Arhivă pentru iunie 2010

30
iun.
10

AVERTIZARE METEOROLOGICA



MESAJ PRIVIND FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Tipul mesajului AVERTIZARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 30/06/2010 Ora: 8 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: cantitati de apa insemnate
Intervalul: 30 iunie, ora 09 – 01 iulie, ora 09
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului: ACTUALIZARE
ATENTIONARE METEOROLOGICA

COD GALBEN

In intervalul
mentionat, in Moldova, in nordul Dobrogei, nord-estul Munteniei, precum si in
zona Carpatilor Orientali cantitatile de apa vor continua sa fie insemnate, depasind
local 25 l/mp si izolat 40 l/mp.

Fenomene de
instabilitate atmosferica vor fi si in celelate regiuni, pe arii mai restranse.

NOTĂ : Incepand cu ora 12 pentru localitatile in care
cantitatile de apa ar putea depasi 40 l/mp se vor emite avertizari de fenomene
severe imediate.

Emitent: C.N.P.M.
Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32


30
iun.
10

Euro, „lovit sub centura”? Jumatate dintre germani vor marca inapoi

La 11 ani dupa introducerea euro, mare parte dintre nemti dupa marca germana, potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetare IPSOS.
Potrivit studiului, 51% dintre cetatenii germani intervievati au declarat ca doresc sa revina la vechea lor moneda, scrie thelocal.de. Acest rezultat vine intr-un moment destul de delicat, deoarece tot mai multi economisti vehiculeaza posibilitatea iesirii Germaniei din zona euro, in locul Greciei sau oricarui alt stat a carui economie a fost grav afectata de recesiune.

Numai 30% dintre respondentii studiului au respins ideea, in timp ce alti 18% nu s-au putut hotari daca vor sa ramana la euro sau sa revina la marca germana, se arata in datele instutului de cercetare al carui sediu se afla la Hamburg.[Eurosceptitism britanic: Euro „va muri in cinci ani”]

Incredere pierduta

Increderea germanilor in moneda unica europeana s-a prabusit in ultimele luni din cauza crizei bugetare elene si a pachetului de ajutor oferit de UE Atenei. Desi euro inca este mai puternic decat era marca germana in 1998 comparativ cu dolarul american, deprecierea brusca a monedei europene a provocat ingrijorare in cea mai mare economie a Europei, scrie thelocal.de.

Dorul de marca germana, care a fost inlocuita “in hartii” in 1999 si pe piata in 2002 cu bancnote si monezi euro, a depins de varsta respondentilor. Astfel, persoanele cu varste curpinse intre 50 si 64 de ani doresc sa se vada din nou cu marca in conturi si in portofele, in timp ce numai 42% dintre tinerii de 16 pana la 29 de ani le impartasesc dorinta.

Criza din Europa: Soros pune Germania „la colt”!

Exista mici diferente si intre raspunsurile germanilor din vest si est, deoarece 52% dintre germanii care au trait la vest de Zidul Berlinului au declarat ca prefera marca in detrimentul monedei unice europene, in timp ce doar 48% dintre cei ce au gustat din comunism au raspuns in acelasi fel.

In ceea ce priveste educatia, studiul a ilustrat ca germanii mai scoliti “iubesc” moneda unica europeana mai mult.

Astfel, numai 34% dintre cei cu studii postliceale au declarat ca ar prefera sa-si umple buzunarele cu vechea moneda, in timp ce doua treimi dintre respondetii care au absolvit o scoala profesionala au spus ca vor marca inapoi.

Studiul IPSOS a fost realizat pe un esantion de circa 1.000 de persoane cu varsta cuprinsa intre 16 si 64 de ani in perioada 9-12 aprilie.

Totusi, privind acest studiu, ne putem pune intrebarea: Ce se va intampla cu moneda unica europeana?

29
iun.
10

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Sfantul Apostol Petru, care mai inainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei cea din Palestina, dintr-o cetate mica si neslavita, care se numeste Betsaida. El era fiul lui Iona, din semintia lui Simeon si frate cu Sfantul Apostol Andrei, cel intai chemat. Luand pe fiica lui Aristobol, care era frate cu Sfantul Apostol Varnava, a nascut dintr-insa un fiu si o fiica. Petru era simplu la obicei si neinvatat, insa temator de Dumnezeu; caci pazea poruncile Lui fara de prihana in toate lucrurile sale. Cu mestesugul era pescar, caci, fiind sarac, trebuia sa-si castige hrana casei sale din osteneala mainilor, ca sa hraneasca pe femeie, pe copii, pe soacra si pe batranul sau tata, Iona. Andrei, fratele lui, trecand cu vederea desertaciunile si galcevile lumii acesteia, si-a ales viata fara insotire; si, ducandu-se la Sfantul Ioan Botezatorul, care propovaduia pocainta la Iordan, s-a facut ucenicul lui.

Andrei, auzind cuvintele invatatorului sau, care arata cu degetul pe Iisus, zicand: Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii… si celelalte marturii despre Domnul nostru Iisus Hristos, a lasat pe Ioan si s-a dus in urma Lui cu un alt ucenic al Botezatorului Ioan. El singur a intrebat pe Hristos despre casa si despre vietuirea Lui, zicand: Invatatorule, unde locuiesti? Domnul le-a raspuns: Veniti si vedeti. Ei s-au dus si au vazut unde locuia si au petrecut la Dansul ziua aceea.

A doua zi, ducandu-se Andrei la fratele sau, Simon Petru, i-a grait: Am aflat pe Mesia, Care se talcuieste Hristos! Apoi, l-a dus pe el la Iisus, Care, cautind spre dansul, i-a zis: Tu esti Simon, fiul lui Iona; Tu te vei chema Chifa, care se talcuieste Petru. Sfantul Petru indata s-a ranit cu dragostea pentru Domnul, crezand cu adevarat ca este Hristos, Cel trimis de Dumnezeu pentru mantuirea lumii. Dar nu si-a lasat casa si mestesugul, purtand inca grija de trebuintele casnicilor sai, la care lucru il ajuta si Andrei din cand in cand, pentru tatal sau care imbatranise. Aceasta au facut-o pana ce amandoi au fost chemati de Domnul la apostolie.

Dupa ce Ioan a fost pus in temnita de Irod Agripa, Iisus Hristos, umbland pe langa Marea Galileei, care se numeste si a Tiberiadei sau lacul Ghenizaretului, a vazut pe Petru si pe Andrei, fratele sau, aruncand mrejile in apa, si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pe voi vanatori de oameni. Dar ce fel de vanatori a vrut Domnul sa-i faca pe ei? Aceasta a aratat-o la vanarea pestelui. Caci, intrand in corabia lui Simon si poruncindu-i sa arunce mrejele spre pescuit, la acea porunca, Petru a zis: Invatatorule, toata noaptea ne-am ostenit si nimic n-am prins; iar acum voi arunca mreaja dupa cuvantul Tau.

Facand aceasta, a prins mult peste, incat se rupea si mreaja de multimea pestelui. Aceasta era mai inainte inchipuire a pescuitului cel duhovnicesc si al apostoliei; caci cu mreaja cuvantului Domnului avea sa vineze multe popoare la mantuire. Vazand Simon Petru aceasta minune, a cazut la picioarele lui Iisus zicand: Iesi de la mine, Doamne, ca om pacatos sunt eu! Aceasta a facut-o pentru ca il cuprinsese spaima pe el si pe toti cei ce erau cu el, de vanarea pestilor ce ii prinsese. Iar impotriva cuvintelor lui Petru, care zicea: Iesi de la mine, Doamne…, Domnul il chema in urma Sa, zicandu-i: „Vino dupa mine, ca de acum vei fi pescar de oameni spre viata, in chipul in care ai pescuit acesti pesti spre moarte”.

Din ceasul acela, Petru s-a facut urmator lui Hristos, precum si Andrei, fratele lui si ceilalti ucenici chemati. Domnul il iubea pe el pentru dragostea inimii sale. Si a cercetat Domnul casa lui cea saraca prin venirea Sa, iar pe soacra lui care patimea de boala frigurilor, a tamaduit-o prin atingerea miinii. Noaptea, cand Domnul a iesit singur la rugaciune in loc pustiu, Sfantul Petru, nesuferand acum sa fie fara Domnul nici un ceas, si-a lasat casa si pe toti ai sai si a alergat in urma Lui, cautind cu osardie pe iubitul sau invatator. Si, aflandu-L, i-a zis: Toti te cauta pe Tine, Doamne! De acum nu se mai departa de la El si petreceau impreuna, indulcindu-se de vederea fetei Lui si de cuvintele cele dulci ca mierea; fiind singur vazator al minunilor Lui celor multe si mari, care aratat il adevereau ca este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, in Care el a crezut cu neindoire. Caci, precum a crezut cu inima spre dreptate, tot asa si cu gura a marturisit spre mantuire.

Venind Domnul in partile Cezareei lui Filip, a intrebat pe ucenicii sai: Cine zic oamenii ca sunt? Si i-au raspuns: Unii, Ioan Botezatorul, altii Ilie, iar altii proorocul sau unul din prooroci. Si iar a intrebat: Dar voi cine spuneti ca sunt? Atunci Simon Petru a raspuns in numele celorlalti:Tu esti Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel viu. Si a laudat Domnul acea marturisire a lui zicand: Fericit esti, Simone, fiul lui Iona, ca trupul si sangele nu ti-au aratat tie acestea, ci Tatal Meu Cel din ceruri! Si intr-acea vreme i-a fagaduit Domnul lui, ca sa-i dea cheile Imparatiei cerului.

Petru, avand dragoste fierbinte catre Domnul, dorea sa nu i se intample nici un rau lui Hristos. Deci, afland mai inainte de patimile Domnului, Il oprea din nestiinta, zicand: Doamne, fii Tie milostiv! Sa nu Ti se intample Tie acestea! Aceste cuvinte ale lui Petru au fost neplacute Domnului, deoarece pentru aceasta venise El, ca prin patimire sa rascumpere neamul omenesc din pierzare; insa din cuvintele acelea s-a aratat dragostea cea osardnica a lui Petru catre Domnul. Tot aici s-a aratat si nerautatea lui; ca, auzind acel cuvant aspru de la Domnul: Mergi inapoia Mea, satano!, nu s-a maniat, nici nu a plecat de la El, ci a primit cu dragoste acel cuvant pedepsitor si-I urma Lui mai mult, cu toata osardia. Si, cand multi dintre ucenici nu reuseau sa inteleaga cuvintele Domnului, ziceau: Aspru este cuvantul acesta, deci, cine poate sa-l asculte pe el?; apoi s-au indepartat de Domnul. Si a zis Domnul celor doisprezece: „Oare si voi voiti sa va duceti?” Atunci, Simon Petru, i-a raspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Caci Tu ai cuvintele vietii vesnice, iar noi am crezut si am cunoscut, ca Tu esti Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel viu.

O osardie si o credinta ca aceasta avand Sfantul Petru catre Domnul, a indraznit a cere de la Dansul umblarea pe apa; caci, iesind Petru din corabie, umbla pe apa ca sa vina la Iisus. Dar, de vreme ce inainte de primirea Sfantului Duh nu era desavarsit in credinta, vazand vantul cel tare, s-a temut si, incepind a se afunda, a strigat: Doamne, mantuieste-ma pe mine. Iisus, indata intinzandu-i mana, l-a luat si i-a zis: „Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?” Si nu numai de inecarea apei l-a izbavit pe el, dar si de putina credinta, cand i-a zis: „Eu m-am rugat pentru tine, ca sa nu se imputineze credinta ta”. Astfel s-a invrednicit Sfantul Petru si cu alti doi, cu Iacov si cu Ioan, a vedea pe Tabor, slava Schimbarii la Fata a Domnului, ce s-a descoperit lor. Ei au auzit acolo cu urechile lor glasul cel de la Dumnezeu Tatal, care a venit de sus spre Domnul, precum zice despre aceasta in epistola sa, zicand: Pentru ca nu basmelor celor cu mestesug umbland, v-am spus puterea si venirea Domnului nostru Iisus Hristos, ci fiind singuri vazatori ai maririi Aceluia. Pentru ca, luand de la Dumnezeu Tatal cinstea si slava glasului celui ce a venit in chipul acesta la El, de la slava cea cu mare cuviinta: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru Care am binevoit. Acest glas noi l-am crezut pogorandu-se din cer, fiind cu El in muntele cel Sfant.

Cand Domnul S-a apropiat spre patima Sa de bunavoie si spre moartea cea de pe cruce, atunci Petru si-a aratat rivna lui catre Domnul, nu numai cu cuvantul, zicand: Doamne, gata sunt a merge cu Tine si in temnita si la moarte, dar si cu lucrul; caci, scotind sabia si lovind pe Malh, sluga arhiereului, i-a taiat urechea. Dar, desi i s-a dat lui de la dumnezeiasca purtare de grija sa cada in cea de trei ori lepadare de Domnul, insa prin adevarata pocainta si prin amara tanguire s-a sculat si s-a indreptat, invrednicindu-se mai inainte de toti, a vedea pe Hristos dupa Invierea Lui, precum zice despre aceasta Sfantul Evanghelist Luca: Adevarat este ca S-a sculat Domnul si S-a aratat lui Simon. Sfantul Pavel scrie tot asa, zicand: „S-a sculat a treia zi dupa Scripturi si S-a aratat lui Chifa, adica lui Petru, apoi celor unsprezece”. Vazand Sfantul Petru pe Domnul, s-a umplut de negraita bucurie. Si a primit de la El iertare de greselile sale. Atunci cea mai dinainte lepadare de trei ori, a rasplatat-o bine prin raspunsul cel de trei ori al dragostei sale catre Domnul, zicandu-i: Doamne, Tu toate le stii; Tu stii ca Te iubesc. Si s-a pus de Domnul pastor al oilor celor cuvantatoare si i-a dat in maini cheile Imparatiei cerului.

Dupa inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos, Sfantul Petru, ca un mai mare intre Apostoli, a fost intiiul invatator si propovaduitor al cuvantului lui Dumnezeu. El intr-un ceas a castigat Bisericii lui Dumnezeu ca la trei mii de suflete, prin cuvantul lui Dumnezeu. Era inca si facator de minuni preaalese, caci, intrand in biserica cu Sfantul Ioan la rugaciune, a vazut pe un oarecare olog din pantecele maicii sale, stand inaintea usilor bisericii, care se numea „Frumoasa”; si, apucandu-l de mana dreapta, l-a ridicat, zicandu-i: „In numele Domnului nostru Iisus Hristos Nazarineanul, scoala-te si umbla!” Atunci indata i s-au intarit talpile si gleznele acelui schiop si de bucurie striga si umbla. Apoi, a intrat cu ei in biserica si umbla sarind si laudand pe Dumnezeu. Cu aceasta minune si inca cu propovaduirea cuvantului, au crezut in Hristos, ca la cinci mii de barbati. Pe Anania ierusalimiteanul si pe femeia lui Safira, pentru furarea celor Sfinte si pentru minciuna impotriva Duhului Sfant, Sfantul Petru i-a omorat cu cuvantul. In Lida, pe un om, Enea, care de opt ani zacea pe pat, fiind slabanog, l-a facut sanatos, zicandu-i: „Te vindeca pe tine Iisus Hristos”.

In Iope, pe o fecioara, anume Tavita, care murise, a inviat-o. Dar nu numai mainile si cuvantul lui erau facatoare de minuni, ci si umbra lui singura era datatoare de tamaduiri. Oriunde voia sa mearga el, acolo poporul isi aducea pe neputinciosii lor, si-i punea pe pat si asternuturi, ca venind Sfantul Petru, macar cu umbra lui sa umbreasca pe fiecare dintre dansii. Cand imparatul Irod si-a pus mainile sa faca rau Bisericii credinciosilor din Ierusalim, ucigind cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan, si pe Sfantul Petru l-a aruncat in temnita legat cu lanturi de fier; atunci ingerul Domnului l-a eliberat pe el si l-a scos din temnita.

Acest mare apostol a deschis neamurilor cel dintai usa credintei, botezand in Cezareea pe romanul Corneliu Sutasul, aratandu-i-se mai intii vedenia mesei lasata din cer, cu taratoarele cele cu patru picioare si cu glasul care poruncea lui Petru sa le injunghie si sa le manance, zicandu-i ca, pe cele ce Dumnezeu le-a curatat, el sa nu le numeasca spurcate. Acesta este semnul intoarcerii neamurilor catre Hristos. Pe Simon, vrajitorul din Samaria, care cu fatarnicie a primit Sfantul Botez si cu argint voia sa cumpere darul Duhului Sfant, l-a mustrat, zicandu-i: Argintul tau sa fie cu tine intru pierzare, ca inima ta nu este dreapta inaintea lui Dumnezeu, pentru ca te vad stand in amaraciunea cea de fiere si in legatura nedreptatii.

Aceste si multe alte fapte ale Sfantului Petru, se afla scrise pe larg in Sfanta Evanghelie si in cartea „Faptele Sfintilor Apostoli”, care totdeauna se pot auzi citindu-se in biserica si pe care nu este nevoie a le aduna pe toate aici. Iar nevointele si ostenelile lui, pe care le-a rabdat propovaduind pe Hristos, Sfantul Simeon Metafrast le povesteste astfel.

Sfantul Petru s-a dus din Ierusalim in Cezareea lui Stratonic si din acei presbiteri care urmau dupa dansul punandu-le episcop, s-a dus la Sidon, unde pe multi tamaduindu-i si punandu-le episcop, a plecat in Virit, (Beirut) si in Vivli. Punand si acolo episcop, s-a dus in Tripoli, unde a fost gazduit de un oarecare barbat intelegator Marson, pe care l-a pus episcop al credinciosilor din Tripolia Feniciei. De acolo s-a dus in Orthosie, apoi in insula ce se numea Antara. De acolo s-a dus in Valania in Pont si in Laodiceea, unde, tamaduind pe multi bolnavi, a gonit duhurile necurate din oameni si, intarind Biserica credinciosilor, le-a pus si lor episcop. Apoi, s-a dus in Antiohia, cetatea Siriei, unde se ascunsese Simon vrajitorul, ca sa nu-l pranda ostasii trimisi de Claudie, imparatul Romei. Apoi, Simon Magul, a fugit din fata lui Petru in cetatile Iudeei. Deci, Petru, apostolul Domnului, tamaduind pe multi in Antiohia si propovaduind pe Unul Dumnezeu in trei fete, a pus episcop in Siracuza din Sicilia pe Marchian si pe Pancratie la Tavromenia; apoi a venit in Tianinul Capadociei. De acolo s-a dus in Ancira Galatiei, unde a inviat pe un mort cu rugaciunile lui; si, invatand pe multi si botezandu-i, le-a facut biserici si, punandu-le episcopi, s-a dus in Sinopi, cetatea Pontului. Dupa aceea s-a dus in Amasia care este in pamantul Pontului. Apoi a mers in Gangra Paflagoniei, Claudinopoli Onoriadei, Nicomidia Bitiniei si de acolo in Niceea. De acolo, silindu-se sa mearga la Ierusalim pentru praznicul Pastilor, s-a intors si a venit in Pisinunt, Capadocia si Siria si iarasi a venit in Antiohia. Iar din Antiohia a venit in Ierusalim, unde petrecand el, a venit la dansul spre cercetare, Sfantul Apostol Pavel, dupa al treilea an al intoarcerii sale catre Hristos, precum singur graieste in scrisoarea sa catre Galateni: Dupa trei ani m-am dus in Ierusalim, ca sa vad pe Petru si am petrecut cu dansul cincisprezece zile.

In acest timp, dupa ce a asezat punerile legilor celor bisericesti, fericitul Pavel s-a pus pe lucrul la care era chemat; iar marele Petru s-a intors iarasi in Antiohia, unde, punand episcop pe Evod, s-a dus in Sinaid, cetatea Frigiei. De acolo s-a dus in Nicomidia, unde a pus episcop pe Prohor, care, dupa primirea episcopiei, urma pe Sfantul Ioan, Cuvintatorul de Dumnezeu. Din Nicomidia, Sfantul Petru a mers in Ilion, cetatea Elespontului, unde, punand episcop pe Corneliu Sutasul, s-a intors la Ierusalim, unde i s-a aratat Domnul in vedenie, zicandu-i: „Scoala, Petre, si mergi la Apus, pentru ca este trebuinta ca cu limba ta sa se lumineze Apusul si Eu voi fi cu tine”.

Intr-acea vreme, Simon vrajitorul a fost prins de ostasii care il cautau, precum s-a zis mai sus, si a fost dus la Roma ca sa-si ia plata pentru faptele sale. Dar, fiind dus acolo, prin mestesugul cel vrajitoresc intuneca mintile multora. Deci, inselindu-i, nu numai ca n-a luat pedeapsa, dar multora li se parea ca este dumnezeu, pentru ca acel mergator inainte al satanei, cu vrajile sale a facut pe romani si pe imparatul Claudie intr-atat sa se minuneze, incat i-au sapat chipul lui si l-au pus intre cele doua poduri de pe Tibru, scriind pe el: „Lui Simon, dumnezeului cel Sfant!”

De acest lucru, scriitorii bisericesti Iustin si Irineu scriu mai pe larg, iar noi, zice Simion Metafrast, sa venim la cuvantul de mai inainte. Marele Apostol Petru, spunand fratilor aratarea Domnului care i se facuse lui in vedenie si sfatuindu-se cu dansii, a plecat iarasi in Antiohia cercetind bisericile, unde a si gasit pe Sfantul Pavel. De acolo s-a dus la Tars, unde a pus episcop pe Urban, pe Epafrodit in Lichia Andriatiei si pe Fugel in Efes, caruia ii zise ca s-a abatut de la calea cea dreapta si s-a invoit cu Simon; apoi pe Apelie, care era frate cu Policarp, la pus episcop la Smirna. De aici a venit la Filipeni in Macedonia, unde a pus episcop pe Olimp, iar Tesalonicenilor pe Iasona si Corintenilor pe Sila, pe care l-au gasit petrecand langa marele Pavel, iar la Patra a pus pe Irodion si dupa aceea a plecat in Sicilia. Venind in Tavromenia, a petrecut putina vreme la Pancratie, barbatul cel cuvantator.

Acolo, invatind si botezand pe unul, anume Maxim, si punandu-l episcop, a venit in Roma, unde in toate zilele propovaduia, prin adunari si prin case, pe Unul Dumnezeu Tatal cel Atotputernic si pe Domnul Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat si pe Sfantul Duh, Domnul de viata facator. El a atras pe multi la credinta lui Hristos si, prin Sfantul Botez, i-a izbavit de inselaciunea idoleasca. Simon vrajitorul, vazand acestea, n-a voit sa taca si a inceput sa tainuiasca asupra lui rautatea sa; pentru ca el socotea ca este rusine propovaduirea apostolului, prin care se biruia mandria lui. Deci, a inceput la aratare sa se impotriveasca invataturii celei adevarate, prin cuvintele si lucrurile sale cele mincinoase, clevetind pe Sfantul Petru prin mijlocul cetatii, fara de rusine. El facea inaintea poporului niste naluciri si aratari care mergeau inainte si in urma lui si carora le zicea ca sunt sufletele celor morti, si astfel arata pe cei inviati din morti, care i se inchinau lui ca unui Dumnezeu. Pe schiopi ii facea sa umble drept si sa sara; insa toate acestea prin nalucire, iar nu cu adevarat, dupa asemanarea acelui Proteu, vorbitor de basme, care se schimba in diferite chipuri. Caci uneori se arata avand doua fete, apoi, dupa putin, se prefacea in capra, in sarpe, in pasare, se asemana focului si in toate chipurile se schimba, neincetat inselind pe cei prosti. Dar marele apostol al Domnului, numai de se uita putin de departe spre lucrurile lui, indata toate nalucirile aceluia se stingeau.

Despre cearta Sfantului Apostol Petru cu Simon vrajitorul, se mai povesteste inca, afara de Metafrast, in Prolog si in Mineiul cel mare, unde citim: Sfantul Petru, cand a venit in Roma si i s-a instiintat de acel Simon, care se numea „Hristos” si facea inaintea poporului minuni multe, s-a aprins de ravna si a mers in casa lui Simon Magul. Acolo a gasit pe multi stand la poarta lui si care il oprira pe el a intra inautru, Petru a zis catre dansii: „Pentru ce ma opriti a intra la vrajitorul cel amagitor?” Iar ei au zis: „Nu este vrajitor, ci este zeu puternic”. El a pus paznici la poarta sa, ca sa stie gandurile omenesti”. Aceasta spunand, au aratat apostolului un caine negru ce zacea la poarta, zicandu-i: „Acest caine omoara pe toti cei ce gandesc nedrept despre Simon”. Sfantul Petru a zis: „Eu graiesc adevarat pentru el, ca Simon este de la diavol”. Deci, apropiindu-se, a zis cainelui: „Mergi si spune lui Simon ca Petru, Apostolul lui Hristos, vrea sa intre la tine”.

Cainele, mergand, cu glas omenesc a spus lui Simon ceea ce ii poruncise Petru. Toti, vazand si auzind vorbind pe caine omeneste, s-au inspaimantat. Simon, asemenea, pe acelasi caine l-a trimis, zicandu-i: „Sa intre aici Petru”. Intrand Petru, Simon a inceput a face naluciri inaintea poporului, fiind Petru de fata. Sfantul cu puterea lui Hristos, a aratat minuni si mai mari. Si ce minuni? Din minunile cele multe pe care le-a facut Sfantul Petru, cel mai vechi istoric grec bisericesc, Eghisipos, care a vietuit aproape de apostoli, povesteste una singura.

Unei vaduve oarecare din Roma, de bun neam, care se tragea din semintie imparateasca, i-a murit fiul de varsta tanara; iar maica lui plangea pentru el cu tanguire. Dar cei ce o mangiiau si-au adus aminte de barbatii care s-au aratat in Roma, adica de Petru si de Simon vrajitorul, ca inviaza mortii. Deci, indata au chemat unii pe Petru, iar altii pe Simon sa vina la acel mort. Acolo se adunasera si oameni cinstiti si mult popor ca sa petreaca pe cel mort la mormant. Sfantul Petru a zis lui Simon vrajitorul care se mandrea cu puterea sa inaintea poporului: „Cine din noi va invia pe acest mort, toti sa creada invataturii aceluia, fiind adevarata”. Poporul a laudat cuvantul lui Petru. Deci Simon, nadajduind spre mestesugul sau cel vrajitoresc, a zis catre popor: „De voi invia eu pe acel mort, apoi veti ucide pe Petru?” Poporul a strigat, zicand: „Il vom arde de viu inaintea ochilor tai”. Simon, apropiindu-se de patul mortului a inceput a-si face vrajile sale prin lucrarea diavoleasca, care ii ajuta lui si a facut astfel, ca mortul si-a miscat capul. Poporul indata a inceput sa strige: „Tinarul este viu. A inviat mortul”. Iar pe Petru voiau indata sa-l arunce in foc. Apostolul insa, facandu-le semn cu mana, ii ruga sa taca.

Deci, poporul tacand, el le-a zis: „De este viu tanarul, apoi sa se scoale, sa vorbeasca si sa umble; iar, pana ce aceasta nu o veti vedea, sa stiti cu adevarat ca Simon va inseala cu nalucirile si cu vrajile sale!” Simon, umbland mult imprejurul patului si chemand diavolul cu puterea lui, nimic n-a putut spori; deci, umplandu-se de rusine, voia sa fuga, dar poporul l-a oprit. Sfantul Petru, ca unul ce inviase pe Tavita cea moarta si facuse si alte minuni preaslavite, stand departe, si-a ridicat mainile spre cer si, inaltandu-si ochii in sus, se ruga: „Doamne, Iisuse Hristoase, Tu ne-ai poruncit noua, zicand: Cu numele Meu pe cei morti sa-i inviati… Deci, ma rog Tie, inviaza pe acest tanar mort, ca sa cunoasca popoarele acestea, ca Tu esti adevaratul Dumnezeu si nu este altul afara de Tine, care traiesti si imparatesti impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, in veci. Amin”.

Astfel rugandu-se, a strigat catre cel mort, zicand: „Tanarule, scoala! Domnul meu Iisus Hristos te inviaza si te tamaduieste pe tine!” Si indata mortul, deschizandu-si ochii, s-a sculat si a inceput a grai si a umbla. La aceasta povestire a lui Eghisipos, Marcel romanul, care mai inainte fusese ucenic al acelui Simon vrajitorul si s-a luminat de Sfantul Petru prin credinta si prin Sfantul Botez, intr-o scrisoare a sa catre Sfintii mucenici Nereon si Arhilie, scriind despre aceea, adauga ca tanarul care a inviat, cazand la picioarele lui Petru, striga: „Am vazut pe Domnul Iisus poruncind ingerilor, ca pentru rugaciunile tale sa ma intoarca pe mine maicii mele celei vaduve”.

Atunci tot poporul a inceput a striga, zicand: „Unul este Dumnezeu, pe Care il propovaduieste Petru”. Simon vrajitorul, cu nalucirea sa facandu-si cap de caine, fugea, insa poporul l-a prins si unii voiau sa-l ucida cu pietre, iar altii sa-l arda. Dar Sfantul Petru i-a oprit, zicandu-le: „Domnul si Invatatorul nostru ne-a poruncit sa nu rasplatim rau pentru rau. Lasati-l sa mearga unde va voi, ca destul ii este rusinea si ocara ce i s-a facut prin cunostinta neputintei sale, caci nimic nu pot vrajile lui”.

Marcel mai zicea: „Simon, fiind liber, a venit la mine, socotind ca eu nu stiu de acel lucru minunat ce se facuse si a pus la usa casei mele un caine mare legat cu lant de fier, zicand catre mine: „Voi vedea daca va veni Petru la tine, precum s-a obisnuit”. Dupa un ceas, Sfantul Petru a venit la usa si dezlegand acel caine, a zis catre dansul: „Du-te si spune lui Simon vrajitorul sa inceteze a insela pe oameni cu lucrarea diavoleasca, pentru care Hristos si-a varsat sangele”. Cainele, ducandu-se, a grait lui Simon cu glas omenesc, spunandu-i cele poruncite de apostol. Eu, auzind si vazand aceasta – zice Marcel -, am iesit degraba in intampanarea Sfantului Petru si l-am primit cu cinste in casa mea, iar pe Simon vrajitorul si pe cainele acela i-am gonit afara. Cainele atunci, nevatamand pe nimeni, s-a repezit numai la Simon si, apucandu-l cu dintii, l-a trantit la pamant. Iar Petru, privind la aceea pe fereastra, poruncea canelui, in numele lui Hristos, sa nu vatame trupul lui Simon. Deci, cainele, nevatamandu-i trupul, i-a rupt toate hainele de pe dansul, incat nici o parte a corpului nu mai ramasese acoperita.

Poporul, vazand aceasta, striga contra lui Simon, ocarandu-l si batjocorandu-l. Astfel, l-a gonit din cetate, impreuna cu acel caine. Simon, pentru niste rusini si infruntari ca acestea, un an intreg nu s-a mai aratat in Roma, pana ce a venit ca imparat dupa Claudie, Nero. Atunci, inrautatitul, venind inaintea lui Nero, care, cercetand despre el, a fost laudat de cei rai, incat imparatul l-a iubit foarte mult si l-a facut prietenul sau.

In Prolog si in Mineiul cel mare se mai povesteste despre Simon si aceasta: Odata a zis ca are sa se lase sa fie taiat si a treia zi are sa invieze. Atunci, el a pus in locul sau un berbece, facandu-l om prin nalucire si a fost taiat berbecul in locul lui. Sfantul, gonind diavoleasca nalucire de la berbecul cel taiat, s-a vazut lucrul cel mincinos al lui Simon, cunoscandu-se de toti, ca nu Simon este taiat, ci berbecul. Despre biruinta desavarsita a Sfantului Petru asupra acelui vrajitor si despre pierzarea lui, de toti se scrie cu un glas astfel: Simon vrajitorul, neputand intru nimic sa biruiasca pe Apostolul Petru, nici sa sufere mai mult infruntarea si rusinea sa, s-a fagaduit ca se va inalta la cer.

Deci, adunand el toata puterea diavolilor care ii slujeau, s-a dus in mijlocul cetatii Roma si, suindu-se pe o zidire inalta, avand capul incununat cu cununa de dafini, a inceput din inaltime cu manie a grai catre popor: „Romani, deoarece pana acum ati petrecut in nebunie si lasandu-ma pe mine, ati urmat lui Petru, acum si eu va voi lasa si nu voi mai apara cetatea aceasta. Deci, voi porunci ingerilor mei ca in fata voastra sa ma ia in mainile lor si sa ma inalte la tatal meu din cer. De acolo voi trimite mari pedepse asupra voastra, ca n-ati ascultat cuvintele mele, nici n-ati crezut lucrurilor mele”.

Vrajitorul Simon, zicand acestea, a plesnit din maini, s-a inaltat in vazduh, a inceput a zbura si a se sui in sus inaltandu-l diavolii. Poporul, mirandu-se foarte, zicea unul catre altul: Acest lucru este de la Dumnezeu, ca sa zboare trupul prin vazduh. Atunci marele Apostol Petru a inceput a se ruga in auzul tuturor, zicand: „Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, arata inselaciunea acelui vrajitor, ca sa nu sminteasca popoarele, care cred in Tine!” Apoi iar a strigat, zicand: „Voua, diavolilor, va poruncesc, in numele Dumnezeului meu, sa nu-l purtati mai mult, ci sa-l lasati acolo in vazduh unde este acum!”

Atunci diavolii cei certati de apostol, indata au fugit de la Simon prin vazduh si ticalosul vrajitor a cazut jos, precum odinioara a cazut diavolul cel lepadat din cer, si astfel i s-a sfaramat tot trupul. Poporul, vazand acestea, a strigat multa vreme, zicand: „Mare este Dumnezeul propovaduit de Petru. In adevar, nu este altul decat Dumnezeul cel adevarat!”

Vrajitorul cazand, desi se zdrobise foarte rau, era inca viu, dupa randuiala lui Dumnezeu, ca sa cunoasca neputinta si ticalosia sa cea diavoleasca, sa se umple de rusine si sa inteleaga puterea lui Dumnezeu cel Atotputernic. El zacea sfaramat pe pamant, suferind dureri cumplite in toate madularele si fiind de ras la tot poporul; iar a doua zi si-a lepadat raul si spurcatul sau suflet, dandu-l in mainile diavolilor, ca sa-l duca la tatal lor, satana. Sfantul Petru, dupa caderea lui Simon, stand la un loc inalt si facand semn cu mana poporului, care striga, sa taca, a inceput a-l invata cunostinta adevaratului Dumnezeu; si vorband mult catre dansii, pe cei mai multi i-a povatuit la credinta crestineasca.

Imparatul Nero, afland de moartea cea rusinoasa a prietenului sau, s-a maniat pe Sfantul Apostol Petru si voia sa-l ucida. Dar acea manie si rautate imparateasca nu s-a savarsit indata asupra Sfantului Apostol, ci dupa cativa ani, dupa cum spune Sfantul Simeon Metafrast.

Dupa moartea lui Simon vrajitorul, Sfantul Petru n-a mai stat mult in Roma (Deci zadarnica este credinta papistasilor, caci Sfantul Petru a fost 25 de ani episcop al Romei, credinta pe care-si sprijina ei primatul papal), ci, luminand pe multi prin Sfantul Botez, le-a facut biserica si, punandu-le pe Lin episcop, s-a dus in Parachin, unde a pus episcop pe Epafrodit, altul, nu cel dintai. Dupa aceea s-a dus in Sirmia, cetatea Spaniei, de unde, punand episcop pe Epenet, s-a dus in Cartagina, cetatea Africii. De acolo, sfintind episcop pe Crescent, s-a dus in Egipt, in cetatea cea cu sapte porti, care se numeste Teba, punandu-l episcop pe Ruf, iar in Alexandria l-a pus episcop pe Marcu Evanghelistul. Apoi s-a dus in Ierusalim, avand descoperire despre Adormirea Preacuratei Fecioare Maria, Nascatoarea de Dumnezeu.

Deci, dupa aceea s-a intors iarasi in Egipt. Apoi, trecand Africa, s-a dus la Roma si de acolo la Mediolan (Milan) si la Fotichin, din care, punand episcopi si preoti, s-a dus in Britania. Acolo, petrecand multa vreme si aducand multe popoare la credinta in Hristos, a vazut pe un inger, care i s-a aratat, zicandu-i: „Petre, s-a apropiat vremea ducerii tale din viata aceasta; deci, se cade sa te intorci la Roma, unde, suferand moarte pe cruce, vei lua rasplatire dreapta de la Domnul nostru Iisus Hristos”. Petru, multumind lui Dumnezeu de aceasta, a mai zabovit cateva zile in Britania, intarand Bisericile, punand episcopi, preoti si diaconi. Iar in al doisprezecelea an al imparatiei lui Nero, s-a intors in Roma. Aici a pus episcop pe Clement, in ajutorul ocarmuirii bisericesti, care se lepada si nu voia un jug ca acela. Insa Clement, plecandu-se cuvintelor Apostolului Petru, si-a plecat grumazul sub jugul lui Hristos si, impreuna cu invatatorul sau si cu ceilalti barbati, trageau caruta cuvantului lui Dumnezeu. Deci, in Roma multi barbati si femei, din cei de bun neam si prealumanati si chiar din randuiala senatorilor, s-au lumanat cu Sfantul Botez si astfel au imbratisat religia crestina.

Imparatul Nero avea doua femei frumoase, pe care le iubea mai mult decat pe celelalte femei ale sale. Ele, primind sfanta credinta, s-au intarit in viata cea curata si nu voiau sa se supuna vointei imparatului care era patimas. Dar el, fiind fara de rusine in pofte si nesatios in fapte necurate, s-a maniat asupra Bisericii credinciosilor, dar mai ales asupra Apostolului Petru, care era pricinuitorul intoarcerii la crestinism si la viata cea curata a celor doua femei ale sale. Aducandu-si aminte, pe langa aceasta, si de moartea lui Simon vrajitorul, care ii era prieten bun, cauta pe Petru ca sa-l ucida.

Aici Eghisipos, istoricul bisericesc cel mai sus pomenit, scrie: „Pe cand Sfantul Petru era cautat spre ucidere, l-au rugat credinciosii sa se ascunda si sa iasa din Roma, pentru folosul multora. Dar Petru n-a voit sa faca aceasta, ci dorea sa patimeasca si sa moara pentru Hristos. Poporul credincios, plangand, ruga pe apostol sa-si pazeasca viata atat de trebuincioasa Sfintei Biserici, care se inviforeaza in mijlocul primejdiilor de valurile necredinciosilor. Deci, vazand Sfantul Petru lacrimile turmei celei cuvantatoare a lui Hristos, a fagaduit sa iasa din cetate si sa se ascunda; iar noaptea, facand soborniceasca rugaciune si sarutand pe toti, a plecat singur. Pe cand era la portile cetatii, a vazut inaintea sa pe Mantuitorul Hristos venind catre cetate; iar Petru, inchinandu-se Lui, I-a zis: Doamne, unde mergi? Raspuns-a Domnul: Ma duc in Roma, ca iarasi sa ma rastignesc!

Zicand Domnul acestea, S-a facut nevazut. Petru, minunandu-se, a cunoscut ca Hristos, patimind pentru robii Sai, ca intru adevaratele Sale madulare, voieste ca si cu trupul sa patimeasca in Roma. Deci, s-a intors iarasi in biserica si a fost prins de catre ostasi, care l-au dat spre moarte.

Sfantul Simeon Metafrast povesteste, ca nu a fost prins numai Sfantul Petru singur, ci si multi credinciosi, intre care erau si Clement, Irodion si Olimp. Pe acestia, tiranul Nero i-a osandit la taiere cu sabia, iar pe Sfantul Petru, la rastignire. Luandu-i ostasii pe toti, i-a dus la locul de moarte. Pe Clement, iertandu-l, l-au lasat in pace, ca pe unul ce era rudenie imparateasca, iar pe Irodion si Olimp, care venisera cu Sfantul Petru in Roma, i-au ucis cu sabia si impreuna cu ei au taiat si o multime de credinciosi. Sfantul Petru a rugat pe rastignitorii sai sa-l rastigneasca cu capul in jos si nu drept, cinstand intru aceea pe Domnul sau, Care de voie S-a rastignit pe cruce, ca sa nu semene Aceluia intru rastignire, ci sub picioarele Lui sa-si plece capul.

Astfel s-a sfarsit marele Apostol al lui Dumnezeu, Sfantul Petru, prin moarte pe cruce, preamarind pe Dumnezeu, pentru ca din pricina piroanelor din maini si din picioare, suferea multa durere si fara de prihana si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu, in 29 de zile ale lunii iunie. Sfantul Clement, ucenicul Sfantului Petru, cerand trupul apostolului, l-a luat de pe cruce si, invelindu-l, a chemat pe credinciosii care ramasesera si pe arhierei si l-au ingropat cu cinste. Asemenea si trupurile Sfintilor Irodion si Olimp, care au patimit cu el, si pe ale celorlalti credinciosi, ingropandu-le cu cinste, au slavit pe Hristos Dumnezeul, impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh in veci. Amin.

Sfantul Apostol Pavel, care mai inainte de apostolie se numea Saul, era de neam iudeu din semintia lui Veniamin. El s-a nascut in Tarsul Ciliciei, din parinti cinstiti, care mai inainte au petrecut in Roma, apoi s-au mutat in Tarsul Ciliciei cu cinstitul titlu de cetateni romani, pentru care Pavel s-a si numit roman. El era rudenie cu Sfantul intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan. A fost dat de parintii sai in Ierusalim la invatatura cartii si a toata legea lui Moise si a fost ucenic al slavitului dascal Gamaliel. El avea un prieten la invatatura, cu care impreuna era ucenic, pe Varnava, care s-a facut dupa aceea apostol al lui Hristos si se deprinsese bine la legea parinteasca, era foarte ravnitor dupa ea si se lipise de farisei.

Pe vremea aceea, in Ierusalim si in cetatile dimprejur, precum si prin sate, se raspandise buna vestire a lui Hristos, de catre Sfintii apostoli. Si ei aveau multa intrebare cu fariseii, cu saducheii si cu toti carturarii si invatatorii legii evreiesti, carora, propovaduitorii lui Hristos le erau urati si prigoniti. Deci, Saul ura si el pe Sfintii Apostoli si nici nu voia sa auda propovaduirea lor cea despre Hristos, iar pe Varnava, care era acum apostol al lui Hristos, il batjocorea, vorband hule impotriva lui Hristos.

Pe cand rudenia lui, Sfantul Mucenic si Arhidiaconul Stefan, era ucis cu pietre de catre evrei, lui Saul nu numai ca nu-i era jale de sangele care se varsa fara de vina a rudeniei sale, ci se invoia la acea ucidere si pazea hainele evreilor celor ce ucideau pe Stefan. Deci, luand putere de la arhierei si de la batrani, facea mult rau Bisericii. El intra in casele credinciosilor, de unde tira pe barbati si pe femei si ii ducea in temnite. Nu era destul ca prigonea pe credinciosii din Ierusalim, dar s-a dus si in Damasc cu scrisoare arhiereasca, sufland cu izgonire si cu ucidere contra ucenicilor Domnului, vrand ca si acolo, de va afla barbati si femei crezand in Hristos, sa-i pranda si sa-i duca legati la Ierusalim. Aceasta a fost pe vremea imparatiei lui Tiberiu.

Apropiindu-se el de Damasc, deodata l-a stralucit o lumana din cer si, cazand la pamant, a auzit un glas, zicandu-i: Saule, Saule, pentru ce ma prigonesti? Iar el, inspaimantandu-se, a zis: Cine esti, Doamne? Iar Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu il prigonesti. Cu greu iti este tie a lovi cu piciorul impotriva boldului. Iar el, tremurand si inspaimintandu-se, a zis: Doamne, ce imi poruncesti sa fac? Iar Domnul i-a zis: Scoala-te si intra in cetate si ti se va spune ce ti se cade sa faci.

Asemenea s-au inspaimantat si ostasii care erau cu Saul, minunandu-se pentru ca glasul care graia lui Saul il auzeau, dar nu vedeau pe nimeni. Atunci Saul, sculandu-se de la pamant si deschizandu-si ochii sai, n-a vazut pe nimeni, pentru ca orbise de ochii cei trupesti, incepand a i se lumina ochii cei duhovnicesti. Deci, altii l-au luat de mana si l-au dus in Damasc, unde a petrecut trei zile, fara sa vada, nemancand, nici band nimic, ci rugandu-se neincetat. In Damasc era si Sfantul Apostol Anania, caruia i se aratase Domnul in vedenie si caruia i-a poruncit sa-l caute pe Saul, care locuia in casa unui om, anume Iuda; deci, sa se duca acolo si sa-i lumineze ochii lui cei trupesti prin atingere, iar pe cei sufletesti prin Sfantul Botez.

Atunci Anania a raspuns: Doamne, am auzit de la multi despre barbatul acesta, cate rautati a facut Sfintilor Tai in Ierusalim, si chiar aici a venit cu putere sa lege pe toti cei ce cheama numele Tau! Iar Domnul a zis catre dansul: Mergi fara de frica, fiindca acesta Imi este vas ales, ca sa poarte numele Meu inaintea neamurilor, imparatilor si fiilor lui Israil, pentru ca ii voi spune cate i se cade lui sa patimeasca pentru numele Meu. Sfantul Anania, mergand dupa porunca Domnului si gasind pe Saul, si-a pus mainile peste dansul. Atunci, deodata au cazut de pe ochii lui niste solzi si indata a vazut. Apoi, sculandu-se, s-a botezat si s-a umplut de Duhul Sfant, care l-a sfintit pe el spre apostoleasca slujba, fiind numit din Saul, Pavel. Dupa aceea, Pavel a inceput prin sinagogi a propovadui pe Hristos, ca este Fiul lui Dumnezeu; iar cei ce-l auzeau se mirau toti si ziceau: Oare nu este acesta acela care in Ierusalim gonea pe cei ce chemau numele lui Iisus Hristos? Aici n-a venit oare ca sa lege pe unii ca aceia si sa-i duca la arhierei? Dar iata ca el mai mult se intareste si tulbura pe evreii care petrec in Damasc, atragandu-i pe dansii catre Iisus Hristos.

Atunci iudeii s-au umplut de manie asupra lui si s-au sfatuit sa-l omoare. Ei strajuiau portile cetatii ziua si noaptea ca sa nu poata scapa de dansii. Dar ucenicii lui Hristos, care erau in Damasc cu Anania, afland de sfatul iudeilor, ca vor sa-l ucida pe Pavel, l-au luat noaptea si l-au lasat intr-o cosnita peste zidul cetatii. Deci, plecand el din Damasc, nu s-a intors la Ierusalim, ci mai intai s-a dus in Arabia, precum despre aceasta scrie catre Galateni: Nu m-am lipit de trup si sange, nici m-am suit in Ierusalim la apostolii cei mai inainte de mine ci m-am dus in Arabia, si de acolo m-am intors iarasi in Damasc; iar mai pe urma, adica dupa trei ani, m-am dus in Ierusalim, ca sa vad pe Petru.

Venind in Ierusalim, Sfantul Pavel se ispitea sa se lipeasca de ucenicii Domnului, iar ei se temeau de dansul, necrezand ca este ucenicul Domnului. Sfantul Apostol Varnava, vazandu-l si intelegand intoarcerea lui spre Hristos, s-a bucurat si l-a dus la apostoli. Iar el le-a spus lor, cum a vazut in cale pe Domnul, ce i-a zis si cum in Damasc propovaduia numele lui Iisus Hristos. Deci Sfintii Apostoli, auzind aceasta, s-au umilit si, de bucurie, slaveau pe Domnul Hristos, iar Sfantul Pavel si in Ierusalim se intreba cu iudeii si cu elinii pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos.

Odata, stand in biserica si rugandu-se, a ramas uimit si a auzit pe Dumnezeu, zicandu-i: Sarguieste-te si iesi degraba din Ierusalim, fiindca aici nu vor primi marturia ta pentru Mine. Iar el a zis catre Domnul: „Singuri iudeii stiu ca eu puneam in temnita si bateam prin adunari pe cei ce credeau in Tine, iar cand se varsa sangele lui Stefan, marturisitorul Tau, stateam singur acolo, pentru ca si eu voiam uciderea lui si pazeam hainele celor ce-l ucideau pe el”. Atunci Domnul a zis catre dansul: Mergi, ca Eu te voi trimite pe tine la neamuri departe!

Dupa vedenia aceasta, Sfantul Pavel, desi voia sa mai zaboveasca in Ierusalim cateva zile, ca sa se indulceasca de frati si de vorbele apostolilor, insa nu se putea, fiindca aceia cu care se intreba despre Hristos, se pornisera spre manie si cautau sa-l ucida. Dar fratii, intelegiad aceasta, l-au dus in Cezareea si l-au lasat in Tars, unde Sfantul Pavel a petrecut invatand poporul cuvantul lui Dumnezeu, pana ce a venit Varnava de l-a luat si l-a dus in Antiohia. Acolo, invatand in biserica un an intreg, mult popor a intors la Hristos; numindu-i pe ei crestini. Dupa implinirea anului, amandoi Sfintii Apostoli, Varnava si Pavel, s-au intors in Ierusalim si au spus Sfintilor Apostoli cum darul lui Dumnezeu a lucrat in Antiohia si cum Biserica lui Dumnezeu din Ierusalim s-a veselit foarte mult. Apoi, a adus multa milostenie de la antiohienii cei de bunavoie datatori, pentru fratii cei saraci si scapatati, care petreceau in Iudeea; deoarece pe atunci, imparatind Claudie, era foarte mare foamete, dupa proorocia Sfantului Agav, care era unul din cei saptezeci de ucenici.

Plecand ei din Ierusalim, s-au dus iarasi in Antiohia, unde petrecand catva timp in post si rugaciuni, in slujba dumnezeiestii Liturghii si in propovaduirea cuvantului lui Dumnezeu, Duhul Sfant a voit sa-i trimita pe dansii la popoare spre propovaduire, zicand catre cei mai mari ai Bisericii din Antiohia: Deosebiti-Mi pe Varnava si pe Pavel la lucrul pentru care i-am chemat pe dansii. Atunci ei, postind, rugandu-se si punandu-si mainile pe dansii, i-au eliberat, iar Pavel si Varnava, fiind trimisi de Duhul Sfant, s-au dus in Seleucia. Apoi, de acolo au plecat in Cipru si, venind in Salamina, au vestit Cuvantul lui Dumnezeu in adunarile iudeilor.

Dupa aceea, strabatand insula pana la Iafa, au aflat pe un oarecare prooroc iudeu vrajitor si mincinos, cu numele Bariisus sau Elimas, care era impreuna cu antipatul Serghie Pavel, barbat intelept. Acest antipat, chemand la dansul pa Varnava si pe Pavel, incerca sa auda de la dansii cuvantul lui Dumnezeu. Deci, a crezut cele graite de dansii. Dar Elimas vrajitorul se impotrivea lor, cercand sa intoarca pe antipat de la credinta. Iar Sfantul Pavel umplandu-se de Duhul Sfant si cautand spre acel vrajitor, a zis: „O, plinule de toata inselaciunea si rautatea, fiu al diavolului, vrajmas a toata dreptatea, nu incetezi a razvrati caile Domnului cele drepte? Acum, iata, mana Domnului sa fie peste tine si vei fi orb, nevazand soarele pana la o vreme!” Atunci, deodata a cazut peste dansul o ceata si intuneric si, pipaind, cauta povata. Antipatul, vazand cele ce se facusera, a crezut, minunandu-se de invatatura Domnului. Impreuna cu dansul a crezut si mult popor, iar Biserica lui Hristos se inmultea. Sfantul Pavel si cei ce erau cu el, plecand de la Iafa, au mers in Perga Pamfiliei si de acolo in Antiohia Pisidiei, care este alta, afara de Antiohia cea mare a Siriei.

Acolo a propovaduit pe Hristos, pana ce multi au crezut. Iar zavistnicii iudei, au indemnat pe mai marii cetatii, care erau de paganatatea elineasca, sa izgoneasca cu necinste din cetate si din hotarele lor pe Sfintii apostoli. Iar ei, scuturand praful de pe picioarele lor, au plecat in Iconia, unde, petrecand multa vreme, au indraznit la propovaduirea cuvantului. Acolo au adus la credinta multime multa de iudei si elini, nu numai cu propovaduirea, ci si cu semne si minuni, care se faceau prin mainile lor. Acolo au adus la credinta si pe Sfanta fecioara Tecla, facand-o mireasa a lui Hristos. Iudeii care nu crezusera au indemnat pe elini, cu mai marii lor, sa ocarasca pe apostoli si sa-i ucida cu pietre. Ei, afland de aceasta, au fugit in partile Liconiei, in Listra, Derbe si in cele din jurul lor. Acolo au fost binevestitori, caci au ridicat in picioare, cu numele lui Hristos, pe un om schiop din nastere, care nu umblase niciodata si care indata a sarit si umbla. Poporul, vazand aceasta minune, si-a ridicat glasul, zicand: Zeii, asemanandu-se oamenilor, s-au pogorit la noi.

Ei numeau pe Varnava, Die, iar pe Pavel, Hermes. Deci, aducand tauri si impletindu-le cununi, voiau sa le faca jertfe. Dar Varnava si Pavel, rupandu-si hainele de pe ei, au venit intre popor strigand si zicand: „Oamenilor, de ce faceti aceasta, ca si noi suntem oameni patimasi ca si voi”. Apoi, au inceput a le vorbi despre un Dumnezeu Care a facut cerul, pamantul, marea si toate cele dintr-insele; Care da ploaie din cer, randuieste vremuri roditoare si umple de hrana si de veselie inimile omenesti.

Graindu-le acestea, abia au potolit poporul, ca sa nu le jertfeasca. Deci, petrecand ei in Listra si invatand, au venit din Antiohia si din Iconia niste iudei si au indemnat poporul sa se departeze de apostoli, zicandu-le: „Aceia nu graiesc nimic adevarat, ci spun numai minciuni”. Ei au razvratat si mai rau pe acei oameni, incat pe Sfantul Pavel, ca pe un mai mare al cuvantului, l-au batut cu pietre si l-au scos afara din cetate, socotind ca a murit. Dar el, sculandu-se, a intrat in cetate si a doua zi a plecat cu Varnava in Derbe, binevestind si invatand pe multi in cetatea aceea, apoi s-au intors iar in Listra, in Iconia si in Antiohia Pisidiei. Aici, intarand sufletele ucenicilor, i-a rugat sa petreaca in credinta si le-a hirotonisit preoti la toate bisericile; apoi, rugandu-se cu post, i-au incredintat Domnului in Care crezusera.

Dupa aceea, trecand Pisidia, au venit in Pamfilia si in Persia, vorbind cuvantul Domnului si s-au pogorat in Italia. De acolo s-au dus cu corabia in Antiohia Siriei, de unde au fost trimisi de la inceput de Duhul Sfant sa propovaduiasca neamurilor cuvantul Domnului. Deci, ajungand in cetatea Antiohia, au adunat Biserica si au spus tuturor, cate a facut Dumnezeu cu dansii si cate popoare din neamuri au fost aduse la Hristos. Dupa catava vreme, in Antiohia se facuse cearta pentru taierea imprejur, intre iudeii si elinii care crezusera. Unii ziceau ca nu este cu putinta a se mantui fara taierea imprejur, altii socoteau lucrul greu acea taiere imprejur. Pentru aceea a fost nevoie ca Sfintii Apostoli Pavel si Varnava sa se duca in Ierusalim la apostoli si la batrani ca sa-i intrebe de taierea imprejur si sa le vesteasca ca Dumnezeu a deschis paganilor usa credintei.

Aceasta vestire a bucurat foarte mult pe toti fratii Ierusalimului. Si Sfintii Apostoli si batranii, sfatuindu-se soborniceste in Ierusalim, au lepadat cu totul taierea imprejur a Legii vechi, ca netrebuincioasa darului cel nou si le-au poruncit sa se fereasca de mancarile jertfite idolilor si de lucrurile necurate si intru nimic sa nu faca strambatate aproapelui. La plecare, cei din Ierusalim au trimis in Antiohia, cu Sfintii Pavel si Varnava, pe Iuda si pe Sila. Ajungand ei in Antiohia, au petrecut acolo multa vreme, apoi s-au dus iar la neamuri, despartindu-se unul de altul, Varnava a luat pe Marcu, rudenia sa si s-a dus la Cipru, iar Pavel, luand pe Sila, s-a dus in Sicilia si in Siria si, strabatand cetatile de acolo, a intarit Bisericile. Apoi, venind in Derbe si in Listra, a taiat imprejur pe Timotei, ucenicul sau, pentru iudeii care carteau.

De acolo s-a dus in Frigia si in partile Galatiei. Apoi s-a dus in Misia si voia sa se duca si in Bitinia, dar Duhul Sfant n-a voit sa-l lase sa se duca acolo. Pentru ca Pavel, fiind in Troada cu cei ce ii urmau lui, i s-a aratat noaptea o vedenie in felul acesta: un barbat oarecare, cu chipul macedonean, statea inaintea lui si-l ruga, zicandu-i: „Vino in Macedonia si ne ajuta”. Pavel a cunoscut, dupa vedenia aceea, ca il cheama Domnul in Macedonia, ca sa propovaduiasca. Deci, plecand din Troada, s-a dus la Samotracia, a doua zi la Neapoli si de acolo la Filipi, care este cea dintai cetate a acestei parti a Macedoniei si colonie romana. Acolo, pe o femeie oarecare, cu numele Lidia, vanzatoare de porfira, invatand-o credinta in Hristos si botezand-o, a fost rugat de dansa sa petreaca in casa ei impreuna cu ucenicii sai.

Pavel, mergand odata la adunarea bisericeasca spre rugaciune, l-a intampanat o fecioara care avea un duh necurat si facea multa dobanda stapanilor sai, vrajind. Ea urma lui Pavel si ucenicilor lui, strigand: „Acesti oameni sunt slugile Dumnezeului celui de sus, care ne vestesc calea mantuirii”. Aceasta o facea in mai multe zile; iar Pavel, suparandu-se si intorcandu-se spre dansa a certat duhul in numele lui Iisus Hristos si l-a gonit dintr-insa. Stapanii ei, vazand ca le-au pierit nadejdea castigului lor, au prins pe Pavel si pe Sila si s-au dus la boieri si la voievozi, zicand: „Oamenii acestia ne tulbura cetatea si, fiind evrei, au niste obiceiuri care nu ni se cade a le primi, nici a le face, noi fiind romani”.

Voievozii, rupandu-le hainele, au poruncit sa-i bata cu toiege. Deci, dandu-le multe batai, i-au bagat in temnita, dar ei rugandu-se, pe la miezul noptii temnita s-a cutremurat, usile s-au deschis si legaturile s-au dezlegat. Strajerul temnitei, vazand acest lucru, a crezut in Hristos, i-a dus in casa sa, i-a spalat de rani si s-a botezat cu toata casa, apoi le-a pus masa si s-au intors iar la temnita.

A doua zi, voievozii, caindu-se ca au batut cu asprime pe oamenii cei nevinovati, au trimis la temnita, poruncind sa-i lase liberi si sa se duca unde vor voi. Pavel a zis catre dansii: „Pentru ce ne-au batut pe noi inaintea poporului, fiind nevinovati si de neam romani si, punandu-ne in temnita, acum voiesc sa ne scoata? Dar nu asa: Sa vina ei singuri sa ne scoata!” Trimisii, intorcandu-se, au spus voievozilor cuvintele lui Pavel. Voievozii s-au temut, aflind ca legatii care i-au batut sunt romani.

Deci, ducandu-se, i-au rugat sa iasa din temnita si din cetate. Iesind ei din temnita s-au dus in casa Lidiei, femeia la care gazduise mai inainte si a mingiiat pe fratii ce se adunasera acolo, sarutandu-i. Si s-au dus apoi in Amfipoli si la Apolonia, iar dupa aceea au venit in Tesalonic, unde pe multi au castigat prin buna lor vestire. Zavistnicii iudei, adunand pe niste oameni rauclevetitori, au navalit asupra casei lui Iason, unde gazduiau apostolii si, negasind pe apostoli, au prins pe Iason si pe unii din frati, pe care-i dusesera la mai mari cetatii, clevetindu-i ca pe niste potrivnici Cezarului, zicand ca este alt imparat, care se numeste Iisus. Deci, Iason abia a fost liberat din supararea aceea.

Sfintii apostoli, care se ascunsesera de acei zavistnici, au iesit noaptea din cetate si au mers in Veria. Dar si acolo zavistia evreiasca n-a dat odihna Sfantul Pavel, pentru ca, instiintandu-se evreii din Tesalonic ca Pavel propovaduieste Cuvantul lui Dumnezeu si in Veria, au mers si acolo, pornind si tulburand popoarele si ridicandu-le contra lui Pavel. Deci Sfantul apostol a fost nevoit sa iasa si de acolo, nu ca se temea de moarte; ci, fiind rugat de frati ca sa-si fereasca viata pentru mintuirea multora. El a fost lasat de ei sa mearga pe langa mare, iar pe Sila si pe Timotei i-a lasat acolo sa intareasca pe cei nou lumanati, pentru ca stia ca iudeii cauta numai capul lui.

Deci, a sezut in corabie si a plecat la Atena. Acolo, vazand cetatea plina de idoli, se rupea cu duhul, fiindu-i jale de pierzarea atator de multe suflete. Se intreba in toate zilele cu iudeii in adunari si in tirguri, asemenea si cu elinii si cu filosofii lor. Astfel, el a fost dus de ei la Areopag, un loc care se numea asa fiindca se faceau judecatile cele de moarte la capistea lui Area. L-au dus pe el acolo, pe de o parte, pentru ca voiau sa auda ceva nou de la dansul; iar pe de alta – precum zice Sfantul Ioan Gura de Aur -, ca sa-l dea judecatii, muncilor si mortii, de vor auzi de la dansul ceva vrednic de pedeapsa. Sfantul Pavel, luand pricina de la o capiste care avea scrisa deasupra: „Necunoscutului Dumnezeu”, a inceput a le propovadui pe adevaratul Dumnezeu, care le era nestiut pana atunci, zicandu-le: „Pe care Dumnezeu, nestiindu-l il cinstiti cu bunacuviinta, pe Acesta si eu Il propovaduiesc voua!” Si le spunea cele despre Dumnezeu, Ziditorul a toata lumea, pentru pocainta, pentru judecata si pentru invierea mortilor.

Auzind ei de invierea mortilor, unii isi bateau joc, altii inca voiau sa mai auda despre aceea. Deci, Pavel a iesit din mijlocul lor neosandit ca un nevinovat, iar Cuvantul lui Dumnezeu nu era fara de folos si fara de castigarea sufletelor, caci unii barbati, lipindu-se de el, au crezut in Hristos, intre care era si Dionisie Areopagitul si o cinstita femeie cu numele Damar si altii multi cu dansii s-au botezat.

Pavel, iesind din Atena, a mers in Corint si a petrecut acolo la un iudeu cu numele Acvila. La dansul a venit din Macedonia si Sila cu Timotei si slujeau impreuna cuvantului. Acvila si femeia sa, Priscila, erau cu mestesugul facatori de corturi. Pavel, deprinzandu-se cu mestesugul lor, lucra impreuna cu ei castigandu-si hrana lui si a celor impreuna cu dansul din osteneala mainilor sale, precum zice in epistola catre Tesaloniceni: Nu in zadar am mancat paine de la cineva, ci lucrand ziua si noaptea, ca sa nu ingreunez pe nimeni. Si iarasi: Trebuintei mele si celor ce au fost cu mine, au slujit mainile mele. Si se intreba cu iudeii prin adunari in toate simbetele, marturisindu-le ca Iisus Hristos este adevaratul Mesia. Iudeii, impotrivindu-se, huleau, iar Pavel si-a scuturat hainele, zicand catre dansii: Sangele vostru asupra capetelor voastre, ca eu sunt curat; de acum ma voi duce la neamuri.

Cand Pavel voia sa se desparta de Corint, Domnul i S-a aratat noaptea in vedenie, zicandu-i: Nu te teme, ci propovaduieste cuvantul Meu, fiindca mult popor am in aceasta cetate, care va crede in Mine, iar Eu sunt cu tine si nimeni nu va putea sa-ti faca tie rau. Sfantul Pavel a petrecut in Corint un an si sase luni invatand pe elini si pe iudei Cuvantul lui Dumnezeu. Multi, crezand, s-au botezat; asemenea si Crisp, mai marele soborului, crezand cu toata casa sa, s-a botezat. Iar unii iudei potrivnici, pornind cu un suflet asupra lui Pavel, l-au dus la judecata, la antipatul Galion, care era fratele filosofului Seneca. Dar acela n-a voit sa-l judece pe Pavel, zicand: De ar fi facut vreun lucru rau, l-as fi judecat, dar fiindca intrebarea voastra este pentru cuvinte si pentru legea voastra, nu voiesc sa va fiu judecator. Si i-a gonit pe ei afara din divan.

Dupa aceasta, Sfantul Pavel, petrecand acolo inca cateva zile si pe frati sarutandu-i, a plecat in Siria cu cei ce erau cu dansul si-i urmau lui: Acvila si Priscila. Deci, a sosit in Efes, unde, propovaduind cuvantul Domnului, multe minuni facea Sfantul Apostol Pavel, pentru ca nu numai mainile lui erau facatoare de minuni, tamaduind toate neputintele prin atingere, dar si basmalele lui si mahrama capului, cea adapata cu sudorile trupului sau, avea aceeasi putere de facere de minuni. Acelea, fiind puse pe cei bolnavi, indata ii tamaduia si gonea din ei duhurile cele viclene. Aceasta vazand unii dintre iudei rataciti si fermecatori, au indraznit a chema numele Domnului Iisus asupra celor indraciti, zicand: Ne juram pe voi cu Iisus, pe Care Pavel Il propovaduieste! Iar duhul cel viclean a raspuns: Pe Iisus il stiu si pe Pavel il cunosc, dar voi cine sunteti?

Deci, sarind spre ei omul in care era duhul cel viclean, i-a biruit si, intarindu-se contra lor, ii batea si-i ranea, incat abia scapara goi din mainile indracitului. S-a aflat aceasta in tot Efesul, incat si in evrei si in elini a cazut o frica mare peste toti si se marea numele Domnului Iisus. Multi au crezut in El si chiar vrajitorii, care erau in cetate, au primit Sfanta credinta. Si-au adunat cartile lor cele vrajitoresti si, numarand pretul lor, au aflat cinci arginti, adica cincizeci de mii de bani, si si-au ars cartile inaintea tuturor. Astfel, crestea si se intarea cuvantul Domnului. Pavel dorea sa mearga la Ierusalim si zicea: „Fiind eu in Ierusalim, se cade mie sa vad si Roma”.

Cand s-a ridicat tulburare in Efes, de slujitorii capistei Artemisei, Sfantul Pavel, dupa zabovirea lui acolo timp de trei ani, a plecat in Macedonia. De acolo a venit la Troa, unde a petrecut sapte zile. Aici, intr-o zi de Duminica, s-au adunat ucenicii sa franga paine si s-a facut catre dansii vorbire lunga, pentru ca a doua zi voia sa iasa de acolo. Astfel, a lungit cuvantul pana la miezul noptii, arzand multe lumanari in foisorul acela. Atunci un tanar, anume Eutihie, sezand la fereastra, se ingreuiase tare de somn si a cazut jos din casa de sus, de la randul al treilea, si l-au luat mort.

Pogorandu-se Pavel, a cazut peste el si, cuprinzandu-l, a zis: „Nu va tanguiti, ca sufletul lui este in el!” Si iarasi s-a suit Pavel in foisor si a adus pe tanar viu, mangaindu-se mult. Sfantul Pavel, vorband pana la ziua si, sarutand pe toti credinciosii, a plecat de acolo. Venind in Milet, a trimis la Efes ca sa cheme la dansul preotii bisericesti, pentru ca nu voia sa se duca singur acolo, ca sa nu zaboveasca, deoarece se sirguia sa fie in Ierusalim.

Venind din Efes duhovniceasca randuiala, apostolul i-a invatat, zicand: Luati aminte de voi si de turma voastra, in care Duhul Sfant v-a pus episcopi, ca sa pasteti Biserica Domnului, pe care a castigat-o cu scump sangele Sau. Si le-a poruncit pentru eretici, care, dupa ducerea lui, aveau sa intre la ei ca lupi rai. El le-a mai spus si scopul calatoriei sale, zicand: Eu, cel legat cu Duhul, voi merge in Ierusalim, nestiind de cele ce va fi sa mi se intample in el. Imi graieste Duhul Sfant ca ma asteapta in Ierusalim legaturi si chinuri. Mie nu-mi este nici o grija de acestea, nici nu am sufletul meu necurat. Ma silesc numai sa-mi savarsesc alergarea mea cu bucurie si slujba pe care am luat-o de la Dumnezeu sa o implinesc. Apoi a zis catre ei: Eu stiu aceasta, ca voi toti nu veti mai vedea fata mea.

Atunci toti au plans si, cazand pe grumazii lui Pavel, il sarutau, mahnindu-se mai ales pentru cuvantul care le-au zis ca de acum nu vor mai vedea fata lui. Deci, au petrecut pe Sfantul Apostol pana la corabie. Iar el, dandu-le cea mai de pe urma sarutare, a luat calea marii. Trecand prin multe cetati si tari care erau pe langa mare si prin insule si pretutindeni cercetind pe credinciosi si intarandu-i, a sosit la Ptolemaida si a mers in Cezareea, gazduind in casa Sfantului Apostol Filip, care era unul din cei sapte diaconi. Atunci a venit la Sfantul Pavel un prooroc, anume Agav si, luand braul lui, si-a legat mainile si picioarele, zicand: Asa graieste Sfantul Duh, ca pe barbatul a carui brau este acesta, asa il vor lega iudeii si-l vor da in mainile neamurilor! Auzind fratii aceasta, au rugat cu lacrimi pe Pavel sa nu se duca in Ierusalim. Sfantul Pavel a raspuns catre ei: Ce faceti plangand si zdrobandu-mi inima? Pentru ca eu nu numai ca voiesc a fi legat, dar sunt gata a muri in Ierusalim pentru numele Domnului Hristos. Iar fratii au tacut, zicand: Voia Domnului sa fie!

Dupa aceasta, Sfantul Apostol Pavel s-a suit in Ierusalim cu ucenicii sai, intre care era si Trofin Efeseanul, care se intorsese din elini la crestini si cu dragoste a fost primit Pavel de Sfantul Apostol Iacov, fratele Domnului si de toate Bisericile credinciosilor. In vremea aceea au venit din Asia in Ierusalim la praznic, iudeii care erau potrivnici lui Pavel si care pretutindeni in Asia ridicasera clevetiri contra lui. Vazand aceia pe Pavel in cetate umbland cu Trofin Efeseanul, au spus de el arhiereilor iudei, carturarilor si batrinilor, cum ca Pavel strica legea lui Moise, neporuncind sa se taie imprejur si pretutindenea propovaduieste pe Iisus cel rastignit. Si intarand pe toti asupra lui Pavel, doreau sa-l pranda. Deci, cand acei iudei din Asia au vazut pe Sfantul Pavel la praznic in biserica lui Solomon, indata au pornit clevetire contra lui prin tot poporul si, repezindu-se, au pus mainile pe el, strigind: „Barbati israiliteni, ajutati! Acesta este omul care graieste hule asupra poporului, asupra Legii si asupra acestui loc. El a bagat pana si elinii in biserica, spurcand acest Sfant loc”. Ei au crezut ca si pe Trofin l-a bagat Pavel in biserica. Deci, s-a pornit toata cetatea contra Sfantului Apostol Pavel si, prinzandu-l, il trageau afara din biserica. Indata s-au inchis usile si voiau sa-l ucida; dar nu in biserica, pentru ca sa nu se spurce acel loc Sfant.

In vremea aceea, s-a instiintat comandantul ostirii ce pazea cetatea, cum ca tot Ierusalimul s-a tulburat. Acela, luand indata ostasi si sutasi, au alergat la biserica. Vazandu-l poporul, a incetat a-l mai bate pe Pavel. Iar comandantul, prinzandu-l, a poruncit sa-l lege cu doua lanturi de fier si l-a intrebat cine este si ce rau a facut. Iar poporul striga: „sa-l ucida pe Pavel!”

El, neputand sa inteleaga pricina galcevii din pricina poporului care facea galagie, a poruncit sa-l duca in ceata ostaseasca. Multimea poporului urma ceata ostasilor, strigind sa se ucida Pavel. Fiind pe un loc inalt care avea trepte, Pavel s-a rugat de comandant sa-l lase sa graiasca catre popor ceva. Deci, comandantul i-a dat voie. Pavel, intorcandu-se spre popor si stand pe pietre a strigat catre ei in limba evreiasca: „Barbati, frati si parinti, ascultati raspunsul meu catre voi”. Si a inceput a le spune de ravna de mai inainte dupa Legea lui Moise, cum a mers in Damasc, cum a stralucit o lumina cereasca si cum a vazut pe Domnul trimitandu-l la neamuri!

Poporul, nevoind ca mai mult sa-i asculte cuvintele lui, si-a ridicat glasul catre comandantul ostirii: „Ia de pe pamant pe unul ca acesta, pentru ca nu i se cade sa traiasca!” Strigand acestea, isi aruncau hainele, facand praf in vazduh de minie si voind sa-l ucida pe Pavel. Iar comandantul a poruncit sa-l duca in ceata, vrand sa-l cerceteze cu batai ca sa inteleaga, pentru care pricina poporul striga contra lui. Si, intinzand pe Pavel cu funii sa-l bata un sutas, Pavel a zis catre el: „Va este ingaduit sa bateti pe un roman nejudecat?” Apropiindu-se de comandant, i-a zis: „Vezi, ce vrei sa faci? Omul acesta este roman!” Atunci comandantul, apropiindu-se de el, l-a intrebat: „Roman esti tu?” Iar el a zis: „Da”. Si a zis comandantul: „Eu cu mult pret am castigat numirea acestei vieti. Si indata l-a scos din lanturi. A doua zi, comandantul a poruncit sa vina arhiereii si tot soborul lor; si a pus inaintea lor pe Sfantul Pavel. Acesta, cautand spre sobor, a zis: „Barbati frati, eu cu toata bunastiinta am vietuit inaintea lui Dumnezeu pana in ziua de azi”.

Atunci arhiereul Anania a poruncit celor ce statea inaintea lui, sa-l bata peste gura. Iar Pavel i-a zis lui: „Te va bate pe tine Dumnezeu, perete varuit, pentru ca vrei sa ma judeci dupa Lege, calcand legea si poruncind sa ma bata fara vina!”

Sfantul Pavel, cunoscand ca in soborul acela, o parte sunt saduchei, iar alta parte farisei, a strigat in adunare, zicand: „Barbati, frati, eu sunt fariseu, fiu de fariseu si pentru nadejdea si invierea mortilor primesc judecata”. Zicand el acestea, s-a facut cearta intre saduchei si farisei si s-a despartit poporul, pentru ca saducheii ziceau ca nu este invierea mortilor, nici inger, nici duh, iar fariseii marturisesc ca sunt acestea. Atunci s-a facut strigare mare, pentru ca fariseii ziceau: „Nici un rau nu aflam in omul acesta”. Saducheii ziceau dimpotriva si din aceasta pricina se facuse mare cearta. Comandantul ostasilor, temindu-se ca Pavel sa nu fie omorat de dansii, a poruncit ostasilor sa-l scoata din mijlocul lor si sa-l duca in ceata.

Deci, sosind noaptea, Domnul S-a aratat Sfantului Pavel si i-a zis: Indrazneste, Pavele, ca precum M-ai marturisit pe Mine in Ierusalim, tot asa se cade sa Ma marturisesti si in Roma! Apoi, facandu-se ziua, unii dintre iudei facand sfat, s-au jurat intre ei: sa nu manance, nici sa bea, pana ce nu vor omori pe Pavel. Ei erau mai mult de patruzeci de barbati. Deci, de acest lucru instiintandu-se comandantul, a trimis pe Pavel cu multi ostasi inarmati in Cezareea la ighemonul Felix. Arhiereii cei batrani, afland de aceea, s-au dus si ei in Cezareea, unde parau pe Pavel la ighemon. Si, intrebandu-se cu dansul inaintea ighemonului, ii cereau moartea lui. Dar n-au sporit nimic, pentru ca nici o vina de moarte n-au aflat intr-insul. Dar ighemonul, ca sa faca pe placul iudeilor, tinea pe Pavel in legaturi.

Dupa trecerea a doi ani, Felix ighemonul a plecat de la stapanirea ighemoniei si in locul lui a venit un alt ighemon, Festus. Pe acela il rugau arhiereii ca sa-l trimita pe Pavel in Ierusalim. Si aceasta o faceau iudeii vrand ca sa ucida pe apostolul lui Hristos pe drum. Festus a intrebat pe Pavel, daca voieste sa mearga in Ierusalim la judecata. Acesta i-a raspuns: „Eu stau aici la judecata Cezarului, de la care mi se cade sa primesc judecata. De am facut ceva vrednic de moarte, nu ma lepad de ea, iar de nu se afla nimic asupra mea din cele ce graiesc iudeii, apoi nimeni nu poate sa ma dea pe mine lor, pentru ca sunt cetatean roman!”

Atunci ighemonul Festus, sfatuindu-se cu sfetnicii sai, a zis catre Pavel: „Pe Cezarul l-ai pomenit, la Cezar te vei duce!” Deci, dupa cateva zile, imparatul Agripa, venind in Cezareea ca sa cerceteze pe Festus si afland despre Pavel, a voit ca sa-l vada pe el. Cand Pavel a fost dus inaintea imparatului Agripa si a ighemonului Festus, el le-a vorbit despre Domnul Hristos si despre marea sa credinta. Atunci imparatul Agripa a zis catre dansul: „Putin de nu m-ai convins si pe mine, ca sa fiu si eu crestin!” Iar Pavel a zis: Eu m-as fi rugat lui Dumnezeu, ca si intru putin si intru mult, nu numai tu, ci toti cei ce ma aud astazi, sa fie intr-acest chip, precum sunt eu, insa afara de legaturile acestea!

Acestea zicandu-le el, imparatul, ighemonul si toti ceilalti sculandu-se, s-au aplecat unul catre altul, zicand: Omul acesta n-a facut nimic vrednic de moarte si de legaturi. Iar Agripa a zis lui Festus: „Omul acesta ar fi putut fi liber, de n-ar fi numit pe Cezarul. Acum l-au judecat pe el ca sa-l trimita la Cezarul, dandu-l cu alti ostasi legati unui sutas, anume Iuliu din ostile sevastienesti”. Acela, luand pe cei legati impreuna cu Pavel, i-a dus pe ei in corabie si au plecat.

Mergand ei pe mare, nu fara de primejdie le-a fost calea, din cauza vinturilor celor potrivnice. Deci, cand au ajuns pana la Creta si au mers la un loc, care se numea „Limanuri Bune”, Sfantul Pavel, vazand de mai inainte cele ce aveau sa fie, ii sfatuia pe ei sa ramana acolo cu corabia. Dar sutasul asculta mai mult pe carmaci, decat pe Pavel. Cand erau in mijlocul noianului, a suflat un vant puternic cu vifor, care a ridicat valuri foarte mari si era atata ceata, incat paisprezece zile nu s-a vazut ziua cu soarele, nici noaptea cu stelele, nestiind in ce loc sunt. Deci, fiind purtati de valuri si deznadajduindu-se, n-au mancat in zilele acelea, asteptand cu totii moartea, pentru ca erau in corabie ca la doua sute saptezeci si sase de suflete.

Dar Pavel, stand in mijlocul lor, ii mangiia, zicandu-le: „O, barbatilor, mai bine era sa ma fi ascultat pe mine, ca sa nu iesiti din Creta; insa ma rog sa fiti cu buna nadejde, pentru ca nici unul din voi nu va pieri, decat numai corabia, de vreme ce asta-noapte ingerul Dumnezeului meu mi-a stat inainte, zicandu-mi: Nu te teme, Pavele, ca se cade tie sa stai inaintea Cezarului. Iata, Dumnezeu ti-a daruit pe toti cati sunt cu tine! De aceea indrazniti, barbatilor, ca eu cred lui Dumnezeu ca asa va fi. Atunci Pavel ruga pe toti ca sa primeasca hrana, zicandu-le: Nu va temeti, ca nici unuia dintre voi nu-i va cadea nici un fir de par din cap.

Acestea zicandu-le si luand painea, a multumit lui Dumnezeu inaintea tuturor si, rupand-o, a inceput a manca. Apoi, toti facandu-se cu buna nadejde au inceput a minca, primind hrana. Dupa ce s-a facut ziua, au vazut pamantul, dar nu cunosteau in ce tara este si a indreptat corabia spre mal. Dar fiind aproape de mal, un loc intre doua maluri, corabia s-a infipt in nisip cu partea dinainte, iar parte dinapoi se rupea de furia valurilor. Atunci ostasii s-au sfatuit intre dansii sa omoare pe cei legati, ca nu cumva sa scape cineva inotand. Iar sutasul, vrand sa fereasca pe Sfantul Pavel, l-a oprit pe el; iar la ceilalti le-a poruncit sa inoate, care cum vor putea si sarind in apa sa iasa la mal. Ceilalti care il priveau, au inceput si ei a inota, unii pe scanduri, iar altii pe ce apucau din corabie, asa ca toti au ajuns sanatosi la pamant, scapand din mare.

Atunci ei au cunoscut ca insula aceea se cheama Malta, iar locuitorii, fiind barbari, nu le-au facut lor nici o mila. Deci, aprinzand ei un foc, din cauza ploii si a frigului ce era atunci, ca cei udati de apa sa se incalzeasca, Sfantul Pavel a adunat o multime de uscaturi si, punandu-le pe foc, o vipera iesind din caldura, s-a agatat de mana lui, stand atarnata. Barbarii, daca au vazut vipera atarnata de mana Sfantului Pavel, ziceau intre dansii: Cu adevarat, ucigas este acesta, deoarece izbavandu-se de mare, judecata lui Dumnezeu nu l-a lasat sa traiasca. Dar Sfantul Pavel, scuturand vipera pe foc, nici un rau nu a patimit. Iar aceia asteptau sa se apranda de veninul sarpelui si sa cada mort. Asteptand ei mult si nevazand nici un lucru de acesta, si-au schimbat socoteala, zicand ca acela este de la Dumnezeu.

Deci, mai marele insulei aceleia, cu numele Publius, primind in casa sa pe toti citi iesisera din mare, i-a ospatat cu dragoste. El avea pe tatal sau patimind de friguri si de idropica, zacand pe patul durerii. Atunci Pavel, intrand la el, s-a rugat Domnului si punand mainile pe cel bolnav, l-a tamaduit. Aceasta facand, toti neputinciosii din insula aceea, veneau la el si se tamaduiau. Dupa ce au trecut trei luni, plecand cu alta corabie, au ajuns la Siracuza si de acolo in Regium, apoi in Puteoli, si dupa aceasta au ajuns in Roma. Cand fratii din Roma au aflat de venirea lui Pavel, toti au iesit intru intampinarea lui, pana la Forul lui Apius si pana la cele trei Taverne. Pavel, vazandu-i, s-a mangiiat cu duhul si a multumit lui Dumnezeu. Atunci sutasul, care adusese din Ierusalim la Roma pe cei legati, i-a dat voievodului. Acela i-a poruncit lui Pavel sa petreaca deosebit si a poruncit unui ostas sa-l pazeasca. Deci, Pavel a petrecut in Roma doi ani, primind pe toti care veneau la dansul si carora cu indrazneala si fara temere le propovaduia Imparatia lui Dumnezeu si ii invata cele despre Domnul nostru Iisus Hristos.

Cele spuse pana aici despre viata si ostenelile lui Pavel sunt luate din Faptele Apostolilor, scrise de Sfantul Luca. Iar despre celelalte patimiri ale lui, el singur le spune in scrisoarea sa catre Corinteni, scriind astfel: In osteneli am fost de multe ori, in batai cu asprime, in temnita peste masura si in primejdie de moarte adeseori. Am luat de la iudei de cinci ori cite 40 de lovituri fara una. Am fost batut cu toiege de trei ori; odata am fost improscat cu pietre, corabia s-a sfaramat cu mine de trei ori, stand o zi si o noapte in adancul marii. Am fost de multe ori si in calatorie, caci precum a masurat lungimea si largimea pamantului cu umblarea si marea cu inotarea, tot asa am stiut si inaltimea cerului, fiind rapit pana la al treilea cer, pentru ca Domnul, mangiind pe apostolul Sau in ostenelile cele suferite cu multe dureri, pentru numele Lui cel Sfant, i-a descoperit bunatatile ceresti, pe care ochiul nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit; cuvinte negraite, pe care nu este liber omului a le grai.

Dar cum s-a savirsit acest Sfant apostol si celelalte nevointe si alergari ale sale, povesteste Evsevie Pamfil, episcopul Cezareii Palestinei, scriitorul istoriei bisericesti. Acesta zice ca, dupa ce Sfantul Pavel a stat doi ani legat in Roma, a fost lasat liber ca un nevinovat. Dupa aceea el a mai propovaduit acolo cuvantul lui Dumnezeu, cum si prin alte tari ale Apusului. Sfantul Simeon Metafrast scrie ca dupa ce Apostolul Pavel a scapat de legaturile din Roma, ostenindu-se inca cativa ani in bunavestirea lui Hristos, a iesit din Roma si a trecut in Spania, Galia si in toata Italia, stralucandu-i pe toti cu lumana credintei si intorcandu-i la Hristos de la inselaciunea diavoleasca. Pe cand era in Spania, o femeie oarecare bogata si de bun neam, auzind de propovaduirea apostolului despre Hristos, dorea ca sa-l vada. Deci a indemnat pe barbatul sau, Prov, sa roage pe Sfantul Apostol Pavel sa vina in casa lor, ca sa-l ospateze cu dragoste. Sfantul Apostol intrand in casa lor, femeia l-a privit in fata si a vazut pe fruntea lui scris cu slove de aur aceste cuvinte: „Pavel, Apostolul lui Hristos!”

Vazand femeia ceea ce nimeni nu putea sa vada, a cazut la picioarele apostolului cu bucurie si cu frica, marturisind ca Hristos este adevaratul Dumnezeu, si a cerut Sfantul Botez. Deci, a primit mai intai botezul femeia aceea, care se numea Xantipi, apoi barbatul ei Prov si dupa aceea toata casa lor. Asemenea a primit botezul si Filotei, mai marele cetatii si multi altii. Apoi, strabatand el prin toate partile Apusului, i-a lumanat pe toti cu lumana Sfantei credinte.

Sfantul Apostol Pavel, vazand mai inainte sfarsitul sau cel mucenicesc s-a intors in Roma si a scris Sfantului Timotei, ucenicul sau, acestea: Vremea ducerii mele a sosit si acum ma jertfesc. Eu m-am nevoit cu buna credinta, alergarea am savirsit si credinta am pazit; deci, de acum mi se pastreaza cununa dreptatii, pe care mi-o va da Domnul in ziua aceea.

Despre vremea patimirii Sfantului Apostol Pavel, istoricii bisericesti nu scriu toti intr-un fel. Nichifor Calist, in cartea a doua a istoriei sale, cap. 36, scrie ca Sfantul Apostol Pavel a patimit pentru Simon vrajitorul in acelasi an si in aceeasi zi cu Sfantul Apostol Petru, ajutind lui Petru ca sa-l biruiasca pe Simon. Altii spun ca dupa moartea Sfantului Petru, trecand un an, Pavel a patimit tot in luna iunie in 29 de zile, zi in care Petru fusese rastignit cu un an mai inainte. Pricina patimirii Apostolului Pavel spun ca a fost aceasta: El, prin propovaduirea lui Hristos, indemna pe fecioare si pe femei la viata cea inteleapta. Insa nu se pare a fi nici o deosebire de aceea, caci se scrie in viata Sfantului Petru, de catre Simeon Metafrast, ca, dupa pierzarea lui Simon vrajitorul, Sfantul Petru n-a patimit indata, ci dupa citiva ani. El a patimit si pentru cele doua femei iubite ale lui Nero, care crezusera in Hristos si le-a invatat a petrece in curatie. Dar, de vreme ce si Sfantul Pavel a vietuit multi ani in Roma si in partile Apusului cele dimprejur, in aceeasi vreme cand traia si Sfantul Petru, s-a putut intampla ca si Sfantul Pavel sa fi ajutat Sfantului Petru la lupta ce s-a dus contra lui Simon vrajitorul, in vremea petrecerii sale cea dintai in Roma.

Venind a doua oara in Roma, slujea cu Sfantul Petru la mantuirea oamenilor, povatuind partea barbateasca si femeiasca la viata cea curata. Prin aceasta a pornit spre minie pe cel necurat si spurcat cu viata, pe imparatul Nero, care, cautindu-i pe amandoi, i-a osandit la moarte. Pe Petru, ca pe un strain, l-a dat spre rastignire; iar pe Pavel, ca pe un cetatean roman, pe care nu se cadea sa-l omoare cu moarte necinstita, l-a osindit la taiere cu sabia. Aceasta desi nu s-a intamplat intr-un an, insa in aceeasi zi. Cand s-a taiat cinstitul cap al Sfantului Apostol Pavel, a curs din rani sange si lapte. Iar credinciosii, luand Sfantul lui trup, l-au pus la un loc cu al Sfantului Petru.

Astfel s-a sfarsit vasul lui Hristos cel ales, invatatorul neamurilor, propovaduitorul a toata lumea, vazatorul cerestilor inaltimi si al frumusetilor Raiului, privelistea si mirarea ingerilor si a oamenilor, marele nevoitor si patimitor, care a purtat pe trupul sau ranile Domnului, Sfantul si marele Apostol Pavel. A doua oara, desi fara de trup, s-a inaltat pana la al treilea cer si a stat inaintea luminii cele intreite, impreuna cu prietenul si ostenitorul sau, cu Sfantul marele Apostol Petru, trecand de la Biserica care se lupta, la Biserica cea biruitoare, care praznuieste in glasul bucuriei si al marturisirii sunetului ce praznuieste. Ei slavesc pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, pe Unul Dumnezeu in Treime, Caruia si de la noi pacatosii sa-I fie cinste, slava, inchinaciune si multumire, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Calendar Ortodox

29
iun.
10

O reţetă pe zi – Shake de cireşe

Preparare:
Ingrediente:
1. Se mixează nuca, cireşele, căpşunele şi gheaţa cu o lingură de iaurt şi una de zahăr
2. Se dă la rece timp de o oră

Se serveşte în pahare care pot fi decorate cu cireşe şi cu căpşune.

– o nucă coaptă cojită
– 10 căpşune
– 250 g cireşe
– o lingură de iaurt
– gheaţă
– o lingură de zahăr
28
iun.
10

Cele mai nesanatoase alimente din frigiderul tau!


Maioneza

„Bomba calorica”, asa o denumesc nutritionistii din intreaga lume. Sigur, daca mananci doua-trei lingurite, maioneza este inofensiva, insa foarte putini respecta aceasta cantitate. O cescuta mica de maioneza contine 360 de calorii si 40 de grame de grasime!

Sucuri acidulate

Produsele de acest gen din comert au mai mult zahar in compozitie decat iti poti imagina. Nutritionistii spun despre aceste bauturi ca sunt „calorii goale”, adica nu contin niciun fel de nutrienti, insa caloriile sunt din belsug.

Alcool

Explicatia este simpla, dar foarte putini o stiu: ficatul este fortat sa elimine alcoolul, transformandu-l in acizi grasi. Celulele ficatului si ale creierului mor in urma consumului de alcool in exces. Un pahar de vin: 170 de calorii; o sticla de bere mica: 150 de calorii; un shot de gin, rom, vodca, whisky: 105 calorii.

Carne procesata

Salam, cremvursti, carne tocata, parizer sau semipreparatele din carne tinute in congelator nu sunt doar bombe calorice, ci si importanti factori care contribuie la imbolnavirea organismului. Aditivi din aceste mancaruri nu au un efect imediat asupra organismului, ci in timp. Medicii avertizeaza ca, pe langa marea cantitate de sodiu din aceste preparate, ele pot genera boli infioratoare, precum leucemia.

Laptele integral

Produsele lactate contin proteine, calciu, B-12 si riboflavina, dar laptele integral, neprocesat, contine cantitati mari de grasimi si colesterol. Un litru de lapte integral contine pana la 2.000 de calorii, 105 grame de grasimi totale, 59,5 grame de grasimi saturate si 315 miligrame de colesterol.

Untul si margarina

Daca isi mentin forma data de ambalaj, probabil ca untul si margarina ta sunt pline de grasimi saturate. Consuma moderat aceste doua alimente, deoarece, spun unii, sunt cauza directa a colesterolului marit si a celulitei. O lingura de unt: 100 de calorii si 11 grame de grasime.
27
iun.
10

Vindecarea celor doi demonizati din tinutul Gadarei


Vindecarea celor doi demonizati din tinutul Gadarei

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. Binecuvantati si dreptmaritori crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos,

Sa ne impartasim acum din dumnezeiescul cuvant al Evangheliei, care ne spune, iata:

“Si trecand El dincolo, in tinutul Gadarenilor, L-au intampinat doi demonizati, care ieseau din morminte, foarte cumpliti, incat nimeni nu putea sa treaca pe calea aceea. Si iata, au inceput sa strige si sa zica: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai inainte de vreme ca sa ne chinuiesti? Departe de ei era o turma mare de porci, pascand. Iar demonii Il rugau, zicand: Daca ne scoti afara, trimite-ne in turma de porci. Si El le-a zis: Duceti-va. Iar ei, iesind, s-au dus in turma de porci. Si iata, toata turma s-a aruncat de pe tarm in mare si a pierit in apa. Iar pazitorii au fugit si, ducandu-se in cetate, au spus toate cele intamplate cu demonizatii. Si iata toata cetatea a iesit in intampinarea lui Iisus si, vazandu-L, L-au rugat sa treaca din hotarele lor. Intrand in corabie, Iisus a trecut si a venit in cetatea sa”. (Matei 8, 28-34; 9, 1)

Iubitilor, tot cuvantul Evangheliei, dupa marturia insasi – e Buna Vestire – e descoperire dumnezeiasca. Si asa trebuie sa fim cu luare aminte sfanta, neclintita, la intelesul de viata facator al descoperirii Dumnezeului celui viu. In aceasta marturie din Evanghelia citita astazi se dezvaluie, nu vom indrazni a spune punand in comparatie adevar mai adanc sau mai putin adanc, mai de pret sau mai putin pret (nu exista in Evanghelie, totul este dumnezeiesc). Dar aici ceea ce se leaga de existenta noastra atat de framantata, chinuita, intrebatoare, mai mult, tema raului. Acei demonizati, deci stapaniti de demoni, deci de cel ce propriu-zis este numit cel rau, nefericitul demon.

Nu noi suntem judecatorii; unicul e Domnul si Judecatorul si Ziditorul nostru. De aceea, o si mai staruitoare rugaminte si ardoare indeamna cugetul nostru sa luam aminte la ceea ce ni se descopera in aceasta dumnezeiasca Evanghelie, aceasta taina, mister al raului, care ne priveste si pe noi. Caci “vai celui singur”, zice Inteleptul la Cartea Pildelor. Nici demonul nu vrea sa ramana singur, si de aceea ne ispiteste, sa aiba si el, daca vreti, partizanii lui. In singuratatea, in unicitatea raului lui. Si ne priveste, deci, pe noi. Cu smerenie, dar si cu incercare de ascutime de gand, incercam, pentru dumneavoastra si pentru noi insine, sa deslusim din acest mister al raului care il patrunde pe om si-l face sa fie chinuit; cum erau acesti doi demonizati.

Iisus, dupa ce rostise Predica de pe Munte, acolo, aproape de lacul, iezerul, Marea Galileii, coborand de pe munte, cu predica rostita multimilor de acolo, care erau stranse in jurul Lui, trece tarmul Marii Galileii dincolo, spre rasarit. Si acolo – si oriunde – Il asteptau oameni. El a venit pentru toti, cu intreg adevarul, pentru intreaga zidire. Si trecand marea, acolo L-au intampinat acesti demonizati, stapaniti de demoni. Pe care am ascultat cum Sfantul evanghelist Matei ni-i descrie: doi indraciti iesisera de prin morminte. Si erau fiorosi, incat nimeni nu indraznea sa treaca pe calea aceea. Doua caracteristici prin care ei se faceau cunoscuti: “ieseau din morminte”, deci locuiau in morminte. Erau fiorosi, incat nimeni nu cuteza sa mearga in calea lor. Nu mai comunicau cu nimeni.

Cand, in timpul Postului Mare, aceasta pericopa evanghelica se va citi din nou dupa Sf. evanghelist Marcu, acolo e infatisat doar unul din cei doi demonizati, si cu starea lui mai inspaimantatoare. Lasam cercetarea pentru atunci, aceea care pune in lumina noastra si alte ascunzisuri. Aici luam aminte indeosebi asupra acestor doua trasaturi tragice: ieseau din morminte si, fiorosi, cum erau, se izolasera de lume. Nimeni nu cuteza sa se apropie de ei si nici ei nu se mai apropiau de nimeni. Sa ne gandim, iubitilor: petreceau in morminte, in lumea mortii; si despartiti de semeni, de oameni, de Cel care, ca om, poarta pecetea chipului lui Dumnezeu. Caci in om cand privesti cu ochii duhului, in orice om intrezaresti adanc pecetea chipului lui Dumnezeu. Iar ei, izolati, despartiti de om, de cel ce poarta chipul lui Dumnezeu, care poate sa fie pentru tine o cale, o pecete vazuta, dumnezeiasca. Deci despartiti de oameni si de viata; pentru ca petreceau in morminte. Deodata, starea aceasta sfredeleste adanc in cugetul omului si intelegi: despartire de viata, gandita, si de semeni.

Sfantul parintele nostru Grigorie Palama talcuieste adanc de tot, atunci cand spune: unul din relele cele mai mari pe care le sufera sufletul omului, sau mai bine zis cel mai mare rau dintre toate relele este unirea cu sarpele inteligibil, adica inrobirea de sarpele care, stim, este simbolul pacatului, raului care a ispitit pe Eva in Eden. Si inteligibil, adica al rautatii care lucreaza in suflet, in trup mai tarziu. Pacatul cel mai mare… integral, si trupul, dar nu in trup, nu de acolo pleaca pacatul, ci din minte. Aceasta inseamna la Sfantul Grigorie sarpele inteligibil, adica pe inteles. Gandul lucreaza si ceea ce intelegi si te unesti… Si la acesti oameni demonizati acolo lucra sarpele: gandurile lor erau dominate… O, Doamne! Ce inseamna un bolnav mintal, iubitilor? Ganditi-va! Un bolnav posedat mintal, in sufletul lui.

Este suferinta tuturor suferintelor: pierderea libertatii, cel mai scump dar al sufletului. Doua daruri ne-a impartasit noua Dumnezeu. Cu ele avem mangaierea, bucuria, daca vreti, lauda noastra (fereasca Dumnezeu, sa nu zica cineva mandria noastra. In veci sa nu rostiti acest cuvant! Pentru ca unii spun ca folosesc acest cuvant in sens pozitiv. Nu exista mandrie in sens pozitiv). Poate fi bucurie a harului, mangaiere care vine de la Mangaietorul, Duhul Adevarului, poate fi o lauda impartasita: “Lauda suflete al meu pe Domnul”, si-ti impartaseste si tie. Ei bine, darul nostru de pret il avem indeosebi in suflet, in constiinta noastra, si in libertate. Or, sa fii obsedat, stapanit de demon – pierderea libertatii. Si cum te stapanesc gandurile? De aceea a zis tot Inteleptul biblic: “Calea nebunului este dreapta in ochii lui, iar inteleptul cere sfat”. Nu e mai mare tragedie decat sa fii stapanit de ganduri… Si orice gand care vine din lumea aceasta… sa fii posedat si sa nu stii ca esti posedat; sa spui ca e calea dreapta. “Calea nebunului este dreapta in ochii lui”.

Omul bolnav mintal, aici e tragedia, ca nu stie ca e bolnav. Deci, bolnav sa fii si sa nu ai constiinta bolii. Posedat sa fii, si sa nu mai ai constiinta libertatii. Si cum e cu putinta? Gandurile… Iubitilor, sa patrundem mai adanc. Ceea ce spunem si marturisim, si de neuitat sa fie pentru orice constiinta: adancul adancurilor adevarului acesta este: a avea constiinta Dumnezeului celui viu. Dumnezeu, El, Cel unic si absolut, este Existenta eterna, nemuritoare si absoluta. Si din darul lui – existenta faptura, existenta prin har, prin participare. Retinem: prin har, prin participare. Deci existenta absoluta, dumnezeiasca, si a noastra, partasa. Asa cum zicem la Cina cea de Taina: “Cinei Tale celei de Taina, astazi, Fiule al lui Dumnezeu, partas ma primeste”. El e Trupul si Sangele dumnezeiesc, iar pe noi ne impartaseste, ne face partasi.

Asa, Dumnezeirea eterna, absoluta, absolutul existentei este El, Dumnezeu – Tatal, Fiul si Duhul Sfant, pururea fiind si acelasi fiind, si ne impartaseste, ne face partasi la El la existenta Lui si la nemurirea Lui. De ce? Pentru ca ce a daruit nu mai ia inapoi. Cum a zis dumnezeiescul Pavel: “Dumnezeu nu-Si ia inapoi nici darul, nici chemarea” (Romani 11, 29). Si, odata cu existenta, mai daruieste ceva. Odata cu existenta, odata cu nemurirea, ne mai daruieste bunatatea si intelepciunea. Acum, intelegand taina aceasta: El e Existenta, ne face partasi si pe noi, aducandu-ne “de la nefiinta la fiinta” (dupa cuvantul Scripturii; nu iesim din cuvantul descoperirii dumnezeiesti), cum ne rugam mereu. Si cum ca aceasta este adevarat noi toti, cei de fata, spunem ca suntem adusi de la a nu fi la a fi, de la nefiinta la fiinta. Si daca ne uitam asa, nedumeriti (si eu sunt uneori nedumerit, si eu sunt un prostanac ca oricare). Dar eu plec – ca sa nu pun pe nimeni in cumpana, sa ma pun pe mine in cea mai grea cumpana: acum 83 de ani, sa zicem, eram? – Nu eram. Si toti ceilalti erati, acum o suta de ani in urma, daca vreti? Trebuie sa intelegem cuvantul adevarului, viu de tot. Atunci, noi toti am fost adusi de la nefiinta la fiinta. Dar existam tocmai prin Cel care are fiinta, si care o are din veci, adica Dumnezeu. Si asa am fost adusi la fiinta: de Tatal, prin Fiul, in Duhul Sfant. Asta e zidirea noastra. Cuvantul Sfantului Maxim, atat de adanc si luminos, iubitilor, cum au Parintii acestia inspirati de Dumnezeu, caci I-au fost credinciosi cu gandirea, cu simtirea, cu viata lor: Dumnezeu ca Existenta eterna, eterna, si va spuneam alta data, mintea noastra spune ca El exista in veci.

Si de ce? – Nimicul nu produce. Dar existenta exista, Dumnezeirea. Si acea existenta vesnica nu sunt eu, ci numai El. Existenta dumnezeiasca exista, iubitilor, ea nu are, cum spune Sfantul Maxim, nimic impotriva, nimic contrariu, pentru ca are vesnicia. Sau, cum spune Sfantul apostol Pavel: “Caci toate fagaduintele in El sunt da”. Dumnezeu este numai da. Si Amin-ul nostru, care inseamna asa sa fie, zice ca in El toate sunt da. Iar Mantuitorul, in Cartea Apocalipsei 3, 14, spune: “Cel ce este Amin, Martorul zidirii lui Dumnezeu”. Mantuitorul este deci numit Amin (Asa sa fie), pentru ca prin El toate s-au facut (cu vrerea Tatalui, cu lucrarea Fiului si desavarsirea Duhului Sfant). Dumnezeu-Tatal la inceput a zis: “Sa fie lumina”, prin Fiul a zis “Sa fie!”, si in Duhul Sfant, care odihnea deasupra adancului de ape, incalzind, ca o pasare sfanta (de aceea simbolul Duhului Sfant este porumbita) semintele, radacinile lucrurilor. Atunci intelegem ca El, Dumnezeu, este numai da, nu are nimic contrariu. Dar noi, fapura, suntem numai da? Noi zicem numai da? Pai chiar si Mantuitorul ne spune: “Cuvantul vostru asa sa fie: ce este da sa fie da; ce este nu sa fie nu”. Dar de ce la noi este si da si nu? Aici se afla talc negrait: Dumnezeu este numai da pentru ca este vesnic; El nu are nu.

Este eternitatea unei afirmatii eterne. Faptura fiind adusa de la nu la da, de la nefiinta la fiinta, atunci faptura exista – si aici va rog sa fim cutremurati si sa ne patrundem de adevar – prin da al lui Dumnezeu, prin Amin al lui Dumnezeu, prin Sa fie al lui Dumnezeu. El este da si numai da. Si ne impartaseste si noua: Da, sa fie! Prin Amin exist. Fiul lui Dumnezeu de aceea asa a inceput predica lui: “Amin zic voua”, la care noi raspundem la sfarsit: “Amin” – asa sa fie. Dar zice dumnezeiescul Maxim atat de adanc: “Intrucat Dumnezeu nu are contrariu, El e numai Da. Faptura are si un contrariu al ei – neexistenta. Caci a fost adusa de la nu la da”. Eu nu exist decat prin Da al lui Dumnezeu. Dar de la nefiinta am fost adus la fiinta; din contrariul existentei. Si neincetat sa cugetam la adevarul existentei noastre: existam prin Dumnezeu si prin Da al lui Dumnezeu. Dumnezeiescul Parinte Atanasie cel Mare spune, plecand tot de la ideea de necreat, care e Dumnezeu, si creatura, care suntem noi, ca in aceasta a constat ispita demonului, intai: ca prin pacat sa ne intoarca la nefiinta.

Vine imprejurarea sa spunem o data mai mult pentru ce care ne asculta: ce tragic, sa se scrie prin ziare sau sa auzim la televiziune ca a trecut cutare in nefiinta. E ispita celui care vrea sa ne arunce in nefiinta, a demonului. Demonul vrea sa ne intoarca la nefiinta, la nu. Si atunci intelegem, cand Sfintii Parinti definesc raul drept tagaduire a binelui; deci a spune nu binelui, nu existentei, nu nemuririi, nu vietii, nu bunatatii, nu intelepciunii. Aici e taina raului. Intelegem si ne cutremuram. Si, intelegand taina, demonul, rasadul cel rau rasadindu-l… cum a spus Mantuitorul: “Orice rasad pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc, va fi smuls din radacina” (Matei 15, 13) – la ce rasad se refera Mantuitorul? – Rasadul demonului, rasadul necredintei, rasadul ispitei celei mai grave: a refuza existenta, viata, pana la cel mai clar pacat, al sinuciderii.

Si tot dupa Sfintii Parinti, darurile impartite de Dumnezeu sunt indeosebi acestea patru: existenta si nemurirea, bunatatea si intelepciunea: Existenta – ca existam; nemurirea – ca nu-Si ia Dumnezeu inapoi darul. Acestea tin de firea noastra. Iar bunatatea si intelepciune tin de vointa noastra si de vietuirea noastra. Si intrucat si existenta si nemurirea tin de fire, nu poti sa le desfiintezi. In schimb bunatatea si intelepciunea tin de vointa noastra. Si daca, iarasi, contrariul existenetei este neexistenta, contrariul nemuririi este moartea, contrariul bunatatii este raul, contrariul intelepciunii este necunostinta binelui, neinvatarea binelui. De aceea repetam cuvantul rostit de Sfantul Marcu Ascetul, care spune ca uriasii care ucid sufletul sunt uitarea, nestiinta si lenea. Toata creatia exista de la Dumnezeu Tatal, toata firea. Pacatul tine de vointa noastra, de libertatea noastra, de raspunsul nostru Amin la Amin-ul lui Dumnezeu; Da al nostru la Da-ul zidirii creatoare a lui Dumnezeu. Si in pacatul savarsit cu gandul, cu mintea, la bine raspunzi cu rau, la intelepciunea dumnezeiasca cu ignorarea, cu uitarea.

Si atunci retinem, iarasi: raul nu e in fiinta, nu fiinta devine rea, nu firea, ci viata, gandirea. Raul e numai in mintea noastra, numai in vointa noastra. Asa de adanc spune Sfantul Grigorie: Dumnezeu e bunatatea vie si de viata facatoare a celor vii. Pe cata vreme atunci cand ispita patrunde in mintea omului, in vointa omului, atunci duhul omului se uneste cu raul; tentatia lui, ispita catre nu, catre nefiinta, catre moarte.

Sa retinem, sa nu uitam o clipa, aceasta era starea celor doi demonizati: mormantul si despartirea de oameni, de creatie, intr-o negare; o negare nu absoluta, caci nu e cu putinta. Absolut e numai Dumnezeu. O negare a totul. E un fel de duh al mortii. Raul nu are fiinta; el e o negare, o lepadare, o imbolnavire, o tagaduire, o despartire de Dumnezeu, o paralizie. Si nu e paralizie mai inspaimintatoare: demonul nu creeaza, iubitilor, nu produce. Au spus inteleptii credinciosi: Filosofiile negarii, ale tagaduirii lui Dumnezeu, n-au produs nimic nou. Pot sa reproduca, sa copieze, pot sa cloneze, astazi. Iubitilor, trebuie sa o spunem cu taria adevarului de neclintit: raul, demonicul, paralizia, obsesia, anularea libertatii te duce la sterilitate totala.

Starea de monotonie, cum spune Parintele Staniloae. Nimic nou, nimic sa-ti invioreze viata. Propriu-zis mintea noastra devine creatoare cand se atinge harul, dumnezeiescul creator de ea. Restul e petrecere intr-un fel de lume a mortii, caci moartea nu are fiinta. E numai ispita ca mergi in nefiinta, dar nu mergi in nefiinta; nu poti. Iar tentativa sarmanului posedat de demon de a se sinucide nu e realizabila; nu-ti poti suprima existenta. Dar existi in acea agonie prin posesia celui rau mai inspaimantatoare decat orice. Incapacitatea de a intrezari orizonturi noi; orizontul divin al infinitului luminii si iubirii. Si te zbati… Nu vedeti dumneavoastra cum se zbat – cu durere o spunem, nu judecam pe nimeni – sarmanii nostri in diverse spectacole la care ne amuzam si ne incantam si in euforie parca tresaltam… Doamne, dar e un zbucium nebun, fara sens; niste salturi in vid. Din aceasta omul iese mai bun, mai drept, mai sfant, mai creator? Caci omul e creat dupa chipul Creatorului. Aici e tragismul.

Si intelegem, atunci: raul e tocmai nefiinta. E nefiinta pentru ca nu are fiinta. Cum spune Sfantul Grigorie Palama: Ajungi duh mort nu prin fiinta, caci nu e o fiinta a mortii, ci prin lepadarea vietii adevarate. Atunci, deodata intelegem, simtim ca se desparte lumina de intuneric, cum zice rugaciunea: “Doamne, Cel ce ai despartit lumina de intuneric…”. Eu exist prin Da, Amin, si raspund: Da, Doamne, eu exist prin bucuria vietii, a vietii nemuritoare pe care mi-ai dat-o; exist prin binele pe care mi-l impartasesti, prin intelepciunea poruncilor Tale, Tu, Care esti insasi Fiinta poruncilor, a virtutilor, si imi impartasesti din insusirile Tale dumnezeiesti virtutile Tale: si intelepcine, si dreptate, si curajul de a purta greutatile, si stapanire, cumpatare, biruire a oricarui gand care ma incearca si ma indeamna…

Sa nu uitam, sa tinem cuvantul acesta de sfintenie: cei doi demonizati in fata lui Hristos L-au marturisit drept Fiu al lui Dumnezeu – adancul din ei nu era distrus. Deodata au cunoscut in Hristos Originea, Adevarul ultim. Dar au zis: “Ai venit sa ne chinuiesti inainte de vreme?”. Vremea – Judecata. Iar Judecata va insemna sentinta desavarsita, absoluta, a binelui si a raului. Pana ce istoria va intra prin Judecata in imparatia lui Dumnezeu, in istorie inca avem confuzia intre bine si rau. De aceea e nevoie sa o lamurim mereu. Judecata va insemna sentinta asupra a ceea ce este bine si ce este rau, incat va fi sfarsitul confuziei, nu al lumii. Deci demonizatii aceasta spuneau: Stim cine esti… ne judeci inainte de vreme. Stim ca atunci va fi Judecata. Si toti vor intelege ce e bine si ce e rau, vor iesi din confuzie tocmai prin Judecator, prin Hristos. Iar demonii tot amana. Caci, cum spuneam si alta data, timpul demonului este “maine”, pe cand al lui Dumnezeu este un etern “acum”. Demonul mereu sa amane, doar-doar nu va ramane singur.

Si de aceea au cerut sa fie trimisi in turma de porci, ca sa ramana tot in lumea aceasta, sa nu ramana in nici un chip singuri. Dar, cum spune Sf. Pavel, “Dumnezeu vrea ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa ajunga”, de aceea ingaduie un timp pana la Judecata, o plinire, asa cum si cand S-a intrupat Fiul lui Dumnezeu, “la plinirea vremii” a venit. Si a ingaduit demonilor sa mearga in turma de porci. Si atingandu-se de ei s-au aruncat in mare. A ingaduit aceasta ca sa arate ca opera demonilor e o opera a distrugerii, nu a zidirii. Dumnezeu zideste, demonul distruge. Si s-au aruncat. Dar in adanc toata faptura ramane tot in mana lui Dumnezeu. Raul nu poate distruge existenta. Si pastorii s-au inspaimantat, au mers in cetate si au vestit ceea ce se petrecuse si au venit cei din cetate si vazand paguba ingroziti, sarmanii, L-au rugat pe Iisus sa plece din hotarele lor. Un dar, o ofranda, o sansa a mantuirii pe care n-au primit-o.

Dar pentru noi adevarul adanc al cuvantului, iubitilor… Taina libertatii… Cele doua lumi: cea eterna – Tatal, Fiul si Duhul Sfant –, lumea libertatii, si lumea fapturilor, creata – din care facem parte si noi care dupa chipul Fiului de Tatal in Duhul Sfant suntem ziditi; lume adusa de la nefiinta la fiinta, de la nu la da. Nu lumea aceasta imi da libertatea. Stiti ca o ideologie numea liberteatea drept necesitate inteleasa. Ce vrea sa spuna? – Sa intelegi legile creatiei, ale lumii acesteia, adusa de la nefiinta la fiinta, care implica necesitatea. Intrebam: Poate sa fie libertate in necesitate? Luati aminte la cuvantul sfintilor. Sfantul Vasile cel Mare spune: “Daca i-ai luat virtutii libertatea i-ai luat esenta”. Iar Sf. Ioan Damaschin spune: “In necesitate nu e virtute”, adica in ceea ce mi se impune necesar ca o lege absoluta. Legea creatiei este o lege a aducerii de la nu la da, careia ma supun: caci daca ma arunc in foc ard, daca ma arunc in gol ma prabusesc.

Deci e o lege a necesitatii si in necesitate nu e virtute. Iar virtutea nu-i din lumea aceasta, e mai batrana decat aceasta lume. Intelepciunea, dreptatea, curajul, barbatia de a birui raul, de a ma birui pe mine cand sunt ispitit, stapanirea de sine… de unde sunt virtutile? Din lumea necesitatii? – Din lumea libertatii dumnezeiesti, din lumea luminii divine. Atunci, e atat de limpede misterul libertatii! Eu m-am cutremurat cand l-am inteles: Tot ce ma leaga de lumea pacatului, de lumea stricaciunii, de lumea mortii, tot ce ma leaga de ce e muritor ma duce in moarte; nu e libertate. Singura libertate este ceea ce ma leaga de Dumnezeul cel viu, de nemurire, de credinta, de nadejde, de dragoste, de bunatate, de pace, de vanare a tot raul, prin care nu ma despart de lume, ca acesti doi demonizati, si nu petrec in morminte, ci petrec in lumea vietii, a credintei prin Cel inviat si a intelegerii lumii acesteia cu lumina si cu iubire dumnezeiasca. Si numai robul lui Dumnezeu e liber, e unit cu libertatea Celui vesnic, unde nu e contrariu, unde e numai da, numai lumina. Aceasta este libertatea fiilor lui Dumnezeu, libertatea vietii, libertatea invierii.

Faca Domnul sa intelegem taina libertatii, taina vietii, taina unirii noastre in lumina si iubire cu Dumnezeul cel viu Ziditorul, Tatal prin Fiul in Duhul Sfant, cu Maica Preacurata si toti sfintii! Amin.

Parintele Constantin Galeriu

Calendar Ortodox

26
iun.
10

Ce fel de mamă eşti în funcţie de zodie

Dacă încă nu îţi poţi exercita instinctul matern, iată opinia astrologilor privind ce fel de mamă eşti în funcţie de zodie. Semnul zodiacal îţi influenţează comportamentul matern…

… şi îţi conferă diferite calităţi şi defecte, de care e bine să afli chiar acum!

Berbec

Îţi încurajezi copiii să îşi asume riscuri şi să îşi urmeze visurile. Prin felul de a fi îi încurajezi să aibă încredere în forţele proprii şi să găsească mereu motivaţia de a duce totul la bun sfârşit. În încercarea de a le oferi indendenţa, trebuie să ai grijă să nu îi privezi de afecţiune. Învaţă să fii răbdătoare în privinţa realizărilor copiilor tai.

Taur

Le oferi copiilor un cămin de vis, în care se simt în siguranţă. Prin felul de a fi le asiguri acestora atât stabilitate emoţională, cât şi materială. Pui mare preţ pe tradiţii şi rutină, lucru care poate fi în beneficiul copilor până la un punct. Poţi opune rezistenţă oricăror tipuri de schimbări, aşa că ter vei acomoda cu greu la faptul că micuţii cresc.

Gemeni

Tu ai o abordare distractivă privind maternitatea. Vei apela la idei şi cuvinte, nu la sentimente atunci când relaţţionezi cu copiii tăi. Îţi doreşti să le dezvolţi în permanenţă inteligenţa, dar prin internediul unor jocuri care să le facă şi lor cu ochiul. Această abordare este benefică pentru copiii tăi, dar doar atunci când ei trăiesc într-un mediu stabil şi confortabil.

Rac

Eşti o mamă care ştie cum să anticipeze nevoile copiilor. Ai resurse emoţionale infinite, aşa că le porţi de grijă cu mare afecţiune, chiar şi când eşti presată de timp şi probleme. Fii pe fază să nu îi copleşeşti cu atâta atenţie şi să uiţi că ei au nevoie să le impui nişte limite, dar şi nişte ţeluri, care să îi ajute să se dezvolte intelectual cât mai mult.

Leu

Pentru că eşti în foarte bune relaţii cu copilul din tine, vei fi în foarte bune relaţii cu copiii tăi. Ştii să te pui la mintea lor, aşa că prin felul tău de a fi, îi faci să se simtă mereu înţeleşi. Drept urmare, comunicare dintre voi este foarte deschisă, pentru că ei ţi se vor confesa fără teamă. În încercarea de a juca rolul de prietenă, trebuie să te asiguri că ei te şi ascultă.

Fecioară

Ştii cum să îţi educi copii astfel încât ai tăi să fie cei mai politicoşi şi disciplinaţi pentru că ştii cum să le serveşti şi una caldă şi una rece. Aşa că, prin felul tău de a fi îi determini să te ia în serios, dar fără să pari autoritară. În încercarea de a fi o mamă exemplară tinzi să îţi faci prea multe griji, aşa că trebuie să înveţi să te relaxezi.

Balanţă

În postura de mamă le oferi multe lecţii de viaţă copiilor tăi. Le explici noţiunea de moralitate, cum să-i trateze pe ceilalţi în mod just, dar şi cum să lege relaţii apropiate cu ceilalţi. Prin felul tău de a fi îi faci să se acomodeze foarte uşor cu mediul înconjurător. Rolul de mamă te poate copleşi pentru că te implici atât de mult încât ajungi să uiţi de tine.

Scorpion

Ştii cum să descifrezi orice mister, aşa că îţi dai seama atunci când copiii au o problemă. Eşti atât intuitivă, cât şi pragmatică, lucruri care te vor ajuta să-i sfătuieşti într-un mod inspirat. Prin felul tău de a fi, copiii simt că pot conta mereu pe tine, atunci când au o problemă. Ai însă grijă să nu transformi probleme lor în probleme tale. Lasă-i să se descurce şi singuri.

Săgetător

Eşti o mamă atipică zodiacului pentru că le oferi copilor tău libertate deplină. Nu îi fereşti de situaţiile mai aventuroase, pentru că eşti de părere că singurele concluzii pe care le poţi trage sunt din propriile experienţe, nu dun spusele altora. Ai grijă ca optimismul cu care îţi educi copiii să nu aducă cu sine şi riscuri. Supraveghează-i cu mare atenţie din umbră.

Capricorn

Preferi să îţi educi copiii într-un stil matur, aşa că niciodată nu îţi lipsesc calmul şi poveţele în relaţia cu cei mici. Ştii cum să îi motivezi, astfel încât să aleagă singuri drumul corect în viaţă. Le oferi doar resurse necesare şi îi laşi să obţină ce îşi doresc prin forţele proprii. Uneori tinzi să fii prea strictă şi uiţi că un copil are nevoie şi de câteva clipe de răsfăţ.

Vărsător

Eşti de părere că mai bine excelezi într-un domeniu, decât să fii mediocru la toate, aşa că te axezi pe descoperirea şi dezvoltarea talentelor copiilor tăi. Le respecţi preferinţele şi îi impulsionezi să fie cât mai productivi în domeniul ales. În relaţia cu copiii, pui accent mai mult pe distracţie sau responsabilităţi şi mai puţin pe sentimentele, aşa că legătura voastră emoţională are de suferit.

Peşti

Plănuieşti să le prelungeţti cât mai mult copilăria micuţilor tăi, pentru că ştii că n use vor mai întâlni cu ea. Le dezvolţi gândirea magică, îi faci să creadă în zâne şi Moş Crăciun. Aşa că, prin felul tău de a fi le oferi o copilărie de vis. Ai grijă însă cum le faci tranziţia la viaţa reală, astfel încât să nu se lovească cu prea multe greutăţi dintr-odată.

25
iun.
10

Am trăit s-o auzim şi p-asta: Nemţii zic că Loganul este la fel ca BMW-ul

Dacia începe să aibă din ce în ce mai mult succes în Europa. Studiile arată că străinii preferă să plătească mai puţin, susţinând că au parte de acelaşi confort în Dacia, precum în maşinile mai scumpe.

Loganul produs în România e pentru
nemţi la fel de bun…
…precum celebrul BMW
produs de ei în Germania

Studii realizate în Europa relevă faptul că posesorii maşinilor produse sub sigla Dacia se simt la fel de bine ca în nemuritorul BMW. Aflat în topul satisfacţiei în rândul clienţilor din Germania, modelul Logan (preţ de la 6.400 de euro) a obţinut 836 de puncte, dintr-un total de 1.000, la fel ca mult mai titratul, luxosul şi scumpul BMW, produs chiar de nemţi. Şi în Franţa, Dacia se poate mândri cu rezultate satisfăcătoare, în urma unui sondaj asemănător, iniţiat de specialiştii din această ţară. Astfel, Loganul s-a clasat pe a doua poziţie a podiumului clasamentului satisfacţiei oferite clienţilor, fiind depăşit doar de Audi.

24
iun.
10

AVERTIZARE METEOROLOGICA 25 iunie, ora 12 – 26 iunie, ora 12

Tipul mesajului AVERTIZARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 24/06/2010 Ora: 18 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: ploi torentiale, cantitati de apa insemnate
Intervalul: 25 iunie, ora 12 – 26 iunie, ora 12
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului:AVERTIZARE METEOROLOGICA

COD GALBEN

In intervalul mentionat in Moldova, estul Transilvaniei si Maramures vor fi ploi abundente, ce vor avea si caracter torential. In aceste regiuni cantitatile de apa vor depasi 25…30 l/mp si izolat 50 l/mp.

COD PORTOCALIU

In acelasi interval, in judetele Vaslui, Iasi si Bacau, cantitatile de apa pot depasi local 60…70 l/mp in 24 de ore.

NOTĂ: In Delta Dunarii si pe litoral va ploua mai consistent in a doua parte a noptii care urmeaza si in dimineata zilei de maine, iar cantitatile de apa pot depasi pe arii restranse 20..25 l/mp.

Emitent: C.N.P.M.
Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32

Legenda:

ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
24
iun.
10

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 24 iunie. Aceasta sarbatoare este cunoscuta in popor si sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.

Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau.

Exista o lunga perioada din viata Sfantului Ioan Botezatorul despre care nu avem informatii. Cunoastem ca s-a retras in pustiu, unde a dus o viata de aspre nevointe, pana in momentul in care a primit porunca sa inceapa sa predice. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregati poporul pentru venirea lui Hristos, ci si acela de a-L descoperi lumii ca Mesia si Fiul lui Dumnezeu.

Ioan este nume iudaic – „Iohanan” prescurtare din Iehohanan si inseamna „Dumnezeu s-a milostivit”.

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul – data sarbatorii

Data de 24 iunie nu a fost fixata intr-un mod intamplator ca zi a nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul a avut loc dupa ce Zaharia, tatal sau, a tamaiat in sfantul altar – loc in care numai arhiereul intra o singura data pe an, in luna a saptea, ziua a 10-a (cf. Levitic 16, 29). Aceasta luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie si alta din octombrie. Avand in vedere cele descoperite in Sfanta Scriptura, Sfintii Parinti au randuit ca ziua zamislirii Sfantului Ioan sa fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de nastere.

Ioan Botezatorul – „cel mai mare intre cei nascuti, cel mai mic in imparatia cerurilor”

Textul din evanghelia de la Matei 11, 11: „Adevarat zic voua: nu s-a ridicat intre cei nascuti din femei unul mai mare decat Ioan Botezatorul; totusi, cel mai mic in imparatia cerurilor este mai mare decat el“ (Matei 11, 11), este marturisirea lui Hristos despre Ioan.

Nu exista contradictie in cele afirmate de Hristos. Ca sa intelegem ca Ioan Botezatorul este „cel mai mare intre cei nascuti din femei”, ne este de ajuns sa stim ca a saltat in pantecele maicii sale, in momentul in care Elisabeta se intalneste cu Fecioara Maria atunci cand aceasta Il purta in pantece pe Domnul, ca a vietuit in pustie precum un inger, ca l-a botezat pe Hristos la raul Iordan, etc. Iar ca sa intelegem ce inseamna cuvintele „cel mai mic in imparatia cerurilor este mai mare decat el”, ne vom opri asupra talcuirii pe care o dau Sfintii Parinti.

Sfantul Maxim Marturisitorul spune ca „teologul cel mai inalt e mai mic decat cel de pe urma dintre ingeri“. El face aceasta afirmatie pentru ca rezuma „imparatia cerurilor” la lumea ingerilor, caci Imparatia cerurilor nu era inca deschisa oamenilor in vremea lui Ioan. Astfel, Sfantul Ioan este mai mic decat orice inger.

O alta talcuire a Sfantul Maxim Marturistorul este aceasta: „Fiindca se credea ca Ioan a dobandit prin contemplatie toata cunostinta ingaduita aici, cunostinta cea mai mica si cea mai de pe urma in viata viitoare e mai mare decat cea de aici“. De aici reiese ca orice cunoastere a lui Dumnezeu in aceasta lume, este doar „in parte” sau „ca in oglinda, in ghicitura”, pe cand in lumea de dincolo, cunoasterea va fi „fata catre fata”, „deplina”, dupa cum spune Sfantul Apostol Pavel (I Corinteni 13, 12).

Al treilea inteles pe care il ofera Sfantul Maxim Marturisitorul este rezumat la cuvintele: „Cel ce sta pe treapta cea mai de pe urma in vietuirea evanghelica e mai mare ca cel inaltat in treapta Legii“. De aici reiese ca Sfantul Ioan Botezatorul, neimpartasindu-se de harul revarsat la Cincizecime, neprimind „botezul cu Duh Sfant si cu foc” este „mai mic decat cel mai mic in imparatia lui Dumnezeu”.

Intelesul duhovnicesc al imbracamintei si hranei Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelia dupa Marcu, aflam ca Sfantul Ioan Botezatorul era imbracat in haina din par de camila, incins cu o curea de piele si ca se hranea cu lacuste si miere salbatica.

Camila poate simboliza atat curatia, cat si necuratia. Daca in Vechiul Testament ea putea fi privita ca un animal curat pentru ca era rumegator, ea putea fi vazuta si ca necurata, daca tinem seama ca avea copita despicata. Daca ramanem la prima semnificatie, cea de animal curat, camila simbolizeaza poporul ales, in timp ce necuratia prefigura neamurile pagane.

Faptul ca Ioan purta o haina din par de camila, simbolizeaza chemarea evreilor si a paganilor la Hristos.

Cureaua, provenita de la un animal mort, semnifica prin incingerea cu ea, omorarea patimilor.

Cat priveste hrana sa, trebuie sa stim ca albinele si lacustele erau considerate a fi curate in Vechiul Testament, semn ca Ioan se hranea doar cu cele placute Domnului.

Moartea Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul

Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea lui (23 septembrie), nasterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).

Adrian Cocosila

23
iun.
10

Limba maghiara, obligatorie pentru romanii din Mures, Harghita si Covasna

Comisia Permanenta a Adunarii Alesilor din Secuime le solicita consiliilor locale din judetele Covasna, Harghita si Mures ca in luna septembrie sa adopte hotarari prin care sa se impuna cunoa?terea si utilizarea limbii maghiare ca a doua limba oficiala in institutiile publice din subordine.
„Pana la sfarsitul lunii septembrie, vrem sa fie luate respectivele hotarari, iar in primarii si institutiile subordonate sa fie utilizata limba maghiara ca oficiala. Noi credem ca de la portar pana la secretara, de la primar pana la sefi de departamente, ar putea sa utilizeze limba maghiara si sa fie specificat in organigrama care sunt posturile unde sa fie obligatorie cunoasterea limbii maghiare”, a declarat marti, intr-o conferinta de presa, Farkas Csaba, presedintele Comisiei Permanente a Adunarii Alesilor din Secuime, transmite corespondentul NewsIn.

Totodata, reprezentantii Comisiei spun ca in localitatile unde sunt majoritatea maghiari trebuie sa existe o persoana delegata care sa mentina contactul cu publicul care vorbeste limba romana. [Ungurii, dubli cetateni, destabilizeaza Europa]

In luna martie, alesii locali ai PCM si CNS din Secuime au votat, in cadrul celei de-a doua Adunari a Alesilor Locali, ca limba maghiara sa fie limba oficiala in asa zisul Tinut Secuiesc, avand un statut identic cu limba oficiala a statului. Astfel, potrivit hotararii votate la adunarea alesilor locali, orice cetatean cu domiciliul in „Tinutul Secuiesc” are dreptul sa foloseasca liber si in aceleasi conditii ambele limbi, atat in scris, cat si oral, iar Comisia Permanenta a Adunarii Alesilor Locali din Tinutul Secuiesc, impreuna cu specialistii autoritatilor publice, urmau sa stabileasca lista acelor functii publice care pot fi ocupate doar de catre persoane care cunosc ambele limbi.

22
iun.
10

Dan Diaconescu a fost retinut

Dan Diaconescu a declarat, marti, cand a fost scos de procurorii anticoruptie din sediul DNA ca este „primul ziarist arestat pentru un promo”, sustinand ca „a fost tras pe sfoara” de procurori, pentru ca l-au tinut toata noaptea si au emis ordonanta de retinere pe numele sau in jurul orei 6.00.
[UPDATE]: Judecatoria Sectorului 1 decide, marti, daca Dan Diaconescu si Doru Parv vor fi arestatiJudecatoria Sectorului 1 decide, marti dupa-amiaza, daca patronul OTV Dan Diaconescu si prezentatorul de emisiuni despre clarvazatori Doru Parv vor fi arestati preventiv, insa la ora transmiterii acestei stiri procurorii anticoruptie nu au trimis inca instantei dosarul cu propunerea de arestare.

Propunerea de arestare preventiva a celor doi va fi judecata de un magistrat al instantei, in sedinta secreta, Diaconescu si Parv urmand sa fie adusi la judecatorie din Arestul Politiei Capitalei, unde au fost dusi in cursul diminetii.

Decizia pe care o va pronunta instanta nu va fi una definitiva si va putea fi atacata cu recurs la Tribunalul Bucuresti.

Diaconescu a iesit din DNA insotit de politisti, avand catuse la maini. Patronul OTV a fost urcat intr-o masina, urmand sa fie dus la arestul Politiei Capitalei, relateaza NewsIn.

Procurorii anticoruptie au emis, marti dimineata, ordonante de retinere pentru 24 de ore pe numele patronului OTV Dan Diaconescu si al prezentatorului unei emisiuni despre clarvazatori, Doru Parv, pentru santaj si complicitate la santaj, au declarat surse judiciare.

Dan Diaconescu, invinuit pentru santaj si amenintare

Cei doi urmeaza sa fie dusi la instanta, cu propunere de arestare preventiva.

Prezentatorul unei emisiuni de la OTV despre clarvazatori a fost adus, marti dimineata, la Directia Nationala Anticoruptie, de o masina a Politiei, pentru a fi audiat in dosarul in care este cercetat alaturi de Dan Diaconescu pentru santaj.

Doru Parv nu avea catuse, el fiind doar escortat de politistii, care l-au adus in baza unui mandat de aducere. Clarvazatorul nu a vrut sa faca nicio declaratie la intrarea in DNA.

Avocatul Daniel Fenechiu a declarat, luni, la sediul DNA, ca procurorii anticoruptie i-au adus la cunostinta lui Dan Diaconescu invinuirile de santaj si amenintare in dosarul in care Doru Parv ar fi santajat un primar aradean. De asemenea, avocatul a mai spus ca singura proba a procurorilor este un promo difuzat pe OTV inainte de emisiunea lui Diaconescu din 21-22 iulie 2009, in care se anuntau dezvaluiri despre primarul comunei aradene Zarand, Ioan Florin Mot.

Procurorii au ridicat, luni, de la sediul televiziunii OTV, caseta cu inregistrarea promo-ului.

21
iun.
10

Cum arata averea lui Basescu in 2010?

Presedintele Traian Basescu si-a publicat declaratia de avere, document care consemneaza ca unul din conturile sale in lei este mai mic cu 70.000 RON comparativ cu 2009, bani care ar fi putut fi directionati catre achizitia autoturismului Dacia Duster.
Declaratia de avere a fost completata de presedintele Traian Basescu in 9 iunie 2010, dar a fost postata, alaturi de cele ale consilierilor sai, luni seara, pe site-ul oficial al Presedintiei, presidency.ro, noteaza NewsIn.

Ultima declaratie de avere fusese completata de presedinte la putin timp dupa obtinerea celui de-al doilea mandat, astfel ca sunt putine diferente in noua declaratie de avere si precedenta, cea mai semnificativa fiind achizitionarea autoturismului Dacia Duster. De altfel, unul dintre conturile familiei Basescu, deschise la o banca din Constanta, s-a redus cu 70.000 lei.

Conturile in valuta, identice cu cele din 2009

Conturile in valuta ale sefului statului nu au suferit nicio modificare, insa Traian Basescu specifica in declaratia de avere ca nu au fost calculate dobanzile pentru sumele depuse la banci fata de declaratia de avere completata in data de 26 mai 2008, cu exceptia conturilor de la BCR si BRD.

Astfel, seful statului detine, la ABN Bucuresti, un depozit in valoare de 43.513 dolari, la ING Bucuresti doua depozite in dolari, unul de 35.472 si unul de 5.917. Tot la ING Bucuresti, Traian Basescu are un cont in euro, in valoare de 26.819.

Traian Basescu mai are, la BRD Constanta, un cont de 100.000 lei, cu 70.000 lei mai putin decat in luna ianuarie a acestui an si inca doua conturi in lei la BCR Bucuresti, unul de 250.000 lei, ramas neschimbat fata de ultima declaratie de avere, completata in ianuarie 2010, iar celalalt, acum in valoare de 77.175 lei, fata de 55.860 lei, suma la care, potrivit specificatiilor din declaratia de avere completata in ianuarie, nu fusese calculata dobanda.

[Presedintele Basescu si-a luat Duster din banii sotiei]

Basescu, lipsit de orice tip de datorie

Traian Basescu a castigat, din ianuarie pana in decembrie 2009, 79.225 lei, indemnizatia obtinuta in calitate de presedinte al Romaniei. De mentionat ca in declaratia de la inceputul lui 2010, suma trecuta de presedinte ca indemnizatie aferenta anului 2009 era de 80.261 lei.

Seful statului a primit si indemnizatii pentru deplasari externe care au totalizat, in perioada ianuarie-decembrie 2009 4.192 euro si 1.700 dolari. Potrivit declaratiei de avere, seful statului nu a facut investitii, imprumuturi sau plasamente care sa depaseasca 5.000 euro. In plus, presedintele nu are nicio datorie. De altfel, Traian Basescu nu a achizitionat, anul trecut, terenuri, case, autovehicule, bijuterii sau obiecte de arta.

Seful statului si-a pastrat bijuteriile evaluate la 20.000 euro, ceasurile in valoare de 35.000 euro si tablourile in valoare de 17.000 euro. Presedintele detine in continuare, impreuna cu sotia sa, un apartament de 370 mp construiti, un garaj de 30 mp si doua terenuri intravilane de 174 si respectiv 46 mp, toate aceste proprietati aflandu-se in Bucuresti. Noutatea, in ce priveste bunurile detinute de seful statului, o constituie recent achizitionatul autoturism Dacia Duster, pe care Basescu l-a trecut in declaratia de avere.

Declaratia completata de Traian Basescu la 9 iunie si postata luni pe siteul Administratiei Prezidentiale contine, ca si cele completata in 9 iunie 2009 si ianuarie 2010, intr-o anexa, date referitoare la contul de campanie deschis la BCR inca din timpul campaniei pentru referendumul pentru demiterea sa din anul 2007. Din sumele depuse in acest cont, seful statului mentioneaza ca au fost cheltuiti 30.000 RON „pentru construirea casei familiei Rusu Sofia, comuna Saucesti, judetul Bacau”, in perioada inundatiilor din anul 2008. In afara acestei modificari, sumele din acest cont au ramas aceleasi ca cele din declaratia de avere depusa de seful statului in 2007: 85,09 dolari canadieni, 575,89 dolari americani si 56,46 euro. Presedintele precizeaza ca acest cont „a fost operat exclusiv prin delegat, iar banii nu pot fi utilizati decat in scopul pentru care au fost donati, neputand fi considerati bani personali”.

20
iun.
10

Predica la Duminica a IV-a dupa Rusalii

Predica la Duminica a IV-a dupa Rusalii ( Despre puterea rugaciunii pentru aproapele )

Si a zis Iisus sutasului: Du-te! Fie tie dupa cum ai crezut (Matei 8, 13)

Iubiti credinciosi,

In Sfinta Evanghelie de astazi se arata cum a vindecat Mintuitorul pe sluga greu bolnava a unui conducator de osti roman care locuia in Capernaum, un mic oras de linga Marea Galileei. Minunea aceasta insa are citeva caracteristici aparte. Ea s-a savirsit datorita credintei dregatorului roman pagin, care se inchina la idoli. Apoi poate si sluga lui, care zacea in casa bolnav, era tot pagin, deci strain de Legea Vechiului Testament. De asemenea vedem ca Mintuitorul vindeca bolnavul de la distanta, fara sa fie adus de fata, ceea ce mai rar se intimpla. Multora le poruncea pentru bolnav: Aduceti-l aici la Mine! Iar pe altii ii intreba: Crezi ca pot sa fac Eu aceasta? Si daca bolnavul sau parintii si insotitorii lui marturiseau cu tarie credinta in minunile lui Dumnezeu, indata minunea se savirsea si bolnavul se facea sanatos de orice boala era cuprins.

Parintele CleopaPe sutasul roman nu l-a intrebat, insa, de crede in dumnezeirea lui Hristos, caci ii cunostea credinta inimii. Ba nici nu l-a asteptat sa-i spuna ce doreste. Ci indata ce sutasul s-a apropiat de El si I-a zis: Doamne, sluga mea zace in casa slabanog, cumplit chinuindu-se; Mintuitorul, cu multa blindete, i-a zis: Venind, Il voi vindeca (Matei 8, 6-7). Dar sutasul, pe linga credinta mare, avea si multa smerenie. De aceea raspunde: Doamne, nu sint vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvintul si se va vindeca sluga mea! Auzind aceasta Iisus Hristos, S-a minunat de credinta sutasului si a zis: Adevar graiesc voua: Nici in Israel n-am gasit atita credinta! De aceea va spun ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia Cerurilor. Iar fiii imparatiei vor merge in intunericul cel mai dinafara; acolo va fi plingerea si scrisnirea dintilor. Apoi i-a zis sutasului: Du-te, si dupa cum ai crezut, fie tie! Si s-a facut sanatos sluga lui in ceasul acela (Matei 8, 7-13).

Vedeti credinta la un om pagin? Vedeti cit poate credinta curata unita cu smerenia? Amindoua la un loc fac adevarate minuni. Credinta pogoara harul asupra aceluia ce se roaga si smerenia ii deschide inima. Vedeti leacul prin care se poate vindeca lumea? Credinta si smerenia. Ca daca omul a decazut moral atit de mult, este numai din cauza ca s-a departat de Dumnezeu si de smerenie. Necredinta in Dumnezeu si mindria au adus fiinta umana in starea in care se gaseste astazi. Vedeti care este calea cea scurta si mai sigura a mintuirii noastre?

Credinta si smerenia! Credinta ca Dumnezeu exista si are mila de lumea pe care a creat-o, de fiecare dintre noi, si in acelasi timp, smerenia sincera, marturisita ca nu sintem vrednici sa intre Hristos in casa si in inima noastra din cauza multimii pacatelor pe care le-am facut. Iata leacul care poate vindeca omul de astazi. Sa creada cu tarie si dreapta credinta in Iisus Hristos si sa se socoteasca cel mai pacatos de pe pamint.

Zicea sutasul roman catre Hristos: Nu sint vrednic sa intri sub acoperisul meu, ca sa ne invete si pe noi crestinii de azi cum sa ne apropiem de El. Cum sa ne apropiem de rugaciune, de Sfinta Biserica, de cele sfinte din Altar, de Sfinta Scriptura si mai ales de Sfinta Impartasanie. Caci daca ne rugam lui Dumnezeu fara frica si cutremur, daca intram in biserica cu nepasare si rautate in inima, daca citim Sfinta Scriptura cu mindrie si cu duh de iscodire, toate ne sint spre pacat; caci ne lipsesc cele doua virtuti amintite mai sus – credinta tare si smerenia. Aceeasi osinda ne asteapta daca ne apropiem de Trupul si Singele lui Hristos nevrednici, nepocaiti, cu pacate nespovedite, certati cu aproapele nostru sau cu canonul neimplinit.

Vedeti ca acest om, pagin dupa credinta, avea inima de crestin dupa fapta. Necrestin fiind, era mai credincios ca iudeii de odinioara si ca multi crestini din zilele noastre. De aceea Mintuitorul il lauda in public, zicind: Adevar graiesc voua, ca nici in Israel n-am gasit atita credinta! Nu numai intre evrei, dar nici intre crestinii de astazi nu se gasesc oameni cu mai multa credinta ca acest sutas. Credinta si smerenia lui l-a mintuit, i-a vindecat sluga si l-a facut nemuritor.

Iubiti credinciosi,

Nu de mult am avut ocazia sa discut cu niste oameni rataciti de la dreapta credinta. Printre altele ei sustineau despre copiii mici ca nu pot fi botezati pentru ca, ziceau ei, copiii mici nu au credinta. Nu pot fi botezati spuneau ei, deoarece Mintuitorul a zis catre Apostoli cind i-a trimis la propovaduire: Cel ce va crede si se va boteza, se va mintui; iar cel ce nu va crede se va osindi (Marcu 16, 16).

Avind in vedere ca acesti oameni rataciti de la adevar pe multi ii inseala cu cuvintele lor gresite, m-am gindit ca in predica de azi sa arat ca nu numai credinta personala in Dumnezeu aduce mintuire si folos, ci si credinta celor din jur poate vindeca, ierta pacatele altora si poate chiar sfinti pe altii si invia din morti. Asa de exemplu vedem in Legea Veche, ca prin credinta lui Iosua a lui Navi, Dumnezeu a oprit apele Iordanului pina ce a trecut tot poporul si preotii cu sicriul Legii darului (Iosua Navi 3, 11-17; 4, 16-23). Si tot cu credinta sa a oprit soarele si luna din mersul lor pe cer pina ce a batut pe vrajmasii sai (Iosua Navi 10, 10-14). Tot asa prin credinta lui Ghedeon, cei trei sute de ostasi au biruit pe Madianiti (Judecatori 7, 16-25). Prin credinta unei vaduve sarace marele Prooroc Ilie a inviat pe fiul ei (III Regi 17, 20-22), iar prin credinta Sunamitencei, Elisei proorocul a inviat pe fiul ei (IV Regi 4, 30-36).

In Legea Noua, Mintuitorul nostru Iisus Hristos a facut multe si mari minuni prin credinta unora asupra altora. Asa vedem minunea pe care ne-o arata Sfinta Evanghelie de azi, cum Mintuitorul, prin credinta cea mare si tare a sutasului, a vindecat de la distanta pe sluga sa (Matei 8, 13). Alta data prin credinta neindoielnica a patru oameni ce purtau pe slabanogul din Capernaum, Hristos a vindecat si a iertat pacatele celui purtat de ei, poruncindu-i sa-si ia patul si sa mearga la casa sa (Matei 9, 2-6). Prin credinta lui Iair, Mintuitorul a inviat pe fiica sa (Marcu 5, 36-43). Prin credinta femeii Cananeence, Domnul a vindecat de duh necurat pe fiica sa (Matei 15, 22-28). Prin credinta Martei si Mariei, surorile lui Lazar, Mintuitorul a inviat pe fratele lor mort de patru zile, caci ziceau cu credinta: Doamne, daca ai fi fost aici, nu ar fi murit fratele nostru (Ioan 11, 21). Iarasi, vedem ca pentru credinta tatalui sau, Mintuitorul a vindecat pe tinarul lunatic (Matei 17, 18). Dar nu numai vindecare si inviere din morti poate face cineva prin credinta altora, ci si sfintire, dupa marturia marelui Apostol Pavel care a zis: Se sfinteste barbatul necredincios prin femeia credincioasa (I Corinteni 7, 14).

Asadar, fratii mei, daca cineva va spune ca pruncii nu se pot boteza deoarece nu au credinta, voi le spuneti ca ei cu adevarat nu au credinta, dar la botez se sfintesc prin credinta parintilor lor si a nasilor de la botez care marturisesc credinta in locul pruncului celui ce se boteaza. Nasii de la botez sint parintii spirituali ai pruncului care se naste la o viata noua in Duhul Sfint, asa cum parintii trupesti l-au nascut pe el trupeste. Totodata nasii sint si garanti in fata lui Dumnezeu si a Bisericii Sale ca fiul duhovnicesc va fi crescut in credinta ortodoxa si va fi un om credincios.

Daca cel ratacit de la adevar va zice ca nu stie copilul cind il botezi, si deci nu este voia lui libera a se boteza, la aceasta sa se raspunda ca botezul Legii Noi, adica botezul crestin prin apa si prin Duh poruncit de Domnul (Ioan 3, 5) a inlocuit botezul Legii Vechi, adica taierea imprejur, despre care marturiseste Sfintul Apostol Pavel, zicind: In Hristos ati si fost taiati imprejur, cu taiere nefacuta de mina, prin dezbracarea de trupul pacatelor carnii, intru taierea imprejur a lui Hristos, ingropati fiind cu El prin Botez (Coloseni 2, 11-12).

Dupa cum taierea imprejur in Legea Veche se facea la opt zile dupa nasterea pruncului si dupa cum Isaac s-a taiat imprejur dupa opt zile, nu cu voia, ci cu stirea lui, caci era numai de opt zile (Facere 17, 10-14; Levitic 12, 3), asa si pruncul in Legea Harului nu stie cind a fost botezat. Dar prin marturia preotului care l-a botezat, a parintilor si a nasilor care marturisesc credinta in locul lui, se face valabila Taina Botezului, deoarece pe marturia a doi sau trei martori se va rezema tot cuvintul (Ioan 5, 32; II Corinteni 13, 1; I Timotei 5, 19).

Cit despre vindecarea bolnavilor si pocainta multor pacatosi prin credinta si staruinta rudelor, este de ajuns sa ne gindim la atitea fapte minunate din zilele noastre. Citi crestini nu se roaga acasa si la biserica pentru cei dragi ai lor stapiniti de betie, desfriu si necredinta? Dumnezeu vazind lacrimile, rugaciunea si credinta lor, intoarce la credinta si pocainta pe sotii si fiii stapiniti de pacate. Aceleasi minuni se savirsesc si cu rudele care fac Sfintul Maslu pentru bolnavii lor din spitale, ce nu pot fi de fata si cu darul lui Hristos li se usureaza durerea sau se vindeca deplin. Citi nu se roaga lui Dumnezeu pentru cei din calatorii, pentru cei din primejdie, pentru cei amenintati cu moartea si pentru cei din examen? Datorita credintei, rugaciunilor, Mintuitorul ajuta si salveaza pe cei din primejdie si implineste cererea credinciosilor nostri.

Dar si slujitorii Bisericii noastre se roaga la Sfintul Altar pentru vii si morti, pentru tot felul de necazuri, boli, seceta si neintelegeri de familie. Credinta lor si harul Duhului Sfint, pe multi bolnavi ii vindeca, pe cei certati ii impaca, ploile adapa pamintul lovit de seceta, cei robiti de patimi se intorc la pocainta si multe suflete ale celor raposati in pacate sint salvate din muncile iadului. Toate acestea sint adevarate minuni ale credintei slujitorilor si credinciosilor nostri, care, in numele dragostei crestine, se roaga lui Dumnezeu pentru fiii sufletesti ai Bisericii Ortodoxe, pentru ajutorul si mintuirea tuturor.

Sa va relatez un caz adevarat din zilele noastre, ca sa vedeti cum o femeie credincioasa, datorita credintei ei, si-a salvat copilul de la moarte si sotul de la necredinta si ucidere.

O femeie de curind casatorita a ramas insarcinata. Sotul ei insa nu voia nicidecum copilul. Femeia a cerut sfatul duhovnicului care i-a spus: „Chiar daca te va lasa sau te ameninta, sa nu ucizi copilul. Mai bine sacrifica-te si da-ti viata pentru copil si vei fi numarata in rindul mucenicelor, decit sa-l ucizi si sa fii chinuita in iad ucigas. Roaga-te cu credinta lui Dumnezeu pentru sotul tau si cred ca-l va imblinzi mila Lui”.

Rugindu-se mult cu post si lacrimi intr-o noapte femeia a adormit putin si a avut un vis infricosat. Se vedea ca mergea singura pe o vale de munte. Pe marginea drumului din dreapta a vazut copaci mari incinsi de foc si cite o femeie ce facuse avorturi legata de trunchiul lor, iar vulturi cu gheare si cioc de foc veneau si le mincat pieptul. In stinga drumului, iarasi, copaci aprinsi si femei ucigase de prunci legate cu funii de ei, iar serpi fiorosi le sugeau sinii.

Plingind de spaima, a vazut un tinar frumos venind spre ea si l-a intrebat: „Doamne, tu esti Mintuitorul Hristos?” Iar el i-a raspuns: „Nu sint Hristos, ci sint sluga Lui si ingerul tau pazitor, care pururea te pazesc in aceasta viata si am venit sa te scot de aici. Si l-a intrebat femeia: „care este pacatul acestor femei ce se chinuiesc asa de cumplit, legate de copacii incinsi de foc?” Iar ingerul i-a raspuns: „Aceste femei au ucis copiii lor in pintece si n-au vrut sa-i nasca dupa porunca lui Dumnezeu. De aceea asa se vor chinui in veci. Iata, aici aveai sa te chinui si tu, daca ascultai pe barbatul tau si-ti avortai copilul…”.

Desteptindu-se din somn cuprinsa de spaima, femeia a spus toate cele vazute sotului ei. Iar el, miscat de Duhul Sfint, i-a cerut iertare, fagaduind ca niciodata nu o va mai sili la acest pacat cumplit. Apoi a cerut sa fie dus si el la preot sa-si marturiseasca pacatele. Si asa credinta femeii a salvat si copilul si sotul de la pierzare.

Iubiti credinciosi,

Sa cerem de la bunul nostru Mintuitor sa ne dea si noua credinta sutasului roman din Evanghelia de astazi. Credinta si smerenia lui, ca si dragostea lui pentru sluga bolnava, sint virtuti care lipsesc multor crestini din zilele noastre. Sa cerem de la Dumnezeu in rugaciunile noastre mai multa credinta si toate virtutile parintilor nostri, care ne-au nascut si crescut. Oare de cite ori s-au rugat si s-au jertfit pentru noi tata si mama? Oare nu credinta lor curata si lacrimile lor ne-au facut de atitea ori sanatosi, ne-au ajutat in necazurile vietii, ne-au intarit in credinta si ne-au tinut aproape de Hristos?

Sa facem deci si noi ce au facut parintii si sfintii nostri. Sa le imitam viata, credinta, smerenia, rabdarea si jertfa lor. Sa ne rugam cu credinta tare in Dumnezeu pentru toata lumea, incepind cu cei din casa noastra. Sa ne rugam lui Dumnezeu pentru ca fiii si rudele noastre sa aiba credinta tare si curata, sa vina la biserica regulat, sa se fereasca de secte si pacate, sa se vindece de boli sufletesti si trupesti si sa urmeze in toate lui Hristos.

Sa ne rugam pentru intarirea dreptei credinte si a unitatii crestine in lume. Sa ne rugam cu credinta pentru cei bolnavi care sufera greu si asteapta rugaciunea si mingiierea noastra. Sa ne rugam pentru saraci, pentru orfani, pentru toti oamenii si pentru credinta si dragostea noastra ii va milui Dumnezeu. Iar Dumnezeul dragostei, al milostivirii si al iubirii de oameni va primi rugaciunea si credinta noastra, va intra in casele si inimile noastre, va intari credinta si pacea in lume, va vindeca si va alina suferintele noastre sufletesti si trupesti, va binecuvinta pamintul cu ploaie timpurie si tirzie, va ajuta pe cei pentru care ne rugam, ne va ierta si noua pacatele si va mintui in dar sufletele noastre. Amin.

Parintele Cleopa

Calendar Ortodox

19
iun.
10

Aveţi probleme la serviciu? Şi stresul are leac

Stresul este omniprezent în viaţa noastră. Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să nu mai dramatizaţi atât situaţia. În 95% din cazuri, problemele noastre îşi găsesc rezolvarea de la sine.

Când sunteţi stresaţi, e bine să nu vă interiorizaţi, să împărtăşiţi cu cineva drag problemele care vă macină şi să nu vă plângeţi singuri de milă. Cel mai bine ar fi să ieşiţi din casă, să faceţi mişcare (puteţi să alergaţi în jurul blocului, dacă parcul este prea departe). Întâlnirile cu prietenii sunt extrem de utile, de asemenea cumpărăturile vă pot ajuta.

Iată şi câteva produse naturiste care vă pot ajuta să vă relaxaţi:

Mental Herbal – Indian Herbal. Vă ajută chiar şi în cazul stresului prelungit. Dacă memoria vă lasă sau aveţi examene de susţinut, leacul măreşte capacitatea de concentrare. Administrare: o capsulă de trei ori pe zi. Preţ: 40 lei.

White Tea Amedsson. Ar trebui ca acest ceai să nu vă lipsească din casă, căci are un efect calmant, antistres. Ajută, totodată, la purificarea organismului, reduce tensiunea arterială, având proprietăţi antioxidante. Administrare: trei căni pe zi. Preţ: 15,7 lei.

 Sumenta Herba Ayurvedica. Are proprietăţi antistres, îmbunătăţeşte calitatea somnului, stabilizează stările emoţionale, având, totodată, proprietăţi neuroprotectoare. E util în stări anxioase asociate cu depresie, în cazuri de infertilitate şi pierderi de sarcină. Administrare: una, două tablete de două ori pe zi. Preţ: 28 lei.

Shilajeet Pentavox. Considerat “duşmanul” oboselii, are proprietăţi afrodiziace, vă face mai puternic în faţa stresului şi poate să elimine toxinele din organism.Administrare: una, două capsule de două ori pe zi. Preţ: 19 lei.

Ulei de lavandă – Fares. Are efect profund calmant, fiind de un real folos persoanelor deprimate, sensibile, stresate, celor care trec de la o stare psihică la alta. Administrare: Băi, masaj, saună. Preţ: 8,7 lei.

Anti Stres – Laboratoarele Medica. E binevenit în stres prelungit, agitaţie psihomotorie, nevroze, insomnie. Administrare: o capsulă de trei ori pe zi. Preţ: 5,4 lei.

Produsele prezentate le puteţi găsi în magazinele de pe Splaiul Independenţei nr. 2 K şi din str. Lipscani nr. 104.

Alte produse

 FOSFOCAMPLEX O.E. POROCAL AMAR 30ML – 115 lei. Ser din portocal amar, depurativ şi tonifiant, relaxant, induce fericirea şi starea de bine.
FOSFOCAMPLEX O.E. LAVANDĂ 30ML – 103 lei. Ulei de lavandă cu parfum tipic dulce erbaceo-floral. Induce liniştea, calmează şi echilibrează pielea.
ANTISTRES IDEAL. Perfect pentru masaje împotriva durerilor musculare.
FOSFOCAMPLEX O.E LĂMÂIE 30ML – 103 lei. Ulei de lămâie cu parfum de citrice aromate. Induce curajul şi determinarea persoanelor obosite.
FOSFOCOMPLEX O.E. MANDARIN 30ML – 126 lei. Ulei de mandarină, cu parfum intens. La nivel psihic, este relaxant şi favorizează somnul, având şi efect benefic asupra stării de spirit.

18
iun.
10

ATENTIONARE METEOROLOGICA 18 iunie, ora 21 – 19 iunie, ora 21

MESAJ PRIVIND FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 18/06/2010 Ora: 9 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: ploi torentiale, descarcari electrice, intenisificari de vant, grindina
Intervalul: 18 iunie, ora 21 – 19 iunie, ora 21
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului:ATENTIONARE METEOROLOGICA

COD GALBEN

In intervalul 18 iunie ora 21 – 19 iunie ora 21 in Maramures, Crisana, Banat, cea mai mare parte a Olteniei, precum si in vestul si nordul Transilvaniei vor fi ploi cu caracter torential, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului ce pot avea si aspect de vijelie si caderi de grindina. In aceste regiuni instabilitatea atmosferica va fi mai accentuata la noapte si maine dupa-amiaza, iar cantitatile de apa vor depasi local 25 l/mp si izolat 60…65 l/mp.

NOTA: Atentionare meteorologica va fi actualizata la sfarsitul zilei de maine pentru regiunile care urmeaza a fi afectate de instabilitatea atmosferica in perioada urmatoare.

Emitent: C.N.P.M.
Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32

Legenda:

ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate.
17
iun.
10

Vlădescu: „Tăierile de salarii şi pensii vor fi simţite din august”

 Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat joi, la Antena 3, că reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar şi cu 15% a pensiilor va fi aplicată începând cu drepturile salariale aferente lunii iulie, astfel că plăţile diminuate vor fi efectuate în luna august.

Totodată, oficialul guvernamental a precizat că salariile bugetarilor vor reveni la nivelul din prezent abia după ce minimum 100.000 dintre ei îşi vor pierde locul de muncă: „Salariile din sectorul bugetar vor putea fi mărite abia când minimum 100.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi”, a declarat Sebastian Vlădescu la Antena 3.

17
iun.
10

Imaginea zilei | „Plecăm în misiune cu Porsche-ul sau cu tractorul?”

Instantaneul zilei vine din estul Europei, acolo un poliţia rusă are în dotare un…tractor. Dotat cu girofar şi vopsit în culorile specifice autorităţilor, tractorul patrulează cu conştiinciozitate pe străzile oraşului. Cine ştie când un infractor va fi depistat la arat pe ogoarele patriei, iar tractorul îşi va face cu brio datoria?

16
iun.
10

O reţetă pe zi | Cremă de zahăr ars

Ingrediente

♥ 6 ouă
♥250 g zahăr
♥un litru de lapte
♥un plic de zahăr vanilat

Preparare
50 g de zahăr se pun în cratiţă, la foc mic. Când începe să se topească, se întoarce cratiţa astfel încât zahărul să acopere uniform pereţii vasului. Se lasă să se răcească. Se amestecă cu mixerul ouăle, laptele, restul de zahăr, zahărul vanilat şi se toarnă în cratiţă peste zahărul ars. Se dă la cuptor, la foc mediu, timp de 30-40 de minute, până se întăreşte. Se serveşte rece, de la frigider.

15
iun.
10

Motiunea de cenzura a picat

Motiunea de cenzura „Opriti genocidul social„, semnata de 120 de deputati si senatori PSD+PC, a fost respinsa de Parlament, neintrunind cele 236 de voturi necesare. In favoarea motiunii s-au exprimat aproximativ 231 de deputati, potrivit unor surse parlamentare.
Astfel, legile privind taierea salariilor cu 25% si a pensiilor, cu 15%, a fost adoptata. Pot fi insa atacate la Curtea Constitutionala, in termen de cinci zile de la adoptare.

Rezultat final la votul pe motiunea de cenzura: 228 de voturi pentru, 197 – impotriva

Secretarul Senatului Gheoghe David (PDL) a prezentat rezultatul final al votului pentru motiunea de cenzura, consemnand 228 de voturi pentru si 197 impotriva. Acesta a precizat faptul ca, din numarul total de 471 de parlamentari, au fost prezenti 458.

Voturi valabil exprimate au fost 425, 3 voturi fiind anulate. Dintre cele 425 de voturi valabile, s-au inregistrat 228 de voturi pentru adoptarea motiunii si 197 de voturi impotriva.

Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a explicat ca in conditiile in care motiunea de cenzura nu a intrunit cele 236 de voturi necesare adoptarii ei, proiectul de lege impotriva caruia a fost depusa se considera adoptat.

Cum au votat deputatii

Pedelistii Teo Trandafir, Daniel Oajdea, Mircea Giurgiu si posibil Prigoana au votat pentru motiune
Mai multi deputati din arcul guvernamental au votat pentru motiunea de cenzura, printre acestia figurand Daniel Oajdea, Teo Trandafir de la PDL, sau Ioan Munteanu si Tudor Ciuhodaru de la UNPR, fiind posibil ca si Silviu Prigoana sa fi votat impotriva Guvernului, relateaza NewsIn.

Din cate s-a observat, de la PDL, au votat pentru adoptarea motiunii urmatorii deputati: Mircea Giurgiu, Daniel Oajdea, Teo Trandafir. Teo Trandafir a tinut cateva secunde bilele in aer si le-a introdus razand. Dupa ce si-a exercitat votul, Teo a aplaudat si s-a imbratisat cu pesedista Aura Vasile.

De asemenea, ar fi posibil ca si fostul pedist Silviu Prigoana sa fi votat pentru motiune, dupa cum povestesc parlamentarii.
De la independenti, au votat pentru motiune Eugenia Barna, Ioan Munteanu, Tudor Ciuhodaru si Adrian Mocanu.
Cativa deputati ai minoritatilor au fost absenti: Varujan Pambuccian, Liana Dumitrescu, Gheorghe Firczac, iar de la PDL au lipsit Monica Iacob Ridzi si Valeriu Tabara. De asemenea, au lipsit pesedista Doina Burcau si fostul liberal Dan Ilie Morega.

Sedinta de dezbatere a motiunii de cenzura, inceputa in Parlament jurul orei 10.30, a durat peste sase ore, o buna parte din discutii fiind insa alocate drepturilor la replica intre reprezentantii puterii si cei ai opozitiei.

14
iun.
10

Un american a inventat saboţii olandezi cu sfârcuri şi piercing

Designerul american Kenneth Kirschner a combinat două lucruri reprezentative pentru Olanda şi a creat unul singur: saboţii cu sfârcuri.

Sabotii cu sfarcuri

Ideea i-a venit gândindu-se la simpaticii saboţi de lemn specifici acestei ţări şi la „cartierul roşu”, zonă din Amsterdam care atrage foarte mulţi turişti dornici de experienţe „interzise”. Astfel, au apărut saboţii cu sfârcuri şi piercing, care pot fi cumpăraţi şi purtaţi sau expuşi undeva pentru amuzament. Din păcate, doritorii trebuie să se grăbească, deoarece Kirschner nu a realizat decât 250 de perechi, preţul uneia fiind circa 55 de euro.

13
iun.
10

ATENTIONARE METEOROLOGICA 14 iunie, ora 12 – 15 iunie, ora 18

 

 

 

 

 

 

MESAJ PRIVIND FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 13/06/2010 Ora: 16 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: temperaturi ridicate, disconfort termic
Intervalul: 14 iunie, ora 12 – 15 iunie, ora 18
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului:

ACTUALIZAREA  ATENŢIONĂRII METEOROLOGICE

EMISĂ ÎN DATA DE 11 IUNIE 2010


COD GALBEN

În intervalul menţionat, vremea se va menţine călduroasă, caniculară după-amiaza în Oltenia, în Muntenia, în sudul Moldovei şi în partea continentală a Dobrogei unde temperaturile maxime se vor situa frecvent între 35 şi 37 de grade. Tot în aceste regiuni indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 de unităţi, după orele prânzului.

NOTĂ :Începând din această după-amiază, dar şi pe parcursul zilelor de luni 14 iunie si marţi 15 iunie, vor fi manifestări de instabilitate atmosferică îndeosebi în zonele de deal şi de munte.

Emitent: C.N.P.M.
Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32

Legenda:

ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate.
13
iun.
10

Predica la Duminica a III-a dupa Rusalii

Predica la Duminica a III-a dupa Rusalii
( Despre paza mintii si despre purtarea de grija a lui Dumnezeu )

De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat (Matei 6, 22)

Iubiti credinciosi,

Auzim pe Mintuitorul zicind: Daca lumina care este in tine este intuneric, dar intunericul cu cit mai mult? (Matei 6, 23). Sa intelegem ca aceasta lumina este mintea noastra, caci dupa multi Sfinti Parinti mintea este ochiul sufletului. Cind mintea noastra se va intuneca de pacate, atunci toata asezarea si simturile trupului vor fi intunecate. Caci daca mintea noastra, pe care ne-a dat-o Dumnezeu spre luminare si povatuire la toata fapta buna, va fi intunecata de cele rele, atunci cu cit mai intunecate vor fi poftele trupului nostru, care pururea si prea lesne se pleaca la pacate.

Cleopa IlieCind cirmaciul corabiei sau al unui mijloc de calatorie se imbata si se intuneca la minte, atunci cei ce sint in corabie, in avion sau in orice masina cu care calatorim sint in primejdie de moarte. Tot asa cind mintea noastra este intunecata de pacate si de pofte, sufletul nostru este pururea in primejdie sa moara prin pacat. Daca ochiul sufletului nostru, adica mintea va fi curata si fara rautate, atunci si asezarile si lucrarile trupului si ale sufletului nostru vor fi luminate si bine placute lui Dumnezeu. De aceea sfintii au avut mare grija sa fie treji si veghetori cu mintea in toata vremea, pazind-o curata de pacate si de rautate.

Dar nu numai ei se sileau sa aiba aceasta lucrare, adica paza mintii, ci si pe noi ne invatau amanuntit aceasta lucrare. Iata ce zice sfintul Isihie Sinaitul: „Paza mintii este calea a toata virtutea si porunca lui Dumnezeu” (Filocalia IV, 1947, p. 42). Auzim si pe Cuviosul Pimen Egipteanul, zicind: „Nu avem nevoie de nimic, numai de minte treaza” (Patericul egiptean, 1930, p. 186). Avva Agaton a fost intrebat: „Ce este mai mare, osteneala trupeasca, sau pazirea cea dinauntru?”, si a zis batrinul: „Asemenea este omul ca un pom, osteneala trupeasca este frunza, iar paza celor dinauntru este rodul” (Ibidem, p. 27).

Paza mintii este de mai multe feluri. Intii trebuie sa ne pazim mintea de inchipuri patimase. Al doilea, sa ne pazim mintea de orice gind pacatos. Al treilea, sa chemam neincetat numele Domnului nostru Iisus Hristos in ajutor. Al patrulea, sa ne aducem aminte neincetat de moarte, spre a nu gresi inaintea lui Dumnezeu (Filocalia IV, op. cit. p. 45). Nimeni nu-si poate pazi mintea de ginduri rele si de inchipuiri patimase de nu va avea pururea in mintea sa rugaciunea neincetata. Despre aceasta zice Sfintul Isihie Sinaitul: „Paza mintii si rugaciunea se sustin una pe alta. Caci paza mintii vine din rugaciunea neincetata, iar rugaciunea, din paza mintii si din atentia cea mare”.

Toti sfintii si dumnezeiestii Parinti se sileau pururea la pazirea mintii, caci stiau ca fara aceasta sfinta lucrare nimic nu poate spori omul pe calea poruncilor lui Dumnezeu. De aceea, iubitii mei frati, se cade noua a ne pazi mintea de ginduri si imaginatii rele, aducindu-ne aminte de Mintuitorul nostru Iisus Hristos care zice: Privegheati in toata vremea, rugindu-va (Luca 21, 36). Si iarasi: Privegheati, caci nu stiti ziua, nici ceasul cind vine Fiul Omului (Matei 25, 13). La fel Sfintul Apostol Petru ne indeamna la trezvie si la paza mintii, zicind: Fiti treji, privegheati. Potrivnicul vostru, diavolul, umbla racnind ca un leu, cautind pe cine sa inghita (I Petru 5, 8).

Sa trecem cu cuvintul si la alta invatatura despre care am amintit la inceputul predicii noastre, ce se cuprinde in Sfinta Evanghelie de azi. Este vorba de pronia sau, cum ii mai zicem noi, purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru intreaga lume. Ati auzit pe Mintuitorul vorbind in Sfinta Evanghelie de azi: Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti minca, nici pentru trupul vostru cu ce veti imbraca (Matei 6, 25). Apoi, ca sa ne arate bunatatea Sa negraita si purtarea Sa de grija fata de noi si de toate fapturile Sale, ne trimite cu mintea la pasarile cerului, zicind: Cautati la pasarile cerului, ca nu seamana nici nu secera, nici nu aduna in jitnite si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste (Matei, 6, 26).

Ca sa va puteti da seama cit de mare este purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru pasarile cerului care sint atit de neinsemnate fata de om, voi folosi un exemplu de la Sfintul Vasile cel mare, despre o pasare de mare ce se cheama alcion. Pentru aceasta pasare Dumnezeu tine marea in liniste paisprezece zile pentru a nu-i strica cuibul facut in nisipul marii si a ineca puisorii acestei pasari minunate.

Iata istorisirea Sfintului Vasile: „Aceasta pasare, alcionul, are obiceiul a-si scoate puii la marginea marii. Ea isi pune ouale in nisip linga apa marii si le cloceste pe la mijlocul iernii, cind se pornesc pe mare vinturi si furtuni care cu pornire mare izbesc valurile sale de maluri. Dar toate valurile si furtunile se potolesc si se alina, cind alcionul sade pe oua in cele sapte zile, dupa care ies puisorii din gaoace. Fiindca si de hrana au trebuinta, Datatorul Cel Mare, Dumnezeu, a mai daruit acestei pasari, inca sapte zile pentru cresterea puilor sai. In sapte zile puii acestei pasari pot zbura spre a scapa de apele marii. Aceste lucruri le stiu corabierii de prin aceste locuri si numesc aceste zile „zilele alcionului”.

Corabierii cu corabiile incarcate de marfuri, asteapta sa vina zilele alcionului, spre a porni in largul marii. Ei stiu ca atunci Dumnezeu tine marea in loc, sa nu se tulbure pentru ouale si puisorii alcionului”.

Apoi zice marele Vasile: „Aceasta ti-am pus inainte ca o lege, omule, despre purtarea de grija a lui Dumnezeu catre cele necuvintatoare, spre indemnare, ca sa ceri de la Dumnezeu cele spre mintuirea ta, caci daca pentru o pasare este atita purtare de grija, apoi ce nu s-ar fi facut pentru tine, pe care te-a facut dupa chipul lui Dumnezeu” (Sfintul Vasile cel mare, Omilii la Hexaimeron, Bucuresti, 1986. p. 164).

Sa vedem si purtarea de grija la ariciul de mare. Acesta este o vietate prea mica si nevrednica de bagat in seama. De multe ori se face invatator corabierilor, aratindu-le cind are sa se tulbure marea si cind au sa vina furtuni mari si primejdioase pentru corabii. Aricii cunoscind mai inainte tulburarea marii de furtuni, se vira sub o lespede mica, de care se prind cu piciorusele lor stind in vremea furtunilor. Cind valurile mari ii clatina ei se tin de greutatea lespedei si astfel scapa de a fi aruncati de valuri. Cind vad acest semn, corabierii cunosc din timp pornirea furtunii mari care are sa fie. Si nu pleaca cu corabiile in largul marii, pentru a nu se primejdui. Nici un astrolog, nici un meteorolog nu stie asa de bine despre tulburarile pamintului si ale vazduhului, schimbarea vremii, ca ariciul de mare, caci pe el nici filozofii, nici astronomii si nici meteorologii nu l-au invatat aceasta, ci Domnul marii si al vinturilor. In aceasta vietate mica, a pus urma intelepciunii Sale celei mari si negraite.

Acestea aratindu-le dumnezeiescul ierarh Vasile cel Mare, zice; „Nimic nu este lipsit de purtarea de grija a lui Dumnezeu, nimic nu este trecut cu vederea de El. Toate le priveste cu luare aminte ochiul cel neadormit al Lui. Linga toti este de fata cu mare indestulare, daruind fiecaruia mintuirea. Daca n-a lasat Dumnezeu pe ariciul de mare afara de cercetarea Sa, pe ale tale nu le va cerceta? (Ibidem, p. 164). Inca si ariciul de uscat este mare filosof si meteorolog, fiindca din doua rasuflari isi face vizuina. Cind sufla crivatul de miazanoapte el astupa gaura din partea aceea, din care simte ca vine crivatul. Cind are sa se schimbe vremea si are sa vina austrul, vintul de miazazi, se muta la rasuflatoarea dinspre miazanoapte. Prin aceasta ne arata noua oamenilor tainuit, nu numai ca prin toate trece si strabate purtarea de grija a Aceluia ce ne-a zidit, ci si faptul ca in cele necuvintatoare este orecare simtire a lucrului, ce are sa se faca mai pe urma in vremea viitoare. Stim ca cele necuvintatoare au stiinta de mai inainte de la Dumnezeu, referitoare la schimbarea ce are sa fie in aer, pricepere care ma covirseste” (Ibidem, p. 173).

Inca vedem purtarea de grija a lui Dumnezeu, nu numai asupra oamenilor ci si a altor vietuitoare de pe pamint. Caci ursul cind este greu ranit de alte fiare, are stiinta sa se vindece singur cu floarea ce se cheama luminarica. Iar vulpea cind este ranita are pricepere si stie sa se vindece cu lacrima de rasina a molidului. Si la furnica pronia lui Dumnezeu se vede in chip luminat caci i-a dat ei pricepere Preainduratul Dumnezeu ca vara sa-si gateasca si sa-si adune hrana peste iarna, mai inainte de a veni peste ea asprimea iernii. Ca fara lenevire isi cheltuieste vremea si cu mare sirguinta se intinde la lucru, pina ce hrana cea indestulata pentru iarna ajunge in camari si asezata cu multa sirguinta si pricepere rara acolo, ca multa vreme sa nu se strice. Ca taie si spinteca cu ale ei unghii partea cea din mijloc a roadelor ca nu incoltind, netrebnice sa-i fie spre hrana. Dupa ce le-a scos partea incoltitoare, le usuca daca simte ca se umezesc si nu le scoate afara pe acestea in fiecare vreme, ci numai cind vremea este buna si seceta, ca sa nu le umezeasca. Intr-adevar, nu vei putea sa vezi nor sau ploaie curgind cind furnicile scot afara griul sa-l usuce.

Acest cuvint va ajunge spre a spune minunile Prea Vesnicului Ziditor, care se vad in zidirile Sale si purtarea Lui de grija spre toate cele mici si cele mari din zidirea Sa. Acestea intelegindu-le sa zicem si noi cu proorocul: Cit s-au marit lucrurile Tale, Doamne. Toate intru intelepciune le-ai facut (Psalm 103, 25) (Ibidem, p. 173-174). Deci sa intelegem ca pronia lui Dumnezeu este ingrijirea neintrerupta a Lui fata de toate fapturile Sale. Si precum aerul inveleste lucrurile din el si apa acopere lucrurile care sint in ea, asa pronia cea prea buna si sfinta a Induratului si Atotputernicului Dumnezeu pe toate le cuprinde si le ingrijeste, ca un adevarat parinte si purtator de grija a toate (II Regi 16, 9; Psalm 32, 13-15; 113, 10). De aceea, aratind dumnezeiasca Scriptura purtarea de grija cea vesnica a lui Dumnezeu asupra lumii, zice: „In toate zilele pamintului semanatul si secerisul, frigul si caldura, vara si iarna, ziua si noaptea, nu vor mai inceta” (Facere 8, 21).

Despre puterea si purtarea de grija a lui Dumnezeu fata de toate lucrurile Sale vedem si din cele vorbite de El catre Iov: Incinge ca un barbat mijlocul tau si Eu te voi intreba, iar tu sa-Mi raspunzi. Unde ai fost cind am intemeiat pamintul? Spune-mi de ai cunostinta? Cine a pus masurile lui de stii, sau cine este cel ce a pus funie de masurat peste dinsul? Pe ce s-au intarit stilpii lui si cine este acela ce a pus peste dinsul piatra cea din marginea unghiului? Cind s-au facut stelele, laudatu-M-au cu glas mare toti ingerii Mei. Am ocolit marea cu ingradituri cind se revarsa afara si cind iesea din pintecele maicii ei si am pus imbracamintea ei nor si am infasurat-o pe ea cu negura si am pus ei hotar inconjurind-o cu incuietori si porti si i-am zis: Pina aici sa vii si sa nu treci mai departe, ci intru tine sa se sfarime trufia valurilor tale. Oare in zilele tale am tocmit lumina cea de dimineata si luceafarul si-a vazut rindul sau? Apucatu-te-ai de aripile pamintului ca sa scuturi pe cei necredinciosi de pe dinsul. Oare tu ai luat din pamint lut si l-ai facut vietuitor si l-ai pus pe el, ca sa poata cuvinta pe pamint? Oare tu ai luat de la cei necredinciosi lumina si bratul mindrilor tu l-ai sfarimat? Oare venit-ai la izvoarele marilor si umbrele adincului le-ai umblat?

Deschisu-ti-au tie de frica portile mortii si portarii iadului vazindu-te pe tine s-au inspaimintat? Ai aflat si latimea cea de sub cer? Spune-mi dar cum este si cit este? In ce pamint locuieste lumina si intunericul ce loc are? De ma voi duce la hotarele lor, stii cararile lor? Stii cind aveai sa te nasti si cit de mult este numarul anilor tai? Ai venit la visteriile zapezii si visteriile grindinei le-ai vazut? Oare tu porti grija de ceasul vrajmasului sau de ziua razboiului si a bataii? De unde iese bruma si de unde se risipeste austrul sub cer si cine a gatit ploi iuti, curgeri de ape si calea fulgerului si a tunetului, ca sa ploaie pe pamint unde nu este barbat si in pustie unde nu este om (Iov 38, 3-26).

Am insemnat aici putine din cartea dumnezeiescului Iov caruia Preainduratul si Atotputernicul Dumnezeu a binevoit a-i arata multe despre minunile cele preamari si despre purtarea Sa de grija fata de toate zidirile Sale.

Din toate acestea intelegem ca intreaga creatie, cerul si pamintul, ingerii si oamenii se afla in purtarea de grija a lui Dumnezeu, Cel ce ne-a zidit si are mila de toata faptura.

Iubiti credinciosi,

Concluzia Evangheliei de astazi este cuprinsa intr-o singura fraza: Cautati mai intii Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua (Matei 6, 33). Zadarnic ne ostenim zi si noapte pentru cele trecatoare. In zadar alergam fara rost dupa lucruri nefolositoare care pier odata cu noi. Ba uneori nici somn nu avem, nici sfintele sarbatori nu le mai tinem, nici la biserica nu gasim timp sa mergem, nici acasa nu ne rugam, nici carti sfinte nu citim, nici pe cei bolnavi nu-i cercetam, nici de moartea cea grabnica si de judecata lui Dumnezeu nu ne mai aducem aminte. Toti dorim cit mai multe. Toti visam averi, cinste, sanatate si viata fericita. Dar de faptele crestinesti, de rugaciune, de iertare, de pocainta si de Dumnezeu aproape toti uitam.

De aceea este in lume atita suferinta si sint atitea boli si certuri in familie, pentru ca am uitat de Dumnezeu. Am uitat de poruncile Lui, de dragostea Lui, de Biserica Lui, de mintuitoarele invataturi ale Sfintei Evanghelii, punind nadejdea numai in miinile, in mintea si in mindria noastra. Poate de aceea multi crestini nu au adevarata pace si multumire sufleteasca.

Sa ne intoarcem din nou la Dumnezeu, la rugaciune, la lucrarea faptelor bune. Dumnezeu ne asteapta. Sa nu ne mai mindrim cu mintea noastra, sa nu ne punem nadejdea in miinile noastre, nici in viata aceasta trecatoare. Ci numai in Dumnezeu sa credem, in El sa nadajduim, Lui numai sa I ne inchinam, la Biserica lui Hristos sa mergem cit mai des si prin pocainta si viata crestineasca sa lucram ogorul mintuirii noastre.

In toate cele bune sa fim intii. Si la lucrul miinilor si la biserica si la milostenie si la post si la rugaciune. Cu miinile sa lucram, dar cu mintea sa ne rugam. Cu picioarele sa calatorim pe calea vietii, dar cu limba sa laudam pe Dumnezeu si sa dam sfaturi duhovnicesti. Sa crestem copiii in frica de Dumnezeu, sa traim in pace cu iubitorii de pace, iar de cei rai, razvratitori, eretici si robiti de patimi sa ne ferim, ca sa nu cadem in cursele lor. Sa nu ne biruim nici de mindria hainelor, nici de laudele sau ocara oamenilor, nici de betie sau cumplita desfrinare sau de multimea grijilor pamintesti care stapinesc astazi toata lumea.

De vom face asa, vom duce aici viata linistita, vom avea timp mai mult de rugaciune, si vom fi fericiti si pe pamint si in cer. Atunci vom putea cinta impreuna cu proorocul David: Bogatii au saracit si au flaminzit, iar cei ce-L cauta pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele (Psalm 33, 10). Amin.

Parintele CLEOPA

Calendar Ortodox

12
iun.
10

ATENTIONARE METEOROLOGICA 12 iunie, ora 12 – 13 iunie, ora 18

MESAJ PRIVIND FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 11/06/2010 Ora: 12 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: temperaturi ridicate, disconfort termic
Intervalul: 12 iunie, ora 12 – 13 iunie, ora 18
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului: COD GALBEN

În intervalul menţionat vremea va fi călduroasă, caniculară după-amiază, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 de unităţi în toate regiunile.
Sâmbătă 12 iunie şi duminică 13 iunie temperaturile maxime vor atinge frecvent 35 – 36 de grade, iar pe areale restrânse 37 – 38 de grade, îndeosebi în zonele de câmpie.

Emitent: C.N.P.M.
Tel/Fax: 021.316.11.91/021.316.37.32



Legenda:

ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate
11
iun.
10

E posibil să pui un motor electric într-o roată şi apoi să propulsezi o maşină?

Răspunsul este unul pozitiv. În cadrul evenimentului Challenge Bibendum 2010 am văzut la treabă roata inteligentă Michelin Active Wheel care poate fi folosită pentru propulsarea unui autoturism.

În 2008, odată cu prezentarea conceptului Active Wheel pentru automobilele prototip, Michelin a creat o adevărată revoluţie. Prin integrarea tuturor componentelor esenţiale în roată, acest produs inovator elimină necesitatea unui motor montat sub capota din faţă sau din spate, a sistemului tradiţional de suspensie, a componentelor de transmisie şi a cutiei de viteze.


Rezultatul îl constituie o serie întreagă de avantaje pentru automobilele care acum pot fi echipate cu această soluţie integrată. Michelin Active Wheel este o roată inteligentă care propulsează electric automobilul şi care asigură totodată funcţiile de suspensie şi frânare, oferind o manevrabilitate excelentă şi un confort optim.

Cum funcţionează?

Pentru prima dată, roata include nu doar discul de frână, ci şi motorul electric de acţionare şi sistemul de suspensie.

În funcţie de puterea pe care a fost conceput să o producă, vehiculul poate fi echipat cu patru motoare (câte unul în fiecare roată) sau cu două motoare (în roţile din faţă, de exemplu). În acest fel, Michelin Active Wheel permite constructorilor de automobile să continue să conceapă vehicule cu tracţiune pe două roţi sau cu tracţiune integrală.

Cu Michelin Active Wheel, sursa de energie este exclusiv electrică. Sursa de energie poate fi o baterie litiu-ion sau un alt tip de baterie, o celulă de combustibil şi /sau un condensator. Indiferent de situaţie, aceste surse de putere asigură două beneficii importante: sunt ecologice şi asigură o funcţionare uniformă. Vehiculele echipate cu Michelin Active Wheel nu emit gaze cu efect de seră.

Dinamica este susţinută şi de sistemul de suspensie care stabileşte noi standarde din punct de vedere al aderenţei şi al confortului. Cu Michelin Active Wheel, suspensia vehiculului nu mai este mecanică ci electrică. Acest sistem unic asigură un timp rapid de răspuns – doar 0,003 secunde. Toate mişcările de înclinare şi rotire sunt corectate automat.

Michelin Active Wheel simplifică procesul de concepere a vehiculului, deoarece componentele mecanice nu mai sunt folosite. Vehiculele echipate cu Michelin Active Wheel nu mai au nevoie de cutie de viteze, de ambreiaj, arbore de transmisie, diferenţial sau amortizoare. Astfel, vehiculul devine mult mai uşor şi mai eficient din punct de vedere energetic. Michelin Active Wheel reprezintă o adevărată inovaţie tehnologică prin care se oferă o soluţie eficientă problemelor actuale privind transportul rutier.

Punerea în practică

La evenimentul Michelin Challenge Bibendum 2010 desfăşurat în acest an în Brazilia la Rio de Janeiro au fost prezentate două autoturisme dotate cu această roată revoluţionară: Heuliez Will şi Peugeot BB1.

WILL are o lungime de 3,70 m, este prevăzut cu cinci locuri şi este comparabil cu automobilele compacte. Automobilul are două portbagaje, poate acoperi distanţe mari (între 150 şi 400 km în funcţie de sursa de energie) şi dispune de mai mult spaţiu pentru echipamentele de comunicaţie.

Motoarele au o eficienţă de 90%, comparativ cu 20%, valoarea caracteristică motoarelor covenţionale la deplasarea în oraş. Heuliez a reconceput complet şasiul. Datorită designului său, automobilul este mult mai uşor şi, implicit, consumul de energie mai redus.

În plus, emisiile de CO2 „well-to-wheel” (de la sursa de combustibil la vehicul) sunt mai mici de 15 gram per kilometru atunci când WILL foloseşte energia rezultată din surse hidroelectrice, fotovoltaice, eoliene sau alte surse ecologice.

Peugeot BB1

Acest vehicul este prevăzut cu roata motorizată Michelin pe axul din spate (foto), spaţiul interior mărindu-se astfel în mod semnificativ.

În conformitate cu normele privind vehiculele pe patru roţi, capacitatea este mai mică de 15 kW (20 CP) sau 7,6 kW, ceea ce reprezintă o capacitate optimă dacă se are în vedere greutatea şi faptul că automobilul a fost conceput pentru uz citadin.

Astfel, demarajul se face cu uşurinţă (0 până la 30 km/h în 2,8 secunde) iar acceleraţia permite vehiculului să ajungă de la o viteză de 30 km/h la o viteză de 60 km/h în doar 4 secunde. Bateriile litiu-ion permit deplasarea pe o distanţă de 120 km.

10
iun.
10

Erhard Busek: Romania nu are stiinta de a folosi banii europeni

Presedintele Institutului pentru Regiunea Dunarii si Europa Centrala, Erhard Busek, a declarat, vineri, la Constanta, ca exista bani, insa lipseste stiinta de a-i folosi, ceea este valabil si in Romania.
Ar putea parea un mesaj ciudat, dar vreau sa spun urmatorul lucru: sunt destui bani, ce ne lipseste este stiinta de a-i folosi, lucru valabil pentru fondurile europene, pentru institutiile financiare internationale, lucru valabil si pentru capacitatile, aici, in Romania, de a face si dezvolta proiecte”, a afirmat presedintele Institutului pentru Regiunea Dunarii si Europa Centrala, potrivit NewsIn.In ceea ce priveste protectia Deltei Dunarii in contextul Strategiei Dunarii, Erhard Busek a apreciat ca este responsabilitatea Romaniei de a face propuneri pe aceasta tema. El a mai afirmat ca Delta Dunarii este unica in Europa, insa Romania trebuie sa faca aceasta zona cunoscuta pentru ca „fara cunoastere, nu inseamna nimic„.

Busek, fost coordonator special al Pactului pentru Stabilitatea Europei de Sud-Est, a mentionat ca fiecare e natiune este responsabila pentru treaba care trebuie facuta in tara sa, iar Strategia UE pentru Regiunea Dunarii vizeaza o cooperare mai stransa, un schimb de idei intre tarile incluse in aceasta initiativa.

09
iun.
10

Ne-am împrumutat cu 600 de euro/secundă

Funcţionăm doar pe datorie! Conform unor calcule făcute de ziarul Gândul, chiar dacă guvernul taie din pensii şi din salarii, statul tot va trebui să mai împrumute câteva miliarde de euro, ca să putem… supravieţui până în decembrie!

Ritmul în care se împrumută România e de 600 de euro pe secundă, adică 52 de milioane de euro pe zi. După ce am luat bani de la FMI, de la bănci comerciale şi de la Comisia Europeană, economiştii atrag atenţia că, în scurt timp, am putea ajunge la un nou dezastru: nimeni nu va mai vrea să ne împrumute, pentru că e evident că nu vom mai avea de unde să dăm înapoi!

Fondul Monetar Internaţional = 1,5 miliarde de euro Comisia Europeană = 1 miliard de euro Bănci comerciale = 4,73 de miliarde de euro
Anul acesta, FMI a organizat şedinţe peste şedinţe, pentru a vedea dacă România mai merită tranşele de împrumut. La începutul anului, ţara noastră a primit 1,5 miliarde de euro Şi Comisia Europeană a fost o sursă importantă de bani pentru statul român. În februarie, Comisia ne-a dat cu împrumut un miliard de euro. Din păcate, aceştia trebuie şi returnaţi… Prin Ministerul Finanţelor, statul a împrumutat de la bănci comerciale 4,73 miliarde de euro şi încă un miliard de euro obţinut printr-o emisiune de eurobonduri

Mai avem nevoie de 13 miliarde de euro

Cu toate astea, anul acesta, România va fi nevoită să mai ia cel puţin 13 miliarde de euro, pentru a acoperi creditele mai vechi. Doar de la începutul anului şi până acum, Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci 4,73 miliarde de euro, la care se adaugă un miliard de euro primit la sfârşitul lui februarie de la Comisia Europeană, 1,15 miliarde de euro de la FMI şi încă un miliard de euro obţinut printr-o emisiune de eurobonduri.

În total, 7,88 de miliarde de euro, adică o medie de 52 de milioane de euro în fiecare zi, respectiv 601 euro pe secundă. Datoria publică pe cap de angajat va ajunge la 10.100 de euro anul acesta, de la 8.000 de euro anul trecut.

Euro a ajuns la maximul acestui an!

Cursul a atins ieri cel mai ridicat nivel din 16 decembrie 2009, când un euro a fost cotat la 4,2459 lei/euro. Moneda europeană a fost cotată la 4,23 de lei, iar dolarul a atins şi el un nou maxim istoric: 3,5496 de lei. Noile transformări suferite de cursul valutar îi afectează cel mai tare pe cei care au datorii în euro. Mai scumpe vor fi şi facturile de telefonie mobilă, iar cei care intenţionau să îşi cumpere o maşină sau o locuinţă vor fi nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunar.

08
iun.
10

De ce nu ar trebui să ştergi numărul de telefon al fostului iubit

Dacă după ce relaţia voastră s-a terminat te gândeşti să îi ştergi numărul din agendă pentru a nu fi tentată să suni sau să trimiţi mesaje, află că sunt multe momente în care ţi-ai dori să nu fi făcut asta.

Iată cinci situaţii în care ai vrea să mai ai încă numărul lui:

Atunci când te sună
Dacă nu recunoşti numărul  şi răspunzi fără să ştii cine este, s-ar putea să fii pusă într-o situaţie puţin cam neplăcută, pentru că te ia prin surprindere. În cazul în care ştii al cui este numărul, poţi alege să nu răspunzi sau să te pregăteşti înainte.

Ar putea să te ajute în carieră
Poate la un moment vei avea nevoie de relaţiile pe care el le are şi ar fi păcat să nu poţi beneficia de ele, doar pentru că nu mai ai numărul lui de telefon.

În caz de urgenţă
Nu se ştie niciodată când ai nevoie de o persoană cunoscută pe care te poţi baza. Poate el te-ar putea ajuta într-o situaţie disperată.

Aţi putea fi totuşi prieteni
La un moment dat, după ce timpul vindecă rănile, poate îţi vei dori să purtaţi discuţii şi să vă amuzaţi, pentru că oricum vă cunoaşteţi foarte bine. Ar fi păcat să pierzi, aşa aiurea, un potenţial foarte bun prieten.

Ar fi copilăresc
Până la urmă sunteţi două persoane mature. Sunt mult mai multe căi de a uita pe cineva şi fără să-i ştergi numărul din memorie. La un moment dat  ai putea să uiţi că mai există printre contactele tale.

07
iun.
10

Guvernul si-a asumat raspunderea pe „austeritate”

„Suntem in fata unor decizii extrem de grele si de nepopulare, insa pe care trebuie sa ne asumam raspunderea pentru a ne garanta viitorul” – aceasta a fost principala justificare a premierului la asumarea raspunderii.
Premierul l-a si citat pe Abraham Lincon, spunand ca intotdeauna trebuie sa spui adevarul, uitand de declaratia colegului Radu Berceanu care a recunoscut ca PDL-ul a mintit in campania electorala. [Berceanu recunoaste: In campanie am mintit!]

“Poate niciodata in Romania nu au fost mai actuale cateva vorbe ale lui Abraham Lincoln, care spunea in felul urmator: <Cred cu tarie in oameni. Daca le spui adevarul, ei te pot ajuta sa infrunti orice criza nationala. Cheia este sa le prezinti realitatea>”, a declarat Boc.

„Adevarul este ca ne aflam in cea mai grava criza economica din ultimii 60 de ani, adevarul este ca in plan intern consumam mai mult decat producem, adevarul este ca in anii de crestere econimica, si ma refer in special la 2007-2008 in mod iresponsabil am crescut salarii si pensii fara acoperire in productivitatea muncii, am dat cadouri otravite, si ma refer aici la fosta guvernare, pe care astazi trebuie sa le platim cu totii. Adevarul este ca astazi Romania in conditiile in care consuma mai mult decat poduce trebuie sa imprumute miliarde de euro, adevarul este ca daca nu avem acesti bani pentru a ne finanta deficitul bugetar o sa ajungem in situatia sa nu putem plati salarii si pensii in aceasta tara”, a continuat primul-ministru.

Emil Boc a sustinut ca in cazul in care Guvernul nu si-ar asuma raspunderile, salariile si pensiile nu vor mai putea fi platite si a dat din nou vina pe guvernele precedente pentru situatia in care a ajuns tara.

Premierul sustine ca in cazul aplicarii masurilor de austeritate, banii care vor veni de acum in tara se vor folosi in redresare economiei tarii: 2,5 milioane de euro, care vor merge la Banca Nationala, de la Comisia Europeana 2,3 miliarde de euro pentru deficitul bugetar.

Aflat in fata depunerii unei motiuni de cenzura, Emil Boc a cerut plenului votul de incredere pentru masurile de austeritate si le-a cerut colegilor de partid cat si celor din opozitie sustinere in aplicare acestora. Acesta a justificat intarzierea guvernului in combaterea crizei financiare prin faptul ca „nimeni nu a prevazut asemena efecte devastatoare”.

Emil Boc a adaugat ca aceste masuri nu sunt unele de austeritate ci de „eliminare a privilegiilor”.

„Mai bine decat sa majoram taxele”

Premierul Emil Boc a declarat ca 50.000 de firme s-ar fi inchis in a doua parte a anului, inflatia ar fi ajuns la 10%, iar numarul lucratorilor „la negru” ar fi crescut cu 90.000 daca Executivul ar fi ales varianta majorarii taxelor si nu pe cea a taierii pensiilor si salariilor.

Alte efecte ale majorarii taxelor, mentionate de Boc, ar fi fost cresterea inflatiei la aproape 10% si, implicit, scaderea puterii de cumparare, cresterea „substantiala” a cursului euro-leu, scaderea consumului final cu 4,4% (in loc de 2,6% in cazul reducerii pensiilor si salariilor). In plus, numarul somerilor ar fi crescut pana la finele anului la 850.000 (in loc de 755.000), iar cel al lucratorilor la negru ar fi crescut cu 90.000.

Prin reducerea cheltuielilor bugetare (inclusiv prin reducerea salariilor bugetarilor si a pensiilor n.r.) inflatia ramane la 3,7%, spune Boc. „Iata cateva dintre argumentele pentru care Guvernul a optat, din perspectiva consecintelor, pentru solutia nemajorarii fiscalitatii”, a spus el.

Lista lui Boc
Salariile bugetarilor se reduc cu 25% – insa niciodata sub punctual minim de 600 de lei, transmite Realitatea.
Pensiile se reduc cu 15% – insa niciodata sub punctual minim de 350 de lei
Ajutorul de somaj scade cu 15%
Salariile preotilor se reduc cu 15%
Indemnizatia de crestere a copilului se reduce cu 15%
Bursele de studii si cercetare 25%
Cheltuielile de transport si asistenta medicala ale personalului din administratie – reduse cu 25%

Ce ne lasa Boc?

“Din marinimia sa” premierul a hotarat sa nu taie salariul minim si pensia minima. De asemena Guvernul lasa “neatinse”: alocatia pentru copii – in suma de 200 de lei vechi pentru copiii in varsta de pana la 2 ani si pentru copiii cu handicap in varsta de pana la 3 ani, precum si alocatia de stat pentru copii in suma de 42 de lei luna, indemnizatiile pentru veteranii de razboi si detinutii politici.

La ce vom renunta?
subventiile pentru incalzire
biletele de odihna pentru pensionari
pensiile speciale
salariile compensatorii
trusoul pentru nou-nascuti
ajutorul pentru tinerii casatoriti

Guvernul impoziteaza
tichetele cadou
tichetele de cresa
tichetele de vacanta
tichetele de masa
dobanzile la depozitele bancare
platile compensatorii
veniturile programatorilor
procentul deductibil pentru drepturi de autor scade de la 40% la 20%
impozit pe proprietate de pana la 200%
PNL ataca la CCR

Viceliderul grupului PNL din Camera Deputatilor Eugen Nicolaescu a declarat luni ca liberalii pregatesc semnaturile si elaboreaza contestarea proiectelor celor doua legi asumate de Guvern la CCR, in situatia in care motiunea de cenzura nu este adoptata.

07
iun.
10

Cinci lucruri pe care să nu i le spui iubitei dacă nu vrei să o enervezi

Unele secrete trebuie să le păstrezi numai pentru tine. Sunt cateva amănunte ale vieţii personale pe care un bărbat nu ar trebui, potrivit Frisky,  să i le spună niciodată iubitei sale, fie că e vorba despre ce a făcut într-o noapte când a fost plecat la bere cu băieţii, fie că se referă la anumite aspecte ale fizicului prietenei sale.

1. Tipa de la striptease m-a făcut să mă simt extraordinar

Ai fost la striptease cu băieţii şi s-a întâmplat ca una dintre domnişoarele de acolo să îţi ofere un incitant dans în poală. Chiar dacă ai ajuns pe culmile plăcerii, ţi s-a părut cel mai tare lucru pe care l-ai trăit vreodată sau simţi tu nevoie să te lauzi cu aşa ceva, nu îi spune iubitei tale deoarece se va simţi înşelată, jignită şi va începe să creadă că nu o mai iubeşti. E de ajuns că ştie că ai fost la un club de striptease.

2. Blugii ei preferaţi îi fac fundul prea mare

Nu mai e nici un mister faptul că fetele sunt obsedate de modul în care arată şi, de cele mai multe ori, au impresia că sunt prea grase. Chiar dacă blugii pe care îi poartă îi fac fundul cam mare sau îi scot , într-un mod care nu o avantajează, formele în evidenţă, dacă în sfârşit e încântată de cum arată, nu îi spune pe un ton răutăcios: „Iubito, degeaba te admiri în oglindă, că nu îţi stă bine deloc!”

3. Îţi plac sânii mari sau fundurile bombate şi ea nu e dotată la capitolul ăsta

soacra nora ginere sot sotie familieÎţi plac sânii mari. Cui nu îi plac? Dacă prietena ta nu excelează la acest capitol, nu îi repeta încontinuu că tu eşti mort după sâni imenşi, pentru că o să o faci să se simtă prost şi să dezvolte tot felul de complexe aiurea. Dacă nu eşti mulţumit de felul în care arată, caută-ţi altă iubită, nu o chinui pe cea cu care eşti acum. La fel, nu îi spune că ţie-ţi plac fundurile bombate şi mari când prietena ta nu e dotată din acest punct de vedere.

4. Îi spui că fosta iubită a fost mai bună la pat

Nu trebuie să o lauzi pe fosta ta iubită de faţă cu actuala. Mai ales când vine vorba despre performanţele din aşternut. În loc să-i reproşezi sau să vorbeşti cu jind despre faptul că fosta era extraordinară când făceaţi sex, mai bine încerci să aflii ce şi cum îi place noii tale prietene.

5. Nu o compara cu mama ta

E ceva genetic, probabil, dar nici unei femei nu îi place să fie comparată cu mama iubitului sau soţului şi, mai ales, să fie considerată inferioară acesteia: „mama găteşte mai bine”, ” mama se machiază altfel”, „mama m-a învăţat că…”. Dacă tot eşti atât de ataşat de mama ta, atunci ar fi bine să-ţi petreci timpul cu ea.

06
iun.
10

Predica la Duminica a II-a dupa Rusalii

Predica la Duminica a II-a dupa Rusalii

( Despre chemarea lui Dumnezeu )

Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni (Matei 4, 19)

Iubiti credinciosi,

Astazi, cand Sfanta Evanghelie vorbeste de chemarea celor dintii ucenici ai lui Hristos, am socotit de cuviinta sa vorbesc despre chemarea lui Dumnezeu adresata oamenilor.

Sa stiti ca chemarea lui Dumnezeu este de multe feluri si cu multe planuri dumnezeiesti. Uneori Dumnezeu cheama la sine pe toti cand zice: Intoarceti-va catre Mine si veti fi mintuiti, voi cei ce locuiti cele mai indepartate meleaguri ale pamintului. Eu sint Dumnezeu tare si nu este altul (Isaia 45, 22). In alt loc zice: Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi (Matei 11, 28). Iarasi vedem ca chemarea lui Dumnezeu este adresata mai ales celor pacatosi, dupa cuvintul care zice: N-am venit sa chem pe drepti, ci pe pacatosi la pocainta (Marcu 2, 17; Luca 5, 32).

Mijloacele prin care Dumnezeu cheama pe oameni la mintuire sint felurite. Chemarea dumnezeiasca cea mai mare si mai aleasa s-a facut prin Iisus Hristos, dupa cum a proorocit Isaia, zicand: Neamurile care nu Te stiau pe Tine Te vor chema si popoarele care nu Te cunosteau la Tine vor alerga (Isaia 55, 5). Sau cand zice: Iar Eu, cand Ma voi inalta de pe pamint, ii voi trage pe toti la Mine (Ioan 12, 32). Zice si marele Apostol Pavel: Prin Care am luat har si apostolie, ca sa aduc, in numele Sau, la ascultarea credintei, toate neamurile, intre care sinteti chemati si voi ai lui Iisus Hristos (Romani 1, 5-6). Chemarea oamenilor la mintuire se face prin Duhul Sfint cu multa rabdare, dupa marturia care zice: Si Tu i-ai ingaduit pe ei ani multi si le-ai desteptat luarea-aminte prin Duhul Tau si prin proorocii Tai, dar ei nu si-au plecat urechea (Neemia 9, 30).

Dumnezeu cheama pe oameni la pocainta si prin prezenta zidirilor Sale caci zice: Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea miinilor Lui o vesteste taria (Psalm 18, 1).

Multi oameni inteleptiti de Dumnezeu, vazind frumusetea si armonia minunata a zidirilor, au ajuns la cunoasterea Ziditorului a toate, caci intreaga creatie marturiseste ca este opera miinilor lui. Aceasta o spune si Sfintul Apostol Pavel zicand: Cele nevazute ale Lui se vad de la facerea lumii, intelegindu-se din fapturi, adica vesnica Lui putere si dumnezeire, asa ca ei sa fie fara cuvint de aparare (Romani 1, 20). Iar Solomon zice: Caci din marimea si frumusetea fapturilor poti sa cunosti bine, socotindu-te, pe Cel ce le-a zidit (Intelepciunea lui Solomon 13, 5).

Este inca o chemare a lui Dumnezeu dupa alegere, cum spune Sfintul Pavel: Pe care i-a hotarit mai inainte, pe acestia i-a si chemat si pe care i-a chemat, pe acestia i-a si indreptat; iar pe care i-a indreptat, pe acestia i-a si preaslavit (Romani 8, 30). Dar sa nu intelegem gresit, ca Dumnezeu pe care mai inainte i-a hotarit pe acestia i-a chemat si i-a indreptat. Aceasta chemare dupa alegere nu o face Dumnezeu fara voia omului. El fiind Atotstiutor si cunoscator de inimi, cheama pe aceia care sint vrednici de chemare, adica pe acei pe care mai inainte ii vede ca vor voi sa-I urmeze si sa faca poruncile Lui, pentru ca Dumnezeu nu mintuieste pe om fara de om, fara vointa lui. Dumnezeu voieste, ca toti oamenii sa se mintuiasca si la cunostinta adevarului sa vina (I Timotei 2, 4).

Harul lui Dumnezeu nu sileste pe nimeni. Oamenii au libertatea sa-l primeasca si sa conlucreze cu Harul sau sa-l respinga. Cei dintii se mintuiesc, ceilalti nu. Auzi ce zice: Iata stau la usa si bat. De va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine (Apocalipsa 3, 20). Asadar, sa intelegem ca desi oamenii nu se pot mintui singuri, ci prin Har, totusi mintuirea lor atirna de libertatea lor, ca sa lase sa patrunda Harul lui Dumnezeu intru ei sau nu, si sa se mintuiasca sau nu. Deci, sa se stie clar ca Dumnezeu mintuieste sau osindeste pe oameni, dupa faptele lor (Psalm 61, 11; Intelepciunea lui Isus Sirah 35, 22; II Regi 3, 39; Iona 4, 11; Pilde 24, 12; Ieremia 32, 19; Iezechiel 33, 20; Romani 2, 6). Vederea de mai inainte a lui Dumnezeu nu inriureste libertatea oamenilor.

Am insemnat aceasta aici pentru a sti ca chemarea si alegerea oamenilor spre mintuire, nu se face de Dumnezeu fara voia lor, dupa cum afirma unii. Marele Apostol Pavel ne spune: Rugati-va sa fiti vrednici de chemarea voastra (II Tesaloniceni 1, 11) Cu alte cuvinte ne spune sa nu fim nepasatori fata de chemarea lui Dumnezeu, ci sa unim voia noastra cu voia Lui si sa lucram cu frica si cutremur la mintuirea noastra, precum ne invata acelasi mare Apostol (Filipeni 2, 12; I Corinteni 15, 10; Matei 5, 17).

Dar la ce cheama Dumnezeu? La aceasta intrebare vom raspunde cu cuvintele dumnezeiestii Scripturi. Dumnezeu ne cheama la pocainta (Matei 9, 13; Marcu 2, 17; Luca 5, 31-32); Dumnezeu ne cheama la impacare cu El (Isaia 27, 5; II Corinteni 5, 20); Dumnezeu ne cheama la sfintenie (Romani 1, 7; I Corinteni 1, 2; I Tesaloniceni 4, 7; I Petru 1, 15); Dumnezeu ne cheama de la intuneric la lumina (Fapte 26, 18; I Petru 2, 9); Dumnezeu ne cheama din moarte la viata (Ioan 5, 24); Dumnezeu ne cheama la pace (I Corinteni 7, 15; Coloseni 3, 15); Dumnezeu ne cheama la cuminecarea cu Hristos (I Corinteni 1, 9); Dumnezeu ne cheama la slava cea vesnica a lui Hristos (Romani 8, 29-30; II Tesaloniceni 2, 14); Dumnezeu ne cheama la mintuirea de veci (Evrei 9, 15) Dumnezeu ne cheama la Imparatia si slava Lui (I Tesaloniceni 2, 12); Dumnezeu ne cheama la viata cea vesnica (I Timotei 6, 12).

Iata, iubiti credinciosi, la cite fericiri si bunatati vesnice ne cheama pe noi Bunul nostru Dumnezeu. Oare cita datorie avem noi pacatosii, a-L iubi si a-L asculta pentru a dobindi atitea nenumarate bunatati si fericiri, la care El ne cheama din a lui nemarginita mila si bunatate fara de asemanare!

In cele ce urmeaza sa vedem ce rele ii asteapta pe acei care resping chemarea lui Dumnezeu. Cei care resping chemarea lui Dumnezeu se departeaza de harul Lui (Iezechiel 3, 27; 12, 2-5; Matei 10, 14; Luca 9, 5; 10, 10-14). Cei ce resping chemarea lui Dumnezeu ajung la orbire duhovniceasca (Fapte 28, 24-27; Romani 1, 21; 11, 7-10). Cei ce nu asculta si resping chemarea lui Dumnezeu ajung la ratacire (Isaia 66, 4; II Tesaloniceni 2, 10-11). Cei ce resping chemarea lui Dumnezeu se vor pedepsi vremelnic (Isaia 65, 12; Ieremia 6, 16); cei ce resping chemarea lui Dumnezeu ajung la departare de El (Romani 1, 24; 1, 32).

Iubiti credinciosi,

Pina aici v-am vorbit despre chemarea, in general, pe care o face Dumnezeu catre tot omul, caci nu este om care sa nu aiba pe pamint o chemare dumnezeiasca. Insasi nasterea noastra trupeasca, adica chemarea din neexistenta la viata este o chemare a lui Dumnezeu, caci nimeni nu se naste fara voia si pronia Lui. Apoi fiecare om este chemat sau rinduit de sus sa aiba un rol, o menire in viata aceasta. Unul este chemat sa fie tata sau mama de copii. Altul este chemat sa lucreze cu miinile sau cu mintea, sa ingrijeasca pe bolnavi, sa invete si sa educe pe oameni, sa conduca popoare, sa faca opere de binefacere, sa slujeasca intr-un fel societatea in care traieste.

Pe linga aceasta chemare fireasca, Dumnezeu adreseaza fiecarui om si o chemare duhovniceasca, de a carei implinire sau respingere depinde mintuirea sau osinda noastra. Astfel Dumnezeu ne cheama la credinta, la pocainta, la rugaciune, la implinirea faptelor bune, la o adevarata traire in Hristos, adica la sfintenie si desavirsire, dupa cuvintul Sfintului Duh care zice: Fiti sfinti, precum si Eu sint sfint! Fiti sfinti, ca Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sint sfint (Levitic 19, 2; 11, 44).

Dar Dumnezeu cheama pe unii oameni cu viata sfanta la sfantamplinirea unei misiuni dumnezeiesti speciale, mult mai inalte pe pamint. Asa au fost chemati si alesi in Vechiul Testament regii si profetii, iar in Noul Testament apostolii, episcopii, preotii, mucenicii si toti sfintii.

In Sfanta Evanghelie de astazi ni se vorbeste despre chemarea primilor patru apostoli. Pe cand umbla Iisus pe linga Marea Galileei a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasind mrejele au mers dupa El. De acolo mergind mai departe, a vazut alti doi frati pe Iacob al lui Zevedeu, si pe Ioan fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatal lor, dregindu-si mrejele si i-a chemat. Iar ei, indata lasind corabia si pe tatal lor, au mers dupa El (Matei 4, 18-22).

Erau multe corabii cu pescari galileeni pe mare, dar Hristos Mintuitorul lumii numai pe unii i-a chemat la Sine, pentru aceasta chemare si misiune dumnezeiasca, de a-I fi martori ai Invierii, apostoli si propovaduitori ai Sfintei Evanghelii pina la marginile pamintului.

I-a chemat dintr-o corabie pescareasca in alta corabie, duhovniceasca. Din corabia grijilor pamintesti, in corabia Duhului Sfint, care este Biserica pe care avea s-o intemeieze Hristos. Pina la aceasta chemare, cei patru ucenici isi implineau chemarea cea dintii, lucrind cu miinile lor ca sa traiasca. Acum insa au fost chemati si alesi de Fiul lui Dumnezeu ca sa fie pescari ai lumii, „vinatori de oameni”, vestitori ai Sfintei Evanghelii, intemeitori ai Bisericii lui Hristos pe pamint. Aceasta este o chemare cu totul dumnezeiasca, rinduita la anumite vremi si adresata numai celor sfinti si alesi, pentru a conlucra prin harul Duhului Sfint la descoperirea voii lui Dumnezeu si la mintuirea oamenilor.

N-a chemat Hristos la apostolat, nici oameni bogati, nici invatati, nici cunoscuti si cinstiti. A chemat pescari, oameni saraci si fara invatatura, oameni smeriti si curati la suflet, ca sa smereasca pe cei mindri, sa mustre pe cei necredinciosi si sa ridice pe cei cazuti in intunericul necunostintei de Dumnezeu. I-a chemat Hristos la sine goi, cerindu-le sa se lepede de cele pamintesti, de avere, de rude, de prieteni, de trufia acestei vieti si sa-I fie ucenici, apostoli, marturisitori si impreuna lucratori la innoirea lumii. A chemat Hristos pe cei mai smeriti si curati la suflet, dezbracati de toate grijile trecatoare, ca sa-i poata fi ucenici credinciosi gata sa-si dea viata pentru El.

Vedeti pe cine cheama si alege Hristos? Vedeti ce fel de chemare le face si ce le promite? Va voi face vinatori de oameni! Nu le promite averi si cinste pe pamint. Ci, dimpotriva, le spune cu alt prilej ca veti fi uriti de toti oamenii pentru numele Meu. Iar cei patru ucenici galileeni nu se tem, nu se impotrivesc Duhului Sfint, nici nu se duc mai intii la ai lor sa-si ia ramas bun, ci indata, lasind corabia si pe tatal lor, au mers dupa El (Matei 4, 22). Vedeti ascultare fara conditii? Vedeti credinta simpla si curata la cei de jos? Vedeti lepadare de sine la apostoli? Parasesc hotariti toate si intra cu curaj in scoala lui Hristos, cea mai inalta scoala din toata lumea si din toate timpurile.

Aici aveau sa invete Petru si Andrei, Iacob si Ioan si ceilalti ucenici, episcopi si preoti, tainele credintei in Dumnezeu, puterea rugaciunii, adincul smereniei, taria blindetii, intelepciunea Duhului, rivna apostoliei si indrazneala marturisirii evangheliei lui Hristos. Aici aveau sa invete cea mai inalta teologie a Duhului Sfint si mestesugul vinarii sufletelor omenesti. Caci nimic nu este mai greu decit sa cistigi suflete pentru imparatia cerurilor. Nimic nu este mai greu pentru slujitorii Bisericii lui Hristos, decit sa transforme sufletele oamenilor. Adica sa faca din rai, buni; din necredinciosi crestini adevarati; din desfrinati si betivi, oameni pocaiti; din pescari, ucenici si din fricosi, marturisitori si mucenici.

Apoi vedeti ca apostolii si slujitorii Evangheliei nu se cheama si nu se aleg singuri. Ci Domnul ii cheama, ii alege, ii invata, ii intareste sufla peste ei Duhul Sfint si numai dupa aceea ii trimite sa vesteasca cuvintul mintuirii in toata lumea. Fara o asemenea chemare, fara vocatie pentru preotie, fara o viata sfanta, curata si placuta lui Dumnezeu, nimeni sa nu indrazneasca sa intre in preotie si sa slujeasca cele sfinte in biserica, cu nevrednicie, ca nu cumva si pe sine sa se osindeasca si pe credinciosi sa-i sminteasca si sa-i piarda. Iar chemarea pentru preotie o poate descoperi numai duhovnicul in scaunul de spovedanie.

Din Evanghelia de astazi vedem ca nici predicatorii sectelor si a tot felul de grupari religioase nu au chemare si o alegere speciala. Caci nimeni nu i-a chemat, nimeni nu i-a sfintit suflind peste ei harul Duhului Sfint, nimeni nu i-a trimis in lume sa predice dupa mintea lor Evanghelia mintuirii. De aceea, nu trebuie sa ascultam decit de adevaratii preoti si slujitori ai Bisericii lui Hristos, care sint urmasii directi ai Sfintilor Apostoli, prin hirotonie canonica, adica prin punerea miinilor episcopilor si rinduiti ca preoti in satele si bisericile ortodoxe.

Iubiti credinciosi,

Daca toti avem o chemare si o misiune de la Dumnezeu pe pamint, sa vedem ce chemare anume avem fiecare dintre noi si daca ne-o implinim cum trebuie cu adevarat. Cei mai multi credinciosi sinteti casatoriti si aveti familie si copii. Va impliniti cum se cuvine datoria de crestini ortodocsi si cea de parinti? Veniti regulat in sarbatori la biserica? Va rugati acasa cu copiii dumneavoastra? Va spovediti regulat in sfintele posturi? Iertati pe cei ce v-au suparat? Aveti smerenie, credinta tare in Dumnezeu si rabdare in necazurile vietii? Va impliniti datoria de soti, nascand copii, asa cum ati fagaduit-o la cununie, nu ii ucideti? Va cresteti copiii in frica de Dumnezeu, sau ii lasati de capul lor?

Iata cite intrebari se pun celor casatoriti, de la care Dumnezeu asteapta tot atitea raspunsuri. La fel si cei necasatoriti, vaduvele si batrinii sint intrebati de Hristos daca merg regulat la biserica, daca duc viata curata, daca se roaga si citesc carti sfinte, daca se spovedesc si se impartasesc cu Trupul si Singele Domnului.

Astazi, mai mult ca oricand, ne cheama Hristos la pocainta, la biserica, la faptele bune care ne aduc bucuria mintuirii. Fiecare dintre noi sa ne deschidem inima, pentru Dumnezeu, pentru Evanghelie, pentru o viata crestineasca mai inalta, mai curata, cit mai sfanta. Apoi sa ne cercetam daca am facut, sau nu, macar o parte din sfintele noastre datorii crestinesti, daca ne-am implinit menirea pentru care am fost creati.

Sa rugam pe Mintuitorul sa ne lumineze si sa ne ajute a ne implini cu sfintenie marea noastra chemare de crestini si fii ai Bisericii lui Hristos. Amin.

Calendar Ortodox

05
iun.
10

Fiul Doamnei Senator PDL VRANCEA Sorina Plăcintă a urinat pe o troiţă creştină

Fiul madamei Plăcintă a urinat pe o troiţă creştină
După ce pedelista Sorina Plăcintă a ajuns de pe locul doi în Parlament cu pomeni electorale la biserici, basma pe cap şi lacrimi la televizor, fiul Andrei Răzvan urinează pe o troiţă maramureşeană, simbol al credinţei creştin ortodoxe. Respectul Sorinei Plăcintă faţă de Biserică a fost criticat încă din 2008, când, alături de Maria Pârcălăbescu, au dat năvală într-o biserică din comuna Gologanu pentru a împărţi portocale. Culmea, pedelistele şi-au adus şi un cameraman care să le filmeze gestul ipocrit. Între timp, fiul pedelistei Sorina Plăcintă, Andrei Răzvan Plăcintă, adera la Biserica Ateistă unde devenea chiar preot. După doi ani, potrivit ziarului Cancan, Andrei Răzvan Plăcintă a postat o poză pe contul de Facebook în care apare urinând pe o troiţă maramureşeană. Mândru de fapta sa, Plăcintă a adăugat un comentariu: „Asta fac eu cu Dumnezeu!“, afirmaţie apreciată şi lăudată de prietenii de suflet ai lui Răzvan Plăcintă. Ziarul Cancan mai arată că, potrivit unor surse judiciare, fapta comisă de Plăcintă Jr. nu este doar imorală, ci şi ilegală. „Conform legii, profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unui monument sau a unei urne funerare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Iar aici este cazul unui monument“, au precizat pentru Cancan, sursele judiciare. Primul scandal în care a fost implicat Andrei Răzvan Plăcintă a fost  în 2008 după ce s-a aflat că este slujitor al „Primei Biserici Ateiste“ (First Church of Atheism). O asemenea organizaţie, spun preoţii, este o erezie, ia în batjocură învăţătura bisericească, fiind similară aşa-zisei biserici sataniste. Andrei Răzvan Plăcintă a obţinut, pe internet, titlul de „pastor“ al „Primei Biserici Ateiste“ şi oficiază slujbe ateiste, luând astfel în râs religia creştină. „Prima Biserică Ateistă“ este, de fapt, o organizaţie laică, dar foloseşte termeni religioşi. Membrii acestei aşa-zise biserici pot deveni „pastori“, „reverenzi“, care sunt „hirotonisiţi“ pe internet. Ei jură să elibereze lumea de credinţa religioasă şi „oficiază“ ceremonii ateiste la nunţi şi înmormântări. Membrii „bisericii“ ateiste neagă existenţa lui Dumnezeu, dar folosesc toată terminologia creştină. Anul trecut, Andrei Răzvan Plăcintă şi-a postat pe internet fotografii în care apărea sărutându-se cu un alt bărbat. Plăcintă Jr. a locuit până anul trecut în Elveţia, însă în prezent acesta învaţă în Canada unde şi locuieşte. „Sunt mândră de fiul meu“ Pedelista Sorina Plăcintă a declarat încă de anul trecut după ce s-a aflat că fiul său este slujitor al „Primei Biserici Ateiste“ (First Church of Atheism), că este mândră de fiul său.  „Sunt mândră de fiul meu. Este un băiat independent şi mă bucur că l-am crescut aşa şi prefer să se scrie ce se scrie decât să îl ştiu în ţară şi să i se spună băiatul lui Plăcintă. Copilul meu, adică băiatul meu că deja are 19 ani, a crescut de la 13 ani prin ţări străine şi s-a descurcat de unul singur“, spunea Sorina Plăcintă. Legitimaţie de preot ateist Aşa-zişii preoţi ai „Primei Biserici Ateiste“ primesc „un certificat legal de hirotonisire“ şi o legitimaţie, la preţul de 14,95 dolari, un pachet cu trei certificate de căsătorie la preţul de 9,95 dolari, un afiş pentru parcare care costă 8,95 dolari şi sunt incluşi în lista de pastori a site-ului, dacă plătesc 6,95 dolari. Pe site se găsesc de vânzare tricouri, felicitări, abţibilduri, ceasuri, agende, căni, hanorace, etc.
05
iun.
10

O reţetă pe zi: Salată de creveţi

|
Ingrediente:

– 250 g creveti,
– o salată,
– o lămâie,
– sare, piper.
Preparare:

1. Se fierb creveţii cu puţină sare, se scurg şi se lasă să se răcească.

2. Salata se curăţă, se toacă şi se pune într-un castron, amestecându- se cu creveţii, sucul de lămâie, sare şi piper după gust.

05
iun.
10

Carmen Brumă îţi spune ce să mănânci ca să scapi de 6 kg lunar

Uau! Carmen Brumă arată „beton”! Cate nu am exclamat asta, uitandu-ne la pozele superbei brunete şi nu am oftat, înciudate, că nu suntem la fel de suple ca ea? Ei bine, Carmen a decis să ne ajute să slăbim. Azi, ea ne dezvăluie ce mănâncă în fiecare zi. Ne garantează că, dacă- i urmăm sfaturile, slăbim până la 6 kg în fiecare lună!

Iată super-regimul vedetei

Carmen Brumă îţi spune ce să mănânci ca să scapi de 6 kg lunar (Foto Marius Bărăgan - Unica)LUNI
• Dimineaţa: fulgi de ovăz, seminţe de in, un pumn de stafide, un iaurt cu 1% grăsime şi o cafea îndulcită cu miere.
• La prânz: carne de curcan, cu salată de roşii şi castraveţi.
• Seara: o supă de legume fără carne, cu o felie de pâine integrală.

MARŢI
• Dimineaţa: două pere, patru caise confiate şi o felie de pepene galben, plus o cafea cu miere. •
La prânz: paste integrale de grâu, cu ulei de măsline, busuioc şi roşii proaspete.
• Seara: piept de pui, cu salată de varză albă sau verde ori salată de spanac.

MIERCURI
• Dimineaţa: germeni de grâu, boabe de quinoa, seminţe de in, stafide şi un iaurt cu 1% grăsime.
• La prânz: somon la grătar, cu broccoli.
• Seara: salată bulgărească.

JOI
• Dimineaţa: 400 g de cireşe, cafea cu miere.
• La prânz: muşchi de vită la grătar, cu legume.
• Seara: supă de varză sau de lobodă, cu două felii de pâine integrală.

VINERI
• Dimineaţa: iaurt (1% grăsime) cu fulgi de secară şi cafea cu miere.
• La prânz: muşchi de porc, cu salată verde.
• Seara: pangasius la cuptor, cu fasole verde.

SÂMBĂTĂ
• Dimineaţa: o omletă fără ulei, formată din două albuşuri şi un gălbenuş, plus două felii de pâine integrală.
• La prânz: o salată din toate legumele posibile, mai puţin cartofi, alături de o foccacia integrală (foccacia e o pâinică tradiţională italiană, pe care o poţi prepara acasă sau cumpăra de la brutărie).
• Seara: ton la grătar, cu broccoli.

DUMINICĂ – O ZI SPECIALĂ
• O dată pe săptămână, duminica, până la ora 15.00, ai voie să-ţi faci poftele, aşa că dimineaţa şi la prânz poţi mânca orice. Ideal ar fi ca în ziua respectivă să-ţi programezi şi un antrenament.
• Seara: o salată de pui.

Iată cum îţi faci propriul regim, urmând sfaturile vedetei

“Regimul acesta este doar un exemplu. Nu trebuie să mănânci asta în fiecare săptămână a vieţii tale. Îţi poţi alcătui propriul regim, ţinând cont de câteva reguli:

• exclude prăjelile, mezelurile, produsele de patiserie;
• mănâncă fructele separat de masă – cu două ore înainte sau după;
• evită conservele, făina albă, dulciurile rafinate şi zahărul în general; • mănâncă zilnic legume proaspete;
•nu ronţăi între mese;
• bea doar apă plată, sucuri din fructe proaspăt stoarse, ceaiuri din frunze (nu pliculeţe);
• ocazional, poţi consuma vin roşu;
• bea cafea cu moderaţie.

Astfel, vei scăpa de 1-1,5 kg în fiecare săptămână, adică un total de 6 kg pe lună”, ne-a mai spus prezentatoarea ştirilor sportive şi a rubricilor “Bruma de mişcare” şi “Bruma de nutriţie” de la Realitatea TV.

«Nu uita să faci sport!»

“Recomand trei antrenamente diferite pe săptămână, cu o zi de pauză între ele. De exemplu, luni aleargă în parc, miercuri mergi la sală, iar vineri fă tae-bo sau dance-aerobic. La sală, poţi face aerobic sau exerciţii cu greutăţi”!

04
iun.
10

15 joburi de care nu ai auzit

Dtp-ist sau it-ist, fotbalist sau poloist, contabil sau secretara, acestea sunt joburi de care toată lumea a auzit, dar ce ziceţi de cizelator de materiale sau degustător de mâncare pentru animale sau degustător de gândaci sau viermi? Iată 15 joburi de care nu prea s-a auzit, multe dintre ele fiind probabil ultimile joburi din lume pentru care ai aplica.

Tester de duhori/mirosuri urâte

Crezi că jobul tău e naşpa? Ce ai mai spune dacă în fiecare zi, la muncă, ar trebui să miroşi sub braţ o duzină de oameni? Un tester de duhori pur şi simplu testează eficienţa deodorantelor de sub braţ, fie că e roll-on fie că este spray. Mulţumită acestor oameni noi suntem scutiţi de mirosurile neplăcute de transpiraţie.

Curăţător de ecrane IMAX

 Probabil că noile ecrane IMAX, abia apărute la noi, dar de foarte mulţi ani în străinătate, nu ar mai prezenta o imagine atât de clară dacă ar fi acoperite de un strat stufos de praf şi mizerie. Michael Quaranto, cofondator al firmei Cinema Services 1570, firmă specializată în curăţarea ecranelor de cinema, spune că cea mai mare problemă cu ecranele IMAX este că atrag foarte mult praf. De multe ori muncitorii care curăţă aceste ecrane mamut trebuie să treacă de două sau chiar de trei ori cu aspiratorul pe suprafaţa acestora pentru ca noi să ne bucurăm de o imagi ne perfect clară.

Fluierător profesionist

Vă vine să credeţi sau nu, poţi face carieră din fluierat. Henry Brady, un englez de 58 de ani este exemplul perfect: „Un fluierător este un artist ca şi un muzician sau un actor. Profesia mea mi-a oferit posibilitatea de a călători prin toată lumea, unde am fost apreciat de foarte mulţi oameni,” a spus fluierătorul.

Cizelator de materiale

Când vă veţi cumpăra următoarea pereche de pantofi uitaţi-vă un moment la ei. Nu au cute sau riduri nu? Asta pentru că într-o fabrică de încălţăminte exită niste oameni cu un job foarte important, şi anume să scoată orice cută/rid din materialul din care sunt făcuţi pantofii. Ei folosesc o maşinărie specială, ca un fier de călcat.

Examinator de mobilă

Dacă vi se pare că e un job de vis vă înşelaţi. Un tester de mobilă este acea persoană care este plătită de diferite companii să testeze rezistenţa, confortul şi siguranţa unei piese de mobilier. Ei trebuie să se aşeze, să se întindă, să se aplece sau să se întoarcă de pe o parte pe alta pe piesa de mobilier (canapele, paturi sau fotolii). Câteodată un examinator de mobilă trebuie să testeze până la 200 de piese de mobilier pe zi, deci nu prea are timp să stea comod.

Degustător de mâncare pentru animale

Dacă animalele ar putea vorbi probabil că nu ar mai fi nevoie de astfel de angajaţi, dar cum ele sunt necuvântătoare cineva trebuie să facă şi munca asta. Degustătorii trebuie să analizeze de la textură până la duritate şi gust. De obicei ei nu înghit mâncarea, locul de muncă fiind prevăzut cu un pahar în care se pune apă şi un loc unde să scuipe mâncarea deja mestecată.

Scafandru… după mingi de golf

Când mingile de golf ajung în lacurile de pe terenurile de golf sunt considerate pierdute, dar nu şi pentru o categorie aparte de oameni, care credeţi sau nu, formează o mică industrie de scufundători după mingi de golf. Aceştia scot la suprafaţă mingile pierdute şi le vând mai ieftin, la mâna a doua, practicanţilor acestui sport.

Curăţător de vomă

O parte urâtă la roller coastere este aceea că îţi poţi vedea  mâncarea după ce ai mâncat-o. Dacă se întâmplă aşa ceva, unele parcuri de distracţii au angajaţi al căror singură responsabilitate este să cureţe voma de unde a aterizat. Rhys Owen, un curăţător de vomă angajat la parcul de distracţii Thorpe Park din Anglia, spune cu nonşalanţă: „Iubesc roller coasterele şi faptul că mă pot da pe gratis face aces t job să merite efortul.”

Redactor de evaluări/analize false

Fără îndoială un job lipsit de etică, dar din păcate unii oameni fac bani din redactarea falsă a diferitelor evaluări pentru diferite firme, pe siteuri cum ar fi Yelp sau Cityserch. Aceste lucrări sunt menite să sporească ratingul firmei rexpective şi să îl scadă pe cel al competitorilor.

„Tester cascadori” pentru mâncăruri scârboase

Dacă nu v-aţi întrebat niciodată de ce producătorii emisiunilor gen  Survivor sau Fear Factor nu sunt daţi în judecată în mod constant, asta este pentru că aceştia angajază oameni care să testeze, înainte de show, gândacii sau viermii sau cine ştie ce alte „mâncăruri” pentru a se asigura că acestea sunt sigure, dar în acelaşi timp scârboase.

 Adormit profesionist

Dacă eşti dependent de butonul de snooze (butonul care îţi face alarma să sune peste 5/10 minute… numai să mai dormi puţin) te poţi angaja ca un adormit profesionist. Sunt oameni care sunt plătiţi ca să doarmă pentru ca doctorii şi oamenii de ştiinţă să îi analizeze pentru a determina diferite forme de tulburări ale somnului.

Mirositor de prosoape de hârtie

Majoritatea firmelor producătoare de prosoape de hârtie preferă ca produsul lor să fie fără miros înainte, în timpul şi după folosire. Cum îşi dau ei seama dacă produsele se ridică la aşteptări? Angajază un mirositor de prosoape care înştiinţează firma producătoare dacă produsul lor miroase sau nu ciudat.

Păstrătorul Cupei  StanleyRod Brind'Amour de la Carolina Hurricanes ţine Cupa după ce echipa sa a câştigat împotriva Edmonton Oilers, în 2006

Spre deosebire de alte sporturi, la hockey există o singură cupă, Cupa Stanley. În fiecare an echipa câştigătoare a trofeului are onoarea de a fi gravată în această cupă. Din cauza valorii sale foarte mari, cupa trebuie întotdeauna să aibă un paznic/un supraveghetor care să aibă grijă de ea atunci când nu este amplasată în locul ei, la The Hockey Hall of Fame.

Examinator de tobogane cu apă

Oare ce este mai distractiv? Să te dai pe tobogane cu apă toată ziua sau să stai la birou? Răspunsul este evident… dacă îţi place apa. Iată un job ce pare foarte distractiv: tester/examinator de tobogane în staţiuni de vacanţă. Tommy Lynch are un astfel de job. El a fost angajat de o companie engleză, First Choice, să verifice înălţimea, viteza, cantitatea de apă, aterizarea dar şi siguranţa acestora.”Toboganele sunt foarte importante pentru staţiune, ele fiind foarte distractive. Dar nu va gândiţi că ceea ce fac eu este aşa de uşor. Dacă ceva se întâmplă pe aceste tobogane oamenii se pot răni destul de grav.”

 Responsabil cu securitatea cocotierilor

Sună ridicol? Da, dar dacă eşti în vacanţă şi te plimbi liniştit pe o plajă pe care sunt cocotieri plantaţi şi la un moment dat îţi cade o nucă de cocos în cap cu siguranţă nu mai sună aşa de ridicol. Aceşti responsabili cu securitatea cocotierilor trebuie să se caţere până în vârful copacilor şi să culeagă fructele care sunt coapte, pentru a evita căderea lor şi posibila accidentare a vreunui turist. Un plus pentru acest job: nuci şi suc de cocos gratis.

foto: Hepta/Northfoto

03
iun.
10

Cinci lucruri pe care femeile le adoră şi bărbaţii nu le înţeleg

In anumite privinţe bărbaţii şi femeile sunt incredibil de diferiţi. Nu doar din punct de vedere fizic sau al modului in care procesează informaţiile şi…. sentimentele. Aşa cum, spre exemplu, ele nu înţeleg de ce ei sunt atât de obsedaţi de fotbal, nici reprezentanţii sexului tare nu pricep cum de iubitele sau soţiile lor pot să fie impresionate până la lacrimi de unele lucruri… stupide.

Nunţile

Femeile sunt înnebunite după nunţi. Participă cu drag la astfel de evenimente pentru care se pregătesc la fel de mult ca şi mireasa, chiar dacă sunt simple invitate. Când mirii îşi jură credinţă unele dintre reprezentantele sexului frumos izbucnesc, involuntar, în lacrimi. Bărbaţii nu sunt capabili să priceapă aşa ceva.

Bârfa

Fetele adoră să afle tot despre toată lumea şi apoi să transmită informaţiile, eventual cu mici adăugiri. Această ocupaţie e cu atât mai plăcută cu cât persoana despre care bârfesc e una pe care nu o suportă şi care a făcut sau a păţit ceva rău. E un obicei foarte urât pe care ei nu pot să-l înţeleagă, deşi uneori îl practică.

Lumânările

imagine NorthfotoFetelor le plac lumânările parfumate sau nu. Le pun prin toată casa, inclusiv în baie sau bucătărie şi le aprind atunci când vor să creeze o atmosferă romantică. Mai mult, unele dintre ele nici nu le aprind petnru că le e milă de lumânări, ca nu cumva să le strice.

Reducerile

Au sau nu au nevoie de haine, dacă sunt reduceri femeile dau buzna la cumpărături. Şi nu doar ca să privească în vitrină, ci să cumpere tot felul de peise vestimentare de care nu au nevoie şi pe care poate nu o să le îmbrace niciodată dar… sunt la reducere şi e un motiv suficient de bun.

Să plângă la filme

Cele mai multe femei plâng în hohote la peliculele romantice. Şi se pregătesc dinainte de a începe filmul. Îşi iau şerveţelele lângă ele sau, cel puţin, sunt conştiente de faptul că o să plângă şi de abia aşteaptă să lăcrimeze. Bărbaţii nu sunt capabili să înţeleagă cum de iubitele sau soţiile lor sunt nerăbdătoare să se întristeze până la lacrimi.

03
iun.
10

Iată cele mai bune / proaste 15 joburi din SUA în 2010!

Anul 2010 este unul dintre cei mai dificil în toate domeniile şi în toate ţările, iar oamenii au început să aprecieze mai mult locul lor de muncă.

Foto simbol: NorthFotoCarrerCast.com a realizat obişnuitul top anual al celor mai bune 15 locuri de muncă din Statele Unite, luând în considerare cinci factori: venit, stres, condiţiii de muncă, nivel de efort fizic, posibilităţi de angajare.

Top 15 cele mai bune job-uri 2010

1. Actuar (specialist în calcule statistice privitoare la asigurări şi probleme financiare)
2. Inginer de software
3. Analist sisteme computerizate
4. Biolog
5. Specialist in istorie
6. Matematician
7. Asistent juridic
8. Statistician
9. Contabil
10. Tehnician dentar
11. Filosof
12. Meteorolog
13. Specialist in proiectare si proprietati tehnice
14. Ordonator de credite bancare
15. Web developer

Foto simbol: NorthFotoTop 15 cele mai proaste job-uri 2010

1. Muncitor pe platformă petrolieră
2. Tăietor de lemne
3. Muncitor prelucrare fier
4. Fermier in sectorul produselor lactate
5. Sudor
6. Gunoier
7. Şofer taxi
8. Muncitor în constructii
9. Responsabil contoare de parcare
10. Poştaş
11. Măcelar
12. Fotojurnalist
13. Pompier
14. Muncitor prelucrare table
15. Asistent/tehnician medical de urgenţe

02
iun.
10

Crater în pământ din cauza unei furtuni, în Guatemala ………….. oare???

Cel puţin 92 persoane au murit în urma unei furtuni tropicale, în Guatemala.

54 de persoane sunt date dispărute şi aproape 59 rănite. În partea de nord a Guatemala City, ploaia torenţială a creat un imens crater, mai mare decât o intersecţie. În groapa adâncă de 60 de metri şi cu diametru de 30, a fost atrasă o clădire de trei etaje şi o casă. În timpul formării craterului, un agent de la o agenţie privată de securitate a fost ucis, informează CNN.

01
iun.
10

Românul care l-a văzut pe Dumnezeu

Pe 31 mai 1935, acum 75 de ani, lui Petrache Lupu (1907-1994), un cioban analfabet din Maglavit, judeţul Dolj, ii apărea Dumnezeu. Sau ‘Moşu’, după cum avea să-i spună bărbatul născut aproape surdomut.

Era ziua de 31 mai 1935, inainte de Rusalii, cand ciobanul Petrache Lupu, in varstă de 28 ani pe atunci, se întâlnea pentru prima oară cu Dumnezeu. În locul numit “La Buturugi”, lui i se arată un “Moş” cu barba albă până la brâu şi cu mustăţi foarte lungi, ce plutea la vreo două palme deasupra pământului. În loc de îmbrăcăminte era acoperit peste tot numai cu păr alb şi moale ca mătasea, ce-i cobora până la tălpile picioarelor.

Fotografie-document, cu Petrache Lupu vorbind mulţimii venite în pelerinaj la Maglavit

A făcut minuni şi preziceri

“Moşul” l-a îndemnat să spună preotului şi oamenilor să se pocăiască, să vină la biserică şi să ţină sărbătorile, altfel mânia lui va fi cumplită. După câteva săptămâni de ezitări şi trei întâlniri cu “Moşul”, Petrache îi povesteşte totul preotului din sat. Vestea viziunilor se întinde ca fulgerul.

Oameni din toată ţara prind a se pune în mişcare către Maglavit, unde ciobanul, ce abia vorbea până atunci, propovăduieş-te, tot mai limpede şi cursiv, întoarcerea la credinţă şi la cele sfinte. Puterile lui Petrache Lupu par a spori, iar el începe să facă preziceri, bolnavii se însănătoşesc prin simpla lui atingere, iar ploaia se stârneşte la rugile sale până şi-n zonele cele mai aride. Se estimează că în perioada 1935-1936, peste două milioane de români au căutat alinare în Maglavit.Aşa arătau rămăşiţele lui Petrache Lupu, la 15 ani de la moarte, anul trecut, când corpul său a fost deshumat şi mutat chiar în locul în care se spune că l-a văzut pe Dumnezeu

E vizitat de episcopi, de oameni de cultură sau de ştiinţă. Regele Mihai îi botează unul dintre fii, printr-un reprezentant regal, iar mareşalul Antonescu îl duce cu un avion pe frontul din Est, pentru a binecuvânta trupele române. Petrache prezice însă pierderea războiului şi mari distrugeri aduse de o “stea de la Răsărit”.

În toţi aceşti ani, se strâng milioane de lei din donaţiile credincioşilor. Dar Petrache Lupu va trăi modest, indiferent de regimul politic, până la moartea sa, din 1994. Anul trecut, osemintele i-au fost deshumate din cimitirul satului natal, pentru a fi reîngropate, conform propriei dorinţe, în preajma mănăstirii ridicate pe locul unde, acum 75 de ani, “Moşul” i-a apărut şi i-a vorbit “Sfântului de la Maglavit”.




Blog Stats

  • 312.729 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria darul lui Dumnezeu De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Omul „Părinte