Ce medicamente nu trebuie sa-ti lipseasca din casa?

Trecerea brusca de la caldura excesiva din timpul verii la aerul racoros de toamna aduce cu sine si foarte multe probleme de sanatate. De la banalele dureri de cap pana la raceli, dureri de stomac si crize de reumatism, toate provoaca disconfort si multa suferinta. Iata ce medicamente nu trebuie sa-ti lipseasca niciodata din casa!

Algocalmin si paracetamol pentru raceala si gripa

Specialistii spun ca din trusa de medicamente utile nu trebuie sa ne lipseasca analgezicele. „Algocalminul, antinevralgicul si paracetamolul sunt indispensabile in tratamentul cefaleei, al simptomelor de ra-ceala/gripa, nevralgiilor si durerilor dentare”, spune dr. Ioana Caprioru, specialist medicina de familie.

Diclofenac pentru dureri osoase si musculare

Durerile de muschi si oase le tratezi foarte bine cu produse farmaceutice antiinflamatoare. Diclofenacul, nurofenul, ketonalul si flamexinul sunt doar cateva medicamente care nu trebuie sa-ti lipseasca din casa in astfel de situatii.

Antispastice pentru bila si rinichi

„Pentru tratamentul colicilor renale, biliare si durerilor aparute la menstruatie se folosesc antispastice. Din aceasta categorie fac parte No-Spa, Scobutil si Piafen”, mai spune dr. Ioana Caprioru. In cazul contracturilor musculare sau a crizelor de lombosciatica este bine sa ai la indemana produse miorelaxante, cum ar fi Mydocalmul.

Emetostop contra greturilor

Starile de greata si varsaturi sunt intalnite frecvent in sezonul racoros. De aceea, este bine sa ai in casa Emetostop sau Metoclopramid. Si in cazul tulburarilor de tranzit intestinal trebuie sa ai medicamente speciale. De exemplu, contra constipatiei iti va fi de folos Duphalac sirop, iar impotriva diareei, Smecta sau Furazolidon.

Calciu si vitamina C pentru astenie

„Pentru starile de astenie cauzate de hipotensiune/ hipocalcemie se recomanda Calciu gluconic fiole si vitamina C”, adauga dr. Caprioru.

ATENTIONARE METEOROLOGICA 31 august 2010, ora 02 – ora 20

Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie Ziua/luna/anul: 30/08/2010 Ora: 12 Numarul mesajului: 1 Fenomene vizate: cantitati de apa insemnate, intensificari de vant Intervalul: 31 august 2010, ora 02 – ora 20 Zona afectata: conform textului Textul mesajului:ATENTIONARE METEOROLOGICA COD GALBEN In intervalul mentionat in Banat, Crisana, Maramures, Transilvania, Moldova si in toate zonele de munte va ploua, iar cantitatile de apa vor depasi pe arii extinse 20 – 25 l/mp si izolat 40…50 l/mp. Vor fi averse, posibil cu caracter torential, descarcari electrice si caderi de grindina. Vantul va prezenta intensificari in toate regiunile, iar la munte va sufla tare. Aceste fenomene vor fi mai frecvente la inceput in regiunile vestice si centrale, iar in cursul zilei de maine, cu precadere in partea de est a teritoriului. In celelalte regiuni astfel de manifestari se vor semnala pe spatii mai restranse. In functie de evolutia si intensitatea fenomenelor prognozate, Administratia Nationala de Meteorologie va actualiza prezenta atentionare prin informari, atentionari sau avertizari meteorologice ulterioare. Emitent: C.N.P.M.

Legenda:

ROSU	PORTOCALIU	GALBEN	VERDE	Fenomene meteorologice
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore.	Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici.	Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri.	Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.	Vant Ploaie Furtuni Zapada/Gheata Temperaturi ridicate extreme Temperaturi scazute extreme Ceata
Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate.

Taierea Capului Sf.Prooroc Ioan Botezatorul; Cuv.Teodora

Taierea capului Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan, Inaintemergatorul Mantuitorului, precum a fost inaintea Domnului sau cu nasterea, tot asa i se cadea sa fie inainte si cu moartea cea de buna voie a Aceluia pe Care L-a propovaduit pe pamant, zicand: Vine Cel mai tare decat mine, in urma mea… Astfel a propovaduit venirea Domnului si sufletelor care erau tinute in iad ale sfintilor stramosi, caci acum s-a aratat in lume Mesia cel asteptat. Si precum Iisus Domnul Hristos avea sa patimeasca pentru pacatele oamenilor, tot asa si Mergatorul Sau inainte a suferit moarte muceniceasca pentru faradelegea lui Irod.

Deci, aceasta s-a inceput astfel: Irod, care se numea Antipa, fiul lui Irod cel Mare, care a ucis pe pruncii cei din Betleem, fiind a patra odrasla rea a radacinii celei rele, care a stapanit in Galileea, a luat mai intai de sotie pe fiica lui, Areta, imparatul Arabiei, si a petrecut cu ea multa vreme. Apoi, ranindu-se de frumusetea Irodiadei, femeia fratelui sau, Filip, a luat-o pe ea de sotie, invoindu-se astfel la pofta lui necurata. El, dupa dorinta acelei desfranate, a gonit pe femeia sa cea dintai dupa lege si a luat-o pe ea, femeia fratelui sau – impotriva legii; caci chiar de ar fi murit fratele lui, tot nu i se cadea s-o ia pe dansa, fiindca ramasese fiica fratelui sau cea nascuta dintr-insa. Legea poruncea ca numai pe femeia fratelui cea ramasa vaduva, s-o ia fratele cel viu, daca fratele cel mort nu ar fi lasat dupa sine fii. Insa sant cei ce vorbesc cu dovedire, ca pe cand traia Filip, fratele sau, Irod i-a luat pe femeia lui si mare rau i-a facut, facandu-se ca un rapitor desfranat si amestecator de sange.

Irod facand o faradelege ca aceasta, n-a suferit Sfantul Ioan Botezatorul, rivnitorul Legii lui Dumnezeu, defaimatorul pacatelor omenesti si propovaduitorul pocaintei; ci mustra pe fata pe Irod inaintea tuturor, ca pe un desfranat si rapitor – apucatorul sotiei fratelui sau -, si zicea: Nu ti se cade tie sa ai de sotie pe femeia lui Filip, fratele tau. Irod, nesuferind mustrarile, a poruncit sa arunce pe Ioan in temnita, legat cu lanturi. Dar mai ales Irodiada se mania asupra sfantului si voia ca indata sa-l ucida; dar nu putea, oprind-o insusi Irod si pazind pe cel legat de femeia care sufla cu ucidere. Irod n-a voit sa-l omoare, stiind pe Ioan ca este barbat drept si sfant, si pe care mai inainte il asculta cu placere si luind aminte la cuvintele lui, multe le facea bine si se temea sa-l ucida. El insa nu se temea asa de Dumnezeu, precum se temea de oameni, fiindca evanghelistul Matei zice: Vrand sa-l ucida pe el, se temea de popor, caci il avea ca pe un prooroc… Ca poporul sa nu se scoale asupra lui si sa ridice tulburare, de aceea nu indraznea sa dea la aratare spre moarte pe proorocul Ioan Botezatorul, cel iubit si cinstit de toti, ci il chinuia pe dansul numai prin inchisoare, vrand sa inchida gura cea netacuta a mustratorului sau.

Sfantul Ioan a stat in temnita multa vreme si se adunau la dansul ucenicii lui, pe care el, invatindu-i mult la viata cea imbuna-tatita si dupa Legea lui Dumnezeu, ii incredinta pe ei despre Mesia, Care venise acum in lume si la Care ii si trimitea pe dansii, precum se povesteste in Evanghelie. Ioan, auzind din inchisoare despre lucrurile lui Hristos, a trimis pe doi din ucenicii sai ca sa-l intrebe pe el: Tu esti Cel ce va sa fie, sau sa asteptam pe altul? Nu doar ca nestiind de El, a trimis ca sa-l intrebe, caci cum nu-L stia pe Acela pe Care el L-a botezat? Cum nu stia el pe Sfantul Duh pe Care L-a vazut pogorandu-se peste Iisus si a auzit glasul Tatalui marturisindu-i, si el insusi i-a marturisit, aratandu-l cu degetul si zicand: Iata mielul lui Dumnezeu… Ci ca ucenicii lui sa vada minunile cele preaslavite pe care le facea Domnul Hristos si sa se incredinteze despre El, ca Acela este Cel ce a venit ca sa mantuiasca neamul omenesc.

Dupa aceea a sosit ziua in care Irod se obisnuise a savarsi ziua nasterii sale. El a adunat pe boierii sai, pe voievozi, pe cei mai mari si pe toate capeteniile Galileei, si le-a facut un ospat mare. La acest ospat, fiica Irodiadei, jucand si placand lui Irod si celor ce sedeau cu dansul, a cerut de la dansul – dupa povata maicii sale cea rea, – capul Sfantului Ioan Botezatorul. Deci, ea a cistigat ce a cerut, caci Irod se jurase ei sa-i dea orice va cere, chiar si jumatate din imparatie. Ticalosul, nevrand sa-si calce juramantul, nici sa mahneasca pe jucatoare si pe nelegiuita ei mama, a lepadat frica prin care se temea sa ucida pe Ioan, si, uitand sfintenia aceluia, s-a umplut de indrazneala spre varsarea sangelui cel nevinovat; si, trimitind indata pe calau in temnita, a poruncit sa-i taie capul lui Ioan si sa-l aduca pe tipsie.

Astfel Mergatorul Inaintea lui Hristos a fost taiat in temnita, noaptea tarziu, pentru mustrarea faradelegii lui Irod cu Irodiada. Sfantul Evanghelist Marcu povesteste ca acel ospat urat s-a numit cina. Ca zice: A facut cina boierilor sai, care s-a prelungit pana noaptea tarziu, si dupa ce s-au imbatat si s-au desfatat destul prin jucarea fetei celei fara de rusine, atunci s-a savarsit acea nedreapta ucidere. Deci, aducandu-se pe tipsie capul Sfantului Ioan in mijlocul acelui ospat, picurand inca sangele – precum spun unii -, acel cap a grait aceleasi cuvinte mustratoare: Nu ti se cade sa ai de sotie pe femeia lui Filip, fratele tau! O, ce frica s-a facut atunci celor ce erau de fata la ospatul acela, cand au vazut capul de om, aducan-du-se pe tipsie ca o mancare si, curgand sangele, ca misca inca buzele si graieste cuvinte!

Jucatoarea, luindu-l in maini, fara temere l-a dus la maica-sa. Irodiada, luindu-l, intepa cu acul limba care mustra faradelegea lor. Si, batjocorindu-l din destul, nu l-a dat sa-l ingroape impreuna cu trupul, pentru ca se temea sa nu invieze cand se va lipi capul de trup, si sa nu-i certe din nou. Deci, ucenicii lui, luind in noaptea aceea trupul cel scos din temnita, l-au ingropat in Sevastia; iar capul l-a ingropat Irodiada in curtea sa, in pamant adanc, la un loc ascuns si necinstit. Iar cum a fost luat de acolo, s-a scris pe 24 februarie, cand se praznuieste aflarea cinstitului lui cap.

Dupa uciderea Sfantului Ioan Inaintemergatorul, acel ticalos Irod a facut o alta rautate si mai mare, pentru ca a batjocorit pe Domnul nostru Iisus Hristos, in vremea patimirii Sale cea de buna voie pentru noi, precum graieste de aceasta Evanghelistul Luca. Irod, cu ostasii sai, ocarand si batjocorind pe Iisus, L-a imbracat in haina luminoasa si L-a intors la Pilat.

Dupa acestea n-a zabovit izbandirea lui Dumnezeu asupra ucigasului de prooroc si a batjocoritorului lui Hristos; pentru ca pe de o parte sangele lui Ioan striga catre Dumnezeu asupra lui – precum de demult al lui Abel asupra lui Cain -, iar pe de alta, pe linga alte faradelegi, si batjocora facuta de dansul Domnului, tragea asupra lui vrednica pedeapsa de la Dumnezeu, dreptul Judecator.

Deci, nu dupa multa vreme, s-a lipsit de imparatie si de viata cu Irodiada si cu jucatoarea, pentru ca Areta, imparatul Arabiei, voind sa-si razbune pentru necinstea si batjocura care s-a facut fiicei lui, a adunat putere de oaste si s-a dus asupra lui Irod. Asemenea si Irod, adunandu-si puterea sa, a iesit impotriva lui Areta. Deci, fiind razboi tare din amandoua partile, ostasii arabilor au biruit pe ai lui Irod, si i-a biruit cu taiere mare, cazand toata puterea lui Irod, abia scapand numai el singur. Dupa aceea a fost lipsit de Cezarul Romei, de stapanirea tetrarhiei sale si de toate bogatiile. El a fost trimis in surghiun impreuna cu desfranata si cu fiica ei, mai intai in Lugdunum, cetatea Galiei, apoi de acolo a fost dus la Ilard, cetatea Spaniei.

Acolo s-a sfarsit in strimtoare si in rea patimire, vazand mai intai moartea jucatoarei sale fiice care a pierit in acest chip: fiind vreme de iarna, ea a voit sa treaca raul, care se numea Sicoris, pentru o trebuinta oarecare si, mergand pe gheata, s-a rupt gheata sub dansa si s-a afundat pana la grumaz. Dar prin dumnezeiasca razbunare, gheata i-a strans grumazul foarte tare, incat atarna cu trupul in apa, iar capul il avea pe gheata. Ea a stat asa spanzurata, pana ce gheata cea ascutita i-a taiat grumazul. Deci, apa ducand pe sub gheata starvul ei cel necurat, nu s-a aflat; iar capul i-a fost adus lui Irod si Irodiadei, precum odata se adusese capul Mergatorului Inainte; dar nu taiat de sabie, ci de gheata. Asa a masurat judecata cea dreapta a lui Dumnezeu, jucatoarei care a fost pricinuitoare taierii cinstitului cap al Sfantului Ioan.

Dupa aceasta si acel nelegiuit ucigas Irod cu spurcata Irodiada, au pierit cu zgomot; caci se povesteste despre dansii ca i-au inghitit pamantul de vii. Sfantul Ioan, precum in viata sa, tot asa si dupa sfarsit, a fost mergator inaintea lui Hristos, pentru ca, apucand inainte de pogorirea in iad, a binevestit celor ce erau acolo pe Dumnezeu, cel ce S-a aratat in trup si a veselit pe sfintii stramosi, cu care, dupa stricarea iadului, scotindu-se de acolo, dupa invierea lui Hristos, s-a invrednicit de multe cununi in cereasca Imparatie; ca un feciorelnic, ca un vietuitor in pustie, ca un invatator si propovaduitor, ca un prooroc, ca un Mergator Inainte, ca un botezator si ca un mucenic. Cu ale carui sfinte rugaciuni, sa ne povatuiasca si pe noi la calea adevaratei pocainte si sa ne invredniceasca Imparatiei ceresti, Hristos, Domnul si Dumnezeul nostru, Caruia se cuvine slava impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh in veci. Amin.

Calendar Ortodox

Predica la Duminica a 14-a dupa Rusalii

Predica la Duminica a XIV-a dupa Rusalii

( Despre haina de nunta )

Prietene, cum ai intrat aici fara haina de nunta? (Matei 22, 12)

Iubiti credinciosi,

Pilda din Sfinta Evanghelie de azi, pe linga alte invataturi tainice ce le ascunde in ea, ne aduce aminte si de haina de nunta, cu care ne-am imbracat la sfintul si dumnezeiescul Botez. De aceasta haina ni se va cere raspuns in ziua cea mare a judecatii lui Dumnezeu de la sfirsitul veacurilor.

Trebuie sa intelegem ca aceasta haina este Insusi Iisus Hristos, Domnul si Mintuitorul nostru, dupa marturia marelui Apostol Pavel care zice: Citi in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati imbracat! (Galateni 3, 27). Ne punem intrebarea: ce datorie avem noi, cei care ne-am imbracat in Sfintul Botez cu Hristos? Ca raspuns vom spune ca toti cei ce ne-am imbracat cu Hristos, avem datoria mare de a lepada lucrurile intunericului si de a ne imbraca in hainele luminii (Romani 13, 12).

Care sint lucrurile intunericului si de ce se numesc asa? Lucrurile intunericul sint toate faptele rele fara de rod, adica pacatele pe care le facem cu voia noastra, despre care ne spune dumnezeiescul Apostol Pavel (Efeseni 5, 11).

Faptele rele se numesc asa din doua motive si anume: intii, pentru ca ele vin de la diavolul, care se zice stapinul intunericului (Ioan 14, 30; Efeseni 6, 12; Coloseni 1, 13) si, in al doilea rind, se numesc fapte fara de rod ale intunericului, fiindca intuneca mintea si sufletul omului si-l despart pe om de Dumnezeu, Care este lumina: Dumnezeu este lumina si lumina lumineaza tuturor si intunericul nu a cuprins-o (Ioan 1, 5), caci Dumnezeu locuieste in lumina cea neapropiata (I Timotei 6, 16).

Care sint hainele luminii pe care trebuie sa le imbracam, dupa invatatura Sfintului Apostol Pavel? Acestea sint toate faptele bune, care mai sint numite si arme ale luminii (Romani 13, 12). Cu aceste fapte bune si arme duhovnicesti ale luminii se cade a ne imbraca noi crestinii, dupa cum ne indeamna acelasi apostol, zicind: Stati deci tari, avind mijlocul vostru incins cu adevarul si imbracati-va in platosa dreptatii si va incaltati picioarele voastre intru gatirea Evangheliei pacii. Intru toate luati pavaza credintei, cu care veti putea stinge toate sagetile vicleanului cele aprinse, si coiful mintuirii luati, si sabia Duhului care este cuvintul lui Dumnezeu (Efeseni 6, 14-17). Asadar, vedeti ce fel de haine se cuvin noua crestinilor a imbraca, si care sint faptele cele fara de rod ale intunericului de care trebuie a ne dezbraca?

Noi, fratilor, ne-am imbracat in dumnezeiescul Botez cu Hristos si prin El avem putere a lucra toata fapta buna, dupa cum ne invata Sfintul Apostol Pavel, zicind: Toate le pot in Hristos, Cel ce ma intareste (Filipeni 4, 13). Inca si Domnul ne-a aratat ca, prin unirea cu El, toate faptele bune le putem lucra, iar fara de El, nimic bun nu putem face, dupa cum Insusi spune: Ramineti intru Mine si Eu intru voi, caci fara de Mine nu puteti face nimic (Ioan 15, 4-5). Caci trebuie sa avem in toata vremea unire cu Hristos, prin credinta cea lucratoare care se lucreaza prin dragoste (Galateni 5, 6; II Tesaloniceni 3, 5), si prin aceasta credinta, sa lucram cu multa sirguinta toata fapta buna.

La dumnezeiescul Botez ne-am lepadat de satana si de toate lucrurile lui. Daca dupa Sfintul Botez ne vom intoarce iarasi la pacate si nu ne vom pocai de ele prin marturisire la duhovnic si prin facerea canonului dat, atunci ne asemanam cu ciinele care se intoarce la varsatura sa si cu porcul ce se scalda din nou in mocirla lui (II Petru 2, 22; Pilde 26, 11). Caci, intr-adevar mare datorie avem noi crestinii care ne-am imbracat cu Hristos la Sfintul Botez, sa-I urmam Lui prin toate faptele bune, asa cum ne indeamna Sfintul Apostol Pavel, zicind: Urmatori faceti-va mie, fratilor, precum si eu lui Hristos (I Corinteni 11, 1). Dar sa intrebam pe marele Pavel, cum urma el lui Hristos, ca sa stim si noi in ce fel sa urmam Lui. Sa ascultam ce ne spune el: Trei ani noaptea si ziua n-am incetat cu lacrimi a invata sfatuind pe fiecare. in osteneli multe, in batai, in temnite, in primejdii de multe ori (Fapte 20,31). De la iudei de cinci ori am luat cite patruzeci lovituri de bici fara una am luat, de trei ori cu toiege am fost batut, odata cu pietre am fost improscat, de trei ori cu mine corabia s-a sfarimat; o noapte si o zi in largul marii am petrecut; in calatorii de multe ori, in primejdii pe riuri si de la neamuri si de la tilhari, in primejdii in pustie si pe mare, in osteneala si truda, in privegheri, de multe ori, in frig si in lipsa de haine, pina in ziua si ceasul de acum si flaminzim si insetam si sintem goi si sintem batuti, sintem pribegi, ne ostenim lucrind cu miinile; noastre, ocariti fiind, binecuvintam; prigoniti fiind, rabdam; huliti fiind, mingiiem. Am ajuns ca niste gunoi lumii, tuturor lepadatura pina azi (II Corinteni 11, 25-27).

Iubiti credinciosi,

Iata in ce fel si prin cite necazuri si prigoane urma lui Hristos dumnezeiescul si marele Apostol Pavel. Sa ne punem intrebarea: oare noi crestinii de azi, care ne-am imbracat cu Hristos prin Sfintul Botez, mergem noi pe urma Sfintului Apostol Pavel, precum mergea si el pe urma suferintelor lui Hristos? Daca am lua noi aminte la Sfinta Evanghelie cite a suferit Mintuitorul pentru noi, cite au suferit Apostolii si toti sfintii pentru dragostea lui Hristos, am cunoaste cit de pacatosi si neputinciosi sintem si cu cita lenevire si nepasare lucram pentru mintuirea sufletelor noastre, am cunoaste cit de putin ne ingrijim sa ne impodobim haina de nunta a sufletelor noastre, pe care am luat-o la Botez mai curata decit soarele si care ni se va cere in ziua mortii noastre si in vremea infricosatei judecati a lui Dumnezeu.

Sfintul Apostol Petru, aratindu-ne care este haina si podoaba cea adevarata a crestinului, ne invata, zicind: Podoaba voastra, sa nu fie din afara, impletirea parului si a podoabelor de aur si imbracamintea hainelor scumpe. Ci sa fie omul cel tainic al inimii, intru nestricacioasa podoaba a Duhului, blind si linistit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu. Ca asa se impodobeau odinioara sfintele femei care nadajduiau in Dumnezeu (I Petru 3, 3-5). Acelasi lucru invata si Sfintul Pavel pe femeile crestine, zicind: Asemenea si femeile in imbracaminte cuviincioasa, facindu-si lor podoaba din sfiala si din cumintenie, nu din par impletit si din aur sau din margaritare sau din vesminte de mult pret; ci din fapte bune precum se cuvine unor femei tematoare de Dumnezeu (I Timotei 2, 9-10).

Iata cum se cuvine a se impodobi femeile crestine. Adica a nu iubi numai podoaba cea din afara, ci a se impodobi mai ales cu haina cea duhovniceasca a sufletului lor, prin lucrarea faptelor bune si sa-si aduca aminte de amenintarea lui Dumnezeu care zice: Pentru ca fiicele Sionului sint atit de mindre si umbla cu capul pe sus si cu priviri obraznice, cu pasi domoli, cu zanganit de inele la picioarele lor, Domnul va plesuvi crestetul capului fiicelor Sionului, Domnul va descoperi goliciunea lor. In ziua aceea va lua Domnul toate podoabele: inele, sori, lunite, cercei, bratari, valuri, cununi, lantisoare, cingatoare, miresme, talismane, inele, verigi de nas, vesminte de sarbatoare, mantii, saluri, pungi, oglinzi, pinzeturi subtiri, turbane si tunici. Atunci va fi in loc de miresme, putreziciune; in loc de cingatori, fringhie; in loc de cirlionti facuti cu fierul, plesuvie; in loc de vesmint pretios, zdrente si in loc de frumusete, pecete de robie (Isaia 3, 16-24).

Dar nu numai femeile, ci si barbatii trebuie sa fuga de lux si de podoabe si sa se sileasca fiecare a-si impodobi cu fapte bune aurul cel dinauntru, adica sufletul sau. Fiecare crestin trebuie sa-si aduca aminte ca la judecata viitoare, nu va judeca Dumnezeu hainele, ci faptele noastre. Cel ce se va sili a-si impodobi haina sufletului sau cu toata fapta cea buna, unul ca acesta nu se va rusina cind va fi chemat la nunta marelui Imparat (Apocalipsa 19, 7-9).

Daca cineva dintre noi ar fi chemat sa mearga inaintea unui imparat pamintesc sau a unui mare conducator de tara, cita grija ar avea sa-si impodobeasca hainele sale ca sa nu fie batjocorit pentru a sa neglijenta. Dar noi cind vom fi chemati la nunta mirelui Hristos inaintea Celui ce este Imparatul imparatilor si Domnul domnilor (Apocalipsa 19, 16), ce fel de rusine, cita groaza si munca vom lua, daca nu ne vom ingriji a ne impodobi haina sufletelor noastre? Oare nu vom auzi si noi ca omul din pilda Evangheliei de azi: Prietene, cum ai intrat aici, neavind haina de nunta? Oare nu vom auzi noi atunci pe dreptul Judecator si Preavesnicul Imparat, zicind: Legati-i miinile si picioarele si aruncati-l in intunericul cel mai dinafara, unde este plingerea si scrisnirea dintilor (Matei 22, 13).

Vai de noi, fratilor, cit de putin ne ingrijim a ne impodobi haina cea de nunta a sufletelor noastre si cita pedeapsa de la Dumnezeu ne asteapta pentru aceasta lenevire si negrija! Noi, pacatosii, uitam ca vine moartea si dupa moarte este judecata si munca vesnica pentru cel ce moare nepocait si nepregatit.

Dumnezeiescul parinte Efrem Sirul, aratind chinurile care ii asteapta acolo pe cei pacatosi, zice: „Acolo se vor topi ochii betivilor, acolo se vor vesteji carnurile judecatorilor, acolo se vor chinui cu foame cumplita si groaznic vor patimi cei ce in alaute si fluiere beau vinul; acolo cu mare durere se vor tingui si cu dintii lor vor scrisni si cu amar isi vor bate fetele lor desfrinatii si preadesfrinatii, furii, ucigasii de oameni, vrajitorii, fermecatorii, descintatorii, scriitorii de mincinoase scrisori, stricatorii de copii, vrajitorii, mincatorii de singe. Acestia toti, si cei asemenea lor, care fara pocainta au pacatuit pina la sfirsitul lor si pe calea cea lata si desfatata au umblat, care duce la pierzare, acolo in chinurile iadului isi vor afla negresit salasluirea” (Sf. Efrem Sirul, Tomul III, Bucuresti, 1910, p. 39).

Dumnezeiescul si sfintul Apostol Pavel gura lui Hristos ne arata ca trebuie a ne dezbraca de hainele rautatilor noastre si a ne imbraca cu omul cel nou, zicind: V-ati dezbracat de omul cel vechi, dimpreuna cu faptele lui si v-ati imbracat cu cel nou, care se innoieste, spre deplina cunostinta, dupa chipul Celui ce l-a zidit. Si iarasi zice: Imbracati-va, dar, ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si iubiti cu milostivirile indurarii, cu bunatate, cu smerenie, cu blindete si cu indelunga rabdare… Iar peste toate acestea, imbracati-va intru dragoste, care este legatura desavirsirii (Coloseni 3, 12-15).

Ati auzit, frati crestini, ce imbracaminte trebuie sa avem noi crestinii si care sint podoabele duhovnicesti ale hainelor de nunta ale sufletelor noastre? O, de nu am uita noi pacatosii, invatatura si sfatuirea marelui Apostol si de ne-am ingriji in toata vremea a ne imbraca cu aceste sfinte virtuti, care impodobesc haina cea de nunta a sufletelor noastre, ca, in ziua cea mare a judecatii lui Dumnezeu, sa nu ne rusinam si sa nu fim aruncati in munca cea vesnica! In ziua aceea dreptii vor straluci ca soarele. Atunci se va vedea podoaba si frumusetea hainelor de nunta ale fiecaruia si se va cunoaste dupa haina cea din afara dragostea si silinta fiecaruia, cu care am lucrat in aceasta viata la mintuirea cea vesnica a sufletului nostru.

Iubiti credinciosi,

Pina aici am vorbit despre podoaba hainei de nunta a sufletului nostru. In incheiere voi arata citeva istorioare sfinte, prin care veti intelege ca oamenii sfinti si alesi ai lui Dumnezeu au stralucit in viata lor cu lumina duhovniceasca, nu numai inauntrul lor, ci chiar in afara s-au aratat cu podoaba si slava dumnezeiasca, prin care se arata sfintenia si lumina cea duhovniceasca a sufletelor lor.

De exemplu, citim in istorisirile sfinte ca Set patriarhul, fiul lui Adam, cind era de patruzeci de ani, a fost rapit de ingerul Domnului la inaltime si a invatat stiinta multor taine ale lui Dumnezeu si vestita stiinta a astronomiei; iar cind s-a pogorit pe pamint, fata lui s-a luminat foarte mult din cerestile vederi de acolo. Aceasta stralucire si slava a fetei lui, care era ca o fata de inger, a ramas la el toata viata sa (Hronograf, Minastirea Neamt, 1837, p. 86-87).

La fel a stralucit fata lui Moise, robul lui Dumnezeu, cind s-a pogorit din muntele Sinai cu Tablele legii: Atit stralucea fata lui Moise, incit toti fiii lui Israel se spaimintau la vederea fetei lui si nu puteau sa sufere stralucirea fetei lui, incit proorocul Moise isi acoperea fata sa, pina cind intrau ei sa graiasca cu dinsul (Iesire 34, 29-35). Asa stralucea si fata sfintului apostol, intiiul mucenic si arhidiacon Stefan, ca o fata de inger, cind vorbea catre evrei (Fapte 6, 15).

Fata Sfintului Sisoe cel Mare a stralucit ca soarele in vremea sfirsitului sau, dupa cum se scrie despre aceasta in Pateric: „Cind vrea sa se sfirseasca acest mare cuvios parinte, sezind parintii pustiului linga dinsul, a stralucit fata lui ca soarele si le zicea lor: „Iata, Avva Antonie a venit!” Dupa putin timp a zis: „Iata ceata Apostolilor a venit!” Si s-a luminat fata lui iarasi si iata era ca si cum ar fi vorbit cu oarecare, si s-au rugat lui batrinii, zicind: „Cu cine vorbesti, parinte?” El a zis: „Iata, ingerii au venit sa ma ia si ma rog sa fiu lasat sa ma pocaiesc putin!” Ii zic lui batrinii: „Nu ai trebuinta sa te pocaiesti, parinte!” Si le-a spus batrinul: „Cu adevarat nu ma stiu ca am pus inceput bun”, si au cunoscut toti ca este desavirsit. Si iata ca de naprazna s-a facut fata lui ca soarele. El le zicea lor: „Vedeti, Domnul a venit si zice: Aduceti-Mi pe vasul pustiului!” Si indata si-a dat duhul si s-a facut cu un fel de fulger, si s-a umplut toata casa de buna mireasma” (Pateric, Bucuresti, 1828, p. 70).

Iata, frati crestini, cum slaveste Dumnezeu inca din acest veac pe oamenii Lui cei alesi si sfinti, care cu adevarat in toata viata lor le-a placut binele si care s-au ostenit cu mari nevointe, cu post, cu priveghere, cu rugaciunea, cu fecioria si cu multe alte fapte bune, si mai ales cu smerenia si-au impodobit haina cea de nunta a sufletului lor.

Zice Domnul in Sfinta Scriptura: Pe cel ce Ma slaveste pe Mine, il voi slavi (Filipeni 4, 19; Romani 9, 23) si iata cum a slavit El pe cei ce L-au iubit chiar din veacul de acum. Vedeti cit de mare si adinca smerenie avea acest sfint si bine placut al lui Dumnezeu. La moartea lui au venit marele Antonie, ceata proorocilor, a ingerilor si, mai presus de toti, Insusi Domnul si Mintuitorul nostru Iisus Hristos, iar el se ruga sa-l mai lase putin sa se pocaiasca, ca nu socotea in mintea lui ca a pus inceput de fapta buna. Bine a zis sfintul Isaac Sirul ca: „Smerenia este haina lui Hristos”. Cu aceasta haina a lui Hristos era imbracat sufletul acestui mare sfint Sisoe. De aceea, smerenia, zice Sfinta Scriptura, merge inaintea slavei. (Pilde 15, 33; 29, 23). Insusi Mintuitorul nostru Iisus Hristos atit l-a slavit si l-a inaltat de a stralucit fata lui ca soarele, asemenea cu a Sa in Muntele Taborului. Aceasta ca sa se adevereasca cuvintul Sau Care a zis: Pe cel ce Ma slaveste pe Mine, il voi slavi (Psalm 83, 12; I Regi 2, 8 ) si Cel ce se smereste pe sine se va inalta (Matei 23, 12; Luca 9, 48; Iov 5, 11).

Asadar, iubiti frati crestini, sa nu uitam si noi nevrednicii, de slava acestor oameni sfinti de care am amintit mai sus, si sa ne silim cu toata sirguinta a ne impodobi haina cea de nunta a sufletelor noastre, cu toata podoaba faptelor bune, dar mai presus de toate, cu dragostea de Dumnezeu, de aproapele si cu desavirsita smerenie. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

Calendar Ortodox

Transportă electrocasnicele în siguranţă!

Televizorul trebuie transportat într-o cutie solidă.

Maşina de spălat, frigiderul, televizorul sau alte electrocasnice mici se pot strica foarte uşor dacă nu îţi iei toate măsurile de precauţie când vrei să le muţi dintr-un loc în altul. Fie le transporţi din service acasă, fie le muţi la părinţi sau vrei să le schimbi locul într-o altă cameră, produsele electrocasnice trebuie mânuite cu grijă.

Frigiderul

Decongelează-l! Frigiderul trebuie scos din priză cu două zile înainte de transport. Astfel, se va decongela şi vei avea timp să-l cureţi bine în interior şi să-l aeriseşti. Asigură-te că interiorul frigiderului este complet uscat înainte de a-l muta.

Scoate rafturile detaşabile. Scoate rafturile detaşabile, formele de gheaţă, suportul pentru ouă şi uşile pentru a evita mişcarea şi desprinderea acestora. Dacă nu, ele pot cădea în timpul transportului lovind pereţii interiori ai frigiderului. Pune-le pe toate într-o pungă sau într-o cutie pentru a nu le pierde.

Sigilează uşa. Uşa frigiderului trebuie sigilată în aşa fel încât să nu se deschidă în timpul transportului şi să nu se rupă. Foloseşte bandă adezivă şi „lipeşte” uşa de corpul frigiderului.

Maşina de spălat

Evacuează apa. Înainte de a muta maşina de spălat, evacuează toată apa rămasă în interior.

Acest lucru se face prin îndepărtarea filtrului de scame aflat în partea de jos a maşinii.

După ce ai decablat maşina de spălat de la ţeava de alimentare cu apă, scurge şi furtunul de evacuare.

Închide hubloul. Hubloul maşinii trebuie închis. În caz contrar, acesta se va rupe.

Poţi folosi doar sistemul său de prindere dar, pentru a te asigura că nu se va întâmpla nimic neprevăzut, poţi folosi din nou bandă adezivă. Pentru un plus de siguranţă.

Fixează tamburul în şuruburi. Fiecare maşină de spălat se vinde alături de accesorii şi sisteme de siguranţă.

În acest caz, trebuie să foloseşti şuruburile ce fixează tamburul care, astfel, nu se mai poate mişca în timpul transportului.

Televizorul

Protejează ecranul. Ecranul televizorului trebuie protejat împotriva zgârieturilor cu o folie de protecţie pe care o lipeşti cu bandă adezivă îngustă de marginile de plastic ale televizorului. Pentru un plus de siguranţă, poţi folosi o pătură în care să înveleşti aparatul.

Transportă-l într-o cutie. Televizorul trebuie transportat într-o cutie solidă. Pentru a feri aparatul de lovituri, în interiorul cutiei fixează bucăţi de polistiren sau bile de spumă. Poţi folosi şi ziare dar acestea lasă urme de tuş negru pe plastic.

Fereşte-l de depunerile de praf

Dacă televizorul este un model mai vechi şi este dotat cu tub catodic, protejează interiorul de depunerile de praf, acoperind grilajul din plastic de la spate. Poţi folosi o folie de protecţie sau cartoane pe care să le lipeşti cu bandă adezivă.

Nu trebuie să uitaţi de accesoriile aparatelor

Atenţie la cablurile de alimentare – acestea trebuie să fie împachetate şi asigurate în spatele aparatului electrocasnic cu bandă adezivă. Cablurile care atârnă se pot rupe foarte uşor sau te pot împiedica.

Foloseşte cutii sigure – cutiile în care transporţi produsele trebuie să fie cele originale. Dacă nu, foloseşte cutii solide, care fac faţă greutăţii.

Optează pentru folii de protecţie – acestea sunt indicate atât în cazul aparatelor mari cât şi în cazul celor de dimensiuni mai mici. Aparatele mici pot fi învelite cu totul în folii de protecţie şi depozitate în cutii.

Notează cu eticheta FRAGIL – cutiile pe care le foloseşti la transportarea aparaturii electrocasnice trebuie etichetate. Lipeşte pe ele o hârtie prin care să anunţi transportatorii că obiectul din interior trebuie manipulat cu grijă.

Cresterea salariilor, doar o iluzie?

Cresterea salariilor ar putea fi doar o iluzie, in conditiile in care prin viitoarea lege, angajatii la stat vor primi mai putini bani, avand in vedere modul in care se stabileste salariul minim, dar si faptul ca majorarea propusa cu pana la 20% inseamna o revenire in parte la vechile salarii, iar asta nu pentru toti.
Sindicalistii nu agreeaza ideea noului proiect de lege a salarizarii, dupa ce Legea 330 din 2009, la care au lucrat experti din sindicate, patronate si Guvern, aflata deja in vigoare dar nepusa in aplicare, a fost aruncata la cos si inlocuita cu un proiect care ii dezavantajeaza pe toti salariatii sistemului public.

Astfel, acestia sunt de parere ca toate categoriile de bugetari vor primi prin aplicarea noii legi a salarizarii mai putini bani, pentru ca este vorba de un salariu minim, respectiv coeficientul unu din grila, mai mic decat cel din Legea 330/2009, dar si pentru ca salariile de referinta sunt cele reduse deja cu 25 la suta.

Nereguli in legea cresterii salariilor

In Legea 330, salariile de referinta erau cele din decembrie 2009, mai exact cele nediminuate cu 25 la suta, ceea ce ii deranja pe guvernanti. Marea problema a acestei noi legi, in opinia sindicalistilor, este aceea ca guvernantii se refera la salariile din iulie 2010, luate ca baza, fara sa mai tina cont de faptul ca atunci cand a fost aplicata reducerea cu 25 la suta s-a spus „foarte clar” ca este pe o perioada determinata, adica pana la 31 decembrie 2010.

O alta problema care ii dezavantajeaza pe bugetari este, in opinia sindicalistilor, modificarea raportului din grila, de la 1 la 12, la 1 la 15, crescand salariile celor din functiile de conducere. Astfel, se vor reduce salariile celor cuprinsi in coeficientii de jos, pentru a se putea incadra intr-un anumit fond de salarii.

O alta mare problema, contestata de sindicalisti este cea legata de salariul minim, coeficientul unu din grila. Guvernul doreste ca acesta sa se stabileasca printr-o lege speciala in fiecare an, astfel incat sa fie corelat cu bugetul.

Reprezentantii angajatilor din sistemul public nu vor insa sa se extinda acest salariu minim si la mediul privat, pentru ca nu s-ar mai garanta un salariu minim pe tara, iar de la an la an acest salariu ar putea sa scada. Ceea ce este si mai rau, in opinia sindicalistilor, este conditionarea sistemul privat de cel bugetar, mai exact fixarea salariul minim in functie de ce se intampla la buget si extins la privat, unde sunt alte reguli.
Viitor sumbru: Salarii mai mici de la an la an

Daca Guvernul ar lua decizia stabilirii unui salariu minim si la buget si la privat de 700 de lei, de exemplu, sau mai mare, a doua zi ar avea incasari mai mari la buget dintr-o data, pentru ca, spun sindicalistii, chiar daca se va trece in cartea de munca numai salariul minim, raportarea se va face la o alta baza si ar exista incasari mai mari „fara ca Guvernul sa miste un deget”.

Sindicalistii considera ca probabil exista presiune din partea unora dintre patronate care tin de puterea actuala si care trebuie ajutate, presiune de a tine pe loc salariul minim sau chiar de a-l micsora, conform noilor prevederi. Daca in 2011 va fi 640, este posibil ca in 2012, daca situatia economica se va inrautati, salariul minim sa fie mai mic de 640 de lei.

Cresterea salariala, falsa!

Vehiculata crestere salariala cu pana la 20 la suta este falsa, la un simplu calcul. Pe transe de salarii, cresterile vor fi intre 20 la suta si unu la suta, dar practic nu este o crestere salariala, ci este un mic retur de bani din ce s-a luat, din cei 25 la suta, o revenire nu in totalitate, si nu pentru toti.

A da 20 la suta unei persoane care are 600 de lei salariu, dar sa i se ia din 2011 al treisprezecelea salariu si toate celelalte beneficii salariale, inseamna de fapt ca acea persoana nu primeste nimic in plus fata de ce are azi. Iluzia majorarii este dubla – o data pentru ca legea se aplica la un salariu mai mic cu 25 la suta si a doua oara ca nu se inapoi decat o parte din ce s-a luat.

In Legea 330 se pleca de la un salariu minim de 705 lei, pe acest nivel se construia grila, iar cei care aveau sub aceasta suma trebuia sa aiba o crestere pana la 705 lei cel putin. Daca ramanea in vigoare aceasta lege, salariul minim trebuia sa creasca, de la 705 lei, in fiecare an, in timp ce in noul proiect este vorba de 640 de lei, dar exista posibilitatea sa scada, daca economie nu se redreseaza.

Sindicalistii nu agreau nici Legea 330 in totalitate, insa acum, facand o comparatie cu ce se doreste pentru salarizarea bugetarilor, constata ca este mult mai rau daca acest nou proiect ajunge sa fie lege, iar salariatii din sistemul public au mari sanse sa aiba salarii mai mici de la an la an.

Mark îi învaţă pe români cum să trăiască fără bani

Mark Boyle, un economist de 31 de ani, din Marea Britanie, a renunţat în 2008 să mai folosească bani şi a ales să ducă o viaţă lipsită de orice grijă materială, trăind într-o rulotă şi hrănindu-se cu ce cultivă. Într-un interviu acordat EVZ, Mark spune că sute de români îl abordează pe blog şi îi cer să-i înveţe cum să trăiască fără bani.

Mark trăieşte din ce apucă, pe lângă o fermă ecologică din Marea Britanie. În urmă cu doi ani, tânărul s-a decis să renunţe la “viaţa materială”, adică să trăiască fără bani. Doarme într-o rulotă, mănâncă ce cultivă şi găteşte doar la foc. “Găsesc totul în natură, alimente pe care le gătesc. Mai e o fermă unde mai ajut şi iau legume. Carne nu consum, pentru că sunt vegetarian de şase ani. Nu mai cumpăr produse de doi ani”, spune Mark într- un interviu acordat Evenimentului Zilei.

Vrea să consume cât mai puţin

Tânărul afirmă că a fost inspirat de filozofia lui Ghandi şi vrea să trăiască consumând cât mai puţin, să nu muncească şi să nu se streseze pentru nişte bani pe care să-i arunce apoi pe lucruri inutile.

Mark are şi un blog (www.justfortheloveofit. org/blog) unde se “întâlneşte” cu peste 20.000 de membri ai comunităţii “freeeconomy” (cei care trăiesc, voluntar sau din nevoie, cu foarte puţini bani). El spune că blogul îl alimentează cu ajutorul unui laptop pe care îl încarcă de la un panou solar. Interesant este faptul că, în ultimul timp, Mark a fost abordat de sute de români care, probabil din cauza sărăciei în care se află, “vor să ştie şi să înveţe cum poţi trăi fără bani”. “Înţeleg frustrarea românilor care pe timpul comunismului nu au avut proprietăţi. Percep această temere”, mai spune Marc în Evenimentul Zilei.

Cum supravieţuieşte bărbatul

• S-a inspirat din filozofia lui Ghandi;
• Mănâncă ce apucă din natură şi ce cultivă;
• Găteşte doar la foc;
• Lucrează la o fermă pentru legume şi fructe;
• Bea apă când îl doare capul;
• Foloseşte plante în loc de medicamente;
• Îşi tratează alergiile cu pătlagină;
• Foloseşte energie solară.

fotografii: EVZ

O reţetă pe zi / Cartofi cu ciuperci

Ingrediente: cinci cartofi, 300 g de ciuperci proaspete, două cepe, o sfeclă, 50 g de mujdei, câteva frunze de pătrunjel, ulei, sare.

Preparare:
1. Se curăţă ciupercile proaspete, se trec sub un jet de apă rece şi se pun la fiert în apă cu sare. Apoi se călesc în ulei împreună cu ceapa tăiată mărunt.
2. Cartofii se curăţă de coajă, se taie felii şi se fierb. Se aşază într-un platou cartofii, ciupercile călite şi sfecla tăiată în jumătăţi.
3. Deasupra se adaugă mujdeiul şi câteva frunze de pătrunjel.

Haos in toata tara la depunerea declaratiilor pentru pensii si somaj

Mii de persoane au stat miercuri la cozi la casele de pensii si agentiile de ocupare a fortei de munca din tara pentru a-si depune declaratiile aferente veniturilor din drepturi de autor si PFA. Ministrul Muncii a anuntat ca nu vor exista penalitati pentru depasirea termenului.
Aglomeratie si haos

Desi data de 25 august este termenul limita, aglomeratia pentru depunerea documentelor in vederea achitarii contributiilor pentru pensii si somaj a aparut abia luni, fiind amplificata de mai multe nereguli:

Nu este clar ce documente trebuie depuse, nu se cunosc conturile in care ar urma sa intre banii, formularele au fost publicate tarziu. Mai mult, regulile privind depunerea declaratiilor pentru contributiile individuale la somaj, pensie si asigurari de sanatate sunt neclare si interpretate diferit chiar de catre functionari din institutiile care gestioneaza situatia, potrivit MEDIAFAX.

Cluj-Napoca: Sute de persoane s-au prezentat miercuri, inca de la ora 7.00, la ghiseele Casei Judetene de Pensii Cluj si AJOFM, pentru a depune declaratii si pentru a plati contributiile individuale de pensii si somaj. Mai multe persoane au declarat ca au fost nevoite sa se invoiasca de la locul de munca. „Nu mi se pare normal sa vin lunar sa pierd cateva ore la cozile de la institutii sa completez declaratii si sa dau bani la stat”, a declarat un cetatean.

Casa Judeteana de Pensii Cluj a deschis patru ghisee de preluare a declaratiilor, plus un birou unde se pot primi documentele, iar AJOFM Cluj sase ghisee.

Si in Timis sute de persoane asteapta la rand sa depuna declaratiile pentru drepturi de autor, numarul ghiseelor fiind dublat,

Zeci de brasoveni au stat la cozi pentru a depune declaratiile pentru somaj si pensii. Casa Judeteana de Pensii (CJP) si Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Brasov au suplimentat atat numarul de angajati la ghisee, cat si programul de lucru cu publicul. Conducerea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Brasov a decis ca, in mod exceptional, luna aceasta sa prelungeasca termenul de depunere a declaratiilor pana in 31 august, dar si programul cu publicul, in cazul in care este nevoie.

Sibiu: Sute de persoane au stat miercuri la cozi la Casa Judeteana de Pensii, la Agentia Judeteana de Ocuparea Fortei de Munca si la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pentru depunerea declaratiilor privind obtinerea de venituri din drepturi de autor.

Sibienii s-au asezat la rand inca de la primele ore ale diminetii. Si aici oamenii s-au aratat nemultumiti de timpul mare petrecut pentru completarea actelor, dar si de orele petrecute la cozi. In plus, s-au plans de termenul scurt in care au fost nevoiti sa duca la indeplinire noile obligatii.

Statul „ne iarta”!

Persoanele care nu reusesc sa depuna la timp declaratiile aferente veniturilor din drepturi de autor nu vor fi penalizate, aceste documente putand fi depuse pe parcursul acestei saptamanai. Totodata, neconcordantele ce se pot ivi pot fi refacute, a declarat miercuri ministrul Muncii, Mihai Seitan. [Nu ti-ai depus declaratia de venit la timp? Statul te iarta!].

Acesta a precizat faptul ca, de zece ani, in perioada 24 – 25 a fiecarei luni este aglomeratie mare la casele de pensii si la agentiile somaj, doarece in aceasta perioada vin si reprezentantii firmelor care trebuie sa depuna documentele.

La coada pentru taxe, lunar

Raspunzand unei intrebari legate de faptul ca 500.000 de beneficiari de drepturi de autor sunt in postura de a se prezenta lunar la ghisee cu declaratii pentru a plati taxe, premierul Emil Boc a declarat, marti seara, ca este vorba despre o supozitie, afirmand ca o asemenea informatie nu se confirma.

Acesta i-a indicat pe ministrii Sebastian Vladescu si Mihai Seitan drept persoane care pot oferi informatii ce tin de componenta tehnica.

Scapă de stres cu o partidă de sex

Sexul pare să fie, conform specialiştilor site-ului webMD.com, un medicament miraculos care vindecă afecţiuni ale organismului sau le ţine la distanţă. Iată 4 efecte benefice ale acestui „sport”.

Înlătură stresul

O viaţă sexuală împlinită imbunătăţeste implicit şi starea de spirit. În timpul actului sexual se reglează tensiunea arterială şi se reduc hormonii de stres. Mai mult, în timpul actului sexual, e eliberat un hormon care creează un echilibru emoţional şi un sentiment de relaxare totală.

Elimină insomnia

Oxitocina eliminată în timpul actului sexual vă ajută să aveţi un somn profund şi liniştit. Iar beneficiile unui somn liniştit sunt nenumărate.

Creşte imunitatea

Studiile arată că persoanele care fac sex de cel puţin două ori pe săptămână au un nivel mai crescut cu 30% de imunoglobuline A. În acest fel sexul vă îmbunătăţeşte sistemul imunitar. Veţi răci mai rar şi veţi ţine la distanţă infecţiile.

Întăreşte inima

În timpul sexului respiraţia se intensifică iar pulsul creşte de la 70 de bătăi pe minut la 150 sau chair mai mult, un antrenament bun pentru inima voastră. Cercetatorii au subliniat faptul că sexul de cel puţin trei ori pe săptămână reduce riscul de infarct la jumătate.

Vrei o viaţă sexuală mai bună? VEZI AICI ce alimente te ajută să ai orgasm

Nutriţioniştii susţin că alimentaţia nesănătoasă bogată în grăsimi, abuzul de alcool şi ţigările ne afectează nu numai sănătatea ci şi viaţa sexuală.

Astfel alcoolul rafinat, fumatul intensiv şi ceaiurile relaxante ar trebui evitate înainte de o partidă de sex pentru că scad libidoul şi dau somnolenţă. Mai mult cei care beau excesiv ating mult mai greu orgasmul, iar ţigările scad dorinţa sexuală.Nutriţioniştii au însă şi veşti bune. Aştia au enumerat o serie de alimente care îmbunătăţesc libidou şi ajută în atingerea orgasmului.

Iată care sunt acestea:
-Şofranul- intensifică funcţiile senzoriale
-Rodia – pune sângele în mişcare către toate organele, inclusiv cele genitale
-Sparanghel- stimulează producţia de hormoni
-Bananele – hrăneşte muşchii, ceea ce duce la intensificare contracţiilor din timpul orgasmului
-Fisticul – aduce aportul necesar de grăsimi, zinc şi nutrienţi benefici vieţii sexuale

Alte alimente care îmbunătăţesc viaţa sexuală sunt eminţe de in, de floarea-soarelui, de dovleac şi mac, dar şi în cerealele integrale.

De ce sa faci gimnastica in timpul sarcinii

Adio, dureri de picioare si kilograme in plus!

Starea de bine este esentiala pentru tine ca viitoare mamica. De aceea, in timpul sarcinii, greutatea corporala trebuie sa creasca, in medie cu 15 kilograme. Cu ajutorul exercitiilor fizice vei reusi sa-ti mentii greutatea optima si tonusul muscular. In plus, te vei simti foarte frumoasa pentru ca vei avea si un aspect fizic placut. O problema majora cu care te-ai putea confrunta in perioada sarcinii o reprezinta durerile de picioare, varicele si umflarea membrelor inferioare. Gimnastica este aliatul tau numarul unu in lupta cu toate aceste simptome chinuitoare. Pe masura ce burtica ia proportii si ai o greutate tot mai mare, vei reusi sa-ti protejezi coloana vertebrala tot prin miscare. Si durerile de spate vor disparea daca vei urma cu regularitate un program de exercitii fizice.
Copilul primeste mai mult oxigen

INTERZIS. Pe perioada sarcinii medicii recomanda renuntarea la sutien

Gimnastica are un rol important nu doar pentru starea ta de sanatate, dar si a micutului din pantecul tau. „Cu ajutorul exercitiilor de gimnastica, circulatia sangelui este facilitata, copilasul primeste mai multe substante nutritive si oxigen, iar toxinele sunt mult mai bine eliminate”, spune kinetoterapeutul Camelia Petre. Exercitiile pe care trebuie sa le efectuezi in aceasta perioada sunt usoare si te ajuta sa suporti mai bine sarcina si chiar sa ai o nastere mai usoara. Aloca in jur de 15-20 de minute, de doua ori pe zi, pentru o binemeritata relaxare prin miscare.
Imbraca-te lejer si ai grija sa nu obosesti
Pentru tine gimnastica trebuie sa fie relaxanta, nicidecum obositoare. La fiecare sedinta trebuie sa ai fereastra deschisa pentru buna aerisire a camerei. Nu incepe exercitiile fara sa fii complet echipata pentru o asemenea activitate. In timpul sedintei de gimnastica trebuie sa fii imbracata cat mai lejer, sa nu porti sutien, ochelari sau pantofi. Si nu uita! Incepe gimnastica doar cand ai avizul medicului obstetrician.
Controlul pulsului si tensiunii, obligatorii
Daca esti intr-un stadiu avansat al sarcinii, nu face sport mai mult de 10 minute continuu. Fa pauze dese, iar per total, intr-o singura zi, ai nevoie de doar 20 de minute de miscare. Ideal este ca dupa fiecare repriza de efort sa-ti masori pulsul si tensiunea.

Exerseaza pozitii de travaliu

Exercitiile difera in functie de trimestrul sarcinii. De exemplu, in primele trei luni trebuie sa faci miscari usoare, in special de relaxare si respiratie. Evita exercitiile in forta pentru ca exista riscul de avort. Incepand cu trimestrul al doilea poti trece la exercitiile care intaresc musculatura pelvi-perineala, abdominala si fesele. Acestea sunt necesare atat pentru mentinerea sarcinii, cat si pentru o nastere usoara. „Urmand un program special conceput pentru gravide, vei exersa pozitii de travaliu, dar si metode de respiratie ce te vor ajuta in acele momente unice in care trebuie sa fii puternica si pregatita pentru a-ti intampina cu bucurie sufletelul mult asteptat. Programul contine exercitii pentru prevenirea si combaterea durerilor de mijloc, cresterea mobilitatii articulare, prevenirea umflarii mainilor si picioarelor, controlul greutatii corporale, reeducarea miscarilor respiratorii toracice si diafragmatice, astfel exersand respiratiile pentru travaliu”, mai spune kinetoterapeutul Camelia Petre .

Ce exercitii poti sa faci acasa?

– Stai in picioare cu mainile pe langa corp si membrele inferioare departate. Mergi inainte pe varfuri in timp ce ridici bratele si revino la pozitia initiala;
– Mergi cu mainile pe solduri si ridica spre piept, cate un genunchi. Te poti ajuta cu o minge;
– Stai intinsa pe spate cu mainile si picioarele intinse si putin indepartate de corp, cu o perna sub ceafa pentru ca umerii sa atinga solul, si una sub genunchi. Inspira si expira usor.
Fiecare exercitiu se efectueaza de trei ori iar dupa fiecare cinci minute trebuie sa ti se ia pulsul. Nu trebuie sa ai mai mult de 100 de batai pe minut.

SANATOS. Contrar parerilor generale, exercitiile fizice sunt chiar indicate pe perioada sarcinii

Ce trebuie sa eviti cand esti gravida:
sarituri;
exercitii de forta;
contractii musculare bruste;
alergari pe distante lungi;
inot;
hipism;
parasutism;
schi nautic sau alpin;
maraton;
ciclism.

Vreţi balcon la parter? Libertatea vă spune ce acte aveţi nevoie ca să vă extindeţi spaţiul din casă

Staţi la parter şi vreţi să vă faceţi balcon? Nu ştiţi care sunt actele de care aveţi nevoie? Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari, vă spune ce autorizaţii şi aprobări trebuie să obţineţi pentru a vă face un balcon.

În primul rând, trebuie stabilit că pentru construcţia unui balcon la parter se utilizează, pe de o parte, proprietatea comună a asociaţiei de proprietari (faţada, micul trotuar de beton din jurul clădirii), dar şi proprietatea publică aflată în administrarea primăriei locale (porţiune din spaţiul verde, trotuarul circulabil). În acest scop, ca proprietar trebuie să obţineţi următoarele avize: cel din partea asociaţiei de proprietari, cel al comitetului executiv şi obligatoriu acordul proprietarilor direct afectaţi din vecinătatea spaţiului pe care se va construi balconul. Proprietarul trebuie să încheie cu asociaţia un contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune pentru spaţiul comun al asociaţiei pe care doreşte să îl utilizeze pentru interesul său personal, cu titlu gratuit sau contra unei sume lunare/ anuale.

Trebuie realizat un proiect tehnic

În al doilea rând, cel care vrea să-şi facă balcon trebuie să obţină din partea primăriei de sector sau a celei locale un certificat de urbanism, autorizaţie de construire şi un contract de închiriere şi utilizare a spaţiului de pe domeniul public, dacă este cazul.Pentru obţinerea autorizaţiei de construire se impune întocmirea unui proiect tehnic de către un arhitect autorizat.

Cursuri de administrator

Federaţia Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR) anunţă organizarea unui nou curs pentru administratorii de bloc, începând cu data de 11 septembrie. Cursurile durează 7 săptămâni şi au loc sâmbăta şi duminica. Înscrierile se fac până pe 10 septembrie la sediul FAPR din str. Sfinţii Apostoli nr. 44, sector 5. Detalii aflaţi la telefon: 021/33.55.232.

O reţetă pe zi / Ciupercuţe umplute

Ingrediente:

opt ciuperci potrivite,
un morcov,
două cepe,
100 g caşcaval,
o lingură de
ulei de măsline,
piper,
o linguriţă de delikat.

Preparare:

1. Ciupercile se curăţă şi se spală. Apoi li se înlătură codiţele.
2. Ceapa se taie mărunt şi se pune la călit în ulei până se înmoaie.
3. Se adaugă codiţele de la ciuperci, şi acestea tocate mărunt, apoi morcovul ras prin răzătoarea de lămâie. Se condimentează cu piper, se adaugă o linguriţă de concentrat de legume şi se ţin pe foc până se înmoaie toate legumele. Se opreşte flacăra şi se pune o lingură de caşcaval ras.
4. Fiecare ciupercuţă se umple cu această compoziţie, se aşază în tavă şi se dă la cuptor pentru 20 de minute.
5. Când sunt aproape gata, se adaugă caşcaval ras pe fiecare şi se mai bagă la cuptor pentru cinci minute.

Concurs

Bea apă înainte de mese ca să slăbeşti

Cum poţi slăbi uşor şi fără să cheltuieşi foarte mulţi bani pe tratamente costisitoare? Foarte simplu. Bea apă. Un studiu recent efectuat în SUA a arătat că dacă bei apă înainte de mese poţi slăbi mai uşor.

Studiul a fost efectuat cu ajutorul a 48 de voluntari, cu vârste cuprinse între 55 şi 75 de ani, care ţineau diverse forme de dietă. Din aceştia 24 au băut câte două pahare de apă înainte de mese, în fiecare zi, timp de trei luni. Specialiştii americani au descoperit că cei care beau apă chiar înainte de a masă, consumă cu până la 90 de calorii mai puţin faţă de persoanele care nu se hidratează înainte să mănânce.

Cercetătorii au afirmat că senzaţia de saţietate vine mai repede, astfel că mâncăm mai puţin, însă acest lucru nu se aplică şi în cazul băuturilor care conţin zahăr sau cele bogate în calorii.

5 lucruri despre creierul femeii, pe care orice bărbat trebuie să le ştie

Bărbaţii şi femeile sunt diferiţi din mai multe puncte de vedere, pornind de la caracteristici fizice şi până la modul de gândire. Există discrepanţe foarte mari ce vin direct din… creier, femeile fiind programate genetic să acţioneze într-un anumit fel, astfel încât uneori sunt neînţelese de bărbaţi. Live Science a prezentat cinci caracteristici ale creierului feminin, pe care orice mascul ar trebui să le cunoască.

1. Are simţul aventurii odată cu înaintarea în vârstă

Bărbaţii tind să se mai cuminţească şi să devină mai leneşi şi mai banali odată cu înaintarea în vârstă. Pe de altă parte, unele femei, ajunse la 25-30 de ani, vor începe să aibă simţul aventurii, căutând să facă lucruri noi, să descopere, să treacă prin pericole, aşa cum fac reprezentanţii sexului tare când sunt adolescenţi.

2. Sunt adolescente de două ori

Înainte de a ajunge la menopauză, multe femei trec prin perimenopauză, având astfel un fel de a doua adolescenţă când vor să facă schimbări, trec printr-o fază în care încearcă să descopere ceva nou la ele, vor să se distreze şi să uite de ziua de mâine.

3. Sunt „drogate” de ideea de a avea un copil

Vine o vârstă , când fiecare femeie parcă e drogată atunci când vede un bebeluş. Începe să-şi facă idei şi vise referitoare la potenţialii ei copii şi simte nevoia aproape dureroasă de a deveni mamă.

4. Libidoul ei poate să dispară cât ai clipi

Spre deosebire de un bărbat, care dacă se excită cu greu îl poţi scoate din starea de extaz, o femeie poate să fie excitată acum şi, peste câteva secunde, dacă se întâmplă ceva care să o deranjeze e posibil să nu mai aibă absolut deloc chef de sex.

5. E cu totul o altă persoană, de la o zi la alta

Chiar dacă e îngropată în rutină, o femeie se opate schimba permanent, de la o zi la alta. Pentru aceste stări ciudate e de vină ciclul menstrual. 80% dintre femei suferă de astfel de schimbări de gândire, idei şi personalitate din cauza menstruaţiei.

Mii de disponibilizari la CFR

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) vrea sa disponibilizeze intre 7.100 si 8.300 de angajati de la societatile feroviare.
Numarul disponibilizarilor variaza in functie de disponibilitatea partenerilor sociali de a renunta la unele drepturi, cum ar fi bonurile de masa, ajutoare materiale de Paste, Craciun si Ziua Feroviarului, prime de vacanta si autorizatii si permise. Unele dintre aceste drepturi ar urma sa fie suspendate pentru anul 2011.

Cei mai afectati angajati

Cei mai multi disponibilizati vor fi la CFR Marfa (intre 3.400 si 4.600 de persoane), iar celelalte persoane afectate sunt angajate la CFR Calatori (2.075) si CFR SA (1.630), relateaza MEDIAFAX.

Masurile de reducere a cheltuielilor la CFR Marfa vizeaza economii de 300 milioane de lei prin reorganizarea prin absorbtie in CFR Marfa a filialelor SC Intretinere Reparatii Locomotive Utilaje si SC Intretinere si Reparatii Vagoane, compensarea datoriilor pe care le au CET-urile Arad, Govora, Bacau, Brasov, Iasi catre CFR Marfa, cu datoriile pe cale le are CFR Marfa catre bugetul de stat si transferul navelor ferry-boat in administratia Ministerului Apararii Nationale.

Alte masuri se refera la eliminarea accizei la motorina consumata in transportul feroviar, valorificarea activelor neperformante, care nu participa la realizarea de venituri, separarea activitatii de vanzare servicii de activitatea post-vanzare, reorganizarea subunitatilor de vagoane, inchiderea unor puncte de lucru ce isi desfasoara activitatea in spatiile CFR SA sau altor terti.

Economii sau disponibilizari?

Astfel, in cadrul CFR Calatori, economiile urmeaza a fi de 200 milioane de lei, prin urgentarea programului de introducere in statii CFR a automatelor de bilete, implementarea unui sistem informatic ce va permita monitorizarea alimentarilor de combustibil a locomotivelor, implementarea unui sistem de control al accesului in vagoane a calatorilor posesori de legitimatie de calatorie si desfiintarea unor puncte de lucru.

CFR SA vrea sa obtina economii de 287,96 milioane de lei prin urmatoarele masuri: reducerea structurilor centrale ale companiei si ale unitatilor exterioare subordonate directiilor de specialitate, continuarea procesului de licitare si inchiriere a liniilor apartinand infrastructurii feroviare neinteroperabile ramase neadjudecate in etapele de licitatie derulate anterior (35 de sectii insumand 814,63 km, care prin inchiriere aduc economii de 158,1 milioane lei/an), inchiderea sectiilor de circulatie neinteroperabile si disponibilizarea personalului aferent, in cazul sectiilor ce nu vor putea fi inchiriate, si reducerea cheltuielilor cu lucrari si servicii in ramurile Linii si Instalatii.

Propunerile MTI sunt prezentate sindicatelor feroviare, la ora transmiterii stirii, de ministrul de resort, Radu Berceanu.
Berceanu a declarat in aceasta dimineata ca numarul celor care vor fi afectati depinde de gasirea altor solutii de diminuare a cheltuielilor.

„O sa le prezint sindicatelor acest program, care are si disponibilizari, dar nu este batut in cuie, este o propunere. Daca in discutiile cu sindicatele vom gasi si alte solutii de reducere a cheltuielilor si crestere a veniturilor o sa se diminueze numarul disponibilizatilor„, a afirmat Berceanu, la deschiderea circulatiei pe pasajul de la Brazi de pe centura Ploiesti.

Acesta a aratat ca pierderile de la calea ferata sunt de circa 600- 700 milioane lei anual: „Pierderile de la CFR puteam sa le punem in investitii. Daca am fi avut acesti bani pentru reabilitarea caii ferate si achizitia de vagoane, incasarile ar fi fost mai mari”.

Ai carte de munca si drepturi de autor? Platesti de doua ori la CNAS

Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Lucian Duta, a declarat ca persoanele care obtin venituri din drepturi de autor, dar si pe cartea de munca platesc de doua ori contributia la asigurarile sociale de sanatate.
„Sunt trei situatii. Una care vizeaza persoanele ce obtin venituri, altele decat din drepturi de autor, si care platesc contributia la asigurarile de sanatate. Apoi, sunt cei care primesc venituri din drepturi de autor, dar au si carte de munca. Acestia platesc de doua ori contributia la asigurarile sociale de sanatate. Adica, o data pentru drepturile de autor, iar a doua oara pentru cartea de munca”, a precizat presedintele CNAS.

A treia categorie este reprezentata de persoanele care obtin doar ocazional venituri din drepturile de autor. „In acest caz, nu este platita contributia la asigurarile sociale de sanatate„, a mai spus presedintele CNAS, Lucian Duta, transmite MEDIAFAX.

Guvernul a aprobat, pe 2 august, normele metodologice de aplicare a ultimelor modificari efectuate la Codul Fiscal, prin care a fost extinsa baza de impozitare, norme care reglementeaza inclusiv sistemul de impunere in cazul persoanelor platite prin drepturi de autor.

Conform proiectului normelor de aplicare a Codului Fiscal, veniturile din drepturi de autor vor fi incluse in categoria celor obtinute din activitati independente, astfel incat impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii nu vor fi recalculate si datorate solidar de catre platitor si beneficiar.

In situatia persoanelor care realizeaza lunar venituri de natura profesionala, baza de calcul a contributiilor individuale reprezinta cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, din toate sursele de venit, in situatia in care acest cuantum nu depaseste echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, sau echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, in situatia in care cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, din toate sursele de venit, este mai mare decat echivalentul acestui plafon.

In situatia persoanelor care nu realizeaza lunar venituri de natura profesionala, baza de calcul a contributiilor individuale este cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate anual, din toate sursele de venit, daca acest cuantum nu depaseste echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, sau echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, in situatia in care cuantumul total brut al veniturilor de natura profesionala realizate anual, din toate sursele de venit, este mai mare decat echivalentul acestui plafon.

Contributiile individuale vor fi impuse inclusiv in situatia in care veniturile de natura profesionala sunt realizate de persoane pentru care asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj este in prezent facultativa.

Persoanele asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii, nu vor plati contributii individuale de asigurari sociale.

Te învăţăm cum să cureţi corect LCD-ul şi plasma

//

Foloseşte o cârpă din bumbac pentru plasmă

Te-ai săturat de petele de degete şi murdărie care apar pe ecranul televizorului? Nu uita că aceste suprafeţe sunt foarte sensibile şi, dacă nu ştii cum să le cureţi, le poţi strica. Iată câteva sfaturi utile.

Plasma şi ecranul LCD necesită o îngrijire aparte. Chiar şi aşa, curăţarea acestor suprafeţe poate fi făcută rapid şi fără riscuri. Uite cum trebuie să procedezi!

Apă distilată pentru ecranul LCD

Pentru curăţarea ecranului LCD ai nevoie de apă distilată şi o cârpă moale, din bumbac.

Apa trebuie pulverizată pe cârpă în aşa fel încât bumbacul să se umezească, nu să fie ud.

Curăţa apoi ecranul uşor, cu mişcări circulare, fără să apeşi prea tare.

Dacă trebuie să elimini urme persistente, accelerează mişcările circulare, dar fără să apeşi mai tare.

Foloseşte o cârpă din bumbac pentru plasmă

Acest tip de ecran este foarte sensibil. Înainte de a te apuca de curăţat,citeşte manualul de instrucţiuni şi recomandări ale producătorului.

Dacă se permite utilizarea unui lichid de curăţare, atunci acesta trebuie pulverizat pe o cârpă din bumbac şi în nici un caz direct pe ecran.

După ce ai trecut cârpa umedă pe întreaga suprafaţă a ecranului, usucă-l cu o altă cârpă curată şi uscată.

Uite ce nu trebuie să faci

*Nu aplica soluţiile de curăţat pulverizând direct pe ecran (soluţia se poate scurge şi poate provoca un scurtcircuit);

*Nu folosi şerveţele de hârtie pentru că acestea pot zgâria ecranul;

*Nu apăsa, nu şterge viguros;

*Nu folosi soluţii care conţin apă minerală, apă de la robinet, amoniac, alcool etilic, care distrug suprafaţa ecranului sau îl pătează permanent;

*Nu şterge plasma sau ecranul LCD în timp ce televizorul este deschis.

Femeile deştepte beau cel puţin patru pahare cu vin în fiecare săptămână!

Nu mai e deloc un secret că un pahar de vin roşu face minuni pentru sănătate.

Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă din Norvegia, în decursul a şapte ani, a demonstrat că femeile cu un coeficient de inteligenţă mai mare aleg să consume licoarea de cel puţin patru ori pe săptămână, scrie site-ul Perfecte.ro.Persoanele care beau alcool în cantităţi moderate sunt mult mai dotate din punct de vedere intelectual şi sunt ferite de boli precum demenţa.

Pilda lucratorilor viei

Pilda lucratorilor viei – Predica la Duminica a 13-a dupa Rusalii

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Cuvantul psalmodiat de cor, “Cine este Acela Imparatul slavei?”, ne este noua introducere la cuvantul dumnezeiesc al Evangheliei de astazi. Sa-l ascultam:

“Zis-a Domnul: Ascultati pilda aceasta: Era un om oarecare stapan al casei sale, care a sadit vie. A imprejmuit-o cu gard, a sapat in ea teasc, a cladit un turn si a dat-o lucratorilor, iar el s-a dus departe. Cand a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucratori, ca sa-i ia roadele. Dar lucratorii, punand mana pe slugi (slujitorii lui Dumnezeu), pe una au batut-o, pe alta au omorat-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre. Din nou a trimis alte slugi, mai multe decat cele dintai, si au facut cu ele tot asa. La urma, a trimis la ei pe fiul sau, zicand: Se vor rusina de fiul meu. Iar lucratorii viei, vazand pe fiul, au zis intre ei: Acesta este mostenitorul; veniti sa-l omoram si sa avem noi mostenirea lui. Si, punand mana pe el, l-au scos afara din vie si l-au ucis. Deci, cand va veni stapanul viei, ce va face acelor lucratori? I-au raspuns: Pe acesti rai, cu rau ii va pierde, iar via o va da altor lucratori, care vor da roadele la timpul lor. Zis-a lor Iisus: Au n-ati citit niciodata in Scripturi: «Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta si este lucru minunat in ochii nostri»? De aceea va spun ca imparatia lui Dumnezeu se va lua de la voi si se va da neamului care va face roadele ei. Cine va cadea pe piatra aceasta se va sfarama, iar pe cine va cadea il va strivi. Iar arhiereii si fariseii, ascultand pildele Lui, au inteles ca despre ei vorbeste” (Matei 21, 33-45).

Preaiubitilor, am inteles toti ca e vorba de o parabola ce a fost rostita de Mantuitorul chiar in Saptamana Patimilor, inainte de patimirea Sa, adica inainte de Cruce si de Inviere. Era la Templu, si carturarii si fariseii se aflau de fata. Intelesul ei ne dezvaluie o icoana a istoriei. De aceea, sa-L rugam pe Bunul Dumnezeu sa ne daruiasca lumina acestui inteles. Stapanul este Dumnezeu; via – darurile Lui si lumea aceasta, referitor la poporul ales, asa cum cititm la Profetul Isaia cap. 5: via e insusi poporul lui Dumnezeu. “Vreau sa cant pentru prietenul meu cantecul lui de dragoste pentru via lui. Prietenul meu avea o vie pe o coasta manoasa. A sapat-o, a curatit-o de pietre, a sadit-o cu vita de bun soi. Ridicat-a in mijlocul ei un turn, sapat-a si un teasc, si avea nadejde ca va face struguri, dar ea a facut agurida”. “A imprejmuit-o cu gard”, am ascultat rostindu-se de catre Mantuitorul. Gardul imprejmuirii – Legea pe care a dat-o prin Moisi, ca sa-i fie ocrotire, zid impotriva raului, a pacatului. “A sapat in ea teasc” – teascul, in vie, reprezenta locul unde se striveau strugurii si instrumentul pentru producerea vinului. Aici, teascul are intelesul de altar.

Deci, in mijlocul viei altarul de jertfa, pe care jertfeste fiecare cu darul lui. “Si a cladit turn” – turn de straja, de veghe. Turnul e reprezentat prin mai-marii poporului, arhierei, farisei, acei care aveau datoria sa strajuiasca la pazirea Legii si deci la ocrotirea poporului, a viei, dupa voia Stapanului – a lui Dumnezeu. “Si a dat via lucratorilor, iar el a plecat departe”. – Dupa ce-ti incredinteaza darul, te lasa sa ucenicesti, sa lucrezi. Dumnezeu parca Se retrage. Si tainic El te inspira, dar fara sa te sileasca. Se pare ca e departe, si, totusi, chiar atunci cand crezi ca e departe, iar tu te rogi cu foc, e mai aproape ca oricand de tine. E taina aceasta a libertatii, pentru ca intr-adevar ucenicul sa cunoasca darul uimitor al libertatii, sa fie cu adevarat raspunzator si el de fapta lui.

Sa aiba mangaierea ca lucrul facut e si al lui. E totodata si darul lui Dumnezeu, dar si osteneala lui. Nimic nu vom intelege in Scriptura fara acest, daca vreti, paradox, aceasta antinomie. Adica, in ce inteles: lucrarea darului lui Dumnezeu si a ostenelii noastre. Ai spune ca totul este dar, si asa este; dar spui ca fara osteneala ta nimic nu este, si asa si este. Si atunci, unde este adevarul? Sau darul, sau osteneala? Ei bine, adevar e si una si alta. Asta inseamna paradox. E si darul lui Dumnezeu, si osteneala mea, fara de care nu capat nimic. Aici e taina libertatii, aici e taina bucuriei, a inaltarii, a oricarui progres, daca vreti, a oricarei sporiri in istorie. Si aici e si taina caderii si-a durerii, in acelasi timp. Caci in aceasta taina a libertatii insasi moartea si-a gasit loc. Pacatul si moartea… De aceea spune Sfantul Grigorie de Nyssa ca pacatul descopera totodata si libertatea, si pierderea libertatii. Si libertatea ca poti sa faci rau, din nefericire. Ai pierdut libertatea si ai devenit robul raului.

… “Si a plecat (stapanul) departe”. Dar a sosit vremea roadelor. Caci, daca i-a lasat in libertate pe oameni, nimeni nu este scutit de raspunderea rodului, intr-o lume a zidirii, a creatiei. Au n-a spus Mantuitorul: “Dupa roade ii veti cunoaste”? Numai rodul ne indreptateste inaintea lui Dumnezeu si inaintea istoriei, inaintea oamenilor. Si ati vazut ce spunea proorocul Isaia: n-a adus via roade, ci agurida.

A venit sa ceara Dumnezeu rodul. Dar lucratorii, cand i-au vazut pe slujitori, au pus mana pe ei, i-au batut, i-au lovit, i-au ucis. Slujitorii, sau slugile trimise de stapan sunt profetii, in Vechiul Testament. Si de-a lungul sutelor de ani multi profeti au indurat aceasta ucidere a lucratorilor viei. Au fost, asa cum va spune Apostolul mai tarziu, Sf. Apostol Pavel, in Epistola catre Evrei, ca au fost batjocoriti, loviti, multi dintre ei ucisi, ferestruiti, cu pietre ucisi, pusi la cazne, ucisi cu sabia, pribegind in piei De oaie, in piei de capra, lipsiti, stramtorati, rau primiti. Si din nou Mantuitorul adauga. Daca intr-o perioada acesti slujitori au fost primiti de lucratorii viei precum s-a spus, a trimis alti slujitori; au patimit mai rau decat cei dintai. Iar la urma a trimis pe fiul sau, zicand: Se vor rusina de fiul meu. Fiul era El insusi, Mantuitorul. El, Care se pregatea sa intampine acum crucea, asa precum pregatise pe ucenici de-a lungul lunilor care premersesera, cand le spunea: “Iata, ne suim in Ierusalim, si Fiul Omului va fi dat in mainile oamenilor pacatosi, care Il vor batjocori, lovi, scuipa, rastigni, omori”. Si acum le spune direct fariseilor, la Templu. Lucratorii viei, vazand pe fiul, au zis: Acesta este mostenitorul. Veniti sa-l omoram, sa avem noi mostenirea lui. Cuvantul uimeste: “Sa avem noi mostenirea”.

Noi credem ca aici Mantuitorul spune de-a dreptul tocmai fariseilor, le descopera pacatul lor. Pentru ca ei faceau din virtutea lor valoarea suprema, mantuitoare. Deci: “sa avem noi mostenirea” – in noi este totul, nu mai avem nevoie nici de Fiul. Altfel spus – mantuirea prin ei. Sa nu fie! Caci greu este cuvantul. “Si punand mana pe el, l-au scos afara din vie si l-au ucis”. Profeteste Mantuitorul cum va fi ucis, rastignit in afara templului, pe dealul Golgotei (al Capatanii). Si aici se incheie drama unui anumit timp al istoriei – cu rastignirea. Observati: nu vorbeste Mantuitorul aici de inviere. Acest fapt a dat temei celor mai ascutiti cercetatori ai Scripturilor sa incredinteze ca Mantuitorul a rostit aceasta pilda cu aceasta taina profetica si ca e un adevar al Scripturilor. Caci daca ar fi fost spusa mai tarziu, de altcineva, ar fi fost vorba si de inviere. Mantuitorul acum le pune in fata ultimul lor pacat – al crucii. Si raspunderea: “Cand va veni stapanul viei, ce va face acelor lucratori?”. Si I-au raspuns – nu toti, unii numai: “Pe acesti rai, cu rau ii va pierde, iar via o va da altor lucratori, care vor da roadele la timpul lor”. La Sf. Evanghelist Luca, aceeasi pilda mai are un raspuns. Unii din farisei au zis: Sa nu fie, Doamne! S-au cutremurat in fata unui asemenea cuvant, unei asemenea sentinte.

Pana aici pilda se refera mai ales la farisei si carturari. Dar observati: nu e vorba – si as vrea sa subliniez acest lucru – de poporul intreg, de poporul ales; pentru ca nu osandeste via, ci numai pe lucratori, pe farisei si carturari. Deci niciodata n-ai dreptul sa osandesti un neam intreg. Nicaieri in Scriptura nu este vorba de osanda unui neam, ci numai de cei care au fost raspunzatori pentru el, cei care s-au aflat in turn – adica la veghe, la straja, si nu si-au implinit chemarea. De aici inainte pilda se deschide intr-o viziune asupra intregii istorii. Si zice Mantuitorul: “Au n-ati citit niciodata in Scripturi: «Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta si este lucru minunat in ochii nostri»?”. De unde este cuvantul acesta? Il rostise odinioara Psalmistul, asa cum citim la Psalmul 117. Mantuitorul reproduce cuvantul intocmai: “Piatra pe care n-au bagat-o in seama ziditorii, aceasta s-a facut in capul unghiului. Si de la Domnul a fost aceasta si minunata este in ochii nostri” (Ps. 117, 22-23).

Pe cine reprezinta aceasta piatra? Nabucodonosor, regele Babilonului, avand in captivitate o mare parte din neamul ales, intre acestia fiind si Daniel, a avut o viziune si a chemat pe inteleptii sai sa-i dezlege, sa-i talcuiasca. Dar cei din neamul sau nu s-au priceput, si atunci a chemat si pe Daniel. Si asa i-a vorbit profetul: “O, rege! Tu priveai si iata un chip – acest chip era peste masura de mare si stralucirea lui neobisnuita – statea inaintea ta si infatisarea lui era grozava. Acest chip avea capul de aur curat, pieptul si bratele de argint, mijlocul si coapsele de arama, pulpele de fier, iar picioarele parte de fier si parte de lut. Tu priveai si iata o piatra desprinsa, nu de mana, a lovit chpul peste picioarele de fier si Domn lut si le-a sfaramat. Atunci au fost sfaramate in acelasi timp fierul, lutul, arama, argintul si aurul si au ajuns ca pleava de pe arie vara si vantul le-a luat cu sine fara ca sa se gaseasca locul lor; iar piatra care a lovit chipul a crescut munte mare si a umplut tot pamantul” (Daniel 2, 31-35). In scurt, talcuirea acestei viziuni inseamna imparatiile care s-au desfasurat incepand cu vremea aceea (cu circa 450-500 de ani inainte de Mantuitorul), care reprezentau fie puterea aurului, a argintului, a aramei, a fierului, a lutului, si care, toate s-au spulberat in istorie. Dar Piatra a crescut si a devenit un munte inalt care strajuie peste tot pamantul.

Iar Piatra – cum vor spune Sf. Apostol Pavel si Petru – era Hristos. Piatra ajunsa in capul unghiului. In vremea veche, in constructii, piatra unghiulara era acea piatra care lega doi pereti, doua ziduri; pusa la locul de imbinare, in unghi, unde se imbinau cele doua ziduri, si care facea legatura intre ele. Si de aceea va spuneam ca pilda se desfasoara intr-o viziune asupra intregii istorii. Piatra unghiulara care lega si leaga cele doua ziduri, cele doua lumi – Israelul si Neamurile, adica intreaga umanitate. Atunci, cuvantul pune cea mai adanca tema a Revelatiei, a Descoperirii dumnezeiesti, si anume ca in Hristos, pentru constiinta crestina, potrivit Revelatiei, e data unirea tuturor neamurilor pamantului, e data posibilitatea impacarii tuturor, e data posibilitatea salvarii. El este, asa cum Il descopera Scripturile, Mesia – Hristosul, Trimisul lui Dumnezeu – si Unicul; caci se descopera aici unicitatea lui Hristos, a acestei Pietre unghiulare. Caci ar putea spune cineva: Bine, dar au mai fost si alti profeti, si alti intemeietori de religii. Cum Hristos este unic? – Da, El este unic prin insusi faptul ca este Fiul pe care Il trimite Stapanul viei, potrivit parabolei.

Este Fiul unic al Parintelui ceresc, Care n-are decat un singuri Fiu, despre Care a rostit si la Botez, la Iordan, si la Muntele Taborului: “Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit. Pe Acesta sa-L ascultati!”. El este unic si, fiind unic, El poate da unitatea umanitatii intregi. Caci daca n-ar fi unic, si daca am mai astepta si alti profeti, pe care l-ar alege istoria? Ce deruta, ce crize s-ar produce neincetat in adancul constiintei umane! Dar, repet, Dumnezeu nu are decat un singur Fiu, pe El L-a trimis, si El a luat pacatul intregii omeniri, l-a pironit pe cruce si, El, unicul, a biruit acea povara strivitoare a pacatului si a mortii, prin Inviere. Si, asa cum au marturisit Parintii Bisericii, in frunte cu Marele Atanasie, El cu adevarat este Unicul Mantuitor, pentru ca este Unicul Dumnezeu si Om totodata. In nici o religie, in nici o profetie, in nici o descoperire dumnezeiasca nu ni se comunica vreun mesia, vreun salvator care sa fie totodata si Dumnezeu si om, ca Iisus Hristos. Nici Mahomed, nici Budha, si nici altii, oricare ar fi. Si constiinta religioasa crestina intelege acest fapt: ca eu, ca om, nu pot fi mantuitor; oricare dintre noi. Toti suntem cu greselile noastre. Numai El, pentru ca e si Dumnezeu si Om, ne poate salva. Numai Cel fara pacat poate izgoni pacatul. Numai Cel care a biruit moartea poate sa biruie si moartea mea; numai cel care a inviat ma poate invia si pe mine. De aceea El e cu adevarat Piatra cea din capul unghiului, asa cum Se descopera El. Si adauga: “de la Dumnezeu este aceasta” – pentru ca El e Fiul lui Dumnezeu.

“Si se va lua imparatia de la neamul acesta si se va da neamului care va aduce roade”. – Deschide perspectiva istoriei, adica a intemeierii Bisericii si a chemarii neamurilor. Si, fireste, la acel prag al istoriei, la acea plinire a vremii, asa precum spun Scripturile, si neamul cel dintai si ales, care a primit chemarea, si el va cunoaste taina acestei Pietre din capul unghiului, care a unit cele doua lumi. Cum va spune Sf. Pavel: Daca ramurile din aceasta radacina au dezvaluit stralucirea Evangheliei, dar tulpina din care au rasarit, prin Hristos, Care-i Radacina!

Si cuvantul de incheiere, si mai greu si uimitor: “Cine va cadea pe piatra aceasta se va sfarama, iar pe cine va cadea il va strivi”. Repet, greu este cuvantul. Deodata spune, pentru o constiinta care ia aminte la Evanghelie, ca nu poti sa te feresti din calea Ei, nu poti trece dincolo de Hristos. Sau tu cazi, impotrivindu-te, sau Ea cade peste tine, n-O poti evita. Si, deodata, aceasta descoperire te uimeste, te framanta, te zguduie. Un suflet chinuit imi spunea nu demult: Orice cuvant si gand al meu cand stiu ce ecou are in sufletele celorlalti… dar mai mult, chiar simpla lui iradiere… Gandirea este o energie care se raspandeste. Si daca raspandesc aceasta gandire rea, vinovata, a mea, care-i infecteaza pe cei din jurul meu, cum voi raspunde? Caci ea ramane, fie in jurul meu, fie in cei pe care i-am smintit, i-am tulburat. Aceasta raspundere, de care nu pot sa nu tin seama. Si cum sa cazi tu peste Piatra? Si cum te sfarmi, daca tu cazi?

Cand un vas cade pe piatra, se intelege ca se sparge. Dar in Evanghelie totul trebuie inteles duhovniceste. Nu-i vorba de o violenta fizica, in nici un chip. Si nu e cu putinta sa intemeiezi pe Evanghelie violenta fizica. Nu e cu putinta, nu ai nici un drept. Si a fost o mare prabusire, o mare cadere, o mare eroare si tragedie in istorie cand s-a incercat sa se indreptateasca uneori chiar osandiri la moarte. Iertati-ma ca trebuie sa numesc Inchizita. In numele Evangheliei… Si prin aceasta si altii au incercat sa justifice faptele lor rele. Or, in Evanghelie, va rog sa retineti, nu poti intemeia nici un fel de violenta fizica. Numai adevarul, care trebuie sa convinga cu armele adevarului. Si de ce nu poti intemeia in Evanghelie o violenta fizica, ci numai duhovniceste, prin Duhul adevarului? – Pentru ca inceputul Evangheliei este prin Duhul Sfant. Fiul lui Dumnezeu de la Duhul Sfant S-a intrupat si din Fecioara, in curatie sfanta. Atunci, intreaga Evanghelie este iluminata duhovniceste, caci temeiul Evangheliei este Duhul Sfant, Duhul adevarului.

Deci “Cine va cadea pe Piatra aceasta se va sfarama” – te sfarmi atunci cand vrei sa lovesti tu in ea. Aduceti-va aminte, ca sa intelegem duhovniceste, de Sf. Pavel, cand mergea la Damasc sa-i prigoneasca pe crestini. Si pe drumul Damascului Mantuitorul i S-a descoperit. Lumina aceea orbitoare care l-a prabusit la pamant. Si trei zile si trei nopti n-a vazut si n-a mancat. Si auziti cuvantul: “Saule, Saule, de ce Ma prigonesti? Cine esti, Doamne? Eu sunt Iisus pe care tu Il prigonesti. Zadarnic iti este tie sa lovesti cu piciorul in tepusa”. Saul mergea sa loveasca si lumina Duhului Sfant l-a prabusit. Si, cu alte cuvinte, Mantuitorul i-a spus: Tu lovesti, tu te ranesti. Cand lovesti in bine, in adevar, in frumusetea divina, nu binele il distrugi, nu adevarul il distrugi, nici frumusetea negraita. Pe tine te ranesti, pe tine te ruinezi, pe tine te distrugi. De aceea spune Dumnezeu prin gura proorocului Ezdra: “Nu pe Mine M-ati parasit, ci pe voi insiva”. Cand parasesti binele si adevarul te parasesti pe tine. Ca sa te cunosti pe tine, trebuie sa-L cunosti pe Cel dupa al carui chip ai fost zidit – Fiul lui Dumnezeu facut Om; Dumnezeu-Omul. Si atunci, lovind in El in tine lovesti. “Cel ce va cadea pe Piatra aceasta se va sfarama” – si Saul era sa se sfarme, daca n-ar fi ascultat cuvantul. Si oricine nu asculta, sarmanul, pe el se paraseste, pe el se pierde, pe el se sfarama. Nu sunt atatea suflete chinuite care se sfarma, se piseaza launtric in zbuciumul patimilor si in cautarea vietii celei adevarate?!

Si invers: “Peste cine va cadea Piatra il va strivi”. Daca tu te impotrivesti, te sfarmi. Si chiar daca tu ramai cumva inchis in tine, ai zice neutru, vine Ea, Piatra. A venit Hristos la lume, a venit Fiul lui Dumnezeu, trimis in lume. Deci fie tu te indrepti spre Dumnezeu, fie Dumnezeu Se indreapta spre tine. Si se descopera aici ca mantuirea nu e cu putinta altfel, decat in cele doua porniri: de la Dumnezeu si de la tine, de la harul Lui si de la libertatea ta. Si numai din intalnirea lor se naste mantuirea. Nu e nevoie sa mai staruim: “Peste cine va cadea Piatra il va strivi”. Am aflat din profetia lui Daniel cum imperiile au pierit unul dupa altul: si cel de aur, si cel de argint, si cel de arama, de fier, de lut. Nici aurul, nici argintul, nici arama, nici fierul, nici toate altele odraslite de ele nu dirijeaza istoria. Ci, dimpotriva, Piatra aceea care s-a inaltat ca un munte deasupra intregii istorii. Iar Piatra aceea este Hristos. Si ferice de tot sufletul care si-a intemeiat viata si casa pe Piatra.

Inchei cu acel cuvant al Evangheliei Mantuitorului unde tot de piatra este vorba: “De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele si le indeplineste asemana-se-va barbatului intelept care a cladit casa lui pe stanca. A cazut ploaia, au venit raurile mari, au suflat vanturile si au batut in casa aceea, dar ea n-a cazut, fiindca era intemeiata pe stanca. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele si nu le indeplineste, asemana-se-va barbatului nechibzuit care si-a cladit casa pe nisip (adica pe toate opiniile noastre miscatoare ca nisipul). Si a cazut ploaia si au venit raurile mari si au suflat vanturile si au izbit in casa aceea, si a cazut. Si caderea ei a fost mare” (Matei 7, 24-27). Pentru ca n-a fost temelia ei pe Piatra, pe Hristos. Faca Domnul ca fiecare suflet din cei de fata si orice suflet din lume… Temelia casei lui neclatinata de nimic sa fie…

Parintele Constantin Galeriu

Calendar Ortodox

Nu vă lăsaţi păcălit de angajator

Firma unde lucraţi a dat faliment? Patronul nu vrea să vă mai dea salariul şi vă sunt încălcate o serie de alte drepturi? Echipa de consultanţă City Square Center (www.citysquare.ro) vă arată ce este de făcut.

În primul rând, trebuie să ştiţi că, odată cu stabilirea falimentului sau a deciziei de dizolvare a societăţii, este numit şi un lichidator care se va îngriji să liciteze bunurile societăţii falimentare, ca să facă rost de bani pentru acoperirea eventualelor datorii şi pentru plata salariilor. Atunci când o firmă este dizolvată, este numit un administrator judiciar, care încearcă reorganizarea ei. Dacă acest lucru nu reuşeşte, intervine lichidatorul. El este cel care va a-corda personalului concediat preavizul de 15 zile lucrătoare.

Salariile restante trebuie plătite

Creanţele salariale restante trebuie plătite până la data încetării activităţii. Acestea sunt cele ce izvorăsc din raporturi de muncă între angajator şi angajat. Pe lângă creanţele provenite din salarii, angajaţii vor primi şi un salariu compensator cu valoare egală cu ultima retribuţie de bază, la care se reţin asigurările sociale şi impozitul pe venit. Dreptul la salariul compensator este acordat oricărui salariat care încetează activitatea la un angajator, din motive ce nu ţin de el.

Lefurile se acordă dintr-un fond special garantat de stat

E important să ştiţi că, în cazul în care angajatorul nu poate acoperi sumele privind salariile restante şi cele compensatorii, atunci acestea se vor achita din Fondul pentru Garantarea Creanţelor Salariale, care există la nivel naţional. La acest fond contribuie lunar toţi angajatorii, în baza comisionului de 0,25% calculat la fondul de salarii şi virat către Bugetul de Asigurări Sociale.

O reţetă pe zi: Cremă de brânză cu fructe exotice

Ingrediente: – 250 g de brânză dulce de vaci, – 200 ml de frişcă, – patru linguri de zahăr, – o lămâie, – două kiwi, – două felii de pepene galben, – două piersici şi – o banană.

Preparare:
1. Se rade fin coaja de lămâie.
2. Se mixează frişca lichidă, apoi se încorporează brânza dulce, zahărul, coaja rasă şi două linguri cu zeamă de lămâie.
3. Se îndepărtează sâmburii piersicilor şi seminţele pepenelui galben.
4. Se curăţă de coajă kiwi, piersicile şi pepenele.
5. Se taie fructele cuburi şi felii.
6. Se aşază compoziţia pe o farfurie, apoi se ornează cu fructe.

Dupa „sfertuiala” din 2009, salariile isi vor reveni poate in 2014

Legea salarizarii va fi modificata complet si nu se va mai tine cont de salariile de referinta din 2009, ci de cele diminuate din 2010, iar anual va fi data o lege speciala care va stabili nivelul salarial, la salariile de anul trecut putandu-se reveni in cel putin patru ani, spun sindicalistii.
Presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, vineri, la finalul discutiilor cu premierul, care au avut loc la Palatul Victoria, ca Legea 330 „va deveni istorie, in septembrie va fi inlocuita”, transmite MEDIAFAX.

Costin a mentionat ca salariile de referinta din aceasta noua lege a salarizarii nu vor mai fi cele din 2009, ci acualele salarii, adica cele diminuate cu 25 la suta.

Liderul BNS a mai spus ca premierul a discutat cu sindicalistii despre posibile majorari salariale cu 10-15 la suta, in 2011, mai mult pentru cei cu venituri mici, precizand ca, in prezent, o treime din populatia activa, respectiv 1,5 milioane de angajati, primeste salariul minim pe economie.

Costin a subliniat faptul ca in fiecare an va fi data o lege speciala care va stabili nivelul de salarizare, tinandu-se totodata cont de Legea bugetului din anul respectiv.

Potrivit lui Costin, in conditiile in care Legea salarizarii va fi modificata total si va fi completata anual de o lege speciala, se prelungeste perioada pana cand fiecare salariat din Romania va beneficia de aceasta Lege a salarizarii, ajungandu-se la 15-20 de ani.

Liderul BNS: In minim patru ani se va reveni la salariile din 2009.

Presedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a spus ca in noua lege a salarizarii se va reveni la raportul de 1 la 15 intre salariul minim si maxim din sistemul bugetar.

In ceea ce priveste salariul minim garantat, respectiv punctul unu din grila, premierul a propus valoarea de 640 de lei, sindicalistii cerand insa un minim de 700 de lei, a adaugat Hossu.

„Potrivit prognozelor, salariul minim garantat la nivelul economiei ar trebui sa fie 860 de lei, in 2011. Stim ca acest lucru nu este posibil, dar cerem macar un minim de 700-750 de lei, iar premierul a promis ca va analiza aceasta solicitare”, a mai declarat Hossu.

Liderul „Cartel Alfa” a adaugat ca aceasta „modificare completa” a Legii salarizarii unitare implica o noua trecere prin Parlament sau o noua asumare din partea premierului.

Sindicalistii au spus ca luni vor primi din partea Guvernului proiectul noii Legi a salarizarii, urmand sa aiba loc discutii intre cele doua parti pentru analizarea acestuia.

Salariul minim pe economie unic cuprins intre 600 si 700 de lei

Ministrul Muncii, Mihai Seitan, a declarat, joi, la Targoviste, ca se urmareste ca salariul minim pe economie sa fie unic, in cuantum cuprins intre 600 si 700 de lei, in acest sens existand negocieri cu sindicatele si cu patronatele.

„In ceea ce priveste salariul minim pe economie, suntem in negocieri si cu sindicatele, si cu patronatele ca sa unificam asa numitele salarii minime pe economie in sistemul bugetar, care de fapt nu are un salariu minim brut. Acela este minim pe economie, 600 de lei acum, si are prima treapta de salarizare 700. Vom face o singura valoare si o sa incercam sa o ducem la peste 600 de lei. Nu va pot spune acum cifra la care o sa ne angajam. Urmeaza sa continuam negocierile. Maine (vineri -n.r.) la ora 12,00, avem o intrunire cu liderii celor cinci confederatii sindicale la nivel de premier, ministrul Muncii, ministrul de Finante pentru a face o discutie si pe probleme de salarizare si pe problema salariului minim pe economie„, spunea Mihai Seitan.

Lefuri mai mari cu 10% in 2011, dar fara al 13-lea salariu

Totodata, ministrul Muncii a mai declarat ca salariile bugetarilor vor creste, anul viitor, cu peste 10 la suta, dar se va renunta la cel de-al 13-lea salariu si la primele de vacanta.

„Legea asumarii raspunderii, care a redus cu 25% salariul, este facuta pana la sfarsitul anului, urmand ca in 2011, potrivit aceleiasi legi, sa se revina pe cresteri salariale, in functie de restructurarile bugetare si de anvelopa financiara a anului urmator pentru salarii. Ca atare, cresterea salariala va pleca de la aceasta reducere, vor creste salariile, dar nu vor creste la toata lumea cu 25%, ci, in medie, cu ceea ce reusim sa obtinem din restructurarea aceasta si tinand cont de aceasta anvelopa„, a afirmat Seitan.

El a spus ca, potrivit calculelor facute la acest moment, daca nu ar exista reduceri de personal ar fi posibila o crestere de circa 5% a salariilor in 2011.

„Daca anul viitor vom restrictiona in continuare al 13-lea salariu si primele de vacanta, vom avea inca 5%, deci vom avea 10%, la care vom putea adauga o crestere datorata reducerii de personal pe care o facem acum. Deci o sa fie mult peste 10%. Salariile mici care sunt in jurul salariului minim pe economie sau peste salariul minim vor avea cresteri peste 25%”, a sustinut ministrul.

Castigatori si perdanti in sistemul public: Cum arata prima rectificare bugetara din 2010?

Guvernul a aprobat, miercuri, prima rectificare bugetara din acest an, prin care sunt taiate alocatiile mai multor ministere si acordate fonduri in special pentru plata pensiilor, indemnizatiilor de somaj si altor alocatii de natura sociala, cu scopul de a evita „declansarea unor conflicte sociale”.
Conform proiectului de rectificare, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va primi in plus 4,36 miliarde lei, reprezentand transferuri de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru finantarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum si a pensiilor IOVR, indemnizatiilor reparatorii, alocatiilor de stat pentru copii, alocatiilor familiale, indemnizatiilor pentru cresterea copilului si altor ajutoare sociale, informeaza MEDIAFAX.

Cine mai primeste fonduri in plus?

Ministerul Sanatatii va primi la randul sau inca 2,81 miliarde lei, reprezentand transferuri din bugetul de stat catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru acoperirea deficitului.
Alte fonduri vor fi alocate Ministerului Mediului si Padurilor (241,2 milioane lei), Ministerului Economiei (207,1 milioane lei), Ministerului Culturii (56,9 milioane lei, pentru restaurarea si reabilitarea monumentelor istorice, precum si consolidarea unor cladiri culturale, ca Biblioteca Nationala a Romaniei, Teatrul I.L. Caragiale), Ministerului Comunicatiilor (49,6 milioane lei, in principal, pentru plata serviciilor de inchiriere de licente aferente produselor Microsoft), Academiei Romane (17 milioane lei, pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile).

Ce ministere au bugetele ciopartite?

Vor fi insa taiate bugetele Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ( cu 494,6 milioane lei), Ministerului Administratiei si Internelor (476,8 milioane lei), Ministerului Apararii Nationale (278,5 milioane lei), Ministerului Justitiei (198 milioane lei), Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (168,6 milioane lei), Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (142,5 milioane lei), Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (121,7 milioane lei), Ministerului Public (105,2 milioane lei).

Guvernul apreciaza in nota de fundamentare a proiectului ca vor fi asigurate fondurile pentru plata integrala si la timp a pensiilor de asigurari sociale de stat si a indemnizatiilor de somaj si „evitarea declansarii unor conflicte sociale”.

Taxa pe valoare adaugata, salvatoarea Guvernului

Veniturile estimate la bugetul consolidat scad la rectificare cu 3,4 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi reduse doar cu 714 milioane lei, cele mai mari diminuari de venituri fiind la impozitul pe venit, accize si impozitul pe profit, Guvernul bazandu-se pe resurse suplimentare din cresterea TVA.

Cheltuielile pe acest an ale bugetului asigurarilor pentru somaj vor fi majorate cu 1,1 miliarde lei prin rectificarea bugetara, Guvernul anticipand pentru perioada imediat urmatoare o reducere a numarului de salariati fata de prognoza utilizata la constructia initiala a bugetului.

Sumele defalcate din TVA alocate de la bugetul de stat catre bugetele locale vor fi reduse la rectificarea bugetara cu 2,1 miliarde lei, scadere care va afecta atat fondurile pentru salarii si sporuri in invatamantul preuniversitar, cat si cele pentru alocatii sociale, sali de sport si drumuri.

CFR Calatori si RAAN, alti fericiti ai acestei rectificari

Bugetul CFR Calatori si cel al Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare (RAAN) vor fi suplimentate de Guvern pentru acoperirea unor datorii fata de alte companii, inclusiv catre E.ON Gaz, conditia fiind insa ca sumele astfel incasate de catre furnizorul de gaze sa fie varsate la buget ca dividende.

Proiectul mai prevede ca Electrica si Romgaz vor dona la buget cate 400 milioane lei, iar Loteria va dona 74 milioane lei din profitul anilor precedenti si vanzari de active, iar firmele subventionate si cu pierderi anterioare, dar care inregistreaza profit in 2010 vor repartiza profitul pentru acoperirea acestor pierderi.

Pentru intregul an se estimeaza o reducere in termeni reali a Produsului Intern Brut de 1,7-1,9%, comparativ cu cresterea de 1,3% avuta in vedere la fundamentarea bugetului initial, si un deficit bugetar de 6,8%, fata de 5,9% initial.

Semne care îţi spun că nu vrea o relaţie serioasă cu tine

Unii bărbaţii care apar aproape perfecţi în faţa unei noi cuceriri de fapt nu vor o relaţie adevărată, ci doar o joacă. Aceştia sunt destul de greu de descoperit, deoarece se poartă încântător, până în momentul în care îi spun partenerei ‘la revedere’. Iată câteva semne care îţi pot indica faptul că băiatul tău are probleme de angajament.

Toate fostele sale sunt „nebune”

Nu îi da toată încrederea ta unui bărbat care spune despre fostele sale iubite că sunt „nebune” sau „descreierate”, deoarece el este numitorul comun în toată treaba asta. Astfel, ori el atrage numai femei cu probleme, ori el nu vrea cu adevărat o relaţie.

Planifică numai întâlniri ultra-romantice

O cină romantică în doi, departe de privirile curioşilor din restaurant este o surpriză plăcută din partea lui, însă dacă te duce numai la întâlniri de genul acesta, întreabă-te dacă nu cumva nu vrea să fie văzut de alte femei. Data viitoare când te scoate în oraş, testează-l şi roagă-l să te ducă la unul din cele mai populare localuri din oraş şi vezi cum reacţionează.

Este ba cald, ba rece la telefon

Îţi trimite zeci de SMS-uri noaptea, pe urmă dispare de tot câteva zile. Vorbiţi la telefon o oră întreagă, apoi nu te mai sună o săptămână. Te întrebi ce se întâmplă? Experţii psihologi pun problema astfel: cel mai probabil este ocupat cu alte femei.

Te manipulează emoţional

Pentru un bărbat este normal să se gândească la sex chiar din primul moment în care te vede, însă dacă te face să te simţi prost pentru că alegi să nu te culci cu el de la prima întâlnire, atunci el este un manipulator şi nu prea te vrea pentru mult timp.

Prietenii lui sunt distanţi

Chiar dacă amicii unui ‘jucător’ sunt sociabili, ei nu te vor întreba prea multe despre locul de muncă, interese sau hobby-uri. De ce? Pentru că nu vor să investească timp şi energie să te cunoască deoarece ştiu că nu vei face parte din viaţa Lui prea mult timp.

Îţi spune că sunteţi făcuţi unul pentru celălalt

Ce femeie nu-şi doreşte să audă asta de la bărbatul de care este îndrăgostită? Totuşi, prea multe dulcegării de genul acesta într-un timp foarte scurt nu miros a bine. Dacă bărbatul îţi spune deja din primele două săptămâni că este pe cale să se îndrăgostească de tine, există posibilitatea ca el să-ţi şoptească vorbele de amor cu atâta uşurinţă deoarece le-a mai rostit de mai multe ori înainte.

Îi lipsesc informaţii de pe Facebook?

Băiatul are cont pe Facebook şi intră destul de des pe site, postează mereu poze noi şi vorbeşte cu amicii săi dar… nu zice nimic despre tine? Stadiul relaţiei este ascuns? Ei bine, spun experţii, un bărbat care are probleme de angajament va fi sigur că nu lasă vreo urmă de-a ta pe profilul său.

Înlocuieşte produsele din comerţ cu ceaiuri de plante

Infuziile de plante sunt alternative eficiente şi, în multe dintre cazuri, mai sănătoase decât produsele pentru păstrarea igienei intime. Revista „Click! pentru femei” îţi spune care sunt florile din care poţi prepara ceaiuri pentru infuziile necesare în îngrijirea zonelor sensibile.

Unele plante, prin calităţile lor antiinflamatorii, te ajută să-ţi păstrezi igiena intimă şi să previi astfel multe neplăceri.

Mai mult decât atât, preparatele din plante pentru băi pot fi folosite fără interdicţii.

Iată, aşadar, cu ce poţi înlocui săpunurile din comerţ, care uneori fac mai mult rău decât bine, pentru că afectează echilibrul florei bacteriene.

Dacă ştii că eşti mai sensibilă, nu este bine să foloseşti prduse de igienă intimă care conţin substanţe chimice, tampoane sau hârtie igienică colorată.

Pentru a evita astfel de situaţii, poţi face spălături cu ceaiuri de plante.

Coada şoricelului este dezinfectantul ideal

Infuzia de coada şoricelului e recomandată pentru menţinerea igienei, deoarece are un efect dezinfectant. Preparatul pentru băi se obţine din trei linguri de plantă la 500 ml de apă fierbinte. În plus, infuzia ajută la cicatrizarea rănilor de pe colul uterin şi e utilă în caz de hemoragii genitale.

Gălbenelele sunt antiinflamatoare

Datorită efectului său calmant şi dezinfectant, infuzia de gălbenele poate ameliora iritaţiile din zona genitală. Preparatul se obţine din 10 g de flori de gălbenele la 100 ml de apă clocotită. Lasă la infuzat o jumătate de oră, apoi strecoară. Remediul este eficient şi în cazul candidozei, dar ameliorează şi scurgerile vaginale. Decoctul din flori de gălbenele se prepară din 5 linguri de flori la un litru de apă. Fierbe totul 30 de minute, apoi toarnă ceaiul în cada de baie. Ceaiul de gălbenele se mai poate folosi pe cale internă, în trataemntul micozelor şi al candidozei.

Salvia este bună la menopauză

Băile de salvie sunt utile femeilor aflate la menopauză. Ele se confruntă adesea cu uscăciunea mucoasei vaginale (vaginită atrofică), cauzată de scăderea nivelului de estrogen. infuzia se obţine din 20 g de frunze la 200 ml de apă clocotităLa fel de benefice sunt infuziile de sunătoare şi de urzică, preparate din 20 g de plantă la 200 ml de apă fierbinte.

Muşeţelul opreşte înmulţirea bacteriilor

Uleiul eteric din muşeţel are o puternică acţiune antibiotică. Astfel, băile cu infuzie de muşeţel previn înmulţirea bacteriilor şi ameliorează afecţiunile genitale. infuzia pentru băi se prepară din două linguriţe de flori şi din 200 ml de apă fiartă.

Băuturi care nu te îngraşă

Dacă vrei să-ţi păstrezi greutatea, trebuie să fii atentă şi la ce bei, nu doar la mâncare. Renunţă deci la sucurile acidulate în favoarea băuturilor delicioase şi cu puţine calorii, preparate în casă.

Sucul de caise şi de pepene îţi detoxifică organismul

Pepenele roşu are un conţinut caloric scăzut şi este bogat în apă (95%). Caisele sunt recunoscute pentru efectul lor detoxifiant, datorită conţinutului mare de apă (85%), de vitamine şi de fibre. Ce poate să iasă din amestecul celor două fructe?

Un suc delicios, care-ţi alină pofta de dulce. Ai nevoie de trei caise bine coapte şi de două felii mari de pepene roşu. Iei miezul pepenelui şi caisele cu coajă şi le treci prin blender.

Le laşi câteva minute să se amestece şi le pui la frigider. Bea un pahar cu suc dimineaţa, pe stomacul gol, şi în timpul zilei, când simţi nevoia de ceva dulce şi răcoros.

Shake-ul de pere şi kiwi este antioxidant

Aceste două fructe îţi conferă senzaţia de revigorare şi te ajută să scapi de kilogramele nedorite. Bogate în vitamina C, perele au proprietăţi remineralizante, diuretice şi depurative. În plus, fructele de kiwi au minerale şi vitamine care vor contribui la doza ta zilnică de energie.

Curăţă de coajă două fructe de kiwi, spală bine o pară şi adaugă-le în mixer. După ce s-au omogenizat, le pui în frigider timp de 10 minute şi bei un pahar înainte de fiecare masă.

Ceaiurile „topesc” grăsimile

Pe lângă delicioasele sucuri din fructe, ceaiurile sunt şi ele de ajutor dacă vrei să scapi de kilogramele în plus. Ele au un efect detoxifiant, îţi dau senzaţia de saţietate şi stimulează digestia. Cele mai recomandate în lupta contra formelor plinuţe sunt ceaiul verde, ceaiul de păpădie şi de soc.

În plus, poţi folosi şi pliculeţele cu ceai care conţin inozitol, un ingredient special care transformă grăsimile în energie, ajută la accelerarea metabolismului şi este recomandat în tulburările de comportament alimentar, cum este bulimia.

Mix de banană şi iaurt, pentru o digestie bună

Amestecul de banane cu iaurt îţi oferă una dintre cele mai gustoase băuturi răcoritoare, având ca ingredient principal iaurtul, care ajută la îmbunătăţirea digestiei. Pentru aceasta, ai nevoie de două banane mici coapte, 250 ml de iaurt şi puţin chimen.

Curăţă bananele şi taie-le în bucăţi mari. Toarnă iaurtul în blender, împreună cu bucăţile de banană şi cu chimenul. Amestecă până se omogenizează. Poţi să serveşti şi la micul dejun. Dacă băutura obţinută este prea concentrată, pune gheaţă zdrobită.

Sfat

Sucul de lămâie dă un plus de savoare băuturilor din fructe pe care le bei în dietă şi este un excelent antioxidant.

• Imaginea 1
• Imaginea 2
• Imaginea 3
• Imaginea 4
• 

Audi Hydron bolidul care merge pe apă

Constructorii de maşini se întrec în proiecte sofisticate de vehicule multifuncţionale

Pentru o mai bună stabilitate aproape jumătate din maşină este submersibilă

Prototipul Audi Hydron a fost conceput de designerul David Cardoso şi este primul bolid hibrid care merge şi pe uscat şi pe apă.

Conform creatorului său, bolidul este preconizat să fie lansat în producţia în serie.

Modelul nu este primul vehicul conceput să funcţioneze atât pe şosele cât şi pe apă.

După lansarea de anul trecut a bolidului Python Water Car, cu motor V8 marca Chevrolet Corvette, constructorii de maşini au depus eforturi uriaşe de a anticipa noul salt tehnologic.

Astfel, s-a ajuns ca designerii de maşini să se întreacă în conceperea de bolizi zburători şi respectiv maşini-amfibii.

Dacă Python Water Car a rămas un bolid de lux cu un motor pe benzină, preţul lui ajungând la peste 200.000 de dolari, inventatorul Cardoso speră ca Audi Hybrid să fie prima amfibie rutieră produsă în serie.

Audi Hydron este o maşină cu 3 locuri, cu alimentare electrică. Este concepută în primul rând pentru deplasarea pe apă şi în al doilea rând pentru cea rutieră. Habitaclul este coborât sub nivelul apei pentru a asigura o aderenţă optimă la contactul cu apa.

În apă, bolidul este propulsat cu ajutorul unui motor conectat direct pe direcţia în X. Fiecare roată se poate roti în apă în unghi de 90 de grade.

Atunci când rulează pe uscat, motorul poate fi activat şi în sistem 4X4.

Terrafuga – maşina-avion

Bolidul conceput de cercetătorii americani costă aproape 300.000 de dolari şi este soluţia ideală pentru a evita blocajele în trafic

Maşina-parapantă

Un vehicul de armată, pentru teren accidentat, legat de o parapantă, devine în câteva secunde o maşină zburătoare, susţin constructorii americani

Python Water Car – maşina-barcă de curse

Dotată cu un motor V8 puternic, produs de Chevrolet Corvette, maşina este ideală inclusiv pentru cursele de bărci.

Cum scapi de „duşmanii” ascunşi din casă

Deşi la prima vedere par inofensive, unele obiecte din locuinţa ta conţin substanţe toxice care îţi pot afecta sănătatea.

În mod sigur, nu te-ai gândit vreodată că anumite lucruri din casă pot fi nocive pentru sănătatea familiei tale. Cine ar fi crezut că vopseaua de pe pereţi, un covor sau o piesă de mobilier pot fi dăunătoare, din cauza substanţelor pe care le conţin?

Produsele din pal

Palul e un amestec de rumeguş şi aşchii combinate cu ajutorul unui clei, pentru a-i conferi rezistenţă şi duritate. Adezivul foloseşte formaldehidă în locul răşinii naturale.

Riscuri: Expunerea la formaldehidă poate fi periculoasă, mai ales pentru copii, determinând lăcrimare, senzaţie de arsură a ochilor şi a gâtului, dificultăţi de respiraţie şi atacuri de astm.

Sfaturi: Mai multe companii, de exemplu Ikea, au eliminat anumite substanţe periculoase din procesul de producţie a mobilei din pal. O altă variantă ar fi să îţi iei mobilier din lemn masiv.

Purificatoare de aer

Din ce în ce mai mulţi oameni se îngrijesc de calitatea aerului din camere. Puţini ştiu însă că aparatele de purificat, care au rolul de a ucide bacteriile şi microbii din aer, conţin o doză foarte mare de ozon.

Riscuri: Medicii avertizează că ozonul poate cauza afecţiuni ale plămânilor şi poate favoriza apariţia atacurilor de astm.

Sfaturi: Renunţă să-ţi achiziţionezi un astfel de aparat. Mai bine aeriseşte foartebine camera şi menţine curăţenia.

Materialele ignifuge

Frecvent utilizate în saltele, tapiţerii, televizoare, carcase de calculator, plăci de circuite, materialele ignifuge sunt cunoscute pentru proprietatea de a rezista la temperaturi foarte ridicate. Însă ele conţin substanţe care pot afecta organismul.

Riscuri: Studiile au arătat că aceşti compuşi influenţează într-o anumită măsură capacitatea de învăţare, ceea ce ar conduce la apariţia problemelor de memorie.

Sfaturi: E bine să cumperi produse fabricate după 2006, de când UE a dat o directivă ce limitează folosirea acestor substanţe.

Naftalina

Naftalina e o substanţă toxică, folosită pentru păstrarea, în stare bună, a hainelor din blană sau din lână din şifonier.

Riscuri: Naftalina conţine o substanţă care, în urma inhalării pe o perioadă mai mare de timp, poate deteriora sau distruge globulele roşii din sânge. Chimicalele din naftalină pot provoca, de asemenea, greaţă şi diaree.

Sfaturi: Dacă trebuie să foloseşti naftalină, utilizeaz- o într-o zonă cu ventilaţie. De asemenea, spală orice obiect de îmbrăcăminte care a fost depozitat cu naftalină, înainte de a-l purta.

Covoarele, mobilierul şi anumite obiecte din locuinţa ta pot fi adevărate surse de microbi şi de substanţe toxice, care îţi pot afecta sănătatea

Vopseaua cu plumb

Despre vopseaua cu plumb, medicii avertizează că este foarte periculoasă pentru plămâni. Acum mai bine de 30 de ani, vopselele pe bază de plumb au fost interzise în SUA, însă chiar şi în ziua de azi foarte multe case din România au pereţii coloraţi cu acest gen de vopsea.

Riscuri: Dacă este răzuit, stratul de vopsea poate produce un praf de plumb deosebit de periculos, mai ales în cazul copiilor. Nici vopselele mai noi nu sunt chiar atât de inofensive pentru aerul din cameră. În această categorie se încadrează lacurile şi adezivii care se folosesc, în general, în construcţii.

Sfaturi: Specialiştii recomandă alegerea unei vopsele eco, fără compuşi chimici periculoşi.

Odorizante

Despre vopseaua cu plumb, medicii avertizează că este foarte periculoasă pentru plămâni. Acum mai bine de 30 de ani, vopselele pe bază de plumb au fost interzise în SUA, însă chiar şi în ziua de azi foarte multe case din România au pereţii coloraţi cu acest gen de vopsea.

Riscuri: Dacă este răzuit, stratul de vopsea poate produce un praf de plumb deosebit de periculos, mai ales în cazul copiilor. Nici vopselele mai noi nu sunt chiar atât de inofensive pentru aerul din cameră. În această categorie se încadrează lacurile şi adezivii care se folosesc, în general, în construcţii.

Sfaturi: Specialiştii recomandă alegerea unei vopsele eco, fără compuşi chimici periculoşi.

Covoarele

Adezivii utilizaţi pentru lipirea mochetelor emit compuşi organici volatili care pot fi dăunători pentru sănătate, dacă se găsesc într-o concentraţie ridicată. Una dintre cele mai comune astfel de substanţe e formaldehida, care afectează întregul sistem respirator.

Riscuri: Substanţele periculoase, praful, bacteriile, mizeria şi ciupercile din covoare şi din mochete pot afecta plămânii şi pot provoca alergii.

Sfaturi: Aerisiţi cât mai des camera, bateţi lunar covoarele şi ştergeţi praful de sub mobilă şi calorifere.

Produsele de curăţat

Soluţiile de curăţare folosite să împrospăteze şi să dezinfecteze casele pot fi toxice. Cel puţin aşa au demonstrat câteva studii recente, care arată că, atunci când sunt folosite excesiv sau într-un spaţiu mic, neaerisit, aceste produse eliberează poluanţi toxici. Aceştia provin din două substanţe chimice principale, numite etilenă pe bază de eteri de glicol, respectiv terpene. În timp ce eterii sunt toxici prin compuşii pe care-i conţin, terpenele devin nocive în urma contactului cu ozonul din aer, ducând la formarea unei combinaţii otrăvitoare.

Riscuri: Pot provoca alergii sau dificultate în respiraţie.

Sfaturi: Una dintre regulile care trebuie respectate e evitarea combinării produselor pe bază de acizi (precum oţet sau amoniac) cu cele pe bază de clor. O suprafaţă nu trebuie niciodată curăţată cu două astfel de produse diferite, deoarece compuşii lor vor interacţiona, producând un gaz foarte toxic pentru organism.

Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului este praznuita pe 15 august. Despre aceasta sarbatoare nu gasim informatii in Sfintele Evanghelii, ci numai in Traditia Bisericii. Potrivit acestei Traditii, Maica Domnului a fost instiintata printr-un inger de mutarea ei din aceasta viata: „Acestea zice Fiul tau: Vremea este a muta pe maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare“. Dupa ce Fecioara Maria si-a cerut iertaciune de la toti, si-a dat duhul. Domnul Insusi S-a coborat din ceruri pentru a primi in mainile Sale sufletul ei cel sfant. Atunci s-au petrecut multe minuni: ochii orbilor si auzul surzilor s-au deschis, ologii si bolnavii s-au vindecat.

Trupul a stat trei zile in mormant, dupa care a fost ridicat in chip tainic spre lacasurile ceresti. Traditia marturiseste ca Toma soseste la Ierusalim in a treia zi dupa inmormantarea Maicii Domnului. Dorind sa cinsteasca trupul ei, Apostolii au deschis mormantul. Dar minune! Mormantul era gol. Trupul Fecioarei Maria a fost ridicat la ceruri de Fiul ei.

Maine, Biserica cinsteste Sfanta Mahrama a Domnului si face pomenirea:
– Sfintilor Martiri Brancoveni: Constantin Voda cu cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei si sfetnicul Ianache.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Calendar Ortodox

Tanarul bogat

Predica la Duminica a XII-a dupa Rusalii – EVANGHELIA INTREBARII ESENTIALE

Traditia crestina ne-a pastrat din cele mai vechi timpuri o vorba a Parintilor imbunatatiti in viata duhovniceasca, a acelor Parinti retrasi prin manastiri, sau in pustie: „Cine vrea sa se mantuiasca, cu intrebarea sa calatoreasca”. Sa nu calatoreasca adica, la intamplare. Stiind unde merge, sa se informeze despre drumul cel mai bun, cel mai drept. Mantuirea nu e o tinta despre care se stiu toate si de catre oricine. Drumul spre ea e anevoios, pentru ca nu e acelasi pentru toti. Este si un drum mare, al tuturor, dar fiecare trebuie sa-si caute si sa-si gaseasca poteca lui, aceea care e numai a lui, si sa-i gaseasca pe cei care, ca si dansul, au incercat-o si-i pot fi calauze.

Sfiintii Parinti indeamna intotdeuna: „Nu stii ceva? – Intreaba! Nu te rusina. Nu e rusine sa nu stii. E rusine sa te ratacesti pentru ca n-ai intrebat”. Multe tratate duhovnicesti se intituleaza. „Intrebari si raspunsuri,” precum cele ale Sfantului Maxim Marturisitorul, de pilda. Patericul insusi e o carte de intrebari si raspunsuri. In vechime Socrate socotea metoda drept cea mai eficace, pentru ca din intrebare se nasteau raspunsurile. Metoda lui filosofica se si numea Maeutica, adica mosirea raspunsurilor. Platon, ucenicul sau, si-a scris opera sub forma de dialoguri. Catehismele religioase, ca sa fie mai usor accesibile intelegerii, sunt si ele alcatuite tot sub forma de dialoguri.

Din copilarie pana la adanci batranete punem toti intrebari. Copilul, de indata ce incepe sa vorbeasca, pune intrebari: ce este aceasta, ce este cealalta, de ce este asa, de ce nu este altfel? Intalnindu-se pentru prima oara cu lumea si cu minunile ei, copilul vede in toate cate o noutate. Dar noutatile nu se epuizeaza niciodata. Nici pentru copil, nici pentru matur. De-a lungul intregii vieti, oricat am intreba si oricate raspunsuri am capata, intotdeauna mai exista loc pentru intrebari, si intotdeuna va fi loc pentru raspunsuri. Pe multe le aflam, le stim, dar raman mereu foarte multe necunoscute. Stiinta si cunoasterea insesi largesc sfera celor ce raman necunoscute. Ce stim noi, de pilda, despre felul cum stau randuite in univers planetele? Am mai dat exemplul acesta si alta data. Stim ca e vorba de o lege a atractiei universale, stim ca exista o lege a gravitatiei, dar in afara de faptul ca le constatam, nu stim nimic despre aceste legi. A descoperi legile nu inseamna a sti si cum s-au nascut ele.

Ce stim despre felul cum creste dintr-o ghinda, din apa din sol si din pamant un stejar urias? Ce stim noi despre felul cum apa, si alte substante chimice pe care le extrage un copac din glie, se prefac in ramuri si in frunze? Ce stim despre faptul ca acestea, la unul din pomi se prefac in cirese, la altul in visine, la altul in mere, in pere s.a.m.d.?

Ce stim despre felul cum, din acelasi sol, cu aceeasi hrana dar din seminte diferite, unele flori isi scot culoarea violeta, altele rosie, altele albastra? Ce stim despre noi insine, despre fiinta noastra omeneasca? Ce stim despre memorie, de pilda? Lumea moderna a inventat casetofonul, o inventie frumoasa, care, iata, prinde pe o banda ceea ce spunem noi si dupa aceea ne poate reproduce. Ne trebuie pentru aceasta o banda. O punem si indata ne reproduce ceea ce a spus. Dar cate lucruri nu reproduce creierul nostru? Cate benzi dintre acestea, sau ce fel de benzi vor fi fiind in creierul nostru, de pot depozita si reproduce cunostinte pe care le acumulam intr-o viata intreaga?

In creierul nostru nu exista insa nici o masina alcatuita de om, nu sunt benzi, in aparenta nu se ruleaza si nu se deruleaza nimic. Luat aparte, izolat cu bisturiul, creierul e o masa de materie vie care pluteste intr-un mediu umed, si toate celelalte raman nemiscate, fiind probabil doar niste circuite invizibile tinute vii de sangele trimis din alta parte, de inima. Si totusi, ceva se deruleaza acolo si noi ne amintim. Uneori creierul e sensibil la efortul de a ne aminti, ne reauzim intr-un fel, undeva intr-un centru al vorbirii, care n-are urechi de altfel, toate informatiile inmagazinate in toata viata noastra din trecut, fiind pastrate acolo ca intr-o arhiva.

Ce stim noi despre toate acestea? Ce stim noi despre corpul unei gaze care, privita sub microscop, e o minune, o alcatuire extraordinara din nenumarate organe si functiuni, din aparate si culori?

Am putea inmulti la infinit sirul acestor intrebari. In legatura cu toate ne intrebam. Ne intrebam si aflam raspunsuri. Dar sunt si multe intrebari la care nu aflam raspunsuri. De aceea Socrate a putut spune: „stiu ca nu stiu nimic”, si ca lucrul cel mai important pe care ar trebui sa-l realizeze omul in viata ar fi „sa se cunoasca pe sine insusi”, sa-si descifreze tainele spirituale si morale.

Stim totusi foarte multe lucruri despre lumea inconjuratoare, dar cele mai putine lucruri le stim despre noi insine. Ramane si astazi valabila, desi a fost scrisa cu aproape cincizeci de ani in urma, cartea lui Alexis Carrel: „Omul, fiinta necunoscuta”. De atunci s-au mai adaugat unele cunostinte, dar ele n-au putut schimba constatarea lui Carrel. Stiinta despre om a ramas pana azi cea din urma, adica stiinta despre alcatuirea lui, despre originea lui, si stiinta despre toate minunile care il alcatuiesc. „Cunoaste-te pe tine insuti” este in continuare porunca cea mai mare. Iata de ce vom pune mereu si mereu aceleasi si alte intrebari.

Ne punem mai intai intrebari de informatie, in general. De cum incepem sa gandim. Vrem sa stim cat mai mult despre cat mai multe lucruri. Nu ne putem misca precum niste orbi in lumea aceasta. Vrem sa stim. Nu pornim niciodata pe un drum, daca nu ne asiguram ca exista drum si ca duce acolo unde vrem noi. Nimeni nu calatoreste la intamplare. Nu pleaca nimeni spre nicaieri. Cel care pleaca se intreaba despre un loc unde trebuie sa ajunga. Omul e facut sa calatoreasca prin lume, prin destinul sau, cu ochii deschisi. De aceea isi pune lui si pune si altora intrebari. Altfel, se rataceste si in lume, si prin el insusi, prin tainele si tainitele din el! Fiind singurii cu grai, suntem singura specie de pe fata pamantului care isi pune intrebari. Si chiar daca aceasta e marea noastra suferinta, cand nu gasim raspunsuri, e si semnul maretiei noastre, fiindca in intrebarea, cu cat e mai mare, e ascuns si marele raspuns, si mai ales e ascunsa intuitia noastra ca acest raspuns exista. Cand omul formuleaza intrebari, se ridica la inaltimea raspunsurilor. Si la inaltimea Celui care are raspunsul.

Ne mai punem intrebari si din simpla curiozitate, despre lucruri care am zice ca nu ne privesc direct, dar pe care dorim sa le cunoastem. Despre altii, despre destinele lor, de pilda. Dar, de fapt, totul ne priveste. Toate cele cu care putem fi in relatie, ne privesc. in toate suntem si noi. Nu ne putem izola de nimic, decat cu pretul stirbirii fiintei noastre, cu pretul limitarii, a restrangerii la mai putin decat suntem de fapt. Intr-un fel, noi suntem tot ce exista. In toate suntem, si toate sunt in noi.

Ne mai punem apoi intrebari in legatura cu lucruri care pentru unii apar intr-un fel, pentru altii intr-alt fel, si care cer si optiunea noastra, ca sa ne situam fata de ele. Ne incearca indoielile, si ne pun in incurcatura dilemele si paradoxurile existentei.

Omul, s-a zis, este o fiinta care se indoieste. Indoiala e semnul ratiunii. Unul din primii filosofi moderni, Descartes, spunea: „Ma indoiesc, deci cuget, cuget, deci exist”. Dictonul a ramas faimos in lumea ganditorilor pana astazi: „Dubito ergo cogito, cogito ergo sunt”. Gasise, inteleptul, in sfarsit, argumentul ca exista! Si constatase ca are darul cugetarii! Nu fusese prea greu sa le constate pe amandoua, dar pentru felul cum a spus-o, si-a castigat celebritatea. Desigur nu numai prin aceasta!

Dar, in afara de aceste intrebari, si de multe alte feluri de intre-bari, la care putem sau nu putem gasi raspunsuri, exista si intrebari la care trebuie neaparat sa le capatam. Exista intrebari esentiale, intrebari de care depinde nu numai viata noastra de aici, ci si viata noastra in eternitate.

Eram tanar monah la manastirea Slatina din Moldova. Eram profesor la Scoala monahala si am pus elevilor, monahi de toate varstele, unii chiar foarte in varsta, cu experienta duhovniceasca de toti recunoscuta, o intrebare care, tanar fiind pe atunci, mi s-a parut mie a fi esentiala.

– Daca ar invia un mort – i-am intrebat – si ar spune asa: „Va dau voie sa-mi puneti o singura intrebare, una, nu doua, fiindca numai la una pot sa va dau un raspuns care sa fie in mod sigur adevarat”, ce intrebare i-ati pune? Toti au stat si au meditat indelung. Nu le-am cerut raspunsul pe loc. Va pun si dv., acum, aceeasi intrebare. Nu va cer nici dv. raspunsul pe loc. Ganditi-va si raspundeti-va singuri dupa aceea. Eu va voi descoperi raspunsul dat de monahi, dar dv. va simtiti liberi sa va dati propriul raspuns.
Pe monahi i-am lasat pentru moment, si am reluat a doua zi problema. Au venit cu diferite intrebari. Unii au spus ca l-ar intreba pe cel inviat despre Dumnezeu: cum este, cum conduce lumea, cum judeca, cum iarta, cum cheama la El, si altele de acestea despre Dumnezeu. Au fost si dintre-aceia care au pus intrebari naive sau foarte inguste, neesentiale. Cei mai multi au spus insa ca i-ar pune celui inviat o intrebare la care ma gandisem si eu. „L-am intreba, mi-au spus, ce sa facem?”. Sau: „Ce sa fac cu? Ce sa fac pentru ca sa-mi rezolv destinul aici si dincolo, in asa fel, incat sa nu-mi para rau ca am trait, dar nici ca am murit?”

Ca e posibil ca acesta sa fie adevarata intrebare, ne-o spune si autorul „Faptelor Apostolilor” atunci cand, dupa ce Petru le-a vorbit multimilor in graiul fiecarei natiuni si i-a convins ca Hristos a inviat, ei i-au pus o singura intrebare: „Ce sa facem?” (F. Ap. 2, 37).

Si evanghelistul Matei, cand lamureste cum va fi Judecata cea din urma, spune ca Judecatorul va pune o singura intrebare sau, chiar de vor fi mai multe, toate vor fi alcatuite cu verbul a face. Ce ati facut cu saracii, ce ati facut cu cei care nu aveau ce manca, cu cei care nu aveau apa sa bea, ce ati facut cu cei care nu aveau cu ce sa se imbrace, ce ati facut cu strainul care v-a batut la usa fiindca nu avea unde sa-si petreaca noaptea, ce ati facut cu cel care a venit sa va ceara un sfat, ce ati facut cu cel care era in nevoie si a venit sa va ceara ajutorul?

Toate intrebarile Judecatii vor fi alcatuite cu verbul a face. De aceea, probabil, cea mai potrivita intrebare care s-ar pune unui om venit de Dincolo, ar fi aceasta: Ce sa fac ca sa mostenesc si viata de aici, sa-mi rezolv si viata de aici, dar sa mostenesc si viata de dincolo? Sa nu ma duc la durere si suspin, ci la bucurie si fericire. Ce sa fac? Ce e de facut?

Aceasta este intrebarea! Shakespeare ne-a lasat celebra dilema: „A fi sau a nu fi: aceasta e intrebarea!”, se intreba Hamlet! Are mult si adanc adevar in ea. Dar noi suntem. Si Dumnezeu e „Cel ce este”. Intrebarea noastra e cum ne aranjam cu El? Ce avem de facut? Ca de schimbat, nu ne putem schimba. Nu putem sa nu mai fim. Nu putem sa nu fi fost.

Am facut toata aceasta introducere, fiindca am vrut sa ajung la textul Evangheliei de astazi, pe care eu as numi-o Evanghelia intrebarii esentiale:
„Si, iata venind un tanar la El, i-a zis: Invatatorule bun, ce bine voi face ca sa am viata vesnica? Iar el a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decat numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei sa intri in viata, pazeste poruncile. El i-a zis: Care? Iar Iisus a zis: Sa nu ucizi, sa nu savarsesti adulter, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta si sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.

Zis-a lui tanarul: Toate acestea le-am pazit din copilaria mea. Ce-mi mai lipseste? Iisus i-a zis: Daca voiesti sa fii desavarsit, du-te, vinde averea ta, da-o saracilor si vei avea comoara in cer; dupa aceea, vino si urmeaza-Mi. Ci, auzind cuvantul acesta, tanarul a plecat intristat, caci avea multe avutii. Iisus a zis ucenicilor Sai: Adevarat zic voua ca un bogat cu greu va intra in imparatia Cerurilor. Si iarasi zic voua ca mai lesne este sa treaca camila prin urechile acului, decat sa intre un bogat in imparatia lui Dumnezeu. La acest cuvant ucenicii s-au uimit foarte zicand: Dar cine poate sa se mantuiasca? Dar Iisus, privind la ei le-a zis: La oameni aceasta este cu neputinta, la Dumnezeu insa toate sunt cu putinta” (Matei 19, 16-26).

Va fi avut tanarul bogat sentimentul ca se afla in fata Celui care putea sa-i dea raspunsul cel mai autorizat? Probabil. Probabil ca va fi ceilalti. Va fi fost informat ca Acesta da raspunsuri la intrebarile esentiale si atunci s-a gandit sa-i puna intrebarea esentiala: „Ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci?”

Inainte de a-i raspunde. Mantuitorul il pune la o mica incercare, desigur nu lipsita de sens. Mai intai il intreaba: „De ce Ma numesti bun? Nimeni nu e bun decat numai singur Dumnezeu”. E o intrebare cu talc. Va fi vait oare Mantuitorul sa-l intrebe: Ma numesti bun, fiindca Ma crezi Dumnezeu?

Tanarul evita sa raspunda la aceasta intebare, ca si cum nici n-ar fi auzit-o. Venise doar sa-i puna el o intrebare lui Iisus, fiindca auzise ca e un intelept, nu sa raspunda el la intrebari. Numindu-L „bun”, folosise desigur o formula de politete si de bunavointa, nimic mai mult. E de presupus ca Mantuitorul a voit doar sa-i sugereze ca ar trebui sa stie cu Cine sta de vorba.

Era si prematur pentru tanar sa raspunda. Nu avea de unde sti ca Iisus era Dumnezeu. Dupa Legea iudaica era chiar imposibil. Numai gandul la asa ceva era socotit o blasfemie. Mantuitorul, firesc, n-a insistat. A lasat intrebarea suspendata. A socotit important doar s-o puna. Sa-si creeze o premiza pentru dialogul ce urma si sa-l invete sa nu arunce cuvintele fara sa stie ce spune. A vrut sa-i descopere ce ascundeau totusi cuvintele in ele, chiar fara voia celui ce le intrebuinta. Evanghelistul, care ne raporteaza faptele asa cum au fost, noteaza totusi intrebarea Mantuitorului, chiar asa ramasa fara raspuns, si nu numai ca pe un fapt divers de conversatie, ci tocmai ca sa sugereze celor de fata de atunci, si noua celor din viitor, ca Mantuitorul ii va da acele raspunsuri, care vin ca din partea lui Dumnezeu.

Punandu-i aceasta intrebare, Mantuitorul a vrut, poate, sa-i sugereze si tanarului ca ii va da raspunsuri ca de la Dumnezeu. Era ca si cum si-ar ti descoperit identitatea in fata lui. Si-a dat insa seama de indata ca era o intrebare grea si, fara sa mai astepte raspunsul, a continuat: „De voiesti insa sa intri in viata vesnica, pazeste poruncile”.
Poruncile erau date din vechime. Fusesera descoperite de Dumnezeu lui Moise, prin Tablele legii. Acesta le-a comunicat poporului lui Israel. Mantuitorul i-a amintit deci cat de simplu era: pentru a mosteni viata vesnica, era de ajuns sa pazeasca poruncile. Tanarul le cunostea, dar a vrut sa se asigure ca vorbesc amandoi despre acelasi lucru, de aceea L-a intrebat: Care? Mantuitorul nu s-a suparat de intrebare. I-a raspuns. I le-a insirat pe loc pe cele mai importante.

Ce interesanta e aceasta conversatie! E interesanta pentru ca asistam la o conversatie intre Dumnezeu si om. Aflam despre modul cum gandeste Dumnezeu, despre modul cum vorbeste Dumnezeu cu oamenii si, iata, vorbeste pe intelesul nostru, vorbeste in felul nostru de a vorbi. Nu se supara de insistenta tanarului care intreaba: „Care porunci?” Acelea cunoscute, ii spune: „Sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu preacurvesti, sa nu depui marturie mincinoasa, sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta si sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”. Nu e vorba de altele, si nici de ceva mai complicat.

I-a amintit deci, din cele zece, pe acele porunci care asigura o buna convietuire pe pamant, a oamenilor intre ei, si care sunt si criteriul esential al intrarii in imparatia de dincolo, prin Judecata de Apoi. Sa nu-ti insusesti bunul aproapelui, sa nu traiesti din munca lui, ci din roadele stradaniilor tale, sa cinstesti viata pentru ca e data de Dumnezeu, sa respecti legile traditionale ale vietii de familie, iar cu aproapele sa te porti asa cum ai vrea sa se poarte si el cu tine. Acestea sunt regulile bunei convietuiri dintre oameni, aceia vor convietui bine si in cer cu Dumnezeu.

Tanarului nu i s-au parut prea grele poruncile si nu s-a speriat cand Mantuitorul i Ie-a amintit. – Acestea sunt? Daca sunt numai acestea, „eu le-am pazit din tineretea mea”. Se vede ca nu mai era foarte tanar. Era trecut de varsta primei tinereti. A mai adaugat insa o intrebare: Daca le-am pazit pe acestea, ce-mi mai trebuie?

Mantuitorul si-a dat seama ca se afla in fata unui om care isi cunoaste indatoririle spirituale daca, cu adevarat – si probabil nu mintea – din tineretile lui indeplinise poruncile. Si atunci i-a descoperit o a doua treapta a vietii crestine. El se afla pe treapta cea dintai, aceea care e masura obisnuita ce se cere tuturor crestinilor: paza poruncilor. Daca cineva e hotarat sa aspire la mai mult, si tanarul acesta si-a descoperit aceasta intentie, punand intrebarea despre „ce altceva ii mai trebuieste”, i se descopera ca mai exista si o alta treapta. Aceasta se cheama desavarsirea. Asadar, daca vrei sa urci pe aceasta treapta, i-a spus Iisus, „de voiesti sa fii desavarsit, du-te, vinde-ti averile si le da saracilor, si vei avea comoara in cer. Apoi vino de-Mi urmeaza Mie”.

E foarte interesant, in aceasta povestire, un lucru, si trebuie sa fii atent la lectura ca sa-l observi. Tanarul nu s-a prezentat. N-a spus nici cum il cheama, n-a spus nici de unde era, nu si-a facut o cat de scurta biografie in fata lui lisus, si totusi Iisus l-a cunoscut. Avea darul acestei cunoasteri, darul citirii in suflete, darul citirii in vietile tuturor, fiindca era Dumnezeu.

Iisus a stiut ca tanarul avea avere. De aceea, fara sa-l intrebe ce situatie materiala avea acasa, fara o astfel de marturisire din partea lui, i-a spus direct: „Vinde-ti averile”! Si a daugat: „si vino de-Mi urmeaza Mie”. Aceasta nu mai era o invitatie la o masura comuna. Sa ne gandim: ce-ar fi daca toti ar face asa? Ce-ar mai ramane din viata sociala? Daca toti si-ar imparti averile, daca toti ar avea vocatie pentru treapta acesta a doua, viata sociala si-ar pierde rosturile. Sau ar trebui sa se organizeze pe alte baze, cum s-a incercat in primele comunitati crestine, dar s-a renuntat repede. Nu au toti vocatie pentru aceasta, si s-a vazut chiar de pe timpul Apostolilor. Faptele Apostolilor ne istorisesc episoade dramatice din aceasta perioada, ca cel cu Anania si Safira (F. Ap. 5, 1-11). Nici nu cere Dumnezeu tuturor pasirea pe aceasta treapta. O cere numai de la cei care vor: „De voiesti sa fii desavarsit”, asa i-a spus Mantuitorul tanarului.

Tanarul din Evanghelie nu era pregatit pentru o asemenea lepadare. Auzind aceasta conditie, ne spune evanghelistul, s-a intristat.

Si-a dat seama de indata ca nu va putea face acest lucru. Nu va putea trece pe treapta a doua, a desavarsirii. Era insa un om cuminte. N-a cerut nici o lamurire. S-a lamurit. S-a intors si a plecat. S-a intors intru ale sale.

Cine stie! Se va fi gandit ca i se cere prea mult? Sa dea totul pe ceea ce lui i se parea a fi o himera? Venise doar sa puna o intrebare asa de dragul intrebarii? Va fi avut o avere mostenita? Va fi avut o avere castigata greu, prin munca, prin comert si afaceri? Era doar un om obisnuit, fara veleitati si sensibilitati, spirituale deosebite? Nu vom sti niciodata. Stim doar, ca a plecat intristat. Aceasta ni-1 face totusi simpatic. Parca am dori sa se fi terminat altfel intrevederea. Dar bogatia a fost mai puternica.

Dupa ce tanarul s-a indreptat, Mantuitorul a ramas mai departe cu Apostolii Sai. Si a comentat in fata lor cele intamplate. „Adevarul va graiesc ca, cu anevoie va intra bogatul in imparatia Cerurilor”. Si a mai spus: „Mai lesne e sa treaca o camila prin urechile acului, decat sa intre bogatul in imparatia lui Dumnezeu”.

Sunt cuvinte teribile! Va dati seama? Cu atat sunt mai teribile, cu cat sunt spuse de Iisus, cu autoritatea lui Dumnezeu. Complicatia vine mai ales de acolo ca diferenta pe care am stabilit-o intre cele doua trepte, acum pare anulata. Ni se parea la inceput ca simpla respectare a poruncilor era suficienta pentru intrarea in imparatia Cerurilor, caci vinderea averilor si urmarea lui Hristos nu figureaza printre cele zece porunci. Chiar Mantuitorul se referise mai intai doar la porunci. Si iata ca acum, toi El, trage o concluzie sau, mai exact, proclama un principiu care pare a spune ca respectarea doar a poruncilor nu e suficienta pentru intrarea in imparatia Cerurilor.

Se contrazice Mantuitorul?
Dilema nu e dintre cele usoare, dar nu e insolubila. Desigur, Mantuitorul nu si-a dezvoltat „teologia mantuirii” in fata acelui tanar. Discutia a fost ocazionala si a ramas la datele ei generale si, oarecum, simplificatoare. Treapta intai: mantuirea; treapta a doua: desavarsirea. Unii raman la prima, altii urca la a doua. Dar in practica lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Cel de pe treapta intaia, care respecta poruncile, dobandeste viata de veci, dar nu si cand este foarte bogat si egoist.

Treptele nu sunt absolut delimitabile. Un bogat egoist respecta oare poruncile? Cum face el dovada „iubirii aproapelui”, porunca ce face parte din cele zece porunci ale treptei intaia? Desigui nu i se cere sa-si vanda toate bunurile, precum se cere celui ce voieste sa fie desavarsit spre a se elibera total pentru Dumnezeu, dar sa nu fie egoist i se cere si celui de pe treapta intaia.

Bogatii sunt egoisti. Nu urca pe treapta a doua, decat cu rare exceptii, dar nici pe cea dintai nu stau solid, din aceleasi motive. Asa ca Mantuitorul nu s-a contrazis, dar a avut in vedere aceste nuante, atunci cand a generalizat zicand: „Cu anevoie va intra bogatul in imparatia cerurilor”.

Tanarul care a plecat „intristat” nu era intristat numai pentru ca nu s-a putut hotara sa-si vanda averile, ci si pentru ca isi va fi dat seama cat e de egoist. De fapt, nu respecta in intregime nici poruncile, decat formal, ceea ce Mantuitorul nu i-a mai spus, dar l-a facut sa inteleaga ca e asa, atunci cand l-a pus in alternativa de a alege desavarsirea in schimbul vinderii averilor. Ca sa fii desavarsit se poate intelege si in felul urmator: Ca sa fii desavarsit in implinirea poruncilor.

De aceea am spus ca impartirea in cele doua trepte, obisnuita in spiritualitatea noastra, ca si in exegeza clasica a textului, e oarecum formala si simplificatoare, pentru a fi mai usor de talcuit si de inteles. Iata insa ca, la o analiza mai profunda, apar complicatii si ele ar fi dezavantajoase pentru insasi logica textului, daca nu le-am clarifica.

In fapt, deci, problema cu bogatii si mantuirea sta asa: cei care au averi, dar nu le folosesc cum trebuie, adica nu asocieaz.a la folosirea lor si pe cei in nevoie, aceia sunt supusi unui nou examen. Si nu unui examen pentru urcarea pe treapta a doua, aceea a desavarsirii, ci chiar pentru validarea in treapta intai, a mantuirii!

Sau, si mai simplu: daca ai din ce ajuta pe altii, dar nu-i ajuti, atunci cu anevoie vei intra in imparatia Cerurilor, chiar daca ti se pare dovada concreta a credintei. Trebuie sa fim si prin fapta ceea ce suntem prin credinta. Poate ca aici se aplica acea sentinta aspra si radicala a Sfantului Iacov, care spune: „Cine pazeste toata Legea, si numai impotriva unei porunci greseste, acela se face vinovat fata de toate poruncile” (Iacov 2, 10), adica e ca si cum le-ar calca pe toate. Cele in legatura cu bogatia sunt in directa legatura si eu „Sa nu furi” si cu „Sa iubesti pe aproapele ca pe tine insuti”. Cea dintai priveste acumularea bogatiilor, cea de a doua folosirea lor. Bogatii ar trebui sa inteleaga ca nu e bine sa se lase inlantuit de bogatia lor, caci aceasta e trecatoare si ramane aici.

E „durul trecator al imprejurarilor”, cum spunea Epictet. E stran-soarea de sarpe incolacit in jurul gatului, sub chip de colier de aur si pietre pretioase. Tanarul n-a putut desprinde reptila de pe sine. A plecat intristat. Acum cred ca ni se pare mai usoara intelegerea cuvantului Mantuitorului ca: „cu anevoie va intra bogatul in imparatia lui Dumnezeu” si ca „mai usor va trece camila prin urechile acului, decat sa inlre un bogat in imparatia cerurilor”. Nu neaparat fiindca e bogat, cat pentru ca isi va fi acumulat bogatia in mod necinstit si o pastreaza in chip egoist. Si se stie ca bogatii cei mari si-au acumulat-o intotdeauna in mod necinstit, exploatand munca altora.

Sfantul Ioan Gura de Aur care era un bun observator al vietii sociale in vremea lui, din sec. IV, spunea limpede in tratatele sale si in cuvantarile pe care le tinea in catedrala patriarhala din Constantinopol: „Orice bogatie e un furt”. Sfantul Vasile cel Mare spunea acelasi lucru. Si nu faceau altceva, decat observau stari de lucruri cunoscute de ei din societatea vremii lor. Dar oare nu stim noi acestea si din propria noastra experienta, de pilda din istoria Transilvaniei noastre, cand taranii erau toti iobagi pe pamanturile altora, si cand trebuiau sa munceasca aceste pamanturi degeaba? O astfel de bogatie a grofilor nu era cu adevarat facuta prin furt? Prin furtul muncii altora? Atatea castele cu decoratiuni abia imaginabile de tarani, cu atata bogatie in ele, coarne si bijuterii de aur, haine de purtat din fir de aut si argint, vase scumpe, gradini in terase cu fantani arteziene si statui ascunse in boschete, sau marginind alei cu copaci exotici – erau toate acestea rodul macar al unui bob de sudoare proprie al castelanului si al domnitelor? Nu. Erau rodul muncii iobagilor, al banilor stransi tot de la ei, sub forma celor mai bizare impozite, si tot ei erau cei care trebuiau sa multumeasca ca erau lasati sa existe. Nu stiau nici macar faptul ca acest dar al existentei le era lasat nu pentru ei, ci tot pentru cei carora le munceau pe degeaba, ca sa aiba cine le munci!

Nu povestim basme, desi bietii iobagi numai in basme se intalneau cu fiii stapanilor, cu domnitele si cu castelele care erau de fapt facerea mainilor lor, si ar fi trebuit sa fie ale lor nu numai sub forma de naluci, de vis si de basm. Ei munceau, si tot ei isi cereau cu caciula in mana dreptul de a trai ca sa munceasca. Atat. De aceea, Mantuitorul condamna aspru bogatia si pe bogati. Nu prea sunt texte in care sa se justifice bogatia obtinuta prin mijloace cinstite. Nu prea erau cazuri. Dimpotriva, si Vechiul si Noul Testament condamna bogatia. „Bogatul stapaneste pe cei saraci”, se spune in Proverbe (23, 11), „desi cel sarac are adesea mintea mai buna” (Proverbe 2S, 11).

Convingerea autorului Proverbelor era ca stapanirea bogatului se datora numai bogatiei lui, nu altui drept, si nu recunoaste bogatia ca un drept. Ca era convingerea si speranta poporului ca intr-o zi lucrurile se vor indrepta si se va instala in lume dreptatea, o vedem reflectata si in Cantarea Mariei din Evanghelia dupa Luca, care anunta ce va face Mesia: „Pe cei flamanzi i-a umplut de bunatati si pe cei bogati i-a scos afara deserti” (Luca 1, 53). Cand evanghelistul Luca noteaza Fericirile, nu uita ca la urma sa retina din Predica lui Iisus ceea ce Matei a omis: „Dar vai voua bogatilor, ca va luati pe pamant mangaierea voastra” (Luca 6, 24), aici, in viata, prin egoismul vostru!

Sfantul Iacov nu e mai putin aspru, prevestindu-le bogatilor o soarta catastrofala: „Veniti acum voi, bogatilor, plangeti si va tanguiti de necazurile care vor sa vina asupra voastra” (Iacov 5, 1). Ii condamna pe toti cei care fac discriminari intre oameni pe motive de bogatie: „Daca va intra in adunarea voastra un om cu inele de aur in degete, si imbracat in haina stralucita, si va intra si un om sarac, in haina murdara, voi puneti ochii pe cel care poarta haina stralucita, si-i ziceti: Tu sezi bine aici, pe cand saracului ii ziceti: tu stai acolo in picioare, sau sezi jos la picioarele mele” (Iacov 2, 2-3). Si le aminteste celor ce fac astfel de discriminari ca, de fapt, in credinta sunt mai bogati cei saraci, adica tocmai cei care nu sunt asezati la loc de cinste in adunari, iar cei bogati, care se bucura de atatea privilegii, cine sunt de fapt? „Oare nu bogatii va asupresc pe voi, si nu ei va tarasc la judecati?” (Iacov 2, 16).

De aceea Proverbele spun ca „un nume bun e mai de dorit decat o bogatie” (Proverbe 22, 1). Mantuitorul nu pierde ocazia nici in Pilda semanatorului sa spuna ca samanta semanata intre spini nu poate incolti, fiindca are nevoie de cuvantul lui Dumnezeu.

Iar in Parabola bogatului nemilostiv si a saracului Lazar, Mantuitorul il trimite pe bogat in iad, pentru ca a fost nemilostiv. Ideea l-a preocupat si pe Sfantul Pavel. Ce sa le spuna bogatilor? Ii stia fara inima, fiindca numai fara inima poti aduna bogatii pe spatele altora. Mantuitorul il trimisese, in iad. Sfantul Pavel ii invata ce au de facut ca sa se salveze, scriindu-i lui Timotei: „Celor bogati in veacul de acum, porunceste-le sa nu se semeteasca, nici sa-si puna nadejdea in bogatia cea nestatornica, ci in Dumnezeul cel viu… Porunceste-le sa faca ce este bine, sa se inavuteasca in fapte bune, sa fie darnici, sa fie cu inima larga” (I Tim. 6, 17-18).

Ca si Mantuitorul, si Sfantul Pavel stia ca setea de avutie inaspreste sufletele, le monopolizeaza tot interesul si bogatii devin sclavii dorintei de tot mai multa inavutire, deoarece aceasta le creste puterea de stapanire asupra altora. Uneori duce la crime si la vrajbe intre cei mai apropiati, intre frati, cumnati, socri. Sa ne amintim de povestea lui Ion al Glanctasului din romanul „Ion” al lui Liviu Rebrcanu. Nu e o simpla imaginatie de scriitor. Setea de avere duce la minciuna, la juraminte false, la tot ce poate fi mai rau in lume.

Se povestste ca un om cu oarecare stare a murit. Avusese un fiu care din tinerete plecase undeva in America si-si pierduse urma. Cati n-au plecat asa si de la noi din Transilvania! Murind tatal lui si lasand o oarecare avere, s-a constatat ca nu avea urmasi, si ca a lasat un testament pentru fiul sau, la dispozitia judecatorului. Judecatorul a dat de veste in America printre cunoscuti si prin locurile unde erau sateni de-ai raposatului. A murit cutare. Fiul sau sa se prezinte ca este, prin testament, mostenitorul intregii averi a tatalui sau. Dar in loc de unul s-au prezentat trei, fiecare din ei pretinzand ca este fiul. Se potriveau si numele.

Judecatorul nu avea nici un semn de recunoastere. Tatal lasase doar testament ca averea ramane fiului sau, dar nici nu-l descrisese, pentru ca nu-l vazuse din frageda tinerete, si nici nu stia exact pe unde era si ce facea. Judecatorul nu avea nici un mijloc prin care sa-l identifice pe adevaratul fiu. Si atunci a apelat la o judecata solomonica.

Va amintiti ce e o judecata solomonica? Doua femei isi disputau acelasi copil, una spunea ca e al ei, cealalta spunea ca e al ei. Ajunse in fata lui Solomon, celebru pentru intelepciunea lui, si care de asemenea nu avea nici un mijloc prin care sa decida al cui era cu adevarat copilul, s-a gandit la o stratagema. A zis: Aduceti copilul aici. Si l-au adus. Atunci a poruncit unui slujitor: taie copilul in doua, si jumatate sa ia una din pretinsele mame, iar cealalta jumatate s-o ia cealalta. Una din ele a zis: – Asa sa faci! Cealalta a zis: – Nu. Decat sa-l tai, mai bine da-i-1 ei. Solomon a recunoscut in aceasta femeie pe mama adevarata, pentru ca numai o mama adevarata nu putea sa rabde ca propiul ei copil sa fie taiat, pe cand cealalta, care nu era mama adevarata, a acceptat cu usurinta sentinta.

Judecatorul din cazul nostru, cu cei trei pretinsi fii, a apelat deci tot la o judecata de tip solomonic. I-a pus sa jure, dar au jurai toti trei ca sunt adevaratii fii. A cerut atunci sa i se aduca portretul tatalui mort, si punand portretul pe un perete, a spus: Va dau la toti trei cate un arc. Cel care, dintre voi trei, va trage direct in inima tatalui, aceluia ii voi da averea. Nu am alt mijloc de judecata, decat acest fel de tragere la sorti. Doi dinitre ei, care erau si foarte buni tintasi, au luat repede arcul si au tras foarte aproape de inima, aproape in acelasi loc. Al treilea n-a vrut sa traga. Dar nu pentru ca n-ar fi fost tintas bun. Era cunoscut chiar ca cel mai bun. Ar fi nimerit drept in inima. A zis: Nu pot sa trag in inima tatalui meu. Judecatorul a recunoscut in acesta pe adevaratul fiu, caruia i-a revenit toata mostenirea tatalui sau.

Acum vom intelege mai usor reflectia Mantuitorului de la sfarsitul convorbirii cu tanarul bogat. Setea de bogatie duce la competitii nedrepte, ucide bunul-simt si cele mat sfinte sentimente. Adevaratul fiu din intamplarea de mai sus nu s-a lasat, ca ceilalti doi, inselat de bogatie, ci a facut sa triumfe in el dragostea fata de tatal sau.

Evident, Mantuitorul n-a facut o ierarhie a bogatilor. Nici n-a fost in intentia Lui asa ceva, pentru ca El a dat invataturi la modul general. N-a spus cat de bogat poti sa fii, n-a facut diferentieri intre bogatii mai mici si bogatii mai mari, si n-a stabilit o limita de la care incepe pericolul. A spus in general: „bogatul”.

Tocmai pentru ca n-a facut o ierarhizare, si pentru ca fiecare om mai are cate ceva, si aveau si apostolii, cuvantul Mantuitorului i-a speriat. Evanghelistul spune: „Auzind cuvantul acesta ucenicii Lui s-au mirat foarte tare”. Si l-au intrebat: inseamna ca nimeni nu poate intra in Imparatia lui Dumnezeu? Fiecare om are cate ceva in casa lui!

Fara indoiala, Mantuitorul ii avusese in vedere in primul rand pe cei care-si acumulau bunurile pe cai necinstite. Dar nu e sigur ca s-a gandit numai la acestia. Caci orice bogatie deformeaza sufletul. De aceea, raspunsul pe care l-a dat Apostolilor a fost oarecum ascuns, criptic. A fost un raspuns oferit, poate, mai mult meditatiei apostolilor, decat intelegerii imediate a problemei. Mantuitorul le-a raspuns asa „La oameni acesta este cu neputinta, dar la Dumnezeu toate sunt cu putinta”. Ce va fi vrut oare sa spuna Mantuitorul prin acest raspuns criptic?

Ca sa intelegem acest raspuns al Mantuitorului, trebuit sa ne intoarcem la una din invataturile fundamentale ale credintei noastre ortodoxe. Anume la aceea care se ocupa de mijloacele cu care se poate obtine mantuirea. Acestea sunt trei: credinta, faptele bune si harul lui Dumnezeu. Asadar, trebuie sa credem drept, asa cum ne invata Biserica, in Dumnezeu Creatorul, Proniaiorul si Judecatorul nostru. Trebuie sa credem ca Dumnezeu a facut lumea, ca Dumnezu ne-a facut pe noi, ca Dumnezeu ne poarta de grija, ca Dumnezeu ii da lumii un sens, si ca Dumnezeu ne va cere socotala despre felul cum ne-am trait aceasta viata in lumina poruncilor Lui. Credinta noastra insa, trebuie sa o aratam prin fapte, pentru ca „credinta fara fapte, spune Sfantul Apostol Iacov, este moarta”. Degeaba zici: „Doamne, Doamne!” ,,Nu tot cel ce zice Doamne, Doamne, – adica nu tot cel ce marturiseste credinta in Dumnezeu – mosteneste imparatia Cerurilor, „ci cel ce face voia Mea”, adica acela care indeplineste poruncile.

Dar omul singur, numai cu puterile lui, nu poate sa ajunga sus – aceasta vrea sa spuna Mantuitorul. Ceea ce este insa cu neputinta la oameni e cu putinta la Dumnezeu, fiindca la credinta si la faptele noastre bune, se adauga harul, se adauga ajutorul lui Dumnezeu. Cand noi pornim, si Dumnezeu porneste. De aceea spune Sfantul Apostol Pavel ca „suntem impreuna-lucratori cu Dumnezeu” (1 Cor. 3, 9). De fapt porneste Dumnezeu inaintea noastra. Ne deschide El drumul, ne deschide El ochii incotro trebuie sa mergem, si noi trebuie sa mergem pe calea deschisa de El, caci asa spune Sfantul Iacov ca „toata darea cea buna si tot darul cel desavarsit de sus este, pogorand de la Tine, Parintele luminilor” (Iacov 1, 17).

Aceasta vrea sa spuna Iisus atunci zand zice: „Ceea ce e cu neputinta la oameni, e cu putinta la Dumnezeu”. Voi singuri nu puteti, dar e de ajuns sa vreti, e de ajuns sa incepeti, e de ajuns sa faceti un pas. Pentru urmatorul va va ajuta Dumnezeu, caci zice: „Eu sunt cu voi in toate zilele vietii voastre” (Matei 28. 20) si „Fara de Mine nu puteti face nimic” (loan 15, 5).

La oameni e cu putinta sa nu cada in mrejele egoismului si ale indiferentei fata de cei in nevoie, ale mandriei si ale duhului stapanirii, cand ii prinde grija strangerii de bogatii. Unii se mai trezesc, si cand se trezesc, ii ajuta Dumnezeu sa foloseasca bogatia pentru altii. Pe altii ii trezeste Dumnezeu. Convorbirea cu tanarul bogat, stapanit de bogatiile lui agonisite cine stie cum, s-a incheiat pentru tanar in tristete. Convorbirea care a urmat, cu apostolii, dupa plecarea tanarului, fiind vorba de bunuri agonisite de ei cinstit, prin munca, si desigur, destul de putine, s-a incheiat in speranta.

Asa se incheie si in viata de toate zilele, si in fata judecatii lui Dumnezeu, situatiile similare: cu unii in tristete, cu altii in speranta. Inainte de a incheia meditatia noastra, nu foarte usor de scos la capat, dupa cum ati putut urmari, pentru ca nu intotdeauna ne putem ridica pana la inaltimea tuturor intelesurilor cuvintelor lui Iisus, as propune tuturor un mic examen care ne va usura si mai mult intelegerea. Ce-am face daca recomandarea pe care a facut-o Mantuitorul tanarului bogat, ne-ar face-o noua? – „Vinde-ti averile, da banii saracilor, si urmeaza-Mi Mie!” Ce am face? Las aceasta la constiinta si spre meditatia fiecaruia.

Daca cineva ar zice ca nu stie pana la ce limita acumularile de bunuri nu sunt un impediment pentru intrarea in imparatia Cerurilor, cred ca i-am putea indica, fara teama de a gresi, urmatorul principiu: Este bogatie si devine o piedica in calea mantuirii, tot ceea ce iti prisoseste! Cu ceea ce iti prisoseste poti fi de folos altora. Daca totusi pastrezi acestea, fara sa le folosesti nici tu, fara sa le dai nici celor carora le lipsesc, atunci intri in categoria bogatilor pe care i-a avut in vedere Mantuitorul. Si sa reformulam, asadar, si recomandarea: Da din prisosul tau, si asa vei urma Mantuitorului. Daca poti da si din „neavutul” tau, ca vaduva care a dat cei doi banuti, poate unicii, si care a fost pretuita mai mult decat orice bogat (Marcu 12, 43), atunci e cu atat mai bine! O faci? Cat o faci? La aceasta fiecare poate medita, si asa isi va pune la examen credinta si ucenicia fata de Mantuitorul. Va ramane trist, sau se va bucura intru speranta?

IPS Antonie Plamadeala

Calendar Ortodox

Cum verifici o masina second hand la cumparare

Nu mai este nevoie sa spun ca alegerea unei masini second hand este in mare parte o loterie, mai ales in Romania, unde oamenii ar face orice sa ascunda defectele si sa obtina cat mai multi bani.

Sigur, pe piata second hand exista masini bune, care pot tine multi ani si pe care le cumperi dupa ce au suferit deja o devalorizare serioasa fata de pretul de nou. Cum ajungi la ele este insa o problema, pentru ca, in general, vanzatorul roman prefera sa faca tot posibilul sa ascunda o defectiune majora a masinii, in loc sa o repare inainte sa scoata masina la vanzare.

Exista pareri si pareri despre masinile second hand versus cele noi, in ceea ce priveste utilitatea. O masina noua nu are deloc uzura si mai vine si cu garantie, una second hand este deja uzata, dar si mult mai ieftina. Risti cand cumperi un SH, dar pe de alta parte ai acces la masini pe care nu ti le poti permite noi. Atentie insa – nu recomand in nici un caz cumpararea unei masini second hand cu toate economiile disponibile la acel moment. Asta pentru ca e posibil sa intervina rapid cheltuieli cu cine stie ce reparatii si te poti trezi ca nu mai ai cum s-o folosesti.

Iata cateva aspecte la care trebuie sa fii atent cand cumperi o masina second hand, pentru a minimiza sansele sa te trezesti cu reparatii costisitoare, dupa ce ai platit-o. Adica sa eviti “tepele”.

Inspectia vizuala la exterior
Este foarte importanta pentru a-ti da seama daca masina a fost sau nu lovita.

– trebuie sa cauti diferente de culoare si de luciu. Acestea arata ca partile respective au fost revopsite, iar asta inseamna lovitura. La multe dintre modelele actuale, spoilerele sunt din plastic. Sunt sanse sa fie inlocuite pentru ca in decursa de cativa ani nu prea au cum sa scape neatinse. In cazul acestora, nu este o problema ca au fost revopsite, dar cu atat mai mult trebuie sa cauti semne de lovituri prin imprejurimi, ca sa te asiguri ca doar spoilerul a avut probleme.

– observa suprafetele in lumina buna pentru a vedea daca sunt perfect plane. Bineinteles ca masina trebuie sa fie curata.

– atentie la imbinari, aveti grija sa inspectati lufturile care trebuie sa fie mici si constante. Tot la imbinari cautati urme de chit sau sau vopsea prost aplicata. Daca le gasiti, nu e bine.

– uita-te si la suportul placutelor de inmatriculare. Pe ele ar trebui sa fie numele unui dealer al marcii respective. Daca sunt diferite si daca sunt inscriptionate cu numele altei marci, inseamna ca au fost inlocuite, posibil tot in urma unui accident.

Inspectia interiorului
– fii atent la urmele de uzura si gandeste-te la kilometrii parcursi. Daca masina are 70.000 km, dar urmele de uzura sunt accentuate pe tapiterie, volan, schimbator, butoanele de pe bord si frana de mana, poti fi sigur ca nu sunt kilometrii reali. Daca ajungi in punctul asta, renunta la masina respectiva. E clar ca vanzatorul iti pregateste o teapa.

– verifica toate sistemele: semnalizare, lumini, comezile geamurilor si 0glinzilor, aerul conditionat, sistem audio… absolut tot. Un vanzator de buna credinta nu va incerca sa vanda masina cu defectiuni la aceste sisteme/comenzi. Totul trebuie sa functioneze impecabil. Daca gasesti totusi ceva in neregula si crezi ca nu e chiar ceva foarte costisitor, foloseste asta pentru a trage in jos de pret.

Inspectia tehnica si a motorului
– atentie la starea discurilor de frana. Daca acestea prezinta fisuri, vor trebui inlocuite si costa. Plus ca denota utilizare agresiva a franelor, deci a intregii masini. Daca prezinta urme puternice pe suprafata, inseamna ca s-a mers mult cu placute uzate complet, ceea ce iar nu-i bine, pentru ca denota neglijenta.

– uita-te cu atentie la pneuri. In afara de faptul ca vrei sa vezi cam cat le-ai mai putea folosi dupa ce cumperi, fii atent la uzura catre flancuri, spre exterior. Aceasta apare pronuntat daca masina este condusa in forta, cu viraje luate in viteza. Daca exista uzura pe suprafata de rulate, interior sau exterior, inseamna ca sunt probleme cu  unghiurile rotii.

– ar fi ideal sa mergi la un service unde sa poti ridica masina pentru a vedea exact cum este pe dedesubt. Daca este lovita, care este starea articulatiilor, a suspensiilor, daca exista scurgeri de lichide, starea esapamentului de la galeriile de evacuare pana la toba finala, etc.

– motorul trebuie sa fie in primul rand uscat. Nu sunt de acord cu spalarea motorului, ci doar cu curatarea lui din cand in cand. Asadar, daca vezi un motor extrem de curat, abia spalat, nu te entuziasma, ci uita-te si mai atent. Nu trebuie sa existe urme de interventii, improvizatii sau bucati sudate sau rupte. Si nici cabluri innadite.

– bineinteles ca nu trebuie sa existe nici o urma de scurgere, dar unii samsari folosesc chituri speciale care opresc scurgerile pentru scurt timp. Asadar, fii atent la orice chestii ciudate ar putea aparea si care nu par originale.

– verifica nivelul si culoarea uleiului (ca sa-ti dai seama cum a fost intretinute masina) si filtrul de aer. Un vanzator corect ar trebui sa schimbe consumabilele acestea inainte sa vanda masina.

– asculta si priveste motorul la relanti. Trebuie sa mearga “rotund” si sa nu vibreze mult. Si nici sa nu scoata sunete metalice, ciudate, iar daca trepideaza desi merge rotund, inseamna ca ar putea fi probleme cu suportii acestuia.

Proba condusului
Foarte importanta, iti arata cum merge masina si iti poate dezvalui multe dintre problemele acesteia. Chiar daca ai o jena sa tragi tare de masina omului, fa-o. Dai niste bani si nu vrei surprize. Nu e ideea sa-ti bati joc de masina, ci sa afli cat mai multe despre comportamentul ei.

– fii atent cum cupleaza ambreiajul. Daca simti urme de patinare, insemana ca, fie este discul uzat de tot, fie ca exista scurgeri de ulei din cutia de viteze, ulei care ajunge pe disc si pe placa de presiune.

– verifica precizia schimbatorului cutiei de viteze. Trebuie sa mearga usor, sa nu agate si sa nu aiba curse foarte mari, pentru ca asta inseamna uzura accentuata la articulatii.

– joaca-te cu volanul. Trebuie sa mearga destul de usor si fara socuri din asistare. La mai multe masini lovite si reparate prost, volanul merge mai greu si nu este ok.

– vezi cum se tureaza si cum trage motorul. Trebuie sa traga constant, fara intreruperi si ezitari. Tureaza-l (nu in gol!) aproape de turatia maxima (pana sa intervina electronica si sa taie alimentarea). Un motor in stare buna, cu toate consumabilele schimbate (ma refer la curele si distributie) nu trebuie sa aiba probleme la turatie maxima.

– vezi cum reactioneaza franele. Daca pedala este prea moale si tine prea jos, ar putea insemna ca sunt probleme cu presiunea in sistemul de franare sau ca placutele sunt foarte uzate. Verifica, la viteza putin mai mare, intr-o zona libera, cum reactioneza ABS-ul.

– este de preferat sa mergi pe autostrada si sa ajungi la o viteza mare pentru avedea cum se comporta directia, daca trage intr-o parte sau daca se simt vibratii in volan.

– apoi mergi neaparat pe un drum cu piatra cubica, acolo se aud cel mai bine zgomotele suspensiilor si articulatiilor.

– fii atent si la zgomotele caroseriei. Daca aceasta a fost torsionata intr-un accident, se va auzi pe denivelari. Mai poti verifica si urcand masina cu o roata pe bordura, iar apoi cobori si vezi cum se inchid usile si portbagajul.

Dupa ce treci prin aceste etape, daca iti place ce vezi, ce auzi si cum se simte masina, mergi cu proprietarul si plateste o diagnoza completa pentru motor si sistemele electrice. De preferat la un dealer al marcii, pe care sa-l alegi tu.

Atentie la acte. Trebuie sa fie in absoluta ordine, cu verificarea tehnica valabila, dar care sa nu expire in cateva luni. Un vanzator care nu are nimic de ascuns face verificarea tehnica inainte sa vanda masina. Un mare plus (care da incredere) este prezenta cartii de service cu toate interventiile mentionate acolo. Atentie insa, proprietarul nu va trece in cartea tehnica si reparatiile facute in urma unui accident.

Cam asta ar fi. Am scris mult, dar este foarte posibil sa fi scapat cate ceva din vedere. Asadar, completati in comentarii, daca eu am sarit peste chestii importante

Alăptaţi-vă copilul până la şase luni!

Sfat. Dacă vreţi să vă creşteţi copilul cât mai sănătos şi să-i asiguraţi o bună dezvoltare este indicat să-l alăptaţi la sân până la şase luni fără oferirea unui alt lichid sau a unui aliment semi-solid. Mai mult, medicii recomandă alăptarea, pe lângă o alimentaţie complementară adecvată, chiar până la vârsta de doi ani a copilului. Laptele matern îi asigură micuţului necesarul nutritiv, îl fereşte de o serie de infecţii severe, îi întăreşte sistemul imunitar şi împiedică deshidratarea organismului dacă se îmbolnăveşte.

Cum să agăţi o femeie inabordabilă

Cand vine vorba despre agăţat, mulţi bărbaţi se tem de femeile „bune” pentru că au impresia că nu prea se vor bucura de succes. Astfel, mulţi renunţă din start. Şi poate pe bună dreptate, deoarece nu prea ştiu cum să impresioneze o reprezentată a sexului slab, care e frumoasă şi pare a le fi superioară.

1. Nu fi foarte prietenos

Dacă eşti foarte deschis şi prietenos există şansa să devii un fel de confident sau, termen la modă, „prieten gay”. Dacă vrei să dai gata o femeie inabordabilă încearcă să te apropii de ea, dar fără a dezvălui prea multe despre tine. O vei face curioasă şi va deveni interesată de tine pentru a afla misterul care te înconjoară.

2. Demonstrează-i că ai stil

Arată-ţi manierele învăţate în cei şapte ani de acasă. Vorbeşte-i frumos, deschide-i uşa sau portiera de la maşină, ajut-o să-şi dea haina jos sau să şi-o pună pe ea, ţine-i scaunul şi alte mici gesturi de politeţe care îi vor arăta că ai clasă.

3. Fii cel cu iniţiativa

Spune-i că vrei să o scoţi la cină, miercuri, la ora 20.30. Fii direct şi incisiv. Demonstrează că ştii ce vrei şi că eşti un bărbat puternic. Determin-o să creadă că deţii controlul asupra propriei persoane, asupra vieţii tale şi, de ce nu, asupra ei. Dacă vei părea slab, bleg sau leneş nu vav rea să aibă de-a face cu tine.

4. Nu îi acorda atenţia maximă

Vorbeşte cu ea, dar fii atent şi la cei din jur, dacă sunteţi la un chef, de exemplu. Schimbă două vorbe şi cu alte domnişoare, dar fără a flirta sau a-i da de înţeles fetei pe care o doreşti că „joci la mai multe mâini”. Încearcă doar să o faci puţin geloasă. Arată-i că eşti disponibil şi că sunt mai multe persoane posibil interesate de tine. Cum să nu vrea ceva ce vor şi altele?

5. Nu te holba la ea ca disperatul

Am înţeles. Arată bine, o vrei, dar nu te uita la ea insistent, de parcă ai vrea să îi rupi hainele şi să o arunci în primul pat. Dacă vrei, fă-i un compliment finuţ. Spune-i că-ţi place parfumul ei sau că are o coafură interesantă. Admiră-i pantofii sau rochia. Nu încerca să faci referire la sânii, fundul, picioarele sau buzele ei.

14 sfaturi ca să fii cea mai cool de pe plajă!

Vrei să arăţi beton pe plajă, dar, în acelaşi timp, să nu fii subiect de bârfă pentru cei din jur? Ai de gând să-ţi găseşti un iubit la mare? Atunci e bine să ştii cum să te comporţi şi cum să te îmbraci la plajă. Revista Bravo Girl îţi dă 14 sfaturi ca să fii cea mai cool tipă de la mare.

1. Poartă un costum de baie care să te avantajeze. Dacă ai burtică, alege un costum întreg. Dacă eşti prea slabă, cumpără-ţi un model din două piese, iar în cazul în care ai pulpiţe dolofane îţi recomandăm să-ţi iei un costum cu pantaloni scurţi în loc de slip.

2. Ai grijă la manichiură şi la pedichiură. Fiind la plajă, cei din jur se vor uita la aceste detalii.

3. Nu merge prea des la solar înainte. Nu te va ajuta cu nimic să fii deja bronzată când ajungi la plajă.

4. La plajă machiajul trebuie să fie unul cât mai natural: un mascara, un lip-gloss şi o cremă de faţă cu factor de protecţie 40 sunt tot ce ai nevoie.

5. Alege o coafură lejeră pentru plajă, dar, în acelaşi timp, sexy: coadă de cal, coc

6. Nu încerca să te faci remarcată prea tare. Ținuta nepotrivită şi atitudinea vulgară nu te vor ajuta decât să stârneşti râsetele oamenilor sau să fii subiect de bârfă.

7. Nu te parfuma excesiv. În primul rând, nu e recomandat pentru pielea expusă la soare. Dacă totuşi insişti să miroşi plăcut, alege ceva fresh şi discret.

8. Şi pălăriile de soare pot fi sexy, dacă ştii să le alegi în funcţie de forma feţei şi de lungimea părului tău: cu boruri largi, dacă ai faţa ascuţită şi părul lung, bărbătească, dacă eşti tunsă scurt, şi hippie, pentru părul mediu şi faţa ovală.

9. Şi ca ţinuta să fie completă şi să-ţi dea un aer de mister, dar să te şi protejeze de razele ultraviolete, nu uita ochelarii de soare. Se poartă modelele XXL, retro sau “de aviator”.

10. Nu uita să te epilezi. E cel mai important lucru pe care trebuie să-l faci când te hotărăşti să mergi la mare.

11. Un pareo e esenţial. Îl poţi purta în jurul şoldurilor când te duci să cumperi un suc sau o îngheţată, fiindcă nu e frumos să umbli în slip printre magazine.

12. Ia cu tine cărţile de joc, mingea de volei, rachetele de badminton. Dacă ai pus ochii pe un tip de pe plajă, acum îi poţi face o invitaţie.

13. Dacă vrei ca prietenii tăi să te considere o tipă ce gaşcă, nu te îmbufna când te stropesc cu apă sau când un amic, ud leoarcă s-a lipit de tine în timp ce stai să te bronzezi. Lumea vrea să se distreze, pe plajă.

14. Dacă intri în vorbă cu un tip pe plajă sau el vine la tine să te abordeze, ai grijă la atitudine şi la ton: fii relaxată şi nu vorbi mult, fiindcă băieţii urăsc turuiala. Fii naturală şi nu îi arăta că eşti interesată de el.

Iată ce boli poţi lua din apa de la ştranduri

Apa din piscină şi ştranduri poate să fie o sursă de microorganisme infecţioase – bacterii, virusuri, paraziţi şi ciuperci – care, atunci când pătrund în organism, poate genera o serie de infecţii localizate, cel mai frecvent la nivelul pielii, ochilor, urechilor şi tubului digestiv, notează sănătateatv.ro.

Chiar şi în piscinele atent îngrijite există pericolul contactării de infecţii deoarece unii germeni sunt rezistenţi la acţiunea de dezinfectare şi clorinare a apei. Cei mai expuşi boliilor sunt copiii, femeile însărcinate şi persoanele cu un sistem imunitar deficitar.

Cele mai frecvente afecţiuni ce pot şi cauzate de apa ştrandurilor sunt dermatozele. Pitiriazisul, de exemplu, este o micoză a pielii produsă de o ciupercă şi se caracterizează prin apariţia unor pete mici de culoare cafeniu închis, localizate cu predilecţie la nivelul toracelui. Transmiterea bolii se face prin apa de piscină, dar şi prin utiliazarea unui şezlong fără folosirea prosopului personal.

Râia şi pediculoza sunt alte probleme ce pot fi contractate prin folosirea prosoapelor contaminate care nu au fost spălate corespunzător. Din cauza apei din piscine mai pot aparea afecţiuni oculare şi otice. Conjunctivita de piscină este produsă adesea de virusuri (adenovirusuri sau enterovirusuri) care pe lângă manifestările oculare poate fi însoţită şi de alte manifestări – febră, faringită sau manifestări neurologice care apar la scurt timp după infecţia conjunctivală.

O altă afecţiune produsă de apa ştrandurilor este otita de piscină – manifestată prin durere, senzaţie de ureche înfundată şi mâncărime în conductul auditiv extern.

Specialiştii Ministerului Sănătăţii amintesc că bolile digestive se manifestă adesea prin diaree – care apare mai frecvent la copii după ingestia de apă contaminată în care există diversi germeni (chişti de Giardia lamblia, enterovirusuri sau bacterii).

Totodata, există riscul apariţiei la dezinfectanţii din apă, a unor reacţii alergice la nivelul pielii (dermatite de contact), sau de apariţie a unor iritaţii la nivelul ochilor sau a unor afecţiuni (uscarea sşi contractarea conjunctivei, dispariţia secreţiei lacrimale).

Cum poţi să agăţi o femeie frumoasă, chiar dacă eşti obez

Aspectul fizic este important atunci când vine vorba despre a agăţa pe cineva, fie că este vorba despre femei sau bărbaţi. Totuşi, se pare că în cazul reprezentanţilor sexului tare, kilogramele în plus sunt mult mai simplu de trecut cu vederea. Dar, lipsa unui corp armonios trebuie înlocuită cu alte… bunuri.

1. Bani

E posibil ca o femeie care arată bine să fie atrasă de un bărbat cu câteva zeci de kilograme în plus dacă acesta are un cont serios în bancă. Ba mai mult, un astfel de individ are uneori mai mult succes la domnişoare decât un altul frumuşel dar fără bani, deoarece când vine vorba despre o relaţie serioasă, siguranţa financiară este foarte importantă.

2. Simţul umorului

Sunt situaţii în care un simţ al umorului dezvoltat, o personalitate interesantă şi plăcută, să valoreze mai mult decât nişte pectorali bine lucraţi. Astfel, un bărbat obez poate să profite de vivacitatea şi caracterul său amuzant pentru a convinge o femeie sexy să aibă o relaţie cu el.

3. Celebritate

Un obez celebru valorează mai mult pe „piaţa de matrimoniale” decât un tip arătos, dar necunoscut. Dornice de afirmare şi de apariţii în mass-media, multe domnişoare se pot, aparent, îndrăgosti de bărbaţi grăsuţi şi celebri.

Trei semne că ai făcut sex cu prea multe persoane

Când vine vorba despre sex, ce înseamnă prea mult? Chiar dacă în zilele noastre oamenii sunt mai mult decât libertini, uitând de bunul simţ sau de morală, ar trebui să mai existe şi limite când vine vorba despre aventurile sexuale. Pentru că între femei şi bărbaţi nu ar trebui să existe diferenţe, atât ei, cât şi ele, pot să exagereze cu numărul partenerilor pe care i-au avut. Când ar trebui să începi să-ţi pui semne de întrebare şi să te cuminţeşti?

Ai avut mai multe aventuri de o noapte decât relaţii

Dacă îţi faci o listă cu numărul celor cu care ai făcut sex şi apoi îi împarţi în relaţii şi aventuri de o noapte şi numărul celor din urmă e egal sau mai mare decât al persoanelor cu care ai împărţit mai mult decât patul o singură dată, atunci e clar că ai întrecut măsura.

În cercul tău de prieteni sunt mulţi cu care ai făcut sex

Ai un grup de amici, colegi de muncă sau cunoştinţe. Atunci când îi poţi enumera pe cei cu care ai făcut sex şi încerci să îi bifezi şi pe ceilalţi de pe listă, ai grijă. Deja moralitatea îţi e un concept extrem de îndepărtat.

Eşti într-o relaţie dar speri să „îţi mai pice” şi altceva

Dacă te afli într-o relaţie dar flirtezi cu toate femeile sau bărbaţii din jur, împarţi numere de telefon în stânga şi în dreapta şi aştepţi să îţi cadă cineva în pat e clar că eşti prea libertin/ă.

Scapă de atacurile cibernetice care îţi distrug computerul – 10 programe antivirus gratuite

În secolul vitezei, utilizarea calculatorului e inevitabilă. Internetul a devenit indispensabil, ajutându-ne să aflăm cât mai multe informaţii, în timp record. Numai că, odată cu accesarea lumii virtuale, ne lovim şi de atacurile cibernetice care ne pot avaria grav computerul. Incont.ro ne arată care sunt cele mai bune 10 programe antivirus gratuite.

1. BitDefender Free Antivirus Edition – Ediţia gratuită a BitDefender verifică la cerere computerul, pe baza aceluiaşi mecanism utilizat în versiunea profesională. Aşadar, protecţia este totală şi programul fără bani este la fel de bun ca şi cel contra cost.

2. ClamWin Free Antivirus – Acest program are un sistem de detecţie performant, care se actualizează automat. Găseşte orice ameninţare, de la spyware (n.r. – program “spion”) la viruşi. Este programul ideal pentru începători.

3. Blink Personal – Programul este o suită multifuncţională, care conţine un firewall (n.r. – zid de protecţie), alături de Identity Protection şi protecţie în faţa atacurilor maliţioase. Ca defect, Blik nu detectează prea bine spyware-ul.

4. Microsoft Security Essentials – Cu o interfaţă extrem de simplă, dar în acelaşi timp modernă, Microsoft Security Essentials se mândreşte cu o rată de detecţie foarte bună.

5. Avira AntiVir Personal Edition – Oferă protecţie împotriva “viermilor” şi a Troienilor (n.r. – o formă de virus), antiphishing (n.r. – un virus care fură date din calculator) şi antirootkit (n.r. – virus care îţi distruge hardul calculatorului).

6. Avast! Home Edition – Protejează împotriva ameninţărilor venite prin mesaje instantanee şi prin alte activităţi pe web. Are numeroase caracteristici de securitate care îl transformă într- un pachet complet, punând la dispoziţie un serviciu de suport tehnic prin telefon, în cazul în care ai probleme cu softul.

7. AVG Anti-Virus Free Edition – Cu peste 70 de milioane de download-uri, AVG este unul dintre cele mai populare programe antivirus. Îţi protejează computerul în timp real împotriva diverselor tipuri de malware (n.r. – virus) şi nu ocupă mult spaţiu pe hard.

8. Comodo AntiVirus – Comodo beneficiază de update automat, astfel încât eşti protejat non-stop. Îţi verifică e-mailul şi trimite în carantină orice fişier compromis.

9. PC Tools Antivirus Free Edition – Cu protecţie încorporată împotriva “viermilor” şi Troienilor, programul îţi ţine computerul la adăpost de toate tipurile de malware.

10. Rising AntiVirus Free Edition – În afară de protecţia împotriva atacurilor maliţioase obişnuite, programul se ocupă şi de informaţiile personale, cum ar fi cele de pe conturile de onlinebanking sau de Yahoo. Partea proastă este că motorul său de scanare nu este avizat, aşa că are o rată de detecţie mai scăzută.

Ce căţeluş îţi iei dacă stai la bloc?

Stai la bloc, iubeşti câinii şi vrei să-ţi iei unul, dar nu ştii ce rasă e mai potrivită pentru apartament? Liviu Harbuz, medic veterinar, îţi spune care căţeluş îţi dă puţine bătăi de cap şi e cel mai indicat pentru traiul între betoane.

Creşterea unui câine nu este o treabă uşoară. Anumite rase au nevoie de îngrijire specială. Ca atare, înainte de a te hotărî să-ţi iei un blănos în casă, trebuie să ai deja răspunsuri pregătite la următoarele întrebări: “Am spaţiu suficient să-l cresc?”, “Am timp să ies cu el la plimbare?”, “Sunt dispus să strâng părul pe care-l lasă pe canapea?”, “Am chef să mă joc cu el de fiecare dată când mă trage agitat de pantaloni?”.

Dacă răspunsul la vreuna din întrebări e “Nu”, atunci evită să-ţi cumperi o rasă pretenţioasă, cum ar fi Golden Retriver, Labrador, Ciobănesc German, Dalmaţian, Boxer sau Mastiff. Iată care sunt rasele cele mai potrivite pentru traiul la bloc.

Bichon

Sunt plini de viaţă şi foarte afectuoşi. Bichonii sunt uşor de dresat şi sunt ideali pentru a ţine companie copiilor. Sunt câini sănătoşi şi feriţi de problemele ereditare şi congenitale. Un pui de Bichon fără pedigree costă 200 de euro, iar unul cu pedigree costă cam 400 de euro.

Jack Russell Terrier

Jack Russell Terrierii au un temperament caracteristic rasei sale, adică este foarte energic, foarte adaptabil la orice situaţii de viaţă. Sunt câini înzestraţi de la natură cu multă energie. Sunt foarte jucăuşi, inteligenţi, neînfricaţi şi haioşi. Un pui de femelă costă 250 de euro, iar un pui de mascul costă între 250 şi 300 de euro, ambele exemplare fără pedigree.

Beagle

Căţeii din rasa Beagle sunt simpatici, calmi, afectuoşi, curajoşi şi inteligenţi, dar şi foarte sociabili. Nu este bine să-i laşi liberi, nesupravegheaţi, pentru că au tendinţa de a urmări mirosurile care li se par interesante şi de aceea îi poţi pierde foarte uşor. Un pui de Beagle fără pedigree costă circa 200 de euro, iar unul cu pedigree, aproape 350 de euro.

Pinscher Pitic

Pinscherul Pitic este plin de viaţă şi inteligent. Latră mult, în special când simte apropierea străinilor. E un câine bun pentru persoanele care locuiesc în apartamente şi, în general, nu are probleme de sănătate. Un pui de Pinscher Pitic costă între 100 şi 300 de euro, în funcţie de pedigree şi de părinţi.

Dachshund (Tekel)

Drăgălăşenia acestui câine a făcut ca el să fie folosit ca un bun însoţitor şi pentru agrement. Are un miros excepţional, dar şi tendinţa de a deveni supraponderal şi leneş. Dachshund e o rasă recunoscută pentru adaptabilitatea la viaţa de apartament. Uneori, acest câine e foarte posesiv şi gelos. Un pui costă între 250 şi 500 de euro.

Poodle

Sunt printre cei mai populari câini de companie, recunoscuţi pentru inteligenţa lor. Câinii din rasa Poodle sunt plini de viaţă şi atât de afectuoşi, încât ajung să fie “umbra” stăpânului. Pot fi şi buni câini de pază, dar nu vor putea fi niciodată agresivi. Un pui de femelă cu pedigree costă 300 de euro, iar un pui mascul, 400 de euro.

Bulldog Francez

Câinii din rasa Bulldog Francez nu au nevoie de îngrijire specială a blănii. Pot fi periaţi cu o perie din cauciuc din când, în când. Sunt inteligenţi, afectuoşi, iubitori şi toleranţi cu toţi copiii. De asemenea, sunt foarte distractivi şi pot fi luaţi oriunde mergi. Un pui de femelă fără pedigree costă circa 300 de euro, iar un pui de mascul fără pedigree ajunge la aproape 350 de euro.

9 sfaturi ca să-ţi aperi casa de hoţi în concediu

Dacă aţi avut surpriza neplăcută să vă întoarceţi acasă şi să găsiţi locuinţa prădată de hoţi, anunţaţi de urgenţă poliţia. E important să nu atingeţi sau să mişcaţi lucrurile de la locul în care le-aţi găsit, chiar dacă vreţi să verificaţi ce vă lipseşte.

Pleci în concediu şi nu ai deja un sistem video de supraveghere sau o alarmă pentru protecţia locuinţei? Atunci este bine să iei câteva măsuri de prevenire a furturilor pentru perioada în care lipseşti. Asta ne sfătuieşte Christian Ciocan, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei.

Lasă o lumină aprinsă

Bineînţeles că nu vorbim de becul din baie sau de pe hol, ci de lumina unei camere cu fereastra spre exterior. Deşi acesta este un truc vechi, funcţionează. Riscul ca cineva să îi întâmpine la uşă este asumat de puţini hoţi.

Nu trage jaluzelele

Orice spărgător va bănui că eşti plecat de acasă, dacă observă în timpul întregii zile jaluzelele trase la geamuri. Este indicat să păstrezi aspectul ferestrelor la fel ca de obicei, pentru a nu atrage atenţia asupra modificărilor. Hoţii au un simţ în plus din acest punct de vedere.

Lasă radioul pornit

Dacă lumina nu i-a convins pe răufăcători, atunci zgomotele şi muzica îi vor face să se întoarcă rapid din drum. Nu este necesar să ridici volumul la maximum, pentru a nu speria toţi vecinii din zonă. De asemenea, volumul ridicat va face ca oricine să distingă că este vorba strict de o emisiune radio.

Atenţie la bagaje

Dacă pleci cu maşina, atunci fă-ţi timp şi transportă bagajele cu câteva ore înainte de a pleca. E indicat să faci acest lucru relaxat şi să nu duci toate bagajele în acelaşi timp. Orice familie încărcată până în dinţi cu genţi şi pălării de soare va atrage atenţia.

Nu uita de balcon

Foarte multe spargeri au avut ca punct de plecare balconul, cu atât mai mult dacă locuieşti la un etaj inferior, sau la ultimele nivele. Închide foarte bine uşile şi geamurile ce comunică cu balconul, şi nu lăsa lumina aprinsă într-una din aceste camere. Dacă ai geamuri la balcon, atunci închide-le bine!

Cutia poştală trebuie să fie goală!

O cutie poştală goală le transmite spărgătorilor un mesaj extrem de clar: casa este locuită.

Cei mai mulţi răufăcători vor da o spargere doar când sunt siguri că nu este nimeni acasă, iar teancul de scrisori sau flyerele agăţate de uşa de la intrare arată tocmai contrariul.

Pentru că nu stau să urmărească poştaşul pentru a vedea dacă e cineva acasă, spărgătorii îţi vor lăsa chiar ei un bileţel în uşă, urmărind apoi dacă acesta dispare sau nu şi la ce oră.

Pentru a nu cădea în plasa hoţilor, cel mai bine ar fi să rogi un vecin binevoitor să îţi preia, din când în când, corespondenţa şi să mai aprindă luminile prin casă, cât eşti plecat, pe modelul „Singur acasă”.

Ascunde bijuteriile şi banii printre jucării

Obiectele de valoare sunt preferatele hoţilor. Acestea trebuie bine ascunse dacă le ţineţi în casă. Nu este recomandat însă să ţineţi acasă sume mari de bani.

Spărgătorii nu vor fi interesaţi de camera copiilor. O idee bună ar fi să ascundeţi bijuteriile şi banii printre jucării.

Dormitorul părinţilor, sufrageria şi biroul sunt camerele vizate cel mai des de hoţi, în timp ce cămăruţa cu pereţii roz, plină de jucării, nu merită, de obicei, deranjul spărgătorilor.

Instalarea seifului în camera copiilor sau ascunderea casetei cu bijuterii în raftul cu păpuşi sunt deci, acţiuni inspirate şi utile.

Piturca a demisionat de la Steaua

Victor Piturca impreuna cu colaboratorii sai, Eugen Neagoe, Ovidiu Costesin, Mihai Dima si Gabriel Boldici, si-au inaintat demisia.
” Nu vreau sa mai fac dusman dintr-un prieten. Nu mai vreau sa mai comentez. A luat staff-ul, a plecat si atat. Nu mai vreau sa mai comentez. Aseara am vorbit la cald , dar viata merge inainte. Victor Piturca le-a transmis jucatorilor ca va pleca. Pentru ce sa il mai conving sa se intoarca „, a spus Gigi la Antena 3.

Antrenorul Victor Piturca si patronul Gigi Becali au avut mai multe divergente in ultimele zile, dupa ce tehnicinaul a luat apararea fanilor si l-a criticat pe finantator pentru limbajul folosit. De asemenea, i-a inetrzis sa vorbeasca la tv despre jucatori sau sa intre in vestiar, lucruri acceptate cu greu de Becali, scrie realitatea.net

Potrivit gsp.ro, Piturca i-a solicitat patronului dupa ce acesta l-a criticat pe Tatarusanu sa fie trecute in contract fie suma de 20 de milioane de euro, fie suprafete de teren in valoare de 20 de milioane, aflate in proprietatea lui Gigi si care ar intra automat in posesia lui daca latifundiarul incalca interdictia de a mai aparea la televiziuni. Acesta a refuzat, iar Victor Piturca ameninta cu demisia.

Ienei pleaca si el

„Gigi a gresit grav. Piturca i-a cerut garantii pentru ca stia ca altfel Becali nu se poate abtine. In momentul de fata, la Steaua nu se pot pune in aplicare proiecte. Nu poti sa iti faci planuri cu un om care baga astazi un leu si maine vrea sa scoata trei. Pentru a scoate bani, trebuie sa ai rabdare cinci-sase ani, pentru a forma o echipa puternica. Gigi a luat-o pe cai gresite in momentul in care a vazut stadionul plin cu Universitatea. El n-a inteles ca lumea a venit pentru echipa si, de ce nu, pentru noi. Voi pleca odata cu Piturca. M-am ghidat toata viata dupa principii morale, n-o sa mi le schimb acum”, a spus Emeric Ienei in exclusivitate pentru „Adevarul”.

Pilda datornicului nemilostiv – Predica la Duminica a XI-a dupa Rusalii

Pilda datornicului nemilostiv – Predica la Duminica a XI-a dupa Rusalii

(Pilda datornicului nemilostiv – Despre iertare si impacare)Am recitit in seara aceasta (rostita in 4 martie 1984 ) din Sfanta Evanghelie cuprinzatoarea parabola a datornicului nemilostiv, care datora sta­panului sau zece mii de talanti.

In bani de-ai nostri ar veni cam cinci milioane de lei. (Evaluare ce apartine Parintelui Sofian, dansul tinand cont de cursul leului de atunci.)

Stapanul sau l-a iertat. A fost destul ca sluga aceasta sa ceara o mica ingaduinta stapanului sau si acesta, cu bunatate ne­graita, i-a iertat toata datoria. Dar nu se uscasera bine lacrimi­le cu care ceruse omul indurare de la stapanul sau si intal­neste pe cale pe unul dintre maruntii lui datornici, care ii dato­ra o suma foarte mica – o suta de dinari – o suta de lei. I-a pus mana in gat sa-l sugrume, strigandu-i cu rautate: „Plateste-mi ce esti dator” (Matei 18, 28). Lui i se iertasera definitiv mili­oane, iar el, pentru o suta de lei, este gata sa-si sugrume con­fratele.

Cand auzim o asemenea istorie ne umplem de revolta fata de purtarea cu totul lipsita de omenie a celui caruia i s-a iertat atat de mult, iar el nu vrea sa ierte nimic. Dar sa nu ne grabim sa-l osandim prea mult pe acel om fara pic de omenie, pentru ca ne osandim pe noi insine. Caci si noi ne purtam la fel cu semenii nostri.

Istorioara din Sfanta Evanghelie este o parabola in care datornicul cu zece mii talanti poate fi oricare dintre noi – dator cu pacate multe fata de Dumnezeu, iar stapanul care iarta datoria este Dumnezeu. Cel dator cu o suta de dinari este oricare dintre semenii nostri. Datornicul hain, caruia i s-a ier­tat tot, iar el nu vrea sa ierte mica datorie a neputinciosului sau datornic, ne reprezinta pe fiecare dintre noi, carora Dumnezeu ne iarta tot, iar noi nu vrem sa iertam nici cea mai mica jignire din partea aproapelui nostru.

Prin aceasta parabola Mantuitorul largeste intelesul cuvin­telor din rugaciunea Tatal nostru in care zicem: „…si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri” (Matei 6, 12). Noi ne rugam zilnic cu aceasta rugaciune si ros­tim zilnic si aceasta a cincea cerere din Tatal nostru, dar nu stim in ce masura aceasta cerere „si ne iarta”, legata de afir­matia noastra „precum si noi iertam”, nu este mai degraba o osanda pe care noi insine ne-o cerem de la Dumnezeu, pentru ca noi ne purtam adeseori fata de semenii nostri ca datornicul neomenos din parabola: desi ni se iarta mult, noi nu iertam deloc sau foarte putin; in schimb cerem cu neobrazare sa fim iertati mereu, ca si cum Dumnezeu n-ar vedea si n-ar cunoaste fatarnicia si rautatea noastra.

Dar de ce suntem datori sa iertam?

Sfintii Parinti ne spun ca iertarea este fiica mai mare a dragostei. Cine nu poate sa ierte, acela nu poate sa iubeasca. Cine nu poate iubi pe oameni nu poate iubi pe Dumnezeu. Iar ca sa putem iubi pe Dumnezeu, trebuie sa fim impacati cu semenii nostri. Deci, trebuie sa iertam, ca sa putem trai in buna intelegere si cu semenii si cu Dumnezeu, pentru ca noi, oamenii, nu putem trai izolati in societate. Avem nevoie unul de altul.

Asa cum fratii dintr-o familie, functionarii dintr-un birou sau muncitorii dintr-o sectie a unei fabrici au nevoie sa comunice unii cu altii, in diferite momente din viata lor, asa fiecare dintre noi avem nevoie sa comunicam cu celalalt, inchipuiti-va, insa, ca toti acestia, pe care i-am numit frati, functionari ori muncitori, ar fi certati intre ei, pentru ca din diferite motive si-ar fi spus cuvinte jignitoare unii altora sau cineva dintre ei ar fi semanat vrajba si ura. Fiind certati, toti tac. Muncesc cu ciuda. Se cearta in gand. Clocotesc de manie. Iar din cand in cand rabufnesc certuri, insulte, amenintari si chiar batai pana la sange si pana la crima. O asemenea viata este cumplit de apasatoare: o viata de chin, o viata de iad. Sunt familii in care sotii se urasc si nu vorbesc intre ei cu saptamanile. Sunt frati ori rude care au fost in bune relatii o vreme, iar apoi, din cauza unor intrigi sau a unor cuvinte jignitoare, s-au certat si, in loc sa se impace cat mai repede, au tacut si unii si altii si supararea si dusmania s-a adancit si s-a invechit si le vine foarte greu sa se mai impace.

Sunt vecini certati intre ei, care nu vorbesc unii cu altii zeci de ani, iar cand se intalnesc fara voia lor, nu stiu incotro sa se uite ca sa nu se vada unii pe altii. Ma intreb: asemenea oameni, care de obicei sunt crestini si au nevoie si de Dumnezeu, cum pot sa se roage si cum pot sa ceara iertare de la Dumnezeu, daca ei nu se pot ierta intre ei?

Omeneste vorbind, mai usor este sa te razbuni si sa lovesti, decat sa te stapanesti si sa ierti. Dar a te razbuna si a lovi dovedeste slabiciune si neputinta de a-ti stapani instinctele josnice ale firii omenesti.

A te stapani si a ierta este o dovada de marinimie fleteasca si o dovada ca in tine locuieste Duhul lui Dumnezeu Care este Duhul pacii. Cine se poate stapani la vreme, nu raspunde cu rau la rau si uita jignirea, a smuls din radacina orice urma de vrajba si rautate. Pentru ca cel iertat, in fond, se simte umilit si rusinat si nu mai indrazneste sa mai spuna cuvinte grele ori sa mai urasca. Sunt insa cazuri cand dintre doi impricinati deopotriva de vinovati unul fata de altul, la un moment dat unul se umileste si cere iertare celuilalt, insa acela nici nu vrea sa auda de iertare.

Ce se poate face intr-o asemenea imprejurare? In loc sa raspund direct, am sa va citesc mai intai o intamplare petre­cuta in vechime la o manastire din Egipt, intamplare pe care am copiat-o din cartea numita Pateric.

Iata ce se spune in aceasta carte: ca un frate oarecare avea scarba asupra altui frate. Adica erau certati unul cu altul, dar acel frate, vrand sa-si ceara iertare, s-a dus sa se impace cu dansul. Deci, batand el in usa fratelui, acela n-a vrut nicidecum sa-i deschida si sa-l primeasca. Iar el, cand a vazut ca nu-i deschide, s-a mahnit si mai mult si, mergand la un batran, i-a spus ce a patit, cum s-a dus sa-si ceara iertare si sa se impace cu acel frate, care nu numai ca nu l-a primit ca sa stea de vorba cu el, dar nici usa nu i-a deschis. Iar batranul i-a zis: „Cauta, fiule, si-ti ia seama ca poate ai vreun gand in inima ta, cum ca tu nu esti cu nimic vinovat si nu i-ai facut nici un rau, ci el ti-a facut rau si numai el este vinovat. Si asa pe tine te indreptatesti, iar pe el il invinovatesti. Daca este asa, sa stii, frate, ca pentru aceea nu-i da lui Dumnezeu indemnare sa-ti deschida si sa te primeasca, pentru ca nu mergi la dansul cu adevar de pocainta, ci cu fatar­nicie. Ci, mergi si pune in inima ta cum ca nu numai el a gresit, ci si tu esti vinovat, iar pe dansul, daca se poate, sa nu-l invinovatesti. Si asa Dumnezeu ii va da lui indemnare si umilinta si se va smeri si se va impaca cu tine.”

Auzind acestea, fratele s-a umilit in inima lui si, fagaduind ca va face dupa cuvantul batranului, s-a dus iarasi cu smerenie la acel frate care era suparat pe el, sa se roage sa-l ierte. Batand la usa chiliei, indata a auzit acela si i-a deschis lui si mai inainte de a se inchina el si a-si cere iertare, acela s-a inchinat lui cu smerenie, zicand: „iarta-ma, frate, ca te-am suparat pe tine”. Si asa, cu dragoste si din tot sufletul sarutandu-se unul cu altul, s-a facut mare bucurie intre dansii.

Prin aceasta istorisire simpla, suntem indemnati ca, daca cineva dintre noi are un asemenea dusman, care nu vrea sa-l ierte, sa faca asa cum a facut acel frate, care a urmat sfatul batranului. Adica, sa nu invinuim numai pe acela pe care il numim dusman, ci sa ne cautam si partea noastra de vina. Si, daca suntem cinstiti cu noi insine, ne vom aduce aminte ca si noi i-am facut vreun rau si noi l-am jignit sau l-am vorbit de rau catre altii, sau i-am pricinuit vreun necaz pe care noi l-am uitat, dar el il tine minte. Asa ne sfatuiesc si Parintii cei sfinti, ca in toate faptele noastre „sa ne smerim si noi, defaimandu-ne si ocarandu-ne pe noi insine si descoperind si vadind inaintea lui Dumnezeu pacatele noastre, nu ale fratelui nostru”. Facand asa vom dobandi o deosebita pace in noi insine. Si mai spun batranii ca daca cineva nu vrea sau nu poate sa ierte sau sa se impace cu semenul sau, unul ca acela va fi parasit de ajutorul si de darul lui Dumnezeu.

In legatura cu asemenea cazuri, am sa va citez in conti­nuare un alt cuvant, chiar daca unora va este cunoscut. Se spune ca in vremea prigoanelor impotriva crestinilor, cand paganii chinuiau si omorau pe crestini pentru credinta lor in Hristos, atunci au prins si pe doi crestini, care aveau vrajba intre dansii, si i-au aruncat in temnita, urmand ca a doua zi sa-i scoata, sa-i chinuiasca si sa-i omoare.

Aflandu-se ei in temnita pentru aceeasi credinta in Hristos dar fiind certati mai de multa vreme unul cu altul, acum unul dintre ei, umilindu-se in inima lui, a zis celuilalt: „Frate, iata maine ne vor scoate la judecata lor si ne vor chinui si ne vor omori si vom merge catre Domnul. Pentru aceea, dar, vrajba si pizma ce a fost si este acum intre noi se cade sa o lasam, sa ne impacam si sa ne iertam unul pe altul acum, mai inainte de moartea noastra, ca, fiind curati, sa primim chinurile si moartea pentru credinta si dragostea noastra in Hristos si asa ne vom invrednici a lua cununile mucenicesti din mainile Mantuitorului nostru si vom fi primiti in ceata mucenicilor. Si, zicand acestea, s-a plecat inaintea lui, graind: „Iarta-ma, frate, ca sa fii iertat si tu de Dumnezeu”. Dar acela, fiind biruit de rautatea ascunsa in inima lui, n-a vrut nicidecum sa-l ierte.

Iar a doua zi, dupa ce s-a luminat de ziua, i-au scos pe amandoi din temnita sa-i chinuiasca si sa-i taie. Atunci, acela care n-a vrut sa se impace si sa ierte pe fratele sau, vazand ca vor sa-l taie, inspaimantandu-se, s-a lepadat de Hristos, iar pe fratele sau, crezand in numele Domnului, l-au taiat. Iar pe cel ce s-a lepadat de Hristos l-a intrebat calaul, zicand: „pentru ce ieri, cand ai fost batut si aruncat in temnita, nu te-ai lepadat de Hristos, ca sa nu te mai fi chinuit?” Si acela a raspuns: „cand am lasat eu pe Dumnezeul meu si nu m-am impacat cu fratele meu, atunci si pe mine m-a lasat si m-a parasit ajutorul Lui si, ramanand gol de dansul, iata acum m-am lepadat de Hristos”.

Nu poate fi stare mai jalnica pentru un suflet omenesc decat aceasta: sa nu poti ierta pe fratele tau nici in cele mai grele clipe din viata ta.

Din nefericire, asemenea cazuri mai sunt si in zilele noastre, cand cineva, care s-a certat cu altul, vrea sa se impace, celalalt, in loc sa-l ajute si sa se poarte bland si delicat, isi hate joc de el si cu dispret ii intoarce spatele. In asemenea imprejurari trebuie sa ne cercetam constiinta si sa vedem daca nu cumva purtam si noi o mare parte de vina si este cazul sa biruim trufia din noi, sa ne smerim cu adevarat si sa facem asa curm a facut fratele din Pateric, dupa sfatul batranului.

Daca nu il imblanzim nici asa, sa ne straduim sa iertam din inima toate jignirile si nedreptatile pe care ni le-a pricinuit acela, sa ne rugam lui Dumnezeu sa-l imblanzeasca, iar pe noi sa ne ajute sa-l putem ierta cu adevarat, asa cum a iertat Sfan­tul Arhidiacon Stefan pe cei care il ucideau cu pietre, rugandu-se pentru ei dupa exemplul Mantuitorului.

Iar ca regula de purtare fata de asemenea oameni ni se recomanda sa nu-i vorbim de rau catre nimeni, chiar daca ei ne barfesc, ci, dimpotriva, sa-i vorbim de bine, aratandu-le ca­litatile, pentru ca orice om are si calitati, nu numai defecte. Si, pe cat se poate, sa le facem bine, direct sau indirect, si mai ales sa ne rugam pentru ei, ca Dumnezeu sa-i lumineze, sa-i im­blanzeasca si sa-i ajute sa-si dea seama ca si ei gresesc, intrucat si ei sunt oameni.

Purtandu-ne deci cu blandete, cu smerenie si bunatate ne­prefacuta cu toti cei din jurul nostru si pastrandu-ne cugetele curate de orice rautate si viclesug fata de dusmani si de toti semenii nostri, vom dobandi o pace deosebita in fiinta noas­tra launtrica, o pace cum numai Dumnezeu ne-o poate da, iar pe langa aceasta pace a inimii ne vom putea invrednici si de o adevarata iertare din partea lui Dumnezeu, atunci cand vom zice: „Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri” (Matei 6, 12).

Inchei acest cuvant despre iertare cu indemnul Sfantului Apostol Pavel catre toti crestinii si deci catre fiecare dintre noi: „Fiti buni intre voi si milostivi, iertand unul altuia, pre­cum si Dumnezeu v-a iertat voua, in Hristos” (Efeseni 4, 32). Amin!

Sfantul Nicolae Velimirovici

Calendar Ortodox

ATENTIONARE METEOROLOGICA 7 august, ora 11:00 – 7august, ora 23

Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie Ziua/luna/anul: 07/08/2010 Ora: 10 Numarul mesajului: 1 Fenomene vizate: ploi torentiale, intensificari ale vantului, grindina Intervalul: 7 august, ora 11:00 – 7august, ora 23 Zona afectata: conform textului Textul mesajului:ACTUALIZARE ATENTIONARE METEOROLOGICA COD GALBEN In Maramures, Transilvania, nordul Moldovei, cea mai mare parte a Olteniei si vestul Munteniei, precum si in zona de munte, instabilitatea atmosferica va fi accentuata şi se va manifesta prin averse, descarcari electrice, intensificari ale vantului cu aspect de vijelie si izolat grindina. Ploile vor avea si caracter torential, iar cantitatile de apa vor depasi local 20 l/mp si izolat 50 l/mp. Astfel de fenomene vor fi si in regiunile estice si sud-estice, dar pe spatii mai restranse. Astazi 7 august, in cea mai mare parte a Munteniei si a Moldovei si in Dobrogea, vremea va fi caniculara dupa-amiaza, cand indicele de confort termic ITU va depasi pragul critic de 80. In aceste regiuni temperaturile maxime vor atinge local 35 de grade si izolat 36…37 de grade. Mâine, duminică 8 august, vremea caniculară se va menţine în sud-est, unde se vor mai înregistra 35…36 de grade. Emitent: C.N.P.M.

Legenda:

ROSU	PORTOCALIU	GALBEN	VERDE
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore.	Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici.	Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri.	Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate.

Sf.Cuvioasa Teodora de la Sihla; Sf.Sfintit Mc.Narcis, Patriarhul Constantinopolului

Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla

Aceasta floare duhovniceasca de mare pret si mireasa a lui Hristos, pe care a odraslit-o pamantul binecuvantat al Moldovei, s-a nascut pe la jumatatea secolului al XVII-lea, in satul Vanatori-Neamt, din parinti binecredinciosi si iubitori de Dumnezeu. Tatal ei, Stefan Joldea Armasul, avea dregatorie ostaseasca, asa cum si numele il arata, fiind paznic al Cetatii Neamtului si „armas”, adica facator de arme pentru cei ce aparau vestita cetate a Moldovei. Iar mama sa, al carei nume nu ne este cunoscut, se ingrijea de cele pentru casa si de buna crestere, in frica de Dumnezeu, a celor doua fiice, Teodora si Maghita (Marghiolita).

Fiica mai tanara s-a mutat curand la Dumnezeu, iar fericita Teodora, ajungand la varsta randuita, a fost casatorita de catre parinti, impotriva vointei ei, cu un tanar evlavios din Ismail. Dar, neavand ei copii, iar sufletul Teodorei fiind ranit de dragoste pentru Mirele ei Iisus Hristos inca din copilarie, ea ardea de dorinta unei vieti cu totul curate, inchinate numai lui Dumnezeu. La aceasta o indemna atat duhovnicul si firea ei singuratica, cat si ravna pentru rugaciunea de taina si amintirea marilor sihastri, vechii ei sfatuitori ce se nevoiau in acea vreme prin padurile si muntii din tinutul Neamt. Astfel, fericita Teodora a imbratisat cinul monahal la Schitul Varzaresti-Vrancea, iar dupa doi ani si sotul ei s-a calugarit in Schitul Poiana Marului, sub numele de Eleodor. Asa a binevoit Dumnezeu sa-i povatuiasca pe amandoi pe calea sfinteniei si a mantuirii.

Fiecare calugarita din schitul in care fusese primita fericita se nevoia cu mare ravna pentru Hristos, insa Cuvioasa Teodora, fiind aleasa si intarita de harul Duhului Sfant, intrecea pe toate celelalte surori cu rugaciunea, cu smerenia si cu nevointa duhovniceasca. Dar, dupa cativa ani, navalind turcii in partile Buzaului, au dat foc Schitului Varzaresti. Atunci toate surorile din obste s-au risipit in padurile din partea locului, asteptand sa treaca primejdia si mania lui Dumnezeu. La fel a facut si Cuvioasa Teodora. S-a retras in muntii Vrancei impreuna cu stareta ei, schimonahia Paisia, a carei ucenica era. Acolo se nevoiau singure, acoperite de mana lui Dumnezeu, in post si rugaciune, rabdand multe ispite de la diavoli, foame, frig si tot felul de incercari.

Raposand stareta ei, fericita Teodora a parasit Muntii Vrancei, in urma unei descoperiri dumnezeiesti, si s-a retras in patria ei mult voia Domnului, faramituri de paine de la trapeza Schitului Sihastria, iar apa bea din scobitura unei stanci din apropiere, numita pana astazi „Fantana Sfintei Teodora”.

Dupa zeci de ani de vietuire pustniceasca, Sfanta Teodora a ajuns aproape de sfarsitul vietii si cunoscand ca o cheama Hristos la cerestile locasuri, unde este odihna si desfatarea tuturor sfintilor, s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu sa-i trimita un preot ca s-o impartaseasca cu Preacuratele Taine, inainte de obstescul sfarsit. Astfel, cu randuiala de sus, egumenul Sihastriei a bagat de seama ca pasarile luau faramituri de la trapeza manastirii si le duceau spre Sihla, asa ca a trimis doi frati sa vada unde anume se duc, caci gandea ca traieste in muntii Sihlei un sihastru sfant.

Astfel mergand cei trimisi, i-a prins noaptea si, ratacind in padure, se rugau si asteptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina, ce se ridica ca un stalp la cer, s-au apropiat si au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant si rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. Atunci cuvioasa, cunoscand venirea lor, a multumit lui Dumnezeu, zicand: „Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!” Apoi a zis celor doi frati: „Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa ma imbrac, ca sunt goala!”

Apoi, chemandu-i, le-a spus viata si sfarsitul ei apropiat si le-a poruncit, zicand: „Coborati la Sihastria si spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie si pe ierodiaconul Lavrentie cu Trupul si Sangele lui Hristos!” Iar ei i-au spus: „Cum sa ajungem la schit noaptea, caci nu cunoastem drumul?” Atunci Sfanta Teodora le-a raspuns: „Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra si numaidecat veti ajunge!”

Calauziti de aceasta lumina cereasca, fratii au ajuns repede la schit la miezul noptii, pe cand toca de Utrenie. Iar dimineata s-au intors la pestera cu ieromonahul Antonie si ierodiaconul Lavrentie, aducand Preacuratele Taine. Dupa ce Sfanta Teodora si-a facut cuvenita spovedanie si si-a destainuit viata, ostenelile si ispitele ei, a rostit Crezul, s-a inchinat, a primit dumnezeiestile Taine si a rostit ultimele sale cuvinte, zicand: „Slava Tie, Doamne, pentru toate!” In clipa aceea Cuvioasa Teodora si-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos. Iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit si asezat cu cinste de cei doi parinti in pestera in care s-a nevoit.

Vestea despre viata, nevointa si mutarea la cele ceresti a Sfintei Teodora s-a raspandit repede in toate manastirile si satele din Moldova si chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la sfintele ei moaste din pestera calugari si credinciosi de prin sate, mai ales cei bolnavi, si se vindecau de suferintele lor, caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma si facea minuni. Unii sarutau sfintele ei moaste; altii isi asezau bolnavii pe racla ei, iar altii se spalau cu apa din „Fantana Sfintei Teodora” si primeau ajutor si mangaiere.

Moastele Cuvioasei Teodora, numita si „pamanteana”, au stat in pestera ei de la Sihla ca la 100 de ani, bucurandu-se de mare cinste, mai mult decat alti sfinti romani. Apoi ctitorii schitului Sihla din familia Cantacuzino, innoind schitul, au mutat moastele Sfintei Teodora din pestera in biserica de lemn, unde se inchinau credinciosii.

Dupa anul 1830, moastele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza, care le-a asezat in racla de argint si le-a dus in biserica satului Miclauseni-Iasi, zidita de ei. Iar in anul 1856, moastele Sfintei Teodora au fost date Manastirii Pecersca din Kiev in schimbul unor vesminte arhieresti si preotesti din fir, fiind depuse in pesterile de acolo, unde se afla si astazi. La racla Sfintei Teodora este scris in limba slavona: Sveti Teodora Carpatina. Asa s-au instrainat moastele Sfintei Teodora din patria ei, spre intristarea noastra a tuturor.

Aceasta este pe scurt viata Sfintei Teodora de la Sihla si acestea sunt faptele ei, prin care a bineplacut lui Dumnezeu, numarandu-se in cetele sfintilor din cer si fiind socotita cea mai aleasa nevoitoare pe care a odraslit-o vreodata tara noastra. Credinciosii din Moldova o cinstesc ca sfanta de la inceput si merg adeseori in pelerinaj la pestera si chilia ei de la Schitul Sihla.

La 20 iunie 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a canonizat pe Sfanta Teodora de la Sihla, trecand-o in randul sfintilor, cu zi de praznuire in calendar la 7 august.

Cu ale ei sfinte rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi toti, impreuna cu tara si poporul cel binecredincios. Amin.

Nota. In traditia locului si in unele insemnari se spune ca fericitul ieromonah Eleodor, de la Poiana Marului – Vrancea, fostul ei sot din tinerete, auzind ca Sfanta Teodora s-a nevoit in Muntii Sihlei, a venit sa o vada. Dar, auzind ca a raposat, s-a inchinat la pestera unde se aflau moastele ei si a ramas la Schitul Sihla pana la obstescul sau sfarsit, savarsind adeseori Sfanta Liturghie, fie in pestera, fie in biserica mica de lemn de sub stanci.

Calendar Ortodox

Presa britanica: Rusine, Traian Basescu!

Presa din Marea Britanie il critica pe presedintele Traian Basescu, dupa ce acesta i-a laudat pe romanii care muncesc in strainatate in loc sa se intoarca in tara lor pentru a cere indemnizatii de somaj.
In loc sa fie recunoscator Marii Britanii, Italiei, Spaniei, Frantei si Germaniei pentru generozitatea lor, el a pretins ca romanii „fac muncile mai grele” pe care occidentalii nu sunt dispusi sa le faca, scrie Dailymail.co.uk.

Publicatia il critica pe presedintele roman care a declarat ca “Romania nu ar putea face fata celor doua milioane de romani care lucreaza inafara si nu le-ar putea acorda ajutor de somaj. Astfel, acestor omani care reman peste hotare, le multumim pentru ca nu sunt o povara pentru Romania”, a declarat Basescu la TVR.

Britanicii sustin ca Traian Basescu le-a deschis ochii in ceea ce priveste beneficiile somajului la ei in tara si conditiile de munca. “Traian Basescu ne-a aratat ca romanii fac muncile grele pe care cetatenii nostrii nu vor sa le faca din cauza beneficiilor pe care statul le acorda prin somaj. Astfel, multi britanici aleg somajul in defavoare muncii, pe cand strainii din tari sarace vin sa ne ia banii”, a declarat Fiona McEvoy, reprezentant al Aliantei Contribuabililor.

Ceea ce e si mai interesant, sublineaza The Daily Express, este ca dupa 12 luni de munca si strainii pot aplica pentru ajutor de somaj, care este mult mai mare decat in Romania. „Curios. Imigrantii polonezi, de exemplu, sunt apreciati universal pentru etica lor in munca, dar, sincer, se aud putine lucruri pozitive despre cei 58.000 de romani care traiesc in Marea Britanie. Ei, ca toti imigrantii din UE, au dreptul imediat la alocatii pentru copii, credite fiscale si sprijin pentru locuinte”, mentioneaza tabloidul britanic.

“Nu putem da vina pe romani pentru ca iau ce locuri de munca gasesc. In schimb putem da vina pe guvernul Britanic, care da voie ca salariile britanicilor sa scada, iar locurile de munca sa fie date celor dispusi sa lucreze pentru mai putin”, a declarat Nigel Farage, din partea Partidului Independentilor.

Un purtator de cuvant al ambasadei Romaniei in Anglia a declarat ca presedintele Basescu nu a mentionat Marea Britanie in discursul sau. Acesta a declarat ca in Italia si Spania sunt peste doua milioane de muncitori romani, pe cand in Marea Britanie sunt doar 100.000.

“Majoritatea romanilor care vor sa lucreze in Anglia trebui sa primeasca autorizatii speciale pentru a munci”, a declarat purtatorul de cuvant al ambasadei, al carui nume nu este mentionat de publicatia britanica.

The Daily Express sustine ca potrivit unui site de recrutare a fortei de munca, Marea Britanie este cea mai populara destinatie pentru muncitorii romani, dupa Germania.

Schimbarea la Fata a Domnului

Schimbarea la Fata a Domnului

In fiecare an, Biserica praznuieste la data de 6 august, Schimbarea la fata a lui Hristos. Este cunoscuta in popor si sub denumirea de Probojenia (termenul slav al sarbatorii).

Aceasta sarbatoare se pare ca a fost aniversarea anuala a sfintirii bisericii zidite in sec. IV de Sf. Elena pe locul de pe muntele Taborului unde Hristos S-a schimbat la fata. Potrivit unor cercetatori, ea ar fi inlocuit o veche sarbatoare pagana a zeitei Diana. Atat in Rasarit cat si in Apus, serbarea ei incepe a fi mentionata in documente din prima jumatate a secolului V, de cand avem cuvantari festive in cinstea ei, de la patriarhul Proclu al Constantinopolului, patriarhul Chiril al Alexandriei si papa Leon cel Mare. Aceasta sarbatoarea era generalizata in tot Rasaritul inainte de sec. VIII, cand Sfintii Ioan Damaschinul si Cosma de Maiuma compun imnuri pentru slujba zilei.

In Apus, sarbatoarea Schimbarii la fata s-a generalizat mult mai tarziu, prin hotararea luata de papa Calist III de a consacra definitiv aceasta sarbatoare drept multumire pentru biruinta castigata de ostile crestine asupra turcilor la Belgrad, in anul 1456.

In aceasta zi se aduc in biserici prinoase din struguri, care se binecuvinteaza si se impart credinciosilor (obicei crestin vechi, amintit in canonul 28 al Sinodului trulan). In unele parti (Biserica rusa), in aceasta zi se face pomenirea generala a mortilor. Tot acum Biserica da dezlegare la peste pentru bucuria praznicului.

Momentul Schimbarii Domnului la fata, al aratarii prin fata omeneasca a slavei divine, pe muntele Tabor, este punctul central al Revelatiei lui Dumnezeu in lumina.

Luand pe Petru, Iacov si Ioan, Hristos „S-a schimbat la fata inaintea lor, si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina. Si iata, Moise si Ilie s-au aratat lor, vorbind cu El si, raspunzand, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este sa fim noi aici; daca voiesti, voi face aici trei colibe: Tie una, si lui Moise una, si lui Ilie una. Vorbind el inca, iata un nor luminos i-a umbrit pe ei, si iata glas din nor zicand: „Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe Acesta ascultati-L”. Si, auzind, ucenicii au cazut cu fata la pamant si s-au spaimantat foarte” (Matei 17, 2-6; text paralel: Marcu 9, 2-7; Luca 9, 28-36).

Daca pana acum se vedea mai intai Omul si apoi Dumnezeul din persoana Lui, pe munte s-a petrecut contrariul.

Pe Tabor are loc o pregustare a invierii si a Celei de-a doua veniri a Mantuitorului, caci „Fiul Omului Cel ce va veni intru slava Tatalui Sau (Matei 16, 27) a si venit deja. Slava aceea de care le vorbise Domnul ucenicilor le-o arata aici pe pamant, spre a nu se intrista nici de moartea lor, nici de moartea Sa.

Lumina care a stralucit pe muntele Tabor nu a fost vazuta doar prin simturile omenesti, ci ele au primit putere de sus, ochii duhului s-au deschis inaintea celor trupesti. Astfel putem spune ca Schimbarea Domnului la fata a fost si schimbarea felului de a vedea al ucenicilor. „Se schimba la fata Hristos nu luand ceea ce nu era, nici preschimbandu-Se in ce nu era, ci aratand ucenicilor ceea ce era, deschizandu-le lor ochii si facandu-i din orbi vazatori”. Precum focul nu se vede daca nu exista o materie sau un simt care sa primeasca lucrarea lui luminatoare, la fel, nici puterea indumnezeitoare a slavei, aflata pretutindenea, nu se vede si nu se simte daca nu exista un material care sa se umple de vederea sau simtirea lui. Un astfel de material este fiinta rationala care „are ochi de vazut”. Daca fata lui Hristos „a stralucit ca soarele”, cum de n-au vazut lumina ucenicii ramasi jos, langa munte? „Cel asemenea vede pe cel asemenea”, pentru a vedea lumina Duhului, ochii sufletesti trebuie sa fie deschisi de Dumnezeu insusi. Omul nu vede prin vreo putere naturala pe Cel nevazut, ci numai prin puterea dumnezeiasca salasluita in el.

Hristos le arata ucenicilor, inca neobisnuiti cu astfel de vederi, ce inseamna invierea Lui si invierea noastra. Pentru ca nimic din cate a facut El n-a facut numai pentru Sine, toate ale lui Hristos le poate primi omul. Precum trupul lui Hristos a fost strabatut de lumina propriei dumnezeiri, asa si la inviere (si chiar din viata aceasta, ca o arvuna) cei care au iubit lumina se vor face partasi luminii, chiar si cu trupul.

Aproape toti comentatorii Evangheliei sunt de acord ca Schimbarea la fata a Domnului anticipeaza invierea Lui, iar invierea Sa o prefigureaza pe a noastra. Noi chemam imparatia cea vesnica de fiecare data cand ne rugam (In unele manuscrise cererea „vie imparatia Ta” din Rugaciunea Domneasca, la Sfantul Luca, apare ca „vie Duhul Tau cel Sfant”). Imparatia lui Dumnezeu este Duhul Sfant si, prin El, intreaga Sfanta Treime ce se deschide din iubire oamenilor. Apostolii au gustat pe munte din dulceata harului dumnezeiesc si au vazut ca „bine era” sa stea ei acolo o vesnicie in prezenta Domnului transfigurat si a oaspetilor ceresti. Despre cei doi, Moise si Ilie, Parintii Bisericii dau mai multe talcuiri:

Ei sunt cei doi vizionari ai Legii Vechi care au stat de fata la teofaniile in lumina. Hristos ii aduce in fata Sa sa vada si ei, desavarsit, ceea ce li s-a preinchipuit in vremea lor. Moise, cel care a vazut slava lui Dumnezeu pe Sinai si Ilie, cel luat la cer intr-un car de foc, se intalnesc acum cu Domnul slavei.

Sfantul Maxim Marturisitorul continua cu o intreaga lista de sensuri ale evenimentului biblic. Iata cateva: „Impreuna cu Dumnezeu trebuie sa se afle si cuvantul Legii – Moise si al prorocilor – Ilie, ca unele ce sunt si se gasesc din El si despre El si sunt asezate in jurul Lui”; Moise reprezinta faptuirea, caci a dat legea faptei, iar Ilie contemplatia, ca unul care a fost condus de la materie la duh prin caruta de foc; prin ei, Apostolii „sunt incredintati ca, Cuvantul e cu adevarat Domnul vietii si al mortii”, caci Moise inchipuie mortii, iar Ilie viii, aratand ca prin iesirea din viata aceasta, se trece tot la viata”; Moise mai semnifica cele sensibile, care se descompun, tot asa cum Scriptura ni-l prezinta ca avand inceput si sfarsit (prin nastere si moarte), iar Ilie, pe cele inteligibile, caci istoria lui nu pomeneste de nastere (chiar daca s-a nascut), nici de moarte (chiar daca va muri – Apoc. 11, 7) s.a.

Hristos „S-a schimbat la fata inaintea lor, si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina” (Matei 17, 2); „Si vesmintele Lui s-au facut stralucitoare, albe foarte, ca zapada, cum nu poate pe pamant inalbi asa inalbitorul” (Marcu 9, 3). Ambele versiuni citate, si cea de la Luca ne spun despre chipul transfigurat al Mantuitorului, dar imediat arata ca si vesmintele Lui aveau aceeasi calitate: erau inundate de slava. Se stie ca Dumnezeu le-a facut oamenilor „imbracaminte de piele” (Facere 3, 21) dupa ce au cazut din ascultarea Sa, adica atunci cand trupul si ochii lor s-au golit de lumina in care erau invesmantati in Rai. Daca intelegem vesmintele ca simbol si „mod de a se manifesta al corpului”, atunci vom descoperi o semnificatie mai adanca a lor. Atata timp cat omul s-a departat de Dumnezeu si s-a unit cu materia, a avut nevoie de haine materiale, „de piele”. Vesmintele Domnului dupa inviere sunt vesmintele cu care Adam ar fi trebuit sa se imbrace si de care s-a lepadat.

Sfantul Maxim vede in vesmintele luminoase ale Mantuitorului un simbol al Creatiei transfigurate, devenita transparenta, caci prin ea lumineaza acum ratiunile dumnezeiesti.

Evangheliile, prezentand Schimbarea la fata, nuanteaza: la Matei, chipul lui Hristos este „ca soarele”, iar la Luca, vesmintele, sunt „ca zapada”. Iata cum coexista zapada cu soarele fara a se topi, ca si firea omeneasca a Mantuitorului cu cea dumnezeiasca. Prima nu a fost distrusa si topita de ultima, ci indumnezeita, luminata „asa cum nu poate pe pamant inalbitorul sa o faca”.

Iar daca pe Apostoli, la Schimbarea la fata, lumina aceea i-a aruncat cu fata la pamant, a fost pentru ca ei nu erau inca obisnuiti cu o vedere supra-sensibila, pe ei luminandu-i slava oarecum din exterior, caci Duhul Sfant nu cuprinsese inca deplin inimile lor, cum se va intampla la Cincizecime. In acest sens, spune Sfantul Grigorie Palama: „La Schimbarea la fata, Hristos nefiind inca amestecat cu trupurile noastre, trupul Lui care are in sine izvorul luminii harului, lumina din afara pe cei vrednici dintre cei ce se apropiau si lumina patrundea prin ochii sensibili la suflet; acum insa, fiind amestecat cu noi si petrecand intru noi, lumineaza sufletul de dinlauntru”.

In concluzie, nu numai Dumnezeu este  Lumina, ci si fiecare om care se angajeaza in lupta credintei, care trece prin iluminarea Botezului, este numit ca fiind lumina, insa nu o lumina autonoma, care-si trage sursa de lumina din el insusi, ci „lumina Domnului” iluminat de slava inefabila a Celui care, singur, este Lumina adevarata.

Calendar Ortodox

Ţăran de Constanţa, maşină de Piteşti, emblemă de Italia

Odată cu venirea verii toată lumea vrea să conducă maşină cât mai scumpă şi mai de fiţe.

În cazul în care nu ai posibilitatea să îţi cumperi o maşină scumpă există o modalitate mai puţin costisitoare şi la îndemâna oricui să îşi tuneze maşina într-o manieră aparte. Cum toată lumea vara pleacă la mare, Constanţa pare a fi centrul celor mai mari fiţe care frizează penibilul, aşa cum se poate vedea şi din această poză.

Un posesor de Logan s-a gândit că dacă nu are bani să îşi cumpere un Ferrari, măcar să îşi transforme automobilul produs la Piteşti într-un bolid italian. Culoarea o avea deja, Loganul era roşu, până la „transformarea completă” nu a mai fost decât un pas.

[ Video ] S-a inventat ElliptiGO, bicicleta pe care poţi să alergi

S-a inventat bicicleta ElliptiGO care poate îmbina pedalatul cu joggingul!

Bicicleta Elliptigo nu este ceva nou pentru cei care au mers macar o singură dată la o sală de fitness şi au încercat aparatele eliptice care antrenează musculatura picioarelor.

Vestea despre bicicletă a fost lansată anul trecut, însă de atunci toată lumea a uitat de ea, până când iniţiatorii proiectului s-au gândit să o scoată la lumină vara aceasta. Preţul unei astfel de biciclete este de 2199 de dolari. Însă, producătorul face livrari doar pe teritoriul Statelor Unite.

6 sfaturi pentru administratorii de bloc

În această perioadă de criză economică, administratorii de bloc trebuie să fie foarte atenţi cum gestionează problemele asociaţiei de proprietari.

Dacă aveţi în grijă administrarea unui bloc, Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, vă spune ce trebuie să faceţi pentru ca locatarii să nu fie afectaţi financiar:

1. Fiţi serioşi în activitatea de administrare. În această perioadă nu cheltuiţi bani din fondul de rulment decât pentru reparaţii stricte. Păstraţi-vă rezerve financiare pentru la iarnă.

2. Nu acceptaţi comisioane ori “atenţii” din partea celor interesaţi să obţină uşor o lucrare la imobilul dumneavoastră. Cei care fac asemenea gesturi execută lucrări de o calitate inferioară, de cele mai multe ori.

3. Gestionaţi-vă activităţile aşa încât să nu ajungeţi la situaţii în care anumite facturi rămân neplătite sau se produc unele încurcături. Acestea nu reprezintă decât cheltuieli suplimentare de care nu aveţi nevoie în această perioadă.

4. Ţineţi o evidenţă contabilă clară, conform legii. Vă va ajuta enorm în acţiunile împotriva rău-platnicilor şi, dacă e cazul, pentru obţinerea de credite bancare pentru reparaţiile majore ale imobilului.

5. Nu cădeţi în plasa celor care vor să vă implice în afaceri dubioase şi să câştige de pe urma activităţii dumneavoastră. Dacă veţi proceda în acest fel, riscaţi să pierdeţi încrederea locatarilor şi implicit postul pe care îl aveţi în cadrul asociaţiei.

6. Încercaţi să aveţi o relaţie bună cu locatarii şi să-i ţineţi la curent cu evoluţia economică a fondurilor de la bloc. Mare grijă, deoarece în ultimii doi ani a crescut gradul de corupţie în rândul administratorilor de imobile.

[ Video ] Autobuze pe sub care vor putea trece alte maşini: viitorul Chinei

Chinezii iau în calcul ameninţările enormei creşteri demografice şi pentru a restrânge efectele acesteia asupra traficului au proiectat machetele unor autobuze enorme, care vor circula pe şine, şi pe sub care vor putea trece alte automobile.

Conform schiţelor oferite în acest moment, autobuzele nu au doar o aplicaţie practică ci se bucură şi de un design plăcut care va face, cu siguranţă, călătorii să se simtă privilegiaţi.

Primii 186 de kilometri de şine pentru noile autobuze vor fi construite până la sfârşitul acestui an în districtul Huashi din capitala chineză Beijing.

Ardeiul iute scade tensiunea arterială

Se ştie despre ardeiul iute că te poate scăpa de kologramele în plus, că ajută la calmarea gâtului iritat, dar, mai nou, s-a descoperit că acesta are şi efecte benefice asupra organismului celor care suferă de hipertensiune arterială.

Potrivit unui studiul realizat în China, capsaicina, substanţa care dă iuţeala ardeilor, ingerată pe o perioadă mai lungă de timp, are efectul reducerii tensiunii arteriale. Cercetătrii chinezi au observat acest lucru  în urma unor experimente de laborator desfăşurate pe cobai.

„Am descoperit că o dietă îndelungată care conţine capsaicină, substanţă ce se găseşte din abundenţă în ardeiul iute, poate reduce tensiunea arterială a unor cobai modificaţi genetic pentru a fi hipertensivi”,  a spus Zhiming Zhu de la Universitarea de Medicină Militară din Chongqing, pentru The Independent.

Studiul arată că această substanţă acţionează activând un „canal” special în vasele de sânge, canal denumit TRPV1. Atunci când acest canal este activat, creşte sinteza de oxid nitric în vasele de sânge, substanţă cu proprietăţi antiinflamatoare.

Goana după bonuri prinde contur: Iei 168 de lei pentru 4.200 de lei cheltuiţi

“Premierea” românilor care vor solicita şi vor păstra bonurile fiscale pentru deducerea de impozit anual se apropie de implementare. A apărut deja o variantă de aplicare a acestui act legislativ, care ar putea fi şi cea finală.

Pentru un “braţ” de chitanţe, în valoare totală de până la 4.200 de lei, strânse într-un an, contribuabilul va primi o deducere de la impozitul anual de 168 de lei, adică 4% din suma cheltuită. Dacă bonurile adunate depăşesc 4.200 de lei, atunci deducerea de la impozit va fi de 1%.

Statul plănuieşte astfel să câştige 213 milioane de euro, din reducerea evaziunii fiscale. Emil Boc vrea ca legea să intre în vigoare din această toamnă sau de la 1 ianuarie anul viitor. Vestea bună este că Fiscul va trebui să-i creadă pe cuvânt pe cei care aduc bonuri pentru deducere, deoarece nu ar fi rentabil să plătească angajaţi pentru verificarea fiecărei chitanţe.

Chitanţele nu vor fi verificate

Iniţiatorul proiectului, deputatul UDMR Edler Andras, spune că dacă omul declară că are în plic bonuri de 3.000 de lei şi el are doar de 2.900 de lei, pierderea e infimă pentru stat, iar câştigurile din diminuarea evaziunii fiscale sunt mari.

Ce faci dacă rămâi fără acte în străinătate

Dacă vrei să ai parte de o vacanţă liniştită în străinătate, e bine să ai grijă de lucrurile tale. Oriunde mergi, ţine-ţi bine geanta şi aparatul foto. Specialiştii revistei “Lumea femeilor” te învaţă ce să faci dacă ai fost buzunărit.

Iată cum trebuie să acţionezi dacă ai fost jefuit într-o ţară străină:

1. Anunţă imediat poliţia locală;
2. La declaraţia pe care o dai organelor de ordine adaugă şi o listă cu obiectele furate sau dispărute;
3. Dacă ţi s-a furat paşaportul sau alt act de identitate românesc, anunţă rapid ambasada sau consulatul României. Acestea îţi pot elibera un titlu de călătorie pentru reîntoarcerea în ţară şi îţi pot contacta familia pentru a anunţa incidentul şi pentru a-i transmite eventualele solicitări ale tale;
4. Cere autorităţilor de poliţie emiterea unui raport; îţi va folosi în cazul în care obiectele furate sau dispărute erau asigurate;
5. Copiii se pot pierde foarte uşor. De aceea ai mare grijă de ei şi nu-i lăsa nesupravegheaţi. Dacă micuţul tău a dispărut, anunţă cât de repede cu putinţă poliţia şi ambasada ori consulatul României. De asemenea, înainte să pleci din România, fă-le celor mici o asigurare de călătorie care să includă acoperirea cheltuielilor medicale în caz de îmbolnăvire şi ia un număr de telefon al medicului de familie ca să-l suni dacă pe prichindei îi va durea ceva.

Ce nu pot rezolva autorităţile consulare

Ambasadele ori consulatele României în alte ţări au atribuţii limitate. Iată ce nu pot face autorităţile consulare pentru tine:

• Nu pot desfăşura an- chete sau investigaţii pe teritoriul acelui stat;
• Nu-ţi pot asigura reprezentare juridică;
• Nu pot plăti costurile de cazare, transport sau pe cele medicale;
• Nu pot plăti eventuale cheltuieli de judecată sau nu pot acoperi costurile altor proceduri judiciare;
• Nu pot acoperi angajamentele rămase neonorate.

Defectele bărbaţilor într-o relaţie în funcţie de zodie

Într-o relaţie, pe măsură ce trece timpul, descoperim noi şi noi defecte ale celui pe care cândva îl consideram perfect. În funcţie de zodie, bărbaţii au anumite defecte…

… pe care tinzi să le descoperi târziu într-o relaţie, atunci când eşti deja implicată sentimental.

Aşadar, dacă te-ai ars de prea multe ori, află care sunt defectele bărbaţilor într-o relaţie, pentru a ştii la ce să te aştepţi, măcar din punctul de vedere al zodiilor.

Berbec… dictatorul

Berbecul vrea să ştie la ce oră îl suni, unde faceţi concediul, când vă căsătoriţi… În principiu, urăşte nesiguranţa unei relaţii şi face orice ca să o evite. De aceea, uneori foloseşte tactici cam exagerate pentru a te controla. Nu ţi-o recunoaşte în faţă şi dă vina pe tine, că eşti iresponsabilă sau neorganizată, pentru că nu îi dai răspunsurile pe care el le aşteaptă. Devine egoist dacă se simte ignorat. Încă un lucru de luat în seamă, îţi oferă o şansă, iar apoi pleacă, fără să mai ştii de unde să îl iei.

Dacă iubeşti deja un Berbec, fă gesturi mici şi dese care să îl asigure că ai intenţii curate.

Taur… orgoliosul

Nu, tu nu o să ai dreptate niciodată cu un Taur lângă tine. Acest nativ are un orgoliu ieşit din comun şi duce o ceartă până în pânzele albe sau până zici şi faci ca el. Taurului îi este greu să înţeleagă că şi tu eşti o persoană cu propriile opinii. Va încerca să te schimbe, să te modeleze după cum crede el că trebuie să fii. Încă un lucru de luat în seamă la Taur, pe lângă încăpăţânare, este tradiţionalismul. Îl tot auzi zicând „Aşa se face, aşa se cuvine” şi te întrebi oare când se va relaxa Taurul.

Dacă iubeşti deja un Taur, înarmează-te cu răbdare şi afecţiune. Doar aşa te poţi face înţeleasă.

Gemeni… nestatornicul

Azi e, mâine nu, viitorul este incert lângă un Geamăn, pentru că acest nativ este mereu în căutarea distracţiei, cu sau fără tine. Ceea ce înseamnă că ai nevoie de resurse bogate pentru a-l ţine interesat de tine. Se plictiseşte repede, moment în care nu prea mai dă semne de viaţă. În relaţia cu un Geamăn trăieşti nesiguranţa de la începutul unei relaţii chiar şi după mai mult timp. Te trezeşti reproşându-i că este distant şi că îi cerşeşti atenţia, lucru care nu îţi face cinste deloc. Şi mai grav este că atunci când îi faci reproşuri, nu reuşeşti decât să îl plictiseşti şi mai mult.

Dacă iubeşti deja un Geamăn, nu îl aduci pe calea cea bună, decât dacă i-o plăteşti cu aceeaşi monedă şi te joci cu el.

Rac… paranoicul

„Mă iubeşti?”, te întreabă Racul. E drăguţ o dată, de două ori, dar nu în permanenţă. Bărbatul Rac are nevoie să primească în mod constant afecţiune pentru a nu deveni suspicios, agasant şi chiar deosebit de gelos. N-ai voie să ai o zi în care te-ai trezit cu faţa la cearşaf sau alte tipuri de probleme, căci totul are cumva legătură cu ce simţi tu pentru el. Te va întreba ce ai, iar dacă îi spui că nu e nimic, nu faci decât să îi ridici şi mai multe întrebări. S-ar putea să creadă inclusiv că nu îl iubeşti pentru că eşti distantă cu el. Crede că orice problemă ai avea, iubirea pentru el trebuie să îţi dea non stop o stare de bună dispoziţie. În plus, trebuie ştiut că într-o relaţie, Racul este mai degrabă pesimist, deşi are o viziune idilică asupra iubirii.

Dacă iubeşti deja un Rac, arată-i-o din plin!

Leu… egocentristul

Eu, eu, eu… la un moment dat te întrebi dacă Leul are o relaţie cu tine sau cu el însuşi. Cum este Leul într-o relaţie? Genul de bărbat care te face să te întrebi cât de mult te-a implicat şi pe tine în viaţa lui. Te lasă cu senzaţia că eşti pe dinafară din simplul motiv că e plin de sine. În general, Leul este prea ocupat cu propria persoană, aşa că nici nu-i de mirare că te simţi ignorată. Începe să se poarte ca un copil răzgâiat, dacă alegi să nu îi acorzi nici tu lui atenţie, moment în care te copleşte cu gesturi frumoase, până te prinde din nou în vraja lui… după care redevine ignorant. Are anumite momente de snobism, în care vrea să te ducă în cel mai scump restaurant, decât să organizaţi o cină romantică la voi acasă.

Dacă iubeşti deja un Leu, consolează la ideea că uneori pici pe locul 2.

Fecioară… criticul

Parcă nu-i convine nimic bărbatului Fecioară! Te ia la bani mărunţi şi nu ştii cum să-i intri în graţii. Dacă te justifici, o faci degeaba, căci bărbatul Fecioară îţi dă de înţeles că el ştie exact în ce constă perfecţiunea, iar tu nu-i ajungi nici la degetul mic. La un moment dat te face să te întrebi de ce stă cu tine. Îi pui această întrebare, iar el îţi dă de înţeles că vede potenţialul din tine. În relaţia cu o femeie, bărbatul Fecioară crede că mereu e loc de mai bine, aşa că rareori se bucură de prezent alături de tine. Caută să te upgradeze în permanenţă, pentru că îi este teamă să se implice sentimental într-o relaţie cu cineva care i-a înşelat aşteptările.

Dacă iubeşti deja o Fecioară, spune-i că vrei să te accepte aşa cum eşti şi lasă-l pe el să decidă ce anume îşi doreşte.

Balanţă… victima

Zice şi face ca tine, ceea ce te face să te întrebi dacă acest bărbat are pic de personalitate. Vei descoperi că are o personalitate, dramatică chiar, atunci când începe să îţi scoată ochii cu câte lucruri a făcut el pentru tine. Te va exaspera modul în care se transformă din erou, capabil de fapte măreţe, în victimă, care se simte persecutată de tine. Bărbatul Balanţă este un idealist şi este greu să îi satisfaci obsesia pentru armonie. Vede neînţelegerile şi contrazicerile ca pe nişte tragedii. De aceea, evită să zică ce îl deranjează, lucru care îl face să refuleze cu reproşuri de acum o mie de ani, pentru care nu mai ai cum să te justifici. Aşa îşi conservă el poziţia de victimă.

Dacă iubeşti deja o Balanţă, caută să o tratezi cu corectitudine, ca să ajungeţi la un consens.

Scorpion… şeful

Nu ştii niciodată în ce ape te scalzi cu un Scorpion. De obicei, ceea ce zice nu este şi ceea ce face. Motivul? Dacă simte că este previzibil în relaţie consideră că a intrat sub papucul tău, lucru care îl sperie teribil. Scorpionul vrea să te domine, motiv pentru care foloseşte tehnici fine de manipulare, cum ar fi să facă „una caldă, alta rece”. Aşa se asigură că te ţine lângă el, fără să lase prea mult de la el. La capitolul comunicare, preferă ca nimeni să nu îl cunoască cu adevărat şi vei simţi din plin acest lucru, atunci când îţi dai seama că el ştie totul despre tine, iar tu nimic despre el. Nu îi place să primească indicaţii, aşa că uneori nu te vei simţi inclusă în viaţa lui.

Dacă iubeşti deja un Scorpion, păstrează-ţi stâpânirea de sine, căci doar o femeie puternică îl poate domoli.

Săgetător… schimbătorul

De obicei nu prea reuşeşti să ţii un Săgetător lângă tine suficient timp încât să îi descoperi defectele, pentru că are impulsul de a fugi atunci când relaţia trece de faza iniţială în care sunteţi încă sub efectul fluturaşilor în stomac. Săgetătorul este genul de bărbat care te sună în ultima clipă pentru a stabili o întâlnire sau cel care anulează planurile în ultima secundă. Îi place să aibă această libertate de a fi spontan şi de a se răzgândi pe ultima sută de metri. Un alt defect al Săgetătorului este impulsivitatea cu care comunică. Aruncă cu vorbe pe care ajunge să le regrete apoi. Are un temperament vulcanic şi tinde să se enerveze repede.

Dacă iubeşti deja un Săgetător, nu îi da ultimatumuri, căci slabe sunt şansele să te aleagă pe tine, nu pentru că nu eşti tu varianta cea bună, ci pentru că fuge de constrângeri.

In ce moneda sa economisim?

FX Concept LLC, un fond de hedging care a cumparat masiv euro in iunie, chiar la inceputul unei cresteri de 9,7% fata de dolar, sustine acum ca este timpul pentru vanzare, anticipand deprecierea monedei unice, cauzata partial de impactul masurilor de austeritate din zona euro.
Fondul estimeaza ca moneda euro va pierde pana in septembrie avansul castigat din 7 iunie, cand se afla la minimul ultimilor patru ani fata de dolar, informeaza MEDIAFAX.

Tocmai masurile de austeritate care au consolidat increderea investitorilor in euro in ultimele doua luni ar putea slabi semnificativ in curand economiile europene, afectand semnificativ relansarea economica.

Unele date recente, precum scaderea increderii consumatorilor din Spania la minimul acestui an si inasprirea conditiilor de credit din zona euro, sugereaza ca ajustarile bugetare isi pun deja amprenta asupra economiei.

Astfel, in contextul reducerii cheltuielilor publice, economia zonei euro va avea in acest an o crestere mult mai slaba decat se estima anterior, potrivit economistilor.

Ajustarile fiscale din zona euro contrasteaza insa cu politica Statelor Unite, unde problema deficitului este momentan mai putin importanta pentru autoritati decat relansarea economica, desi multe voci au acuzat in ultimul timp perspectiva unei noi recesiuni.

Euro a crescut cu 1,1% saptamana trecuta, la 1,3052 dolari/euro, punand capat celei mai bune luni din mai 2009.

Luni, moneda europeana s-a apreciat cu 0,2%, la 1,3080 dolari.

Vindecarea lunaticului

Duminica a 10 -a dupa Rusalii – Vindecarea lunaticului

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Binecuvantati si dreptmaritori crestini ai Sfintei Biserici a Domnului nostru
Iisus Hristos,

In vremea aceea, “Mergand ei spre multime, s-a apropiat de El un om, cazandu-I in genunchi, si zicand: Doamne, miluieste pe fiul meu ca este lunatic si patimeste rau, caci adesea cade in foc si adesea in apa. Si l-am dus la ucenicii Tai si n-au putut sa-l vindece. Iar Iisus, raspunzand, a zis: O, neam necredincios si indaratnic, pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi suferi pe voi? Aduceti-l aici la Mine. Si Iisus l-a certat si demonul a iesit din el si copilul s-a vindecat din ceasul acela. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut sa-l scoatem? Iar Iisus le-a raspuns: Pentru putina voastra credinta. Caci adevarat graiesc voua: Daca veti avea credinta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici dincolo, si se va muta; si nimic nu va fi voua cu neputinta. Dar acest neam de demoni nu iese decat numai cu rugaciune si cu post. Pe cand strabateau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va sa fie dat in mainile oamenilor. Si-L vor omori, dar a treia zi va invia. Si ei s-au intristat foarte!” (Matei 17, 14-23).

Evocam momentul in care Petru marturisise “Tu esti Hristosul”, iar Mantuitorul, coborand de acolo pe malul Iordanului, ii vestise pe ucenici ca: “Iata, ne suim la Ierusalim si Fiul Omului va fi dat in mainile oamenilor pacatosi, care-L vor prinde, batjocori, judeca, osandi, omori, dar a treia zi va invia”. Cand au auzit ucenicii aceasta, s-au cutremurat; s-au cutremurat ei care parasisera tot si mergeau dupa Iisus, cu gandul ca El avea sa fie Mesia in chip pamantesc; un imparat care sa scuture jugul imparatiei romane si sa instaureze regatul iudaic de odinioara.

Atunci, tot Petru spune: “Doamne, sa nu se intample una ca asta!” . Cu alte cuvinte: ce sunt gandurile astea? Noi stim de Mesia in felul nostru, iar Tu ne vorbesti de Cruce si moarte? Si Mantuitorul ii raspunde lui Simon Petru: “Mergi inapoia Mea, satano!”. Asadar: tu esti vrajmas acestei randuieli dumnezeiesti; tu nu o intelegi, ba, mai mult, te opui.

Si atunci, in aceasta situatie, a luat pe cei trei apostoli si i-a urcat pe muntele Taborului. Vrei sa intelegi Crucea si Invierea? Iata, avem o pregustare a lor. Nu ne inchipuim noi ce taina este aceasta. Cat as vrea s-o traim fiecare dintre noi!…

Asa cum in Hristos a fost prefigurata mai intai moartea si Invierea, si noi avem parte de aceasta. Daca noi credem cu tarie, prin cuvantul Evangheliei, prin Sfintele Taine, si noi avem momente in care preintampinam propria noastra moarte. Aceasta este marea taina a Schimbarii la Fata.

Dar Petru voia sa ramana lucrurile in acea stare a Schimbarii la Fata: “Doamne, bine este noua sa fim aici!”. Mai ales dupa ce Mantuitorul spusese ca avea sa se intample prinderea Lui, osandirea, rastignirea. Doamne, vrea sa zica Petru, de ce sa mai mergem, la ce sa mai plecam spre Ierusalim? Mai bine ramanem aici, pe Tabor, in lumina, in slava, unde se aude si glasul Parintelui Ceresc (“Acesta este Fiul Meu cel iubit. Pe acesta sa-L ascultati!”). Asa socotea Petru, asa socotim si noi.

Se dezvaluie aici un inteles uluitor. Deci pe Tabor vedem stralucirea slavei dumnezeiesti: Mantuitorul in centru, cei doi profeti – Moise si Ilie – de o parte si de alta, graiesc despre Cruce si Inviere. Le pregusta duhovniceste. Norul Duhului Sfant ii invaluie, asa cum odinioara invaluise poporul ales in trecerea prin pustie, iar glasul Parintelui Ceresc se aude: “Acesta este Fiul Meu cel iubit…”. Asadar: Sfanta Treime; ca la botezul Mantuitorului. E cerul pe pamant. Negrait eveniment dumnezeiesc si omenesc!

La poalele muntelui, insa, ce se petrece? Acolo, pe varful muntelui este cerul pe pamant si pamantul indumnezeit; iar la poalele muntelui se aflau ceilalti noua ucenici, cu multimea care se adunase, deoarece aflasera cu totii ca Mantuitorul este acolo, iar in mijlocul multimii, iata, cand cobora Mantuitorul de pe Tabor, Il intampina un om, cazandu-I in genunchi si zicand: “Doamne, miluieste pe fiul meu ca e lunatic! Patimeste rau. Adesea cade in foc, adesea in apa. Si l-am adus la ucenicii Tai si n-au putut sa-l vindece”. Sfantul evanghelist Marcu, cel care si-a scris evanghelia dupa predica Sfantului Petru, auzind ce se petrecuse si pe Tabor si aici, ne mai da unele amanunte din descrierile facute de tatal copilului: “Invatatorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut (nu mai putea vorbi copilul). Si oriunde il apuca, il arunca la pamant si face spume al gura si scrasneste din dinti si intepeneste. Si am zis ucenicilor Tai sa-l alunge, dar ei n-au putut. Iar El, raspunzand lor, a zis: O, neam necredincios, pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi rabda pe voi? Aduceti-l la Mine. Si l-au adus la El. Si vazandu-L pe Iisus, duhul indata a zguduit pe copil, care, cazand la pamant, se zvarcolea spumegand. Si l-a intrebat pe tatal lui: Cata vreme este de cand i-a venit aceasta? Iar el a raspuns: din pruncie. Si de multe ori l-a aruncat in foc si in apa ca sa-l piarda”. Altfel spus, acum copilul devenise mai marisor, nu-l mai putea urmari, ca si cum ar fi iesit undeva in drum si era fara adapost, deci fara paza.

O, iubitilor! Acum, parca, dupa ce am ascultat acest fragment, avem putinta sa contemplam cele doua lumi, cele doua stari: pe Tabor – stralucirea dumnezeiasca, cerul pe pamant, iar dincoace – pamantul apropiat de iad. Acolo pamantul apropiat de cer, oglindind cerul, aici pamantul oglindind iadul, infernul durerii. Pe munte Petru spune: “Doamne, sa ramanem aici! Ce sa mai coboram acolo, unde e atata infern si unde ne asteapta crucea patimirilor?”. Dar era cu putinta? De pe varful muntelui, asa cum Iisus Hristos privea in jos, la suferintele omenesti, ar fi putut ramane Mantuitorul eternizand Schimbarea la Fata? Schimbarea la Fata avea insa alta menire. Invierea va eterniza starea aceea a noului eon, a celei de-a opta zi. Schimbarea la Fata era numai pregatirea pentru Inviere, anticiparea, pregustarea ei, intarirea in credinta si nadejdea Invierii si a vietii de veci.

Iar noi, asa cum Evanghelia ne descopera, privind aceste doua lumi: lumea Schimbarii la Fata – chiar si lumea celei de a opta zi, a Invierii – si lumea de aici, cu suferintele, patimirile, bolile ei, parca intelegem deodata: cer si pamant, bucurie si suferinta, placere si durere, lumina si intuneric, viata si moarte… De unde aceste perechi dihotomice?

Unii filosofi au incercat sa spuna ca tocmai aici se afla dinamica vietii. Dar aceasta inseamna a eterniza raul. Cat de mult a framantat raul (sub chipul suferintei, al durerii trupesti, al suferintei sufletesti) constiinta umana! Cum raspunde constiinta umana la intrebarea: Raul si suferinta sunt opera a lui Dumnezeu? Hotarat, raul nu e opera lui Dumnezeu! Dar suferinta? Nici suferinta. Suferinta este consecinta raului, urmarea raului; trebuie precizat insa dintru inceput: Nu suferinta e raul, ci pacatul este raul. Cum se produce suferinta? Cum o simti? Multi s-au revoltat, au cazut in necredinta de frica suferintei. Cei care cercetati literatura, ganditi-va la un Camus, cu vestita lui carte, “Ciuma”. Surprinde raul si suferinta lumii, scotand in relief mai ales suferinta copiilor. Se zguduie, oare, in tine credinta, cand vezi suferinta unui nevinovat? Scriptura a raspuns si la aceasta prin suferinta lui Iov. Ati auzit de Maica Tereza, cea care lucra atat de mult printre bolnavi, printre leprosi. Si ea a spus unei femei bolnave de cancer: Sa stii ca Hristos e prezent in boala asta a ta! El te imbratiseaza cu aceasta boala. Si biata femeie a raspuns: Roaga-L pe Hristos sa nu ma mai imbratiseze cu boala. Era zguduita, sarmana, in suferinta ei.

Vedeti la ce incercare e pusa Evanghelia insasi, in fata durerilor? Daca ai intra intr-un spital cu bolnavi de SIDA (aceasta boala e socotita incurabila; se va gasi, din mila lui Dumnezeu, si aici un leac), nu te-ar zgudui? Sau cand intri intr-un camin-spital, unde te intampina deopotriva si batranetea, cu neputintele ei, dar si chipurile desfigurate de boala.

Cat de zguduita e atunci constiinta umana in fata Dumnezeului milostivirii, in fata Dumnezeului luminii si al iubirii, Care pe Tabor stralucea, in timp ce la poalele muntelui se consuma aceasta priveliste tragica! Cei necredinciosi se revolta impotriva lui Dumnezeu, dar solutii nu au. De curand, am citit un interviu acordat de un fost conducator politic roman, comunist; el afirma la un moment dat: “Daca Dumnezeu exista, de unde atata suferinta si nedreptate in lume, si de unde atatea razboaie si atatea patimiri?”. Sa raspundem si noi, atat pentru credinciosi cat si pentru ceilalti: Exista o singura solutie, care ne uneste pe toti. Una singura: lupta impotriva suferintei. Altfel, necredinciosii, bunaoara Freud, care spune ca viata insasi este un dor pentru moarte, nu dau ca solutie decat resemnarea sau revolta. Dimpotriva, pentru omul credincios e nevoie de o analiza a cauzei, cum pe drept cuvant Ioan Gura de Aur a spus: “Nu suferinta e raul, ci pacatul”. Pacatul, care aduce stricaciunea si moartea.

Ce inseamna pacatul? Despartirea de Dumnezeu. Pacatul e ruptura. O, iubitilor, sa analizam impreuna aceasta tema! Cand incerci suferinta? Cand se produce o ruptura. Cata vreme mana mea este intreaga, normala, sanatoasa, n-am durere. Daca se produce o taietura, chiar si o mica intepatura, o ruptura, apare durerea. Deci durerea, in adancul si in manifestarea ei, inseamna ruptura, despartire. Atunci adancul durerii – pornim de la viul vietii, de la experienta vie (definim pacatul drept despartire de Dumnezeu sau neascultare de Dumnezeu) – este calcarea voii lui Dumnezeu constienta si libera, cu gand, cuvant, fapta. Deci pacatul inseamna calcarea voii lui Dumnezeu, neascultarea, despartirea si, prin urmare, suferinta. Acolo unde s-a produs, nu mai e pastrata armonia, unitatea fiintei, echilibrul.

La copilul lunatic, epileptic, acestea erau formele de manifestare: nu avea liniste in el, se disloca, se arunca fie in apa, fie in foc, inaintea unei primejdii. Nu-si mai gasea locul. E vorba despre pierderea echilibrului, a unitatii si armoniei. A unitatii cu Dumnezeu, cu Autorul, cu Ziditorul meu si Mantuitorul meu si Sfintitorul meu – Duhul Sfant, si, in acelasi timp, unitatea cu intreaga creatie si cu armonia ei.

Copilul cand se naste, tipa pentru ca s-a despartit de locul matern. Se desparte apoi de sanul mamei, si iarasi tipa. Apoi, cu varsta te desparti de pruncie, de copilarie, de adolescenta, de tinerete, de maturitate… de viata. Traiesti in diverse stari aceasta despartire si ruptura cu formele ei de durere. Abia atunci intelegi: Raul sta tocmai in aceasta ruptura din armonia dumnezeiasca. Ruptura deopotriva fata de Dumnezeu si fata de lume. Ruptura, sfasiere launtrica in mine insumi. Si daca in aceasta ruptura si dezechilibru nu-mi mai gasesc locul, atunci, in fata suferintei, cum ma comport? Cum sunt in stare s-o suport?

Omul necredincios, sarmanul, se revolta. Solutie nu are. Cauta. De multe ori se spune despre cineva (daca n-o declara el insusi) ca este ateu. Nu exista atei! Un astfel de om s-a revoltat impotriva Dumnezeului celui viu si adevarat, dar isi construieste alti zei. Un fel de fericire din lumea aceasta. Sau un idol din lumea aceasta: o placere, o patima. Asa s-au construit idolii, din aceasta revolta si cadere originara. Dar idolul pe care ti-l construiesti nu mai este Dumnezeu; el e din lumea aceasta si te ingroapa in lumea aceasta. Ar trebui sa o stie toti ateii. Ei nu sunt fara Dumnezeu; ei indumnezeiesc altceva. Iar cele pe care le indumnezeiesc ei sunt morminte varuite. Atunci, in suferinta, cand eu stiu ca ea este ruptura mea de lume si de Dumnezeu, raspunsul credintei e tocmai refacerea legaturii mele cu Dumnezeu, atat cu El personal cat si cu semenii mei.

Cineva analiza, iubitilor, diverse stari ale suferintei. Discuta intai suferinta muta: cand esti parasit, esti atat de doborat incat n-ai nici glas, ca si copilul din Evanghelie. Nu mai ai putere. Nu-ti poti striga durerea. Este ultima expresie a suferintei.

O alta treapta e aceea cand poti s-o strigi; si daca poti s-o strigi esti auzit. Daca esti auzit, suferinta ta o traiesti nu de unul singur, ci in comuniune. Si cei din jur se straduiesc sa te ajute. Atunci suferinta e traita in solidaritate umana. Am relatat nu o data urmatorul episod: un avion era gata sa se prabuseasca; dar pilotul, inspirat, aproape de la pamant l-a saltat din nou. Toti cei din avion, care simteau de acum iminenta prabusirii, s-au prins lant, unul de altul; si au uitat de suferinta in misterul acesta al comuniunii, al iubirii.

Hristos spune ca pacatul te desparte de Dumnezeu, de Tatal Ceresc, de Dumnezeire. Iisus infrunta durerea, lupta impotriva ei. Suferinta este consecinta raului, a rupturii, a despartirii de Dumnezeu. Dar suferinta nu e raul in ea insasi. De aceea a si luat-o Hristos, purtand Crucea .A luat suferinta si a descoperit atunci – taina a Dumnezeirii – calea iesirii din rau, facand din suferinta un mijlocitor, un leac, un inger vestitor care iti arata, te anunta ca a patruns in tine riscul distrugerii; te anunta ca viata ta e opera divina si trebuie s-o aperi. Si daca tu in suferinta iesi din ruptura, ai iesit din lucrul demonului; pentru ca demonul este ruptura si faramitare, sfasiere, stricaciune si moarte.
Cand vorbim de Adormirea Maicii Domnului intelegem ca adormirea ei, spre deosebire de moarte, inseamna: sufletul nu i s-a despartit de trup. Or, despartirea sufletului de trup inseamna deja stricaciune, iar pacatul aduce stricaciune.

Dar daca tu, in suferinta te lupti sa refaci legatura cu Dumnezeu, sa ajungi din nou la nedespartire de Dumnezeu, sa strigi, sa te rogi, tu ai iesit atunci din lumea stricaciunii, din lumea demonului. Atunci suferinta te poate inalta.

De ce a zis mai intai Mantuitorul tatalui copilului: “Crezi ca pot sa fac Eu aceasta?”? Si sarmanul parinte Il rugase: “De poti ceva, fa!”. Mantuitorul spune: “De poti crede, toate sunt cu putinta celui credincios”. “Cred Doamne! Ajuta necredintei mele!”. A crede inseamna deja a iesi din lumea aceasta. Pentru ca a crede, precis, inseamna a crede in Dumnezeu, Care este credincios El insusi fagaduintelor Lui. Cel care te-a creat vrea sa te si mantuiasca. Atunci, a crede inseamna a institui sufletul tau, constiinta ta, inima ta, in Dumnezeu. Inseamna a-ti aseza constiinta, faptura ta in El, a o reinradacina in Izvorul ei, in Dumnezeu, cum S-a descoperit in Fiul Sau, Iisus Hristos. A crede in El inseamna, asa cum a spus candva Mantuitorul: “Aveti credinta lui Dumnezeu!”. Nu mai esti tu in credinta temeinica. Cand i-a spus Mantuitorul lui Petru: “Nu carnea si sangele ti-au descoperit tie, ci Tatal…” – deci Tatal a pus in Petru cuvintele: “Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. Cand eu cred, Dumnezeu pune in mine puterea Lui. Nu mai sunt eu, ci e puterea Lui.

Cand Petru la inceput mergea pe valuri, cu ochii la Hristos, cu puterea Lui calca pe valuri, ca si Mantuitorul. Daca eu am aceasta credinta dreapta, atunci cand ma aflu intr-o boala a mea, intr-o incercare a mea, nu mai sunt eu cel care traiesc in aceasta stare, ci Hristos Dumnezeu, puterea Lui e in mine. In mine lucreaza Dumnezeirea. Aceasta trebuie stiut mereu: ca in noi lucreaza Cel mai presus de lume.

Atunci a strigat tatal: “Cred Doamne! Ajuta necredintei mele!”. Asa trebuie sa strigi! Ajuta credinta mea sa fie credinta in Tine, ca Tu sa fii in mine! Nu numai eul meu, ci in eul meu sa fie Dumnezeu! Asa cum Tu, Doamne, in faptura luata din trupul Fecioarei ai pus dumnezeirea Ta, plinatatea Dumnezeirii, si in sufletul meu sa fie plinatatea Dumnezeirii. In toate, Hristos este Icoana, Modelul.

Apostolii, in slabiciunea lor, nu au putut sa-l vindece pe lunatic. Mantuitorul a fost trist: “O, neam necredincios! Pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi rabda?”. Ei vazusera atatea minuni, ii trimisese Hristos sa propovaduiasca… Dar cand L-au intrebat de ce ei n-au putut, Mantuitorul le-a raspuns ca acest soi de demoni – si in general, demonii – cu rugaciune si cu post sunt indepartati.

Postul! Noi nu-l intelegem in profunzimea lui. Postul inseamna puterea spiritului asupra trupului. „Trupul pofteste impotriva duhului, iar duhul impotriva trupului”, zice dumnezeiescul Pavel: In post se afirma spiritul din mine, lumina divina din mine stapaneste asupra trupului, asupra materiei, asupra lumii. Unde a actionat demonul? Cum a intrat? In ce a constat ispita lui? Eva “a vazut ca pomul e bun la gust, frumos la vedere si ca da stiinta”. Deci a actionat asupra trupului: bun la gust – pofta trupului; frumos la vedere – pofta ochilor; si ca da stiinta – trufia vietii.

Pofta trupului si pofta ochilor si trufia vieti – adica puterea rationala de a descoperi noi ratiuni, noi sensuri. Ce fel de ratiuni sunt acelea? Rupte de divinitate. Aici lucreaza demonul. Postul trebuie privit ca puterea de a te ridica deasupra lumii, infrangand pofta trupului; mai ales sub cele doua forme: hrana si sexualitate. In post te-ai ridicat deja deasupra stricaciunii pe care demonul a adus-o in lume. Fara aceasta traire adanca nici nu putem sa motivam postul. Dumnezeu nu vrea nici suferinta, nici moartea pacatosului; ci sa luptam. El ne-a dat o cale, ca prin suferinta sa se inalte spiritul nostru, sa se ascuta, sa se adanceasca. Cati bolnavi, postind zile indelungate, au infrant diverse boli! Pentru ca numai asa ai depasit tot ceea ce a adus stricaciunea si mergi la esenta, la adanc, la sufletul tau cel nemuritor, care stapaneste asupra trupului, si nu invers.

Imi staruie in minte acel moment descris de Ava Dorotei, in care ucenicul lui, Dositei, bolnav, cu o febra puternica si cu un trup istovit, statea asezat in pat, acoperit cu ce era pe atunci, tot un fel de cearsaf – o panza – si in fiecare dimineata venea Ava Dorotei si il intreba: “Cum iti este? Roaga-te!” Fa din nou legatura cu Dumnezeu, caci faci legatura cu Izvorul vietii! Caci pacatul te-a despartit, te-a aruncat in stricaciune si durere. Refa legatura!

Au marturisit toti credinciosii ca in rugaciune uita de durere, pentru ca in rugaciune faci legatura intre adancul din tine si adancul dumnezeiesc. Nu uitati! Asa au suferit martirii; pentru ca stricaciunea, pacatul, nu ajung pana la adanc, pana la ultima adancime. “Dumnezeu a pus in vistierii adancul” – retineti ideea aceasta!

Suferinta se manifesta in straturile superficiale, nu in ultima adancime. Daca mintea mea, atentia mea e indreptata numai spre locul durerii, acolo unde e boala, atunci eu raman pironit in boala. Dar daca eu reusesc prin rugaciune sa refac legatura adancului din mine (ultima adancime) cu Dumnezeu, durerea se estompeaza; si gandurile negre dispar.

Asa l-a indemnat Ava Dorotei pe Dositei: “Roaga-te! Roaga-te!” Si in fiecare zi venea: “Inalta-te dincolo de lume, dincolo de durerile lumii, dincolo de patimile ei! Inalta-te!” Dupa cateva zile insa, venind si privindu-l in suferinta lui, totusi il vede cu fata mai senina, linistita: “Dositei, Dositei! Inalta-ti inima, cugetul!”. Si Dositei a putut raspunde, tremurand: “Nu mai e nevoie sa ma inalt. Nu ma mai inalt eu, pentru ca a coborat El la mine”. Si din inaltimea Lui a coborat, asa cum a facut Dumnezeu totdeauna, si mai ales in Fiul Sau a coborat, “caci asa a iubit Dumnezeu lumea, incat pe Fiul Sau L-a dat ca toti cei ce cred in El sa nu piara”.
Toti care credem in El sa nu pierim! Si toata lumea sa creada! Ca astfel sa avem viata de veci! Amin.

Parintele Constantin Galeriu

Calendar Ortodox