Arhivă pentru octombrie 2010

31
oct.
10

Predica la Duminica a XXII-a dupa Rusalii

Predica la Duminica a XXII-a dupa RusaliiPredica la Duminica a XXII-a dupa Rusalii
( Despre iad )

Si in iad, ridicindu-si ochii sai, fiind in munci,
el a vazut pe Avraam de departe si pe Lazar in sinul lui
(Luca 16, 23)

Iubiti credinciosi,

Sfinta Evanghelie de azi ne indeamna sa vorbim despre iad. Astfel, vom arata ce este iadul, care sint marturiile Sfintei Scripturi si ale Sfintilor Parinti despre iad si cite sint nesuferitele sale munci.
Mai intii trebuie sa stim ca iadul este loc de chin rinduit diavolilor si celor ce le urmeaza lor (Matei 25, 41). Apoi sa stim ca in iad sufera si trupul si sufletul (Matei 5, 29; 18, 9; Marcu 9, 43). „Iadul este tara mortii, imparatia diavolilor, a carui poarta este deznadajduirea, curte sint legaturile; ferestre, intunericul; masa, reaua imputiciune si miros greu; mincarea, foamea; bautura, setea; ceasornic, plinsul; asternut, vapaia” .

Despre iad, in Sfinta si dumnezeiasca Scriptura au vorbit din cele mai vechi timpuri sfintii patriarhi si prooroci. Asa auzim pe proorocul Isaia, zicind despre iad: Care din noi poate sa indure focul cel mistuitor, care din noi poate sa stea pe jarul de veci? (Isaia 33, 14) Marele prooroc si imparat David zicea despre iad: Sa vina moartea peste ei si sa se coboare in iad de vii (Psalm 54, 16; 30, 17). Despre intunericul iadului zice proorocul Isaia: Intuneric si pipaire a fost deasupra pesterilor in veci. Dumnezeiescul Iov, cel mult rabdator, a proorocit despre iad, zicind: Ma voi duce si ma voi intoarce in pamintul intunericului si al umbrelor mortii, tara de intuneric si neorinduiala, unde lumina e tot una cu bezna (Iov 10, 21-22).

Inteleptul Solomon, aratind ca intunericul pipait ce a venit pe vremea lui Moise peste egipteni (Iesirea 10, 22) a fost din iad, zicea asa: Noapte cu adevarat neputincioasa, care din fundurile neputinciosului iad a venit asupra a tot Egiptul. Iar Isaia proorocul zice despre intunericul iadului: Pipai-vor ca orbii peretele si ca unii ce sint fara de ochi vor pipai; cadea-vor intru amiazazi ca intru miezul noptii (Isaia 59, 10). Despre mirosul cel mare care este in iad, a zis proorocul Isaia: Iesi-va rau miros din mortii lor (Isaia 34, 3). Si va fi in loc de miresme, putreziciune (Isaia 3, 24).

Despre foamea cea mare care este in iad, a aratat mai inainte David, proorocul, zicind: Si vor flaminzi ca un ciine (Psalmi 58, 17). Si va fi poporul ca cel ce este cu totul ars de foc, si omului de fratele sau nu-i va fi mila si nu se va satura omul mincind carnurile bratului sau (Isaia 9, 11). Despre viermele cel neadormit al iadului a zis: Osinda celui necredincios este focul si viermele (Isus Sirah 7, 18). Despre focul si mirosul greu de iad, a zis Sfinta Scriptura: Minia Domnului este ca o vale de pucioasa ce arde. Despre vesnicia muncilor iadului zice proorocul Ieremia: Intru pierzare in veci vei fi (Ieremia 15, 6). Despre adincul nemasurat al iadului, zice proorocul David: Sa nu ma inghita adincul, nici sa-si inchida peste mine adincul usa lui (Psalm 68, 18).

Iubiti credinciosi,
Am adus citeva marturii despre iad si muncile iadului din dumnezeiasca Scriptura, anume de la sfintii prooroci. Dar sa stiti ca nici unul din patriarhi si prooroci nu au aratat asa de luminat si descoperit despre iad si despre chinurile lui, ca Insusi Domnul si Mintuitorul nostru Iisus Hristos in Sfinta Sa Evanghelie. In continuare, vom arata, cu marturii din Noul Testament, descoperirile despre iad si felurimea chinurilor lui.

Mintuitorul ne arata ca iadul este loc de chin in care se munceste si trupul si sufletul, zicind: Daca mina sau piciorul tau te sminteste, taie-l si il arunca de la tine, ca mai bine este pentru tine sa intri in viata ciung sau schiop, decit, avind amindoua miinile sau picioarele, sa fii aruncat in focul cel vesnic (Matei 18, 8). In iad este pedeapsa vesnica; aceasta o arata Mintuitorul cind zice: Si vor merge acestia la osinda vesnica, iar dreptii la viata vesnica (Matei 25, 46). Si tot Mintuitorul ne arata ca in iad este foc vesnic, zicind: Atunci (adica in ziua judecatii de apoi), va zice celor de-a stinga: „Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolilor si ingerilor lui” (Matei 25, 41).

In iad este foc nestins (Marcu 9, 43). In iad este vierme neadormit, caci, iata ce zice Domnul: Unde viermele lor nu doarme si focul lor nu se stinge (Marcu 9, 44). In iad este gheena: Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida. Temeti-va mai curind de acela care poate si sufletul si trupul sa le piarda in gheena (Matei 10, 28). Mintuitorul ne arata, ca in iad este intuneric, plingerea si scrisnirea dintilor, caci zice: Iar fiii imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara. Acolo va fi plingerea si scrisnirea dintilor (Matei 8, 12; 22, 13; 25, 30).

In iad este departarea de Dumnezeu, pentru care zice Domnul: Niciodata nu v-am cunoscut pe voi; departati-va de la Mine cei ce lucrati faradelegea (Matei 7, 23). In iad este moartea cea de a doua si iezerul cel de foc (Apocalipsa 20, 14). In iad este plingerea si tinguirea, dupa marturia Domnului care zice: Vai voua care rideti acum, ca veti plinge si va veti tingui (Luca 6, 25). In iad este adinc nemasurat. De acest adinc fara de fund si diavolii se tem. De aceea ei Il rugau pe Mintuitorul sa nu le porunceasca sa mearga in adinc (Luca 8, 31). Iadul este locul de chin al celor pacatosi, care n-au ascultat de Evanghelia lui Hristos si au trait in tot felul de pacate si nelegiuiri (Matei 25, 41).

Fratii mei, dupa ce am ascultat cele spuse de Domnul despre iad in Sfinta Evanghelie, sa auzim si cele ce au spus despre iad sfintii Sai ucenici si apostoli. Iata ce spune dumnezeiescul Ioan Evanghelistul, despre cei pacatosi care merg in iad: Iar partea celor fricosi si necredinciosi si spurcati si ucigasi, desfrinati si fermecatori, si inchinatori la idoli, si a tuturor celor necredinciosi este iezerul care arde, cu foc si cu pucioasa, si care este moartea a doua (Apocalipsa 20, 10; 21, 8).

Acelasi lucru, despre soarta celor rai si pacatosi il arata si Sfintul Apostol Pavel, zicind: Nu stiti oare, ca nedreptii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu? Nu va amagiti: nici desfrinatii, nici inchinatorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii, nici furii, nici lacomii, nici betivii, nici batjocoritorii, nici rapitorii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu (I Corinteni 6, 9-10). Si in alt loc, acest mare Apostol arata osinda celor pacatosi si caderea lor din Imparatia Cerurilor, zicind: Iar faptele trupului sint cunoscute ca unele ce sint: adulter, desfrinare, necuratie, destrabalare, inchinare la idoli, fermecatorie, vrajbe, certuri, zavistii, minii, gilcevi, dezbinari, eresuri, pizmuiri, ucideri, betii, chefuri si cele asemenea acestora… ca cei ce fac unele ca acestea nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu (Galateni 5, 19-21).

Sfintul Apostol Petru, aratind osinda sodomenilor, zice: Si cetatile Sodomei si Gomorei, osindindu-le la distrugere le-a prefacut in cenusa, dindu-le ca pilda nelegiuitilor in viitor (II Petru 2, 6). Acelasi Apostol, aratind ca nici pe ingerii care au cazut din ascultare Dumnezeu nu i-a crutat, ci i-a pedepsit vesnic in iad, zice: Ca Dumnezeu nu a crutat pe ingerii care au pacatuit ci, legindu-i cu legaturile intunericului in iad, i-a dat sa fie paziti pina la judecata (II Petru 2, 4).

Si Sfintul Ioan Evanghelistul, la Apocalipsa, vorbeste de pedeapsa vesnica a lui Antihrist si a proorocului mincinos care vor fi aruncati de vii in iad, zicind: Si fiara a fost rapusa si cu ea proorocul cel mincinos, cel ce facuse inaintea ei semne cu care amagise pe cei ce au purtat semnul fiarei si cei ce s-au inchinat chipului ei. Amindoi au fost aruncati de vii in iezerul cel de foc, unde arde pucioasa (Apocalipsa 19, 20). Apoi zice: Si diavolul, care il amagise, a fost aruncat in iezerul cel de foc si de pucioasa, unde este si fiara si proorocul mincinos, si vor fi chinuiti acolo, zi si noapte, in vecii vecilor (Apocalipsa 20, 10).

Iata ce zic Sfintii Parinti despre iad. Sfintul Macarie cel Mare, spune ca lacrimile celor ce se muncesc in iad vor fi de foc si cu totul se vor arde trupurile acelea peste care vor pica (Usa pocaintei, p. 187). Sfintul Vasile cel Mare, arata ca in iad sint un fel de viermi otravitori si mincatori de trupuri, care fara de saturare maninca si niciodata nu-si umplu pintecele lor si, mai ales cind maninca, pricinuiesc omului dureri nesuferite (Tilcuiri la Psalmul 33). Iar dumnezeiescul Parinte Ioan Gura de Aur, aratind ca cei din iad mai tare se chinuiesc cind vad fericirea cea mare a dreptilor, zice: „Si pe Adam, scotindu-l Dumnezeu din rai, l-a pus sa locuiasca in preajma lui, ca vederea cea deasa a raiului, mai lucratoare si mai puternica sa-i faca lui simtirea caderii din bunatatile acelea. Asa si pe bogatul cel nemilostiv, l-a salasluit mai departe de Lazar, ca sa vada de cite bunatati s-a lipsit pe sine. Ti-am trimis, zice, pe saracul de Lazar la usa, ca sa se faca tie invatator de fapta buna si pricina de iubire de oameni. Ai trecut cu vederea folosul, nu ai voit sa-l intrebuintezi la ceea ce se cuvenea, in scopul mintuirii. Intrebuinteaza-l dar acum spre mai mare mustrare de pedeapsa si munca” (Putul Sf. Ioan Gura de Aur, Buzau, 1833, p. 462).

Sfintul Efrem Sirul, aratind plingerea celor din iad, zice: „Atunci cu amar plingind, lacrimi varsind si vaitindu-se, vor zice: O, cum a trecut vremea noastra, cu lenevie si cu trindavie! O, cum ne-am inselat! O, cum, auzind noi dumnezeiestile Scripturi, rideam si ne bateam joc. Acolo, atunci vorbea cu noi Dumnezeu prin Sfintele Scripturi si noi nu luam aminte. Acum aici in munci, strigam catre Dinsul si cu dreptate El Isi intoarce fata Sa de la noi. Ce ne-au folosit noua dulcetile cele veselitoare ale lumii si desfatarile? Unde este acum tatal care ne-a nascut? Unde este maica care ne-a purtat in pintece si cu dureri si cu chinuri ne-a nascut? Unde sint acum fiii nostri cei iubiti? Unde, bogatia? Unde, mosiile, averile si agoniselile noastre? Unde adunarea, tovarasia si ospetele? Unde calatoriile cele de multe feluri si desarte? Unde sint imparatii si puternicii? O, cum acum nici unul din acestia nu se afla si nici nu poate sa ne ajute noua sau sa ne izbaveasca. Ci cu totul si de Dumnezeu si de sfinti, ne-am parasit! Acestea vor fi cuvintele care cu jalnice tinguiri si plingeri se vor auzi de la cei ce in iad se muncesc ” (Usa pocaintei, Cuvint pentru iad, p. 188).

Sfintii si dumnezeiestii Parinti in chip luminat ne arata ce se petrece in momentul cind sufletul se desparte de trup. Ingerii buni si rai se infatiseaza inaintea sufletului. Vederea celor din urma, pricinuieste sufletului mare tulburare si frica, dar el gaseste totusi o mingiiere la vederea sfintilor ingeri buni. Faptele bune ale omului si constiinta lui curata, sint in acest moment un mare ajutor si o mare bucurie pentru suflet. Ascultarea, umilinta, faptele bune si rabdarea necazurilor, sint atunci o mare sprijinire a sufletului, care se inalta catre Domnul intr-o mare bucurie, insotit de ingerii cei buni. In schimb, sufletul cel plin de patimi si de pacate este condus de diavoli la iad, unde va suferi vesnic.

Intr-o zi doi ingeri se aratara Sfintului Macarie Alexandrinul si ii spuneau: „Sufletul omului pacatos ca si al celui drept, este cuprins de mare spaima la vederea grozavilor si railor ingeri. El aude plingerile si suspinele celor ce il inconjoara, dar nu poate nici vorbi nici scoate vreun glas. El este tulburat si inspaimintat, cugetind la indelungatul drum ce are sa-l faca si la noul fel de viata ce are sa duca dupa despartirea sa de trup”. Iar Sfintul Chiril al Alexandriei arata ce groaza si spaima are sufletul pina ce se rosteste asupra lui judecata definitiva si zice ca: „Puterile dumnezeiesti stau in fata duhurilor necurate si arata cugetarile cele bune, vorbele si faptele cele bune ce sint ale sufletului, in timp ce acesta, plin de groaza, sta in mijlocul ingerilor si al demonilor si asteapta indreptatirea si scaparea sa, sau osindirea si pierderea sa in iad” (Viata repausatilor nostri, Bucuresti, 1899, p. 19-20).

Muncile iadului incep, dupa invatatura Bisericii Ortodoxe, la 40 de zile dupa moartea omului, cind sufletul pacatos este aruncat in osinda. Acesta este, insa, un iad provizoriu caci starea celor aruncati in iad patruzeci de zile dupa moarte, se poate schimba cu timpul prin rugaciunile Bisericii si milosteniile urmasilor, daca, bineinteles, cel ce a murit era in dreapta credinta si mai ales daca a fost marturisit inainte de moarte la duhovnicul sau de toate pacatele sale. Iar iadul definitiv sau starea de osinda vesnica, urmeaza dupa judecata generala ce va fi la sfirsitul lumii, cind dreptii vor merge in Imparatia Cerurilor pentru vesnicie, iar pacatosii in focul nestins, iarasi pentru vesnicie (Matei 25, 45-46).

Iubiti credinciosi,
Iadul a fost creat de Dumnezeu pentru diavoli, dar nu pentru oameni, care sint ziditi dupa chipul si asemanarea Sa. Dar prin caderea din rai, a primilor oameni, neamul omenesc a fost supus osindei iadului pina la venirea Fiului lui Dumnezeu pe pamint. Numai prin moartea si Invierea Domnului nostru Iisus Hristos, iadul a fost deschis, iar dreptii Vechiului Testament au fost eliberati si primiti in rai.

De la invierea si inaltarea Mintuitorului, de-a dreapta Tatalui, pina la sfirsitul veacurilor, toti crestinii dreptcredinciosi care pazesc poruncile Lui, sint mintuiti, adica sint primiti in odihna raiului. Numai crestinii necredinciosi, adica lepadatii de Dumnezeu, sinucigasii, sectantii care s-au rupt de Biserica apostolica, si cei ce mor nepocaiti in pacate grele, precum ucigasii, desfrinatii, cei ce traiesc in ura si alte pacate asemenea, sint osinditi dupa moarte in muncile iadului. O parte dintre ei, mai ales cei ce se caiesc de pacatele lor inainte de moarte, sint scosi din iad prin rugaciunile Bisericii si prin fapte de milostenie. Tocmai de aceea noi facem rugaciune si milostenie pentru raposatii nostri ca parastase cu dezlegari, liturghii si praznice la trei, la noua si la patruzeci de zile dupa mutarea lor din viata, ca Dumnezeu sa-i ierte si sa le dea odihna in rai.

Daca vrem sa ne mintuim, adica sa scapam de iad si sa fim primiti in rai si bucuria imparatiei ceresti trebuie sa facem urmatoarele lucruri: Mai intii sa pastram cu sfintenie dreapta credinta ortodoxa pe care o avem neschimbata de doua mii de ani. Apoi sa ascultam de Biserica intemeiata de Hristos si de pastorii ei – preoti si episcopi. Sa pazim cu multa evlavie poruncile Sfintei Evanghelii si mai ales, rugaciunea, milostenia, smerenia, iubirea crestina, nasterea si cresterea de copii, participarea regulata la biserica, spovedania si Sfinta Impartasanie.

Sa cugetam mult la Evanghelia care s-a citit astazi. Vedeti ca saracul si mult rabdatorul Lazar a intrat in rai dupa moarte, iar zgircitul si nepocaitul bogat a fost aruncat in iad cu diavolii? Vedeti in ce fericire sint cei drepti si in ce foc si chinuri grele se afla pacatosii in iad? Vedeti, de asemenea, ca cei din iad vad atit pe cei fericiti din rai, cit si pe cei ce traiesc in pacate pe pamint? Zadarnic cere bogatul apa sa-si ude gura ca nimeni nu are sa-i dea. Zadarnic se roaga lui Avraam sa trimita pe Lazar pe pamint ca sa cheme la pocainta pe fratii sai, ca i se raspunde: Au pe Moise si pe prooroci! (Luca 16, 29).

La fel ni se va raspunde si noua, daca nu ne pocaim: Avem pe Hristos si pe preoti. Sa-i ascultam pe ei!
Deci, daca vrem sa scapam de iad, sa ne pocaim si noi, fratii mei, pina avem vreme si sa ne silim la toata fapta buna, mai ales la rugaciune, milostenie, iertare, viata curata si spovedanie. Numai asa vom fi iertati, miluiti si primiti in sinul lui Avraam, adica in vesnica bucurie a raiului, impreuna cu proorocii, cu apostolii, cu mucenicii si cu toti dreptii, impreuna cu saracul Lazar, impreuna cu Hristos. Acolo si numai acolo nu mai este durere, nici suspin, ci viata fara de sfirsit. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

Calendar Ortodox

29
oct.
10

5 plante contra stresului | Infuziile naturale te ajută să alungi gândurile rele şi să te relaxezi

Grijile nu-ţi dau pace? Te simţi mereu presat/ă de timp şi nici să dormi nu poţi? E clar: suferi de stres! Libertatea îţi prezintă câteva soluţii naturale care să te ajute să treci peste momentele de tensiune în doar câteva minute.

 

1. Lavandă

Ceaiul din flori uscate are efect liniştitor pentru sistemul tău nervos. Cu o aromă inconfundabilă, infuzia de lavandă se recomandă pentru situaţiile de irascibilitate sau când ai nevoie de o clipă de relaxare în timpul programului tău de lucru. Se pot bea şi patru căni pe zi.

2. Valeriană

Valeriana se foloseşte în perioadele cu stres intens, deoarece compuşii activi din tratament intervin la nivelul creierului, pentru eliberarea unor substanţe care induc stări de calm, mulţumire şi relaxare. Se pot bea zilnic 3-4 căni de ceai din această plantă.

3. Muşeţel

În perioadele încărcate este bine să apelaţi la infuzia din flori de muşeţel. Acestea calmează agitaţia psihică, rezolvă insomniile şi migrenele cauzate de stres. Seara, când ajungi acasă, fă o baie caldă în care să adaugi un litru din această infuzie. Vei vedea că a doua zi te vei trezi cu poftă de viaţă.

4. Busuioc

După un consum psihic intens, poţi să-ţi reîncarci “bateriile” minţii cu ajutorul frunzelor de busuioc, uscate sau nu. Un ceai din această plantă te va face să îţi limpezeşti gândurile şi să îţi dai seama cum poţi să îţi organizezi mai bine timpul. Se beau maximum trei căni pe zi.

5. Tei

Printre cele mai bune ceaiuri calmante se numără cel de tei. Dacă eşti la birou şi te simţi copleşit de volumul de muncă, savurează o ceaşcă din acest preparat natural şi vei vedea că după doar zece minute vei avea multă energie pozitivă pentru a-ţi termina tot ce ai de făcut pe ziua respectivă.

Ce simptome trebuie să te alarmeze

“Este foarte important să recunoaştem când nivelul de stres a depăşit limita proprie de toleranţă”, declară dr. Gabriela Spălăţelu (foto) de la Centrul Gral Medical (tel.: 021.323.00.00).
 Ea spune că simptomele emoţionale ce însoţesc expunerea excesivă la stres includ:

  • pesimism;
  • anxietate;
  • gânduri negre;
  • insomnie;
  • îngrijorare constantă;
  • incapacitate de relaxare;
  • senzaţia că sarcinile te depăşesc;
  • nefericire;
  • depresie.

 

28
oct.
10

O reţetă pe zi – Salată caldă de pangasius

Preparare: Ingrediente:
1. Se taie peştele cubuleţe şi se pune într-o cratiţă la prăjit, fără ulei, pentru că pangasiusul e un peşte care lasă grăsime
2. Se adaugă ciupercile şi se rumenesc la foc mic
3. Când peştele şi ciupercile sunt aproape gata, se adaugă ardeiul tăiat bucăţele şi se lasă pe foc până se înmoaie puţin
4. Se adaugă salata verde tăiată fideluţă, sare şi piper după gust, se amestecă şi se ia de pe foc

Se decorează cu felii de lămâie.

– 1 kg file de pangasius
– o cutie ciuperci
– doi ardei graşi
– două salate
– sare
– piper
– o lămâie

 

28
oct.
10

Românii o duc mai rău decât locuitorii din Trinidad Tobago

Românii o duc mai rău decât locuitorii din Trinidad Tobago/ foto simbol northfotoPotrivit unui studiu mondial, România stă mai prost în ceea ce priveşte prosperitatea şi fericirea cetăţenilor, decât Bulgaria, Tunisia, Panama şi Trinidad Tobago.

România este pe locul 51, încadrată de Kazahstan si Thailanda. Bulgaria ocupă poziţia a 46-a, iar Ungaria este pe 34. Totuşi o ducem mai bine decât Mexic, Rusia, Africa de Sud sau Turcia. „Indicele prosperităţii” îşi propune să evalueze factorii care generează creştere economică şi produc cetăţeni fericiţi, pe termen lung.

Primele zece clasate sunt, în ordinea poziţiei ocupate, Norvegia, Danemarca, Finlanda,Australia, Noua Zeelandă, Suedia, Canada, Elveşia, Olanda şi Statele Unite. Cel mai bine plasat stat central-est european intrat în UE după 2004 este Slovenia, pe locul 21. Topul este încheiat de Pakistan şi Zimbabwe.

 

28
oct.
10

Ce spune presa externa despre respingerea motiunii de cenzura?

Ce spune presa externa despre respingerea motiunii de cenzura?Sursa Foto: Guvernul Romaniei

Respingerea motiunii de cenzura, depusa miercuri de opozitie in Parlamentul Romaniei, este relatata de agentiile de presa straine, care fac referire si la manifestatiile din Bucuresti impotriva masurilor de austeritate ale Guvernului.

Guvernul roman de centru-dreapta se mentine la putere , dupa respingerea, miercuri, a unei motiuni de cenzura depuse de opozitie, in conditiile in care zeci de mii de manifestanti au protestat la Bucuresti fata de masurile de austeritate”, noteaza agentia France Press, relateaza MEDIAFAX.

Motiunea de cenzura depusa de trei partide de opozitie, liberalii (PNL), social-democratii (PSD) si conservatorii (PC), nu a primit decat 219 voturi pentru, potrivit unui bilant oficial, ea avand nevoie de votul a 236 de parlamentari pentru a fi adoptata, conform aceleiasi surse.

Agentia germana DPA aminteste ca zeci de mii de romani s-au strans miercuri in centrul Bucurestiului pentru a protesta fata de masurile de austeritate ale Guvernului, printre care disponibilizari, cresteri de taxe si scaderi de salarii.

Valul de proteste care afecteaza Romania incepand de luni este provocat de masurile anticriza elaborate de Guvern, care prevad o reducere cu 25 la suta a salariilor in sectorul public, relateaza si agentia RIA Novosti.

Guvernul de coalitie roman a supravietuit miercuri unei motiuni de cenzura in Parlament , avand in centru reducerile bugetare masive si cresterea taxelor, masuri necesare mentinerii asistentei internationale pentru economia tarii, grav afectata de recesiune, subliniaza si Reuters.

Associated Press aminteste ca votul de miercuri a intervenit in conditiile unor manifestatii la care au participat 30.000 de persoane si in timpul vizitei unor oficiali ai Fondului Monetar International.

„Prim-ministrul roman, Emil Boc, a supravietuit unei motiuni de cenzura in Parlament pentru a doua oara in patru luni, Guvernul sau de coalitie pastrandu-si unitatea, pe fondul protestelor stradale fata de masurile de austeritate”, comenteaza Bloomberg.

  • Romania, la rascruce


„Tara se afla acum la o rascruce si ar trebui luate decizii ferme in ceea ce priveste reducerea cheltuielilor publice”
, a declarat Vincent Alexandre, un economist de la BNP Paribas SA din Paris, intr-un interviu telefonic.

Zeci de mii de manifestanti s-au strans in Bucuresti pentru a protesta fata de masurile de austeritate ale Guvernului lui Emil Boc, care a supravietuit totusi acestei celei de-a cincea motiuni de cenzura, precizeaza si site-ul Novinite.com.

 

27
oct.
10

Motiunea a picat: Guvernul Boc ramane in picioare

Motiunea a picat: Guvernul Boc ramane in picioare © INTACT IMAGES/Jurnalul National/Dan Marinescu

Motiunea de cenzura initiata de partidele opozitiei, PSD, PNL si PC, a fost respinsa miercuri in Parlament, obtinand doar 219 voturi.

Potrivit regulamentului, pentru a trece de Parlament, motiunea trebuia sa obtina minim 236 de voturi. PSD, PNL si PC mai aveau nevoie de 17 voturi pentru a darama Guvernul Boc.

Guvernul prevede o lovitura de stat?

Astfel, in ciuda demersurilor PSD si PNL, care au facut tot posibilul pentru caderea Guvernului, participand inclusiv la manifestarile sindicalistilor de miercuri din Bucuresti, Guvernul Boc s-a mentinut puternic pe pozitie, membrii PDL, UDMR si UNPR ramanand loiali guvernarii.

Ponta, printre manifestanti

Traim intr-o tara unde guvernul este sustinut de 10% din populatie. Ce a fost in puterile noastre, am facut. Nu este o victorie a guvernului asupra majoritatii, este o victorie asupra poporului”, a declarat Crin Antonescu la iesire din sala de sedinta, dupa caderea motiunii. Acesta a declarat ca opozitia nu va lasa lucrurile asa, iar PNL va pune la punct o noua motiune cant de curand.

Noi continuam batalia. Nu mai avem Parlament, nu mai exista Parlament in Romania, au reusit sa il fure. Astazi Boc si PDL au murit definitiv in fata oamenilor. Deocamdata va pot spune ca Guvernul Boc are 0 voturi de sustinere„, a declarat Victor Ponta, vizibil dezamagit de rezultatele motiunii de cenzura.

 

27
oct.
10

Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, din Basarabi – Basarabov

Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, din Basarabi - Basarabov; Sfantul Mucenic Nestor
Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov

Acest Cuvios parinte a trait pe vremea imparatilor romano-bulgari ai veacului al XIII-lea. Era din satul Basarabi, pe apa Lomului, si a fost pastor de vite in satul lui si multa vreme si-a ascuns sufletul sub haina de umil pastor la vitele satului. Ne este cunoscuta o singura intamplare din vremea aceea a vietii lui : Intr-o zi, pe cand umbla prin iarba inalta, in urma vitelor satului, a strivit din graba si din nevedere toti puii golasi dintr-un cuib de pasare. Si s-a simtit vinovat, in inima lui, ca pentru o mie de morti si si-a pedepsit piciorul cu care gresise, neincaltandu-se trei ani intregi, nici vara, nici iarna, in chip de ispasire.

Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou - Basarabov

Intr-un tarziu, s-a facut calugar la schitul ce se afla intr-o pestera, nu departe de satul Basarabi. Si aici, si-a dus viata lui ascunsa, tot in ascultarea de pastor la vitele manastirii, petrecand in post, in rugaciune, in privegheri si in nevointe. Inaltimea vetii lui in taina, lacrimile lui, vapaia rugaciunii, numai Dumnezeu, Cel ce vede toate le stia. A murit in pestera, pe lespedea de piatra pe care dormea totdeauna, in mijlocul vitelor, pe malul raului Lom. Dupa moarte, inchizandu-se cu pietre gura pesterii, aceasta s-a schimbat astfel din chilie in mormant.

Deci, trecand multa vreme, a venit mare apa Lomului de a surpat copacii si pietrele dimprejurul apei. Atunci au cazut in apa si cele doua pietre dinauntrul pesterii, care cuprindea moastele Sfantului si multa vreme au stat acolo. Insa, de multe ori, la locul acela, juca peste apa o flacara de lumina, crezand oamenii ca este o comoara. Si, vrand Dumnezeu sa-l descopere, s-a aratat Sfantui in vis unei copile bolnave de duh necurat, careia i-a zis: „De ma vor scoate parintii tai din apa, eu te voi tamadui.” Si i-a aratat locul. Astfel, l-au gasit intreg si luminat si l-au pus in biserica satului si, din clipa aceea, prin moastele placutului sau Dimitrie, Dumnezeu a lucrat nenumarate semne.

Nu stim care domn al Tarii Romanesti a incercat, odata, sa aduca moastele Sfantului Dimitrie la biserica din Bucuresti, dar, neizbutind, a ridicat cu cheltuiala sa la Basarabi, peste moastele Sfantului, o preafrumoasa biserica. Intre anii 1769-1774, s-a pornit razboi intre rusi si turci. Ajungand armatele rusesti, in acel sat si, gandindu-se sa puna la adapost moastele Sfantului de prapadul razboiului, au voit sa le trimita in alta parte. Atunci un crestin din Bucuresti, Hagi Dimitrie, a cerut moastele Sfantului, ca sa le aduca in Tari Romaneasca.

Drept aceea, tot in acele zile, moastele Sfantului Dimitrie, intampinate cu mare alai, au ajuns in Bucuresti si au fost asezate in biserica cea mare a Mitropoliei, unde se afla si astazi, mitropolit al tarii fiind, pe acea vreme, Preasfintitul Grigorie.

Si indata a simtit tot poporul ocrotirea Sfantului, ca nu numai razboiul dintre muscali si turci a incetat, ci si boala ciumii cea infricosata a contenit. Si mult ajutor si mare folos castiga toti cei ce, cu credinta, alearga catre dansul. Pentru ale carui rugaciuni, Dumnezeule, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi toti, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.


Calendar Ortodox

27
oct.
10

Sfantul Mucenic Nestor

Sfantul Mare Mucenic Nestor

Acest Sfant, tanar si frumos, a fost din Tesalonic, pe vremea imparatiei lui Maximian Galeriu (293-311) si era cunoscut cu Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, ca unul ce, de la dansul, invata sa creada in Hristos. Si s-a aratat credinta lui o data cu venirea Imparatului la Tesalonic. Deci, dupa ce Sfantul Dimitrie a fost pus sub paza in temnita, pentru Hristos, imparatul lua parte la luptele din stadion, care aveau loc in cinstea sa si se desfata foarte, privind la lupta voinicilor cu Lie, luptatorul imparatului. Si era Lie acesta ca un alt Goliat, de neam vandal, cu trup mai mare decat alti oameni, infricosator la cautatura, cu chip si narav de fiara. Puterea lui era nebiruita si nimeni nu-i putea sta impotriva. Si era foarte iubit de imparatul, pentru puterea si nesatiul lui de a ucide oameni. Ca pe cei invinsi ii arunca in sulite, puse cu ascutisul in sus, ca sa-i strapunga si sa-i omoare. Si au fost ucisi astfel si multi crestini, pusi sa se lupte cu Lie, fara voia lor. La aceasta priveliste fara de lege luand parte si Sfantul Nestor, s-a aprins sufletul lui de ravna sa se lupte cu Lie si sa-l biruiasca, ridicand astfel ocara aceasta de pe numele Domnului.

Sfantul Mucenic Nestor si Sfantul Mucenic Dimitrie

Deci, a alergat la locul unde se afla Sfantul Dimitrie sub paza si, cazand la picioarele lui, i-a zis: „Robule al lui Dumnczeu, vreau sa ma lupt cu Lie. Ci, te roaga pentru mine, chemand numele Domnului Hristos.” Iar Sfantul, insemnandu-l cu semnul Sfintei Cruci, pe frunte si pe piept, i-a zis: „Du-te si pe Lie vei birui si pe Hristos vei marturisi! „. Deci mergand acolo unde era pus podul de lupta, sub privirea lui Maximian si zicand: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-ma!”, l-a apucat pe acel grozav ucigas Lie si, lovindu-l cu lovitura de moarte, drept in inima, l-a omorat. Si s-a tulburat imparatul in sufletul lui si a trimis indata ostasi de au omorat pe Sfantul Dimitrie, in temnita, cu sulitele, ca pe pricinuitorul junghierii lui Lie, iar Sfantului Nestor a poruncit de i-au taiat capul, cu insasi sabia lui, la 27 octombrie.

Calendar Ortodox

26
oct.
10

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir din Tesalonic

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir din Tesalonic

Sfantul Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir

Sfantul si marele mucenic Dimitrie s-a nascut in cetatea Solun (Tesalonic), din parinti de neam bun si dreptcredinciosi. Tatal lui era voievod in cetatea Solunului, crezand in taina in Domnul nostru Iisus Hristos si slujind Lui. Dar nu indraznea sa marturiseasca preasfant numele Lui, caci atunci era mare prigoana asupra crestinilor din partea paganilor imparati. Temandu-se de groaznica prigonire a nelegiuitilor, tinea ascuns in sine margaritarul cel de mult pret al credintei lui Hristos. El avea in palatul sau o camara ascunsa de rugaciune, in care erau doua sfinte icoane, impodobite cu aur si cu pietre scumpe: una a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a intrupat, iar alta a Preasfintei Sale Maici, Fecioara Maria, inaintea carora intotdeauna aprindea candela si aducea tamaie si se ruga impreuna cu sotia sa cea de o credinta, adevaratului Dumnezeu, Cel ce locuieste intru cei de sus, Fiului Sau Unul nascut si Fecioarei Maria cea preanevinovata. Asemenea era si milostiv catre saraci si aducea mari faceri de bine celor care le trebuiau. Dar nu aveau fii, si pentru aceasta erau in mare mahnire si se rugau lui Dumnezeu cu tot dinadinsul, ca sa le dea mostenitori casei lor.

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir

Dupa multa vreme au fost auziti, pentru ca, aducandu-si aminte Cel Preainalt de rugaciunile si de milosteniile lor, le-a dat lor un fiu; pe acest sfant si vrednic de fericire Dimitrie, la a carui nastere s-a veselit tot Solunul impreuna cu voievodul lor, care a dat la toata cetatea, dar mai ales saracilor, un mare ospat, multumind lui Dumnezeu pentru acest mare dar. Apoi cand copilul a ajuns in varsta, ca sa poata cunoaste si sa inteleaga adevarul, l-au dus parintii in casa lor de rugaciune si, aratandu-i sfintele icoane, i-au zis: „Aceasta este icoana adevaratului Dumnezeu, Care a facut cerul si pamantul si aceasta este icoana Preasfintei Fecioare Maria, Nascatoarea lui Dumnezeu”. Deci, I-au invatat pe el sfanta credinta, spunandu-i toate cele ce lumineaza cunostinta despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum si toate cele privitoare la desertaciunea necuratilor zei pagani si a idolilor cei neinsufletiti. Iar Dimitrie a cunoscut adevarul din cuvintele parintilor sai, dar mai ales din darul lui Dumnezeu, care incepuse a lucra intr-insul. El cu tot sufletul a crezut in Dumnezeu si, inchinandu-se sfintelor icoane, le-a sarutat cu osardie. Parintii lui, chemand in taina un preot si pe cativa crestini, prieteni ai lor, in acea ascunsa camara de rugaciune, au botezat pe fiul lor in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Copilul, luand Sfantul Botez, a invatat cu amanuntul Legea lui Dumnezeu. El crestea cu anii si cu intelepciunea, mergand cu fapte bune ca pe o scara, din putere in putere, si era in el darul lui Dumnezeu care il lumina si il facea intelept. Dupa ce a ajuns la varsta cea desavarsita, parintii lui s-au dus din vremelnica viata, lasandu-l pe Sfantul Dimitrie mostenitor nu numai al averilor, ci si al faptelor lor cele bune.

Auzind atunci imparatul Maximilian despre moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dansul pe fiul acestuia, pe Sfantul Dimitrie, si, vazandu-i intelepciunea si vitejia in razboi, l-a facut antipat si i-a incredintat lui Tesalonicul, zicandu-i: „Pazeste patria ta si s-o cureti de necuratii crestini, ucigandu-i pe toti cei care cheama numele lui Iisus Hristos Cel rastignit”. Sfantul Dimitrie, luand de la imparat dregatoria, a mers la Solun, unde a fost primit cu mare cinste de cetateni si indata a inceput a marturisi inaintea tuturor numele lui Iisus Hristos, pe care il preamarea, precum si a invata pe toti credinta. El a devenit pentru tesaloniceni un alt Apostol Pavel, aducandu-i pe ei la cunostinta adevaratului Dumnezeu si dezradacinand inchinarea la idoli. Apoi, nu dupa multa vreme s-a facut cunoscut imparatului Maximilian ca Dimitrie, antipatul, este crestin si pe multi ii aducea la credinta sa, lucru pe care auzindu-l imparatul, s-a maniat foarte tare.

Intorcandu-se atunci de la razboiul pe care l-a purtat cu scitii si cu sarmatii, pe care i-a supus sub stapanirea imparatiei Romei si venind biruitor, a facut din cetate in cetate praznice si jertfe idolesti, apoi a venit si in Tesalonic.

Dimitrie, inca inaintea venirii imparatului in Solun, a incredintat toata averea sa unui credincios slujitor al sau, pe care il chema Lupul, si l-a insarcinat cu toata bogatia ce ramasese de la parintii lui, aurul, argintul, pietrele de mare pret, si hainele, sa le imparta in graba la cei carora le trebuiau si la saraci, zicand: „Imparte bogatia cea pamanteasca, ca sa cautam pe cea cereasca”. Iar el s-a pus pe rugaciuni si pe post, pregatindu-se inainte pentru a primi cununa cea muceniceasca. Imparatul a intrebat daca sunt adevarate cele auzite despre Dimitrie. Iar Dimitrie, stand inaintea imparatului, cu mare indrazneala a marturisit ca el este crestin si a defaimat inchinarea de idoli cea paganeasca. Atunci imparatul a poruncit sa fie dus nu in temnita cea de obste, ci intr-un loc mai defaimat, intr-o baie mare si veche, care era aproape de palatele unde sedea imparatul. L-au pus, deci, pe sfant in camarile acelei bai, care era adanca si in care, intrand el, se ruga, graind ca David: „Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte Doamne, ca sa imi ajuti mie, grabeste, ca Tu esti rabdarea mea Doamne, Doamne, nadejdea mea din tineretile mele. Spre Tine m-am intarit din pantece, din sanul maicii mele, Tu esti acoperitorul meu pana ce voi fi. Pentru aceasta se va veseli gura mea, cand voi canta Tie si limba mea toata ziua va invata dreptatea Ta”.

Sfantul Dimitrie sedea acolo in temnita ca intr-o camera luminoasa, cantand si slavind pe Dumnezeu. Apoi sfantul a vazut o scorpie inaintea sa, care voia sa-l muste de picior; iar el, insemnandu-se cu semnul crucii si dupa ce a zis: „In numele lui Hristos care a zis sa calcam peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului”, a calcat peste scorpia aceea. Stand asa in temnita, a fost cercetat de ingerul lui Dumnezeu care i s-a aratat intru lumina mare, cu o preafrumoasa cununa din Rai, si i-a zis lui: „Pace tie, patimitorule al lui Hristos, Dimitrie! Imbarbateaza-te si te intareste si biruieste pe vrajmasii tai”. Zicandu-i acestea, i-a si pus cununa pe cap. Iar sfantul a raspuns: „Ma bucur intru Domnul si ma veselesc intru Dumnezeu, Mantuitorul meu”. Si sfantul se aprindea cu inima catre dragostea lui Dumnezeu, voind sa-si verse cu osardie sangele sau pentru Dansul.

In acea vreme imparatul se indeletnicea cu jocuri publice si cu privelisti; pentru ca imparatii elinilor, in vremea de demult, aveau obiceiul ca atunci cand intrau intr-o cetate puneau pe oameni sa se lupte, aruncau pietre si sareau, apoi aruncau cu sulite la semn si se luptau cu pumnul. Acest fel de lupte se numeau pentatlon si cei care ar fi biruit in aceste cinci lupte primeau daruri de la imparat. Imparatul a vrut sa vada aceste cinci feluri de lupte si s-a asezat la un loc inalt ca sa-i vada pe luptatori, intre care era si vestitul Lie, din neamul vandalilor. Acesta era inalt cu trupul, puternic cu virtutea si infricosat la chip, caruia i-a facut un loc inalt de priveliste. Imparatul se bucura, vazand cum acel Lie se lupta cu oamenii cei viteji si ii ucidea pe ei, aruncandu-i de sus in sulite: Mai era acolo si tanarul crestin Nestor, cunoscut Sfantului Dimitrie. Acela, vazand pe Lie ca ucide pe multi si mai ales ca ii pierde pe crestini fara crutare, s-a aprins de ravna si, vrand sa se lupte cu Lie, a alergat la Sfantul Dimitrie care era in temnita si i-a spus lui despre luptatorul Lie ca a ucis multime de crestini. Nestor cerea de la dansul binecuvantare si rugaciuni, ca sa-l poata birui pe acel nemilostiv ucigas de oameni. Sfantul Dimitrie, insemnandu-l pe el cu semnul Sfintei Cruci, i-a zis: „Du-te si il vei birui pe Lie, marturisind pe Hristos”. Apoi Nestor a alergat in acel loc si cu mare glas a strigat: „O, Lie! Vino sa ne luptam amandoi!”. Imparatul, sezand la loc inalt si privind pe oameni luptandu-se, daca a vazut pe Nestor tanar si frumos la fata, fiind cam de douazeci de ani, l-a chemat la dansul si i-a zis: „Tinere, pentru ce nu-ti cruti viata ta? Oare nu vezi pe cati i-a biruit Lie si cat sange a varsat? Nu iti este mila de frumusetea ta si de tineretea ta? Daca esti sarac, vino sa te imbogatesc, numai nu te duce sa te lupti cu Lie, ca o sa-ti pierzi viata”. A raspuns Nestor: „Imparate, eu sarac nu sunt, nici nu vreau sa-mi pierd viata, ci vreau sa ma lupt cu Lie si sa-l biruiesc pe el”.

Acestea zicandu-le, striga: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi!” Apoi a inceput sa se lupte cu potrivnicul, pe care, trantindu-l jos in sulitele cele ascutite, l-a omorat. Imparatul s-a mahnit foarte tare de pierderea lui Lie, mai mult decat daca ar fi cazut el din imparatia sa. Chemand la el pe Nestor, i-a zis: „Tanarule, cu ce farmece l-ai biruit pe Lie? EI a omorat atitia oameni mai puternici decat tine si tu cum l-ai omorat pe dansul?” Sfantul Nestor a raspuns: „Imparate, eu nu am biruit pe Lie cu farmece, ci cu puterea lui Hristos, adevaratul Dumnezeu, am facut aceasta”. Acestea daca le-a auzit paganul imparat, s-a maniat foarte tare si a poruncit unui boier pe care il chema Marchian, sa-l scoata pe Nestor afara de poarta cea de aur si sa-i taie capul cu cutitul. In acest chip s-a sfarsit Sfantul Nestor, dupa cuvantul Sfantului Dimitrie.

Nu s-a mangaiat imparatul pentru pierderea lui Lie, caci toata ziua si toata noaptea era mahnit. Apoi afland ca Dimitrie a fost pricinuitorul mortii lui Lie, a poruncit sa-l ucida pe el cu sulitele. „Precum Lie a fost aruncat in sulite de Nestor si a murit, asa si Dimitrie sa fie strapuns cu sulitele, ca de aceeasi moarte sa moara cel care a pricinuit moartea iubitului meu Lie” – asa zicea imparatul. Dar s-a inselat nebunul imparat, socotind ca sfintii mor cu aceeasi moarte ca si pacatosii, pentru ca moartea pacatosilor este cumplita, iar a sfintilor este cinstita inaintea Domnului.

Incepand a se lumina de ziua, in ziua de douazeci si sase a lunii octombrie, au intrat ostasii in temnita si, aflandu-l pe Sfantul Dimitrie stand la rugaciune, l-au impuns pe el cu sulitele. Intaia sulita cu care a fost impuns a fost in coasta dreapta, in locul in care a fost impuns si Hristos pe cruce. Caci sfantul, cum a vazut pe ostasi, singur a ridicat mana dreapta si acestia I-au si impuns. Astfel, inchipuind patima lui Hristos Domnul, Cel impuns cu sulita, sfantul si-a dat in mainile Lui cinstitul sau suflet. Iar trupul lui care zacea pe pamant fara cinste, mergand noaptea un oarecare dintre credinciosi, l-a luat in taina si l-a ingropat.

Cand Sfantul Dimitrie a fost strapuns de sulite in temnita de catre ostasi, era de fata la moartea lui si credinciosul sau slujitor, cel pomenit mai inainte, Lupul. Acela a luat haina stapanului sau cea inmuiata in sange. La fel si inelul lui l-a inmuiat in sange si multe minuni facea cu haina si cu inelul, tamaduind toate bolile si gonind duhurile cele viclene, incat s-a dus vestea minunilor prin tot Solunul si toti bolnavii alergau la dansul. Afland despre acestea Maximilian, a poruncit ca sa-l prinda pe fericitul Lupul si sa-i taie capul. Si astfel, sluga cea buna si credincioasa a sfantului s-a dus la Domnul dupa stapanul sau, adica dupa Sfantul Dimitrie, caci unde este stapanul, acolo sa fie si sluga lui.

Apoi, nu dupa multa vreme, a inceput prigoana asupra crestinilor. Deasupra mormantului Sfantului Dimitrie era zidita o biserica mica, in care se savarseau multe minuni si bolnavii primeau tamaduire. Atunci, un boier din cei mari, slavit si credincios, din partile Iliricului, pe nume Leontie, fiind cuprins de o boala grea si nevindecabila, a alergat cu credinta la Sfantul Mare Mucenic Dimitrie. Cand au ajuns la biserica sfantului, l-au asezat in acel loc unde se aflau in pamant moastele mucenicului si indata acesta a primit tamaduire si s-a sculat sanatos, multumind lui Dumnezeu si preamarind pe Sfantul Dimitrie, placutul Lui. Acesta a vrut sa zideasca sfantului o biserica mare si frumoasa in semn de multumire.

Daramand biserica cea mica, cand s-a inceput temelia celeilalte biserici, au fost gasite moastele Sfantului si Marelui Mucenic Dimitrie intregi si nestricate, din care au izvorat mir frumos mirositor si a umplut toata cetatea de mireasma buna. Apoi s-a adunat tot poporul si cu bucurie au luat din pamant moastele sfantului si s-a tamaduit multime de bolnavi, prin ungerea cu mirul care izvora. Leontie, bucurandu-se, nu atat pentru sanatatea sa, cat pentru aflarea sfintelor moaste, degraba a savarsit lucrul pe care il incepuse si a ridicat in acel loc o biserica preafrumoasa in numele Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. Intr-insa a pus cinstitele lui moaste, intr-o racla ferecata cu aur si impodobita cu pietre de mare pret. Apoi, cumparand sate si vii, le-a dat bisericii spre intretinerea celor ce sluteau in ea. Leontie, intorcandu-se la locul sau, a vrut sa ia cu sine o parte din moastele sfantului, ca sa zideasca. o biserica si in patria sa. Dar sfantul, aratandu-i-se in vis, i-a zis sa nu

indrazneasca a lua ceva din moastele lui. Atunci el a luat numai giulgiul cel inmuiat in sangele sfantului si, punandu-l in racla de aur, a plecat: Multe minuni s-au facut pe cale cu acel giulgiu, prin puterea rugaciunilor sfantului, caci trecand el un rau mare si foarte tulburat de o furtuna, pentru care era cuprins de mare frica, i s-a aratat Sfantul Mucenic Dimitrie, zicandu-i: „Racla cu giulgiu ia-o in mainile tale si nu te teme”. Astfel facand el, a reusit sa treaca impreuna cu insotitorii sai, fara primejdie raul acela. Ajungand in patria sa a zidit o preafrumoasa biserica in cinstea sfantului mucenic. Acolo s-a vindecat Marin, eparhul Iliricului, care era plin de rani din cap si pana la picioare. De asemenea, au mai fost tamaduiti unul caruia ii curgea sange din nari si unul indracit a fost izbavit si multe alte minuni se savarseau acolo cu ajutorul rugaciunilor sfantului. Insa multe minuni se faceau in Tesalonic, acolo unde se aflau moastele lui cele sfinte.

Apoi a fost o foamete mare in Tesalonic, incat mureau oamenii din pricina lipsei de hrana. Sfantul mucenic Dimitrie, nesuferind sa vada oamenii din cetatea sa pierind de foame, s-a aratat pe mare corabierilor, inconjurand limanurile, adaposturile si ostroavele, apoi a poruncit corabierilor care duceau grau sa mearga in Tesalonic. Astfel a izbavit cetatea sa de foamete.

Cand dreptcredinciosul imparat Iustinian a zidit o preafrumoasa biserica in Constantinopol, in numele intelepciunii lui Dumnezeu, Biserica Sfanta Sofia, a trimis in Tesalonic barbati cinstiti ca sa aduca de acolo o parte din moastele Sfantului Mucenic Dimitrie, pentru impodobirea si sfintirea acelei biserici noi. Ajungand trimisii la Tesalonic si apropiindu-se de cinstita racla a sfantului, deodata a iesit foc din racla, dogorind pe toti si un glas infricosat din acel foc, zicea: „Sa nu indrazniti”. Toti cei ce erau acolo au cazut de frica si, luand numai tarana din acel pamant, s-au dus la imparat. Spunandu-i cele ce s-au petrecut, s-au mirat toti de cele ce au auzit. Iar tarana luata de la mormantul sfantului mucenic a dat-o jumatate imparatului, iar cealalta jumatate au pus-o in camara unde se pastrau vasele bisericii.

Altadata un tanar, pe care il chema Onisifor, era randuit la biserica Sfantului Dimitrie sa aprinda lumanarile si sa ingrijeasca candelele. Acela, fiind indemnat de diavol, fura lumanarile si le vindea in taina si isi facea cistig necinstit. Iar sfantul, nesuferind un lucru rau ca acesta ce se facea in biserica lui, i s-a aratat in vis lui Onisifor, si fapta cea rea a lui a mustrat-o cu iubire de oameni, zicandu-i: „Frate Onisifore, nu-mi este placut lucrul pe care il faci tu, ca furi lumanarile si faci paguba celor ce le aduc, dar mai ales tie. Ca celui ce face unele ca acestea ii creste osandirea. Deci lasa-te de aceste apucaturi rele si te pocaieste”. Onisifor, sculandu-se din somn, s-a rusinat de fapta sa si se temea. Dar dupa o vreme a uitat invatatura mucenicului si a inceput obiceiul sau cel rau, de a fura lumanarile. Odata, unul din dreptcredinciosii cetateni, sculandu-se foarte de dimineata, a venit la biserica si a adus niste lumanari foarte mari pe care, aprinzandu-le, le-a dus la mormantul Sfantului Mucenic Dimitrie, apoi, rugandu-se, s-a dus. Iar Onisifor, mergand spre acele lumanari, si-a intins mana sa le ia si indata a auzit un glas din mormantul sfantului mucenic, zicandu-i: „Iarasi faci acelasi lucru rau?” Onisifor, fiind lovit de acest glas, a cazut rau la pamant si zacea ca un mort, pana ce a venit unul din clerici care l-a ridicat pe el, uimit de spaima. Apoi, abia venindu-si in fire, si-a marturisit inaintea tuturor pacatul si le-a povestit despre aratarea cea dintai a sfantului in vis, cat si cea despre a doua mustrare a mucenicului si toti s-au inspaimantat, auzind aceasta.

De multe ori Sfantul Mare Mucenic Dimitrie ti-a izbavit cetatea Solunului de navalirea si de asuprirea barbarilor. In vremea imparatului Mavrichie, fiind razboi cu arabii si cetatea Solunului fiind inconjurata si tare batuta de barbari, atunci era in cetate un om temator de Dumnezeu si foarte imbunatatit, care se numea Ilustrie. Acesta, venind noaptea in biserica Marelui Mucenic Dimitrie, in pridvor fiind, se ruga cu toata taria lui Dumnezeu si purtatorului de chinuri al lui Hristos pentru apararea cetatii sale si i s-a facut o vedenie infricosata. A vazut doi tineri luminati, ca unii din cei ce stau inaintea fetei imparatului, venind in biserica sfantului. Aceia erau ingerii lui Dumnezeu in fata carora s-au deschis usile singure si ei au intrat inauntru. Apoi a intrat si Ilustrie dupa dansii, vrand sa vada ce va fi. Iar cei ce intrasera, cu glas mare au zis: „Unde este stapanul cel ce locuieste aici?”. Si iata, s-a aratat alt tanar, ca un slujitor, zicand: „Ce aveti cu el?” Iar ei au zis: „Domnul ne-a trimis la dansul ca sa-i spunem un cuvant”. Iar slujitorul, aratand spre mormantul sfantului, a zis: „Aici este”. Iar ei au zis slujitorului: „Spune-i despre noi”. Si mergand, slujitorul a ridicat perdeaua si a iesit Sfantul Dimitrie in intampinarea lor, cu acel chip precum era zugravit pe icoana.

Era luminat ca soarele, incat nu-i era cu putinta lui Ilustrie sa priveasca la dansul, ci tremura de frica, vazand ceea ce se petrecea.

Apoi, cei ce au venit l-au sarutat pe Sfantul Dimitrie, iar el a grait catre dansii: „Va multumesc, dar pentru ce ati venit la mine?” Iar cei ce venisera au raspuns: „Stapanul ne-a trimis pe noi la sfintia ta, poruncindu-ti ca sa-ti lasi cetatea si sa mergi la Dansul, vrand ca sa o dea pe ea vrajmasilor”. Acestea auzindu-le mucenicul, a lacrimat, plecandu-si capul. Iar slujitorul zicea catre cei ce au venit: „Daca as fi stiut ca venirea voastra imi aduce intristare, nu as fi spus Stapanului meu de voi”. Apoi Sfantul Mucenic Dimitrie a inceput a grai: „Oare asa voieste Domnul si Stapanul tuturor ca aceasta cetate, pe care a rascumparat-o cu sange, sa o dea in mana vrajmasilor, celor ce nu-L cunosc pe El si nu cred intr-Insul, nici nu cinstesc numele cel sfant al Lui?” Iar cei ce venisera i-au raspuns: „De nu ar fi voit asa Stapanul nostru, nu ne-ar fi trimis pe noi la sfintia ta”.

Iar el le-a zis: „Mergeti, fratilor, sa spuneti Stapanului meu ca asa zice Dimitrie, robul Sau: Stiu indurarile Tale, iubitorule de oameni, Stapane, Doamne, care covarsesc pacatele noastre, incat chiar faradelegile a toata lumea nu biruie milostivirea Ta. Tu pentru pacatele noastre Ti-ai varsat Sangele Tau, si Ti-ai pus sufletul pentru noi. Deci, arata-Ti mila Ta si spre aceasta cetate si sa nu poruncesti sa o las pe ea. De vreme ce m-ai pus pe mine de straja cetatii acesteia, Tie ma voi asemana, Stapanul meu, caci imi voi pune sufletul pentru cetateni. Si de vor pieri acestia, sa pier si eu cu dansii. Dar sa nu pierzi, Doamne, cetatea in care se pomeneste numele Tau cel sfant, caci cu toate ca a gresit poporul Tau, totusi nu s-a departat de la Tine si Tu singur esti Dumnezeul celor ce se pocaiesc”. Apoi l-au intrebat cei ce venisera: „Asa sa raspundem din partea Ta, Domnului Care ne-a trimis pe noi?” A zis Dimitrie: „Da, fratilor, asa sa-I spuneti. Pentru ca stiu ca nu pana la sfarsit se va iuti, nici in veac se va mania”. Acestea zicandu-le, a intrat in mormant si s-a inchis in sfintita racla. Iar cei ce au vorbit cu dansul s-au facut nevazuti. Toate acestea Ilustrie le-a vazut si le-a auzit in vedenia aceea, apoi, sfarsindu-se vedenia, si-a venit in fire. Si se minuna foarte tare si, cazand la pamant, a multumit sfantului pentru ca are grija de cetate si el roaga pe Stapanul sa nu fie dati in mainile vrajmasilor lor. Iar a doua zi a spus toate acestea poporului si-l intarea spre vitejeasca impotrivire asupra vrajmasilor.

Auzind acestea, cu lacrimi strigau catre Dumnezeu, cerand mila, iar pe sfantul mucenic Dimitrie il chemau ca sa le fie intotdeauna in ajutor, dupa cum si pana aici s-au pazit intregi prin apararea lui. Deci, indata s-au dus vrajmasii de la zidurile cetatii cu rusine, neputand sa ia cetatea cea pazita de marele placut al lui Dumnezeu, si s-au intors deserti in ale lor. Astfel isi apara cetatea sa Sfantul Mucenic Dimitrie.

Apoi pe multi i-a eliberat din robia barbarilor, caci aratandu-i-se unui episcop care era prins de barbari si legat, l-a dezlegat de legaturi si l-a dus pana la Tesalonic. Dupa aceea, navalind barbarii in hotarele Tesalonicului si robind multi oameni dimprejurul cetatii, au luat pe doua fecioare frumoase si, ducandu-le in pamantul lor, le-au daruit stapanitorului. Amandoua erau iscusite la lucrul gherghefului, facand in cusaturi tot felul de flori si de pomi, pasari, fiare si chipuri omenesti. Instiintandu-se stapanitorul de mestesugul lor, le-a zis: „Am auzit ca in pamantul vostru este un Dumnezeu mare, anume Dimitrie, si face multe minuni. Deci sa-mi coaseti pe panza curata chipul aceluia, ca si eu sa ma inchin lui”. Iar fecioarele i-au zis: „Dimitrie nu este Dumnezeu, ci mare sluga a lui Dumnezeu si ajutor al crestinilor. Noi nu indraznim a face aceasta, stapanitorule, pentru ca stim ca nu voiesti ca sa-l cinstesti, ci sa-l batjocoresti”. Iar stapanitorul a zis: „In mainile mele este viata si moartea voastra, alegeti voi ce voiti: sau sa faceti ceea ce va poruncesc si sa fiti vii, sau daca nu impliniti porunca, sa muriti indata”. Iar ele, de frica mortii, au inceput sa coase pe o panza subtire chipul Sfantului Mucenic Dimitrie. Sosind ziua sfintei lui pomeniri, au terminat de cusut chipul mucenicului si noaptea, sezand fecioarele la gherghef, s-au plecat peste chipul acela si au inceput sa planga, zicand: „Sa nu te manii pe noi, mucenice al lui Hristos, pentru ca stim ca nelegiuitul stapanitor are sa batjocoreasca sfantul tau chip. Sa stii ca noi nu am voit sa inchipuim sfanta ta fata, dar fara de voie am facut aceasta, temandu-ne de moartea cea cumplita”. Astfel plangand deasupra chipului, au adormit. Si precum oarecand ingerul a luat pe Avacum, asa si sfantul Dimitrie, luand pe acele fecioare cu chipul, le-a dus in acea noapte in Tesalonic, cand era praznicul sau, si le-a pus in biserica langa mormantul sfantului, pe cand se facea cantarea cea de toata noaptea.

Poporul, vazand aceasta minune, s-a mirat, iar fecioarele acelea, desteptandu-se, au strigat: „Slava lui Dumnezeu! Dar unde ne aflam?” Si li se parea ca sunt in vis. Apoi, cunoscand cu adevarat ca sunt in Tesalonic si vazand mormantul sfantului si popor mult stand in biserica, cu mare glas au multumit izbavitorului lor, Sfantului Mucenic Dimitrie si toate cele intamplate le-au spus tuturor. Si s-au bucurat solunienii de aceasta minune preaslavita si au praznuit cu bucurie ziua Sfantului Dimitrie, iar chipul cel cusut l-au pus inaintea altarului.

In vremea in care era sa se predea Tesalonicul in mainile agarenilor (turcilor), mergand cativa crestini cucernici la Tesalonic in ziua praznicului Sfantului Mare Mucenic al lui Hristos, Dimitrie, erau pe drumul cel imparatesc care duce la Vardari, acolo unde se uneste drumul ce vine de la Tesalonic cu drumul ce vine de la Larisa. Aceia au vazut aievea un om in chip de ostas, care venea de la Tesalonic si un altul in chip de arhiereu, care venea pe drumul de la Larisa si s-au intalnit amandoi. Mai intai ostasul a zis catre arhiereu: „Bucura-te Ahilie, arhiereul lui Dumnezeu!”. Arhiereul a raspuns: „Bucura-te si tu, ostasule al lui Hristos, Dimitrie”. Iar crestinii aceia auzind astfel de nume, au stat cu frica la o parte ca sa vada sfarsitul. A zis iarasi ostasul catre arhiereu: „De unde vii, arhiereule al lui Dumnezeu, si unde te duci?” Atunci Sfantul Ahilie a lacrimat si i-a zis: „Pentru pacatele si faradelegile lumii, mi-a poruncit Dumnezeu sa ies din Larisa, pe care o pazeam, caci are de gand s-o dea in mainile agarenilor. Deci, am iesit de acolo si ma duc unde imi va porunci”. „Dar tu, a zis Ahilie, de unde vii ostasule al lui Hristos, Dimitrie? Te rog spune-mi?!”.

Atunci a lacrimat si Sfantul Dimitrie si i-a zis: „Eu tot asemenea am patimit, arhiereule Ahilie. De multe ori am ajutat tesalonicenilor si i-am izbavit din robie, de primejdie aducatoare de moarte si de toata neputinta. Insa acum, pentru multele pacate si faradelegile lor, S-a departat Dumnezeu de la dansii si mi-a poruncit sa-i las, ca cetatea sa fie cucerita de agareni. Deci, pentru aceasta am ascultat porunca Lui si indata am iesit de acolo si ma duc unde imi va porunci”. Zicand acestea, amandoi si-au plecat capetele la pamant si au plans, iar dupa aceea s-au sarutat si si-au luat ziua buna unul de la altul si indata s-au facut nevazuti. Cand au vazut aceasta minune, crestinii aceia n-au mai indraznit sa se duca la Tesalonic, ci s-au intors inapoi, povestind vedenia si minunea aceea.

Dupa aceasta, n-a trecut o luna si Tesalonicul, precum si Larisa, au fost cucerite de turci. Apoi multe alte minuni a facut sfantul, spre slava lui Dumnezeu in Treime, Caruia se cade cinste, multumita si inchinaciune de la toata faptura, in veci. Amin.

Calendar Ortodox

25
oct.
10

O reţetă pe zi – Tartine cu şuncă şi cu caşcaval

Preparare Ingrediente
– Şunca se taie în fâşii subţiri, iar caşcavalul se dă pe răzătoarea mică.
– Feliile de pâine se ung cu un strat subţire de unt sau de margarină, apoi se pun deasupra lor fâşiile de şuncă, împărţite egal.
– Se presară caşcaval ras, puţin oregano şi feliuţe de măsline, apoi se introduc la cuptor, 10 minute, la foc mic.
– şase felii de pâine;
– 70 g caşcaval;
– 100 g şuncă de Praga;
– o lingură de unt sau de margarină;
– puţin oregano;
– câteva măsline.

 

24
oct.
10

Predica la Duminica a XXIII-a dupa Rusalii

Predica la Duminica a XXIII-a dupa Rusalii
(Despre oamenii demonizati)

Iar daca Eu, cu degetul lui Dumnezeu scot pe demoni,
iata a ajuns la voi Imparatia lui Dumnezeu
(Luca 11, 20)

Iubiti credinciosi,

Daca vom lua aminte cu dinadinsul la cuvintele Sfintei Evanghelii de astazi, vom intelege doua lucruri de mare folos. Intii, cit de mare si nemarginita este iubirea de oameni a lui Dumnezeu si, al doilea, cit de mare si cumplita este rautatea diavolilor fata de om si de celelalte zidiri ale lui Dumnezeu.

Domnul si Mintuitorul nostru Iisus Hristos, vazind starea jalnica si chinuirea amara a omului demonizat din Evanghelie, prin negraita lui mila si bunatate fata de zidirea Sa, a poruncit demonilor sa iasa din acel om chinuit de multi ani, zidit dupa chipul si asemanarea Sa (Facere 1, 26); iar demonii, vazindu-se izgoniti de puterea cea fara de margine a Mintuitorului, dupa ce le-a dat voie, au intrat in turma cea mare de porci din apropiere si indata s-au aruncat in mare si s-au inecat (Luca 8, 33).

Iata cit de mare este oceanul cel fara de margini al dragostei si al milostivirii lui Dumnezeu fata de om, ca pentru slobozirea unui singur om din legaturile si chinurile diavolului, a ingaduit sa se dea pierzarii ca la doua mii de porci (Marcu 5, 13). Iar diavolii, avind invoire de la Hristos si vrind sa-si arate rautatea si puterea lor blestemata, au intrat in turma de porci si intr-o clipa i-au inecat pe toti in mare. La aceasta Evanghelie Sfintul Ioan Gura de Aur, aratind cita rautate au demonii asupra oamenilor, zicea: „Daca asupra porcilor, cu care nu aveau nimic, au aratat diavolii atita rautate, apoi cu atit mai mult asupra ta, omule, de-a pururea da razboi neimpacat, lupta neincetata si vrajba fara de moarte. Si daca pe porci, cu care nimic nu le era lor de obste, nici un minut nu i-au suferit, apoi cu atit mai mult ne urasc pe noi care sintem vrajmasii lor si doresc sa ne piarda si sa ne supuna lor. Apoi cite rele am fi patimit de la ei, daca ar fi avut voie de la Dumnezeu asupra noastra. Caci pentru aceasta i-a lasat Dumnezeu sa intre in turma de porci, ca si in trupul dobitoacelor sa cunoastem rautatea lor. Deci si acum cind vei vedea vreun om stapinit de diavol, inchina-te Stapinului si cunoaste rautatea vrajmasului. Ca iubirea de oameni a lui Dumnezeu il tine pe diavol si nu-i da voie sa-si arate puterea si rautatea asupra omului cit ar voi el. Atit ii da voie sa-l munceasca pe om cit sa-l faca mai intelept si sa arate rautatea diavolului asupra omului”.

Apoi zice acelasi Parinte Ioan Gura de Aur: „Voiesti si alta pilda despre rautatea diavolilor, cind Dumnezeu ii da voie sa-si puna in lucrare puterea sa? Socoteste cirezile si turmele lui Iov, cum intr-o clipa pe toate le-a mistuit. Apoi socoteste moartea cea ticaloasa a copiilor lui si rana ce s-a adus asupra trupului sau si vei vedea cruzimea, asuprirea si nemilostivirea rautatii dracilor. Din aceasta vei intelege minunat, ca daca lumea aceasta toata, ar fi slobozit-o Dumnezeu sub stapinirea lui, in putina vreme pe toate le-ar fi tulburat si asemenea porcilor de care ati auzit in Sfinta Evanghelie de azi si cirezilor lui Iov, intr-o clipa de vreme am fi patimit, ca nici o mila de noi nu ar fi avut” (Putul Sf. Ioan Gura de Aur, Buzau, 1833, p. 108-109).

Sa ascultam mai departe cuvintele Sfintei Evanghelii care zice: Iar pastorii, vazind ceea ce s-a intimplat, au fugit si au vestit in cetate si prin sate si au iesit sa vada cele ce se facusera si venind la Iisus, au aflat pe omul din care scosese demonii sezind linga picioarele lui Iisus imbracat si intreg la minte si s-au infricosat (Luca 8, 34-35).

Dar care era pricina temerii gadarenilor? Oare minunea omului chinuit de diavoli sau inecarea porcilor in mare? Nici una, nici alta, ci pricina temerii si inspaimintarii lor era calcarea Legii lui Dumnezeu. Caci Legea lui Moise oprea a se minca carne de porc (Levitic 11, 7), iar ei cresteau porci si mincau din carnurile lor. Deci, pentru calcarea Legii i-a cuprins atita spaima, ca nu cumva Dumnezeu, pentru aceasta calcare de lege si pentru alte rautati ale lor sa-i pedepseasca si cu alte pedepse mai grele. Deci avind aceasta frica si neindraznind a zice ceva asupra Domnului pentru paguba porcilor, Il rugau cu totii pe Iisus Hristos sa se duca din hotarele lor. Iar preabunul si blindul Mintuitor, vazind impietrirea si nemultumirea lor, nu i-a certat, ci intrind in corabie S-a intors iarasi in Galileea (Luca 8, 37). Iar barbatul din care iesisera demonii se ruga sa ramina cu El, iar Mintuitorul, eliberindu-l, i-a zis: Intoarce-te la casa ta si spune cite ti-a facut tie Dumnezeu. Si s-a dus omul, propovaduind in toata cetatea, cite i-a facut Iisus (Luca 8, 39).

Vedeti, fratii mei, blindetea, smerenia si bunatatea cea negraita a Domnului? Dupa ce a facut un bine asa de mare cu vindecarea acelui om chinuit de diavoli, nu asteapta plata de la el spre a ramine si a-i sluji Lui. Ci i-a zis: Intoarce-te la casa ta si spune cite ti-a facut tie Dumnezeu (Luca 8, 39). Daca ar fi zis „intoarce-te la casa ta si spune cite ti-am facut Eu tie”, carturarii, fariseii si arhiereii cei plini de zavistie care pindeau invatatura Lui, ar fi avut motiv sa spuna ca Mintuitorul face minuni cu scopul de a fi laudat de oameni. Dar asa, la toti le-a inchis gura, zicind: Intoarce-te la casa ta si spune cite ti-a facut tie Dumnezeu.

Deci se cuvine ca in toate sa avem pilda de urmat invatatura si viata Mintuitorului nostru Iisus Hristos, iar faptele noastre cele bune sa le facem cu scopul de a placea lui Dumnezeu spre slava Lui, cum ne invata si Sfintul Apostol Pavel (I Corinteni 10, 31).

Iubiti credinciosi,

Sa stiti ca sint trei feluri de oameni demonizati: intii sint cei ce se chinuiesc cu trupul de duhurile cele rele, cum sint epilepticii, lunaticii si cei demonizati ca cel din Evanghelia de astazi. Al doilea sint toti ereticii si invatatorii mincinosi si rai care cu invataturile lor gresite schimba adevarul Sfintei Scripturi si duc la ratacire de la dreapta credinta, pe crestinii nelamuriti si neintemeiati in adevar. Iar al treilea sint cei stapiniti de grele patimi. Despre primul fel de demonizati am vorbit pe scurt mai sus, despre al doilea aminteste marele Apostol Pavel, zicind: Duhul vorbeste lamurit ca, in vremile cele de apoi, unii se vor departa de la credinta, luind aminte la duhurile cele inselatoare si la invataturile demonilor (I Timotei 4, 1). Dumnezeiescul parinte Ioan Gura de Aur, tilcuind acest text al Apostolului Pavel arata ca acestia sint toti incepatorii de erezii, care, povatuiti fiind de demoni si miscati de duhurile inselaciunii vor grai inselaciuni catre cei binecredinciosi, spre a-i instraina de la adevarata Biserica a lui Hristos.

Deci, luati aminte, iubiti credinciosi si tineti bine minte cele auzite, ca toti cei ce vor sa va dezbine de la dreapta credinta ortodoxa sint oamenii demonizati si mintile lor sint miscate si inselate de duhurile cele viclene ale iadului, mai ales de duhul mindriei. Pe acestia Sfinta Scriptura ii numeste fii ai diavolului si vrajmasi a toata dreptatea (Fapte 13, 10) si chiar diavoli ca pe Iuda (Ioan 6, 70). Asadar, toti cei ce invata erezii si vor sa propovaduiasca alta invatatura afara de cea ortodoxa si care se impotrivesc invataturii adevarate a Bisericii lui Hristos dreptmaritoare, acestia sint fiii diavolilor (Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10). Acesti invatatori mincinosi si inselatori, lucreaza pururea sub stapinirea demonilor (Fapte 10, 38; 26, 18; II Timotei 2, 26). Ei ca invatatori mincinosi si vicleni, in toata vremea lucreaza sub inriurirea lui Satan (Iuda 1, 9; 1, 23; II Regi 18, 10; Matei 16, 23; Luca 23, 23; Ioan 6, 70 s. a.). Si tot ca ei predicatorii rataciti fac voia diavolilor (Ioan 8, 44) si sint inselati de ei (III Regi 22, 21-22; II Paralipomena 18, 20-21; Apocalipsa 20, 8). Acesti propovaduitori ai minciunii sint demonizati si orbiti de diavoli (Fapte 13, 10; II Corinteni 4, 4; I Timotei 4, 1).

Al treilea fel de oameni demonizati sint toti cei stapiniti de patimi grele, ca: necredinta, uciderea, ura, betia, iubirea de arginti, fermecatoria, desfrinarea si altele care ii stapinesc de multa vreme. Acestia sint numiti de Sfinta Scriptura fii ai diavolului (Ioan 8, 44; Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10; Ioan 6, 70). De aceea Sfintul Vasile ii arata pe toti cei betivi a fi mai rau decit cei indraciti, zicind: „Cel ce se indraceste este vrednic de jale, iar cel ce se imbata fiind indracit cu patima betiei, este de ris si mai rau decit cel indracit si nimeni nu-l compatimeste” (Sf. Vasile cel Mare, Exaimeron. Cuvint impotriva celor betivi. Buc., 1828).

Tot demonizati sint si vrajitorii care amagesc pe oameni cu puterea duhurilor rele. Vrajitorii, fermcatorii si toti cei care parasesc pe Dumnezeu si cer ajutorul diavolilor, sint ei insisi demonizati si osinditi la vesnicele chinuri ale iadului.

Iubiti credinciosi,

De la primii oameni pina la sfirsitul veacurilor, toti sintem intr-o neincetata lupta cu diavolii, cu duhurile rautatii, care incearca fara odihna sa ne stapineasca, sa ne traga in adincul iadului.

Pe unii oameni ii chinuiesc cu ingaduinta lui Dumnezeu numai in trup, cum sint cei demonizati si epileptici. Pe acestia Biserica Ortodoxa ii vindeca, atit trupeste cit si sufleteste, prin rugaciuni speciale numite exorcisme. Cele mai renumite sint molitfele Sfintului Vasile cel Mare, ce se citesc de obicei in biserica, de preoti evlaviosi, cu mult post, cu multa smerenie si credinta.

Pe linga exorcisme, bolnavii de duhuri rele sint spovediti, impartasiti si li se face de mai multe ori si Sfintul Maslu. Cu cit se roaga si postesc mai mult, cu atit se vindeca mai repede.

Al doilea fel de demonizati sint cei stapiniti de duhul mindriei, adica sectantii care lupta pe fata impotriva Bisericii, a Ortodoxiei si dezbina pe multi crestini, rastalmacind Sfinta Scriptura. Acestia sint mult mai greu de vindecat din cauza ca sint stapiniti de cei mai rai diavoli, ai mindriei si neascultarii. Dar daca isi recunosc pacatele si le marturisesc la preoti si se roaga mai mult pot fi eliberati de duhul mindriei si al neascultarii.

Insa cei mai numerosi oameni demonizati sint cei stapiniti de patimi cumplite, cum sint betivii, desfrinatii, ucigasii, vrajitorii, iubitorii de averi si cei robiti de ura si razbunare. Toti acestia pot fi izbaviti de robia diavolului si a patimilor care ii tin legati cu lantul deprinderii, numai daca vor veni de bunavoie la biserica, daca vor sa-si marturiseasca pacatele la duhovnici iscusiti si daca isi fac canonul de pocainta dat. Fara acestea, adica fara spovedanie, cainta si parasirea pacatelor care ii robesc, nimeni din acesti oameni demonizati, bolnavi la suflet si la trup, nu se pot elibera de patimi, de diavoli si de osinda iadului.

Grija noastra, fratii mei, este sa facem voia lui Dumnezeu si sa implinim poruncile Lui, cu toata credinta si rivna. La aceasta ne ajuta harul Duhului Sfint, ne ajuta sfintii ingeri si toti sfintii, in frunte cu Maica Domnului, care se roaga neincetat pentru noi. Sa fugim de pacate ca de moarte, caci prin ele, pierdem harul lui Dumnezeu si in locul lui intra duhul diavolului.

Sa nu uitam ca prin pacate, oamenii sint loviti de tot felul de boli, de necazuri si suferinte, ajung robi ai cumplitilor diavoli si-si pierd mintuirea sufletului. Oare citi crestini nu sint astazi robiti de betie si desfriu? Cite mame nu-si ucid cu voia proprii lor copii? Cite familii nu se distrug prin divort ca urmare a acestor grele pacate?

Deci, sa parasim pacatele ca sa scapam de diavoli si sa raminem cu Hristos. Sa ne pazim inima curata de patimi si mai ales de mindrie, ca sa devenim scaun al Preasfintei Treimi. Sa ne pazim trupul curat de betie si desfriu, ca sa devina „templul Duhului Sfint”. Sa fugim de diavolul mindriei, care ucide pe cei mai multi oameni, stiind ca Dumnezeu, celor mindri le sta impotriva, iar celor smeriti le da har.

Sa ne ferim de cursele Satanei, de patimile tineretii, de vrajitorie, de injuraturi si dracuit, de betie si vorbe desarte, stiind ca prin acestea ne instrainam de Dumnezeu si ajungem sa patim ca omul demonizat din Evanghelia de astazi. Sa aveti grija mai ales de copiii dumneavoastra, ca nu cumva sa cada in pacate grele si sa ajunga robiti de diavoli. Spovediti-va mai des, rugati-va mereu, nu lipsiti de la biserica, pretuiti mai mult postul, iubiti viata curata si toate „poruncile lui Dumnezeu” si veti fi vii.

Sa ne rugam Mintuitorului Hristos sa alunge patimile si duhurile rele din noi, sa ne ierte pacatele, sa ne vindece bolile si sa ne faca locasuri ale Preasfintei Treimi. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

Calendar Ortodox

22
oct.
10

O reţetă pe zi – Trandafiri cu mere

Preparare: Ingrediente:
1. Merele se taie în sferturi, li se scot cotoarele, apoi se feliază
2. Se pun într-o cratiţă şi se acoperă cu apa
3. Se adaugă două linguri de zahăr şi zeama de lămâie şi se pun pe foc
4. Când încep să fiarbă, se dau în câteva clocote şi se trag deoparte
5. Feliile de măr se scot pe un prosop absorbant şi se lasă la răcit
6. Se întinde foaia de aluat, se presară zahărul rămas (cantitatea de zahăr se poate mări sau micşora) şi scorţişoara, apoi se taie în fâşii de 1,5 cm lăţime
7. Pe fiecare fâşie se pun felii de măr, uşor suprapuse (ca în imagine), apoi se rulează cât mai strâns posibil
8. Rulourile se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se introduc în cuptorul încins, la foc mediu, până se rumenesc (sub tava în care se coc trandafirii e bine să puneţi un vas cu apa, ca să nu se ardă)
9. Se pudrează cu zahăr şi scorţisoară după ce s-au răcit
– 400 g aluat de foitaj
– trei mere
– şase linguri zahăr
– două linguri scorţişoară
– zeama de la 1/2 de lămâie

 

22
oct.
10

Ce nu le place femeilor la barbati

„Toti barbatii sunt la fel”, spun femeile patite. Acestea au, in general, un motiv extrem de serios pentru care gandesc asa: au fost inselate sau batute, ori partenerul este gelos.

 

Dar este oare adevarata teza lor? Cum iti dai seama daca intr-adevar toti sunt la fel? Cel mai simplu este sa analizezi lucrurile pe care nu le suporti la ei. Exercitiul pe care-l propunem este de ajutor si barbatilor, care isi pot da astfel seama daca sunt sau nu pe placul femeilor.  

Vulgaritati si urlete
Femeile adora ca iubitii lor sa le alinte, sa le vorbeasca frumos si sa aiba umor. Nimic nu te scoate din sarite mai mult decat un caracter vulgar, un cuvant murdar si rostit pe un ton ridicat, nu-i asa?
Pont pentru ei: deci, barbati, fiti atenti la ce vorbiti! Pastrati-va cumpatul in preajma femeilor si nu uitati sa le surprindeti cu cate o floare sau un mic cadou, oricat de veche ar fi relatia voastra.


Mirosuri nedorite
La inima ta ajung intotdeauna doar barbatii curati si foarte bine ingrijiti. Se stie ca secretul unei relatii reusite este comunicarea, iar tu, ca orice femeie cocheta, delicata si aranjata, te intelegi de minune cu tipii curati.
Pont pentru ei: aveti grija de igiena personala. Fiti fresh tot timpul si folositi un parfum de calitate, dar nu in exces.
Prea mult par
Pilozitatea abundenta din anumite zone ale corpului ti se pare un lucru inestetic si dizgratios, in ciuda faptului ca barbatul cu mult par pe trup este considerat viril? Atunci, iubitul tau trebuie sa scape macar de firele rebele de par din zona nasului, de sprancenele groase si unite si, evident, de parul de pe spate.
Sex doar pentru placerea lor
Fericirea unui cuplu depinde in mare masura de sex. Din nicio partida nu trebuie sa lipseasca romantismul, preludiul, sentimentele intense si pasiunea.
Pont pentru ei: nu fiti egoisti in pat! Fiti plini de idei bune si folositi-va la maximum experienta in materie de sex, punand in practica doar ceea ce stiti ca le place si partenerelor.
In concluzie, nu exista barbatul perfect. Spune-i partenerului cand nu-ti place ceva, sinceritatea fiind cheia longevitatii in cuplu. Nu incerca sa-l schimbi, pentru ca nimanui nu-i place sa i se ceara asa ceva. Esential este sa comunicati, pentru ca asa veti reusi sa stingeti multe conflicte. Si nu uita ca nici lui nu-i plac o multime de lucruri la tine.

„Aroma” de tigari
Chiar daca esti fumatoare, cu siguranta nu te dai in vant dupa compania unui barbat a carui gura miroase a tutun. Nici mirosul de bautura, mancare sau respiratia grea, provocata de probleme cu dantura sau stomacul, nu te vor tine aproape de un reprezentant al sexului tare. Asa ca barbatul trebuie sa foloseasca periuta si pasta de dinti, apa de gura si guma de mestecat daca tine la relatia cu iubita lui. Apropo, exista apa de gura speciala pentru fumatori.

Critici si posesivitate
Te incanta sa-ti testezi partenerul cochetand cu un coleg de serviciu sau prieten, dar nu suporti crizele lui de gelozie? Atunci, partenerul tau trebuie sa fie echilibrat. Putina posesivitate nu strica, dar, in timp, aceasta devine extrem de chinuitoare pentru o femeie.

Amor sub influenta alcoolului
Imbratisari tandre, vorbe incitante si diverse jocuri erotice te fac sa te bucuri de momente unice in viata ta. Toata placerea moare insa cand partenerul de sex este ametit pentru ca inainte s-a delectat cu cateva sticle de vin si bere.
Pont pentru ei: nu faceti niciodata sex sub influenta alcoolului! Nu doar ca este dezgustator pentru partenere, dar performantele sexuale scad in raport cu cresterea numarului de pahare consumate inaintea contactului. Alcoolul afecteaza procesele cognitive ale creierului, scade dorinta si satisfactia si amorteste terminatiile nervoase ale organelor genitale!

22
oct.
10

O reţetă pe zi / Gutui coapte cu nuci aromate

Ingrediente:

două gutui,
o mână de
nuci curăţate,
50 g zahăr
.

Preparare:
1. Gutuile se spală şi se curăţă de seminţe. Se dau la cuptor timp de 20 de minute.
2. Se scot un pic şi se aşază în gaura fostelor seminţe miezul de nucă şi se dau încă 10 minute la cuptor, până se coc.
3. Se verifică cu o furculiţă şi, dacă aceasta intră în fructe, înseamnă că sunt gata. Se servesc calde sau reci, simple sau pudrate cu zahăr.

 

21
oct.
10

Dorele, n-ai văzut conducta?

Un şofer de autobasculantă a făcut, ieri, fără voie, o cascadorie de toată frumuseţea pe un drum de la marginea Brăilei.

Conducătorul autobasculantei nu şi-a dat seama că circulă cu bena ridicată cand a trecut pe sub o conductă de apă caldă, aflată la 10 metri inălţime. Din fericire, ţeava nu a cedat, insă din cauza rezistenţei, mastodontul s-a ridicat cu roţile în sus. Imaginea autobasculantei care stătea în echilibru pe roţile din spate i-a lăsat cu gura căscată pe cei câţiva martori care au asistat la grozăvie, dar şi pe poliţiştii sosiţi la faţa locului. După câteva ore de chin, muncitorii de la firma unde lucra şoferul, ajutaţi de utilaje, au reuşit să pună înapoi pe roţi basculanta. “Totul a revenit la normal şi nu s-au înregistrat pagube”, a declarat Jenel Sogor, purtător de cuvânt al IPJ Brăila.

20
oct.
10

O reţetă pe zi / Pere fierte în vin

Ingrediente:
trei pere,
trei linguriţe de zahăr,
300 de mililitri de vin roze,
50 g de coajă de portocală
şi de lămâie,
un strop
de esenţă de vanilie,
50 de mililitri de coniac.
Preparare:
1. Zahărul şi vinul împreună cu toate mirodeniile se pun la fiert şi se lasă să dea în câteva clocote.
2. Cu o paletă se introduc în siropul de vin, pe rând, perele întregi, dar curăţate de coajă, şi se lasă să fiarbă câteva minute. Se foloseşte un vas adânc, astfel încât perele să fie cuprinse complet de siropul de vin.
3. Pe măsură ce au fost fierte în vin, se aşază perele pe un platou. Se lasă siropul de vin să mai fiarbă puţin, apoi se adaugă coniacul şi se toarnă sosul peste pere.
4. Se pot servi cu frişcă.
20
oct.
10

O reţetă pe zi – Vinete cu usturoi

Preparare:

Ingrediente: 

– două vinete,

– 50 ml de ulei,

– patru căţei de usturoi,

– 50 g făină,

– sare,

– câteva frunze de pătrunjel.

1. Vinetele curăţate de coajă se taie în felii de un centimetru. Se sărează şi se pun la scurs pentru aproximativ o oră.

2. Se şterg de apa pe care o lasă, se dau prin făină.

3. Se prăjesc pe ambele părţi, apoi se scot pe hârtie absorbantă ca să se elimine surplusul de ulei.

4. Între timp se face mujdeiul de usturoi. Se pisează căţeii de usturoi şi se amestecă cu puţină sare.

5. Se toarnă mujdeiul peste vinete şi se presară pătrunjelul tocat.

Vinete cu Usturoi

19
oct.
10

Ce spune îmbrăţişarea lui despre relaţia voastră

Modul în care un bărbat te ia în braţe poate spune foarte mult despre cum percepe el relaţia voastră şi ce sentimente nutreşte pentru tine. Specialiştii au analizat câteva ‘tipuri’ de îmbrăţişări şi ce semnifică acestea:

Îmbrăţişările sale pot spune foarte multe despre el (Foto simbol - Northfoto)Îmbrăţişarea – surpriză

Vine prin spatele tău şi îşi pune braţele peste pieptul tău. Chiar dacă nu a spus acest lucru până acum, tipul care te îmbrăţişează aşa este îndrăgostit. Îţi ‘înveleşte’ spatele cu corpul său, acest lucru „îţi arată că vrea să te protejeze, dar îşi arată şi masculinitatea şi dominanţa”, explică expertul în limbajul corpului, Patti Wood, care precizează că există şi excepţii – bărbatul care te îmbrăţişează în acest mod mai des, caută o relaţie mai intimă, însă nu este sigur dacă şi tu vrei acest lucru.

Te mângâie pe spate

Te mângâie uşor pe spate când te ia în braţe. Gestul afectuos spune că bărbatul are sentimente profunde pentru tine. „Spatele este o parte foarte vulnerabilă a corpului deoarece nu o poţi vedea, iar mângâierea îţi arată că are grijă de tine şi te protejează”, spun specialiştii. De asemenea, acest gest poate însemna şi că partenerul tău este trist şi are nevoie de atenţie, iar faptul că te mângâie pe tine poate însemna că şi el are nevoie de acelaşi tip de afecţiune.

Te bate uşor pe spate

Experţii în limbajul corpului spun că există două cazuri în care un bărbat te îmbrăţişează şi te bate uşor pe spate. Primul ar fi că… nu te place într-un mod romantic. Aşa se îmbrăţişează el cu prietenii lui. Dacă formaţi un cuplu iar el face acest gest frecvent, poate însemna că relaţia voastră nu înaintează.

În al doilea caz, poate însemna încurajare. Dacă iubitul tău te îmbrăţişează astfel, dar destul de rar, este un semn de încurajare – în special când urmează să faci ceva important, cum ar fi să ţii un discurs în public.

Îmbrăţişările sale pot spune foarte multe despre el (Foto simbol - Hepta)

Te ţine de talie

Iubitul tău îşi pune braţele pe partea de jos a spatelui şi te trage uşor spre el. Acest tip de îmbrăţişare arată că bărbatul te doreşte foarte mult. De asemenea, dacă în îmbrăţişare îşi atinge capul de al tău, atunci îţi spune că nu eşti doar o aventură pentru el (în cazul în care relaţia este la început), ci vrea să deveniţi intimi şi din punctele de vedera mental şi emoţional.

 

18
oct.
10

ATENTIONARE METEOROLOGICA 19 octombrie, ora 03- 20 octombrie, ora 03

17
oct.
10

Predica la Duminica a XXI a dupa Rusalii

Predica la Duminica a XXI a dupa Rusalii (Pilda Semanatorului)

Iesit-a semanatorul sa semene saminta Sa (Luca 8, 5)

Iubiti credinciosi,

Semanatorul din pilda Evangheliei de astazi este Insusi Domnul Dumnezeul si Mintuitorul nostru Iisus Hristos. El a iesit din sinurile Tatalui, dupa cum Insusi a zis: Eu de la Dumnezeu am iesit (Ioan 17, 8), si a venit pe pamint sa semene saminta cuvintului Sau. Iar tarina in care a semanat saminta Sfintei Evanghelii este lumea aceasta pe care El a facut-o, dupa cum in alta pilda a zis: Iar tarina este lumea (Matei 13, 38).

Din aceasta pilda vedem ca numai a patra parte din tarina, adica din lume, a fost pamint bun, care, primind saminta cuvintului lui Dumnezeu, a crescut si a adus rod insutit (Matei 13, 23). Celelalte trei parti din tarina au fost drum calcat de oameni (Matei 13, 4), pietris si pamint cu spini (Matei 13, 22), in care cazind saminta cea buna a cuvintului, nu a rodit, ci s-a pierdut.

Desi Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mintuiasca si la cunostinta adevarului sa vina (I Timotei 2, 4), a cui este vina ca numai o patrime din lume se va mintui, primind saminta cuvintului vietii si aducind roada insutita? Toata vina acestei nerodiri, nu este a lui Dumnezeu, ci a omului care, prin asezarea rea a sufletului sau, impiedica cresterea si rodirea semintei cuvintului dumnezeiesc. Trebuie sa stim ca Dumnezeu l-a facut pe om cu voie libera. El nu forteaza usa inimilor omenesti, numai bate la usa inimilor, precum scrie: Iata, stau la usa si bat. De va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra si voi cina cu el si el cu Mine (Apocalipsa 3, 20).

Dumnezeu este preadrept si preasfint si nu voieste a mintui pe cineva cu sila, ci de bunavoie. De la zidire El l-a incununat pe om cu voie libera, dupa marturia Sfintei Scripturi care zice: Doamne, caci cu arma bunei voiri ne-ai incununat pe noi (Psalm 5, 12); la fel Sfintul Apostol Pavel spune ca Dumnezeu l-a lasat pe om in mina sfatului sau (Efeseni 1, 11), adica liber sa aleaga. Si daca omul de bunavoia sa lucreaza faptele bune, atunci este iubit de Dumnezeu, dupa cum este scris: Pe datatorul de bunavoie il iubeste Dumnezeu (II Corinteni 9, 7). Altfel nu ar fi plata vesnica, nici munca vesnica pentru pacate, daca Dumnezeu ar sili vointa omului spre bine, sau ar ingadui pe diavolul sa ispiteasca pe om mai presus de puterea sa. Sfintul Apostol Pavel ne-a aratat acest adevar, zicind: Credincios este Dumnezeu sa nu va lase pe voi sa fiti ispititi mai presus de puterile voastre, ci odata cu ispita va trimite si scaparea din ea (I Corinteni 10, 13).

Asadar, fratii mei, toata vina nerodirii cuvintului lui Dumnezeu in inima omului, care de buna voia sa, din cauza necredintei sale, se face cale calcata de oameni, pietris sau pamint cu spini. Omul, de bunavoia sa, isi alege viata sau moartea, iadul sau raiul. Cuvintul lui Dumnezeu se inchipuie cu saminta; pentru ca precum saminta este aruncata in pamint ca sa rodeasca, tot asa si cuvintul lui Dumnezeu este semanat in inimile oamenilor, spre a aduce roada. Si precum din saminta, crescind, se face roada pentru hrana trupeasca, cum ar fi griul, orzul, porumbul si alte plante si arbori, tot asa si saminta cuvintului lui Dumnezeu, semanindu-se in pamint bun, rodeste hrana cea sufleteasca si nepieritoare. Si precum saminta nu rodeste in orice loc s-ar semana, ci numai in cel bun, la fel si cuvintul lui Dumnezeu nu rodeste in inima fiecarui om, ci numai a celui ce este pamint bun, adica acel ce primeste cu credinta cuvintul vietii si il lucreaza, cum zice si marele Apostol Pavel: credinta este lucratoare prin dragoste (Galateni 5, 6).

Numai aceasta tarina duhovniceasca poate aduce lui Dumnezeu rod insutit.

Iubiti credinciosi,

V-am aratat ca adevaratul semanator al cuvintului lui Dumnezeu este Insusi Mintuitorul nostru Iisus Hristos. Dar trebuie sa stim ca Dumnezeu, de la inceputul zidirii a trimis multi semanatori ai cuvintului Sau in lume. Asa au fost Patriarhii, Apostolii, Evanghelistii, Ierarhii, Marturisitorii, Mucenicii si o mare multime de propovaduitori si dascali, care au vestit si au semanat cuvintul lui Dumnezeu in inimile oamenilor.

Dar oare toti propovaduitorii cuvintului lui Dumnezeu au avut aceeasi putere de convingere in sufletele oamenilor? La aceasta raspundem ca toti au avut darul si puterea de a trezi mintile si inimile oamenilor la credinta cea dreapta in Dumnezeu, insa unii vesteau mai ales prin cuvint; altii intareau predica lor cu multe si mari minuni. Asa de exemplu, au crezut ca la trei mii de suflete cind a predicat Apostolul Petru, pentru ca s-au minunat, auzind pe Apostol predicind in diferite limbi. Au crezut ca la cinci mii de oameni, cind acelasi Apostol Petru a predicat pentru a doua oara, pentru ca au vazut pe un olog din pintecele mamei sale vindecat, umblind pe picioarele sale.

Au crezut in Samaria barbati si femei, cind a propovaduit Apostolul Filip, pentru ca multi din cei ce aveau duhuri necurate si slabanogii se vindecau. A crezut proconsulul Sergius Paulus din Insula Cipru, cind propovaduia Apostolul Pavel, pentru ca a vazut cum l-a orbit indata pe Elima vrajitorul. Cu adevarat semnele si minunile ajutau si intareau propovaduirea Apostolilor, cum aceasta marturiseste si Marcu Evanghelistul, zicind: Iar ei iesind, au propovaduit pretutindenea si Domnul lucra cu ei si intarea cuvintul prin semnele care urmau (Marcu 16, 20).

Vedem, insa, ca multi au crezut si fara sa vada minuni. Oare ce minune a vazut famenul arap, dregator al puternicei Candachii, imparateasa Etiopienilor, cind Apostolul Filip i-a talmacit graiul proorocului Isaia, binevestindu-i pe Iisus Hristos? Nici o minune nu a vazut, insa auzind tilcuirea Apostolului Filip, a crezut indata si s-a botezat. Ce minune au vazut cei din Antiohia Pisidiei, cind Apostolii Pavel si Varnava s-au aratat si i-au invatat credinta in Hristos? Nici una. Insa neamurile de acolo, auzind propovaduirea, se bucurau si primeau cuvintul Domnului si au crezut citi erau rinduiti pentru viata vesnica. Nici o minune nu au vazut cei din Iconia, cind iarasi aceiasi Apostoli Pavel si Varnava, intrind in sinagoga lor, au grait cuvintul lui Dumnezeu si mare multime de iudei si elini au crezut. Nici o minune nu au vazut atenienii, dar au crezut la propovaduirea lui Pavel, Dionisie Areopagitul si o femeie cu numele Damaris si altii impreuna cu ei. Ce minune facea Sfintul Ioan Botezatorul, cind propovaduia si zicea: Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor (Matei 3, 2)? Nici una, dar mergea catre tot Ierusalimul si toata latura cea dimprejurul Iordanului si se botezau in Iordan de la dinsul, marturisindu-si pacatele (Matei 3, 5-6).

Sa ne punem intrebarea: prin ce mijloace si cu ce putere atragea acest dumnezeiesc prooroc, atita multime de oameni la pocainta? Caci nici minuni nu facea, cum am mai zis, nici mare retorica si filosofie nu intrebuinta la convertirea celor ce veneau catre el. Ci cu cuvinte scurte le zicea: Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor! Atunci care era puterea si magnetul duhovnicesc ce atragea la el in pustie tot Ierusalimul si toata latura cea dimprejurul Iordanului? Era viata ingereasca si cu totul sfinta a Sfintului Prooroc Ioan Botezatorul. Cu vietuirea cea mai presus de om el a pus in uimire si mirare multimea poporului.

Toti auzind de minunata lui viata, spuneau unii catre altii: „Veniti sa vedeti un mare prooroc care s-a aratat in pustiu! Veniti sa vedeti un om mai presus de om, cum nu s-a mai aratat pina acum intre oameni. Veniti sa vedeti un om sfint, imbracat cu peri de camila si incins cu briu de curea, care se hraneste numai cu muguri de copaci si cu mierea amara pe care o fac albinele salbatice prin pesterile pustiului” (Marcu 1, 6). „Veniti sa vedeti si sa auziti de la acest preaminunat prooroc, cum cheama pe toti la pocainta si spune, ca s-a apropiat imparatia Cerurilor!” (Matei 3, 2).

Asa, auzind unii de la altii, se grabeau si alergau catre Iordan sa vada un asemenea om sfint si mare prooroc. Veneau cei imbracati in haine de matase si de mare pret sa vada pe cel imbracat in peri de camila. Veneau cei ce aveau palate si dormeau pe paturi moi si scumpe sa petreaca in aer liber sub cerul senin al noptii si sub arsita soarelui de ziua si sa doarma pe rogojini si chiar pe nisipurile si prundurile Iordanului si primeau de buna voie cele neobisnuite lor, cu mare dragoste si evlavie, numai sa vada viata cea prea aspra si minunata a dumnezeiescului Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului. Caci minunea vederii lui departa de la dinsii osteneala calatoriei obositoare. Bine a zis unul din Sfintii Parinti, ca: „Virtutea este cu mult mai vrednica de cinste decit bogatia si viata cea linistita, mai slavita decit multimea aurului!” (Filocalia, vol.I, p. 172).

Cu adevarat, fratii mei, de la semanatorii cuvintului lui Dumnezeu, adica de la preoti, pe linga mestesugul bunei vorbiri si cunostinta Sfintei Scripturi, se cere si filosofia cea practica, adica trairea lor potrivit cu invatatura Evangheliei. Si chiar de nu putem pune in practica cele ce invata. Caci acest lucru este cu anevoie celor neputinciosi, macar citusi de cit sa ne rugam la bunul Dumnezeu, sa ne dea si noua o faramitura din lucrarea celor ce se silesc spre mintuire.

Unii din dumnezeiestii parinti, voind a ne invata ca se cade si prin traire sa predicam altora, au zis: „Taci tu, sa vorbeasca faptele tale” (Nil Ascetul, Cap. 28). Altul a zis: „Mustra si invata pe altii, prin puterea faptelor si nu prin multa vorbire” (Filocalia, vol. X, 1981).

Sfintul parinte Isaac Sirul, aratindu-ne ca a predica prin traire este lucru mult mai inalt decit a vorbi fara de lucrare, zice: „Altul este cuvintul din lucrare si altul este cuvintul cel frumos si fara iscusinta lucrului”.

Se cuvine ca pastorii Bisericii, preotii si episcopii, in trei feluri sa propovaduiasca cuvintul lui Dumnezeu: cu gura sa predice, cu mina sa scrie cele spre invatatura si zidire sufleteasca, iar al treilea, pastorii trebuie sa predice pe Hristos cu viata lor proprie prin lucrarea faptelor bune.

Acestea sint pe scurt datoriile pastorilor Bisericii lui Hristos. Sa amintesc acum si datoriile celor ce asculta si primesc cuvintul lui Dumnezeu, prin gura arhiereilor si a preotilor care au binecuvintarea Bisericii de a predica cuvintul lui Dumnezeu in lume.

Prima datorie a credinciosilor nostri este sa nu judece pe preotii Bisericii, care sint sfintiti si numiti canonici de Episcopul locului, sa fie slujitori si predicatori ai cuvintului lui Dumnezeu, cit timp acestia predica dreapta credinta si adevarul Sfintelor Scripturi, chiar daca unii au ca oameni unele neputinte si slabiciuni. Cine nu cunoaste din Sfinta Evanghelie, cit de vicleni, de mincinosi, zavistnici, mindri si fatarnici erau carturarii, arhiereii si fariseii de pe vremea Mintuitorului, pentru care Insusi Dumnezeu-Cuvintul, de atitea ori cu vaiul i-a amenintat (Matei 23, 13-29)? Dar poporului nu i-a dat voie sa-i judece ci le zicea: Toate cite vor zice voua faceti-le si paziti-le (Matei 23, 3).

Insa trebuie sa stim ca nici sfintenia preotului nu este pricina rodirii cuvintului lui Dumnezeu, nici rautatea sau pacatele lui nu sint impiedicarea rodirii cuvintului sau. De exemplu daca un plugar are in sacul sau saminta buna, fie de griu, de porumb, de orz, sau de alte plante si daca el ar fi un betiv sau alte pacate ar avea, ce piedica are saminta lui de a rodi, cind ea ar fi semanata in pamint bun?

La fel si cuvintul Domnului nu are nici o piedica de a rodi, de va fi semanat in pamint bun, desi preotul ar avea unele pacate sau neputinte omenesti. Cine are o asezare sufleteasca buna si primeste cu credinta cuvintul lui Dumnezeu, acela aduce roade insutite, macar de ar primi cuvintul Domnului chiar de la un pastor pacatos. De aceea a zis unul din sfintii parinti: „Cuvintul folositor auzind, nu judeca pe cel ce il vorbeste, ca sa nu pierzi pe linga folosul cuvintului si roada cea din credinta”.

Iubiti credinciosi,

Deci, daca invatatorul seamana saminta cea buna a cuvintului lui Dumnezeu si invata dogmele dreptei credinte si legile cele dumnezeiesti rinduite de Biserica Ortodoxa, cu mare credinta si evlavie sa-l ascultati ca mare folos veti avea. Nu este nevoie ca sa se caute numaidecit la viata lui. Iar daca vom intelege ca cel ce predica este sectant si seamana neghinele cele vatamatoare de suflet ale ereziilor si sectarilor, rataciti de la dreapta credinta, atunci sa ne astupam urechile si sa fugim din fata acestor predicatori, ca din fata unor lupi imbracati in piei de oi si ca niste serpi veninosi, care prin predica lor seamana neghina in tarina lui Hristos si otrava pentru sufletele cele neintemeiate in adevarul dreptei credinte.

Dupa cum vedem cu totii, astazi in tarina lui Dumnezeu, care este lumea aceasta, au iesit fel de fel de semanatori si predicatori, dar nu toti seamana saminta cea curata si adevarata a cuvintului lui Dumnezeu. Ci unii dintre ei seamana neghinile vrajmasului (Matei 13, 39), altii seamana erezii, amestecind cuvintul Domnului cu semintele blestemate ale inselaciunilor si ale ratacirilor sectare. De aceea, fratii mei, va rog sa fiti cu mare grija si sa nu primiti sfaturi si invataturi de la oricine vorbeste, ci numai de la slujitorii Bisericii lui Hristos.

Aduceti-va aminte de invatatura Sfintului Apostol Ioan Evanghelistul, mare cuvintator de Dumnezeu care ne sfatuieste, zicind: Nu dati crezare oricarui duh, ci ispititi duhurile daca sint de la Dumnezeu, fiindca multi prooroci mincinosi au iesit in lume (I Ioan 4, 1). Iar daca se intimpla sa auziti asemenea predicatori si prooroci mincinosi, adica sectanti, nu-i ascultati, ci parasiti-i si alergati la preotii dumneavoastra si la toti cei ce au iscusinta in Sfintele Scripturi si care sint fii adevarati ai Bisericii Ortodoxe si de catre acestia va lamuriti si va luminati si va calauziti spre Hristos. Cereti sfatul preotilor care au invatat si cunosc Sfinta Scriptura, ca sa nu cadeti prada lupilor celor imbracati in piei de oi si mincinosi prooroci, care, dupa cuvintul Domnului, pe multi vor insela (Matei 24, 11).

Luati aminte si la cuvintele Sfintei Scripturi, care ne invata zicind: Sfatul bun te va pazi si cuvintul drept te va apara (Pilde 2, 11). Si iarasi, de cele scrise: Cei ce n-au cirmuitori cad ca frunzele, iar mintuirea sta intru mult sfat (Pilde 11, 14).

Sa cerem sfatul preotilor si calugarilor, ori de cite ori avem vreo nedumerire si nu intelegem cele ce citim sau auzim. Este un semn de mare mindrie a nu cere sfat cind sintem in nedumerire si nu putem intelege Sfinta Scriptura. Aduceti-va aminte de cele intimplate cu famenul, mare dregator al Candachiei, regina Etiopiei, care se intorcea de la Ierusalim acasa, si sezind in carul sau, citea pe proorocul Isaia. Iar duhul a zis lui Filip Apostolul: Apropie-te si te lipeste de carul acesta. Si alergind Filip, l-a auzit citind pe proorocul Isaia si i-a zis: Intelegi cele ce citesti? Iar el a zis: Cum as putea sa inteleg, daca nu ma va calauzi cineva? Si a rugat pe Filip sa se urce si sa sada cu el in car si sa-i explice cele ce nu intelegea (Fapte 8, 27-31). Asadar, fratii mei, sa stiti ca in Sfinta Scriptura sint locuri tainice, acoperite si cu anevoie de inteles, si daca cineva citeste sau asculta din ea si n-are calauza spre a-l face sa inteleaga, usor cade in ratacire si se departeaza din sinul Bisericii lui Hristos.

Sfinta Scriptura, fratii mei, este ca o mare fara fund a intelepciunii lui Dumnezeu si oricine voieste sa strabata aceasta mare fara sa stie a inota, se incurca in ea, si in loc de folos poate sa-si piarda mintuirea sufletului sau. De aceea faceti ceea ce a facut famenul Candachiei, de care am amintit mai sus, si intrebati pe preoti, ori unde nu intelegeti adincimea Sfintelor Scripturi.

Tocmai acest lucru a fost pricina ratacirii de la adevar a atitor mii de suflete, care au cazut in erezii si in diferite secte, ca au voit sa se conduca dupa capul lor si sa explice liber Sfinta Scriptura. Sfintul Casian Romanul, zice: „Cine vrea sa se mintuiasca, cu intrebarea sa calatoreasca” (Filocalia, vol. IV, p. 135).

Deci, rugati-va cu credinta Mintuitorului nostru Iisus Hristos, Pastorul cel mare al Bisericii crestine, sa rinduiasca preoti si ierarhi buni in fruntea Bisericii Sale. Apoi sa dea saminta buna, adica cuvinte intelepte, pline de har, tuturor preotilor care va pastoresc. Iar dumneavoastra sa va dea Dumnezeu darul intelepciunii, al blindetii si smereniei, al dreptei credinte si al ascultarii ca sa impliniti cu fapta ceea ce va invata Hristos prin preoti, prin Sfintii Parinti si prin Sfinta Scriptura. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

Calendar Ortodox

16
oct.
10

Uite cum faci cald în casă!

//

Dacă vrei să faci o economie considerabilă, poţi cumpăra un calorifer electric. Acesta nu consumă foarte mult curent

Dacă vrei să faci o economie considerabilă, poţi cumpăra un calorifer electric. Acesta nu consumă foarte mult curent

 

Dacă în casa ta caloriferele sunt mai mult reci decât calde sau pur şi simplu nu fac faţă frigului de afară, trebuie luate măsuri imediate: poţi opta pentru un calorifer electric sau o aerotermă. Iată la ce trebuie să fii atent dacă te decizi să mergi la cumpărături.

Calorifer cu rotile

În această perioadă, în magazinele de profil vei găsi o mulţime de modele şi mărimi. Există calorifere electrice cu un număr mai mare sau mai mic de elemenţi sau calorifere subţiri, cu un design modern.

Este bine să alegi însă în funcţie de criteriile care te interesează: dacă îţi doreşti un calorifer pe care să-l montezi pe perete, atunci alege un model de tipul radiatorului electric. Dacă, dimpotrivă, vrei un model pe care să-l foloseşti în mai multe încăperi, atunci cumpără un calorifer care să fie dotat cu rotile.

Alege-l pe cel cu mai multe funcţii

Întrerupătoare – caloriferul electric poate fi dotat cu întrerupătoare luminoase. De asemenea, are un termostat ajustabil care menţine temperatura dorită precum şi un termostat de siguranţă.

Încălzire rapidă – la un calorifer cu ulei poţi avea funcţia Heat System. Aceasta este o funcţie specială care permite încălzirea rapidă a aparatului şi implicit a camerei în care acesta este instalat.

Protecţie de supraîncălzire – există calorifere care dispun de protecţie la supraîncălzire (siguranţă termică contra supraîncălzirii).

Mânere, rotiţe, suporturi – ca să-l poţi manevra prin casă, caloriferul ar trebui să fie dotat cu mâner şi rotiţe. Pentru depozitare, este bine să aibă un suport de înfăşurare a cablului de alimentare. Un alt suport pe care îl poate avea caloriferul este cel de prosoape.

Optează pentru trepte de încălzire

Caloriferul electric este dotat cu trepte de încălzire, cu butoane separate. Acestea emit semnale luminoase care arată că aparatul este pornit.

Termostatul permite reglarea temperaturii optime în încăperea pe care vrei s-o încălzeşti. Acest termostat are rolul de a opri şi reporni caloriferul, păstrând astfel temperatura în camera respectivă.

Consum redus de energie

Caloriferele electrice au o putere de 2000W şi o tensiune de 220V. Caloriferele electrice cu un consum redus de energie electrică consumă în jur de 20-35 KW pe lună.

Alege aerotermele care se rotesc

Spre deosebire de calorifere, aerotermele asigură un flux de aer orizontal. Aerul este încălzit de una sau mai multe rezistenţe. Pentru a îmbunătăţi repartiţia acestuia în încăpere şi pentru a evita disconfortul provocat de un flux de aer prea direcţionat, unele aparate se rotesc într-un unghi de 120 de grade. Altele pot fi înclinate spre exterior pentru a transmite căldura şi la un nivel superior al camerei.

Aeroterma împrăştie praful în aer

Dacă te decizi să cumperi o aerotermă, ar trebui să ştii că, odată cu trecerea timpului, în interiorul acesteia se depune foarte mult praf.

Când este pornită, aeroterma expulzează odată cu aerul cald şi praful acumulat. Astfel, aerul din cameră va deveni îmbâcsit şi periculos pentru sănătate. Este recomandat ca măcar o dată pe lună să cureţi bine aeroterma atât pe exterior cât şi în interior.

3 ponturi pentru calorifere eficiente

Având în vedere că gigacaloria se scumpeşte continuu, indiferent dacă stai la bloc sau la casă, vrei să faci în aşa fel încât să reduci cheltuielile, păstrând în acelaşi timp confortul termic. Secretul stă în respectarea unor reguli simple care asigură funcţionarea eficientă a caloriferelor.

Aeriseşte caloriferul

Bulele de aer din calorifere diminuează transferul termic şi prin aceasta cresc costurile de încălzire. Dacă se aud zgomote provocate de caloriferele dv. se recomandă să le aerisiţi. Iată cum se face aerisirea:

În primul rând, oprim robinetele caloriferului atât pe tur cât şi pe retur.

După ce am închis cele două robinete, deschidem supapa sau şurubul de la aerisitor. Aerisitorul e montat în partea de sus a caloriferului, în capătul opus faţă de unde e montat robinetul de tur.

Aşteptăm să iasă aerul şi apa cu presiune. Avem la îndemână un lighean sau un vas, astfel încât apa să nu curgă pe jos, deoarece vom strica parchetul sau pardoseala.

Mai departe, deschidem uşor robinetul de retur, până când nu mai iese deloc aer, ci doar apă, iar caloriferul nu mai „bolboroseşte”. Închidem şurubul de la aerisitor şi deschidem complet robinetele de tur şi retur.

Foloseşte folie de aluminiu

Fixează o folie de aluminiu în spatele caloriferului pentru a elimina pierderea de căldură prin peretele exterior. ;

Nu acoperi caloriferul

Evită pe cât posibil să blochezi căldura cu vreo piesă de mobilă, perdele, draperii sau chiar glafuri aflate la mai puţin de 10 cm de calorifer.

Chiar dacă te gândeşti că perdelele şi draperiile sunt doar nişte textile subţiri, pe termen lung diferenţa se poate simţi considerabil în temperatura din cameră;

Un calorifer prăfuit împiedică emisia de căldură. Corpurile de încălzire trebuie şterse de praf şi spălate.

 

16
oct.
10

O reţetă pe zi / Plăcintă cu carne

Preparare: Ingrediente:
Foietajul se decongelează, apoi se întinde prima foaie, în tava unsă cu puţin ulei şi tapetată cu făină. Separat se călesc, în restul de ulei, carnea tocată şi ceapa tăiată mărunt. Se adaugă varza murată tocată fin, piper şi sare, după gust şi se mai lasă puţin pe foc. Compoziţia se pune apoi în tavă, se nivelează şi se acoperă cu restul de foietaj. Se unge cu ou şi se înţeapă cu furculiţa din loc în loc. Se coace în cuptorul încins, la foc mic. 500 g carne tocată de porc sau de pasăre, două cepe potrivite, 150 g varză murată, piper, un pachet de foietaj, 50 ml ulei, un ou.

O reţetă pe zi / Plăcintă cu carne

 

15
oct.
10

O reţetă pe zi / Cotlete cu buzunar şi frigărui de legume

Preparare: Ingrediente:
Cotletele spălate şi zvântate se taie pe lung, fără să se desprindă complet (cam 3 astfel de tăieturi).

Se sărează şi se condimentează, apoi se unge fiecare buzunar cu muştar.

În buzunarul din mijloc se bagă o felie de kaizer şi de o parte, şi de alta, feliile de usturoi.

În buzunarele laterale se bagă câte o felie subţire de roşie şi de caşcaval sau brânză topită feliată.

Se prinde cu scobitori. Ciupercile se curăţă şi se stropesc cu ulei de măsline.

Se condimentează, apoi se înfig pe beţe alternându-le cu ardei, roşii şi bucăţi de ceapă.

Cotletele şi frigăruile se rumenesc pe grătarul încins de cărbuni.

  • trei cotlete de porc,
  • sare,
  • piper,
  • ierburi aromate,
  • boia de ardei afumat,
  • o lingură de muştar cu hrean,
  • trei felii de kaizer sau costiţă afumată, fără os,
  • câteva rondele de roşie şi de caşcaval sau brânză topită,
  • doi căţei de usturoi feliaţi
  • Pentru frigăruile de legume:
    • ciuperci,
    • doi ardei graşi,
    • câteva roşii prunişoare şi cepe mici,
    • ulei de măsline,
    • sare,
    • piper,
    • plante aromate.

 

14
oct.
10

Sfanta Cuvioasa Parascheva

Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi – Mult Milostiva

Sfanta Parascheva s-a nascut in satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, si a trait pe vremea despartirii Bisericii de la Roma de Biserica soborniceasca ortodoxa (1054). A fost crescuta de parintii ei in teama de Dumnezeu si in deprinderea faptelor bune crestinesti, dar mai cu osebire in deprinderea rugaciunii, a postului si a milosteniei. Nu odata s-a dezbracat de hainele sale cele bune si le-a dat saracilor, imbracand hainele proaste ale acelora, ceea ce i-a adus mustrarea si uneori bataie din partea parintilor. Dar fecioara a aratat hotarare in folosirea averii sale si dupa moartea parintilor ei.

Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi

Ca una ce nutrea dorinta de a se retrage din lume si de a trai in singuratate, aproape de Domnul, auzind odata, la biserica, cuvintele Evangheliei: „Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34) Sfanta a inteles ca, pentru ea, a venit vremea sa lase toate si sa urmeze pe Mantuitorul. Mostenind o mare avere de la parinti, impreuna cu fratele ei Eftimie, care avea sa fie mai tarziu episcop la Madita, tanara Parascheva si-a daruit saracilor partea ei de mostenire si s-a retras la o manastire de fecioare langa Constantinopol, ducand o viata aspra, la anii tineretii ei, dupa randuiala monahilor.

Ca, aprinzandu-se de dumnezeiasca dorire, cine va putea spune izvorul lacrimilor si suspinurile ei cele multe si neincetate, neavand alta grija decat intampinarea Mirelui, zicand: „Pe Tine, Mirele meu, Te caut.” Ca se sarguia vrajmasul sa o duca la deznadejde, infricosand-o prin naluciri si aratari. Dar a biruit pe diavolul, precum David pe Goliat, ferindu-si sufletul si trupul de pacat si de necuratie si facandu-se mireasa iubita a lui Hristos.

Deci, a venit ingerul Domnului si i-a zis: „Sa lasi pustiul si sa te intorci in patria ta, ca acolo ti se cuvine sa-ti dai trupul pamantului.” Si, intelegand Cuvioasa ca porunca este de la Dumnezeu si ca viata ei este scurta, a lasat fara voie pustiul si, venind in imparateasca cetate, a intrat in Biserica cea prea frumoasa, in Sfanta Sofia si in biserica Vlahernii, a Nascatoarei de Dumnezeu, si a dat lauda lui Dumnezeu, ca i-a ajutat sa-L slujeasca cu credinta, si a plecat, apoi, la Ierusalim sa se inchine Sfintelor Locuri ale Patimilor Domnului.

Deci, ajungand la tinta calatoriei sale pe pamant si vazand, cu mare multumire sufleteasca, acele sfinte locuri calcate de picioarele Mantuitorului, a zburat ca o pasare prin pustia Iordanului si, afland o manastire de fecioare, a intrat intr-insa si canta necontenit laude lui Dumnezeu, varsand rauri de lacrimi, ca o stapanea o nesfarsita dragoste de Mirele Hristos si i se daruise cea mai inalta bunatate pustniceasca, smerita cugetare. Deci, asa nevoindu-se a ajuns pana la 25 de ani. Cuvioasa Parascheva s-a intors in patria sa, la Epivat. Si, petrecand acolo inca doi ani, rugandu-se pentru sine si pentru toata lumea, si-a dat obstescul sfarsit in mainile preaiubitului ei Mire, Hristos cel viu, iar trupul ei a fost ingropat langa biserica.

Si, trecand vreme de multi ani, Dumnezeu a descoperit moastele ei, prin vedenii, si le-a proslavit cu faceri de minuni. Ca bolnavii si indracitii dobandeau tamaduire, atingandu-se de sfintele ei moaste. Deci, moastele Sfintei au fost luate de imparatul Asan al romanilor si bulgarilor si au fost asezate, mai intai, la Tarnovo, au fost stramutate, apoi, la Belgrad pe vremea sultanului Selim al II-lea, si, in sfarsit, au fost aduse la Constantinopol, la biserica patriarhiei. Aceste moaste, mai pe urma, maria sa Vasile voievod le-a adus din Constantinopol la Moldova, in orasul Iasi, la manastirea Sfintilor Trei Ierarhi, la 14 octombrie, in anul 1641 de la Hristos, si au fost asezate in minunata lui ctitorie.

Dimitrie Cantemir, luminatul domn al Molodovei, descrie astfel aducerea acestor sfinte moaste la Iasi: „Sultanul Murad al IV-lea a dat voie Domnului Moldovei, Vasile, sa stramute sfintele moaste din biserica patriarhiceasca a Constantinopolei si le-a castigat acestora pentru cele inalte si multe binefaceri si slujbe facute Bisericii celei mari, ca a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomana ca sa ia voie pentru stramutarea sfintelor moaste. Iar toata stramutarea este zugravita pe peretele de miaza-zi al Bisericii Trei Ierarhi.”

Astazi, moastele Sfintei Parascheva se afla in biserica Sfintei Mitropolii din Iasi. Cu ale ei sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.


Calendar Ortodox

13
oct.
10

Te învăţăm cum să-ţi alegi salteaua de pat

O saltea bună te fereşte de acumulările de praf cauzate de energia electrostatică, cauzată de diferite obiecte ce produc unde electromagnetice.

Cu toţii suntem expuşi la oboseală şi stres în timpul zilei, aşa că este foarte important ca, în timpul somnului, corpul nostru să se relaxeze. Însă, dacă salteaua pe care dormim este uzată sau din materiale slabe calitativ, somnul nostru s-ar putea transforma în corvoadă.

Dormitul pe o saltea nepotrivită poate provoca o serie de probleme, care îţi pot afecta activitatea de a doua zi sau chiar întreaga viaţă. De aceea, e foarte important ca salteaua să îndeplinească o serie de condiţii:

Să menţină coloana dreaptă

Să susţină corect corpul şi coloana vertebrală, pentru a preveni problemele legate de spate. De asemenea, ar trebui să prevină durerile articulare şi să relaxeze întregul corp, eliberând tensiunea din muşchi.

Să se adapteze formei şi greutăţii corpului. Pentru un somn bun, ai nevoie de o saltea care să nu creeze puncte de presiune asupra coloanei. Astfel, nu te mai răsuceşti în somn pentru a-ţi schimba poziţia, deoarece presiunea e distribuită egal, în întregul corp.

Când stai pe spate, mâna trebuie să treacă pe sub zona lombară, iar când stai pe o parte, umerii şi şoldurile trebuie să se afunde în saltea, eliminând tensiunea musculară şi menţinând dreaptă coloana.

Să fie antialergenă

Numărul persoanelor alergice este în creştere, iar una dintre cele mai frecvente cauze ale alergiilor în spaţii închise e prezenţa acarienilor. Locul de origine al acestora este în saltele, deoarece aici au cele mai bune condiţii pentru supravieţuire: căldură, umiditate şi mâncare. Alege o saltea tratată special, care te protejează de alergeni.

Să permită aerului şi căldurii să circule

Materialul din interiorul saltelei trebuie să permită pielii să respire în timpul somnului, reglând temperatura corpului şi prevenind transpiraţia. Aşadar, salteaua trebuie să aibă o compoziţie specială, care permite un flux cât mai mare de aer şi, constant, previne umiditatea şi menţine căldura.

Saltelele umede şi reci provoacă organismul să consume mai multă energie pentru a se încălzi, diminuând calitatea somnului.

Să fie ecologică

O saltea bună te fereşte de acumulările de praf cauzate de energia electrostatică, cauzată de diferite obiecte ce produc unde electromagnetice: televizor, radio, liniile de curent electric. Materialele textile combinate cu fibre de carbon blochează undele electromagnetice şi previn acumularea de energie electrostatică.

Multe dintre materialele moderne sunt poluante şi pot conţine chiar substanţe dăunătoare pentru organism. Salteaua trebuie să îndeplinească standardele ecologice pentru industria materialelor textile.

6 sfaturi pentru o întreţinere perfectă

În funcţie de materialul din care este realizată salteaua, se recomandă următoarele metode de îngrijire:

Pentru a-i menţine forma, întoarce salteaua de pe o parte pe alta o dată la două săptămâni.

Aspiră salteaua regulat, pentru eliminarea prafului şi acarienilor.

Petele de pe saltea pot fi înlăturate cu o soluţie din apă rece şi săpun.

Pentru a prelungi viaţa saltelei, foloseşte o husă pentru protecţie.

Nu plia salteaua, pentru că poţi deteriora materialele din interior.

Schimbă salteaua cel puţin o dată la 10 ani.

«Acarienii pot provoca astm»medic primar dr. Cristina Bălănescu, specialist în medicină alternativă

Cele mai frecvente afecţiuni care pot apărea din cauza acarienilor sunt: afecţiuni respiratorii, cutanate şi oftalmilogice.

Rinita alergică manifestată prin strănut repetat.

Rino-conjunctivită alergică. Se manifestă pri înroşirea ochilor şi mâncărime.

Dermatită atopică care se manifestă prin apariţia unor zone roşii.

Astm alergic. La aceşti pacienţi, mai frecvent copii, crizele apar, de obicei, noaptea.

13
oct.
10

Comportamentul enervant al femeilor, explicat pentru bărbaţi

Bărbaţii nu le înţeleg pe femei, ele nu îi înţeleg pe ei. Ce mai! Parcă ar fi vorba despre specii diferite, care vorbesc limbi ciudate şi au nevoi şi obiceiuri care nu se aseamănă decât vag. De ce fac femeile anumite lucruri aşa cum le fac şi dacă au vreo explicaţie pe care să o înţeleagă şi bărbaţii, aflaţi mai jos.

Comportamentul enervant al femeilor, explicat pentru bărbaţi1. Mersul la toaletă în grup

Femeile parcă nu ar fi capabile să meargă la toaletă dacă nu au sprijinul vreunei prietene. Explicaţia acestui comportament e simplă. Când merg câte două, trei sau mai multe la wc, fetele au câteva minute în care să-şi exprime părerea despre ce se întâmplă, să-şi spună una alteia dacă au văzut vreun tip simpatic prin zonă sau poate doar vor să meargă alături de cineva pentru ca să nu fie vulnerabile. Spre exemplu: într-un club, o tipă îmbrăcată super frumos va atrage privirile şi poate părerile domnilor pe care-i va întâlni până la baie şi ca să nu se simtă stânjenită, ia cu ea o prietenă, să nu fie singură.

2. Sunt false

Au o cunoştinţă pe care o critică mereu de faţă cu tine şi când vă întâlniţi cu ea o laudă, o întreabă de unde şi-a luat geanta sau rujul, iar apoi, după ce individa pleacă începe iar să „arunce cu noroi în ea”. De ce procedează femeile astfel? E simplu. Ştiţi probabil zicala „ţine-ţi prietenii aproape şi duşmanii şi mai aproape”. Iubita ta face exact acest lucru. Nu vrea ca individa respectivă să o urască şi să-i facă rău, pentru că femeile sunt răzbunătoare, astfel încât se preface că o place.

3. Vorbeşte urât despre fetele din grupul vostru

Că sunt prietene de-ale ei sau de-ale tale, prietene comune sau vagi cunoştinţe, are uneori tendinţa enervantă de a le critica. E la mintea cocoşului de ce face aşa ceva. Vrea ca tu să o aprobi, nu să o contrazici, pentru a se asigura că acele femei nu reprezintă o ameninţare la adresa relaţiei voastre.

 

13
oct.
10

Legea : Cauza si efect

 

Legea Cauzei si Efectului:

„Orice cauza are efectul sau, orice efect are o cauza, totul se petrece conform Legii, hazardul nu este decat un nume dat unei legi necunoscute, sunt numeroase planuri ale cauzalitatii insa nimic nu scapa Legii.”

 
Este uimitor faptul ca omul modern traieste in obscurantism stiintific, desi se considera mai evoluat decat omul din Evul Mediu, de pilda. Dar spun asta fiindca, desi stiinta moderna accepta pe deplin ca nu exista efecte fara cauze, foarte multi oameni cred inca in intamplare, din simplul motiv ca stiinta nu le poate explica de unde provin efectele respective, din ce cauze. In majoritatea cazurilor de acest fel, stiinta poate justifica lucrurile. Esti invatat din scoala, de pilda, ca bolile sunt provocate de microbi, astfel ca oamenii renunta sa vada mai in profunzime, adevaratele cauze ale bolilor, acceptand deci ca infectiile pot fi accidentale, intamplatoare, la cine se nimereste, la cei care nu respecta igiena, sau, daca o respecta, au ghinion…

Dar Legea e Lege. Nimic nu se produce la intamplare si, chiar daca putem gasi explicatii justificative pentru diverse fenomene, trebuie sa ajungem la cauzele lor reale ca sa le intelegem si sa le putem controla. Problema cauzei si efectului a fost indelung dezbatuta. Cei mai extremisti astrologi afirmau ca astrele sunt cauzele absolute si ca omului ii este scris dinainte tot ce traieste, fara posibilitatea sa schimbe ceva. Aceasta este extrema fatalismului, care ar implica faptul ca nu mai avem nevoie sa facem nimic, daca totul ne este deja scris in stele. Cei care nu accepta nici un fel de conexiune a omului cu exteriorul si il considera pe om rupt de lume, un sistem cam aleator creat, in lupta cu restul universului, considera ca nimic nu este predestinat, ca numai de om depinde absolut tot ce traieste, si ca el are dreptul sa faca orice, oricum, numai sa-i fie lui bine. Aceasta este o alta extrema, a egoismului fara Dumnezeu.

Dar adevarul este undeva la mijloc. Omul nu se naste la intamplare si, de aceea, nu trebuie nici sa traiasca la intamplare. Omul se naste pentru a realiza si invata anumite lucruri pe Pamant. Dar depinde de om ca sa ajunga sa fie fericit si implinit. Omul are liberul arbitru in ceea ce face si poate alege, in orice moment, dintre multe posibilitati. Cu cat viziunea sa este mai larga, cu atat el poate vedea mai multe din posibilitatile oferite de o situatie. Cu cat abilitatea si inteligenta sa in abordarea vietii sunt mai dezvoltate, cu atat el poate adopta solutii mai eficiente. In acest fel, viata fiecaruia depinde cel mai mult de sine insusi. Dar si aceasta este doar o consecinta a amplei Legi a Cauzei si Efectului. Orice lucru, cat de mic, care ni se intampla, are o cauza clara, iar daca stim sa o recunoastem, putem face ca acel lucru sa nu se mai intample, daca nu ne foloseste, sau il putem repeta, daca ne foloseste.

In credinta orientala, Legea Cauzei si Efectului mai este cunoscuta si ca Legea Karmei, conform careia orice fapta de-a ta va avea efecte in viitor, in viata ta actuala sau intr-o viitoare reincarnare. Acest lucru este la fel de valabil si poate explica multe intimplari neexplicate de vreo stiinta.

Si aceasta Lege poate fi dezbatuta pe multe pagini, dar ceea ce e bine de retinut, este ca nu exista efect fara o cauza, nici un eveniment din viata cuiva nu este intamplator. Omul este responsabil de toate, iar Dumnezeu nu-i poate da omului mai mult decat accepta omul sa primeasca.

 

 

12
oct.
10

VOT 4 ME

Vot daca v-a placut !!!! Click AICI 😀 => d7cb71cb

12
oct.
10

Pentru pescari -Reţete pescăreşti: ştiucă umplută ca la Maliuc

Preparare: Ingrediente:
1. Se taie una dintre ştiuci la ceafă şi pe laterale şi se jupoaie pielea, cu grijă, de la aripioare, până la coadă
2. Se curăţă de oase şi se trece carnea prin maşina de tocat împreună cu pătrunjelul, mărarul şi usturoiul
3. Se adaugă ouăle, uleiul, apa minerală, se potriveşte de sare şi piper
4. Cu compoziţia obţinută se umple cealaltă ştiucă, curăţată în prealabil de măruntaie, se unge cu ulei şi se pune într-o tavă
5. Se coace în cuptor circa 40-45 de minute
6. Se ornează cu rondele de roşii şi lămâi şi se serveşte caldă, tăiată în felii de circa 2 cm grosime.
– două ştiuci
– 3 ouă
– o legătură de pătrunjel
– o legătură de mărar
– 4-5 căţei de usturoi
– 50 ml ulei
– 50 ml apă minerală
– 2-3 roşii
– o lămâie
– sare
– piper

 

12
oct.
10

O reţetă pe zi \ Suberek cu carne

Ingrediente:
1 kg făină, un ou,
apă şi sare
Preparare aluat:
se amestecă făina cu un ou şi puţină sare, adăugându-se treptat apa, astfel încât coca să fie uşor de frământat
Ingrediente umplutură:
1 kg de carne tocată de vită, proaspătă
(poate fi folosită şi carne de pui),
două cepe albe răzuite,
piper, sare,
mentă uscată, după gust,
ulei pentru prăjit.
Preparare umplutură:
se amestecă ceapa rasă şi carnea tocată cu puţin piper, sare şi o linguriţă de mentă uscată.
Aluatul se taie în trei fâşii, apoi fiecare se feliază în bucăţele egale.
Bucăţelele de cocă se frământă separat, apoi se formează bile şi se întind rotund, cu un făcăleţ.
Pe jumătate din foaia de cocă se întinde un strat din compoziţia cu ceapă şi carne, apoi se suprapune cealaltă jumătate de aluat stratului de umplutură, după care se lipesc marginile prin presare.
Fiecare suberek se prăjeşte în baie de ulei încins, ca gogoşile, până devine arămiu.
Se serveşte cald.

 

12
oct.
10

(P) Nestlé lansează o promoţie naţională oferind 20% discount pentru produsele selecţionate

 În zilele noastre, tot mai multe persoane îşi doresc să aibă un stil de viaţă echilibrat şi să ia cele mai bune decizii privind alimentaţia şi activităţile în care se implică zilnic, astfel încât să îşi asigure o stare de bine. Alimentaţia echilibrată si diversificata, alaturi de un program variat de activitati fizice sunt cele mai importante ingrediente pentru a avea un tonus de invidiat.

Pentru persoanele care isi doresc mereu produse de cea mai bună calitate şi vor să ofere o alimentaţie diversificată întregii familii, Nestlé organizează o campanie promoţională la nivel naţional, oferind un discount de 20% pentru produsele Nestlé selectionate. Promotia este valabila in limita stocului disponibil in magazinele din tara.

În promoţie sunt incluse produse pe gustul tuturor: cafea NESCAFÉ, cacao instant Nesquik, dulciuri Nesquik, Lion, Kit Kat, alimente pentru sugari Nestlé Nutrition, produse culinare Maggi şi produse Friskies pentru caini. Produsele Nestle participante in promotie sunt marcate cu „20% discount” si pot fi achiziţionate incepand din 8 octombrie în magazinele din ţară.

Mai multe informaţii despre promoţie puteţi găsi pe site-ul www.nestle.ro

Nestlé îşi propune să îmbunătăţească zi de zi calitatea vieţii consumatorilor, oferindu-le oportunitatea de a alege alimente şi băuturi gustoase, care să le permită o alimentaţie diversificată şi plină de savoare.

Lansarea acestei campanii promoţionale prin intermediul căreia Nestle ofera un discount de 20% la produsele selectionate, oferă consumatorilor posibilitatea de a achiziţiona alimentele preferate la un preţ redus, dar şi de a avea un meniu variat în fiecare zi. Menţinerea unei stări de bine nu este un proces dificil, de fapt, este simplu dacă respectăm recomandările legate de o alimentaţie echilibrata şi încercăm să facem mişcare în mod regulat.

Nestlé le recomandă consumatorilor să acorde importanţă meniului zilnic şi activităţii fizice, astfel incat sa se bucure de un stil de viata echilibrat.

Despre Nestlé

Compania elveţiană Nestlé, liderul mondial al industriei alimentare, a fost fondată în anul 1866 de către Henri Nestlé şi este astăzi cea mai mare companie de produse alimentare din lume, fiind prezentă în 140 de ţări, cu 449 de fabrici şi un număr de 283.000 angajaţi. Nestlé a pătruns pe piaţa românească în 1995, în momentul de faţă având peste 900 de angajaţi.

 

11
oct.
10

4 trucuri pentru ca partenera ta să ajungă la orgasm

 Chiar dacă partenera geme de plăcere şi pare în al nouălea cer, bărbatul mereu se întreabă dacă nu cumva se preface. Şi dacă nu se preface, el ar vrea să ştie exact ce o poate duce garantat la un orgasm, reuşind astfel să-şi câştige prestigiul de amant ideal. Iată patru trucuri pentru a fi sigur că ea va fi satisfăcută:

Foloseşte un parfum cu mosc

Mirosul este unul dintre cele mai puternice simţuri atunci când e vorba de atracţia sexuală, iar aroma de mosc este un adevărat afrodisiac pentru că imită foarte bine testosteronul. Plus că, dacă totul merge bine, data viitoare când va simţi acest miros se va excita imediat.

Ai grijă să aibă picioarele calde

Este bine ştiut faptul că multe femei au tendinţa să-şi strecoare tălpile între picioarele iubitului pentru a se încălzi. Comfortul pe care femeile îi resimt atunci când au picioarele calde se poate compara cu senzaţia pe care o trăieşte atunci când îşi văd partenerul dezbrăcat. Potrivit cercetătorilor olandezi, o femeie care are picioarele calde are cu 30% mai multe şanse să ajungă la orgasm decât o alta cu picioarele reci. Dacă vrei să fie şi mai senzual, poţi să-i faci un masaj la picioare şi vei vedea că va face minuni.

Sărut-o pe partea dreaptă a spatelui

Partea dreaptă a spatelui, foarte apropiată de coloana vertebrală este mult mai sensibilă decât cea stângă. Dacă mişcările limbii tale pe spate sunt circulare, va geme cu siguranţă de plăcere şi nu, nu se va preface.

Concentrează-te asupra anumitor părţi ale organului ei genital

Zonele din jurul clitorisului ei, corespondente orelor 10 şi 2 ale ceasului, sunt extrem de sensibile, iar atingerea lor provoacă fiori de plăcere oricărei femei.

 

11
oct.
10

O reţetă pe zi – Drob de pui cu măsline verzi

Preparare:

Ingrediente:

– 500 g ficăţei,

– un piept de pui dezosat,

– 200 g măsline verzi fără sâmburi,

– două cepe,

– patru ouă,

– un pachet de foi de plăcintă,

– sare, piper alb, patru linguri de ulei.

1. Se fierb ficăţeii şi pieptul de pui, apoi se dau prin maşina de tocat.

2. Ceapa se curăţă şi se taie mărunt, apoi se căleşte în ulei. Când este gata, se amestecă împreună cu măslinele mărunţite, carnea tocată şi ouăle, apoi se condimentează după gust.

3. Foile se întind, iar în centrul lor se aşază toată compoziţia. Se strâng colţurile foilor astfel încât să acopere umplutura şi se pun într-o tavă rotundă, tapetată cu hârtie de copt. Se aplatizează, se taie surplusul de foaie şi se introduce la cuptor, 30-40 de minute.

4. Se feliază şi se serveşte cald.

Drob de pui cu măsline verzi

 

10
oct.
10

Cinci probleme sexuale pentru care să apelaţi la un terapeut

De cele mai multe ori avem tendinţa să ne plângem prietenilor când avem o problemă de cuplu, mai ales legată de sex. Mulţi considerăm că e jenant să vorbim direct cu un specialist şi să împărtăşim astfel unui necunoscut secrete din aşternut. Aceasta esta una dintre cele mai mari greşeli, deoarece prietenii ne pot da sfaturi subiective, legate de experienţa proprie şi de multe ori ne transformă problemele într-unele şi mai mari. Iată care sunt cinci dintre situaţiile în care ar trebui să apelaţi la un specialist.

Cinci probleme sexuale pentru care să apelaţi la un terapeut1. Lipsa poftei de sex

Dacă sunteţi atraşi de partenerul de viaţă şi aţi dori să aveţi o relaţie sexuală normală, dar nu aveţi chef niciodată, apelaţi la un medic specialist care să vă ajute. În cazul femeilor poate fi vorba de anticoncepţionale, care uneori duc la pierderea libidoului. În plus, lipsa chefului de sex poate fi determinată şi de unele boli pe care le puteţi avea. Pentru a afla exact despre ce e vorba, apelaţi la un specialist.

2. Aţi fost înşelat de partener

Dacă partenerul sau partenera dumneavoastră a făcut sex cu altcineva dar aţi vrea să treceţi peste moment şi să rezolvaţi problema, nu ignoraţi situaţia, deoarece sentimentele negative nu dispar peste noapte. Mergeţi la un terapeut de cuplu să vedeţi dacă mai e ceva de făcut în cazul relaţiei voastre.

3. Nu ajungeţi la orgasm

Aţi încercat afrodisiace, aţi băut două pahare de vin roşu, v-aţi uitat la pelicule porno sau v-aţi imaginat că faceţi sex cu idolul vostru şi tot nu reuşiţi să aveţi orgasm. La femei situaţia e mai des întâlnită, încât unele dintre ele ajung să o considere normală, dar la nici unul dintre sexe nu e. Dacă nu reuşiţi să ajungeţi la orgasm orice aţi face, vorbiţi cu un sexolog pentru a căuta o soluţie.

4. Dureri în timpul actului sexual

Vă doare când faceţi sex? Femeile pot spune că partenerul e prea dotat, iar bărbaţii că partenera lor nu a avut vaginul lubrifiat şi gata… toate se rezolvă. Sau, măcar, au răspuns. Greşit! Problema poate să fie gravă, astfel încât nu o ignoraţi, oentru că se poate accentua. Mergeţi la medic şi vedeţi despre ce e vorba.

5. Sunteţi dependent/ă de pornografie

Staţi toată ziua cu ochii la televizor sau PC, umărind filme prono, aveţi colecţii cu toate revistele pentru adulţi şi trebuie neapărat ca în timpul preludiului să vedeţi o peliculă pentru adulţi, poze cu persoane care fac sex sau cine mai ştie ce. E destul de grav, deoarece aţi devenit dependent şi nu e bine. Încercaţi să vă dezobişnuiţi, iar dacă nu reuşiţi singur/ă, vorbiţi cu un specialist.

 

10
oct.
10

Predica la Duminica a XX-a dupa Rusalii


Predica la Duminica a XX-a dupa Rusalii

( Despre mila lui Dumnezeu )

Si vazind-o Domnul, I S-a facut mila de ea si i-a zis: Nu mai plinge! (Luca 7, 13)

Iubiti credinciosi,

Nici femeia cea vaduva din cetatea Nain, nici altcineva din cei multi care duceau la mormint pe fiul ei, nu au rugat pe Mintuitorul sa faca acea preaslavita minune, de a invia pe fiul vaduvei si a-l da mamei sale. Ci Insusi Mintuitorul nostru Iisus Hristos, vazind-o plingind, I s-a facut mila de ea, dupa cum spune dumnezeiasca Evanghelie de azi: Si vazind-o Domnul, I s-a facut mila de ea (Luca 7, 13). Mila lui Dumnezeu este una din insusirile intelepciunii lui Dumnezeu (Iacob 3, 17).

Toate insusirile lui Dumnezeu, le are dumnezeirea din fire si nu le-a luat din alta parte (Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, cartea I-a, C. 14, p. 51). Ca si celelalte insusiri ale lui Dumnezeu, mila Lui nu are margini. De aceea si Duhul Sfint ne incredinteaza, zicind: Ca mai mare decit cerul, este mila Ta (Psalm 107, 4; I Paralipomena 16, 34; II Paralipomena 5, 13; 20, 21).

Stim cu totii, ca cea mai mare mila si milostivire a lui Dumnezeu, s-a aratat prin trimiterea Fiului Sau pe pamint, ca sa mintuiasca neamul omenesc, din robia cea amara si grea a diavolului (Luca 1, 77-78; Efeseni 2, 4-6; Tit 3, 5; I Petru 1, 3). De aceea lui Dumnezeu I se mai zice si Tatal indurarilor si Dumnezeu a toata mingiierea (II Corinteni 1, 3).

Toate neamurile sint datoare sa slaveasca pe Dumnezeu pentru mila Lui (Romani 15, 9; Isaia 30, 18). Mila lui Dumnezeu este din neam in neam spre cei ce se tem de Dinsul (Psalm 102, 17).

Iubiti credinciosi,

Cind Mintuitorul, milostivindu-Se, a inviat pe fiul vaduvei din Nain, prin aceasta preaslavita minune a adus negraita bucurie si spaima, atit mamei copilului inviat, cit si tuturor celor ce erau de fata, incit toti au dat slava lui Dumnezeu, zicind: Prooroc mare S-a sculat intru noi ca a cercetat Dumnezeu pe poporul Sau (Luca 7, 16). Dar oare mila lui Dumnezeu numai intr-un loc si intr-o vreme se arata asupra neamului omenesc? Nu, nicidecum.

Oceanul cel fara de fund si fara de margini al milei si milostivirii lui Dumnezeu a lucrat si lucreaza in tot locul si in toate timpurile asupra tuturor zidirilor Sale, dupa cum spune si dumnezeiasca Scriptura: Indurarile Lui sint peste toate lucrurile Lui (Psalm 144, 9). Cine nu a vazut vreodata, vara cind seceta mare si arsita ameninta pe oameni si animalele lor, fiindca, dupa marturia Scripturii cerul, de mare seceta, se face ca fierul si pamintul ca arama (Levitic 26, 19) si incep toate vietuitoarele de pe pamint a simti lipsa de apa si de hrana, ca indata ce preotii aduna poporul si fac rugaciuni de ploaie si Sfintul Maslu in biserici, pe cimp si prin gradini, indata incep a se ivi nori pe cer, adunindu-se si ingramadindu-se. Apoi se aud tunete, se vad fulgere de la rasarit pina la apus si incep a cadea stropi de apa si indata vine ploaie mare si curata, care adapa tarinile, cimpiile si gradinile si aduc mare bucurie oamenilor, plantelor si tuturor vietuitoarelor pamintului.

Cine nu cunoaste atunci si nu vede in aceasta binefacere a lui Dumnezeu indurarea si dragostea Lui fata de oameni? Cine din cei credinciosi, care au frica de Dumnezeu, nu multumesc din inima Preainduratului si Atotputernicului Dumnezeu pentru mila si milostivirea Sa asupra zidirilor Sale? Ba uneori, si inainte de a se aduna credinciosii la rugaciune in biserica, numai uitindu-se la cer si suspinind din adincul inimii pentru lipsa de apa si de hrana, Dumnezeu, ca un stiutor de inimi, privind la inimile lor, care se roaga in tacere, indata le trimite ploaie si vreme buna spre rodirea pamintului, aducind mingiiere si bucurie tuturor, si celor buni, si celor rai. Si aceasta pentru ca Domnul, dupa marturia Sfintei Scripturi, ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti si rasare soarele Sau peste cei buni si peste cei rai (Matei 5, 45).

Alteori, pentru pacatele oamenilor, ingaduie Dumnezeu sa vina peste oameni boli grele, fara leac sau cu anevoie de vindecat prin doctori. Dar indata ce se fac slujbe, rugaciuni si Sfintul Maslu la biserici si prin casele crestinilor, bolile se vindeca prin credinta si oamenii se fac sanatosi ca mai inainte, si aduc multumire Preabunului Dumnezeu, care I-a cercetat, dar mortii nu I-a dat.

Uneori se ridica mari tulburari si razboaie intre popoarele lumii care aduc moartea a mii si milioane de oameni. Insa, daca oamenii isi aduc aminte de Dumnezeu si alearga la El cu rugaciuni si zile de post din toata inima, atunci Preabunul si Atotputernicul Dumnezeu, potoleste tulburarile, stinge razboaiele si aduce pace si intelegere intre oameni. Caci Domnul se milostiveste spre noi si asculta pe toti care se roaga pentru pacea lumii si unirea fiilor Bisericii Lui. El este Imparatul pacii (Isaia 9, 5) si fericeste pe cei ce iubesc pacea, zicind: Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5, 9).

Alteori se ridica furtuni mari, ploi peste masura si grindina, aducind mari stricaciuni livezilor, gradinilor si recoltelor, cu mari inundatii si alunecari de teren, sau sint cutremure grele de pamint. Insa, daca oamenii se caiesc de pacatele lor si alearga cu lacrimi la post si rugaciune, ploile inceteaza si cutremurele se linistesc cu mila si cu puterea cea negraita a Preabunului Dumnezeu, Care le stapineste pe toate. Cine nu cunoaste, atunci, mila si indurarea Lui Dumnzeu asupra oamenilor si purtarea Lui de grija pe care o are spre toate fapturile Sale?

Alteori, pentru pacatele oamenilor, Dumnezeu ingaduie sa apara pe pamint boli grele si fara leac si multime de lacuste, gindaci, viermi, omizi si alte insecte care fac mari stricaciuni gradinilor, livezilor si tuturor semanaturilor. Insa daca preotii si credinciosii se aduna in biserici si fac rugaciuni, Sfintul Maslu, aghiasma si alte slujbe rinduite, indata suferintele omenesti se usureaza si insectele stricatoare dispar prin mila si purtarea de grija a Preabunului si mult Milostivului Dumnezeu fata de neamul omenesc.

Dar cine dintre oameni va putea sa spuna vreodata cit de mare si nemasurata este indurarea si mila lui Dumnezeu, care pururea si in tot locul se revarsa asupra tuturor fapturilor Sale?

Asadar, fratii mei, cugetind noi la mila si indurarea lui Dumnezeu, sa ne silim a fi milostivi fata de fratii nostri loviti de atitea suferinte, care sint tot oameni ca si noi. Prin aceasta implinim porunca data de Domnul, Care zice: Fiti milostivi, precum si Tatal vostru este milostiv (Luca 6, 36). Sa ne aducem aminte ca, facind noi fapte de milostenie, facem bine sufletelor noastre, dupa marturia care zice: Omul cel milostiv face bine sufletului sau; iar cel nemilostiv, pierde trupul sau (Pilde 11, 17).

Cind vrem sa facem milostenie, sa fim cu inima buna si cu bucurie, sa dam celor saraci si necajiti, aducindu-ne aminte ca roada omului drept este „milostenia” (Pilde 19, 22) si daca cineva miluieste sa miluiasca cu voie buna (Romani 12, 8). Deasemenea, trebuie sa stim ca in toate se arata mila lui Dumnezeu, dar mai cu seama in indelunga Sa rabdare (Ieremia 9, 47; Psalm 77, 42; Isaia 30, 18). Iarasi mila lui Dumnezeu se arata in crutarea celor rai, datorita celor drepti.

Cine vrea sa inteleaga clar acest lucru, sa citeasca in Sfinta Scriptura despre convorbirea fericitului patriarh Avraam cu Dumnezeu, despre pierderea Sodomei (Facere 18, 23-33). Iarasi vedem luminat din marturia Sfintei Scripturi, ca mila lui Dumnezeu se arata pururea catre cei ce se lasa de cele rele si se caiesc de pacatele lor.

Auzi ce zice Dumnezeu prin gura marelui prooroc Isaia: Sa-si lase cel necredincios caile sale si omul faradelegii sfaturile sale si sa se intoarca la Dumnezeu, si va fi miluit (Isaia 55, 7). Si prin marele prooroc Ieremia, acelasi lucru se arata: Cel faradelege, se va intoarce de la toate faradelegile sale pe care le-a facut si va pazi toate poruncile Mele si va face dreptate si mila, cu viata va trai si nu va muri (Ieremia 18, 7). Dumnezeu ameninta pe poporul Sau, Israel, cu pierzare, pentru ca nu face mila si zice prin proorocul Osea: Ascultati cuvintul Domnului, fii ai lui Israel, ca va sa judece Domnul pe cei ce locuiesc pe pamint, fiindca nu este credinta, nici mila si nici cunostinta lui Dumnezeu pe pamint (Osea 4, 1-2). Tot asa si Mintuitorul nostru Iisus Hristos in pilda cu datornicul cu zece mii de talanti, ne arata pedeapsa celui ce nu a voit sa faca mila cu fratele sau, caruia ii zice: Sluga vicleana, toata datoria aceea ti-am iertat-o fiindca M-ai rugat, nu se cadea, oare, ca si tu sa ai mila de cel impreuna sluga cu tine, precum si Eu am avut mila de tine? (Matei 18, 23-34).

Cu adevarat, fratii mei, Dumnezeu este bun si blind si mult milostiv tuturor celor ce Il cheama pe Dinsul (Psalm 85, 4), dar voieste ca si noi sa facem mila cu cei ce ne gresesc noua: Iar de nu veti ierta oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta voua greselile voastre (Matei 6, 15; Marcu 11, 25). Mintuitorul nostru Iisus Hristos ne-a aratat ca mai mult voieste de la noi mila, decit jertfa: Mergind, invatati ce inseamna: Mila voiesc, iar nu jertfa; ca nu am venit sa chem pe cei drepti, ci pe cei pacatosi la pocainta (Matei 9, 13; 12, 7; Pilde 3, 3).

Iubiti credinciosi,

Pina aici am aratat cu marturii din dumnezeiasca Scriptura, despre mila si milostivirea lui Dumnezeu si in ce fel lucreaza ea asupra noastra. Acum voi spune o istorie sfinta despre mila, milostivirea si indelunga rabdare a lui Dumnezeu pe care o are pururea El asupra celor rai, spre a-i intoarce la pocainta. Cine a citit in Sfinta Scriptura istoria imparatului Manase, a inteles cite rautati si faradelegi a facut el inaintea lui Dumnezeu. Cum a adus pe poporul lui Israel la inchinare de idoli; cum a facut jertfelnice idolilor, mai bine zis demonilor, in amindoua curtile templului Domnului, cum a trecut pe fiii sai prin foc si a facut idol cioplit si l-a asezat in templul lui Dumnezeu si cum, imparatul Manase, a adus pe Iuda si pe toti locuitorii Ierusalimului la atita ratacire, incit ei au savirsit mai mult rau decit alte popoare, pe care Dumnezeu le-a stirpit din fata fiilor lui Israel (I Paralipomena 33, 2-9).

Dar mila, indurarea si indelunga rabdare a lui Dumnezeu cea fara de margini, s-au aratat si asupra acestui imparat departat de la El si, cu judecatile Sale necuprinse de minte, a intors la pocainta si la dreapta credinta pe Manase. Caci a trimis asupra sa cu razboi, pe capeteniile armatei regelui Asiriei, care l-au prins cu arcanul si l-au dus legat cu catuse de fier, in Babilon. Acolo, fiind in mare necaz si strimtorare, si-a adus aminte de Dumnezeu si de adincul rautatilor si al faradelegilor lui, pe care le-a facut inaintea Domnului in Ierusalim. Acolo a inceput cu mare durere din adincul inimii sale a se ruga si a cere mila si indurare de la Preabunul Dumnezeu, fagaduind indreptare din toata inima si, rugindu-se, zicea:

Doamne Atottiitorule, Dumnezeul parintilor nostri, al lui Avraam, al lui Isaac si al lui Iacov si al semintiei lor celei drepte, Cel ce ai facut cerul si pamintul cu toata podoaba lor; Care ai legat marea cu cuvintul poruncii Tale; Care ai incuiat adincul si L-ai pecetluit pe el cu numele Tau cel infricosat si slavit, inaintea Caruia toate se tem si se cutremura din pricina Atotputerniciei Tale, pentru ca nimenea nu poate sa stea inaintea stralucirei slavei Tale si nesuferita este minia urgiei Tale asupra celor pacatosi! Insa nemasurata si neajunsa este mila fagaduintei Tale…

Iar fiindca era legat in lanturi de fier si nu putea sa-si plece genunchii sai la rugaciune a zis: Dar acum imi plec genunchii inimii mele, rugind bunatatea Ta. Am pacatuit, Doamne, am pacatuit si faradelegile mele eu le cunosc, insa cer, rugindu-Te: Iarta-ma, Doamne, iarta-ma si nu ma pierde in faradelegile mele si nici nu ma osindi la intuneric sub pamint, caci Tu esti, Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se pocaiesc. Arata-Ti peste mine bunatatea Ta, mintuieste-ma si pe mine nevrednicul dupa mare mila Ta si Te voi proslavi in toate zilele vietii mele…

Dupa aceasta rugaciune plina de umilinta, Manase a fost ascultat de Dumnezeu si nu numai ca a fost miluit si iertat de pacatele lui, cele mai multe ca nisipul marii, ci si din robie l-a scos Preamilostivul Dumnezeu si l-a intors in Ierusalim unde i s-a dat imparatia pierduta si pina la sfirsitul sau a imparatit peste Israel, neincetind a se pocai si a face tot felul de fapte bune spre slava lui Dumnezeu.

Pilda cu imparatul Manase, fiul lui Iezechia, ne indeamna si pe noi la pocainta, caci nimenea nu trebuie a se deznadajdui de mila si milostivirea lui Dumnezeu, macar de ar fi cel mai pacatos om din lume. Numai sa se marturiseasca la duhovnic cu mare cainta cu durere de inima, cu hotarirea de a nu mai pacatui si a-si plini canonul dat. Asa sa nadajduiasca in mila lui Dumnezeu, ca va dobindi iertare de toate pacatele si mintuirea sufletului sau.

Pozitia cea mai dreapta si mai ortodoxa a noastra fata de mila lui Dumnezeu este aceasta: sa ne silim la lucrarea tuturor faptelor bune; sa nadajduim la mila lui Dumnezeu nu la faptele bune ale noastre, iar in vreme de caderi in pacate, sa nu ne dezna-dajduim de mila Lui care pururea ne ajuta pe calea mintuirii.

Sa luam aminte ca daca Dumnezeu face mila cu noi, sintem si noi datori sa facem mila cu semenii nostri. Sint atitia oameni saraci, sa-i ajutam dupa puterea noastra cu cele de trebuinta vietii: un ban, o haina, o piine daruite, cu dragoste. Sint atitia oameni bolnavi, sa-i cercetam, sa-i mingiiem, sa ne rugam lui Dumnezeu pentru sanatatea si alinarea suferintelor lor. Sint atitia crestini robiti de pacate, cazuti din dreapta credinta, bolnavi la suflet. Sa ne ostenim a-i calauzi spre Hristos, a-i indemna la biserica, la rugaciune, la un preot sa-si marturiseasca pacatele. Sa le vorbim de bucuria mintuirii si de chinurile iadului; sa-i convingem sa se pocaiasca si sa urmeze cu dreapta credinta lui Hristos. Numai asa ne putem mintui, ca zice Domnul: Fericiti cei milostivi ca aceia se vor milui! (Matei 5, 7).

Sa ne invredniceasca Bunul Dumnezeu de mila Lui cea mare, si sa ne ajute a face mila ca sa dobindim iertare si Cereasca Imparatie care nu va mai avea sfirsit. Amin.


Parintele Ilie Cleopa

Calendar Ortodox

09
oct.
10

O reţetă pe zi / Budincă de griş

Mod de preparare: Ingrediente:
Se amestecă gălbenuşurile cu 100 g de zahăr, apoi se încorporează grişul.

Se bat albuşurile spumă (ca pentru bezele), apoi se pun peste amestecul cu griş şi se omogenizează cu o lingură de lemn.

Compoziţia se toarnă într-o tavă rotundă şi se bagă în cuptorul foarte bine încins, până capătă o culoare uşor arămie.

În acest timp, se fierbe laptele cu 250 g de zahăr, vanilia şi coaja de lămâie, iar când este gata budinca se toarnă peste ea.

Vasul se ţine acoperit până se absoarbe tot laptele, apoi se lasă la răcit, ca să se poată tăia.

  • o cană de griş,
  • cinci ouă,
  • 100 g zahăr tos (pentru albuşuri),
  • trei căni de lapte,
  • 250 g zahăr,
  • coaja rasă de la o lămâie,
  • două plicuri zahăr vanilat.

 

08
oct.
10

O reţetă pe zi: Plăcintă de dovleac

Ingrediente: 

– un pachet de foi de plăcintă,
– un kg dovleac curăţat,
– 150 g unt,
– 50 g griş,
– 100 g zahăr,
– vanilie.

Preparare:

1. Se rade dovleacul, se pune într-o cratiţă cu zahărul, 100 g unt şi vanilia.
2. Se aşază vasul cu umplutura pe foc mic şi se lasă să se călească, amestecând mereu până se înmoaie. Apoi se pune la răcit.
3. Se întind foile într-o tavă unsă cu grăsime. Se aşază mai întâi trei foi pe fundul tăvii, stropite între ele cu unt, pe a treia se presară griş, apoi se alternează foile cu umplutura de dovleac în mod egal. La sfârşit se pun trei foi fără umplutură.
4. Se dă la cuptor şi se coace la foc potrivit timp de 30 de minute.

07
oct.
10

O reţetă pe zi / Omletă cu parmezan şi roşii

Preparare: Ingrediente:
Se taie ceapa ceva mai mare (în pătrăţele de circa un centimetru) şi se căleşte, iar când este rumenită se adaugă ciupercile tăiate, ouăle bătute cu o lingură de parmezan, carnea tăiată fâşii, precum şi roşiile feliate şi se amestecă.

Se pune în farfurie şi se presară deasupra restul de parmezan şi pătrunjelul uscat.

  • două ouă,
  • o roşie,
  • 50 g de ciuperci feliate,
  • o ceapă mică albă,
  • două linguri de parmezan,
  • 50 g de carne de pui fiartă,
  • un vârf de cuţit de pătrunjel uscat,
  • două linguri de ulei.

06
oct.
10

CCR a decis: Legea Pensiilor este constitutionala

Legea sistemului unitar de pensii publice este constitutionala, potrivit hotararii de astazi a Curtii Constitutionale, care a respins sesizarile PNL si PSD+PC
In urma deliberarilor, in sedinta de astazi, Plenul Curtii Constitutionale a constatat ca legea mentionata este constitutionala cu majoritate de voturi. Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit MEDIAFAX.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei

Plenul Curtii Constitutionale s-a intrunit in sedinta in data de 29 septembrie, pentru a solutiona sesizarile referitoare la neconstitutionalitatea Legii privind sistemul unitar de pensii publice, formulate de 55 de deputati apartinand grupului parlamentar al PNL, respectiv, de 33 de senatori din grupul parlamentar al Aliantei politice PSD+PC.

Legea pensiilor, fraudata?

Viceliderul deputatilor liberali Eugen Nicolaescu declara la acea vreme ca legea a fost adoptata neconstitutionala, prin fraudarea votului deputatilor. Acesta preciza faptul ca, la adoptarea proiectului, PNL a constatat grave incalcari ale legislatie in vigoare, ale Constitutiei pe doua canale, dintre care unul se refera la procedura de adoptare a legii, iar al doilea la probleme de fond, care incalca prevederile constitutionale in ceea ce priveste sistemul de pensii din Romania.

PNL sustine, in sesizarea depusa la Curtea Constitutionala, ca in adoptarea Legii pensiilor nu au fost respectate procedurile, iar actul normativ incalca principiul neretroactivitatii legii, dreptul de proprietate, dreptul la trai decent si la pensie, acte internationale in materia drepturilor omului, dreptul fundamental de alegere a profesiei si a meseriei sau ocupatiei, jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Barbatii si femeile se vor pensiona la aceeasi varsta

O alta prevedere a legii contestata era legata de varsta de pensionare. Astfel, pana in 2030, atat femeile, cat si barbatii, vor iesi la pensie la 65 de ani. In sistemul public de pensii au fost introdusi si parlamentarii sau diplomatii, dar si cei platiti pe drepturi de autor sau PFA, scrie Realitatea.

Totodata, PSD a anexat sesizarii de neconstitutionalitate si plangerea penala pe care a depus-o la Parchetul de pe langa ICCJ impotriva presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, si a secretarului Sever Voinescu, pe care ii acuza de abuz in serviciu, fals si uz de fals.

Legea privind sistemul unitar de pensii incalca prevederile art. 1 alin (5) din Constitutie, arata social-democratii in sesizarea inaintata CC, afirmand faptul ca, in momentul adoptarii legii, erau in vigoare o serie de acte normative cu continut similar, respectiv Legea 19/2000, Legea 119/2010.

05
oct.
10

Dieta care îndulceşte gustul spermei

Eşti ceea ce mănânci, iar femeile testează veridicitatea acestei vorbe atunci când iau contact cu sperma partenerului de cuplu. Gustul ei ne poate ajuta să-i distingem…

… pe fumători de nefumători, de exemplu, sau pe carnivori de vegetarieni.

Poate că gestul de a înghiţi sperma iubitului nu te încântă prea tare, însă bărbaţii adoră o femeie care nu se eschivează exact în punctul culminant.

Pentru ei acest gest este unul de iubire şi devotament.

Dacă eşti implicată într-o relaţie serioasă şi îţi doreşti să-i oferi această dovadă de afecţiune iubitului tău, ai putea îndulci experienţa cu câteva schimbări privind dieta iubitului tău.

Chiar dacă ph-ul şi compoziţia spermei sunt aceleaşi în cazul tuturor bărbaţilor, specialiştii admit că gustul şi mirosul ei diferă de la bărbat la bărbat. Gustul este unul neplăcut în majoritatea cazurilor pentru că este ori prea amar, ori prea sărat… ori ambele!

Cum îndulceşti gustul spermei? În doi paşi: înlăturând factorii care înrăutăţesc gustul spermei şi urmând o dietă care să îmbunătăţească gustul ei.

Iată care sunt factorii ce înrăutăţesc gustul spermei!


Stresul şi abstinenţa dau spermei un gust neplăcut, aşa că trebuie găsite modalităţi de înlăturare a stresului. Sexul este un remediu eficient împotriva stresului, aşa că, astfel, împuşcaţi doi iepuri dintr-o lovitură!

Viciile contribuie şi ele la gustul amar şi sărat al spermei. Ţigările, alcoolul, dar şi cafeaua trebuie reduse drastic din viaţa iubitului tău, pentru a minimaliza gustul neplăcut al spermei.

Cât despre alimentaţia iubitului tău există mai multe schimbări ce trebuie făcute. El trebui să consume cu moderaţie mâncarea de tip junk food sau alte alimente precum: condimentele, ciupercile, sparanghelul, broccoli, ceapa, usturoiul, chili, ciocolata, băuturile spirtoase şi cele spumoase. Produsele lactate şi carnea roşie trebuie reduse şi ele din alimentaţie, căci accentuează gustul sărat al spermei.

Iată care este dieta ce îndulceşte gustul spermei!


Există o mulţime de alimente care modifică gustul spermei în bine, îndulcindu-l!

În primul rând contează hidratarea. Iubitul tău ar trebui să bea între unu şi doi litri de apă pe zi, pentru a elimina toxinele din organism.

Un rol important îl joacă consumul de fructe precum: citrice, căpşuni, banane, ananas, mere, pepeni sau struguri. Ele alungă în special gustul amărui, datorită compoziţiei bogate în zaharuri.

Mai apoi, legumele ajută şi ele la îmbunătăţirea gustului spermei. Nu degeaba vegetarienii au prin definiţie un gust mai dulce al spermei decât carnivorii. Aşa că iubitul tău ar putea consuma mai multe legume, cum ar fi cartofii şi ţelina, având însă grijă să le evite pe cele enumerate mai sus, care înrăutăţesc gustul spermei.

Cât despre gustările proteice, iubitul tău poate încerca cu încredere carnea de pui sau de curcan.

Completează dieta iubitului tău cu: mentă, pătrunjel, scorţişoară, unt de arahide, ceai verde şi de muşetel, paste şi bere, căci aceste alimente contribuie la îndulcirea gustului spermei.



Sursa: Dieta care îndulceşte gustul spermei : Relaţii : Unica



04
oct.
10

Mama presedintelui Basescu a murit

Mama presedintelui Basescu a murit Captura Foto: http://victor-roncea.blogspot.com

Elena Basescu, mama presedintelui Traian Basescu, a murit luni dupa-amiaza.

Mama presedintelui a fost operata de cancer la san in octombrie 2009, la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”. Atunci, seful statului nu a dorit sa dea detalii despre starea de sanatate a mamei sale, precizand ca are grija de aceasta. Elena Basescu suferea si de Alzheimer.

Seful statului isi vizita mama la Constanta in majoritatea ocaziilor cand mergea pe litoral, scrie MEDIAFAX.

Tanti Jenica, dupa cum o strigau prietenii, avea 81 de ani si locuia la Constanta. Traian Basescu a primit vestea cea trista in timpul unei reuniuni oficiale la Bruxelles.

Informatia a fost confirmata de fratele presedintelui, Mircea Basescu, transmite Cugetul Liber.

Anut trecut, Traian Basescu a recitat in cadrul unei emisiuni TV o poezie scrisa pe cand era tanar, dedicata mamei sale si celor de acasa:

Iar dupa luni de mers pe-ntinderea albastra,
Intors din nou la tarmul tau iubit,
Ai alergat grabit spre casa,
Sa vezi iar chipul mamei fericit.

Casa era pustie si cernita
Si ai plecat incet, spre cimitir,
Ca sa asezi in tarana inca proapsat ravasita
Un trandafir, trei lacrimi si-un sarut,
La capul mamei ce murise trista,
Cu gandul la copilul ce-a crescut
„.

04
oct.
10

O reţetă pe zi / Pene all Arabiatta

Ingrediente:
400 g pene,
200 g bacon,
o ceapă,
un ardei gras,
doi căţei de usturoi,
o roşie,
300 g pastă de roşii decojite,
sare,
piper,
oregano.
Preparare:
1. Penele se pun la fiert în apă clocotită. Separat, într-o tigaie, se pune puţin ulei de măsline, în care se călesc ceapa şi usturoiul mărunţit.
2. La sfârşit se adaugă baconul, ardeii graşi tăiaţi fâşii subţiri şi roşia tăiată cuburi. După cinci minute, adăugaţi pasta de roşii, sare, piper, oregano. Lăsaţi cam 10 minute să se omogenizeze toate ingredientele.
3. Penele fierte se scurg şi peste ele se adaugă sosul care este deja gata.
4. Se mai lasă pe foc cam 10 minute. Se servesc calde, cu mozzarella deasupra.
04
oct.
10

Vindeca-te si slabeste cu dieta Paleo!

Mancare naturala si proaspata, nemodificata genetic, acesta era secretul sanatatii stramosilor nostri din epoca de piatra, prin anii 100.000 – 10.000 i.Hr. Nutritionistii au pus la punct o dieta inspirata din acele timpuri, care nu doar te ajuta sa slabesti, dar te si pune pe picioare. Poti manca la discretie fructe si legume proaspete, carne si peste, insa este esential sa faci cat mai multa miscare.
Istoria spune ca stramosii nostri aveau o sanatate de fier si un trup de piatra. Indurau ierni grele fara sa raceasca, iar bolile nu se lipeau de ei. Ei bine, stra-stra-strabunicii nostri aveau cu totul alt mod de viata si o alimentatie mult mai sanatoasa decat a noastra. Vestea buna este ca putem copia acest mod de viata. Totul depinde, evident, de vointa fiecaruia. Dieta Paleo, care aplica principiile nutritioniste din preistoric, consta intr-o alimentatie proaspata, sanatoasa, asemenea celei din paleolitic. Primul pas este sa renunti la cerealele cu lapte consumate la prima ora a zilei si la dulciurile de la desert.
Mancarurile paleolitice, din nou in trend

De ce sa alegi acest regim?

Daca te intrebi ce avantaje ai urmand dieta Paleo, este bine sa stii ca iti poti imbunatati sanatatea considerabil, poti ajunge la o greutate ideala si nici nu va trebui sa-ti numeri caloriile consumate zilnic. Acest regim alimentar iti permite sa mananci cat vrei si cand iti este foame, pierzand intre 500 de grame si 1 kg pe saptamana. In plus, nu te vei plictisi nicio clipa de dieta, pentru ca poti prepara singur retetele, dupa bunul tau plac. Ai avantajul ca te poti juca, pur si simplu, cu ingredientele, le poti alterna, astfel incat sa obtii numai gustari pline de savoare. Mai mult, nu vei avea nevoie de suplimente de vitamine, deoarece alimentele consumate iti vor furniza toti nutrientii necesari bunei functionari a organismului.
In timpul dietei te vei simti mai activ, deoarece vei consuma si foarte multe alimente naturale in stare proaspata, neprelucrate termic. Carbohidratii cu un nivel scazut de zahar, vitaminele antioxidante Omega 3 si fibrele solubile sunt doar cateva dintre substantele nutritive indispensabile organismului tau, pe care le vei obtine urmand aceasta dieta.

Paleo te poate vindeca sau iti poate ameliora boli precum:

aritmia (tulburare a ritmului cardiac);
artrita;
dismenoreea (dureri menstruale);
hipertensiunea arteriala;
hipercolesterolemia (nivelul colesterolului ridicat);
depresia;
acneea;
astenia;
migrena;
obezitatea

La ce placeri culinare renunti?

– painea
– lactatele
– orezul
– pastele fainoase
– lintea

– cartofii
– sarea
– otetul
– soia
– uleiul
– mancarea de tip fast-food
– fasolea
– alimentele fermentate sau murate
– sucurile procesate
– alcoolul
– dulciurile
Iata ce trebuie sa mananci
Multe alimente vin in sprijinul tau in lupta pentru o sanatate de fier si un trup de invidiat:
– Carnea slaba (de preferat de vanat), carnea de vita sau de pasare;
– Calamarii, crevetii, midiile, scoicile, pestele proaspat;
– Ouale;
– Legumele care pot fi mancate crude, cum ar fi castravetii, morcovii, guliile, napii etc;
– Verdeturile aromatice – busuioc, leustean, marar;
– Uleiul de masline extra virgin;
– Nucile, migdalele si fisticul.
Profita de cel mai bogat sezon al anului si consuma multe fructe, mai ales mere, pere, struguri si ananas, pentru ca ele sunt o sursa excelenta de energie. De fapt, orice fel de fruct iti este permis in aceasta dieta.
„Orice dieta normala presupune cinci mese pe zi, adica trei principale si doua gustari. Este bine sa se manance putin si des. Un lucru extrem de important, care trebuie mentionat, este acela ca fiecare individ raspunde diferit la fiecare tip de dieta. De aceea, intotdeauna, pe langa regimul alimentar este nevoie si de multa miscare”, spune dr. Razvan Vasilescu, medic specialist diabet zaharat, nutritie si boli metabolice din cadrul Spitalului Clinic Colentina.
Cu ce inlocuiesti alimentele interzise?

Nu te ingrijora ca preparatele tale nu vor avea gust sau aroma. Problema se rezolva cu ajutorul condimentelor naturale, pe care le poti adauga fara rezerve.
– Sarea, de pilda, se poate inlocui cu praf de chilli sau suc de lamaie.
– Zaharul, cu indulcitori naturali, cum ar fi mierea de albine.
– Otetul, cu suc de lamaie.

O reteta exotica si sanatoasa: Peste curry

Ce ingrediente iti trebuie?

400 gr de lapte de cocos;
400 gr file de peste taiat in felii groase;
2 morcovi taiati in fasii subtiri;
2 linguri de pasta de curry rosu;
coriandru proaspat;
un sfert dintr-o varza rosie, taiata in felii subtiri.

Cum o prepari?
Pune intr-o tigaie laptele de cocos cu pasta de curry rosu si amesteca, timp de trei minute, la foc mediu. Apoi adauga restul ingredientelor si acopera. Mentine totul pe foc pana cand pestele este gata. Ca sa afli daca este fiert suficient, poti incerca pestele cu o scobitoare. Pentru mai multa savoare, poti adauga frunze proaspete de coriandru.

Pentru ca organismul are nevoie si de calciu, este indicat, totusi, sa se consume si lactate degresate. Untul si margarina pot fi inlocuite cu 20 -30 de ml de ulei de masline pe zi, pus in salate sau folosit la prelucrarea alimentelor” Razvan Vasilescu

03
oct.
10

Predica la Duminica a XIX-a dupa Rusalii

Predica la Duminica a XIX-a dupa Rusalii Predica la Duminica a XIX-a dupa Rusalii – Despre iubirea vrajmasilor

Iar Eu zic voua: iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvintati pe cei ce va blesteama,
faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc
(Matei 5, 44)

Iubiti credinciosi,

Mintuitorul nostru Iisus Hristos a aratat ca cea mai mare porunca din lege este dragostea de Dumnezeu, iar a doua, asemenea acesteia, este iubirea aproapelui (Matei 22, 37-39). El a zis ca in aceste doua porunci se cuprind toata Legea si toti proorocii (Matei 22, 40). Daca acesta este adevarul apoi nimeni nu poate spune ca iubeste pe Dumnezeu, de nu va iubi mai intii pe aproapele sau. Acest lucru il spune si Sfintul Ioan Evanghelistul, zicind: Daca zice cineva ca iubeste pe Dumnezeu, iar pe fratele sau il uraste, mincinos este! Pentru ca cel ce nu iubeste pe fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu pe Care nu L-a vazut, cum poate sa-L iubeasca? (I Ioan 4, 20).

Asadar, Sfinta Evanghelie ce s-a citit astazi ne porunceste sa iubim pe vrajmasii nostri, caci aceasta porunca isi are temelia in dragostea de Dumnezeu si de aproapele. Aproapele nostru este orice om din lume, (Luca 10, 36-37), si nu avem dreptul sa urim pe nimeni, caci toti sint ziditi de Dumnezeu si poarta aceeasi fire ca si noi. Dar poate va zice cineva ca Sfinta Scriptura arata totusi ca putem uri pe unii oameni, cum spune psalmistul: Pe cei ce Te urasc pe Tine, Doamne, i-am urit, si asupra vrajmasilor Tai m-am mihnit. Cu ura desavirsita i-am urit pe ei si mi s-au facut dusmani (Psalm 138, 21-22).

Aici este vorba de eretici, care urasc si schimba adevarul dogmelor dreptei credinte si calca Legea cea dreapta a lui Dumnezeu. Pe acestia nu-i putem iubi la fel, dupa marturia care zice: Pe calcatorii de Lege i-am urit (Psalm 118, 113). Dar va zice cineva: „Acestia nu sint oameni? Cum putem sa-i urim?” La aceasta intrebare iti raspunde dumnezeiescul parinte Efrem Sirul, zicind: „Pe eretici, ca pe niste hulitori si vrajmasi ai lui Dumnezeu, Scriptura nu i-a numit oameni, ci ciini, lupi si antihristi”. Iar Domnul zice: Nu dati cele sfinte ciinilor. Si Sfintul Ioan Evanghelistul zice: „Ca multi antihristi s-au facut. Si deci pe acestia nu se cuvine a-i iubi in aceeasi masura, nici a locui impreuna cu dinsii, nici a-i primi in casa, nici impreuna a ne ruga, nici impreuna a minca, nici a-i saluta, ca nu cumva de invatatura lor sa ne imparatasim” (Sfintul Efrem Sirul, tomul III, Minastirea Neamt, 1823, p. 156).

Dar poate intreba cineva: Ce fel de pacat fac ereticii de nu-i putem iubi la fel? Vom raspunde ca ei fac cel mai greu pacat care nu are iertare nici in veacul de acum, nici in cel viitor. Adica hulesc pe Dumnezeu si se ridica impotriva Duhului Sfint, a Maicii Domnului, a Sfintei Cruci si a icoanelor, impotriva Bisericii, a preotiei, a Sfintelor Taine si rastalmacesc Sfinta Scriptura. Prin acest greu pacat, ereticii si sectantii sint vrajmasi ai lui Dumnezeu la adevar, nu numai nu se cade a-i uri, ci cu mare dragoste a-i primi, a-i sfatui si a-i indemna spre tot lucrul bun. Tocmai de aceea Sfinta Evanghelie de azi ne indeamna a-i iubi pe vrajmasi si a le face bine, atunci cind ei nu sint vrajmasi ai lui Dumnezeu si voiesc a veni la adevar. Ca precum decit toate faptele bune mai mare este dragostea, tot asa decit toate pacatele cel mai greu este ura de frate.

Nici o porunca nu a inaltat si a slavit asa de mult invatatura Evangheliei lui Iisus Hristos, ca porunca iubirii de vrajmasi. Cu adevarat aceasta porunca desavirseste toate poruncile Legii vechi, caci nici un datator de lege mai inainte de Mintuitorul nostru Iisus Hristos, nu a putut a se inalta cu intelegerea pina la atita desavirsire, de a invata si a legiui cu hotarire iubirea de vrajmasi. Numai aceasta porunca daca s-ar sirgui oamenii sa o pazeasca, ar face raiul pe pamint, ar aduce mare liniste, pace si fericire intre oameni. Iar, dimpotriva, cind aceasta lipseste dintre oameni, toata zavistia, toate razboaiele, toate razbunarile si toate tulburarile se fac pe pamint.

Dar poate va zice cineva, ca foarte grea si cu anevoie de indeplinit este aceasta porunca. Daca vom judeca drept, vom intelege ca deloc nu este greu si cu neputinta, ci este usoara si mintuitoare de suflete. Sa ne aducem aminte de cuvintele Domnului, Care zice: Luati jugul Meu asupra voastra… caci jugul Meu este bun si povara Mea este usoara (Matei 11, 29-30). Iar Sfintul Efrem Sirul zice despre iubirea vrajmasilor: „Ce greutate sau ce osteneala este a ierta fratelui greselile cele usoare si a ne numi vrednici sa ni se ierte si noua pacatele noastre?” (Op. cit., p. 31).

Iubiti credinciosi,

Nimeni nu stie mai bine neputinta firii omenesti ca Dumnezeu. De aceea trebuie sa intelegem ca El nu ne rinduieste niciodata porunci mai presus de puterea noastra. Caci Dumnezeu stie prea luminat adincul neputintei firii omenesti, si cele ce ne sint prea de nevoie spre mintuire. De aceea, pentru a ne invata taina iubirii de vrajmasi, El se coboara cu dragoste si cu mila pina la slaba noastra pricepere si zice: Precum voiti a va face voua oamenii, si voi faceti asemenea lor (Luca 6, 31).

O, indurare, o, mila, o, bunatate si intelepciune a lui Dumnezeu, fara de margini! Ca zice: „Nu-ti spun tie lucruri mari si grele; ci te indemn si te invat aproape de priceperea ta. Fa si tu altuia cele ce doresti sa-ti faca altul tie. Daca doresti sa fii vorbit de rau, vorbeste si tu de rau pe altul. Daca doresti sa fii ocarit de altul, ocaraste-l si tu pe el. Daca doresti sa fii necinstit si pagubit de altul, fa si tu la fel aproapelui tau; iar daca doresti sa fii cinstit de altul, sa fii vorbit si ajutat la nevoie, apoi sileste-te sa faci si tu asemenea aproapelui tau”.

Sfintul Apostol Pavel zice: Lepadati toate lucrurile intunericului (Romani 13, 12; Efeseni 5, 11). Intr-adevar, tot pacatul este lucrul intunericului, caci intuneca mintea si inima omului; dar mai greu decit toate pacatele, ura ne intuneca mintea si inima.

Acest lucru il arata cuvintatorul de Dumnezeu, Ioan Evanghelistul, zicind: Cela ce uraste pe fratele sau, intru intuneric umbla si nu stie incotro merge, ca intunericul a orbit ochii lui (I Ioan 2, 11). Si daca Dumnezeu este dragoste si cel ce ramine in iubire ramine in Dumnezeu si Dumnezeu ramine intru el (I Ioan 4, 16), apoi numai atunci vom cunoaste ca sintem in Dumnezeu si ca dragostea Lui petrece in noi, cind vom vedea ca inima noastra pururea se bucura de binele aproapelui nostru si de sporirea lui intru toate. Iar daca vom simti ca se naste in inima noastra intristare si amaraciune pentru binele si sporul aproapelui, din aceasta sa cunoastem sigur ca nu sintem in Dumnezeu si Dumnezeu nu petrece in noi!

Sa intelegem ca, in aceasta stare fiind, noi punem mai presus de dragostea lui Dumnezeu si a aproapelui, lucrurile cele vremelnice ce le are aproapele nostru de la Dumnezeu. Dumnezeiescul Apostol Pavel zice: Nimeni sa nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui (I Corinteni 10, 24; Filipeni 2, 4). Daca nu vom uita aceasta invatatura, ne vom usura implinirea invataturii Sfintei Evanghelii de azi, in care Mintuitorul ne porunceste sa iubim pe vrajmasi. Caci cautind noi folosul si binele aproapelui, permanent ne vom bucura de sporirea si fericirea lui, pe care o vom socoti ca a noastra. Si asa, dragostea de Dumnezeu si de aproapele va ramine pururea intre noi.

Deci, preadreapta, preasfinta si preainalta este porunca iubirii de vrajmasi. Iar daca noua ni se pare grea si cu anevoie de implinit, acesta este semn ca nu avem in inima noastra nici cit de putin dragostea de Dumnezeu si de aproapele. Traind astfel, ne aflam in intunericul urii, al invidiei, al pizmei, al slavei desarte si al, altor patimi grele, iar roadele Duhului Sfint, care sint dragostea, pacea, bucuria, indelunga rabdare, si toate celelalte pe care le arata Sfintul Apostol Pavel, nu au loc in sufletele noastre.

Zice Domnul, iarasi, in Evanghelia de astazi: De iubiti pe cei ce va iubesc, ce multumita veti avea? Ca si pacatosii iubesc pe cei ce ii iubesc pe ei. Si, de faceti bine celor ce va fac voua bine, ce multumire puteti avea? Ca si pacatosii acelasi lucru fac. Si, daca dati imprumut celor de la care nadajduiti sa luati inapoi, ce plata aveti? Doar si pacatosii dau imprumut pacatosilor, ca sa primeasca inapoi. Voi iubiti pe vrajmasii vostri si faceti bine si dati imprumut, nimic nadajduind in schimb si plata voastra va fi multa si veti fi fiii Celui Preainalt, caci El este bun cu cei nemultumitori si rai (Luca 6, 32-35).

Cit de mare adevar si cita dreptate au aici cuvintele Domnului! Caci daca fac bine cuiva si astept ca si el sa-mi faca mie la fel, atunci ce plata mai astept de la Dumnezeu? Astfel, facerea de bine a mea, nu priveste rasplatirea mea in veacul viitor, spre slava lui Dumnezeu, ci este un schimb vremelnic cu scopul de a cistiga in veacul de acum, cele ce am cheltuit cu facerea de bine spre aproapele meu. Am imprumutat ca sa mi se imprumute, am dat ca sa mi se dea inapoi. Iar daca dau milostenie sau fac alt bine aproapelui meu, nimic nadajduind de la el, atunci pot nadajdui rasplata de la Dumnezeu in veacul viitor, caci mintea mea nu priveste spre plata cea vremelnica de la acela ce i-am facut bine, ci spre bunatatile cele vesnice din veacul viitor.

Atunci, dupa cuvintul Domnului, plata voastra multa este in ceruri (Matei 5, 12). Inca un lucru mult mai mare si preaslavit. Prin facerea noastra de bine catre aproapele, fara a nadajdui de la ei nimic in veacul de acum, ne facem fiii Celui Preainalt, dupa cum zice Sfinta Scriptura: Eu am zis: dumnezei sinteti si toti fii ai Celui Preainalt (Psalm 81, 6).

Aceasta vrednicie, de a ne face fii dupa dar ai lui Dumnezeu este cu totul straina de priceperea si intelegerea noastra pentru bogatia slavei lui Dumnezeu, prin care vom deveni fii dupa Dar ai lui Dumnezeu in veacul de acum si cel viitor. Adica sa fim oameni asemenea lui Dumnezeu (I Ioan 3, 2), dupa masura Darului Sau, Care este bun spre cei nemultumitori si rai, rasare soarele Sau si peste cei buni si peste cei rai, si ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti.

Iubiti credinciosi,

Pina aici am vorbit de cita slava si cinste se vor invrednici cei ce vor avea in sufletele lor dragostea de Dumnezeu si de aproapele si se vor sili sa indeplineasca porunca Sfintei Evanghelii de astazi de a iubi pe vrajmasii lor. Acum sa ne intrebam: Oare au existat in Legea Veche si cea Noua oameni care s-au ridicat cu fapta la aceasta desavirsita dragoste a iubirii de vrajmasi?

La aceasta intrebare, vom raspunde cu cuvintele dumnezeiestii Scripturi si vom arata ca multi au ajuns a indeplini aceasta sfinta porunca a iubirii de vrajmasi, atit in Legea Veche cit si in cea Noua.

Mai intii sa ne aducem aminte de proorocul si imparatul David, care, inca cu o mie de ani inainte de venirea Domnului, s-a sirguit a implini cu fapta aceasta sfinta si dumnezeiasca porunca.

Cine a citit in Sfinta Scriptura, stie cita ura avea regele Saul asupra lui David si cita vreme l-a prigonit si cauta in tot chipul sa-l piarda, cum insusi David zice catre Ionatan, prietenul sau: Viu este Dumnezeu si viu este sufletul tau, ca precum am zis, n-a ramas fara numai un pas intre mine si moarte (I Regi 20, 3), prin aceasta aratind cit de aprig era prigonit de Saul, spre a-l omori. Iar proorocul David nu s-a razbunat pe Saul cind i-a cazut in miini ca putea prea lesne sa-l omoare. Caci Saul dormea greu in pestera si David i-a taiat numai poala hainei lui spre marturie, dar de viata lui nu s-a atins (I Regi 24, 12-13).

Si a doua oara, cind imparatul Saul dormea in mijlocul taberei sale noaptea, David, venind, i-a luat sulita de la cap si vasul cu apa, si iarasi nu s-a atins de viata lui, macar ca adesea il indemna sa-L omoare atunci pe Saul (I Regi 26, 6-22). Ba si mai mult, cind imparatul Saul a fost lovit de un duh rau de la Dumnezeu, David venea si-i cinta din harfa, gonind duhul cel rau de la el (I Regi, 19, 9).

Iar in Legea Harului cel dintii care a indeplinit cu lucrul si cu cuvintul aceasta Evanghelie, a fost Insusi Domnul nostru Iisus Hristos, Care nu numai ca invata porunca iubirii de vrajmasi, ci El intii a indeplinit-o cu lucrul. Atunci cind era pe cruce, S-a rugat Parintelui Sau sa ierte pe cei ce L-au rastignit, zicind: Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac! (Luca 23, 34). La fel si Sfintul Apostol si arhidiacon Stefan, usa mucenicilor, a implinit porunca iubirii de vrajmasi, caci plecindu-si genunchii, s-a rugat lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor celor ce il ucideau cu pietre, zicind: Doamne, primeste duhul meu… si nu le socoti lor pacatul acesta! Si zicind acestea, a adormit (Fapte 7, 59-60). La fel au facut si ceilalti apostoli, care fiind ocariti, mingiiau pe vrajmasii lor (I Corinteni 4, 11-13). Prin aceasta mare virtute a iubirii de vrajmasi, au stralucit in lume milioane de martiri, de ierarhi, de marturisitori si cuviosi parinti si toti care in veacul de acum au purtat in mintea si in inima lor, dragostea de Dumnezeu si de aproapele.

Iubiti credinciosi,

In incheierea acestei predici va spun o istorioara sfinta si adevarata prin care puteti intelege ca cel ce are dragostea de Dumnezeu in inima sa, nu numai ca iubeste pe vrajmasii sai, ci la nevoie, isi pune sufletul sau pentru aproapele sau, asemanindu-se cu Mintuitorul Care Si-a pus sufletul Sau, rascumparare pentru neamul omenesc (Galateni 4, 4; Ioan 1, 29).

Pe vremea domniei imparatului Tiberius, traia in localitatea Oasis un calugar cu viata aleasa dupa Dumnezeu, din Capadochia de neamul lui, cu numele Leon. Multi oameni vorbeau despre faptele cele bune si minunate ale acestui calugar si se foloseau de smerenia, de dragostea, de blindetea si de saracia lui pentru Hristos.

Acest calugar minunat avea un cuvint de taina si spunea la multi: „Credeti-ma, fratilor, ca eu o sa fiu imparat!” Oamenii ii raspundeau: „Parinte, din Capadochia nu a iesit niciodata vreun imparat”. El insa le spunea mereu aceste cuvinte si nimeni nu intelegea sensul lor.

Navalind peste tinutul acela un popor barbar si salbatic, care se chema Mazichi, a pustiit toata tara. Ajungind la Oasis, paginii au omorit multi preoti crestini si monahi si au luat in robie pe monahul Ioan, care era citet in marea biserica din Constantinopole, pe monahul Mutatie Romanul si pe alt monah cu numele Teodor. Toti trei erau batrini si bolnavi. Dupa ce i-au luat in robie, monahul Ioan a zis barbarilor care il legasera: „Dati-mi voie sa merg la episcopul nostru, sa va dea pentru noi douazeci si patru de monezi de argint”. Auzind aceasta, unul din barbari a dezlegat din lanturi pe monahul Ioan si l-a lasat liber sa se duca la episcop si sa-i aduca monezile de argint spre rascumpararea lor. Episcopul insa n-a putut sa gaseasca decit opt monezi de argint.

Monahul a luat cele opt monezi si s-a dus la barbar, iar barbarul a zis: „Ori imi dati douazeci si patru de monezi precum am vorbit, sau noi mergem mai departe cu cei robiti”. Oamenii vazind aceasta, au inceput a plinge si a se vaita, ca stiau ca la moarte ii duc pe cei robiti.

Atunci monahul Leon, de care am amintit la inceput, care zicea ca are sa fie imparat, a venit la barbari si le-a spus: „Luati aceste monezi de argint si va rog luati-ma si pe mine in robie, ca dupa cum vedeti sint tare si sanatos si voi sluji ori unde ma veti duce, dar va rog dati drumul acestor calugari, batrini si bolnavi, care nu va pot fi de nici un folos”.

Auzind aceasta, barbarii, au luat cele opt monezi de argint si pe monahul Leon cel tinar si au dat drumul celor doi monahi batrini si bolnavi. Monahul Leon a mers cu ei multa cale, iar ei l-au chinuit foarte mult cu foame, si asa a slabit, nemaiputind merge dupa ei. Ei vazind ca a slabit tare, i-au taiat capul. Si asa fericitul si sfintul monah, si-a pus sufletul sau pentru dragostea si mila aproapelui.

La el s-a aratat cea mai mare dragoste pentru binele aproapelui. La el s-a implinit Scriptura care zice: Mai mare dragoste decit aceasta nimenea nu poate avea, ca sa-si puna cineva sufletul pentru prietenii sai (Ioan 15, 13).

De abia atunci au inteles ceilalti monahi si crestini, cuvintele monahului Leon, care le zicea cu taina ca: „eu voi fi imparat…”. Si intr-adevar, a ajuns imparat, punindu-si sufletul sau pentru prietenii sai! Aceasta este cea mai inalta masura a iubirii crestine, adica sa iertam pe vrajmasi si sa ne dam viata pentru aproapele.

Oare citi dintre noi avem atita dragoste sa iertam din inima pe cei ce ne urasc si ne fac rau? Citi dintre credinciosii nostri se mai jertfesc astazi pentru mintuirea, pentru salvarea vietii si ajutorul oamenilor din spitale, a celor de aproape ai lor? Dimpotriva, astazi se intilnesc peste tot certuri in familie, neintelegeri intre parinti si copii, ura si judecata intre rude si vecini, dusmanie, invidie si neimpacare intre crestini. De ce oare nu ne impacam frate cu frate, vecin cu vecin? Cum mai pot zice „Tatal nostru” cei ce nu iarta pe fratii si vrajmasii lor? Cum putem implini porunca lui Hristos, Care zice: „Iubiti pe vrajmasii vostri”, daca noi nu ne cerem iertare nici de la parintii si binefacatorii nostri si nu iertam pe cei ce ne fac rau? Cind spunem cuvintele din Tatal nostru: „Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri”, singuri ne cerem osinda daca nu iertam pe cei care ne-au suparat. Sa ne impacam deci unii cu altii si sa iertam din inima pe vrajmasii nostri daca vrem sa ne mintuim. Sa ne rugam pentru cei ce ne defaima si ne urasc si sa nu ne razbunam, pe cei ce ne fac rau. Sa ne bucuram cind sintem defaimati si osinditi pe nedrept, ca numai asa ne putem smeri mai mult si vom reusi sa fim urmatori ai lui Hristos. Altfel, Mintuitorul nu primeste nici rugaciunea noastra, nici darurile aduse la Sfintul Altar, nici postul si milostenia noastra, nu primeste in rai pe cei ce mor in ura si dusmanie.

Fericiti sint cei ce traiesc in pace cu toti oamenii si care nu au nici un dusman, afara de diavolul! Fericiti sint crestinii ce traiesc in desavirsita dragoste unii cu altii!

Sa rugam pe Dumnezeul dragostei si al milei sa ne impace in Hristos pe toti si sa ne invredniceasca Imparatiei Ceresti, care este imparatia iubirii vesnice. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

Calendar Ortodox

02
oct.
10

Ce spun astrele despre personalitatea ta

Berbec
Acesta este primul semn astrologic din horoscop si este influentat de planeta Marte.
Elementul sau este:
Deviza lui este: Merg inainte!
La inceputul primaverii sunt nascuti cei care se afla sub influenta Berbecului. Conform astrologilor, in persoanele nascute sub acest semn zodiacal sta ascunsa intreaga forta a naturii. Merg inainte, indiferent ce obstacole intalnesc, si au mereu un nou inceput in fata. In Berbeci se ascunde aceasta putere, atitudine ce uneori este catalogata ca fiind putin imatura.
Adora primejdiile
Energici, independenti si curajosi, nativii primului semn zodiacal sunt fascinati tocmai de situatiile care pentru multi constituie serioase amenintari. Iubesc nespus de mult pericolul si le place sa se expuna riscurilor de tot felul. Nimeni nu se pricepe mai bine decat ei sa gaseasca solutii intr-un timp record, oricat de delicata ar fi situatia in care s-ar afla. Se poate spune ca viata lor este un amalgam de dorinta si impuls.
Deschis si sincer
Plin de energie si curaj, cel nascut in zodia Berbec este destul de impulsiv. De aceea nu ne putem mira cand are parte de succes social. Are o calitate rar intalnita, aceea de a negocia, dar din pacate uneori „graba strica treaba”. Nativii acestei zodii urmaresc in orice imprejurare sa profite, sa castige bunuri materiale. Esecurile din viata Berbecilor sunt intotdeauna urmarile nefaste ale deciziilor pripite pe care le iau, fara sa se gandeasca de doua ori inainte sa actioneze. Nu de putine ori sunt greu de inteles, se ciocnesc cu apropiatii pentru propriile interese, iar daca sunt contrazisi dau curs unor discutii violente. De vina este planeta Marte, care le induce instinctul conflictual. Berbecii nu sunt deloc diplomati in relatiile cu persoanele din jur. Ei se exprima liber si cauta cea mai deschisa si cea mai corecta cale de a spune tot ce gandesc.
Ofera multa caldura sufleteasca
Nascuti sub semnul focului, berbecii emana foarte multa incredere in fortele proprii. Chiar daca pare greu de crezut, sub masca de oameni puternici, acestia ascund multa grija fata de cei dragi si o enorma caldura sufleteasca.
02
oct.
10

O reţetă pe zi / Bomboane de casă

Ingrediente:
500 g ciocolată,
100 g nuci prăjite,
150 g coajă de
portocală confiată,
100 g stafide.
Preparare:
1. Ciocolata se mărunţeşte şi se topeşte pe baie de aburi.
2. Se amestecă bine, până se răceşte la aproximativ 35 de grade Celsius, se adaugă coaja de portocală confiată tăiată mărunt, stafidele şi nucile zdrobite.
3. Compoziţia se ia cu linguriţa şi se toarnă pe hârtie, în grămăjoare de formă neregulată. Se introduc 10-15 minute la frigider. Se pot servi pudrate cu zahăr, alături de felii de portocală.
01
oct.
10

Ce se ascunde in spatele superstitiilor

Scuipi de trei ori in san cand iti taie calea pisica neagra? Eviti sa treci pe sub scari? Aproape toti avem cate o superstitie in care credem orbeste. Afla ce ghinioane te pasc dupa ce ai incalcat o lege supranaturala si cum s-au nascut superstitiile.

Oglinda sparta

Sapte ani ghinion. E clar, daca ai spart-o, asteapta-te la sapte ani de chin, iar daca mai spargi vreuna, poti sa-ti iei adio de la fericire. Evita macar cioburile, pentru ca te poti rani. De unde a pornit acest mit? Se pare ca, la inceputurile omenirii, reflexia reprezenta dedublarea persoanei. Iar orice impuritate in aceasta dedublare se rasfrangea si asupra „originalului”. Legendele au continuat si s-au imbogatit cu idei precum aceea ca sufletul ramane blocat in cioburile oglinzii. Apoi au aparut si povestile pentru copii, in care oglinda capata puteri magice. Iata acum de ce e bine sa spargi o oglinda: pentru a-ti dovedi tie insuti ca aceasta superstitie nu te va afecta sau pentru a cumpara una noua, mai frumoasa. Vrajile sau farmecele nu te pot afecta atat timp cat nu ai frica de ele, spun marii intelepti ai bisericii.
Deochiul
Oare are cineva curaj sa-ti spuna ca nu exista deochi? Cand tu stii ca durerea de cap sau starea de rau ti-a trecut cu un simplu descantec sau un Tatal Nostru repetat in soapta de trei ori? Da! Explicatia este stiintifica, medicala si perfect logica. Conform site-ului inventie.net, atat antropologia culturala, cat si etologia au oferit o multime de interpretari originii acestei superstitii. Studii recente au dovedit ca, in unele cazuri, un copil expus excesiv privirilor adultilor poate avea reactii asemanatoare unor crize de tip epileptic. Privirea fixa este interpretata ca un semn al agresivitatii, iar descantecele de deochi, asa cum se cunosc in folclorul romanesc, sunt in realitate benefice pentru ca rimele pot echilibra sistemul nervos central. Pe langa acest aspect dovedit, mangaierile ce insotesc descantecul si masajele in zona incheieturilor determina descarcarea de edorfine, hormoni ai placerii, care pot regenera potentialul nervos.
In popor se spune ca deochiul se poate dezlega scuipand in mod repetat, dar medicii avertizeaza ca acest obicei nu este igienic.
Pisica neagra

O pisica neagra pe carosabil poate face ca inimile multora sa bata mai repede. Putini sunt cei care se incumeta sa tina in casa sau pe langa casa o pisica „demonica”. Mai mult, in vechile timpuri, oamenii credeau ca acest animal este paznicul Satanei si exista chiar si religii care sustin acest mit. Cum a aparut aceasta superstitie? Se pare ca in vremurile de odinioara, in intunericul noptii, ochii luciosi ai pisicilor ii faceau pe oameni sa le asemene raului. Pe langa asta, mersul lor silentios, urletele specifice perioadei de imperechere si obiceiul de a fixa cu privirea le dadeau o nota malefica. Conform site-ului inventie.net, celtii, paganii din nordul Europei si egiptenii au avut zei care erau pisici, iar atunci cand crestinismul a devenit principala religie, credintele vechi au fost declarate vrajitorii, iar pisicile, prin asociere, au avut de suferit. In Evul Mediu, pentru simplul fapt ca aveai o pisica erai invinovatit de vrajitorie.
Istoria si logica fac lumina si, astfel, nu trebuie sa te mai feresti de feline, indiferent de culoarea lor. Ele nu-ti vor aduce rele, iar daca exista o entitate care sa transmita „ghinioane” omului, cu siguranta ar face-o doar ca sa-ti pedepseasca ignoranta cu care ai tratat un suflet nevinovat.

01
oct.
10

Află ce fetişuri ai, în funcţie de zodia în care eşti născut

Ce lucru te „starneşte”? Lenjeria din dantelă, poate? Sau pantofii cu toc ori hainele din piele? Nici una, nici alta? Atunci, poate e vorba de mancare, un schimb de replici fără perdea la telefon, o palmă la fund sau… o costumaţie de asistentă! Află care e fetişul tău, in funcţie de zodia in care eşti născut(ă).

BERBEC

Ceva sfoară şi-un pic de durere

Visul acestui nativ e legat de… legături, sforicele şi panglici, pentru că adoră să lege fedeleş şi să provoace plăcere presărată cu durere. Când îşi dă frâu liber fanteziilor, devine uşor violent şi îşi foloseşte mâinile, greutatea corpului sau dinţii pentru a te tortura în timpul sexului. În general, preferă fanteziile care antrenează fizicul, aşa că gesturile, nu vorbele îl satisfac.

TAUR

Dezbracă-te şi… îmbracă-te în ciocolată

Nativul Taur are un fetiş pentru alimentele… sexy, mai ales dacă le poate consuma de pe trupul iubitei sau iubitului său! Aşa că jos hainele şi aşteaptă-ţi jumătatea îmbrăcat(ă) în ciocolată sau serveşte-i nişte fructe aşezate pe sânii ori pe abdomenul tău! Pentru că Taurul vrea să guste plăcerea cu toate simţurile, oferă-i în pat stimuli vizuali, tactili şi olfactivi deopotrivă.

GEMENI

Alo! Te fac o partidă la telefon?

Pe nativul Gemeni sexul la telefon îl stârneşte ca nimic altceva. Te va suna în toiul nopţii pentru o partidă, având pregătite textele fierbinţi şi aşteptând ca tu să răspunzi cu flirturi îndrăzneţe. Fanteziile lui fac apel la imaginaţia ta, nu la condiţia fizică. Îi mai plac jocurile erotice, cum ar fi pokerul pe dezbrăcate, pentru că adoră să combine sexul cu intelectul.

RAC

N-am fost cuminte, pedepseşte-mă!

Acest nativ adoră jocurile de dominare şi supunere. E servil şi nu-ţi va ieşi din cuvânt. Îi place la nebunie să primească de la tine… pălmuţe, aşa, ca o pedeapsă pentru o vină reală sau imaginară. Serios, dă-i două la fund şi ai putea să-l exciţi atât de tare încât să urmeze cea mai grozavă partidă de amor din viaţa ta! Bărbaţii acestei zodii mai au un fetiş pe care iubitele lor îl pot exploata: sânii.

LEU

Nu în pat, mai bine în… parc

Leul explodează de plăcere în timpul practicilor exhibiţioniste, când e fotografiat în ipostaze erotice ori când face sex cu iubitul/ iubita în locuri publice. Dacă eşti cuplat(ă) cu un nativ al acestei zodii şi vrei să-i îndeplineşti cea mai ascunsă dorinţă, n-ai decât să laşi ruşinea deoparte şi să-i propui o escapadă amoroasă într-un parc. Evident, într-un loc mai retras…

FECIOARĂ

Elev conştiincios, caut profesoară

Femeile şi bărbaţii Fecioară susţin că n-au nici un fetiş. Însă, în realitate, sunt cei mai perverşi nativi din zodiac! În fanteziile lor, fac amor cu un personaj mai în vârstă şi mai experimentat, care îi învaţă tainele sexului. Le place să pozeze în elevi şi să-şi imagineze că partenerul de sex este profesorul sau profesoara lor. Şi mai e ceva: frecventează des barurile de striptease!

BALANȚĂ

Vrea oglindă pe tavan

Ce vrea în pat o Balanţă? Sau, mai bine zis, ce vrea deasupra patului? Păi, o oglindă! Acest nativ e voyeur, îi place să privească şi să filmeze, aşa că o oglindă uriaşă, fixată pe tavan – cel mai bine! – sau măcar pe uşa şifonierului îi va oferi plăcere maximă. Bărbatul Balanţă mai are o slăbiciune pentru lenjeria sexy, aşa că ai grijă să-ţi înnoieşti în fiecare lună colecţia de chiloţei.

SCORPION

Întoarce-i fundul… O să-i placă!

Scorpionii sunt înnebuniţi după un fund apetisant, aşa că nu e de mirare că le place mult şi sexul anal. În plus, nu concep să nu deţină controlul în timpul sexului! Ar putea încerca să te asfixieze în timp ce te sărută suav sau să te pună la punct cu vorbe fără pudoare. N-ar fi ieşit din comun nici să se costumeze în vampir(iţă), căci sângele şi frica pe care o inspiră li se par erotice.

SĂGETĂTOR

Costume, multe costume…

Un costum din latex sau unul de menajeră pot da gata un bărbat Săgetător, care are o slăbiciune pentru costumaţiile sexy. Acest nativ îşi doreşte mereu experienţe noi şi e client fidel al sexshop- urilor, de unde cumpără obiecte menite să sporească plăcerea. Nici femeia Săgetător nu va rămâne indiferentă, dacă iubitul ei se va costuma în pompier, poliţist ori un deţinut sexy…

CAPRICORN

Cere-i bani, îi place să plătească!

Capricornilor le place să plătească pentru serviciile sexuale, aşa că nu face scandal dacă vrea să te recompenseze pentru o noapte de amor! Probabil nu-ţi va lăsa banii pe noptieră, dar va dori să-ţi facă un cadou. Aceşti nativi au o slăbiciune şi pentru tehnicile sadomasochiste.

VĂRSĂTOR

Ia-i webcam, să facem sex pe net

Preferă orice alt tip de relaţie în afara celei monogame: la distanţă, bazată doar pe sex ori cu mai mulţi parteneri. Are un fetiş pentru cybersex, căci găseşte fascinant amorul prin internet. E posibil să-l găseşti pe site-urile pentru adulţi, conversând intim pe messenger sau făcând sex cu o persoană necunoscută, prin webcam.

PEŞTI

Arată-i picioarele şi-l dai pe spate

Cel mai cunoscut fetiş al acestui nativ este cel pentru picioare, dar Peştii mai au şi alte plăceri ieşite din comun. Pentru început, îi poţi satisface fără un contact fizic propriu-zis. Adoră să fie tachinat, mai ales în plan mental. În fanteziile lui, acest nativ poate crea o legătură specială cu cineva, una atât de puternică, încât dorinţele sexuale să fie anticipate, iar orgasmul, simultan.

Articol preluat de pe www.unica.ro




Blog Stats

  • 314.135 hits
octombrie 2010
L M M J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Arhive

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Doamne DUMNEZEU Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugaţi-vă Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Apostol Andrei Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Omul „Părinte