Domnul Savaot, deodata cerescul binevestitor, Arhanghelul Gavriil, venind incetisor, a stat inaintea ei, precum despre aceasta vorbeste amintitul invatator, Sfantul Andrei, scriind astfel: „Apoi Arhanghelul a intrat in cea dinauntru camara, in care locuia Fecioara si, apropiindu-se incetisor, a venit la usa; si dupa ce a intrat inauntru, vorbind cu linistit glas catre fecioara, a zis: „Bucura-te, ceea ce esti cu dar daruita, Marie, Domnul este cu tine! Cel ce este mai inainte de tine, acum este cu tine! Si putin mai pe urma va iesi din tine! Deci El mai inainte de toti vecii a fost, iar acum, sub vreme!” O, nemasurata iubire de oameni! O, nespusa milostivire! Nu se indestula sa-i arate bucuria – zice Sfantul Andrei -, si sa-i vesteasca pe Facatorul bucuriei, Cel ce locuia in Fecioara. Ca arhanghelul zicand Domnul este cu tine!, venirea Imparatului Hristos aratat o insemneaza; Domnul, Care dintr-insa a luat astfel trup omenesc, intru nimic nu S-a departat de fireasca slava. „Bucura-te cea cu dar daruita, Domnul este cu tine! Bucura-te organul bucuriei cel preacinstit, prin care hotarirea blestemului celui de mahnire se schimba in veselie si bucurie! Bucura-te, Fecioara preaaleasa! Bucura-te, preafrumoasa Biserica a slavei ceresti! Bucura-te, sfintitul palat al Imparatului! Bucura-te, camara in care Hristos Si-a logodit si Si-a insotit ca mireasa omenirea. Binecuvantata esti tu intre femei, pe care Isaia cu ochi proorocesti mai inainte socotindu-te, te-a numit proorocita, fecioara, loc si carte cu taina pecetluita! Binecuvantata esti tu cu adevarat, pe care Iezechil te-a numit luceafar si usa incuiata, prin care singur Dumnezeu a trecut! Tu una cu adevarat esti binecuvantata, pe care barbatul doririlor, Daniil, munte te-a vazut si Avacum cel minunat, munte umbrit te-a chemat; si munte al lui Dumnezeu, munte gras, munte inchegat, munte in care a binevoit Dumnezeu a locui!

    Pe tine, stramosul tau si imparatul David, prooroceste te-a laudat. Binecuvantata esti tu intre femei, pe care Zaharia, vazatorul dumnezeiestilor taine cel ales, sfesnic de aur cu sapte faclii te-a vazut, adica cu sapte daruri ale Sfantului Duh impodobita. Tu cu adevarat esti binecuvantata; ca un rai ai inauntrul tau pomul Raiului, pe Hristos, Care cu negraita si multa putere, din pantecele tau iesind ca un rau de apa vie, prin cele patru curgeri ale Evangheliei adapa fata a tot pamantul!”

    O inchinaciune ca aceasta a ingerului auzind-o Fecioara cea fara de prihana, s-a mirat de cuvantul lui si gandea: In ce fel va fi inchinarea aceasta? S-a tulburat dar nu s-a infricosat tare, ci s-a minunat de lucrul cel nou, neasteptat si fara de veste. Pentru ca nu avea de ce sa se inspaimante ea de ingereasca aratare, cu care avea obisnuita prietenie inca din Sfanta Sfintelor cand, din maini ingeresti – dupa marturia Sfantului Gherman -, primea hrana cea de toate zilele. Dar de aceasta s-a tulburat cu mirare, caci mai inainte cu atat de mare slava cereasca si cu atat de vesela fata si cu astfel de inchinaciune, facatoare de bucurie niciodata nu venise la dansa. Deci pentru acel lucru nou si, mai ales, pentru cuvintele lui, caci noua si neobisnuita inchinare ii aducea, fiind fecioara, o pune pe ea in ceata femeilor de obste, caci zicea: Binecuvantata esti tu intre femei!

    Atunci s-a tulburat ca o foarte inteleapta, dar ca o viteaza si bine chibzuita nu s-a infricosat, ci gandea in sine: „In ce fel va fi inchinarea aceasta? Ce va mai grai catre mine ingerul, dupa aceasta inchinare? Au doara iarasi in biserica Domnului ma va lua pe mine? Sau o hrana mai noua din cer mi-a adus? Sau un lucru nou imi va vesti de la Dumnezeu si ma va inalta, desi cuget mult si nu pricep cum fecioara in pantece va lua si va naste Fiu? In ce fel va fi inchinarea?” Si i-a zis ingerul: „Nu te teme, Marie! Nu te indoi de fecioara cea mai inainte vestita prin proorocul Isaia. Chiar tu esti acea fecioara care ai aflat acel dar, ca sa zamislesti pe Emanuil, mai presus de fire si sa-L nasti negrait, precum Acela Insusi stie!

    Ai aflat dar de la Dumnezeu prin multele tale fapte bune, dar mai ales prin trei virtuti. Prin smerenia ta cea adanca, pentru ca celor smeriti Dumnezeu le da darul Sau, zicand: Spre cine voi cauta, decat numai spre cel bland si smerit cu inima! Ai aflat dar prin fecioreasca ta curatie, caci Preacuratul din fire Dumnezeu, din Preacurata Fecioara cauta a Se naste! Si mai deosebi ai aflat dar de la Dumnezeu, prin dragostea cea aprinsa catre El, pentru ca zice: Eu pe cei ce Ma iubesc pe Mine ii iubesc si cei ce Ma cauta vor afla dar. Si de vreme ce tu L-ai iubit si L-ai cautat cu toata inima, ai aflat dar de la El si vei naste Fiu.

    Insa Fiu dumnezeiesc, Fiul Celui de sus, pe Dumnezeu din Dumnezeu, pe Cel mai inainte de veci din Tatal fara de maica nascut, iar la sfarsitul veacurilor din tine, care esti Maica si Fecioara, fara de tata o sa iasa si al Carui nume este minunat si negrait. Tu, Aceluia Ii vei da numele Iisus, care se tilcuieste „Mantuitor”; pentru ca Acela va mantui toata lumea si va imparati preaslavit, fara asemanare cu stramosul tau David si decat toti imparatii cei ce au fost din casa lui Iacob; iar imparatia Lui nu va fi vremelnica, ci vesnica, neavand sfarsit intru nesfarsitele veacuri”.

    Iar Maria a zis catre inger: Cum va fi aceasta, fiindca de barbat nu stiu? Nu ca nu credea Preacurata Fecioara celor zise ei de inger. Ci cu adeverire, dupa darul lui Dumnezeu de care era plina, stia ca va naste pe Cel ce bine i se vestea, luand instiintare de la Insusi Dumnezeu, precum mai inainte s-a zis. Dar numai aceasta nu-i era ei stiuta, adica cum si in ce chip va naste fiind Fecioara care nu stia de barbat. Pentru aceea a intrebat pe inger: Cum va fi aceasta?

    Despre acest lucru Sfantul Grigorie de Nissa, ca din partea ei, zice catre inger: „Spune-mi chipul nasterii, o, ingere, si vei afla inima mea gata spre voia lui Dumnezeu; pentru ca eu doresc un rod ca acesta, fara atingerea fecioriei”. Iar Sfantul Ambrosie, despre aceeasi, vorbeste astfel: „Bine a intrebat pe inger, cum ii va fi aceasta, pentru ca ea mai inainte citise, precum s-a zis ca, o fecioara va zamisli, dar nu citise in ce chip fecioara aceea va zamisli. Citise cu adevarat proorocescul cuvant: Iata fecioara in pantece va lua, dar cum va lua, acum ingerul ii vesteste prin „Buna Vestire””.

    Deci, ii spune ei ingerul chipul zamislirii, nu dupa firea si obiceiul omenesc facandu-se, ci mai presus de fire, pentru ca unde voieste Dumnezeu se biruieste randuiala firii. Zamislirea ei este dupa lucrarea Sfantului Duh: „Duhul Sfant va veni peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri! De la Acela in pantece vei lua. Acela va savarsi intru Tine zamislirea cea nestiuta. Pentru ca Cel ce a putut sa zideasca din tina neinsufletita pe Adam viu, oare nu va putea mai ales din Fecioara cea vie, ca sa alcatuiasca pe pruncul cel viu? Daca cu inlesnire a fost lui Dumnezeu, ca din coasta lui Adam sa inchipuiasca femeie, apoi oare cu neinlesnire ii va fi Lui, ca in pantecele Fecioarei sa inchipuiasca pe om? Duhul Sfant, Cel ce toate le face, intru Tine, o, Preasfanta Fecioara, o va lucra aceea, ca in preacuratul tau pantece, din trupul tau, trupul Cuvantului lui Dumnezeu, Celui fara de trup se va randui, mai presus de fire. Pentru ca tu fiind usa, cu curatia pecetluita si cu fecioria pazita, Domnul va trece; nu intr-alt chip, ci precum raza soarelui trece prin sticla si prin cristal, sfintindu-te si luminandu-te cu dumnezeiasca slava, ca sa fii maica adevarata lui Dumnezeu, nascand Dumnezeu desavarsit si om desavarsit; si ramanand Fecioara, precum mai inainte de nastere, la fel intru nastere si dupa nastere.

    Aceasta o va lucra intru tine puterea Celui Preainalt, prin venirea Sfantului Duh. Iar cum ca aceasta este adevarata, acest lucru sa-ti fie ca semn vrednic de credinta, caci rudenia ta Elisabeta, fiind stearpa din tinerete si acum imbatranita cu anii, a zamislit fiu, Dumnezeu voind astfel, facand din cele neputincioase, lucruri putincioase. Pentru ca, ce este cu neputinta la oameni, ca fecioara cea fara barbat si femeia cea neroditoare, stearpa si imbatranita, sa zamisleasca si sa nasca, la Facatorul si Atotputernicul Dumnezeu toate sunt cu putinta, pentru ca tot lucrul la Dumnezeu este cu putinta, caci si batrana cea neroditoare a zamislit, si tu, fecioara, vei zamisli!”

    Auzind Preacurata de la ingerul Gavriil o buna-vestire ca aceasta, s-a supus la voia Domnului Sau si, prin smerenia cea adanca, din inima cea iubitoare de Dumnezeu, a raspuns: Iata roaba Domnului! Fie mie acum dupa cuvantul tau! Si indata in sfantul ei pantece, prin lucrarea Sfantului Duh, s-a facut zamislirea cea nespusa, fara indulcire trupeasca, dar nu fara de indulcirea cea duhovniceasca. Pentru ca, atunci mai ales, se cuprindea de dumnezeiasca dorire inima cea fecioreasca si, prin dragoste de serafim, ardea cu vapaie duhul ei, si toata mintea ei intru Dumnezeu se inalta si se indulcea cu dragostea de Dumnezeu cea negraita. Deci intru acea duhovniceasca indulcire a iubirii de Dumnezeu si intru dumnezeiasca vedenie a mintii S-a zamislit Fiul lui Dumnezeu, si Cuvantul S-a facut trup, si S-a salasluit intru noi, prin intrupare.

    Ingerul implinindu-si buna vestire dupa porunca lui Dumnezeu si cinstind pe Hristos, Care S-a intrupat in pantece de fecioara, asemenea a cinstit si pe Fecioara Maria care L-a intrupat, cu cuviincioasa inchinaciune dupa vrednicie; cu buna cucernicie si cu frica s-a dus de la dansa, ca sa stea inaintea Scaunului Domnului Savaot, slavind taina Intruparii lui Dumnezeu, impreuna cu toate cerestile puteri, intru nespusa bucurie, in veci. Amin.

    *Calendar Ortodox

    24
    mart.
    10

    O reţetă pe zi – Sărmăluţe de post cu ciuperci


    Ingrediente:
    – 300 g de ciuperci,
    – o cană cu orez,
    – trei cepe mari,
    – un morcov,
    – 100 ml de ulei,
    – două linguri cu pastă de roşii,
    – 150 ml suc de roşii,
    – sare, piper, mărar,
    – o foaie de dafin,
    – o varză acră.

    Preparare:
    1. se toacă cepele şi se călesc în ulei.
    2. Ciupercile spălate şi curăţate se taie mărunt şi se pun peste ceapă. Se lasă să fiarbă puţin în sucul lor.
    3. Orezul spălat se adaugă peste ciuperci. Tot acolo se mai pun cele două linguri cu pastă de roşii, sare, mărar, piper şi o ceaşcă de apă. Compoziţia se fierbe până se umflă bobul de orez. Se lasă să se răcească, după care se înfăşoară sarmalele.
    4. Pe fundul oalei se pun o foaie de varză, varza tocată, sarmalele bine înfăşurate. Peste ele se toarnă apă, sucul de roşii şi se “aruncă” o foaie de dafin.
    5. Se fierb circa o oră.

    23
    mart.
    10

    Directori din minister cu salariu mai mare decât al preşedintelui Băsescu

    Traian Băsescu are o leafă de 8.460 leiDe teamă că legea unică de salarizare le-ar putea micşora lefurile, şefii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au găsit o metodă de a rămâne cu vechile venituri. Aceştia şi-au pus la adăpost toate sporurile pe care le încasau anii trecuţi, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, prevederile legii bugetarilor nu i-au afectat deloc. Jurnaliştii de la Antena 1 au pus mâna pe statele de salarii ale şefilor de la Agricultură, care au venituri mai mari chiar decât preşedintele Băsescu.

    Salariaţii din Ministerul Agriculturii au reuşit să fenteze prevederile legii bugetarilor şi şi-au pus la adăpost toate sporurile, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, unii dintre ei au ajuns să aibă venituri de aproape 9.000 de lei, mai mari decât salariul preşedintelui Traian Băsescu, 8.460 de lei, deşi legea salarizării unice stipulează că şeful statului are cel mai mare salariu dintre toţi bugetarii.

    foto: Gabriel Miron

    Şi-au băgat sporurile în salarii

    În Ministerul Agriculturii însă, funcţia nu dictează neapărat salariul. Aici se întâlnesc câteva anomalii: şefii de la diverse direcţii şi agenţii pleacă acasă cu mai mulţi bani decât ministrul însuşi! Cei care au buzunarele doldora de bani sunt directorul adjunct de la Direcţia pentru Pescuit şi cel de la Direcţia de Buget şi Fonduri UE, care iau câte 8.978 de lei/lună. Ba mai mult, până şi asistentul ministrului e “omenit” cu 6.943 de lei/ lună, luând mai mult decât cei trei secretari de stat, care câştigănumai 6.691de lei/lună.

    Aceştia au scăpat cu veniturile neciuntite de legea unică de salarizare printr-un mic artificiu. Ştiind că anul acesta nu mai au voie la sporuri, mai-marii de la Agricultură şi-au inclus toate bonusurile nesimţite în salariile de bază, care scapă de tăierea impusă de noul proiect legislativ. Mai mult decât atât, alţi patru directori din minister se bucură de salarii de peste 7.000 de lei.

    Lefurile dascălilor au scăzut chiar şi cu 30%

    În timp ce unii bugetari nu mai ştiu cum să-şi mărească lefurile chiar dacă, legal, nu este posibil, alţi angajaţi la stat au rămas cu buza umflată. E cazul dascălilor, care în luna februarie, când s-a aplicat pentru prima dată legea salarizării unitare, au luat venituri mai mici decât anul trecut.

    Profesorii s-au luat cu mâinile de cap când au primit fluturașii cu salariile din luna februarie, pentru că lefurile lor au scăzut

    Profesorii au rămas fără sporuri, ceea ce înseamnă, în unele cazuri, până la 30 de procente din salariul de bază. De exemplu, un debutant a primit în luna februarie aproximativ 813 lei, ceea ce înseamnă cu 60 de lei mai puţin decât în octombrie anul trecut. Profesorul cu studii superioare şi cu vechime în muncă de 30 de ani a primit în aceeaşi lună doar 1.900 de lei, adică a avut leafa micşorată cu 260 de lei.

    Tot fără sporuri erau şi profesorii buzoieni, care au dat însă statul în judecată şi au câştigat, în urmă cu câteva luni, prin decizie judecătorească, acordarea de bonificaţii la salariu.

    Profesorii nu mai pEmil Bocun note în catalog

    După mai multe runde de negocieri eşuate cu guvernanţii, sindicaliştii din învăţământ trec la acţiuni de stradă. De ieri, dascălii nu mai trec notele în catalog, iar joi va avea loc un miting în faţa Guvernului. Pe 22 aprilie se va desfăşura un protest naţional, în care profesorii vor înceta orice activitate. În plus, toate federaţiile sindicale vor să boicoteze examenele naţionale.

    Au protestat şi au câştigat!

    După ce profesorii buzoieni au protestat în repetate rânduri în ultimele zile, în centrul oraşului, Emil Boc (foto) a hotărât ca aceştia să primească o majorare de salariu de 17%. Chiar dacă modificarea lefurilor nu se va face imediat, promisiunea premierului a fost făcută pentru perioada următoare.

    22
    mart.
    10

    CFR se faulteaza singura. Vinde bilete de avion mai ieftine decat la trenurile proprii

    CFR Călători vinde bilete pentru compania aeriană Blue Air la propriile ghişee. În acest fel îşi sabotează afacerile pentru că pierde, constant, călători pe mai multe curse către şi din Transilvania. Intră să afli cum transportatorul feroviar îşi pierde, cu bună ştiinţă, clienţii în favoarea unui concurent privat.

    “Este o colaborare bună. Dacă lucrăm de atâta timp cu ei, atunci e bine”, spune Florentina Ivan, director de comunicare al Blue Air despre parteneriatul cu CFR care presupune vânzarea biletelor de avion ale companiei la ghişeele operatorul feroviar. Ivan are şi motive să fie încântată de aranjamentul care funcţionează de mai bine de doi ani. Operatorul aerian are acces la un număr mare de ghişee, deci la foarte mulţi posibili clienţi, şi nu plăteşte nimic către CFR, pentru că societatea de stat a luat decizia să vândă bilete de avion din proprie iniţiativă.

    Mangementul CFR nu a ţinut, însă, cont că îşi creează singur probleme, oferind clienţilor posibilitatea alege avionul în locul vagonului CFR pentru a ajunge în Transilvania din Bucureşti. Şi asta pentru că, pe aceleaşi rute, Blue Air are mai mereu preţuri mai mici la biletul de avion decât are CFR la biletul de tren iar deplasarea este, evident, mai rapidă pe calea aerului.

    Pentru a fi mai clari am calculat costul biletului pentru cele trei rute interne pe care activează sau va activa Blue Air: Cluj Napoca, Arad şi Timişoara comparativ cu preţul întreg al unui bilet de tren. Am luat în calcul o călătorie, planificată cu o săptămână înainte, cu avionul low cost şi cu un tren Intercity la clasa 1. Returul ar urma să se facă în ziua următoare. Ruta aeriană Blue Air Bucureşti – Timişoara va fi operaţională din 28 martie.

    Bucureşti – Cluj Napoca şi retur
    CFR Blue Air
    229 lei(16,6 ore) 164 lei(80 de min.)

    Bucureşti – Arad şi retur
    CFR Blue Air
    267 lei(21 ore) 280 lei(100 de min)

    Bucureşti – Timişoara şi retur
    CFR Blue Air(din 28 martie)
    244 lei(16 ore) 164 lei(100 de min.)

    Sursa: calculatorul de bilete de pe site-urile Blue Air şi CFR Călători

    În concluzie, în două cazuri din trei, este mai ieftin şi mult mai lejer să călătoreşti cu avioanele Blue Air decât cu trenurile CFR, iar oamenii pot să facă această comparaţie chiar la ghişeele companiei feroviare. Trebuie precizat că, în cazul în care călătoria va fi făcută de azi pe mâine este mai scump cu avionul pentru că low-cost – ul presupune tocmai cumpărarea unui bilet cu o anumită perioadă de timp înainte pentru a beneficia de preţuri reduse. De asemenea, calculul nu include eventualele discounturi pe care le face CFR la achiziţia unui bilet dus-întors.

    „Voiaj CFR are, într-adevăr, contract de colaborare cu Blue Air din anul 2007, prin această colaborare oferind clienţilor, în agenţiile de voiaj CFR, o gamă de servicii cât mai completă, asemănătoare cu oferta unei agenţii similare dintr-o ţară europeană”,
    recunosc reprezentanţii companiei. Potrivit acestora, clienţii sunt liberi să aleagă orice operator de transport doresc pentru că piaţa este liberă şi concurenţială. CFR admite, însă, că, în ultimii doi ani, a scăzut cu aproximativ un sfert numărul de pasageri pe rutele Bucureşti-Cluj- Napoca şi retur ori Bucureşti – Arad şi retur. Reprezentanţii companiei feroviare spun că e din cauza crizei şi a reducerii numărului de trenuri.

    “Circulaţia între regiuni s-a diminuat pe fondul unei scăderi generale a economiei, aceasta ducând la reducerea numărului de trenuri din pachetul minim. Reducerea numărului de trenuri a fost determinată şi de efectuarea de lucrări de reabilitare la infrastructura feroviară iar restricţiile de viteză impuse de starea infrastructurii feroviare au condus la scăderea vitezei comerciale, afectând calitatea serviciului de transport”,
    sunt motivele invocate de CFR pentru pierderea clienţilor.

    Prin parteneriatul cu compania aeriană, CFR poate prejudicia şi interesele unei alte companii de stat. Tarom, compania aeriană naţională, are curse către toate cele trei destinaţii menţionate, însă la un preţ de două ori mai mare..

    Mai mult, în timp ce compania feroviară face pe agenţia de voiaj pentru o firmă privată. dăunându-şI propriilor interese, angajaţii săi sunt disponibilizaţi cu miile. Numai până la sfârşitul acestei luni circa 1.300 de CFR-işti se aşteaptă să-şi piardă locul de muncă.

    21
    mart.
    10

    Maria Egipteanca si drumul de la desfranare la sfintenie

    Maria Egipteanca si drumul de la desfranare la sfintenie Duminica a V-a din Postul Sfintelor Pasti este inchinata Cuvioasei Maria Egipteanca. A trait in a doua jumatate a secolului al IV-lea si inceputul secolului al V-lea. A murit in anul 431, in timpul imparatului Teodosie cel Tanar.

    Maria Egipteanca s-a nascut in Egipt. La varsta de 12 ani si-a parasit parintii si a mers in Alexandria, unde timp de 17 ani a dus o viata desfranata. La varsta de 29 de ani, paraseste Alexandria si ajunge la Ierusalim. Pretextul i-a fost oferit de pelerinajul unor tineri din Egipt si Libia, care calatoreau pe mare spre Ierusalim, pentru a participa la sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci.

    Ajunsa in Ierusalim, doreste sa intre in Biserica Sfantului Mormant, insa, nu a putut inainta decat pana la prag. Aici a simtit cum o putere nevazuta o opreste. Incerca de mai multe ori sa intre, dar fara rezultat. Este momentul cand intelege ca modul ei de existenta o face nevrednica de a intra in acest locas. Se roaga Fecioarei Maria sa faca posibila intrarea sa in locas, cu promisiunea ca isi va schimba intru totul modul de viata. Reuseste sa se inchine Sfintei Cruci si ia decizia sa-si traiasca viata in pustia Iordanului. Cuvioasa Maria Egipteanca a stat aici 47 de ani, in post si rugaciune. Cu un an inainte de moartea sa, taina vietii ei a fost descoperita parintelui Zosima, care a impartasit-o, iar dupa un timp s-a intors ca sa o ingroape, fiind ajutat la saparea mormantului de catre un leu.

    Parintele Makarios Simonopetritul, in cartea sa „Triodul explicat”, publicata la Editura Deisis in anul 2003, sustine ca potrivit studiilor recente, viata Sfintei Maria Egipteanca ar fi mai degraba „o amplificare legendara in scopuri didactice a vietii unei Sfinte Maria Egipteanca din Palestina, despre care vorbesc Viata Sfantului Teoctist din Lesbos, doua istorii ale lui Pavel din Monembasia si o istorie „folositoare de suflet” anonima”. Potrivit Vietii Sfantului Teoctist, confirmate de Chiril din Skythopolis in Viata Sfantului Chiriac scrisa de acesta, aceasta Marie a vietuit in Palestina si a fost cantareata la biserica Anastasis din Ierusalim. Ea a ales sa fuga singura in pustie din cauza „scandalurilor” pe care le-a prilejuit frumusetea ei. Ioannis si Panamon au intalnit-o in desert aproape in aceleasi imprejurari in care o intalneste Zosima pe Maria Egipteanca in Viata patriarhului Sofronie. Ea le-a povestit plecarea sa in pustie, viata sa de asceza rugandu-i sa vina din nou la ea la intoarcerea din vizita pe care acestia o faceau avvei Chiriac. Cand acestia au revenit la grota sfintei anahorete, au gasit-o moarta si au ingropat-o ca pe Maria Egipteanca.

    Istoria Sfintei Maria Egipteanca ramane in esenta identica cu cea a Mariei Palestinianca, insa marea diferenta sta in faptul ca prima s-a dus in pustie pentru a se pocai de pacate, in timp ce Maria Palestinianca s-a dus in pustia Iordanului pentru a fugi de pacatele trupesti, fiind foarte frumoasa.
    Relatarea patriarhului Sofronie o prezinta ca pe o mare pacatoasa, care s-a dus in Palestina pentru desfrau, in timp ce Maria Palestinianca nu a fost supusa poftelor, retragandu-se in desert tocmai pentru a preintampina pacatul.

    Ceea ce trebuie sa retinem din cele doua relatari, este indemnul la pocainta si la lupta cu pacatul.

    Sfantul Sofronie al Ierusalimului a scris Viata Cuvioasei Maria Egipteanca, iar Biserica a inclus aceasta lucrare in cartea Triodului.

    Sfanta Maria Egipteanca este pomenita in Biserica Ortodoxa si pe 1 aprilie. Viata ei este citita in miercurea din saptamana a cincea a Postului Mare, in cadrul Canonului Sfantului Andrei Criteanul.

    Sursa: CrestinOrtodox.ro

    20
    mart.
    10

    Banii vin in functie de astre


    Berbec
    Descurcaret din fire, are spirit de luptator si o dorinta puternica de a castiga. Mai devreme sau mai tarziu, prin eforturi sustinute, nativul berbec ajunge sa castige sume impresionante de bani.
    Gemeni
    Gemenii intuiesc oportunitatile si fac speculatii care ii avantajeaza. Stiu intotdeauna cum sa vorbeasca, astfel incat sa obtina castiguri cel putin multumitoare.
    Taur
    Muncitor, rabdator si luptator, taurul are fler in realizari financiare. Acesta se pricepe de minune sa-si construiasca un imperiu financiar.
    Rac
    Desi este muncitor si lupta din rasputeri pentru un trai decent, racul nu se dovedeste curajos in actiuni care i-ar putea aduce venituri mari. De cele mai multe ori, visele lui de a se realiza in plan financiar nu devin realitate din cauza lipsei tupeului.
    Leu
    Plin de initiativa, optimist si extrem de curajos, nativul acestei zodii isi doreste mereu mai mult, castigand bani frumosi din actiuni intuitive. Succesul in plan financiar este de partea lui chiar si atunci cand desfasoara activitati in asociere.
    Fecioara
    Grijulie in ceea ce priveste ziua de maine, fecioara este extrem de strangatoare si nu risipeste niciun leu castigat. Deseori, fecioara isi asuma riscuri mari pentru sumele impresionante de bani care urmeaza sa-i intre in buzunare.
    Balanta
    Stapaneste din plin arta conversatiei, dar nu e suficient de curajoasa. Naiva din fire, are perioade cand face economii exagerate si zile in care cheltuie peste masura. Are cele mai mici sanse de a-si suplimenta veniturile.
    Pesti
    Unii sunt extrem de fricosi si comozi, multumindu-se cu putinul pe care-l au, altii sunt agresivi si calculati, riscand sa faca bani din activitati nepermise de lege.
    Varsator
    Surprinzator, nativul acestei zodii se descurca si in cele mai dificile situatii. Mizeaza mult pe intuitie dar, cu toate eforturile depuse, are sanse mici sa ajunga un bogatas de invidiat.
    Capricorn
    Are idei bune si un spirit organizatoric de invidiat, ceea ce-l va conduce, in timp, spre culmile succesului in plan financiar.
    Sagetator
    Chiar daca nu este sortit imbogatirii, cel nascut sub semnul acestei zodii este ambitios si entuziasmat, lucru care il ajuta foarte mult in incercarea de face bani. Castiguri multumitoare vin cand nici nu se asteapta.
    Scorpion
    Are noroc la bani pentru ca este un maestru in actiuni strategice. Cand este infrant, scorpionul se resemneaza si reia lupta.

    19
    mart.
    10

    O reţetă pe zi – Ghiveci călugăresc

    Preparare:
    Ingrediente:
    1. Curăţăm ţelina, ceapa, dovlecelul, morcovii şi cartofii

    2. Tăiem ceapa şi o punem la călit în ulei.

    3. Tăiem în bucăţele cartofii, dovlecelul, conopida, fasolea verde şi ardeii, iar în felii morcovii, ţelina şi roşiile. Varza o tăiem fideluţă.

    4. Pe toate acestea le adăugăm peste ceapă.

    5. Stingem totul cu apă, adăugăm sare, piper şi presărăm o parte din verdeaţă.

    6. Punem totul în cuptor timp de o oră.

    7. La urmă, presărăm pătrunjelul rămas.

    – cinci cartofi

    – trei morcovi

    – trei ardei

    – un dovlecel

    – o conopidă

    – o varză mică

    – 300 g fasole verde

    – o ţelină

    – 100 ml bulion

    – trei cepe

    – un pahar ulei

    – pătrunjel

    – sare, piper.

    18
    mart.
    10

    Plante care combat stresul

    Orele lungi la birou, senzaţia de oboseală cu care te trezeşti încă de dimineaţă şi stresul zilnic îţi pun în pericol sănătatea. Încearcă să îţi protejezi sistemul nervos şi inima cu ajutorul unor tratamente naturale şi nu ezita să te relaxezi cu o cană de ceai de fiecare dată când ai ocazia.

    Remediile naturale îţi protejează inima şi sistemul nervos

    Talpa-gâştei e un excelent sedativ

     Denumită şi “doctorul cardiacilor”, talpa-gâştei e indicată în tratamentul problemelor pe fond nervos. Fitoterapia recomandă planta ca sedativ natural şi pentru reglarea presiunii sângelui, precum şi în hipertensiune. Infuzia se prepară dintr-o lingură rasă de plantă uscată, la o cană de 250 ml de apă fierbinte. Se lasă 10 minute, apoi se beau maximum trei căni pe zi.

     Hibiscusul scade tensiunea arterială

    Ceaiurile din flori de hibiscus sunt reconfortante şi pot înlocui cafeaua de dimineaţă, pentru că nu au efect de creştere a tensiunii arteriale. Specialiştii susţin că tratamentul cu hibiscus este eficient pentru insomnie şi stări de oboseală fizică şi psihică.

     Păducelul previne infarctul

    Bolile de inimă cu substrat nervos (hipo şi hipertensiunea arterială sau tahicardia) se pot trata cu extracte de păducel: infuzie, tinctură şi sirop. Planta conţine acid triterpenic, un excelent tonic cardiac, astfel că leacurile cu păducel reglează circulaţia sângelui, prevenind producerea infarctelor şi atacurilor cerebrale.

     Ceaiul verde te energizează

    Ceaiul verde are efecte antistres şi energizante. El conţine antioxidanţi, sporeşte atenţia şi îmbunătăţeşte memoria. Totodată, s-a dovedit că această plantă este bogată în substanţe anticancerigene, e un bun laxativ, creşte pofta de mâncare şi previne îmbătrânirea prematură a celulelor.

    Levănţica are efect calmant

    Atunci când simţi că oboseala şi stresul te doboară la serviciu, apelează la efectul calmant al florilor de levănţică. Ţine în- tr-un sertar o sticluţă cu esenţă extrasă din această plantă şi vei fi uimit(ă) de efectul său aromoterapeutic.

    Magneziul ajută creierul să funcţioneze mai bine

    Bananele îţi asigură necesarul zilnic de magneziuAnumite alimente sunt bogate în magneziu, mineralul-minune care stimulează circulaţia sângelui, combate stresul şi ajută absorbţia calciului şi a potasiului în corp. Iată ce trebuie să mănânci pentru ca organismul tău să aibă mereu cantitatea de magneziu necesară: legumele verzi, cerealele integrale, bananele, lactatele, citricele, usturoiul, prunele, nucile, pătrunjelul, migdalele, soia.

    17
    mart.
    10

    Greva Metrorex a fost anulata

    Sindicatele de la Metrou renunta la greva, in urma negocierilor de la Ministerul Transporturilor
    Greva de la metrou, programata incepand de joi, 18 martie, a fost anulata, in urma negocierilor dintre sindicate si reprezentantii Metrorex si ai Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, au declarat pentru NewsIn surse din minister.

    Presedintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM), Ion Radoi, a declarat dupa negocierile cu reprezentantii Metrorex si ai Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (MTI), ca a obtinut o crestere salariala de sub 10%, iar contractele colective de munca au fost semnate.

    Administratia Metrorex si Sindicatul UNITATEA – Sindicatul Liber Metrou in calitate de reprezentant al salariatilor Metrorex, au convenit asupra incheierii unui nou Contract Colectiv de Munca, pentru perioada 2010 – 2011, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. Noul Contract Colectiv de Munca a fost negociat si semnat ca urmare a aprobarii in sedinta Guvernului Romaniei din data de 17.03.2010 a Bugetului de Venituri si Cheltuieli pe anul 2010 al Companiei Metrorex, fara majorarea fondului de salarii, care se mentine la nivelul anului 2009”, a anuntat Ministerul Transporturilor, conform Realitatea.tv

    „Astazi (marti n.r.) am avut o intalnire cu oficialii Metrorex, carora li s-a permis sa inceapa negocierile cu noi. De asemenea, miercuri vom relua discutiile si vom lua decizia daca joi va fi greva la metrou„, afirma Radoi, potrivit NewsIn.

    Saptamana trecuta, presedintele USLM anunta ca circa 4.600 de angajati ai Metrorex vor intra in greva generala din 18 martie, pe termen nelimitat, in intervalul orar 04.00-16.00, deoarece nu au fost semnate contractele colective de munca, care au expirat la 1 noiembrie 2009.

    17
    mart.
    10

    O reţetă pe zi – Ciuperci cu maioneză şi usturoi

    Adriana BahmuţeanuDacă vrei mai multe reţete, atunci hai “La şuetă cu Bahmu”. De luni până vineri, începând cu ora 16.00, la Kanal D, în emisiunea Adrianei Bahmuţeanu (foto) ai ocazia să tragi cu ochiul în bucătăria lui Gheorg şi să asişti zilnic la o demonstraţie de gătit. Ca să-ţi facem poftă, îţi spunem ce va prepara mâine maestrul bucătar.

    Preparare:

    Ingrediente:

    – 500 g ciuperci

    – 200 g maioneză

    – cinci-şase căoeei de usturoi

    – cimbru

    – piper alb

    – busuioc

    1. Se opăresc ciupercile şi se curăţă de pieliţe, apoi se lasă să se răcească şi să se scurgă. Se pot folosi şi ciuperci conservate.

    2. Se curăţă usturoiul, se pisează şi se amestecă, într-un castron, cu ulei, până se obţine o pastă.

    3. Aceasta se combină cu maioneză, un praf de busuioc, puţin cimbru şi piper alb – după gust.

    4. Ciupercile se toacă mărunt şi se omogenizează cu maioneza cu usturoi. Se servesc reci, cu vin alb.

    17
    mart.
    10

    Vă bateţi joc de postul nostru?

    Suntem în postul Paştelui şi mulţi dinte noi încearcă să-şi purifice sufletul şi trupul consumând doar produse vegetale, cum sunt pateul de soia, caşcavalul de soia, zacusca sau alte alimente, care, teoretic, nu conţin proteine animale. Cel puţin aşa zic producătorii şi comercianţii. În realitate, aşa cum susţin specialiştii în alimentaţie, există produse de post care de fapt au ingrediente “de dulce”. Aşadar, înainte să băgaţi ceva în gură, uitaţi-vă bine pe etichetă, să nu faceţi vreun păcat şi să vă spurcaţi!

    Biscuiţii sau prăjiturile vândute ca fiind de post pot conţine albumină, care este proteină din ou Pateul vegetal poate conţine proteine animale. De aceea, dacă ţineţi post, citiţi cu atenţie eticheta înainte de a-l cumpăra. Dacă pe aceasta scrie hidrolizat proteic, puneţi-l înapoi pe raft

    Unele produse de post pe bază de soia sunt, de fapt, “de dulce”. Cu alte cuvinte, noi vrem să ne miluim şi să postim în această perioadă, şi dracu’ nu ne lasă! Sau, altfel spus, cei care fabrică produsele de post din România încearcă să-şi bată joc de noi.

    Frişca vegetală poate să nu fie de post Frişca vegetală Hulala care se găseşte în magazine în rafturile cu produse de post are ca ingredient proteina de lapte. Deci, nu o consumaţi ca fiind un produs de post

     «Sunt produse vegetale cu proteine animale»

    “La ultimul post, cel de Crăciun, am văzut de mai multe ori prin hipermarketuri, la raioanele cu produse de post, alimente vegetale care conţineau ingrediente cu proteine animale. De exemplu, un sortiment de caşcaval de post cu soia conţinea cazeină, un extract din lapte. Mai sunt tot felul de biscuiţi sau prăjituri, tot aşa, de post, care conţin albumină sau proteina din ouă. Roşu carmin sau E120 este un colorant natural extras dintr-o insectă (n.r – un gândăcel) şi se găseşte în mai multe alimente, cum ar fi crenvurştii.

    Sunt producători care adaugă în laptele de soia diverse ingrediente care nu sunt de post, cum ar fi zerul sau cazeina Crenvurştii cu soia pot avea diverse ingrediente, printre care şi roşu carmin

    Totodată, în produsele de post se mai întâlneşte şi hidrolizatul proteic care, dacă nu se specifică originea vegetală, e de la animale”, ne-a explicat Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Acum, pentru toţi cei care n-au ştiut ce mănâncă, poate n-o fi un mare păcat, dar ne-am spurcat, aşa cum ar zice mama, care merge în fiecare duminică la biserică şi care ţine toate posturile de peste an.

    Colorant natural dintr-un gândac

    Dactylopius coccus este o mică insectă, un gândăcel care trăieşte în America de Sud şi în Mexic. Roşu coşenilă este un colorant natural care se obţine prin mărunţirea acestei insecte. Colorantul se foloseşte la fabricarea preparatelor din carne, peşte, la colorarea cerealelor pentru micul dejun. Atenţie, se găseşte şi în multe preparate vegetale sau de post!

    Protecţia Consumatorului face razie în rândul comercianţilor de alimente specifice

    Încă de la jumătatea lunii februarie, angajaţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) au luat la bani mărunţi comercianţii din toată ţara, în cadrul aşa-numitei “acţiuni MOV” (miel, ouă, vin). Pe lângă alimentele tradiţionale de Paşte, inspectorii au controlat şi produsele de post. “În preajma fiecărei sărbători mari, ANPC organizează controale tematice, ca nu cumva comercianţii să fie tentaţi de vânzările mari şi să scoată pe tarabă produse depreciate. În plus, la ultimele verificări au fost depistate şi produse de post cu ingrediente «de dulce»”, ne-a spus Irina Dinu, din partea biroului de presă al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.

    Verdeţurile sunt alimente sigure de post

    16
    mart.
    10

    6 oameni care au prezis (corect) viitorul


    Descopera 6 oameni care au prezis viitorul. Viziune sau coincidenta?


    In 1984, autorul science fiction William Gibson lansa Neuromancer, un roman extraordinar in care vorbea despre o retea globala, updatata constant, prezentata ca un univers distinct, cu o multitudine de posibilitati, de la cumparaturi si pana la conexiuni intre oameni din toate colturile lumii. Spre sfarsitul cartii, reteaua devine un mijloc intunecat de intretinere a viciilor omenirii.



    Robert A. Heinlein este un scriitor SF foarte cunoscut, alaturi de Asimov sau C. Clarke. In 1942, in opera „Beyond this Horizon”, Robert a descris un robot capabil sa receptioneze apelurile telefonice. In 1983, japonezii au inventat un robot in forma de secretara, care se ocupa exact de aceasta misiune. In 1956, in opera „Double Star”, Heinlein descrie cu minutiozitate un pat cu apa. In 1968, un anume Charles Hall se duce sa patenteze inventia sa teribila (evident, un pat cu apa) dar cei de la biroul de patente ii rad in nas, spunandu-i ceva de genul „fugi domnule de aici, ca ai copiat descrierea lui Heinlein”…

    Daca prin 1945 vorbeai despre telecomunicatii prin satelit, ori erai nebun, ori te chema Arthur C. Clarke. Celebrul autor SF a descris primul in opera „Extra-Terrestrial Relays” un satelit geosincron, care se putea misca practic odata cu pamantul, ramanand fix pentru un anumit reper. Clarke spunea ca acesti sateliti vor transmite semnale audio si video, fiind viitorul telecomunicatiilor. 65 de ani mai tarziu, pe orbita au ajuns zeci de astfel de masinarii care supravegheaza totul: unii apartin companiilor de telefonie, altii Google, altii armatelor…

    James Cameron ne-a fascinat cu a sa capodopera Titanic, insa putini stiu ca au mai fost facute 13 filme pe aceasta tema, inainte ca regizorul canadian sa cucereasca lumea. Insa un fapt este de-a dreptul incredibil: autorul Morgan Robertson a scris o carte intitulata „Futility, or the Wreck of the Titan”, in care povesteste despre un vapor urias, de aproximativ 260 de metri lungime, facut in Marea Britanie. Titan porneste in calatorie ca un hotel de lux pe apa, fiind considerat imposibil de scufundat la vremea lui. La 400 de mile de „Newfoundland”, la o viteza de 22.5 noduri, Titan se loveste de un iceberg si se scufunda. Majoritatea pasagerilor mor pentru ca uriasul avea prea putin barci de salvare. Era si normal, pentru ca era considerat imposibil de scufundat…Acum vine bomba: Robertson a scris aceasta carte in 1898, adica cu 14 ani inainte ca Titanicul sa se scufunde! Ati putut vedea similaritatile, insa avem de facut o mentiune. Titanicul s-a ciocnit de iceberg la 400 de mile de Newfoundland, dar la o viteza de 25 de noduri…


    In 1991, cu cinci ani inainte ca Nintendo sa revolutioneze gamingul odata cu lansarea consolei Wii, un pusti pe numele sau Jimmy Peterford publica intr-o revista visul sau cu privire la consola perfecta. Bineinteles ca timpul si tehnologia momentului limitau firesc pana si imaginatia pustanilor, insa Jimmy a gandit o consola capabila sa ruleze jocuri de pe mai multe sisteme (Virtual Console), sa cante singura anumite melodii (Wii Orchestra) si sa fie controlata cu ajutorul a 27 de butoane (destul de asemanator cu ce are Wii acum, daca adunam butoanele hardware ale Wiimote + Nunchuck si gradele de libertate). Jimmy s-a gandit si la jocul Super Mario Galaxy (a aparut prin 2007) si la pretul consolei, de 259.99$. Pretul la lansare a fost de 249.99$…

    Edgar Allan Poe lansa in 1838 cartea „The Narrative of Arthur Gordon Pym of Nantucket”. Primita prost de catre public si critici, a fost totusi sursa de inspiratie pentru Melville sau Verne, cei doi titani recunoscand acest lucru. Totusi cartea va surprinde prin altceva.

    Poe marturisea ca povestea are la baza intamplari reale si cam asa stateau lucrurile. Partial. In povestire, echipajul unei barci naufragiaza. Neavand mancare, intr-o scena dramatica, cei patru trag la sorti pentru a stabili care va fi mancat. Cel mai tanar pierde, numele lui fiind Richard Parker. Insa intamplarile reale care l-au inspirat pe Poe pur si simplu nu s-au intamplat. Inca.

    45 de ani mai tarziu, o nava botezata Mignonette piere intr-un dezastru si patru oameni se lupta sa supravietuiasca. Intr-o scena tragica, ei trag la sorti sa vada cine va fi mancat. Cel mai tanar este ales si surpriza, numele lui era chiar… Richard Parker!

    Tot a fost pus cap la cap de catre Nigel Parker, o ruda a victimei. Va imaginati ce anume a simtit acesta cand a citit cartea lui Poe?

    15
    mart.
    10

    Ce trebuie să ştim când semnăm un contract

    Conform Codului Civil, contractul constituie legea părţilor, deci nu este un act unilateral, ci se poate negocia. Semnarea unui astfel de document de furnizare de utilităţi ori de servicii sau de angajare fără a-l citi cu atenţie în prealabil poate duce la apariţia unor probleme mai târziu. Astfel, vă puteţi trezi, în mod aparent inexplicabil, cu mai puţini bani în cont, cu un alt serviciu decât vă doreaţi sau veţi fi puşi în imposibilitatea de a rezilia contractul. Iată la ce trebuie să fiţi atenţi pentru a nu fi păgubiţi.

    Înainte de a încheia contracte de furnizare de servicii sau de utilităţi trebuie să:
    – citiţi cu atenţie clauzele incluse în contract;
    – solicitaţi cât mai multe explicaţii pentru ceea ce nu înţelegeţi;
    – fiţi atenţi la valoarea maximă a penalităţilor care pot fi percepute;
    – căutaţi data de la care penalităţile încep să se aplice;
    – verificaţi după cât timp de la neplata facturilor scadente poate fi întreruptă furnizarea serviciului respectiv;
    – cereţi băncii un grafic de rambursare şi un exemplar înainte de semnarea unui contract de credit. Luaţi acasă aceste acte şi studiaţi-le. Pentru mai multă siguranţă, puteţi cere şi părerea unui consilier de credite;
    – acordaţi mare atenţie comisioanelor percepute pentru diverse servicii.

    Multe clauze din contracte pot fi modificate dacă negociaţi cu banca ori cu furnizorul de utilităţi sau de servicii. Astfel, pot fi schimbate aspecte precum: dobânda, perioada creditului, comisionul de rambursare anticipată, penalităţile, după caz.

    Unde puteţi face sesizări
    În cazul în care apreciaţi că au fost încălcate clauzele contractului de servicii şi de utilităţi pe care l-aţi semnat, vă puteţi adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Adresa: bd. Aviatorilor nr.72, sector 1. Telefon: 0372.131.951. Puteţi sesiza şi instanţa de judecată.

    14
    mart.
    10

    Predica la Duminica a IV-a a Sfantului si Marelui Post

    Predica la Duminica Sfantului Ioan Scararul

    Despre credinta si indoiala

    Iubiti credinciosi,

    Sa intelegem ca alta este credinta tare, deplina, si alta este credinta indoielnica si putina. Prin credinta dreapta si deplina omul poate, cu puterea lui Dumnezeu, sa faca minuni si sa dobindeasca fericirea vremelnica si vesnica. Credinta deplina sau desavirsita este credinta propovaduita de Biserica Ortodoxa si marturisita pe scurt in Simbolul Credintei (Crezul). Aceasta sfinta si dreapta credinta, impreuna cu lucrarea faptelor bune, cu scopul de a placea numai lui Dumnezeu, ii aduce omului mintuirea sufletului (I Corinteni 10, 31).

    Sa stiti, fratii mei, ca sint multe feluri de credinte pe pamint care nu aduc mintuirea sufletului, ci si la piezare il duc. Asa sint credintele pagine, credintele strimbe ale celor care cred in vraji, in descintece si in fermecatorii, in visuri si vedenii false si alte multe feluri de credinte straine de adevar care duc la pierzare pe cei inselati de ele. Numai credinta cea deplina si dreapta pe care o marturiseste si o propovaduieste Biserica Ortodoxa este mintui-toare fiind intemeiata pe Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie apostolica si patristica. Ea are temelie neclintita pe Hristos piatra cea din capul unghiului (Matei 21, 42).

    Sfintii si dumnezeiestii Parinti, ca si Sfintii Apostoli au fost cei mai mari aparatori ai dreptei credinte la cele sapte Sinoade ecumenice si la cele locale. Prin invataturile lor scrise ne-au lasat luminate caile mintuirii, care duc la Hristos numai dupa dreptarul credintei Ortodoxe. Cind pe Sfintul Vasile cel Mare il indemna guvernatorul Modest sa primeasca unirea cu erezia lui Arie, atunci marele ierarh i-a zis: „Nu! Biserica a primit invatatura sa de la Hristos Dumnezeu si aceasta invatatura eu sint dator s-o apar chiar cu pretul vietii mele. De aceea nu voi ingadui sa se lase la o parte sau sa se schimbe vreun cuvint, sau macar o silaba din aceasta dumnezeiasca predanie. Ci ca un paznic rinduit de Dumnezeu prin har voi sta aici credincios si neclintit la postul meu, chiar daca voi plati aceasta impotrivire cu viata mea. Eu nu voi inceta de a apara tezaurul cel nepretuit al credintei contra tuturor vatamaturilor ce vin de la necredinciosi si eretici. Adevarurile dreptei credinte au fost pastrate in totalitatea si curatia lor cu multe jertfe omenesti si cu mari valuri de singe crestin”.

    Cind milioane de oameni, barbati si femei, copii, tineri si batrini, invatati si filosofi din primele veacuri ale crestinismului si-au dat viata pentru invatatura crestina, pentru a ne lasa mostenire curata in Iisus Hristos, nimeni dintre crestinii zilelor noastre n-are dreptul sa strice frumusetea si podoaba dreptei credinte, avind in ea adevarul. Toti care vor face unele schimbari in cuvintele Sfintei Scripturi si ale Sfintei Traditii nu vor avea parte de Hristos si nu vor mosteni impreuna cu sfintii Lui cereasca imparatie.

    Credinta deplina si tare este cea care se lucreaza prin dragoste (Galateni 5, 6), adica cea care este urmata de fapte bune. Iar credinta care este lipsita de dragoste, adica de fapte bune, este zadarnica si nefolositoare. Aceasta ne-o arata Sfintul Apostol Pavel zicind: De as avea darul proorociei si orice stiinta si de as avea tota credinta incit sa pot muta si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sint (I Corinteni 13, 2). Inca sa stim, fratilor, ca dreapta noastra credinta cea deplina si tare, care lucreaza prin fapte bune, trebuie sa fie statornica pina la ultima noastra suflare. In aceasta privinta avem mii si milioane de pilde lasate noua de Sfintii lui Dumnezeu care L-au marturisit si, pentru dragostea Domnului si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, si-au pus sufletele lor pentru Evanghelie, rabdind pina la moarte infricosatoare chinuri. Pentru a adeveri acest lucru despre credinta cea statornica a Sfintilor lui Dumnezeu voi aduce citeva exemple din viata Bisericii.

    Primul exemplu de jertfa totala pentru mintuirea lumii si pentru propovaduirea Sfintei Evanghelii pe pamint a fost Insusi Domnul nostru Iisus Hristos. El ne-a descoperit adevarurile vesnice ale dreptei credinte. El ne-a invatat cum sa credem in adevaratul Dumnezeu cel inchinat si marit in trei persoane: Tatal, Fiul si Duhul Sfint. Hristos, Mintuitorul lumii, ne-a descoperit ca Duhul Sfint purcede de la Tatal si ni L-a trimis pe pamint ca Mingiietor si Domn al vietii. El a sfintit pe fecioara Maria prin intruparea Sa si ne-a incredintat-o tuturor ca Nascatoare de Dumnezeu si mama, zicindu-i: Iata fiul tau! iar prin iubitul Sau ucenic Ioan Evanghelistul, caruia i-a spus: Iata mama ta! (Ioan 19, 26-27), ne-a facut fiii ei.

    Dreapta credinta plina de Duh si de putere a avut dintre oameni cel mai mult Maica Domnului, cea dintii rugatoare pentru noi toti inaintea Preasfintei Treimi. Ea a crezut in cuvintele Arhanghelului Gavriil si prin el a primit sa nasca cu trup pe Hristos, cind a spus: Fie mie dupa cuvintul tau! (Luca 1, 38).

    Dar ce vom spune de marea credinta a Sfintilor Apostoli? Oare nu ei au semanat dreapta credinta si Evanghelia in toata lumea? Nu au strabatut ei Asia, Europa si Africa, vestind venirea Mintuitorului in lume si apropierea Imparatiei Cerurilor? Nu au rabdat ei atita prigonire si temnita si moarte martirica pentru Hristos si pentru Evanghelie? Nu au vindecat ei bolnavi si tot felul de suferinzi cu puterea credintei, chemind numele lui Hristos? Nu au darimat ei capistile idolesti si in locul lor au inaltat biserici crestine?

    Astfel, ce vom vorbi de credinta plina de rivna a lui Petru, caruia i-a spus Hristos: Amin zic tie, tu esti Petru si pe aceasta piatra voi intemeia Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui (Matei 16, 18)? Oare nu a fost el rastignit pe cruce cu capul in jos pentru dragostea lui Hristos? Ce vom zice de credinta Apostolului Pavel, gura lui Hristos? Pe el l-a facut Mintuitorul din tiran si persecutor, Apostol al neamurilor si martir. Deci, cum vom lauda credinta de foc a Sfintului Pavel, dragostea lui pentru mintuirea paginilor si a evreilor, curajul si barbatia lui, intelepciunea lui si rabdarea lui, bataile, temnita si lanturile pe care le-a suferit el pentru Evanghelie, invrednicindu-se sa fie inaltat de Duhul Sfint pina la al treilea cer? Oare nu el a spus ca dupa plecarea mea vor intra intre voi lupii rapitori – adica ereticii -, care nu vor cruta turma? (Fapte 20, 29).

    Cine poate spune cu cita dragoste si fierbinte credinta au slujit Apostolii pe Hristos si Evanghelia Lui? Sau cine stie cite batai si torturi si lanturi au patimit pentru Hristos Sfintii Mucenici? Caci cu cit ii chinuiau paginii mai mult, ei mai tari se faceau in credinta si primeau cu bucurie sa moara pentru Iisus, decit sa se lepede de El. Cine stie dintre muritori numarul si numele tuturor sfintilor lui Dumnezeu? Sau cine poate lauda dupa vrednicie credinta lor, dragostea lor, smerenia lor, barbatia lor si sfintenia cu care au trait ei Evanghelia si au implinit poruncile lui Dumnezeu? Oare ei credeau in Hristos numai cu buzele sau pentru rasplata? Sau slujeau Biserica pentru ranguri? Sau marturiseau Evanghelia invierii pentru bani si daruri?

    Nu, niciodata. Sau se temeau de oameni mai mult decit de Dumnezeu? Sau se certau pentru intiietate? Sau se pirau unii pe altii, sau urmareau averi si scopuri pamintesti in Biserica? Sau se indoiau in credinta si schimbau dupa plac si dupa mintea lor invatatura Evangheliei, cum fac sectele de azi? Nu. Ci credinta lor dreapta si statornica in Dumnezeu era tare ca fierul; fetele si inimile lor straluceau de lumina Duhului, ca facliile pentru sfintenia vietii lor; miinile lor nu oboseau sa dea milostenie, picioarele lor nu conteneau sa alerge la biserici si la vestirea Evangheliei; gurile lor nu incetau sa se roage lui Dumnezeu, iar sufletele lor albe ca zapada asteptau cu bucurie dezlegarea de trup si unirea in cer cu Hristos.

    Aceeasi credinta tare pina la jertfa si viata ingereasca au dus pe pamint toti sfintii si Cuviosii Parinti ai Bisericii Ortodoxe. Ei cu rugaciunea si credinta lor faceau multe minuni, cu lacrimile lor sfinteau pustiul si manastirile, cu inima lor odihneau pe Dumnezeu, iar cu intelepciunea si sfaturile lor scriau carti de folos, aparau dreapta credinta in lume, combateau pe eretici si izgoneau pe diavoli dintre oameni. De aceea sint trecuti ca sfinti in calendar si le cerem ajutorul.

    Ce putem spune de parintii si inaintasii nostri care au pastrat cu atita sfintenie si tarie credinta ortodoxa pe pamintul tarii noastre? Sa amintim de marele domn al Moldovei Stefan cel Mare, care a aparat ortodoxia aproape o jumatate de secol si a inaltat 48 de biserici si minastiri. Sa pomenim si pe domnul martir Constantin Brincoveanu, cu cei patru copii ai sai, care si-au varsat singele pentru Hristos departe de tara. Sa amintim si pe ierarhii marturisitori si aparatori ai dreptei credinte din Transilvania, si pe sihastrii si cuviosii sfinti care s-au nevoit in Carpati, in padurile si minastirile noastre.

    Nu putem uita nici pe bunii nostri parinti si tarani credinciosi de la sate. Oare citi erau mai credinciosi decit ei? Cine se ruga mai cu credinta si cu lacrimi ca ei, taranii si mamele noastre blinde si evlavioase de prin sate?

    Toate acestea le-am spus, fratii mei, ca sa ne dam seama ca si in tara noastra credinta in Dumnezeu a avut dintotdeauna barbati sfinti, traitori adevarati in Hristos si aparatori ai credintei curate impotriva tuturor sectelor si a celor indoielnici si slabi in credinta.

    Iubiti credinciosi,

    Impotriva credintei adevarate si puternice in Dumnezeu, de-a lungul celor doua mii de ani de crestinism, s-au ridicat tot felul de obstacole, ispite si neghine, cum le numeste Iisus Hristos in pildele Sale. Si care au fost acestea? La inceputul crestinismului s-au ridicat crestini iudaizanti, care voiau sa amestece credinta curata in Hristos cu practicile religioase ale Legii Vechi. Apoi s-au ridicat impotriva credintei propovaduite de Mintuitorul si de Apostoli, imparati pagini romani, care prin grele persecutii singeroase cautau sa-i intoarca pe crestini din nou la idolatrie.

    Din secolul IV diavolul a ridicat impotriva credintei apostolice tot felul de eresuri, secte si curente filosofice pagine, ca arianismul, nestorianismul, monofizismul, monotelismul, iconoclasmul, gnosticismul, maniheismul, montanismul si multe altele. Mai tirziu s-au ridicat reformistii luterani, calvinii, husitii si sectele mai noi din zilele noastre. Toate acestea au urmarit slabirea dreptei credinte si convertirea ortodocsilor la eresul lor. Unii au reusit mai mult, altii mai putin in scopul lor prozelitist, diabolic, de farimitare a Bisericii lui Hristos, iar altii au disparut fara urme.

    Corabia Bisericii lui Hristos merge mai departe pe marea vietii dar diavolul nu inceteaza s-o atace cu noi si noi arme si ispite. Cea mai puternica arma, dupa secte, este necredinta in Dumnezeu care, luind locul paginismului, incearca sa slabeasca credinta tare si curata in Dumnezeu. Insa jertfa pastorilor devotati ai Bisericii, scrierile Sfintilor Parinti si rugaciunile calugarilor si ale credinciosilor au slabit atacul necredinciosilor.

    Atunci diavolul a inventat o noua arma impotriva credintei vii, lucratoare in Hristos, anume, indoiala. Crestinii indoielnici sint din ce in ce mai numerosi. Ei cred in Dumnezeu, dar se indoiesc si de viata vesnica, si de puterea rugaciunii, si de harul Lui. Se roaga, dar cu indoiala, cum s-a rugat si tatal copilului bolnav din Evanghelia de astazi. Crestinii indoielnici merg la biserica numai cind sint bolnavi, cind au dusmani, necazuri, sau examene. In rest, spun ca n-au timp, ca se pot ruga si acasa sau ca se roaga preotii pentru ei. Acestia se indoiesc si de viata vesnica, si de puterea rugaciunii, si de harul preotiei, si de sfintenia Sfintei Impartasanii. Duhul indoielii este un diavol cumplit care chinuie pe multi credinciosi si ii arunca in deznadejde, in ginduri negre, in secte, in sinucidere. Caci si crestinii care se duc la secte, tot din cauza indoielii in credinta o fac. De aceea indoielnicii si sectantii sint mereu tulburati, ingindurati, gata oricind de cearta si chiar de razbunare.

    O imagine clara a indoielii noastre in credinta o prezinta Evanghelia de astazi. Un tata si-a adus copilul bolnav de epilepsie sa-l vindece Hristos. Mai intii a cerut sa-l vindece ucenicii Sai dar n-au putut. Apoi cazind la picioarele lui Hristos, I-a spus durerea si L-a rugat sa-i vindece copilul. Dar Mintuitorul intirzia sa faca minunea. De ce? Din cauza necredintei tatalui copilului. Ca iata cum se ruga: „Doamne, de poti ceva, ajuta-ne noua, fiindu-Ti mila de noi!” Atunci Hristos i-a raspuns: De poti crede, toate sint cu putinta celui credincios. Tatal copilului, apasat de boala fiului sau, a strigat cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele! (Marcu 9, 22-24). Atunci indata Hristos a izgonit duhul rau din copil si l-a vindecat.

    Oare citi dintre crestinii nostri nu cirtesc inaintea lui Dumnezeu cind sint in suferinta si necaz? Citi nu vin la biserica si se roaga mai mult din interese pamintesti, zicind cam aceleasi cuvinte indoielnice: „Doamne, daca esti bun, ajuta-mi! Doamne, daca m-ai iertat, miluieste-ma! Doamne, daca poti si vrei, vindeca-ma si pedepseste pe vrajmasii mei!” Or, aceasta nu este rugaciune primita de Dumnezeu!

    Iubiti credinciosi,

    Daca vrem sa ne mintuim si sa fim miluiti de Hristos, sa avem credinta tare, vie, curata, statornica. Altfel nu ne aude repede Dumnezeu. Sau ne raspunde ca omului din Evanghelia de azi: De poti crede, toate sint cu putinta celui credincios! Sa avem credinta puternica si toate le vom dobindi.

    Indoiala in credinta a adus lumea aici, la marginea prapastiei. Indoiala in credinta a creat atitea secte si a adus dezbinarea in Biserica, in familie si peste tot. Cum ne putem intari in credinta ca sa scapam de indoiala si de cumplitele ei urmari? Numai prin rugaciune si post, prin deasa spovedanie si impartasire si prin citirea cartilor sfinte. Caci asa a raspuns Mintuitorul ucenicilor Sai care L-au intrebat: Pentru ce noi n-am putut sa-l scoatem? Pentru putina voastra credinta (Matei 17, 19-20). Acest neam de diavoli cu nimic nu poate fi scos, fara numai cu rugaciune si cu post! (Marcu 9, 28-29).

    Vedeti ce ne raspunde Hristos? Vedeti puterea rugaciunii ajutata de post? Vedeti puterea postului ajutat de rugaciune? In zadar unii vorbesc de rau postul. In zadar altii se roaga, daca nu vor sa posteasca. Uniti rugaciunea cu postul, mergeti regulat la Sfinta Liturghie, spovediti-va curat, mai ales acum in Sfintul si Marele Post. Impacati-va, ajutati-va in greutatile vietii si cresteti-va copiii in credinta si frica de Dumnezeu, ca sa nu fie robiti de diavolul prin pacatele tineretii. Doar vedeti citi parinti sufera pentru copiii lor bolnavi, neascultatori si rai.

    De ne vom ruga cu credinta si cu post, vom dobindi cererile noastre si vom putea rosti cu folos rugaciunea omului din Evanghelia de astazi: Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele! Amin.

    Parintele Ilie Cleopa

    Calendar Ortodox

    13
    mart.
    10

    o luna adina

    o luna adina

    12
    mart.
    10

    Topul celor mai ieftine maşini de la Rabla

    Deşi e favorită în cursa pentru cel mai mare număr de vânzări, Dacia Logan ocupă doar locul 5 în topul preţurilor.

    Jurnaliştii de la “Business Magazin” au realizat un inedit “top ten”(n.r. – top 10) al celor mai ieftine maşini puse la dispoziţie de dealeri pentru Programul Rabla. În întocmirea clasamentului s-a ţinut cont de câteva criterii. De exemplu, toate modelele incluse în top sunt dintre cele mai ieftine, însă au aer condiţionat, iar preţul a fost calculat scăzând trei prime de casare, plus reducerea oferită de fiecare importator. În top ten-ul preţurilor realizat de jurnaliştii de la “Business Magazin”, Dacia Logan, favorită pentru recordul de unităţi vândute, ocupă doar locul 5. Maşina produsă la Mioveni a fost depăşită de Chevrolet Spark, de Fiat Panda, de Chevrolet Aveo şi, surprinzător, de Renault Symbol!
    1. Chevrolet Spark – 3.575 €

    2. Renault Symbol – 4.650 €

    3. Fiat Panda – 5.175 €

    4. Chevrolet Aveo Sedan – 5.200 €

    5. Dacia Logan – 5.239 €

    6. Hyundai I 10 – 5.261 €

    7. Citroën C3 – 5.920 €

    8. Peugeot 206 – 6.734 €

    9. Opel Corsa – 6.850 €

    10. Mitsubishi Colt – 6.898 €

    11
    mart.
    10

    România a strâns miliardul de euro dorit din emisiunea de bonduri în doar 3 ore

    Interes crescut pentru obligaţiunile în euro emise de statul român, încă din ziua lansării. Investitorii au considerat că randamentul oferit de 5,18%, cu 268 de puncte de baza peste midswap, este unul atractiv, care acoperă riscurile potenţiale şi aşadar emisiunea a fost cu mult suprasubscrisă.

    Investitorii au început de astăzi, ora 12:00, să subscrie la emisiunea de eurobonduri lansată de statulul român. Dealerii spun că interesul este crescut pentru că România plăteşte o primă de 2,75% peste mid-swap, indicatorul de referinţă al pieţei calculat pentru maturitatea de cinci ani. În aceste condiţii, randamentul oferit este, aşa cum spunea ieri ministrul finanţelor de sub 5,2%, mai exact 5,18% pe an.

    Specialiştii spun că este un randament chiar foarte atractiv, având în vedere că prima de risc a României este de 220-240 de puncte. Totuşi, nu se ştie exact ce sumă plănuieşte ministerul de finanţe să atragă din pieţe, chiar dacă declaraţiile anterioare indicau un nivel de un miliard de euro. Dacă însă gradul de suprasubscriere va fi foarte mare, există toate şansele ca suma să fie depăşită. Este pentru prima dată în ultimii doi ani când România testează efiecienţa finanţării de pe pieţele externe.

    Ultima emisiune de eurobonduri fusese lansată în vara lui 2008. Atunci subscrierea a durat circa două – trei ore. În această perioadă au fost stranse circa 1,3 miliarde de euro din care au fost acceptate 750 de milioane. De data aceasta, conform dealerilor interesul a fost şi mai mare, iar la un moment dat subscierea depăşea 4 miliarde de euro.

    Va fi însă interesant de văzut dacă istoria se va repeta şi investitorii greci vor fi cei mai interesaţi de bond-urile României, aşa cum a fost în 2008. Atunci, ordinele de cumpărare acceptate au venit de la 60 de investitori, iar peste o treime din suma a fost subscrisă de greci.

    10
    mart.
    10

    ATENTIONARE METEOROLOGICĂ 10 martie, ora 22 – 11 martie, ora 20

    Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
    Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
    Ziua/luna/anul: 10/03/2010 Ora: 10 Numarul mesajului: 1
    Fenomene vizate: : intensificari ale vântului şi ninsori viscolite
    Intervalul: 10 martie, ora 22 – 11 martie, ora 20
    Zona afectata: conform textului
    Textul mesajului: ATENTIONARE METEOROLOGICĂ COD GALBEN

    În intervalul mentionat în sudul Banatului, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei si în zona Carpatilor Meridionali si Carpatilor de Curbură va ninge, vântul va avea intensificări viscolind temporar ninsoarea si se va depune strat nou de zăpadă. În Dobrogea precipitatiile vor fi si sub formă de lapovită sau ploaie si vor fi conditii de polei.

    NOTĂ: În sud-vestul si sudul tării vor fi intensificări ale vântului începând chiar din orele amiezei, cu viteze ce vor depăsi, la rafală, 60-65 km/h.

    Emitent: C.N.P.M.
    Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32



    Legenda:

    ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
    Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
    10
    mart.
    10

    Iată unde este cea mai ieftină mâncare!

    Ministerul Agriculturii a realizat o statistică a preţurilor în principalele pieţe din ţara

    Chiar dacă pensiile şi salariile românilor sunt aceleaşi în toate zonele României, preţurile la alimente, vândute în pieţele din judeţele ţării diferă în unele cazuri foarte mult. Potrivit unei statistici a Ministerului Agriculturii citate de ziarul Gândul, în Bucureşti se vinde cel mai ieftin lapte, iar în Harghita se cumpără cea mai ieftină carne. Potrivit specialiştilor în alimentaţie, aceste diferenţe de preţuri se datorează productivităţii, dar şi puterii de cumpărare.
    grafică: ziarul Gândul

    Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii, în Bucureşti se vinde cel mai ieftin lapte la un preţ cuprins între 2,5 şi 3,6 lei. La polul opus se află judeţul Bihor, unde litrul de lapte ajunge în pieţe şi la 5 lei.

    Brânza se vinde ieftin în pieţele din Gorj şi scump în cele din Argeş«Preţul depinde de calitatea produsului»

    În sudul ţării sunt mai multe ferme de vaci decât în celelalte zone ale ţării. Bineînţeles că şi producţia e mai mare, iar preţurile mai mici. Pe de altă parte, preţurile sunt influenţate şi de calitatea produselor. De exemplu, laptele produs la standarde europene, care are mai puţine bacterii, este mai scump decât cel românesc”, ne-a explicat Valentin Blănaru, preşedinte Asociaţiei Patronale Română din Industria Laptelui.

    Dragoş Frumosu«Bişniţa are un rol foarte important»

    Nici preţurile la carne sau la ouă nu sunt deloc apropiate, de la o zonă la alta. Dacă în Harghita un kilogram de carne de vită (carcasă) costă maximum 8,5 lei, în judeţul Brăila, acelaşi produs ajunge chiar şi la 21 de lei pe kilogram. La capitolul carne de porc, tot judeţul Harghita stă cel mai bine. Aici, carcasa de porc se vinde în pieţe şi în târguri la preţuri cuprinse între 5 şi 8 lei pe kilogram.“Acest fenomen se controlează mai greu, fiind vorba direct de producători şi nu de marile magazine.

    Explicaţia cea mai logică este legată de producţie şi de puterea de cumpărare. Dacă ai multe ouă, mai laşi din preţ, ca să nu rămâi cu ele şi să se strice. Totodată, bişniţa are un rol important! În marile oraşe, preţurile din pieţe pot fi mai mari din cauza intermediarilor care măresc costurile produselor pe care le cumpără de la producători”, ne-a precizat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a industriei alimentare.

    09
    mart.
    10

    Un primar din Gorj s-a dat singur in judecata

    Primarul din comuna gorjeana Saulesti s-a dat singur in judecata ca sa incaseze un spor salarial de 75 la suta, pentru scrierea unui proiect pe fonduri europene.
    In calitate de indrumator de proiecte in primarie, Constantin Draghici, primarul comunei Saulesti, s-a dat singur in judecata si si-a cerut spor de 75 de procente la salariu. Pentru ca magistratii sa nu isi dea seama de dubla sa calitate in proces – atat ca reclamant, alaturi de alti functionari publici din primarie, cat si ca parat, in calitate de primar al localitatii – edilul nu si-a declarat numele complet cand a inceput procesul. Astfel, Constantin Draghici l-a dat in judecata pe Constantin Rucsanda Draghici.

    Alaturi de primar, alti cinci functionari din institutie au castigat si ei sporul respectiv in instanta, acordat pentru scrierea unui proiect pe fonduri europene.

    Din 18 milioane, 75%, cat implica, inseamna inca 12 milioane de lei vechi. (…) Nu stiu daca-i moral, dar un astfel de proiect nu se poate implementa stand aici in birou. Se implementeaza cu eforturi mari, cu sute de drumuri„, a sustinut primarul Constantin Draghici, citat de NewsIn.

    Prin aplicarea procentului de 75% la salariul de baza, efectiv in mana raman cu 5,5 milioane”, a sustinut un functionar din primarie, Iustin Andrita.

    Cornelia Pavel, contabila in Primaria Saulesti, a afirmat ca hotararea judecatoreasca este definitiva si executorie.

    Luna trecuta, edilul din Saulesti a tinut la fel prima pagina a ziarelor, pentru ca si-a organizat petrecerea de ziua lui in primarie.

    09
    mart.
    10

    O reţetă de post pe zi: Orez cu legume

     Ingrediente: o cană cu orez, două căni cu apă, 50 g ciuperci, un ardei gras, un morcov, pătrunjel, sare, piper, o linguriţă de margarină, ulei.
    Preparare: se pune apa la fiert cu margarină şi puţină sare, apoi se adaugă orezul şi se fierbe 10 minute amestecând continuu. Se acoperă şi se lasă să tragă toată apa, în timp ce legumele se curăţă, se toacă şi se călesc în puţin ulei, cu sare şi piper după gust. Orezul se pune în două castronele şi se presează, apoi se răstoarnă pe farfurie şi se ornează cu legumele călite.

    08
    mart.
    10

    Nivel record al somajului: Peste 750.000 de romani fara loc de munca

    Pentru a 20-a luna la rand, numarul somerilor a continuat sa creasca in Romania. Astfel, in februarie, persoanele fara loc de munca au fost cu 21.393 mai multe fata de luna anterioara, depasind un nivel maxim, care nu a mai fost atins din martie 2003, ce corespunde unei rate a somajului de 8,3%, a anuntat luni Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
    La sfarsitul lui ianuarie erau inregistrati 740.982 someri, iar rata somajului era de 8,1%, potrivit datelor publicate de ANOFM, informeaza NewsIn.

    Numarul de someri a crescut in ianuarie pentru a 20-a luna la rand, Romania nemaiavand o cifra asa de mare a persoanelor ce nu au un loc de munca din martie 2003, cand erau inregistrate 779.154 persoane fara loc de munca.

    Partea proasta a acestui anunt este ca nu toti somerii anuntati de ANOFM sunt indemizati. Doar 468.863 de persoane din totalul somerilor inregistrati la nivel national, primesc ajutor de somaj.

    Cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat in judetele Mehedinti (14,6%), Vaslui (14,2%), Alba, Teleorman (13,0%), Covasna (12,4%) Ialomita (12,8%), Dolj (12,9%) si Galati (12,3%).

    In Bucuresti si Ilfov, rata somajului ramane redusa, de 2,4%, respectiv de 2,7%, alte judete cu somaj scazut fiind cele industrializate din vest si din Ardeal: Timis (4,6%), Bihor (6,3%) si Cluj (6,7%).

    Ministrul Muncii, Mihai Seitan, declara la sfarsitul lunii decembrie ca rata somajului va urca la 8-8,5% in primul trimestru din 2010, insa va scadea pana la 7,3% la finalul acestui an, de la 7,8% la sfarsitul lui 2009. Seitan sustinea, de asemenea, ca 70-80 de mii de posturi din sistemul bugetar ar putea fi restructurate in acest an.

    La finalul lunii ianuarie, seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca somajul va continua sa creasca in Romania pana la jumatatea anului 2010, iar numarul somerilor ar putea ajunge la un milion. „Personal, cred ca somajul va continua sa creasca probabil pana la mijlocul anului. (…) Per total, un milion de someri este cu siguranta posibil„, a spus Franks.

    Afirmatia acestuia a fost contrazisa ulterior de premierul Emil Boc, care a spus ca niciun document oficial al FMI nu face referire la numarul de someri, iar analizele Guvernului arata ca, la finele anului, rata somajului va fi mai mica decat in 2009. Insa daca ar fi sa privim ultimul scenariu cu privire la cresterea economica a Romaniei in 2010, dat publicitatii recent de catre Ministerul de Finante, parca ne schimbam perspectivele. Finantele au anuntat ca PIB-ul ar putea sa stagneze in 2010, ceea ce inseamna ca cei care isi cauta un loc de munca, vor mai trebui sa astepte cateva luni, pana cand economia si piata muncii se vor „pune pe picioare”.

    08
    mart.
    10

    ATENTIONARE METEOROLOGICA 08 martie, ora 18 – 09 martie, ora 21


    Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
    Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
    Ziua/luna/anul: 08/03/2010 Ora: 8 Numarul mesajului: 1
    Fenomene vizate: intensificari ale vântului şi ninsori viscolite
    Intervalul: 08 martie, ora 18 – 09 martie, ora 21
    Zona afectata: conform textului
    Textul mesajului: ATENTIONARE METEOROLOGICA COD GALBEN

    În intervalul mentionat în sudul Olteniei, sudul si estul Munteniei si în Dobrogea, intensificările de vânt se vor asocia cu ninsori, care temporar vor fi viscolite si se va depune un strat nou de zăpadă. La începutul intervalului pe litoral precipitatiile vor fi si sub formă de lapovită sau ploaie si se va produce polei.

    NOTĂ: În sudul si sud-estul tării vor fi intensificări ale vântului începând chiar de la orele prânzului, cu viteze ce vor atinge si depăsi, la rafală, 65-70 km/h.

    Emitent: C.N.P.M.
    Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32



    Legenda:

    ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
    Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
    Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate.
    08
    mart.
    10

    Cele mai dese minciuni pe care vi le spun bărbaţii

    Potrivit unui studiu, bărbaţii mint de şase ori pe zi, de două ori mai mult decât femeile. Citeşte mai jos care sunt minciunile pe care soţii, logodnicii sau prietenii voştrii le folosesc cel mai des.


    Sunt blocat în trafic – Mulţi bărbaţi spun acest lucru, chiar dacă au într-adevăr un motiv real pentru care întârzie.

    Nu a fost atât de scumpă – Ca să nu fie certat de iubită că a cumpărat un lucru nefolositor, mulţi bărbaţi spun că nu au dat mulţi bani pe el. De asemenea ei pot astfel să demonstreze că sunt şi responsabili cu banii.

    Sunt pe drum – Bărbaţii se folosesc de această scuză pentru a scapa de la un eveniment la care nu vor să meargă. Ştiu că nu pot scăpa, însă pot întârzia.

    Nu obişnuiesc să beau prea mult – Această minciună poate arăta că există o problemă gravă cu adevărat, care va pune în pericol nu numai relaţia. Trebuie să vorbeşti cu el despre cât eşti de îngrijorată, însă ai grija în ce moment îi spui. Această conversaţie trebuie să aibă loc atunci când este treaz.

    Îmi cer scuze nu am vazut apelul, mi-a murit bateria sau nu am semnal – Sunt minciunile preferate ale bărbaţilor când vor să scape de o conversaţie telefonică. De multe ori bărbaţii apelează la aceste minciuni în loc să îţi spună să te potoleşti cu telefoanele pentru că au nevoie de puţin timp liber.

    Nu, fundul tău nu pare atât de mare – Bărbaţii s-au învăţat minte, dacă nu îţi spun acest lucru, tu vei fi supărată şi nu vor mai avea parte de sex un timp. Dacă totuşi vrei să îi spui că fundul ei nu este atât de mic pe cum crede, întreabă o prietenă cum o poţi spune, fără să regreţi după aceea.

    Asta este ultima bere Experţii spun că aceasta minciună este preferata bărbaţilor când vor să scape de prietenele ce îi sună exact în mijlocul unei întâlniri cu amicii.

    Nu e nimic în neregulă – Potrivit unui studiu, 52% dintre bărbaţi au spus această minciună iubitelor lor.

    07
    mart.
    10

    Predica la Duminica a III-a a Sfantului si Marelui Post

    Predica la Duminica Sfintei Cruci

    Despre valoarea sufletului

    …Ce va folosi omul de va dobindi lumea toata si
    isi va pierde sufletul sau? Sau ce va da omul, in schimb,
    pentru sufletul sau?
    (Marcu 8, 36-37)

    Iubiti credinciosi,

    In predica Sfintei Evanghelii de astazi vom vorbi, pe cit ne va lumina Preabunul Dumnezeu, despre cinstea omului si despre valoarea sufletului omenesc. Iata ce spune Mintuitorul: Ce va folosi omul de ar dobindi toata lumea, dar isi va pierde sufletul sau? (Marcu 8, 36). Apoi zice: Ce va da omul, in schimb, pentru sufletul sau (Marcu 8, 37). Auziti, fratii mei, cit de mare si nemasurata valoare are sufletul nostru si la cita cinste si pretuire l-a ridicat Insusi Mintuitorul nostru Iisus Hristos? Si daca este asa, cine va putea vreodata a se impotrivi acestui adevar?

    Sfinta Scriptura are obicei de multe ori sa numeasca pe om „suflet”. Iata ce spune la Facere: Iar sufletele care au intrat cu Iacob in Egipt si care au iesit din coapsele lui, au fost de toate saizeci si sase de suflete, afara de femeile feciorilor sai (Facere 46, 26). Iata ca Sfinta Scriptura il numeste pe om „suflet”. Si de ce il numeste Sfinta Scriptura pe om „suflet”? Raspunsul este acesta: pentru valoarea cea mare ce o are sufletul fata de trup. Dar poate cineva sa-i spuna sufletului om? Nu, omul se poate numi suflet, dar sufletul nu se poate numi om. Pentru ca sufletul are fire nevazuta, iar trupul are fire vazuta si simtita, si numai cind acestea se unesc intr-un singur ipostas atunci se cheama om. Dar nici sufletul nu se cheama om fara trup, nici trupul nu se zice fara suflet. Caci omul este un ipostas unit din doua firi, suflet si trup.

    Ce este omul? Omul este un simbure si un centru al intregii lumi pe care a zidit-o Dumnezeu in cer si pe pamint. Omul este fiinta care tine legatura cu cele patru feluri de lumi pe care le-a facut Dumnezeu in Univers. El comunica cu intreaga creatie insufletita: cu regnul mineral, cu lumea vegetala, cu lumea animalelor si cu lumea nevazuta a ingerilor, adica cu lumea cea ginditoare. Deci omul este un centru al lumii vazute si al celei nevazute, de aceea Sfinta si dumnezeiasca Scriptura il numeste pe om „mare” (Isus Sirah 3, 18). Si in alt loc zice: Mare este omul si cinstit barbatul milostiv.

    Dar de ce il numeste mare? Pentru ca in om se reunesc toate lumile create de Dumnezeu si pentru ca, peste toate acestea, el este chipul si asemanarea lui Dumnezeu (Facere 1, 26). Pentru ca omul uneste in sine cele patru lumi in mic, omul se numeste „microcosmos”, adica lume mica. Dupa Sfintul Grigorie Teologul si dupa alti Sfinti Parinti ai Bisericii lui Hristos omul se cheama si macrocosmos, fiindca este mai mare decit toate creaturile vazute. Omul este o lume mare in cea mica, deoarece el uneste in sine nu numai lumea cea vazuta si simtita ci si pe cea nevazuta a ingerilor si, pe deasupra tuturor, el este singura creatie facuta dupa chipul si dupa asemanarea lui Dumnezeu (Facere 1, 26-27).

    Sa vedem in ce fel omul se impartaseste de insusirile ingeresti. Ingerii se tilcuiesc slugi ale lui Dumnezeu, dupa cum este scris: Cel ce faci pe ingerii Tai duhuri si pe slugile Tale para de foc (Psalmi 103, 5). Ingerii sint cei ce ne ajuta in necazuri, in scirbe si in ispite. Ei se bucura neincetat de cei ce cresc in virtute si se mihnesc de cei ce cad in pacate si le ajuta sa se ridice din nou prin pocainta. Ingerii slujesc la mintuirea sufletelor omenesti si niciodata nu ne parasesc, pina la iesirea noastra din viata aceasta. Ingerii alcatuiesc ceata cea mai aproape de noi, lor li s-a dat spre paza pamintul si slujesc mai aproape de noi la mintuirea sufletelor oamenilor. De aceea Sfintul Apostol Pavel a zis: Ingerii oare nu sint toti duhuri slujitoare, trimisi spre slujba, pentru cei ce vor fi mostenitorii mintuirii? (Evrei 1, 14).

    Sufletul omului are si el de la Dumnezeu o lucrare asemana-toare cu a ingerilor. El are credinta si dragoste de Dumnezeu si Ii slujeste cu frica si cutremur. Sufletul omului are si el putere de a sluji, de a ajuta pe fratii sai, de a-i mingiia in necazuri, de a-i intari cu cuvintul si de a veni intotdeauna spre ajutorul lor. Pentru aceasta omul este un fel de inger amestecat din doua firi, cum il numeste Sfintul Ioan Damaschin (Dogmatica, cap. 12, Bucuresti, 1938).

    Sfintul Grigorie de Nyssa, marele filosof duhovnicesc, spune si el ca „omul este frate cu ingerul dupa puterea sa cuvintatoare. Ce este mintea omului, aceea este si ingerul cu trup” (Sf. Grigorie de Nyssa, Comentar la viata lui Moise, p. 813). Caci trebuie sa stim ca numai Dumnezeu este cu desavirsire netrupesc, ca toti ingerii au trupurile lor. Dar trupurile lor sint preasubtiri, din foc ceresc si sint numiti in scrierile bisericesti „netrupesti”.

    Sufletul nostru nu este strain nici de lucrarea arhanghelilor. El are memorie data de Dumnezeu, tine minte toate, iar mintea lui, daca este luminata de Preasfintul Duh, impartaseste si binevesteste Evanghelia in care este cuvintul lui Dumnezeu si toate invataturile mintuitoare de suflet.

    Omul, asemenea incepatoriilor, stapineste orase, tari si tinu-turi, da legi si conduce suflete dupa cum a zis Dumnezeu: Cresteti si va inmultiti si umpleti pamintul si-l stapiniti (Facere 1, 28).

    Imitind ceata ingerilor care stapinesc in vazduh pe diavoli, sufletul omului curat si luminat de darul lui Dumnezeu stapineste si el pe diavoli, ii arde cu rugaciunea si smerenia. Sufletul curat nu vrea sa faca voia lor si, mai ales, nu se lasa biruit de patimile trupului si ale sufletului pentru ca are in el pe Tatal, si pe Fiul si pe Duhul Sfint (Matei 10, 8; Marcu 3, 15; Luca 9, 1).

    Omul, asemenea stapiniilor, are de la Dumnezeu darul de a face puteri si minuni mari si in loc de a ocirmui vinturile si schimbarile vremurilor el stapineste madularele trupului sau, ocirmuieste virtutile, alunga furtuna gindurilor si patimile sufletului, punindu-le pe toate in rinduiala spre slujba si slava lui Dumnezeu.

    Si cu ceata domniilor se aseamana foarte mult sufletul omului. Caci prin darul lui Dumnezeu ajunge sa domneasca peste simturi, si peste patimile trupului si ale sufletului sau.

    Sufletul omului are inca de la Dumnezeu darul pe care il au sfintele tronuri, putind si el intr-o masura sa primeasca si sa odihneasca pe Preasfinta Treime in mintea si in inima sa, prin curatirea de patimi, prin iubire si smerenie.

    Omul se impartaseste putin si de lucrarea heruvimilor, dupa masura darului lui Dumnezeu, prin care poate fi intelept si veghetor asupra patimilor, cu mintea si inima pline de cunostinta dumnezeiasca, putind si el sa reverse intelepciune duhovniceasca prin propovaduirea cuvintului lui Dumnezeu spre mintuirea a mii de suflete iubitoare de Hristos.

    Dar sufletul omenesc, imitind pe serafimi, cind ajunge desavirsit, se umple de caldura si vapaie dumnezeiasca si are atita dragoste arzatoare fata de Preabunul Dumnezeu incit, pe drept cuvint, este „un serafim in trup, un serafim pamintesc”.

    Omul este mai mic decit ingerii cu cunostinta, iar cu darul, cunoaste mai putine taine dumnezeiesti decit acestia. Asa trebuie sa intelegem cuvintele Mintuitorului despre Sfintul Ioan Botezatorul, care zice: Intre cei nascuti din femei, nimeni nu s-a ridicat mai mare ca Ioan, dar cel mai mic intru Imparatia Cerurilor este mai mare decit el (Matei 11, 11; Luca 7, 28). Dar pentru ca din toata zidirea, numai omul este facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, omul este mai mare decit ingerii. Sufletul omului intrece pe ingeri prin trei insusiri, dupa Sfintul Vasile cel Mare si anume: prin minte, prin cuvint si prin voie de sine stapinitoare, adica libera. Caci prin minte sufletul omului se aseamana mai ales cu Tatal si cu Fiul, iar prin voia sa libera, de sine stapinitoare, care este radacina tuturor bunatatilor, sufletul se aseamana Sfintului Duh. Astfel omul este icoana Preasfintei Treimi prin aceste trei insusiri.

    Iubiti credinciosi,

    Vedeti cit de mare este valoarea sufletului omenesc? Vedeti pina la ce cinste si stralucire se ridica? Si aceastea pentru ca omul este regele creatiei, singura fiinta creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. De aceea zice Mintuitorul in Sfinta Evanghelie de astazi: Ce va folosi omul de ar dobindi toata lumea daca isi va pierde sufletul sau? Sau ce va da omul in schimb pentru sufletul sau? (Marcu 8, 35-37). Tocmai de aceea ne aminteste Biserica cuvintele Mintuitorului care zice sa avem grija de mintuirea noastra, mai ales acum in Postul Mare, cind tot crestinul binecredincios isi cauta de suflet. De aceea S-a intrupat si a patimit pentru oameni Fiul lui Dumnezeu, ca sa scoata sufletele noastre, atit de pretioase, din robia patimilor si din adincul iadului, unde erau aruncate de diavolii cei ucigasi.

    Iata pentru ce s-a pus aceasta Evanghelie la mijlocul marelui Post, ca sa avem timp pina la Sfintele Pasti, sa ne pocaim, sa ne spovedim, sa ne impacam cu Dumnezeu si cu oamenii si sa primim cu vrednicie Sfinta Impartasanie care este cel mai mare dar pe care ni-l daruieste Mintuitorul pe pamint. Sa luam deci aminte cum traim, cum ne indreptam viata, ce am facut pina acum pentru sufletul nostru si ce trebuie sa mai facem pe viitor ca sa dobindim mintuirea noastra si sa scapam de osinda.

    Sa luam aminte ca tocmai de aceea ne lupta atit de mult diavolul prin slugile lui, ca sa ne rapeasca ce avem mai scump de la Dumnezeu. Nu averea, nu cinstea, nu prietenii, nu trupul, nu viata aceasta paminteasca, ci sufletul pe care ni l-a dat Dumnezeu, care este mai scump decit toate margaritarele lumii. Pentru el suferim atitea ispite in trup; pentru el ne luptam o viata cu diavolii, cu slabiciunile firii, cu oamenii rai si cu patimile ucigase de suflet care ne ataca din toate partile.

    Dupa ce am vazut ce este sufletul si cit de mare este valoarea lui, sa vedem acum cum trebuie sa ne pastram curat de pacate sufletul nostru; sau daca sintem stapiniti de patimi, care formeaza cancerul sufletului, cum am putea sa ne izbavim de robia lor si de vesnica osinda.

    Sufletul pruncului dupa botez este curat ca un inger. De aceea pruncul care moare indata dupa botez, fiind fara pacate este sigur mintuit si numarat in ceata sfintilor. Pentru aceea si Mintuitorul a luat un prunc in sfintele Sale brate, zicind: Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci a unora ca acestia este Imparatia lui Dumnezeu (Marcu 10, 14). Copilul botezat este deci, prototipul ingerului, al sufletului, al omului desavirsit, nestapinit de nici un pacat, de nici un gind necurat. Iata, pe pamint, copilul este cea mai potrivita icoana a sfinteniei, a sufletului mintuit.

    Cum ne putem curati sufletul, constiinta, inima si trupul de pacatele ce ne apasa? Cel dintii lucru ce trebuie sa-l facem in posturi este spovedania cu cainta si lacrimi si Sfinta Impartasanie. Apoi este sfinta rugaciune. Ne trebuie mai multa rugaciune, fratii mei, mai multa evlavie si rabdare la rugaciune, prezenta regulata la biserica. Cititi apoi zilnic psaltirea, o catisma sau doua, ca psalmii si din inima de piatra scot lacrimi, zice Sfintul Vasile cel Mare. Mai cititi seara sau dimineata un acatist, paraclisul Maicii Domnului, rugaciunile zilnice din cartea de rugaciuni si adaugati metanii si inchinaciuni cu rugaciunea lui Hristos, dupa putere.

    A treia fapta buna care ajuta mult rugaciunea este postul. Mare este puterea rugaciunii unita cu postul. Amindoua fac adevarate minuni; inalbesc sufletul innegrit de pacate si de ginduri rele. Fiecare sa posteasca dupa putere, numai sa posteasca. Adica sa manince de post, iar miercurea si vinerea sa tina post macar negru pina la amiaza.

    Alta mare fapta buna care ajuta mult la mintuirea sufletului este milostenia. Miluiti cit puteti, ajutati cu dragoste si inima buna pe orice om care va cere.

    Mare putere are milostenia sufleteasca. Indemnati-va unii pe altii la biserica, la rugaciune, la spovedanie, la pocainta. Cercetati pe cei bolnavi, ajutati pe cei intristati cu cuvinte de mingiiere, cu carti sfinte de citit si cititi, mai ales, in Noul Testament. Iar cununa bunatatilor este dragostea crestina. Iubiti duhovniceste pe toti, cereti iertare de la toti si bucurati-va in Hristos, ca Dumnezeu este dragoste. Iata cea mai buna cale de curatenie si de mintuire a sufletelor noastre.

    Iubiti credinciosi,

    Au trecut trei saptamini din Sfintul si Marele Post al Pastelui. In acest timp unii crestini s-au rugat mai mult, au venit la biserica, au postit, s-au impacat cu oameni si cu Dumnezeu, s-au spovedit si impartasit. Acestia s-au ingrijit cum trebuie de sufletele lor. Dar multi inca n-au venit, desi Hristos ii cheama si ii asteapta.

    Astazi, in Duminica a treia din Postul Mare, numita „a Sfintei Cruci”, dupa cum vedeti, se scoate cu mare evlavie in mijlocul bisericii Sfinta Cruce. De ce se scoate Crucea la jumatatea postului in biserica pentru inchinare, unde sta o saptamina? Se scoate pentru a ne intari si a ne imbarbata in nevointa postului, ca sa-l putem parcurge cu folos pina la capat. Caci privind la Sfinta Cruce si cugetind la patimile Domnului uitam de necazurile vietii si primim putere pe calea mintuirii.

    Fratii mei, este puterea Crucii lui Hristos in lume! Crucea ne-a adus mintuirea si impacarea cu Dumnezeu. Crucea a sfarimat prin Inviere portile iadului. Crucea ne-a deschis raiul si a biruit moartea. Crucea zdrobeste pe diavoli si-i alunga dintre noi. Crucea este scara de mintuire a lumii care ne urca la cer. Sa urcam la Dumnezeu pe scara Crucii. Sa ne impacam si sa ne iubim prin jertfa Sfintei Cruci. Sa ne silim a ne duce fiecare crucea noastra cu smerenie, cu rabdare si cu nadejdea mintuirii. Sa nu deznadajduim in boli, in suferinte si in multimea necazurilor vietii. Sa ne gindim ca toti parintii, inaintasii si sfintii nostri au suferit si si-au dus crucea cu rabdare si bucurie pina la capat.

    Deci sa ne intarim si noi, fratii mei, in nevointa postului. Inaintea noastra merge Insusi Hristos Mintuitorul lumii cu Crucea in spate. Sa-I urmam si noi cu credinta si barbatie, lucrind ziua si noaptea la mintuirea sufletelor noastre. Si ajungind cu bucurie la Sfintele Pasti, sa ingenunchem in fata Crucii si impreuna sa cintam: „Crucii tale ne inchinam, Hristoase, si Sfinta Invierea Ta o laudam si o marim!” Amin.

    Parintele Ilie Cleopa

    06
    mart.
    10

    [FOTO] Cele mai ciudate invenţii!

    Crezi că ai văzut tot? Ce zici de mouse-ul în formă de vagin, umbrela care te acoperă cu totul, difuzoarele în formă de fund, toaleta în formă de bărbat şi multe altele? Vezi aici ce nu ai mai văzut până acum!

    Difuzoare în formă de fund de femeie

    2010/03/05//259542-difuzoare.jpg

    Toaleta în formă de bărbat

    2010/03/05//259543-toaleta.jpg

    Port USB în formă de craniu

    2010/03/05//259545-portusb.jpg




    Umbrela atoateprotectoare

    2010/03/05//259546-umbrela.jpg

    Cel mai scump telefon din lume!

    2010/03/05//259547-telefon.jpg

    Mouse în formă de vagin

    2010/03/05//259544-mouse.jpg

    06
    mart.
    10

    ATENTIONARE METEOROLOGICA 06 martie, ora 02 – 06 martie, ora 14

    Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
    Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
    Ziua/luna/anul: 05/03/2010 Ora: 24 Numarul mesajului: 1
    Fenomene vizate: ninsoare, intensificări de vânt, răcire
    Intervalul: 06 martie, ora 02 – 06 martie, ora 14
    Zona afectata: conform textului
    Textul mesajului:

    ACTUALIZAREA ATENTIONARII DIN 4 MARTIE 2010
    COD GALBEN


    În intervalul menţionat va mai ninge local în estul, centrul şi nordul ţării, iar în Moldova şi în zona de munte vântul va avea intensificări viscolind temporar ninsoarea.

    Notă: În următoarele zile vremea va fi rece, local geroasă în nordul şi centrul ţării în cursul nopţilor şi al dimineţilor.

    Emitent: C.N.P.M.
    Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32



    Legenda:

    ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
    Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
    Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate.
    05
    mart.
    10

    Care sunt criteriile dupa care se vor stabili salariile bugetarilor?

    Sistemul de coeficienti din grila Legii unitare de salarizare va fi reformat, „prin trecerea la salarii nominale„, iar salariul pentru fiecare post va fi determinat de nivelul incadrarii pe grade a acelui post, de experienta, capacitatea de luare a deciziilor, contacte si creativitate.
    Reprezentantii Bancii Mondiale au transmis Ministerului Muncii criteriile care vor sta la baza ierarhizarii angajatilor care lucreaza la stat, cu specificatia clara ca „sistemul de coeficienti va fi reformat, prin trecerea la salarii nominale„, iar „clasificarea posturilor va include categorii de posturi si grade pe baza responsabilitatilor aferente acelor posturi, in vederea asigurarii platii egale pentru munca egala”.

    Cele opt criterii in functie de care se vor stabili salariile angajatilor din sistemul bugetar sunt: responsabilitatea de supervizare si management, capacitatea de luarea deciziilor, nivelul de supervizare a activitatii proprii, complexitatea muncii, contacte, creativitate, nivelul de cunostinte/pregatire si experienta.

    In cazul supervizarii, aceasta presupune sprijinirea personalului mai tanar si lipsit de experienta si implica repartizarea sarcinilor, formarea la locul de munca, consilierea pe parcursul activitatii, verificarea preciziei, a randamentului si a respectarii timpului de lucru, iar managementul reprezinta exercitarea autoritatii, direct si prin delegati (supervizori), pentru atingerea obiectivelor conform planificarii si la nivelul calitativ cerut„, se arata in documentul citat de NewsIn.

    Responsabilitatea de supervizare si management este impartita pe noua niveluri. Criteriul de clasificare bazat pe capacitatea de luarea deciziilor va fi format din opt niveluri, pe treapta maxima situandu-se angajatii care „aduc schimbari majore ale procedurii sau care recomanda schimbari ale politicii sau ale legislatiei relevante in domeniu„.
    Nivelul de supervizare a activitatii proprii stabileste pentru functiile care se vor regasi in aceasta categorie sapte trepte de salarizare, pe prima urmand a se regasi bugetarii care indeplinesc sarcini simple sub supraveghere stricta, iar pe cel mai inalt nivel functionarii care „
    informeaza ministrul sau Guvernul cu privire la progresul fata de obiectivele organizatiei”.
    Complexitatea muncii va fi impartita pe sapte niveluri, la fel ca si cunostintele si gradul de pregatire ale fiecarui angajat de la stat.
    In ceea ce priveste experienta, reprezentantii Bancii Mondiale sustin ca cele mai slab platite slujbe vor fi cele la care „nu este necesara nici o experienta pentru absolventi, dar la care asteptarile privind perioada in care va deveni competent este de doua luni
    „.
    Impartirea pe criterii de creativitate va fi clasificata pe opt grupe, in prima grupa urmand a se regasi salariatii care realizeaza „sarcini repetitive care nu necesita decat putina gandire proprie sau creativitate„, iar pe ultimul nivel angajatii care pregatesc „rapoarte complexe pentru ministru, vizand o gama larga de probleme de importanta nationala, care necesita solutii originale la nivel inalt pentru adoptarea unei noi strategii sau politici„.
    Criteriile de clasificare in functie de contacte „vizeaza nivelul de dezvoltare si scopul contactelor personale create de ocupantul postului pe parcursul activitatii sale„. Astfel, „contactele obtinute pot insemna simpla gasire a unor date, furnizarea informatiilor, colectare bani sau date etc., dar, la un nivel mai inalt, pot implica negocieri cu organisme externe si obtinerea unor acorduri in numele departamentului, organizatiei sau guvernului„, se arata in documentul Bancii Mondiale.

    05
    mart.
    10

    ATENTIONARE METEOROLOGICA 5 martie ora 02 – 6 martie ora 20

    Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
    Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
    Ziua/luna/anul: 04/03/2010 Ora: 19 Numarul mesajului: 1
    Fenomene vizate: ninsori, intensificari de vant, racire
    Intervalul: 5 martie ora 02 – 6 martie ora 20
    Zona afectata: conform textului
    Textul mesajului: ATENTIONARE METEOROLOGICĂ COD GALBEN


    În intervalul mentionat vremea se va răci si vor fi precipitatii în toate regiunile. La munte, estul Transilvaniei, cea mai mare parte a Moldovei si zona deluroasă a Olteniei si Munteniei vor predomina ninsorile si se va depune strat consistent de zăpadă.
    Temporar vântul va prezenta intensificări, mai susţinute în cursul zilei de sâmbătă, iar la munte si în Moldova va viscoli ninsoarea.

    Notă: La câmpie precipitaţiile vor fi la început sub formă de ploaie si lapovită, apoi se vor transforma în ninsoare.

    Emitent: C.N.P.M.
    Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32



    Legenda:

    ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
    Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
    Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate.
    04
    mart.
    10

    O reţetă pe zi / Scovergi

    Ingrediente: 600 g de făină, 30 g de drojdie instant, o linguriţă de zahăr,100 ml de apă călduţă, esenţă de vanilie, sare după gust, ulei pentru prăjit, 50 g de zahăr pudră.

    Mod de preparare: se amestecă făina, drojdia, zahărul, sarea, mirodeniile şi apa pentru a obţine o cocă potrivită. Se lasă la dospit circa 20 de minute. Se întinde sub formă de foaie groasă de circa un centimetru. Se taie bucăţi în formă de romb, se crestează pe mijloc şi una din părţi se trece prin interior. Se prăjesc în ulei, apoi se scurg bine şi se pudrează cu zahăr.

    Scovergi

    03
    mart.
    10

    Toate informaţiile despre Dacia Duster

    Toate informaţiile despre Dacia Duster: Cea mai ieftină variantă – 10.500 euro. Cea mai scumpă – 15.600 euro
    Dacia lansează oficial marţi modelul Duster, primul SUV. Evenimentul va avea loc la Salonul Auto de la Geneva, care se deschide astăzi. Cel mai ieftin Duster va costa 10.500 de euro.

    Versiunea de bază a Dacia Duster 4×2 cu motor de 1,6 l şi cu 105 CP va avea un preţ de 10.500 euro(inclusiv TVA), în timp ce versiunea 4×4 cu acelaşi motor va avea un preţ iniţial de 12.300 euro.

    Dimensiuni

    Cu o lungime de 4,31 metri şi o lăţime de 1,82 metri, dimensiunile primului SUV din istoria Dacia sunt similare cu cele ale unui model de clasa compactă, la fel si greutatea de 1160 kg pentru versiunea 4×2 şi 1250 kg pentru versiunea 4×41. Duster are un ampatament ridicat şi roţi de 16’’. Volumul portbagajului ajunge pana la 475 dm³.



    Clienţii vor putea opta pentru pachetul opţional „Pack Look” care cuprinde jante de aluminiu de 16’’, geamuri cu tenta fumurie, bare de pavilion longitudinale, oglinzi retrovizoare, scut de protecţie faţă/spate şi protecţie praguri, toate cu aspect crom satinat.

    Emisii CO2

    În varianta diesel, Dacia Duster emite de la 135 g de CO2/km pentru versiunea 4×2 şi 145 g de CO2/km pentru versiunea 4×4.

    În total, potrivit reprezentanţilor producătorului, s-au investit 290 milioane de euro pentru dezvoltarea şi industrializarea la Mioveni a proiectului Duster, inclusiv pentru dezvoltarea cutiei de viteze, TL8 cutie mecanică 4×4 cu 6 viteze, cât şi pentru toate motorizarile Euro 4 şi Euro 5 care vor fi lansate în curand. Din aceasta sumă, în uzina s-au investit aproximativ 70 milioane de euro.

    Dacia Duster este fabricat la uzina din Mioveni. Duster va fi comercializat progresiv (în versiunile 4×2 si 4×4) în Europa, Turcia, Africa şi în Orientul Mijlociu începând cu sfârşitul lui martie 2010.

    Renault va produce cross-overul şi în Rusia, la uzina din Moscova.


    Constantin Stroe, vicepresedintele companiei estimează că SUV-ul Duster, o maşină pentru care există deja liste de aşteptări, va ajunge să reprezinte în acest an 20% din productia uzinei de la Mioveni, adica peste 60.000 de unitati.

    În cadrul salonului de la Geneva, ce a început astfel la Geneva, pe lângă modelul Duster, vor fi prezentate numai puţin 100 de de noi modele, de la cele din clasa mică, la maşini de lux şi conceptele ecologice.

    Lista completă de preţuri şi versiuni pentru Dacia Duster .
    Duster             1.6 16V 105 CP   4×2     10500 EUR     43321.95 RON
    Duster             1.6 16V 105 CP   4×4     12300 EUR     50748.57 RON
    Ambiance       1.6 16V 105 CP   4×2     11000 EUR     45384.90 RON
    Ambiance       1.5 dCi 85 CP      4×2     12150 EUR     50129.69 RON
    Ambiance       1.6 16V 105 CP   4×4     12800 EUR     52811.52 RON
    Ambiance       1.5 dCi 110 CP    4×2     12900 EUR     53224.11 RON
    Ambiance       1.5 dCi 110 CP    4×4     14700 EUR     60650.73 RON
    Laureate         1.6 16V 105 CP   4×2      11900 EUR    49098.21 RON
    Laureate         1.5 dCi 85 CP      4×2      13050 EUR    53843.00 RON
    Laureate         1.6 16V 105 CP   4×4      13700 EUR    56524.83 RON
    Laureate         1.5 dCi 110 CP    4×2      13800 EUR    56937.42 RON
    Laureate         1.5 dCi 110 CP    4×4      15600 EUR    64364.04 RON

    Lista opţionalelor disponibile pentru Dacia Duster .
    Bare de pavilion longitudinale negre 75 EUR         309.44 RON
    Jante de aluminiu 16″                               300 EUR     1237.77 RON
    Vopsea metalizata 255 EUR     1052.10 RON
    ASR/ESP (disponibil cu motorul 1.5 dCi 110 CP) 250 EUR 1031.48 RON
    Proiectoare ceata 100 EUR      412.59 RON
    Geamuri electrice spate                            100 EUR      412.59 RON
    Aer conditionat manual 750 EUR      3094.43 RON
    Radio CD MP3 4×15 W cu satelit de comanda pe volan  50 EUR  206.30 RON

    Pack Modularitate: bancheta spate rabatabila 1/3-2/3, scaun sofer reglabil pe inaltime, centuri de siguranta fata reglabile pe inaltime, volan reglabil pe inaltime. 150 EUR 618.89 RON

    Pack Look: oglinzi retrovizoare exterioare cu aspect crom satinat, bare de pavilion longitudinale cu aspect crom satinat, scut de protectie fata/spate cu aspect crom satinat, protectie praguri cu aspect crom satinat, jante de aluminiu 16″, geamuri usi spa 600 EUR 2475.54 RON

    Pack Piele: tapiterie Piele/Tep, volan si ornament schimbator de viteze imbracate in piele. 400 EUR 1650.36 RON

    Volan imbracat in piele 100 EUR 412.59 RON

    Garanţie extinsă 12 luni, dar nu mai mult de 100.000 km 140 EUR 577.63 RON
    Garanţie extinsă 24 luni, dar nu mai mult de 100.000 km 210 EUR 866.44 RON

    Băsescu va conduce din aprilie prima maşină Dacia Duster din România
    Primul client care va beneficia de SUV-ul Dacia Duster va fi preşedintele României, Traian Băsescu, care va intra în posesia automobilului la începutul lunii aprilie, au declarat reprezentanţii Automobile Dacia.

    Românii pot comanda Duster din 2 Aprilie

    Ei au precizat că noul model va fi livrat către dealerii din România în data de 15 aprilie, însă înscrierile pentru Duster se pot face începând din 2 aprilie.

    Dacia Duster se poate cumpăra şi prin programul „Rabla”
    Noul model al Dacia-Renault, Duster, are câteva mii de clienţi pe lista de aşteptare, a declarat marţi, la Geneva, directorul comercial al constructorului, Fabrice Cambolive, citat de Mediafax, menţionând că maşina va intra şi în programul naţional de înnoire a parcului auto.

    Potrivit reprezentantului Dacia, până în prezent, s-au înscris pe lista de aşteptare a SUV-ului câteva mii de clienţi, dar nu se poate face o estimare în ce priveşte numărul unităţilor care se vor comercializa în acest an.

    Cambolive a menţionat că Duster va intra în programul naţional de înnoire a parcului auto.

    02
    mart.
    10

    Nefumatorii sunt mai destepti decat fumatorii

    Potrivit unui studiu stiintific realizat de cercetatorii israelieni, fumatul ne afecteaza si inteligenta.

    Studiul, care a fost efectuat pe un esantion de 20.000 de tineri militari din armata israeliana, a scos la iveala faptul ca cei care fumau aveau un coeficient de inteligenta (IQ) mult mai mic decat cei care nu aveau acest viciu. Mai mult decat atat, s-a constatat ca IQ-ul scade pe masura ce persoanele dependente de nicotina fumeaza din ce mai mult. Astfel, persoanele care fumau peste un pachet de tigari pe zi aveau un coeficient de inteligenta cu 7,5 puncte mai mic decat al tinerilor care nu fumau. „Cu cat fumam mai mult, cu atat inteligenta noastra scade. Acesta este un alt inconvenient al fumatului, pe langa cel ca ne punem sanatatea in pericol”, a explicat unul dintre specialistii de la Sheba Medical Center din Tel Aviv. Persoanele cu probleme mintale si de comportament in copilarie sunt predispuse sa se apuce de fumat si sa aiba un coeficient de inteligenta mai mic.

    02
    mart.
    10

    Bărbaţii infideli au un IQ mai mic decât cei devotaţi

    Un studiu recent a scos la iveală faptul că bărbaţii care îşi înşeală partenerele au un IQ mai mic, decât cei fideli, informează dailymail.co.uk.

    Foto simbol: NorthFoto

    Cercetătorii de la Şcoala de Economie si Stiinte Politice din Londra au ajuns la concluzia că cu cât un mascul este mai deştept, cu atât sunt mai mici şansele ca acesta să-şi înşele perechea. Specialiştii afirmă că egoismul, atitudinea conservatoare sunt semne de primitivism, în timp ce altruismul şi vederile liberale sunt trăsături ce ţin de un IQ superior.

    Cu toate acestea, un alt studiu efectuat la începutul lunii februarie arăta că din 10 femei, 7 ar ierta infidelitatea partenerului. Aceeaşi cercetare spunea că 29% dintre cei 500 de respondenţi, şi-au înşelat iubita.

    02
    mart.
    10

    O româncă e bătută la fiecare 2 minute

    Victimele violenţei domestice nu sunt obişnuite să depună plângere împotriva agresorului.

    Cu ochii vineţi, cu mâinile şi picioarele rupte, abuzate psihic sau date afară din casă în miez de noapte – aşa îşi duc viaţa de cuplu mai bine de un milion de românce. Ajung la camera de gardă, la poliţie sau direct în cimitir. Cele mai rezistente însă acceptă fără să crâcnească pumn după pumn din partea partenerilor de viaţă şi nu se plâng nimănui.

    Andreea Liptak (dreapta) şi Iulia Vântur au acceptat să pozeze, anul trecut, pentru o campanie împotriva violenţei domestice

    Bărbaţii din România sunt aspri la mânie şi îşi plesnesc, la fiecare două minute, fără milă soţiile, concubinele sau iubitele. Acestea sunt rezultatele unui sondaj CURS, care arată că peste 1.200.000 de femei sunt agresate zilnic. Din acestea, numai câteva mii au curajul să depună plângere împotriva agresorilor, restul rezistând cu vitejie în faţa bătăilor repetate.

    1.200.000 de incidente în fiecare zi

    Puţine din ele ajung la spital, o mică parte la Institutul Naţional Medico- Legal pentru certificatul care constată agresiunea şi doar două procente dintre victime apelează la adăposturi sau consiliere telefonică. Multe din ele nu mai ajung însă nici la spital, ci direct în cimitir. Numai în ultimii cinci ani s-au înregistrat 723 de decese cauzate de violenţa domestică. Studiile mai arată că aproape 30% dintre români consideră că motivele principale ale violenţei domestice sunt lipsurile materiale şi alcoolul.

    02
    mart.
    10

    Sucurile de fructe contin substante otravitoare

    Sucurile de fructe pe care le beau milioane de copii si adulti contin chimicale foarte daunatoare care pot duce la cancer, atentioneaza oamenii de stiinta.
    Cercetatorii de la universitatea din Copenhaga au gasit in multe sucuri produse de branduri populare, antimoniu, substanta care poate produce chiar moartea, daca aeste consumata in cantitati mari, informeaza Daily Mail.

    Oamenii de stiinta au mai aratat ca sticlele de suc de fructe contin de pana la de 2 ori si jumatate din substanta daunataoare, fata de cantitatea care este permisa potrivit legislatiei UE. In unele cazuri, cantitatea de antimoniu descoperita era chiar de 10 ori mai mare.

    Echipa de cercetatori a cerut urgentarea unor investigatii in aceasta privinta, pentru ca substantele chimice descoperite pot sa cauzeze probleme de sanatate grave precum cancerul, disfunctii ale inimii si ale plamanilor.

    Chiar daca oamenii de stiinta nu au specificat numele vre unui brand popular de bauturi racoritoare, chimicalele au fost descoperite in produse de la 16 branduri cunoscute.

    02
    mart.
    10

    Ce pretexte folosesc bărbaţii şi femeile pentru a-şi părăsi partenerii?

    Nu întotdeauna este adevărat ceea ce îţi spune partenerul atunci când vrea să te părăsească

    De multe ori, atât EL cât și EA nu vor să recunoască în fața partenerului adevăratul motiv pentru care acesta nu mai prezintă interes. Știi ce se ascunde în spatele scuzelor care, clar, ți se par de-a dreptul puerile?

    Haideți să vedem ce gândește de fapt EL atunci când spune că:

    1. Meriți pe cineva mai bun decât mine
    Înseamnă: Meriți un orb sau un fraier mai mare ca mine

    2. Nu știu ce mi se întâmplă
    Înseamnă: Mă deprimi, mă sufoci, ești responsabilă de tot răul care mi se întâmplă

    3. Nu e din cauza ta, e a mea
    Înseamnă: Este vina ta

    4. Ești prea bună pentru mine
    Înseamnă: Nu ești prea bună nici pentru mine și nici pentru oricare altul

    5. Am realizat că țin la tine ca la o soră
    Înseamnă: Prietena mea este mai bună decât tine

    6. Trebuie să plec într-o misiune secretă în altă țară
    Înseamnă: Plec cu altă femeie (misiune secretă) care este mai bună ca tine (altă țară)

    7. Sunt gay
    Înseamnă: Sunt mai macho decât Superman

    8. Am încheiat relație după relație și nu am avut timp deloc și pentru mine
    Înseamnă: Am avut atâtea fete, dar tu… le întreci pe toate

    9. Sunt însurat
    Înseamnă: N-o să mă prinzi niciodată pentu că voi găsi o portiță de scăpare înainte să mă încolțești tu

    10. Sunt de altă religie
    Înseamnă: Dacă tu ești ortodoxă, eu sigur sunt catolic sau protestant sau adventist

    Dar EA ce gândește de fapt atunci când spune că…?

    1. Îmi doresc să fim doar amici
    Înseamnă: Vreau să fii lângă mine și să-ți pot povesti despre bărbații care-mi plac și cu care fac dragoste. Cât despre tine… n-o s-o faci cu mine niciodată

    2. Nu este vina ta, este doar a mea
    Înseamnă: Este vina ta în totalitate

    3. Vreau să mă concentrez asupra carierei mele în această perioadă
    Înseamnă: Până și ceva atât de plictisitor și enervant ca serviciul meu este mai bun decât să ies cu tine

    4. Viața mea este deja mult prea complicată
    Înseamnă: Nu vreau să-mi petrec nopțile cu tine sau să-ți explic de ce mă sună atât de mulți bărbați cu care ies

    5. Nu mă atragi ”în acel fel”
    Înseamnă: Mă scârbești atât de tare că nu te-aș lăsa să-mi atingi nici măcar câinele

    6. Am prieten
    Înseamnă: Prefer de o mie de ori să îmi petrec noaptea cu motanul meu și cu un kilogram de înghețată decât cu tine

    7. Mă gândesc la tine ca la un frate
    Înseamnă: Îmi amintești de inutilul meu frate Radu…

    8. Nu mă întâlnesc cu persoane de la serviciu
    Înseamnă: N-aș ieși cu tine nici dacă am fi singurii oameni din sistemul solar

    9. Există, totuși, o mică diferență de vârstă între noi…
    Înseamnă: Nu am de gând să fac dragoste cu ”tata” sau cu ”bunicul”

    10. Am o fobie
    Înseamnă: Urăsc persoanele ca tine care put ca și cum nu s-ar fi spălat de trei zile

    01
    mart.
    10

    Iată topul bolilor care ne ucid!

    Românii mor mai ales din cauza afecţiunilor inimii.

    foto simbol NorthFotoAfecţiunile cardiovasculare, tumorile şi bolile digestive sunt principalele cauze care provoacă decesul în România, se arată în-tr-un bilanţ al Ministerului Sănătăţii (MS).

    Din totalul celor peste 253.000 de decese înregistrate la Centrul de statistică al MS, pe anul 2008, 153.137 de români, adică peste jumătate, au murit din cauza bolilor de inimă. Dintre aceştia, cei mai mulţi au avut probleme cerebro-vasculare, cardiopatii ischemice şi hipertensiune arterială.

    Cancerul e cel de-al doilea factor care provoacă decesul, spun specialiştii. Acum doi ani, aproape 50.000 de români au murit din cauza tumorilor. Pe locul al treilea se află bolile aparatului digestiv – 15.454 de decese. Peste 11.000 dintre acestea au fost cauzate de ciroze şi de hepatite cronice, spun specialiştii.

    Pneumonia face anual 5.300 de victime

    Alţi factori care ne omoară, la propriu, sunt leziunile traumatice, otrăvirile şi afecţiunile respiratorii. Circa 5.300 de români mor anual de pneumonie, iar peste 2.500 din cauza diferitelor infecţii.




    Blog Stats

    • 312.200 hits

    Arhive

    Top click-uri

    • Niciunul

    Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria darul lui Dumnezeu De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi Nu te atinge de Mine omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Saptamana Luminata Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Epitaf Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Omul „Părinte