Arhivă pentru 7 august 2010

07
aug.
10

ATENTIONARE METEOROLOGICA 7 august, ora 11:00 – 7august, ora 23

Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 07/08/2010 Ora: 10 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: ploi torentiale, intensificari ale vantului, grindina
Intervalul: 7 august, ora 11:00 – 7august, ora 23
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului:ACTUALIZARE ATENTIONARE METEOROLOGICA

COD GALBEN

In Maramures, Transilvania, nordul Moldovei, cea mai mare parte a Olteniei si vestul Munteniei, precum si in zona de munte, instabilitatea atmosferica va fi accentuata şi se va manifesta prin averse, descarcari electrice, intensificari ale vantului cu aspect de vijelie si izolat grindina. Ploile vor avea si caracter torential, iar cantitatile de apa vor depasi local 20 l/mp si izolat 50 l/mp.

Astfel de fenomene vor fi si in regiunile estice si sud-estice, dar pe spatii mai restranse.

Astazi 7 august, in cea mai mare parte a Munteniei si a Moldovei si in Dobrogea, vremea va fi caniculara dupa-amiaza, cand indicele de confort termic ITU va depasi pragul critic de 80. In aceste regiuni temperaturile maxime vor atinge local 35 de grade si izolat 36…37 de grade. Mâine, duminică 8 august, vremea caniculară se va menţine în sud-est, unde se vor mai înregistra 35…36 de grade.

Emitent: C.N.P.M.

Legenda:

ROSU PORTOCALIU GALBEN VERDE
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger). Exista risc de viituri majore. Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vant, ploi abundente, descarcari electrice, grindina, canicula, ger) Exista risc de viituri pe riurile mici. Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri. Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
Avertizarile si atentionarile meteorologice se actualizeaza in functie de durata si gravitatea fenomenelor prognozate.
07
aug.
10

Sf.Cuvioasa Teodora de la Sihla; Sf.Sfintit Mc.Narcis, Patriarhul Constantinopolului

Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla

Aceasta floare duhovniceasca de mare pret si mireasa a lui Hristos, pe care a odraslit-o pamantul binecuvantat al Moldovei, s-a nascut pe la jumatatea secolului al XVII-lea, in satul Vanatori-Neamt, din parinti binecredinciosi si iubitori de Dumnezeu. Tatal ei, Stefan Joldea Armasul, avea dregatorie ostaseasca, asa cum si numele il arata, fiind paznic al Cetatii Neamtului si „armas”, adica facator de arme pentru cei ce aparau vestita cetate a Moldovei. Iar mama sa, al carei nume nu ne este cunoscut, se ingrijea de cele pentru casa si de buna crestere, in frica de Dumnezeu, a celor doua fiice, Teodora si Maghita (Marghiolita).

Fiica mai tanara s-a mutat curand la Dumnezeu, iar fericita Teodora, ajungand la varsta randuita, a fost casatorita de catre parinti, impotriva vointei ei, cu un tanar evlavios din Ismail. Dar, neavand ei copii, iar sufletul Teodorei fiind ranit de dragoste pentru Mirele ei Iisus Hristos inca din copilarie, ea ardea de dorinta unei vieti cu totul curate, inchinate numai lui Dumnezeu. La aceasta o indemna atat duhovnicul si firea ei singuratica, cat si ravna pentru rugaciunea de taina si amintirea marilor sihastri, vechii ei sfatuitori ce se nevoiau in acea vreme prin padurile si muntii din tinutul Neamt. Astfel, fericita Teodora a imbratisat cinul monahal la Schitul Varzaresti-Vrancea, iar dupa doi ani si sotul ei s-a calugarit in Schitul Poiana Marului, sub numele de Eleodor. Asa a binevoit Dumnezeu sa-i povatuiasca pe amandoi pe calea sfinteniei si a mantuirii.

Fiecare calugarita din schitul in care fusese primita fericita se nevoia cu mare ravna pentru Hristos, insa Cuvioasa Teodora, fiind aleasa si intarita de harul Duhului Sfant, intrecea pe toate celelalte surori cu rugaciunea, cu smerenia si cu nevointa duhovniceasca. Dar, dupa cativa ani, navalind turcii in partile Buzaului, au dat foc Schitului Varzaresti. Atunci toate surorile din obste s-au risipit in padurile din partea locului, asteptand sa treaca primejdia si mania lui Dumnezeu. La fel a facut si Cuvioasa Teodora. S-a retras in muntii Vrancei impreuna cu stareta ei, schimonahia Paisia, a carei ucenica era. Acolo se nevoiau singure, acoperite de mana lui Dumnezeu, in post si rugaciune, rabdand multe ispite de la diavoli, foame, frig si tot felul de incercari.

Raposand stareta ei, fericita Teodora a parasit Muntii Vrancei, in urma unei descoperiri dumnezeiesti, si s-a retras in patria ei mult voia Domnului, faramituri de paine de la trapeza Schitului Sihastria, iar apa bea din scobitura unei stanci din apropiere, numita pana astazi „Fantana Sfintei Teodora”.

Dupa zeci de ani de vietuire pustniceasca, Sfanta Teodora a ajuns aproape de sfarsitul vietii si cunoscand ca o cheama Hristos la cerestile locasuri, unde este odihna si desfatarea tuturor sfintilor, s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu sa-i trimita un preot ca s-o impartaseasca cu Preacuratele Taine, inainte de obstescul sfarsit. Astfel, cu randuiala de sus, egumenul Sihastriei a bagat de seama ca pasarile luau faramituri de la trapeza manastirii si le duceau spre Sihla, asa ca a trimis doi frati sa vada unde anume se duc, caci gandea ca traieste in muntii Sihlei un sihastru sfant.

Astfel mergand cei trimisi, i-a prins noaptea si, ratacind in padure, se rugau si asteptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina, ce se ridica ca un stalp la cer, s-au apropiat si au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant si rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. Atunci cuvioasa, cunoscand venirea lor, a multumit lui Dumnezeu, zicand: „Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!” Apoi a zis celor doi frati: „Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa ma imbrac, ca sunt goala!”

Apoi, chemandu-i, le-a spus viata si sfarsitul ei apropiat si le-a poruncit, zicand: „Coborati la Sihastria si spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie si pe ierodiaconul Lavrentie cu Trupul si Sangele lui Hristos!” Iar ei i-au spus: „Cum sa ajungem la schit noaptea, caci nu cunoastem drumul?” Atunci Sfanta Teodora le-a raspuns: „Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra si numaidecat veti ajunge!”

Calauziti de aceasta lumina cereasca, fratii au ajuns repede la schit la miezul noptii, pe cand toca de Utrenie. Iar dimineata s-au intors la pestera cu ieromonahul Antonie si ierodiaconul Lavrentie, aducand Preacuratele Taine. Dupa ce Sfanta Teodora si-a facut cuvenita spovedanie si si-a destainuit viata, ostenelile si ispitele ei, a rostit Crezul, s-a inchinat, a primit dumnezeiestile Taine si a rostit ultimele sale cuvinte, zicand: „Slava Tie, Doamne, pentru toate!” In clipa aceea Cuvioasa Teodora si-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos. Iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit si asezat cu cinste de cei doi parinti in pestera in care s-a nevoit.

Vestea despre viata, nevointa si mutarea la cele ceresti a Sfintei Teodora s-a raspandit repede in toate manastirile si satele din Moldova si chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la sfintele ei moaste din pestera calugari si credinciosi de prin sate, mai ales cei bolnavi, si se vindecau de suferintele lor, caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma si facea minuni. Unii sarutau sfintele ei moaste; altii isi asezau bolnavii pe racla ei, iar altii se spalau cu apa din „Fantana Sfintei Teodora” si primeau ajutor si mangaiere.

Moastele Cuvioasei Teodora, numita si „pamanteana”, au stat in pestera ei de la Sihla ca la 100 de ani, bucurandu-se de mare cinste, mai mult decat alti sfinti romani. Apoi ctitorii schitului Sihla din familia Cantacuzino, innoind schitul, au mutat moastele Sfintei Teodora din pestera in biserica de lemn, unde se inchinau credinciosii.

Dupa anul 1830, moastele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza, care le-a asezat in racla de argint si le-a dus in biserica satului Miclauseni-Iasi, zidita de ei. Iar in anul 1856, moastele Sfintei Teodora au fost date Manastirii Pecersca din Kiev in schimbul unor vesminte arhieresti si preotesti din fir, fiind depuse in pesterile de acolo, unde se afla si astazi. La racla Sfintei Teodora este scris in limba slavona: Sveti Teodora Carpatina. Asa s-au instrainat moastele Sfintei Teodora din patria ei, spre intristarea noastra a tuturor.

Aceasta este pe scurt viata Sfintei Teodora de la Sihla si acestea sunt faptele ei, prin care a bineplacut lui Dumnezeu, numarandu-se in cetele sfintilor din cer si fiind socotita cea mai aleasa nevoitoare pe care a odraslit-o vreodata tara noastra. Credinciosii din Moldova o cinstesc ca sfanta de la inceput si merg adeseori in pelerinaj la pestera si chilia ei de la Schitul Sihla.

La 20 iunie 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a canonizat pe Sfanta Teodora de la Sihla, trecand-o in randul sfintilor, cu zi de praznuire in calendar la 7 august.

Cu ale ei sfinte rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi toti, impreuna cu tara si poporul cel binecredincios. Amin.

Nota. In traditia locului si in unele insemnari se spune ca fericitul ieromonah Eleodor, de la Poiana Marului – Vrancea, fostul ei sot din tinerete, auzind ca Sfanta Teodora s-a nevoit in Muntii Sihlei, a venit sa o vada. Dar, auzind ca a raposat, s-a inchinat la pestera unde se aflau moastele ei si a ramas la Schitul Sihla pana la obstescul sau sfarsit, savarsind adeseori Sfanta Liturghie, fie in pestera, fie in biserica mica de lemn de sub stanci.

Calendar Ortodox

07
aug.
10

Presa britanica: Rusine, Traian Basescu!

Presa din Marea Britanie il critica pe presedintele Traian Basescu, dupa ce acesta i-a laudat pe romanii care muncesc in strainatate in loc sa se intoarca in tara lor pentru a cere indemnizatii de somaj.
In loc sa fie recunoscator Marii Britanii, Italiei, Spaniei, Frantei si Germaniei pentru generozitatea lor, el a pretins ca romanii „fac muncile mai grele” pe care occidentalii nu sunt dispusi sa le faca, scrie Dailymail.co.uk.

Publicatia il critica pe presedintele roman care a declarat ca “Romania nu ar putea face fata celor doua milioane de romani care lucreaza inafara si nu le-ar putea acorda ajutor de somaj. Astfel, acestor omani care reman peste hotare, le multumim pentru ca nu sunt o povara pentru Romania”, a declarat Basescu la TVR.

Britanicii sustin ca Traian Basescu le-a deschis ochii in ceea ce priveste beneficiile somajului la ei in tara si conditiile de munca. “Traian Basescu ne-a aratat ca romanii fac muncile grele pe care cetatenii nostrii nu vor sa le faca din cauza beneficiilor pe care statul le acorda prin somaj. Astfel, multi britanici aleg somajul in defavoare muncii, pe cand strainii din tari sarace vin sa ne ia banii”, a declarat Fiona McEvoy, reprezentant al Aliantei Contribuabililor.

Ceea ce e si mai interesant, sublineaza The Daily Express, este ca dupa 12 luni de munca si strainii pot aplica pentru ajutor de somaj, care este mult mai mare decat in Romania. „Curios. Imigrantii polonezi, de exemplu, sunt apreciati universal pentru etica lor in munca, dar, sincer, se aud putine lucruri pozitive despre cei 58.000 de romani care traiesc in Marea Britanie. Ei, ca toti imigrantii din UE, au dreptul imediat la alocatii pentru copii, credite fiscale si sprijin pentru locuinte”, mentioneaza tabloidul britanic.

Nu putem da vina pe romani pentru ca iau ce locuri de munca gasesc. In schimb putem da vina pe guvernul Britanic, care da voie ca salariile britanicilor sa scada, iar locurile de munca sa fie date celor dispusi sa lucreze pentru mai putin”, a declarat Nigel Farage, din partea Partidului Independentilor.

Un purtator de cuvant al ambasadei Romaniei in Anglia a declarat ca presedintele Basescu nu a mentionat Marea Britanie in discursul sau. Acesta a declarat ca in Italia si Spania sunt peste doua milioane de muncitori romani, pe cand in Marea Britanie sunt doar 100.000.

Majoritatea romanilor care vor sa lucreze in Anglia trebui sa primeasca autorizatii speciale pentru a munci”, a declarat purtatorul de cuvant al ambasadei, al carui nume nu este mentionat de publicatia britanica.

The Daily Express sustine ca potrivit unui site de recrutare a fortei de munca, Marea Britanie este cea mai populara destinatie pentru muncitorii romani, dupa Germania.




Blog Stats

  • 325.122 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Sevastiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte