Arhivă pentru decembrie 2010

31
dec.
10

Pregăteşte-le celor dragi o cină deosebită | 3 bunătăţi pentru masa de Revelion

Curcan umplut cu ciuperci

Mod de preparare: Ingrediente:
1. Se dez­ghea­­ţă curcanul, şi se scot mărunta­iele şi se spală bine în interior.
2. Ceapa tă­­iată mărunt şi ciupercile tăiate cu­­buleţe se călesc în ulei.
3. Când sunt bine că­­lite, se iau de pe foc, se a­­daugă în tigaie miezul de pâine înmuiat în lapte, cele trei ouă, sarea, piperul şi mărarul tocat.
4. Cu acest amestec se umple curcanul, apoi se coase şi se dă la cuptor o oră jumătate.
5. Pen­­tru a avea un aspect frumos, curcanul trebuie uns, din timp în timp, cu unt şi cu zeama care se scurge în tavă.
6. Când este gata, se aşază pe platou pe frunze de salată creaţă.

De jur împrejur se pun cren­­guţe de rozmarin şi struguri.

– un curcan mare
– 400 g ciuperci proaspete
– trei cepe
– miezul înmuiat în lapte de la trei felii groa­­se de pâine albă
– trei ouă
– câteva frunze de mă­­rar
– sare
– piper
– un ciorchine de struguri
– câteva cren­­guţe de rozmarin
– câteva frunze de salată creaţă
– 100 g unt.

 


 

Salata de boeuf

Mod de preparare: Ingrediente:
1. Se spală carnea şi se pune la fiert, la foc potrivit, într-o oală cu apa rece.
2. Când dă în clocot se curăţă de spumă, se pune o jumătate de linguriţă de sare şi se lasă să fiarbă în continuare, la foc mic. Este momentul în care se adaugă legumele.
3. După ce au fiert, carnea şi legumele – mai puţin mazărea – se taie cubuleţe.
4. Se pune totul într-un castron, se adaugă castraveţii şi go­goşarii tăiaţi, se sărează după gust, apoi se a­da­ugă o parte din maioneză şi se amestecă bine.
5. Amestecul se pune pe un platou şi i se dă forma dorită.
6. Se îmbracă în maioneză şi se deco­rea­ză cu măsline.

Pentru decor se mai pot folosi frunze de pătrunjel, un albuş
de ou fiert tăiat fâşii subţiri ori feliuţe de gogoşar.

– 500 g rasol de vită
– 400 g cartofi
– trei morcovi
– o rădăcină de pătrunjel
– 200 g mazăre
– o ţelină
– şase castraveţi muraţi
– doi gogoşari muraţi
– 200 g maioneză
– câteva măsline.

 


 

Tort cu ciocolată

Mod de preparare: Ingrediente:
1. Se freacă untul cu gălbenuşurile, zahărul şi 150 g cio­co­lată topită la bain-marie, cel puţin un sfert de oră.
2. Se adaugă apoi cacaua, pesmetul şi se bate din nou foarte bine, după care se în­corporează albuşul bătut spumă.
3. Se împarte com­­poziţia în do­uă parţi egale, iar o parte se dă la rece.
4. Cealal­tă parte se împarte în alte trei parţi egale, care se pun la copt în trei forme unse cu unt, tapetate cu făină şi cu hârtie de copt.
5. Foile, coapte şi apoi răcite, se aşază, pe rând, pe plaoul de tort şi se ung cu crema scoa­­să din frigider. Se pune cremă şi deasupra, şi de jur împrejurul tortului.
6. La sfârşit, se glazu­rează cu restul de ciocolată (100 g) topită la bain-marie şi cu căpşunele trecute prin ciocolată.
– 150 g unt
– şase ouă
– 150 g zahăr
– 250 g ciocolată
– 50 g cacao
– o jumătate lingură de pesmet
– 40 de căpşune cu codiţe.


 

31
dec.
10

Traditii si superstitii in noaptea dintre ani

Pana si cei mai sceptici dintre noi isi pun banuti in buzunar in noaptea de Anul Nou si asta pentru ca toti speram la mai bine. Batranii spun ca ne putem influenta soarta respectand vechile datini, iar noi trebuie sa recunoastem ca parca ne-a mers mai bine cu banii daca ne-am umplut buzunarele cu monede si nici nu am suferit din dragoste daca ne-am sarutat sub vasc. Iata intregul ghid al traditiilor ce trebuie respectate in noaptea magica!

Banii atrag bani
Cum spuneam, cea mai cunoscuta si respectata traditie este cea a banilor. Daca vrei prosperitate si bunastare in anul ce vine, umple-ti buzunarele de monede! Daca nu ai tinut aceasta datina pana acum, te anuntam cu parere de rau ca s-ar putea sa fi pierdut o groaza de bani!
Vascul va tine impreuna
Se spune despre ramurica de vasc ca are puterea de a tine familia unita si iubitii impreuna. Sarutati-va la miezul noptii sub crenguta!
Zgomotul alunga ghinionul
De aceea, la 00.00 se dau pocnitori si artificii. Fara ele, se spune ca ghinionul si spiritele rele raman in preajma ta tot anul. Canta si danseaza ca sa fii vesel tot anul.
Datoriile te indatoreaza si mai tare
Asa spun bunicii. E bine sa achiti toate datoriile pe care le-ai acumulat si pana in a treia zi a lui 2011 sa nu ceri si sa nu dai bani imprumut.
Atentie la culoarea parului
Daca un barbat este prima persoana care iti calca pragul casei in primele minute ale lui 2011, o sa ai noroc tot anul. Daca e o femeie, ai grija la culoarea parului: blondele si roscatele nu anunta prosperitate, iar daca e bruneta sau satena o sa ai un an plictisitor.
Curatenia iti alunga bunastarea
In ajun de an nou e bine sa nu faci curatenie, deoarece se spune ca, daca dai cu matura, iti maturi norocul, daca speli, iti speli sanatatea si tot asa. Pregateste doar mancarea si aranjeaza masa, pentru ca asta iti aduce multi prieteni pe viitor. Nu uita ca rufele nu se spala pana la Boboteaza, cand se sfintesc apele.
Un lucru nou
Ora 00.00 nu trebuie sa te prinda fara un obiect nou asupra ta. Asta daca vrei ca spiritele bune sa te fereasca de saracie si uratenie!
Lenjerie rosie
Pentru o iubire pasionala, pentru sex-appeal si frumusete trebuie sa porti lenjerie de culoare rosie. Indiferent daca esti femeie sau barbat. Tot ea te va pazi de invidie si deochi in anul care vine.
Abtine-te de la stranut!
Se spune ca e mare ghinion sa stranuti in preajma orei 00.00 noaptea! Stranutul prevesteste probleme de sanatate si mult stres in urmatoarele 12 luni.
Dechide usa norocului
Imediat dupa cele 12 batai de ceas care anunta Revelionul, deschide larg geamurile si usile pentru ca noul an sa intre in casa ta. Se spune ca acest ritual iti va face viata placuta, aerisita si sanatatea va fi „calita”.
Nu manca pui
Exista o superstitie care spune ca, daca vrei sa ai masa imbelsugata tot anul care vine, trebuie sa te tii departe de orice fel de carne de pasare, deoarece acestea imprastie pamantul si, implicit, norocul la bucate alese.
Lintea te fereste de oboseala
Vrei sa renunti la cafea? Mananca linte in noaptea de Revelion si vei fi energic tot anul care vine!
Lumineaza-ti calea
Tine toata noaptea o candela aprinsa, pentru a face lumina in calea sufletelor ratacite, care se spune ca se sperie de zgomotele specifice sarbatorii. De aceea, daca le aduci lumina, ele te vor proteja de rau tot restul anului, ca semn de recunostinta.
Viseaza-ti ursitul
Domnisoarele isi pot visa alesul in noaptea magica daca taie o franghie deasupra pernei pe care dorm.
Se spune ca astfel scurtezi traseul propriului destin si ti se releva viitorul.
Anul Nou pe alte meleaguri
Cuba
De Anul Nou, cubanezii arunca apa pe fereastra, pentru ca anul nou sa fie luminos si curat.
Italia
Oamenii arunca pe geam obiectele vechi, simbolizand anul care a trecut.
Japonia
La miezul noptii, templele budiste bat gongul de 108 ori, pentru a-i scapa pe oameni de 108 tipuri de slabiciuni umane.
Spania
Chiar la miezul noptii, spaniolii mananca 12 boabe de struguri, reprezentand dorintele, cate una la fiecare bataie a ceasului.
Grecia
De Revelion se prepara o prajitura, „Vassilopitta”, in care este pusa o moneda din argint sau din aur. Cel care gaseste moneda va avea noroc tot timpul anului.
30
dec.
10

Ai numărul murdar la maşină? Iei amendă!

Odată cu venirea zăpezii, şoferii trebuie să-şi echipeze autoturismele corespunzător. În plus, trebuie să aibă grijă ca roţile să nu fie pline de noroi. Libertatea vă spune ce sancţiuni riscaţi dacă nu aveţi maşina pregătită pentru iarnă.

Iată pentru ce riscaţi să fiţi sancţionaţi în sezonul rece:

Lipsa lanţurilor la roţile autovehiculelor de peste 3,5 tone se sancţionează cu 9-20 de puncteamendă (între 540 şi 1.200 de lei).

Folosirea incorectă a luminilor de drum este sancţionată cu 2-3 puncte amendă, dar şi cu două puncte de penalizare.

Folosirea luminilor de ceaţă în alte condiţii decât pe timp de ceaţă aduce 4-5 puncte-amendă, dar şi trei puncte de penalizare.

Şoferii care au maşini de 3,5 tone şi nu au cauciucuri corespunzătoare pentru iarnă, riscă să fie amendaţi de poliţişti

Sancţiune pentru roţile pline de noroi

 Numerele de înmatriculare care sunt murdare şi defecţiunile tehnice ale vehiculului vă pot aduce 2-3 puncte-amendă (120-180 de lei).

Anvelopele neconforme (momentan în cazul autovehiculelor de 3,5 tone) pot aduce şoferilor 4-5 puncte-amendă (240-300 de lei).

Defecţiunile la sistemul de iluminare, circularea fără lumini şi nesemnalizarea noaptea sau în condiţii meteo nefavorabile e sancţionată cu 6-8 puncte amendă (360-480 de lei).

Roţile care sunt pline de noroi vă pot aduce amenzi cuprinse între 540 şi 1.200 de lei.

Ce vă sfătuiesc poliţiştii

  • Echipaţi-vă maşina cu pneuri de iarnă (deşi sunt obligatorii de anul viitor). l
  • Reduceţi viteza în zonele pavate cu piatră cubică, dar şi în apropierea trecerilor de pietoni.
  • Asiguraţi-vă de buna funcţionare a ştergătoarelor de parbriz şi a sistemului de dezaburire.
  • Nu frânaţi şi nu viraţi brusc.
  • Folosiţi frâna de motor.
  • Utilizaţi sistemul de iluminare-semnalizare pentru a fi văzuţi în trafic.
  • Păstraţi în mers o distanţă suficient de mare pentru a putea opri în siguranţă.
  • În condiţiile unui carosabil acoperit cu un strat de zăpadă, cu gheaţă sau cu mâzgă se circulă cu viteză redusă, 30km/h în localităţi şi 50km/h în afara acestora.

 

29
dec.
10

Uite cum alegi alimentele pentru masa de Revelion

Se apropie Anul Nou, iar tu eşti în toiul pregătirilor. Acum este momentul pentru ultima raită prin magazine, căci trebuie să-ţi umpli frigiderul cu alimente pentru masa de Revelion. Uite la ce să fii atent când faci cumpărături, cum să păstrezi ingredientele cât mai proaspete şi cum să găteşti cele mai sănătoase bucate!

Fii pretenţios!

În magazin, alege legumele şi fructele proaspete, care nu sunt lovite sau moi.

Priveşte cu atenţie coaja ouălor, să nu fie crăpată sau murdară.

Caserolele cu alimente proaspete nu trebuie să fie crăpate sau lovite, iar borcanele nu trebuie să aibă capacul bombat.

Pregăteşte bine produsele din carne

Carnea trebuie foarte bine preparată termic. Asigură-te că este bine fiartă sau prăjită (atât pe exterior cât şi în interior).

Evită să consumi carne preparată în sânge. Nu pune niciodată carnea gătită pe o farfurie nespălată în care ai ţinut carne crudă.

Depozitează corect alimentele

După ce ai ajuns acasă de la supermarket, pune alimentele perisabile şi cele congelate în frigider şi congelator.

Nu aşeza carnea crudă lângă alte alimente pentru a evita contamnarea încrucişată.

Spală fructele sub jet de apă

Nu pune fructele şi legumele în vase cu apă pentru a le spăla. Bacteriile şi murdăria ajung în apă, iar din apă înapoi pe fructe şi legume.

De aceea, este recomandat să le speli pe rând, sub jet rece de apă.

Cum se dezgheaţă alimentele

Alimentele congelate se dezgheaţă punându-le în frigider. Procesul durează mai mult, dar este mai sigur.

În frigider nu rişti ca produsele din carne să se altereze. O altă metodă de dezgheţare este folosirea cuptorului cu microunde.

Setează aparatul pe butonul DEFROST, iar carnea se va dezgheţa în doar câteva minute.

Păstrează bucătăria curată

Curăţă tocătorul, cuţitele, vasele, recipientele şi ustensilele de bucătărie în apă fierbinte şi foloseşte detergent de vase.

Curăţă în profunzime mai ales dacă au intrat în contact cu carnea crudă.

Curăţă blatul de bucătărie foarte bine şi dezinfectează-l cu un amestec obţinut dintr-o lingură de clor şi apă.

Aruncă des bureţii de vase!

«Evitaţi contaminarea încrucişată»

Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi,
directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti:

Niciodată hrana preparată nu trebuie să stea lângă materia primă. Lichidul din carne, de exemplu, se poate scurge pe legume sau fructe sau pe orice alt aliment, având astfel loc o contaminare încrucişată. De asemenea, cuţitul folosit pentru tranşarea cărnurilor crude trebuie sterilizat periodic şi în nici un caz acest tacâm nu trebuie utilizat pentru tocarea legumelor sau fructelor.

Atenţie la laptele nepasteurizat şi la alimentele crude!

Printre alimentele sensibile la contaminare cu bacterii sunt laptele nepasteurizat, băuturile răcoritoare, alimentele crude, alimentele care conţin ouă şi maioneza de casă.

Agenţii de contaminare naturali sunt bacterii, ciuperci, drojdii sau toxinele lor şi se pot dezvolta inclusiv în alimente proaspete cât şi în cele procesate.

Cât timp păstrăm carnea în frigider şi în congelator?


Sfat:

Spală-te pe mâini!

Înainte de a alege alimentele, spală-te pe mâini cu apă caldă şi săpun timp de cel puţin 20 de secunde.

Repetă spălarea după ce ai atins carne crudă sau ouă.

 

28
dec.
10

Cea mai fericita zii din viata mea

Azi a fost cea mai fericita zii din viata mea si sper ca de acum sa imi amintesc cu placere de aceasta zii

MULTUMESC MaMi !!!

 IuBi L♥Ve MaMi !!!

28
dec.
10

Iată câteva sfaturi ca să scapi de mahmureală

În perioada sărbătorilor toată lumea are tendinţa să exagereze cu mâncarea şi cu băutura. Slănină, caltaboş, piftie, cârnaţi – toate aceste bunătăţi de Crăciun parcă nu sunt la fel de bune dacă nu adaugi şi un pahar de vin sau de palincă. Numai că românul nu se opreşte la un pahar… Iată câteva metode care ar putea să vă scape de mahmureala provenită de la acele nopţi grele îmbibate cu alcool din preajma sărbătorilor.
Imagine simbol (foto: Northfoto)
Bea lapte în loc de apă

După o noapte cruntă de beţie, a doua zi de dimineaţă (sau pe la prânz, depinde când te trezeşti) ţi-e foarte sete. În mod normal te-ai duce să bei apă, însă nu e recomandat deloc să faci acest lucru. Te vei îmbăta la loc, iar durerea de cap va fi tot acolo. Pe de altă parte, trebuie să te hidratezi când eşti mahmur/ă. Soluţia? Bea lapte. Îţi ia din sete, hidratează şi nu te ia durerea de cap şi nici nu ameţeşti.

Mănâncă puţin, chiar dacă ţi-e rău

Chiar dacă în stomacul tău se dă o adevărată luptă din cauza amestecului de băuturi alcoolice de-o seară înainte, încearcă să mănânci. Nu trebuie să mănânci două feluri de mâncare şi desert. Încearcă să guşti câte ceva din oră în oră. O să-ţi fie mult mai bine.

Ciorba te salvează

O ciorbă cu mult borş este un alt remediu după un chef pe cinste. De altfel, cine nu a auzit de cunoscuta ciorbă de potroace cu multă zeamă de varză, menită să alunge mahmureală chefliilor.
Imagini şocante! Un tânăr s-a sinucis, în direct, pe internet
Mai trage un pui de somn

După ce încerci să guşti câte ceva de prin frigider sau să iei două linguri de ciorbă de potroace (bineînţeles, dacă ai în casă), mai trage un pui de somn. Chiar şi după o oră te vei simţi mult mai bine. Şi vei avea chiar şi o poftă de mâncare serioasă după aceea.

Ia o aspirină

Pentru cei care trebuie să se ducă la serviciu sau sunt ocupaţi cu alte treburi şi nu pot să mănânce din oră în oră sau să mai aţipească pe canapea este recomandat un calmant uşor: aspirină, paracetamol, ibuprofen, algocalmin. Totuşi, ar trebui să le eviţi dacă ai şi dureri de stomac pentru că unele din ele, aspirina în special, irită stomacul.

Există şi pastile anti-mahmureală

Medicamentul, criticat pentru faptul că ar încuraja tinerii să consume alcool, conţine substanţe menite să producă reacţii biochimice care vor duce la prelucrarea mai rapidă a alcoolului. În mod ideal, se ia chiar înainte de prima băutură şi imediat după ultimul pahar. Se pare că medicamentul previne mahmureala (dacă e luată în timp util), dar nu o tratează. Se găseşte în farmacii şi costă în jur de 40 de lei, 20 de tablete.

27
dec.
10

O reţetă pe zi – Tort de ciocolată cu vişine din alcool

Preparare:

se face blatul, sfărâmând biscuiţii şi amestecându- i cu două linguriţe de cacao, două linguri de zahăr şi cu untul topit, apoi se pune în forma de tort. Separat se amestecă crema de brânză cu restul de zahăr, iaurtul, cu ouăle puse rând pe rând (amestecând foarte bine după fiecare) şi cu cele două linguri de făină.

La final se adaugă jumătate din ciocolată, vişinele fără sâmburi şi se amestecă uşor. Crema se pune în forma de tort peste blatul de biscuiţi. Tortul se introduce în cuptorul preîncălzit, 10 minute, la foc iute, apoi încă 50 de minute la foc mic.

Tortul e gata când brânza nu se mai mişcă în formă şi când se aureşte uşor la suprafaţă. Se lasă la răcit, apoi se ornează cu restul de ciocolată topită.

Ingrediente:

500 g cremă de brânză (două cutii de mascarpone),
trei ouă,
şapte linguri zahăr, un pahar de vişine din vişinată,
un iaurt (150 g), 250 g biscuiţi,
100 g unt,
două linguriţe cacao,
două linguri făină,
200 g ciocolată rasă ori fulgi.

Tort

 

27
dec.
10

Sfantul Arhidiacon Stefan


Sfantul Arhidiacon Stefan
Sfantul Stefan era iudeu de neam, din semintia lui Avraam. Marindu-se numarul crestinilor dupa intemeierea Bisericii si crescand numarul cererilor pentru diverse slujiri ale Apostolilor, au fost alesi din cadrul comunitatii, sapte barbati „plini de Duh Sfant si de intelepciune”. Acestia aveau menirea sa slujeasca atat in cadrul slujbelor religioase cat si sa supravegheze buna oranduiala la mesele comune. Primul dintre acestia a fost Stefan, iar ceilalti sase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena si Nicolae. Rolul lor in Biserica primara depasea cu mult rolul pe care il iau diaconii in zilele noastre. Ei predicau cuvantul Evangheliei, botezau si ajutau la desfasurarea cultului apartinand organelor de conducere ale Bisericii din Ierusalim.

Sfantul Stefan cunostea foarte bine Scriptura si propovaduia cu multa putere pe Hristos. Saducheii si fariseii au pus niste barbati sa spuna ca L-au auzit rostind cuvinte de hula impotriva lui Moise si a lui Dumnezeu. In vremea aceea, blasfemia era pedepsita cu moartea. Ajuns in fata sinedriului, i-a infruntat pe judecatori, iar acestia au cerut ca Stefan sa fie ucis cu pietre. In acele momente, Sfantul Stefan a avut o viziune in care l-a vazut pe Hristos „stand de-a dreapta lui Dumnezeu. Si a zis: Iata vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu.“ (Faptele Apostolilor)

Pentru ca exista obiceiul ca cei omorati cu pietre sa nu fie inmormantati in cavoul familiei, se crede ca a fost pus in mormantul unui crestin.

Moastele sale au fost descoperite in anul 415.

Sfantul Apostol Stefan, cel dintai martir al Bisericii lui Hristos, este primul model de jertfa crestina pentru toti.

Maine, 28 decembrie, facem pomenirea:
– Sfintilor douazeci de mii de mucenici ce au ars in Nicomidia;
– Sfantului Ind;
– Sfintilor Gorgonie si Petru;
– Sfantului Mucenic Zinon;
– Sfantului Mardonie;
– Sfantului Dorotei;
– Sfantului Teofil diaconul;
– Sfantului Migdonie;
– Sfantului Glicherie preotul;
– Sfintei Domna;
– Sfantului Nicanor, apostolul;
– Sfantului Mucenic Secund;
– Cuviosului Parintelui nostru Vavila;
– Cuviosului Simeon (Simon) „al pietrei”, Izvoratorul de mir, ctitorul Manastirii Simonopetra (Simonos-Petras) din Muntele Athos.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

 

Calendar Ortodox

 

26
dec.
10

Fuga in Egipt – Duminica dupa Nasterea Domnului

Fuga in Egipt - Duminica dupa Nasterea Domnului

Fuga in Egipt, mentionata foarte sumar numai de Matei, a avut scopul sa arate ca Hristos a fost un vesnic pelerin pe acest pamant, dupa cum singur a marturisit-o: „Vulpile au vizuini si pasarile cerurilor cuiburi; Fiul Omului insa nu are unde sa-Si plece capul” (Matei 8, 20). Viata noastra, chemata sa reediteze la scara redusa si dimensiuni minore viata Dumnezeului intrupat, va avea si ea un aspect de vesnic pelerinaj.

Asupra sederii in Egipt evanghelistul nu da niciun amanunt, de aceea nu s-a putut afirma cu certitudine unde a salasluit Sfanta Familie in acea tara si nici durata sederii. Este probabil ca nu a ramas mai mult de un an, intorcandu-se in Palestina dupa moartea lui Irod, asa cum precizeaza Sfantul Matei. Ceea ce intereseaza aici este faptul in sine, si nu amanuntele asupra carora Evanghelia nu staruie niciodata. Intre Egipt si Israel, in cursul istoriei lor, a existat o legatura tainica, care nu poate fi definita pornind de la concepte logice. Iosif, socotit de toata exegeza patristica figura anticipatoare a lui Hristos, a fost vandut Egiptenilor de catre fratii sai din indemnul celui care purta numele de Iuda, fiindu-i in acest mod crutata viata, caci ceilalti doreau sa-l ucida. El a ramas apoi in tara Egiptului, iar cand fratii sai au fost amenintati sa piara din pricina secetei care bantuia Canaanul, Iosif i-a salvat cu bucatele din tara sa adoptiva.

Egiptul izbaveste deci pe Israel de la moarte, iar Iacov patriarhul care va da numele de Israel poporului ales, va veni si el sa-si sfarseasca zilele in valea Nilului. Moise, datatorul vechiului asezamant, se naste in Egipt unde el si poporul sau vor fi prigoniti. El va primi Legea dupa ce va parasi acesta tara. Fiul lui Dumnezeu, devenit om, va cobori si El in tara Egiptului, inainte de a purcede la lucrarea de mantuire a oamenilor si de instituire a noului Legamant. Matei il citeaza pe profetul Osea, care, referindu-se la poporul ales, spune: „Din Egipt am chemat pe fiul meu” (Osea 11, 1), text impresionant si cu dubla semnificatie, ca atatea pasaje din Scriptura. Evident, profetul a avut in vedere chemarea lui Israel din Egipt pentru a primi Legea, dar dincolo de acest prim sens, care se referea la un eveniment trecut, situandu-se deci in ordinea logica, prin glasul lui Osea a vorbit Sfantul Duh, vestind cu veacuri inainte salasluireaFiului lui Dumnezeu in pamantul Egiptului.

Tinand seama si de acesta profetie, se pare deci ca sederea Mantuitorului in Egipt fusese prevazuta in planul iconomiei divine si ca ea reprezinta o etapa necesara a itinerariului Sau terestru. Ratiunea umana nu va putea insa niciodata scruta aceste mistere pana in adancul lor, ele ramanand mereu acoperite de un val, prin care arareori strabate cate o lumina mai puternica, facandu-le accesibile numai la suprafata lor.

Faptul ca Iisus prunc, fugind din Tara Sfanta, a gasit adapost in Egipt trebuie privit prin prisma rolului pe care acesta tara l-a jucat in istoria religioasa a lumii. Sa nu se uite ca Egiptul, de-a lungul istoriei sale, asteptase cu infrigurare un mantuitor, care sa izbaveasca omul de moarte. Osiris, zeul adorat in valea Nilului, aparea ca un vesnic biruitor al mortii si, prin acesta trasatura, prefigura pe Hristos cel inviat. Intreaga cultura Egipteana era orientata spre un unic tel: acela de a asigura supravietuirea persoanei umane dincolo de hotarul acestei lumi.

Egiptul, care traise intens speranta in inviere, era predestinat sa primeasca la sanul sau pe Dumnezeu intrupat pentru a elibera definitiv pe om de spectrul mortii.

Este interesant de constatat ce rol mare au jucat neamurile in viata Mantuitorului. Desi Israel a fost poporul care i-a oferit matca menita sa primeasca natura divina a Logosului, paganii manifesta o prezenta mai activa in momentele care urmeaza nasterii lui Iisus: preotii Persiei antice vin sa-L adore, recunoscand astfel dumnezeirea Sa, iar Egiptul Il primeste si Il ascunde de mania prigonitorilor, asa cum odinioara si Iosif fusese ocrotit de Egipt impotriva intentiei ucigase a fratilor sai. Pare ca Egiptului i-a revenit acesta misiune discreta si anonima, nu se pomeneste niciun loc din acesta tara unde sa fi locuit Sfanta Familie si nici un nume de om care sa-i fi oferit ospitalitateta. Egiptul a ajucat deci un rol activ in iconomia mantuirii, deoarece prin adapostul oferit Pruncului Iisus a facut posibila desfasurarea ulterioara a diferitelor etape ale rascumpararii noastre.

In timp ce Sfanta Familie se refugia in Egipt, Irod, a carui manie atinsese culmea in clipa cand si-a dat seama ca a fost inselat de magi, deoarece acestia nu mai trecusera prin Ierusalim spre a-i vesti despre ce aflasera, a poruncit sa fie ucisi toti pruncii din Betleem si din jurul orasului, mai mici de doi ani. Si acest episod pomenit doar de Matei, apare invaluit in ceata si extrem de tainic; realitatea lui nu poate fi contestata, caci altfel, dupa cum remarca un exeget francez, era imposibil ca un autor evreu, scriind pentru cititori israeliti, la doar 15 ani de la moartea lui Hristos, sa fi consemnat un fapt de o asemenea importanta, care oricand ar fi putut fi infirmat, in cazul in care el nu ar fi avut loc.

Uciderea pruncilor arata ca venirea Fiului lui Dumnezeu in lume nu a adus de la inceput pace printre oameni, ci dimpotriva, a intetit lupta dintre fortele intunericului si cele ale luminii. Sfantul Evanghelist Ioan a intuit cel mai bine acest conflict tragic, vizibil in toata viata Mantuitorului. Hristos Insusi va spune despre Sine: „Nu am venit sa aduc pace, ci sabie” (Matei 19, 34), aratand astfel ca intruparea Sa va avea ca urmare firesca o recrudescenta a razboiului pornit de puterile demonice si de uneltele lor impotriva puterilor ceresti. Macelul de la Betleem este doar preludiul acestei teribile tragedii care se va desfasura pana la sfarsitul veacurilor, caracterizata prin prigonirea alesilor lui Dumnezeu de catre stapanii acestei lumi, aflati in slujba celui rau.

Pruncilor ucisi la Betleem le-a revenit misiunea de a muri pentru Acela care avea sa izbaveasca neamul omenesc si sa-l scoata de sub stapanirea mortii. Numai aceste fiinte neprihanite puteau fi jertfite in locul Mielului, venit sa ridice pacatul lumii, si numai pruncii nevinovati, purtatori ai luminii paradisiace, care nu se stersese deplin de pe chipurile lor, puteau sta impotriva fortelor raului, dezlantuite prin mijlocirea lui Irod. Puterea intunericului, concentrata in Irod, omul tuturor crimelor, infrunta chintesenta puritatii, intruchipata de copiii straini de orice pacat. Faptul ca acestia au fost jertifiti in locul lui Hristos, crutat spre a putea indeplini lucrarea de rascumparare a omului in vederea careia Se intrupase, a facut ca pruncia sa devina o categorie axiologica. Mantuitorul va insista asupra valorii copilariei, sinonima pentru El, cu puritatea sufleteasca, Se va identifica pe Sine cu pruncii „cine va primi un prunc ca acesta in numele Meu, pe Mine Ma primeste” (Matei 18, 5), si va considera copilaria o stare desavarsita spre care trebuie sa tinda orice om pentru a intra in Imparatia cerurilor. Doar pruncii, parga a omenirii viitoare, puteau sa se substituie Domnului Iisussi sa-si dea viata pentru El, facand astfel posibila lucrarea de mantuire a omului. Pruncii ucisi la Betleem apar ca deschizatori ai cerului, iar intre pruncie si intrarea in imparatie se creeaza o relatie de tip unic.

Sfantul Matei noteaza ca, dupa moartea lui Irod, Iosif a avut din nou un vis premonitoriu, in care un inger ii vesti ca primejdia trecuse si ca se putea intoarce cu Pruncul in pamantul lui Israel. Este a treia comunicare pe care Iosif o primeste in vis de la un trimis ceresc. Ascultator, din nou, al poruncii venite de sus, Iosif paraseste impreuna cu Pruncul si cu Sfanta Sa Maica, Egiptul care il ocrotise in vremuri de cumpana si se reintoarce in Tara Sfanta. El insa nu se mai opreste in Iudeea, unde domnea Arhelau, fiul lui Irod, ci merge direct la Nazaret, orasel din Galileea aflat sub dominatia lui Irod Antipa, care era tot fiul lui Irod, dar mai putin temut decat tatal sau.

Sederea lui Iiisus la Nazaret va avea si ea talcul ei. Evanghelistul Matei, mereu preocupat sa gasesca in profeti prevestiri ale faptelor relatate, explica venirea la Nazaret: „ca sa se implineasca ceea ce s-a spus prin proroci ca Nazarinean Se va chema” (Matei 2, 23). Nazaretul a avut un loc insemnat in viata Domnului; daca Iisus Se naste la Betleem, la Nazaret are loc taina zamislirii, a intruparii Fiului lui Dumnezeu. In acest orasel neinsemnat se va desavarsi, in timpul celor 30 de ani ce vor urma, lentul proces al sfintirii umanitatii Sale de catre firea divina, al patrunderii energiilor divine in omenitatea ce se deschidea spre a le primi. Este oare o simpla coincidenta faptul ca Nazaret se talmaceste „sfintenie”? Misterul zamislirii Mantuitorului Hristos si al formarii personalitatii Dumnezeului intrupat este legat in primul rand de Nazaret. Nazaretul ne da cheia tainei lui Hristos, a zamislirii Sale mai presus de fire si a genezei personalitatii Sale teandrice; Iisus putea fi deci numit pe buna dreptate „Nazarinenul”.

Natalia Manoilescu Dinu

Calendar Ortodox

 

26
dec.
10

Soborul Maicii Domnului

Soborul Maicii Domnului

In ziua de astazi, 26 decembrie, praznuim sarbatoarea cu numele de „Soborul Maicii Domnului.” Cuvant bisericesc, „sobor” insemneaza „adunare de oameni” si in imprejurarea de acum el vrea sa spuna doua lucruri: intai, cuvantul acesta este o chemare catre cei credinciosi, sa ne adunam astazi, in cinstea Maicii Domnului, aici pe pamant; dar, pe de alta parte, cuvantul „sobor” ne aduce aminte ca Maica Domnului se afla preaslavita, fara de asemanare, in mijlocul tuturor Sfintilor fericiti din ceruri si ca, asa fiind, adunarea noastra de astazi, de pe pamant este, de fapt, o impreuna-praznuire a noastra cu cetele tuturor Sfintilor si Ingerilor din ceruri. Adunarea cea cereasca, adica, se uneste, astazi, cu adunarea noastra pamanteasca, la cinstirea Maicii Domnului.

Si, este drept sa fie asa, dupa ce am praznuit ieri Taina in care Maica Domnului este aceea care uneste pe veci toata omenirea cu Dumnezeu, nascand ca mama pe Domnul Hristos, adica pe Dumnezeu cel intrupat si ascuns intr-un prunc de om. E ca si cand Maica Domnului, privind la Domnul Iisus, in primul rand, si apoi la noi toti, cei credinciosi, „frati mai mici” ai Domnului, care-i aducem aceasta cinstire, ar spune astazi, catre Tatal ceresc, cuvantul acesta de fericita si adanca multumire, de la Apostolul din ajunul Craciunului; „Iata, Doamne, eu si toti pruncii pe care mi I-ai dat, fii binecuvantat in veci! Amin.”

Soborul Maicii Domnului

„Aparatoare Doamna, pentru biruinta, multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapanire nebiruita, izbaveste-ne pe noi din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-Te, Mireasa, pururea Fecioara.”

 

25
dec.
10

Craciunul – Nasterea Domnului

Nasterea DomnuluiBunul Dumnezeu, văzând neamul omenesc chinuit de diavol, I s-a făcut milă de el. A trimis pe Arhanghelul Gavriil să zică Născătoarei de Dumnezeu: „Bucură-te ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!”. Şi îndată S-a zămislit Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, în preacuratul ei pântece. Când s-au împlinit nouă luni de la zămislire, ieşit-a porunca de la cezarul August ca să se înscrie toată lumea şi a fost trimis Quirinius în Ierusalim ca să facă înscrierea. Deci a venit şi Iosif, păzitorul Născătoarei de Dumnezeu, cu dânsa ca să se înscrie în Betleem. Şi când a venit vremea să nască Fecioara, n-a găsit casa, că era multă lume; de aceea a intrat într-o peşteră săracă şi acolo a născut, fără stricăciune, pe Domnul nostru Iisus Hristos. L-a înfăşat ca pe un prunc şi L-a culcat în ieslea vitelor. Acolo, între vite, au pus pe Ziditorul tuturor, pentru că avea să ne mântuiască pe noi de întinăciune.

TROPARUL Naşterii Domnului:
„Naşterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, răsărita lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa, cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui Dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie.”

CONDACUL Naşterii Domnului:
„Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul peşteră Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc şi magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci.”

Tot în această zi, pomenirea închinării magilor.

În vremurile de demult, era într-o ţară din Răsărit un prezicător numit Valaam, care a prezis multe şi a spus şi acestea: „Va răsări o stea din Iacob şi va zdrobi căpeteniile Moabului”. Prezicerea aceasta a fost lăsată moştenire celorlalţi prezicători şi ei au făcut-o cunoscută şi împăraţilor din Răsărit. Şi aşa a ajuns prezicerea şi la aceşti trei magi, care se uitau pe cer să vadă o astfel de stea. Ei, ca oameni învăţaţi şi cunoscători de stele, când au văzut pe cer că o stea nu merge ca celelalte stele de la răsărit la apus, ci de la miazănoapte la miazăzi, au cunoscut că această stea arată naşterea unui mare împărat. Şi au mers după stea până la Ierusalim şi au întrebat: „Unde este Împăratul iudeilor, Cel ce S-a născut, că am văzut steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui?”. Şi auzind împăratul Irod s-a tulburat. A chemat în ascuns pe magi şi le-a spus:

„Duceţi-vă şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc; dacă îl veţi găsi, vestiţi-mă, ca să mă duc şi eu să mă închin Lui”. Spunea aceasta ca să afle unde este şi să-L omoare. Apoi a chemat pe cărturari şi i-a întrebat: „Unde spune Scriptura că Se va naşte Hristos?”. Ei i-au spus: „în Betleemul Iudeii!”. De la Irod magii au plecat şi iată steaua pe care o văzuseră în răsărit mergea înaintea lor şi a stat deasupra locului unde era Pruncul. Şi intrând au găsit pe Hristos Domnul. Au căzut în genunchi, I s-au închinat şi i-au adus daruri: aur, smirnă şi tămâie. La porunca îngerului nu s-au mai dus la Irod, ci s-au întors în ţara lor pe altă cale. Irod, văzând că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi a trimis oştile lui ca să omoare pe copiii din Betleem de la doi ani în jos. Pentru aceasta a fost trimis înger de la Dumnezeu şi a spus lui Iosif: „Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Lui

 

24
dec.
10

Legenda

 

Legenda spune ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile nasterii, i-a cerut adapost lui Mos Ajun. Motivand ca este sarac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic si mai bogat, Mos Craciun. Ajunsa la casa lui Craciun, Maica Domnului o gaseste acasa pe sotia acestuia, Craciuneasa si ii cere acesteia adapost. Craciuneasa nu a stat mult pe ganduri, insa stiindu-si sotul rau si necredincios, nu o primeste in casa si o trimite sa nasca in grajdul vitelor. Apoi, fara sa-i spuna sotului ei, Craciuneasa o ajuta pe Maica Domnului sa-L nasca pe Pruncul Iisus. Afland Craciun, acesta isi pedepseste sotia. Dar Maica Domnului printr-o minune o ajuta pe Craciuneasa sa scape de pedeapsa sotului ei. Craciun, vazand aceasta minune si afland ca in grajdul sau S-a nascut Domnul Iisus, se caieste si ii cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel „primul crestin”. Se spune ca el s-a cait atat de mult, incat a doua zi si-a impartit intreaga avere copiilor saraci si de atunci, in fiecare an, in Ajunul Nasterii Domnului, Mos Craciun vine cu sania trasa de reni, intra pe horn si ne pune sub brad cadourile mult asteptate. Sarbatoarea sfanta a Craciunului, cu mireasma-i de cetina de brad este incarcata de traditii si simboluri din cele mai diverse in intreaga lume.

 

 

24
dec.
10

Pilda

De mult, in ajunul Craciunului, Dumnezeu a coborat pe pamant impreuna cu Sf. Petru, pentru a vedea cum se pregatesc oamenii sa intampine Sarbatoarea Nasterii Domnului.
Prima data au mers la casa unui om bogat. De cum au intrat in curte incepuse sa se simta miros de cozonac, friptura, sarmale si alte bunatati care sunt pregatite de Craciun. Au batut la usa si, cand a iesit bogatul i-au spus:
– Omule bun, suntem doi calatori obositi si inghetati. Te rugam, lasa-ne sa innoptam la tine si, daca s-ar putea, sa ne dai si noua o coaja de paine ti-am fi foarte recunoscatori, ca n-am mancat nimic toata ziua.
Auzind bogatul ce au avut de spus calatorii, le-a raspuns:
– Imi pare rau dar astept niste invitati in seara aceasta. Nu am nici unde sa va culc, nici ce sa va dau de mancare. Mergeti la casa de alaturi, acolo o sa gasiti de toate. Si spunand acestea a inchis usa razand.
Alaturi locuia o femeie vaduva impreuna cu cei doi copilasi ai sai. Dumnezeu si Sf.Petru, desi stiau, s-au dus sa o incerce si pe femeie. I-au batut in usa si i-au spus ce i-au spus si bogatului. Spre surprinderea lor, femeia le-a raspuns ca ii lasa sa innopteze la ea:
– Puteti ramane peste noapte aici dar, de mancare nici pentru copilasii mei nu am nimic.
Cand au intrat cei doi calatori, au vazut copiii plangand de foame, caci nu mancasera nimic toata ziua. Dupa catva timp, femeia s-a hotarat sa mearga la vecinul cel bogat pentru a-i cere putina mancare pentru copilasi. Evident, si ea a primit acelasi raspuns. La intoarcere, a trecut pe langa grajdurile bogatului si a adunat de pe jos cateva baligi, le-a pus in sort si a plecat spre casa. Cand a intrat, copiii au sarit bucurosi din pat strigand:
– Mami, mami, ne-ai adus de mancare?
Plangand in suflet, femeia le-a raspuns:
– Culcati-va linistiti ca v-am adus mancare. Maine, de Craciun, o sa aveti ce sa mancati.
Auzind aceasta, copiii s-au culcat fericiti, insa mama si cei doi calatori stiau adevarul. Pentru a nu-si da seama copilasii, femeia a pus baligile in cuptor.
Dupa putin timp, nu mica i-a fost mirarea cand Dumnezeu i-a zis:
– Haide femeie, deschide cuptorul si scoate mancarea, ca de acum s-o fi facut.
– De ce va bateti joc de mine? Parca domniile voastre nu stiti ce am pus in cuptor spuse femeia plangand.
– Nu auzi ce ti-am spus? Deschide! insista Dumnezeu.
De gura strainului, femeia a deschis cuptorul, si nu mica i-a fost mirarea cand a vazut tot felul de bunatati inauntru, la fel ca pe vremea cand traia barbatul ei.
In acel moment si-a dat seama cine sunt strainii, si a cazut la picioarele lor multumindu-le. Dar Dumnezeu a oprit-o spunandu-i:
– Scoala-i pe copii si da-le sa manance. Si in acel moment cei doi s-au facut nevazuti.
In acest timp, la casa bogatului incepusera sa soseasca invitatii. Cand au ajuns toti, s-au asezat la masa pentru a incepe ospatul. Dar ce sa vezi, cand sa scoata slugile mancarea din cuptoare pentru a o servi, in toate era numai baliga.
Din fericire, povestirea noastra are un final fericit. Dupa ce au plecat invitatii, bogatul si-a pus slugile sa pregateasca din nou din toate bunatatile, iar apoi a chemat-o pe vecina vaduva cu copilasii ei sa petreaca impreuna Sarbatoarea Craciunului. Si dupa sarbatori, pentru a se asigura ca are din ce sa traiasca, a angajat-o la conacul sau.

24
dec.
10

Obiceiuri în Ajunul Crăciunului

Data de 25 decembrie este ziua Crăciunului, care defineşte sărbătoarea propriu zisă şi totodată aminteşte de personajul central Moş Crăciun. În credinţa populară se spune că, atunci, când Sfintei Fecioare i-a venit sorocul să nască, a fugit de la casa părintească şi s-a oprit la gospodăria a doi bătrâni Crăciun şi Crăciunoaia, care nu au vrut să o primească ca să nu-şi întineze casa cu zămislirea unui prunc din greşeală. Însă Fecioara Maria nu a putut să meargă mai departe şi s-a retras pe ascuns în şopronul de la vite. Imediat ce au început durerile naşterii Crăciunoaia a auzit-o, aceasta fără a-l anunţa pe Crăciun s-a dus la Sfânta Fecioară în iesle şi a îndeplinit rolul de moaşă. Crăciun a aflat mai târziu de fapta soţiei şi, ca să se răzbune pe aceasta, că a fost necugetată i-a ciunţit mâinile. Dar Maica Domnului i-a refăcut soţiei lui Crăciun mâinile, iar la vederea minunii acesta a devenit cel mai credincios om.
Cea mai spectaculoasă manifestare religioasă şi bogată în momente este legată de data de 25 decembrie, respectiv Naşterea Domnului, o naştere materială. În jurul acestui important eveniment s-a dezvoltat un întreg repertoriu de sorginte creştină, materializat într-o succesiune de obiceiuri şi datini, precum colindele, cântecele de stea sau întâmplări şi episoade dramatice legate de Vifleemul şi Iozii. Este de înţeles că ziua Crăciunului se bucură de o specială şi laborioasă pregătire încă din ziua premergătoare acestei sărbători, vorbindu-se sugestiv de Ajunul Crăciunului.
Pregătiri de Ajun
Gospodinele se ocupă de făcutul colacilor, care tot conform unei tradiţii populare trebuie să amintească de înfăşurarea unei mâini cu degetele întinse aparţinând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Precista la naşterea pruncului şi căreia i-au fost spintecate mâinile. Colacii aceştia sunt pregătiţi pentru colindătorii care vor veni. Covrigii vor fi daţi colindătorilor mărunţi, colăceii vor fi ai colindătorilor mai numeroşi, iar colacii vor fi ai flăcăilor şi ai colindătorilor neamuri. Se vor mai pregăti turtele, care se mai numesc şi „scutecele” sau „pelincile” – „pelincuţele Domnului”, realizându-se o paralelă cu cele care au fost de trebuinţă la naşterea Mântuitorului. Acestea vor fi presărate din timp cu apă călduţă, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau cu sămânţă de cânepă. În seara de Ajun stăpâna merge în „casa mare”, aşează pe masa de sub icoană o sticlă de vin roşu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, perje fierte, iar în cele patru colţuri ale mesei câte un colac. Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă care, spun unii că ar fi barba lui Moş Crăciun.
Împodobirea Mesei din seara lui Ajun diferă de la o localitate la alta, dar au în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Nimeni din cei ai casei nu are voie să guste până ce preotul nu blagosloveşte masa, nu gustă din felurile de mâncare şi nu cinsteşte un pahar cu vin. La plecare părintele i-a banii de sub faţa de masă, doi colăcei şi o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele de colaci. Sfinţirea mesei de Ajun şi vestirea Naşterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoţi şi însoţitorii acestuia. În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze şi până nu se iveşte prima stea de seară, care aminteşte de steaua observată de către magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic şi astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc şi va fi mai demn pentru Sfânta Împărtăşanie.
Unii au credinţa că înspre Crăciun cerurile se deschid şi, de acest moment, nu se pot bucura decât oamenii buni, ba mai mult cetele îngereşti pot fi auzite doar de cei curaţi la suflete. Deschiderea cerului permite oricărui creştin să îşi pună o dorinţă, care cu certitudine se va îndeplini. Spre seara lui Crăciun stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă. De asemenea înainte de răsăritul soarelui se trezesc şi pun mâna pe uneltele cu care muncesc ca să se folosească cu uşurinţă la lucrul pământului întreg anul. În paralel femeile îşi găsesc puţin timp să folosească furca, fuiorul, acul pentru a se bucura de spor în noul an. Fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiţă şi să mănânce câte ceva, ca astfel peţitorii lor să nu întârzie. Orice membru al familiei sau al comunităţii îşi are rolul bine definit şi interesul vădit de a-şi îndeplini cu străşnicie îndatorirea.
Oamenii se ocupă de prosperitatea gospodăriei pentru anul care se iveşte, tinerii intraţi în ceata colindătorilor se pot considera flăcăi, iar fetele se gândesc la peţitori şi la căminul pe care îl vor întemeia. Printre aceste nenumărate preocupări omul din comunitate nu uită niciodată de raportul pe care trebuie să-l întreţină cu natura. Chiar femeia care se ocup[ de colacii pentru Crăciun se va duce în grădină sau în livadă şi cu mâinile pline de aluat le măneşte „măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”. Alte gospodine după ce vor da pâinea în cuptor nu uită imediat să spună „cum e cuptorul şi lopata plină de pâine aşa să fie copacii, pomii plini de poame”. În pregătirea Ajunului Crăciunului sunt angrenaţi şi copiii de toate vârstele, care cu mult timp înainte şi-au pregătit tovărăşiile pentru a umbla cu colindatul ce deschide ciclul celor 12 zile a sărbătorilor de iarnă.
Colindul
Colindul este un obicei vechi ce angrenează atât copiii, cât şi flăcăii constituiţi în cete, sau bărbaţii până la o anumită vârstă. Aceştia intonează în casele gospodarilor cântece cu caracter religios sau cu reminescenţe populare pentru a întâmpina şi vesti Naşterea Mântuitorului, dar şi pentru a ura sănătate şi fericire gazdelor. Colindele copiilor vor fi scurte şi vor vesti sărbătoarea ca atare, urările lor vor fi directe nelipsind enumerarea celor dorite de ei. Flăcăii vor cânta colinde în care urarea este mai puţin directă şi nu va lipsi mulţumirea pentru daruri. În general capitolul teologiei creştine cu puternice influenţe de factură populară este preferinţa celor mici, mai ales în cântecele de stea, precum „Steaua sus răsare”, „În oraşul Vifleem”, sau „Trei crai de la Răsărit”. Colindele propriu zise vestesc şi ele sărbătoarea, dar se adresează unor membri ai familie sau ai comunităţii, precum gospodarului, gospodinei, flăcăului de însurat, fetei de măritat, tinerilor căsătoriţi sau văduvei. Primul dar oferit colindătorilor în forma tradiţională a obiceiului era colacul, semn al belşugului. Mulţumirea pentru daruri era făcută de obicei de cel care conducea ceata. Cei care nu primeau colindătorii beneficiau de strigături, batjocore sau chiar de adevărate blesteme. Colindele se auzeau în sat şi de-a lungul celor trei zile ale Crăciunului, uneori până în seara Sfântului Vasile, iar cu steaua se umbla uneori până al Bobotează.

23
dec.
10

O reţetă pe zi | Cozonaci moldoveneşti

Ingrediente:

aluat
– 100 g unt,
– două ouă,
– un cub drojdie proaspătă,
– 100 g zahăr,
– 200 ml lapte,
– 600 g făină,
– un praf de sare;
umplutură
– 600 g nucă măcinată,
– patru linguri cacao,
– trei linguri lapte praf,
– cinci linguri zahăr.

Preparare:
1. Se pune untul la topit într-o cratiţă, apoi se ia de pe foc, se adaugă laptele şi zahărul şi se amestecă bine.
2. Separat, se omogenizează drojdia cu ouăle şi praful de sare. Peste drojdie se pune amestecul de lapte, se amestecă, apoi se încorporează făina şi se frământă aluatul, până nu se mai lipeşte de mâini.
3. Se acoperă cu un şervet şi se lasă la crescut, cam o oră.
4. Între timp, se pregăteşte umplutura amestecându-se ingredientele cu 150 ml apă călduţă.
5. Când aluatul a crescut, se împarte în patru. Din fiecare parte se întind foi subţiri, egale între ele. Pe fiecare foaie se aşază un strat uniform de umplutură, apoi se rulează subţire. Se împletesc câte două rulouri, prin răsucire, obţinându-se astfel doi cozonaci spiralaţi. Aceştia se aşază în tăvile unse cu puţin ulei, se mai lasă o oră să crească, la cald, apoi se ung cu ou bătut şi se introduc în cuptorul preîncălzit, la foc potrivit.


 

23
dec.
10

Top 10 cadouri nepotrivite de Crăciun pentru iubiţi

Uneori, deşi avem intenţii bune, facem cele mai nepotrivite cadouri de Crăciun Foto: women24.com

Abia aştepţi să-i oferi cadoul de Moş Crăciun iubitului sau iubitei tale, dar ce te faci dacă, în entuziasmul şi plăcerea de a dărui nu ai ţinut cont de nişte mici amănunte şi cadoul tău va avea un cu totul alt efect decât cel la care te aşteptai?

Crăciunul este o sărbătoare apreciată de foarte multă lume, iar seara magică în care Moşul coboară pe horn şi ne lasă lângă brad cadourile mult dorite. Probabil după copii, care sunt cei mai încântaţi de cadourile de Crăciun, cele mai aşteptate daruri sunt cele de la iubiţi/iubite. Aveţi grijă însă, în entuziasmul momentului, în elanul de a dărui, să nu faceţi greşeli sau să oferiţi cadouri care pot fi considerate nepotrivite de partener. Cum să evitaţi astfel de momente neplăcute şi să nu vă pomeniţi că darurile voastre vor avea efectul invers scontat? Urmaţi următoarele reguli şi vedeţi ce cadouri trebuie evitate:


1. Dacă nu ai în plan o cerere în căsătorie, încearcă să eviţi bijuteriile, în special inelele, dat fiind că acestea sunt percepute ca „presiuni” pentru o implicare mai profundă în relaţie, ceea ce poate intimida partenera.

2. Dacă un inel este considerat prea mult, evită cadourile impersonale, cum ar fi obiectele de bucătărie sau tichetele-cadou, căci acestea vor fi percepute ca nesincere şi nechibzuite.

3. Evită să oferi lenjerie intimă, cu atât mai mult dacă relaţia voastră este încă la început şi acesta este primul Crăciun petrecut împreună. Poate fi perceput ca „prea intim” şi poate trimite mesajul eronat celuilalt.

4. Un cadou egoist, cum ar fi invitaţii la un eveniment sportiv sau la un concert al unei formaţii care îţi place ţie, dacă celuilalt nu-i place sportul sau formaţia respectivă, poate sugera că eşti mai concentrat pe propriile interese decât pe cele ale persoanei căreia îi faci cadoul.

5. Cadourile care au legătura cu munca sau care ar trebui să-i facă „munca mai uşoară la birou” trebuie şi ele evitate. De ce să aduci în discuţie munca în zilele libere de vacanţă de Sărbători, când acestea sunt zile destinate relaxării?

6. Dacă relaţia este încă una aflată la început, evită să cumperi haine pentru cadoul de Crăciun, cu atât mai mult dacă nu eşti sigură de gusturile celuilalt în materie de vestimentaţie sau de măsurile acestuia la haine.

7. Animalele de casă sunt cadouri „proaste” pentru Crăciun, cu excepţia faptului în care cunoşti bine de tot persoana respectivă şi ştii sigur că şi-ar dori unul. Animalele sunt în general cadouri care necesită foarte multă responsabilitate şi mult prea serioase pentru un cadou de Sărbători.

8. Cadourile „la mâna a doua”, adică cele primite de tine şi pe care le faci, mai departe, cadou altora, sunt o idee foarte proastă, cu atât mai mult cu cât sunt daruri primite din partea unei foste relaţii.

9. Evită clişeele, cum ar fi cutiile de bomboane de ciocolată sau buchetele de flori. Astfel de cadouri arată că ţi-ai pus foarte puţin imaginaţia la contribuţie şi nici nu ai făcut cine ştie ce eforturi. Efectul va fi, astfel, invers celui scontat de tine.

10. Evită cadourile care ar putea sugera că partenerul sau partenera ta are nevoie să schimbe ceva la el/ea, cum ar fi îmbrăcăminte specifică pentru sala de gimnastică sau aparate de gimnastică, care ar putea sugera că el/ea nu arată suficient de bine în viziunea ta şi trebuie să mai lucreze la asta.

 

22
dec.
10

Mănâncă iarna legume viu colorate!

Iarna, corpul tău are nevoie de cantităţi mai mari de hrană şi de aceea nu este indicat să-l supui unor diete drastice. Este important să respecţi câteva reguli simple de alimentaţie, ca să-ţi protejezi sănătatea şi ca să eviţi devitalizarea organismului.

1. Evită alimentele grele, foarte consistente şi, în consecinţă, greu de digerat. Trebuie atent dozate mai ales alimentele grase, bogate în proteine, care, deşi sunt necesare, nu trebuie consumate în exces, pentru că provoacă indigestii şi balonări.

2. Nu lua masa în locuri friguroase, unde sunt curenţi de aer, zgomot excesiv şi multă agitaţie.
3. Stabileşte un orar strict pentru cele trei mese zilnice şi încearcă să-l respecţi.

4. Pune pe masă alimente viu colorate, care să stimuleze apetitul şi digestia. Alege legume precum sfecla roşie, ridichile sau varza roşie.

5. Nu lua suplimente alimentare înainte de mese! Acestea reduc apetitul şi suprasolicită digestia.

6. Încearcă să mesteci alimentele de cel puţin 30 de ori înainte de a le înghiţi. În acest fel îţi ajuţi sistemul digestiv la prelucrarea hranei şi eviţi indigestia şi balonarea.

7. Nu consuma alimente reci, abia scoase din frigider.

8. Bea multe infuzii de plante. Cele mai indicate sunt infuziile de coriandru, busuioc, cimbrişor, măceşe, coacăze negre, zmeură şi portocale.

9. Nu mânca în stare de stres, agitaţie, emoţie puternică, teamă, grabă sau nelinişte.

10. Nu mânca în timp ce citeşti sau te uiţi la televizor.

Ghimbirul face bine, dulciurile fac rău

Pentru o alimentaţie echilibrată, care să vă ajute şi sănătatea, e bine să evitaţi să consumaţi în exces o serie de alimente. Iată care sunt acestea:

* mâncărurile cu adaos sintetic, pentru că încarcă tubul digestiv.
* alimentele astringente, amare, arse sau incorect prelucrate;
* dulciurile preparate cu zahăr.
* îngheţata.
* ceaiul negru.

În schimb, specialistul în medicină tradiţională indiană ne asigură că ghimbirul face minuni. O linguriţă de miere cu ghimbir, în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, te ajută să menţii echilibrul organismului.

21
dec.
10

Angajaţii Dacia şi-au făcut Pluguşorul lor! VEZI AICI versurile!

Aho, aho, colegi şi fraţi
Staţi un pic şi ascultaţi
Pluguşorul sindical
În stil neconvenţional
Am mai încheiat un an
Fastuos pentru logan
Dusterul are succes;
Cel mai bun a fost ales!
Am muncit pe brÂnci cu toţi
(Mai puţin aia mai”oţi”)
Prestatorii din Presaj,
Lăcătuşii din Montaj,
Sudorii din Caroserie,
Pictorii din Vopsitorie,
Turnători, strungari, montori,
De la diverşi furnizori,
Din Johnson sau MCI,
Leoni sau „plasticii”,
Din Motor, Cutii Viteză
Fac Dacia să dureze!
Chiar de ţară e în criză
Noi am fost mereu în „priză”
Şi, cum traiul s-a scumpit,
Aşteptam „banul” mărit!
Vrem să le urăm la „bosi”
Sa fie mai omenosi!
Iar sefii de UEL
S-o lase mai usurel…
Noi sa fim uniti si tari
Dacă vrem salarii mari!
Nu dăm cinstea pe ruşine
Nici în anul care vine!
Să avem, din plin, de toate;
Bucurii şi sănătate,Împliniri,belşug şi bani
La Anul şi La Mulţi Ani!”

20
dec.
10

Cât costă cumpărăturile de Crăciun la vecinii noştri

Reporterii  au fost in magazinele din ţările de la graniţa cu Romania pentru a vedea ce preţuri au alimentele.Dragoş Dinu (stânga) şi Mario Voinescu (dreapta) au bătut drumul de la Bucureşti, pentru a face cumpărăturile în Bulgaria, la Ruse. Ei spun că au economisit astfel 150 de lei, bani pe care îi vor cheltui pe cadouri

Creşterea preţurilor de la noi ii trimite pe mulţi români să se aprovizioneze peste graniţă, în hipermarketurile vecinilor. Astfel, conaţionalii economisesc chiar şi 200-300 de lei la un drum. Libertatea a vizitat magazinele de la graniţă pentru a afla ce preţuri sunt acolo.

Când vine vorba de cumpărăturile pentru Sărbătorile de iarnă, românii se abţin cu greu să nu iasă cu coşurile arhipline din magazine. Şi, cum majorarea TVA a aruncat preţurile în aer, din ce în ce mai multe persoane trec graniţa spre ţările din jurul României, unde sunt alimente accesibile. Cele mai ieftine produse se găsesc în marile magazine ucrainene, acolo unde, cu 300-400 de lei, puteţi să vă aprovizionaţi pentru o masă îndestulată de Crăciun.

Trebuie să recunoaştem că diferenţele de preţ la carne sau la lactate sunt mici între România şi Bulgaria sau Ungaria. Şi totuşi, în magazinele noastre nu am găsit la nici un produs din lista de cumpărături preţul cel mai mic!


Cu roşu au fost marcate cele mai mari preţuri;
Cu verde au fost marcate cele mai mici preţuri;
* Preţurile sunt cele practicate de supermarketurile situate în apropierea graniţei, iar valorile au fost transformate în lei.

Iată câteva sfaturi de care trebuie să ţineţi cont când mergeţi în supermarketurile din străinătate

√ Ungaria: E bine să căutaţi magazinele din afara centrelor comerciale mari, din mijlocul oraşelor, şi să vă orientaţi spre periferie, unde preţurile sunt mai mici. Interesaţi-vă dinainte de promoţiile la produse, s-ar putea să beneficiaţi de reduceri mari.

√ Moldova: Înarmaţi-vă cu multă răbdare! Ieşirea pe la graniţa spre Moldova este foarte aglomerată la primele ore ale dimineţii. Cel mai liber e după-amiaza, dar riscaţi să nu mai ajungeţi la timp la cumpărături.

√ Ucraina: Punctul de trecere spre Ucraina, de la Rădăuţi-Prut, este în continuare închis pentru reparaţii. Astfel, dacă vreţi să vă cumpăraţi cele necesare pentru masa de Crăciun, trebuie să faceţi un ocol prin Suceava, pe la punctul de trecere Siret.

√ Bulgaria: La magazinele din apropierea graniţei cu România există mai multe modalităţi de plată. Puteţi achita direct cu cardul de debit/credit românesc, în leva (moneda bulgărească) sau în euro. Pentru a fi siguri că beneficiaţi de un curs valutar corect, schimbaţi banii în România. Evitaţi casele de schimb de lângă centrele comerciale!

 

19
dec.
10

Predica Duminica dinaintea Nasterii Domnului

Predica Duminica dinaintea Nasterii Domnului

Predica la Duminica dinaintea Nasterii Domnului – Duminica Sfintilor Parinti dupa trup ai Mantuitorului

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin!
Dreptmaritori crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos! Toate praznicele dumnezeiesti: Craciunul (Nasterea Domnului), Invierea, Inaltarea Sfintei Cruci, toate au inainte si dupa sarbatoare, o pregatire a sarbatorii, care te face sa inaintezi catre ea, sa traiesti acel moment suprem al ei si apoi sa cresti in ea, sa cresti din sarbatoare.; sarbatoarea inteleasa ca un eveniment dumnezeiesc, un fapt al lucrarii lui Dumnezeu in opera Sa pentru ca lumea neincetat sa se inradacineze in acest fapt dumnezeiesc si sa creasca asa ca dintr-o radacina, sa se implineasca si sa mearga din desavarsire in desavarsire, neincetat, cum spune dumnezeiescul Pavel: “Sa mearga din slava in slava”, in acest orizont divin, insorit. Pregatirea nasterii Domnului, a faptului unic in creatie, in care Dumnezeu coboara la om si in lume pentru ca pe om si lumea intreaga sa inalte la dumnezeire, sa-l indumnezeiasca pe om.

Acest act unic al istoriei il marturiseste Evanghelia, si faca Domnul, intreaga lume, omenire, sa se indrepte spre Evanghelie, caci ea este unica. Toate religiile sa traiasca acest dar al Dumnezeirii, al coborarii lui Dumnezeu la noi!

Si, Doamne, cat de negrait va descrie, si cata intelepciune divina, inteleasca si mai putin inteleasa de noi, ne pregateste Dumnezeu pentru a trai taina intruparii Sale, taina prin care El, Parintele Ceresc trimite pe Fiul Sau din veci, Dumnezeu din veci, sa se faca om! Omul creat dupa chipul Lui din veci, dar faptura. Deci El, Fiul lui Dumnezeu, sa se intrupeze in faptura!…

Si ne descrie Evanghelia de astazi legatura Fiului lui Dumnezeu devenit om, cu intreg neamul Lui, cu cele doua genealogii (cum se numesc in Scripturi). Ce inseamna o genealogie? In vremea veche se pastrau anumite genealogii. Oameni mai instariti, cu orizont mai larg, cum sunt boierii, isi urmareau parintii, inaintasii lor, cu ani, cu sute de ani, ca sa desluseasca undeva, la vreun moment – nu la radacina, ca radacina e unica – in istorie, pe cineva mai deosebit.

Mai zilele trecute, participand la Iasi la parastasul de o suta cincizeci de ani al mitropolitului Veniamin Costache, se deslusea obarsia lui dintr-un sfetnic al lui Stefan cel Mare: Arbore. Si asa se mangaie oamenii, cu inaintasii lor, nu? Uneori se mai si lauda. Nu-i vorba, Veniamin Costache a fost ca un sfant in neamul romanesc; dar noi, ceilalti. Si atunci intelegem ce inseamna aceasta genealogie, iubitilor. Este legatura noastra cu mosii si stramosii, iar in Sfanta Evanghelie, legatura Fiului lui Dumnezeu cu noi, oamenii.

Si am auzit in dumnezeiasca Evanghelie de astazi (cei care au fost la vreme, cand s-a citit dumnezeiasca Evanghelie, iar pentru ceilalti, acum s-o reamintim, dupa cuviinta) ca Sfanta Evanghelie dupa Matei incepe chiar cu aceasta genealogie; cu una din ele: cu acea genealogie a Mantuitorului, altfel spus, cu parintii si stramosii Lui dupa trup, dupa firea omeneasca.

Si chiar asa incepe Evanghelia dupa Matei: “Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam …”. Se desfasoara apoi neamurile dupa trup ale Mantuitorului, de la Avraam, parintele Avraam, care a trait, dupa calculul cercetatorilor, cu vreo opt sute de ani inainte de Mantuitorul Iisus Hristos. Citim aici o parte din aceste neamuri; reproducem si intelegem pe urma ca este vorba si de celelalte: “Avraam a nascut pe Isaac (fiul sau, pe care a vrut sa-l jertfeasca; dar Dumnezeu n-a ingaduit. Isaac a fost un simbol, o anticipare a jertfei Fiului lui Dumnezeu.); Isaac a nascut pe Iacov (cu doisprezece fii, patriarhii, dintre care si Iosif cel drept); Iacov a nascut pe Iuda si pe fratii lui; Iuda a nascut pe Fares si pe Zara, din Tamar; Fares a nascut pe Esrom; Esrom a npscut pe Aram…” Si asa se desfasoara pana la David, pana la Solomon si pana la stramutarea in Babilon. Apoi, dupa stramutarea in Babilon, pomeneste de Iehonia, Salatiel, Zorobabel si ceilalti care apoi au venit in istorie, de la parintii lor, si ajunge aceasta desfasurare de neamuri din generatie in generatie, socotindu-le patrusprezece; trei grupe de cate patrusprezece, fiecare grupa de doua ori cate sapte, dupa numerele zilelor creatiei, aici toate socotite nume sfinte. (“…toate neamurile de la Avraam pana la David sunt paisprezece; de la David pana la stramutarea in Babilon sunt paisprezece ; si de la stramutarea in Babilon pana la Hristos sunt paisprezece neamuri”).

Aceasta este genealogia data de Sfantul Evanghelist Matei. Poate va intrebati de ce incepe de la Avraam. Avraam este parintele neamului evreiesc, iar intr-un anume fel si parinte al celor trei religii monoteiste. De la Avraam, prin Agar, sclava sa, a descins lumea araba. Sotia lui Avraam, Sarra, n-a avut copii si, atunci, primul copil s-a nascut din Avraam cu Agar, sclava. Asa era randuiala atunci, ca sa aiba urmasi si cu sclavele. Deci din Avraam si Agar s-a nascut Ismael. Apoi, cand Sarra a nascut si ea pe Isaac, sarmana Sarra a indepartat-o pe Agar. Si Agar a plecat cu feciorul ei in pustie, unde a patimit o vreme, dar Dumnezeu i-a ocrotit si n-a pierit. Si a fost odraslit din Avraam cu Agar, Ismael – neamul lumii arabe. Poate aici este o drama in istorie, si anume: Agar si Ismael au fost indepartati, dar lumea araba, islamul, il considera pe Avraam ca un parinte, insa au oarecare amaraciune pe cei urmasi din Sarra si Isaac, si iata ca au durat peste milenii aceste suparari. Dar noi nadajduim ca pana la urma vor ajunge la pace, ca iata, prin Avraam mai adanc, la sursa, Una e radacina si anume Hristos, din Tatal in Duhul Sfant. Pana la urma, tot cum a spus Mantuitorul, va fi o turma si un pastor pentru toata lumea.

Si atunci, iubitilor, retineti acest fapt: de la Avraam infatiseaza Sfantul Evanghelist Matei, mosii si stramosii Mantuitorului dupa trup pana la Hristos. Avraam – am spus – e parintele neamului evreiesc si parintele islamului, dar prin Maica Domnului si noi il cinstim pe Avraam; deci este un parinte comun, dupa trup, al celor trei mari religii monoteiste.

De ce Sfantul Evanghelist Matei infatiseaza pe mosii si stramosii Mantuitorului de la Avraam, urcand spre Hristos? Repet: pleaca de la Avraam, merge prin Isaac, Iacov, David, Solomon, Zorobabel si urca la acel moment al istoriei in care S-a nascut Hristos. Retinem acest lurcu de mare insemnatate. De ce de la Avraam? Evanghelia dupa Matei este scrisa de el, intai in limba aramaica, in care a vorbit Mantuitorul. A fost scrisa pentru evrei, adica sa le spuna: “Fratii mei evrei! Hristos cel rastignit si inviat este de la Avraam, pe care voi il cinstiti si-l socotiti tata. Noi, iata, il avem pe Avraam. Hristos este Mantuitorul. Recunoasteti-L, credeti, iubiti-L si mantuiti-va prin El!” De aceea aceasta evanghelie, dupa Matei, scrisa pentru evrei, incepe cu genealogia, cu stramosii Mantuitorului de la Avraam, pe care il pretuiesc toti evreii.

Mai avem o genealogie tot dupa trup, iubitilor, cu toti inaintasii Mantuitorului pe firul neamului omenesc, pe firul firii omenesti a Mantuitorului, si anume la Sfantul Evanghelist Luca. Daca genealogia dupa Matei apare a capitolul intai, cealalta genealogie, a Sfantului Evanghelist Luca, o gasim la capitolul al treilea, cand, dupa botezul Domnului, spune: “Iisus Hristos era ca de treizeci de ani cand a primit botezul la Iordan (botezul dupa Vechiul Testament, nu botezul nostru); si cand a inceput sa propovaduiasca, fiind, precum se socotea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, fiul lui Matatia…” si merge, iubitilor, nu ascendent (adica suind de la Avraam la Hristos), ci coborand de la Mantuitorul Iisus Hristos, mergand inapoi pe linie, pana la Adam. Si asa incheie: “Fiul lui Matusala (Matusalem – dintre primii patriarhi, care a trait cel mai mult: noua sute saizeci si unu de ani), fiul lui Enoh, fiul lui Iaret, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, si aici, deodata: fiul lui Dumnezeu”. De la Adam, repet, apare o mutatie: Adam, faptura a lui Dumnezeu, direct (“Mainile Tale m-au facut si m-au zidit”), si fiu al lui Dumnezeu. Prin urmare, in radacina, in obarsia intregii umanitati, este Dumnezeu. Sa nu uitam aceasta: Dumnezeu – Sursa, Izvorul, Radacina creatiei intregi, de dincolo de creatie.

Dar sa revenim. Observati cele doua genealogii: una urca spre Hristos, pentru neamul evreiesc numai, cealalta coboara de la Hristos, mergand inapoi, cuprinzand intreaga omenire pana la Adam, deci adresandu-se tuturor. Daca cea de la Matei se adreseaza neamului evreiesc, cea de la Luca se adreseaza intregului neam omenesc. Si atunci, aceste doua genealogii ne descopera legatura cu Dumnezeu si a lui Dumnezeu cu noi. Dumnezeu, Care S-a facut om si, iata, genealogiile ne arata cm Hristos Se inrudeste dupa trup cu noi, cu toti.

Sfintii evanghelisti Matei si Luca ne infatiseaza obarsia trupeasca, originea trupeasca, dupa trup, cu noi toti, pe cele doua linii: urcand in sanul neamului evreiesc, si coborand catre noi, catre fiecare din noi.

Obarsia dupa trup! Mai este o obarsie a Mantuitorului; care credeti? Cea fireasca (dupa fire), cea divina. Ei bine, ceilalti doi evanghelisti, Marcu si Ioan (vedeti, doi cate doi: primul si al treilea; al doilea si al patrulea) ne infatiseaza aceasta obarsie. Primul si al treilea ne dezvaluie legatura trupeasca, a omenitatii, a lui Hristos cu noi. Cealalta – legatura duhovniceasca, dumnezeiasca. Caci, iata, Evanghelia dupa Sfantul Marcu incepe deodata, stralucind, ca izbucnind din marea taina a lui Dumnezeu: “Inceputul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu (deodata, ca un fulger dumnezeiesc), precum este scris in proorocie (la Maleahi) si Isaia: Iata, Eu trimit ingerul Meu inaintea fetei Tale, care va pregati calea Ta. Glasul celui ce striga in pustie: Pregatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui”. Deci aici avem – observati – tot genealogia, dar de cealalta natura, dumnezeiasca.

Iar Sfantul Evanghelist Ioan spune ceva mai pe larg, incepand tot cu obarsia dumnezeiasca, cand zice: “La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate prin El s-au facut si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut. Si intru El era viata si viata era lumina oamenilor”. Deci si aceasta evanghelie ne dezvaluie aceasta taina a tainelor, si anume ca Fiul lui Dumnezeu este Dumnezeu-Cuvantul, Cel Care S-a intrupat si Care e din veci Fiu al lui Dumnezeu. Si toate printr-Insul s-au facut. El e radacina umanitatii, radacina creatiei intregi; El, Fiul lui Dumnezeu.

Astfel vedem cum dumnezeiestile Scripturi ne dezvaluie pe Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului, rasarind din sanul Parintelui Ceresc din veci. Caci Parintele Ceresc e Parinte din veci si, fiind Parinte din veci, din veci e si Fiul. Daca n-ar fi Fiul din veci, n-ar fi nici Parinte din veci si n-ai putea sa-L numesti Tata al nostru… decat doar cei care socotesc – ca sarmanul, nefericitul Arie – ca Hristos e faptura. O, sarmanul Arie! N-avea voie sa spuna “Tatal nostru”, pentru ca mintea, ca toti cei ce nu recunosc pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Acestia mint cand zic Tatal nostru, pentru ca nu recunosc pe Fiul din veci. Caci numai asa Parintele Ceresc e Parinte din veci, daca are un Fiu din veci si prin Fiul ne are si pe noi toti ca fii ai Lui. Asa gandim. N-au dreptul sa spuna nici Tatal nostru, nici sa se numeasca fii ai lui Dumnezeu, caci numai prin Fiul din veci suntem si noi fii ai lui Dumnezeu.

Si inca o mare taina se descopera, o, iubitilor: In Iisus Hristos, Domnul nostru, sunt unite desavarsit doua firi: firea (natura) dumnezeiasca si cea omeneasca. Cum am fost noi ziditi? A zis Parintele Ceresc in sfatul Sfintei Treimi: “Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra”. Or, ce inseamna a fi zidit dupa asemanarea lui Dumnezeu? In legatura cu Sfanta Evanghelie de astazi, si din cuvantul smerit de astazi, aceasta inseamna: ca asa cum in Fiul lui Dumnezeu sunt doua naturi – divina si umana -, si in noi oamenii, sunt doua lumi: e lumea firii noastre, zdita, fireasca, din tarana pamantului, cum spune Scriptura, dar e si ceva dumnezeiesc in noi; e harul dumnezeiesc si indumnezeitor in noi, pe care Fiul lui Dumnezeu l-a insuflat, in Duhul Sfant.

Deci si in noi e ceva tainic, adanc; ceva zidit, omenesc, dar si ceva dumnezeiesc, dupa chipul lui Dumnezeu facut om. De ce subliniez aceasta? E de mare insemnatate. Pentru ca numai asa il intelegem curat pe om, numai asa ne intelegem pe noi, numai asa ne implinim pe noi, cu aceste doua daruri dumnezeiesti: de a fi ziditi din tarana pamantului si de a avea in noi si ceva din vesnicia lui Dumnezeu, din infinitul divin, din inaltimea divina. Asa ne implinim, cand simtim in noi aceste doua lumi; traind in lumea aceasta (cu hrana, batura, imbracaminte, adapost si celelalte, uneori cosmetizate, prefacute, mistificate, sau mai stiu eu cum), dar avand si ceva dumnezeiesc in noi; si noi uitam de dumnezeiescul din noi.

O, Doamne! De curand am gasit o carte a unui ganditor al nostru, crestin bun, saracul. L-am cunoscut personal cand eram cantaret la Zlatari [?] si m-am ocupat de revista cu parintele Toma Chiricuta. In aceasta revista scria si Vasile Bancila, si ce frumos gandea acest om! (Editura Anastasia a tiparit cartea lui). Si acest Vasile Bancila spunea in vremea materialismului (pe ai carui adepti, sarmanii, e greu sa-i califici, parca ti-e si jena)… O parte din fratii nostri intelectuali inca mai zaboveau in baltoaca asta statuta a materialismului, unde, daca baltoaca e statuta rasar si viermi, care sunt gandurile noastre rele, si-i purtam noi. Atunci, acest Vasile Bancila spunea: E in om ceva ce-l distinge de celelalte fapturi, nu numai graiul si o simpla rationalitate a lui. Ca rationalitatea nu este mai buna… Un lucru ce invata el si spunea, era ca de mici copiii nostri sa fie hraniti cu sfanta noastra credinta, nu cum zic unii – sa ajunga la ratiune. E ca si cand omul n-a trait pana n-a aparut ratiunea lui Descartes sau a altcuiva. A fost necesar rationamentul filosofilor ca omul sa fie om? De mic trebuie sa-l invatam pe copil, spunea Vasile Bancila, si mai spunea el: Omul traieste in lumea aceasta, se alimenteaza ca ea, se acomodeaza cu realitatea aceasta sensibila dar, auziti, omul a facut un salt suprem, saltul in transcendent, si in aceasta consta toata puterea si maretia omului.

Asa a inteles el Scriptura, si alaturi de el au mai inteles-o si altii, cam tot in vremea lui, poate ceva mai inainte de el. Sa revin. Ceva mai inainte de el, pe la inceputul acestui secol, la noi, alaturi de el gandeau si teologii nostiri (Nichifor Crainic s.a.), sau Nae Ionescu, dar marea majoritate invata dupa bazele darvinismului, evolutionismul acesta steril, nu inradacinat in Dumnezeu. Un alt savant, Fischer [?], ca raspuns unor teorii ale vremii, indeosebi psihologiei abisale (Freud, care sutinea ca adancul din om ne descopera doar poftele acestea trupesti, libidoul; sau Adler cu dorinta de putere, de a te ridica peste ceilalti), spunea ca recunoasterea acelor inaltimi spirituale ale naturii umane, acestea sunt definitia noastra.

Am reprodus exact cuvintele lor, odata cu marturisirea credintei noastre, ca sa stim ca oamenii care se unesc la radacina, adanc, au fost luminati si au spus adevarul, chiar daca vocile lor au fost inabuiste de glasul asurzitor al celorlalti. Or, aceasta este intrebarea in legatura cu Sfanta Evanghelie, aceastaa este descoperirea adanca pe care trebuie s-o pastram, care sa te descopere, sa te defineasca. Adica trebuie sa simti nevoia, traind pe orizontala existentei, sa imbratisezi toata lumea, asa cum Mantuitorul a imbratisat-o pe Cruce, caci de aceea a ales sa moara pe Cruce, pentru a muri imbratisand aceasta lume, cum spun Parintii; si verticala Crucii, care ne inalta. Sa nu inabusim in noi niciodata verticala, dorul de inaltime si inaltare spirituala; altfel devenim niste handicapati. De aceea s-au nascut atatia handicapati, pentru ca, desi suntem ziditi dupa chipul lui Dumnezeu, il mutilam. Se afla contracandidati inlauntru. Asa se nasc boli si suferinte; mai ales cele sufletesti.

Acum, iubitilor, plecand de la aceasta stare, a zidirii noastre, de aici inca un gand mai departe. Vedeti, infatisarea aceasta a genealogiei, a tuturor inaintasilor, stramosilor Mantuitorului, a profetilor care au vestit si au pregatit marele si unicul fapt… Caci dupa cadere, cazuti am fi ramas si ne-am fi prabusit, fara Hristos, daca Dumnezeu nu ar fi pregatit, prin stramosi mai ales, prin acele varfuri ale profetilor, venirea Fiului Sau, intr-un suis continuu, al Vechiului Testament . Intreg Vechiul Testament tinde spre Hristos, dupa cum Noul Testament creste din Hristos. Sa retinem ideea. O, ce taina se dezvaluie cand noi auzim pe profeti vestindu-L pe Hristos! Bunaoara Isaia (cap. 6,14) spune: “Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu si se va numi Emanuel (Dumnezeu este cu noi)”. (Asa cum au rostit copiii nostri in Decembrie: Dumnezeu este cu noi! Era in preajma Craciunului si erau in fata si in numele lui Hristos, Cel Care Se intrupeaza si, prin Cruce si Inviere, biruie moartea. Asa au trait acesti copii, pe care i-am pomenit indeosebi ieri, in ziua de douazeci si unu decembrie, cand la Bucuresti au fost primii jertfiti). Mai pe urma, in capitolele 52-53 infatiseaza suferinta Mantuitorului: “El pentru pacatele noastre a fost zdrobit”. Il infatiseaza in chipul Mielului, despre care Sfantul Ioan Botezatorul va spune: “Cel ce ridica pacatul lumii”.

Profetul Miheia lauda Betleemul intre cetatile lui Iuda, ca de acolo se va naste “Cel care este din zilele vesniciei”. Eu nu pomenesc acum toate profetiile; altceva vreau sa pun in lumina. Vedeti, taina aceasta, iubitilor, si cum se desfasoara intai in Vechiul Testament, tot timpul Vechiului Testament, pana cand? Pana la plinirea vremii, la o anumita plinire a vremii. Noi nu trebuie sa privim numai momente desfacute, din aceasta desfasurare, ci toate vazute intr-un plan integral.

Ingaduiti a spune o smerita reflectie, experienta: Pregateam o lucrare si, deodata, in lucrarea aceea mi-a aparut o idee, o alta idee, inca una. Si se legau una de alta si-mi dadeam seama ca fiecare idee nu trebuie vazuta singular, intr-un fel de autonomie a ei. Avea fiecare identitatea ei, dar se lega de altele, tot asa cum un copilas leaga litera de litera si face un cuvant, apoi o propozitie, o fraza. Asa cum un arhitect leaga fiecare detaliu avand in vedere edificiul, catedrala intreaga; sau tot asa cum istoria o vezi in fapte singulare, dar si in unitatea ei. Asa si Vechiul Testament; il vezi si in fapte singulare, dar si in unitate. Deci ai viziunea unei opere si in particular dar si intreaga. Ai viziunea vietii tale si in particular, cand erai prunc, copil, tanar adolescent, mai varstnic, dar si in totaliatatea ei.

O Doamne! Atunci am zis: acum te inteleg, Doamne, mai bine! Acum inteleg ca Tu ai intreaga istorie, o porti in Tine, Doamne, daca eu amaratul si smeritul de om am realizat aceasta. Si aici se desfasoara tocmai una din trasaturile chipului lui Dumnezeu in noi pe care nu o are nici o faptura. Au celelalte animale viziunea istoriei? Ganditi-va! Mi-aduc aminte de o lucrare in care era scris ca sarmana Ladighina avea un cimpanzeu si voia sa-l faca om. Dar cum sa-l faca? Sa-l puna sa faca si el ceva ce face omul: sa bata un cui. Doi ani s-a luptat Ladighina cu Johny cimpanzeul sa bata cuiul si n-a reusit. De ce? Pentru ca cimpanzeul nu avea viziunea, semnificatia, sensul rational de a fi. Sau nu-l potrivea, sau nu-l fixa. Dar inradacinarea noastra in Radacina Unica a Fiului lui Dumnezeu facut Om, e cea care ne salta peste lume, ne da aceasta viziune a intregului in masura noastra, dar si dincolo ne inradacineaza in Dumnezeu, fapt ce am simtit cu adevarat. O, Doamne! Intelegem cum Tu ai viziunea intregii opere a Ta. Toata opera o are Dumnezeu in El, asa cum eu, amaratul de mine am si eu o operisoara cat de mica, acolo!

Asa L-am inteles, in maretia Lui si constiinta s-a unit cu sufletul in fata maretiei si a adevarului dumnezeiesc si am inteles si profetiile si toate aceste genealogii. Pentru ca toate se legau unele de altele tocmai prin apropierea noastra adanca de Dumnezeu; si mi-am zis atunci cuvantul Fericitului Augustin: “Doamne, sa te cunosc pe Tine ca sa ma cunosc pe mine.” Sau cum spunem noi la spovedanie adeseori, cate unui suflet care sta la indoiala: “Ai Scriptura in casa? O citesti? Stii ca in Noul Testament este vorba de dumneata?” Pai daca acolo e vorba de Icoana, de Radacina noastra, de Mantuitorul Iisus Hristos, e vorba si de noi. Nu ne putem cunoaste daca nu-L cunoastem pe El. Cunoscandu-L pe El ne cunoastem pe noi, in taina aceasta, vedeti, in care se dezvaluie deodata intreaga revelatie dumnezeiasca; si atunci credem cu tarie in ea. Credem ca asa a fost pentru ca ai impresia ca este o experienta a vietii tale. Si intind atunci radacina in El. Simti ca oriunde te vei afla esti cu El, mai ales acum, cand, iata, a trebuit sa vina stiinta ca sa mai adauge si ea ceva: ca in fiecare faptura, bobita cat de mica de creatie, se oglindeste faptura intreaga.

Pai aceasta ne descopera Dumnezeu in dumnezeiasca Scriptura de cand lumea. Zice psalmistul, preamarind pe Dumnezeu: “Pe cat de departe sunt rasariturile de apusuri, asa a intarit Dumnezeu mila Lui spre cei ce se tem de Dansul”. Deci oriunde , in fiecare lucru, in fiecare faptura, Il simti cu radacina si mila Lui, cum zice, iarasi, psalmistul: “A Ta este ziua, a Ta este noaptea. Tu ai intocmit lumina, Tu ai facut toate marginile pamantului, vara si primavara Tu le-ai zidit”. Iar in alta parte la fel graieste psalmistul, luminat: “Cat de departe e cerul de pamant, asa intareste Dumnezeu mila Lui catre noi”. Sau spune: “De la fata Ta Doamne, unde voi fugi? Ca Tu pretutindenea esti”. Sa simti ca e pretutindeni este o mare bucurie.

Ingaduiti cateva cuvinte: Mai acum catva timp, cu cativa ani in urma, era cineva stapanit de o slabiciune. Il urmarea pe acel om o persoana de care se indragostise patimas. “N-am liniste parinte. Noaptea il visez, ca un cosmar ma chinuie. Si-mi vorbeste si-mi striga si in timpul zilei, parca”. Erau situatii si de o parte si de alta. O persoana feminina imi vorbea de un barbat, o persoana barbateasca imi vorbea de o femeie, pana la obsesie. Altii mi-au vorbit ca le este frica de o crima din partea cuiva. Si atunci, in aceste chinuri launtrice, ce m-a luminat Dumnezeu sa zic? Spun: Vezi dumneata – si va rog sa fim cu luare-aminte -, aceste cosmaruri, unde se inscriu ele? Ele nu se inscriu in adancul omului, la radacina; se inscriu in straturile superficiale. Acolo apar; si in vise si in cosmaruri si in obsesii. Obsesii grele de tot la unii, pana la indemnul de a lua cutitul sa spintece pe cineva. Si imi mai spuneau: “Am fost la medic, la psihiatru; n-am reusit sa scap de rau, de aceste cosmaruri”. Atunci am mers pe aceasta taina a descoperirii credintei. Repet: in adancul din noi, radacina, e in Dumnezeu, dincolo de lume. Iar obarsia mea, originea mea, e tocmai acel loc de intalnire cu Dumnezeu, in care Dumnezeu coboara, ca pe mine sa ma ridice la acea veriga care e voia lui Dumnezeu, e veriga harului. Nu e din lumea aceasta. Si atunci, dumneata trebuie sa mergi mai adanc, sa sapi peste straturile acestea care te chinuie, cu posesiile, obsesiile posesive. Pana in adanc sa mergi, la ultima adancime, acolo unde demonul nu poate patrunde, caci “Dumnezeu a pus in vistierii adancul” Adancul din mine e in vistieria lui Dumnezeu, e in mana lui Dumnezeu. Sufletele dreptilor sunt in mana lui Dumnezeu, zice Scriptura iarasi.

Si atunci, cu rugaciunea mergi mai adanc decat toate straturile acestea, mergi la sursa, care este Dumnezeu. Caci nimeni nu e sursa mea – retinem – nici dumneata nu esti sursa mea, radacina mea, nici eu nu sunt sursa dumitale, radacina dumitale, niciunul din noi. Sursa, radacina, este unica: Dumnezeu. Deci sursa e dincolo de lume, nu-i din lumea aceasta.

Si atunci, daca eu cred cu tarie si stiu ca sursa mea e mai adanca decat toata lumea aceasta, decat toti filosofii si savantii, decat toate cosmarurile acestea, ca a celor din Gadara, atunci eu merg, patrund la esenta, la sursa, fac legatura cu sursa, cu Dumnezeu. Si celelalte se risipesc cum se topeste ceara in fata focului, si asa si demonii. Aceasta este calea risipirii acestor stari tragice, care uneori ii inabusa pe bietii oameni.

Deci acesta este al doilea adevar pe care trebuie sa-l retinem astazi, din descoperirea celor doua genealogii ale Mantuitorului. Mergeti la sursa, iubitilor, la radacina existentei noastre, acea radacina prin care noi din nou ne simtim in ultimul nostru adevar, in temeiul existentei noastre si nu ne mai clatina nimic, pentru ca Cel neclintit, Cel vesnic, e cu noi!

Si cu aceasta sarbatoare de astazi se mai pune o problema. Noi praznuim Craciunul si Invierea in fiecare an. Mi-aduc aminte, mai acum vreo doi-trei ani, cand cineva care avusese si o functie ceva mai importanta, sef la televiziune, spunea sarmanul: Ce sa mai vorbim noi tinerilor, de Pasti, ca cineva a inviat acum vreo doua mii de ani? O, sarmanul de el! Cum gandea! E ca si cum Invierea ar fi fost numai pentru Hristos. Dar Invierea era pentru noi. Cea mai mare taina si fapta a lui Hristos n-a fost doar Invierea, caci El era Dumnezeul cel viu. Cea mai mare minune a Domnului e ca S-a facut om si a murit pentru noi. Pentru noi Fiul lui Dumnezeu S-a facut om; pentru noi Fiul lui Dumnezeu a murit si a inviat. Pentru ca noi sa crestem din acest fapt dumnezeiesc, al Invierii.

Ce vreau sa va spun? Cum sa traiesti Nasterea? Daca ti-as zice: “Da, s-au petrecut atunci, acum doua mii de ani”, parca te arunca intr-un fel de obisnuinta, de rutina. Doamne pazeste! Taina sarbatorii si a sarbatoririi o gasim din nou la Bancila. Noi vom adauga un cuvintel la el. Zice Bancila: “Existenta noastra e obisnuita, nesarbatoreasca. Nu mai simti sarbatoarea – altfel spus, nu mai simti taina Nasterii si a Invierii. Or, ce zice el: Iata, ici-colo s-a mai instituit un fel de obisnuinta nesarbatoreasca, sau cum spune cineva la noi, praznic, prin care se intelege masa, adica mancare multa si vin mult. El nu intelegea praznicul ca taina a sarbatorii, praznicul in sens duhovnicesc, sarbatoare duhovniceasca. Trei sunt cauzele de suferinta ale constiintei de nesarbatorire: ideea limita, contradictorie, a tuturor mizeriilor eului nostru, a conflictului cu societatea si a conflictului cu natura; adica suntem atat de coplesiti de eul nostru, de conflictul cu semenii si de conflictul cu natura. Iata, bunaoara, s-a prabusit pamantul la vreo patru sute de kilometri, dincolo de Iasi. Toate acestea ne coplesesc si ne intuneca privirea si nu mai intelegem taina sarbatorii.

Sau, adaugam aici si altceva. Sarbatoarea e un act suprem, dumnezeiesc: S-a intrupat Fiul lui Dumnezeu de la Duhul Sfant si din Fecioara. Daca ne-am gandi noi nitel, adanc! Vedeti, Evanghelia dupa Luca il numeste pe Adam fiul lui Dumnezeu, in ultima instanta. Atunci, obarsia noastra este in Dumnezeu, va spuneam adineaori. Ori, cum a fost zamislit Adam insusi? In zidirea lui Adam e ceva din taina intruparii Fiului lui Dumnezeu, caci Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria. Adam, si el de la Duhul Sfant, ca a primit suflare de viata, nu? Luand Dumnezeu tarana din pamant l-a plamadit pe Adam si a suflat in el suflare de viata, harul Duhului Sfant. Din pamant, dar ce fel de pamant? Dumnezeiestii Parinti numesc pamantul, fecioara curata, caci nu fusese inca intinat de pacatul uciderii, de sangele varsat de Cain din Abel. Era pamantul fecioara curata, neblestemat, deci. Adam, intr-un anumit fel, avea si el din taina Intruparii faptul acesta: pamantul-fecioara, neintinat, neblestemat, si suflare de viata de la Duhul Sfant.

Dar el n-a stiut sa creasca in aceasta, a parasit aceasta taina, si atunci a venit Fiul lui Dumnezeu. De aceea dureaza pana la o plinire a vremii, pana la ziua Invierii. Noi insa, prin taina botezului, a Impartasaniei, trebuie sa crestem sufleteste, in sarbatoare; sa simtim si noi ca, asemenea Fiului lui Dumnezeu, e Duhul Sfant in noi, ca trupul nostru devine fecioara curata, biruind patimile, slabiciunile trupului, care ne dau atatea boli si suferinte. De aceea dureaza atat de mult pana la alta plinire a vremii, pe care noi ar trebui s-o grabim, asa cu Sfantul Apostol Petru spune: “Noi ar trebui sa fim asteptand si grabind venirea zilei aceleia, atunci cand vom praznui un cer nou si un pamant nou”.

Pentru aceasta, zice Apostolul pe care l-am ascultat astazi: “Prin credinta stramosul nostru, Avraam, atunci cand a fost chemat, a ascultat si a iesit la locul pe care era sa-l ia spre mostenire si a iesit nestiind incotro merge; si a mers spre pamanul fagaduintei”. Trebuie spus ca de la Adam pana la Avraam lumea privea spre vechiul paradis pierdut, dar de la Avraam se deschide o noua viziune in istorie: catre paradisul viitor, catre Hristos. Toti cei din Vechiul Testament, prin credinta au strabatut suferinte, necazuri, robiri, privind spre Hristos, spre intruparea Lui. Toti profetii, si cei mai putin insemnati, aveau o tendinta spre inainte, viziune care era numai a omului in taina viziunii revelatiei dumnezeiesti.

Si au trait taina serbarii. Acum noi traim taina intruparii, inradacinati in ea din momentul botezului si al mirungerii. Prin Evanghelie avem neincetat ochii catre Hristos, desavarsitorul credintei noastre, plinitorul credintei noastre, cum spunea acelasi Pavel. Iar despre cei din Vechiul Testament: “Ei, de care lumea nu era vrednica, au ratacit in pustii si in munti si in pesteri si in crapaturile pamantului. Si toti acestia, marturisind prin credinta, n-au primit fagaduinta pentru ca Dumnezeu randuise pentru noi ceva mai bun, ca ei sa nu ia fara noi desavarsirea”(Evrei 11,38, 39).

Precum copiii nostri din Decembrie, asa s-au jertfit, si cum inca va mai dura toata istoria. Nu trebuie s-o privim ca pe un moment static, gol, fereasca Dumnezeu, ci sa ne intrebam: cat am trait si cat am crescut noi din Nasterea lui Hristos cea din Fecioara, de la Duhul Sfant, cat crestem noi viziunea catre cerul cel nou si pamantul cel nou al Invierii, a invierii si a trupurilor; si daca putem raspunde la aceste intrebari vom simti ca sufletele noastre sunt vii, asa cum spune Mantuitorul: “Cel ce asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis, are viata vesnica si la judecata nu va veni, ca a si trecut din moarte la viata”. Si: “Adevar spun voua, vine vremea si acum este, cand mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, si care vor auzi, vor invia”.

Simtim noi ca a inviat sufletul nostru, ca s-a risipit indoiala, necredinta, deznadejdea, ca il simtim pe Hristos viu? Nu cumva sa spunem cu fiecare Craciun pe care il intampinam si-l traim: Ei, a fost ceva, odata! Dar orice act dumnezeiesc e pentru eternitate. Omul sa stie, sa simta din nou radacina in Hristos si, apeland mereu la radacina, la sursa, sa simtim cum crestem din Radacina. Atunci cresc in noi nu numai frunzele, ci si roadele. Sa ne amintim cum a blestemat Mantuitorul smochinul, cand a cautat in el smochine si n-a gasit – si nu era vremea smochinelor: “In veci sa nu mai fie rod in tine!” In veci. M-a cutremurat acest fapt. A doua zi, apostolii au trecut si au vazut smochinul blestemat. Petru I-a zis: “Doamne, iata, smochinul pe care l-ai blestemat, s-a uscat din radacina”. Doamne! Atunci Iisus i-a spus: “Aveti credinta lui Dumnezeu!” (Marcu 11,22). Pilda smochinului ne priveste pe noi toti, fiinte duhovnicesti, ziditi dupa chipul lui Dumnezeu, despre care spune Mantuitorul: Tatal Meu pana acum lucreaza, si Eu lucrez”. Spiritul nu moare niciodata, spiritul rodeste neincetat.

La fiecare sarbatoare noi sa simtim taina sarbatorii; sa simtim ca rodim, crestem in ea dupa chipul lui Hristos. Altfel ne uscam. Ganditi-va: Au mai fost profeti de la Hristos pana astazi, care sa vesteasca intruparea, venirea lui Dumnezeu? N-au mai fost. Avem o alta profetie: a cresterii noastre din Nasterea Fiului lui Dumnezeu si Invierea noastra sufeteasca in timp, catre Hristos, Cel care va ridica la inviere intreaga faptura, la cea de a doua plinire a vremii. Daca noi traim asa, atunci vom avea parte de inviere.

Iar acum sa traim cel putin invierea aceasta sufleteasca si a neamului nostru, intru marirea lui Dumnezeu. O, Doamne! Ajuta-ne asa sa traim taina pe care Tu ai descoperit intru noi, taina lui Dumnezeu si Om. Vrei si pe noi sa ne zidesti in amandoua aceste daruri, ce sunt si ale fapturii umane, dar si a neincetatei inaltari spirituale a omului catre lumina si Dumnezeu. Amin.

Parintele Constantin Galeriu

Calendar Ortodox

 

18
dec.
10

3 boli de piele cauzate de ger

Fularul, mănuşile şi hainele groase nu ne ţin doar de cald, ci ne protejează şi pielea. Specialistul Click!, dr. Mircea Tampa, ne spune care sunt afecţiunile cauzate de temperaturile scăzute.

Degete dureroase. Toate persoanele prezintă dureri ale degetelor după mai mult timp petrecut în frig. Dacă, însă, degetele îşi schimbă culoarea în vineţiu şi, în cele din urmă, apare un aspect de degete roşii, dureroase, mergeţi la medic. Acestea sunt semne de afecţiuni reumatismale.

Herpesul poate fi declanşat de expunerea la frig. Este cauzat de un virus care, odată pătruns în organism, nu poate fi înlăturat de nici un tratament. Se manifestă prin apariţia de vezicule mici cu lichid la nivelul buzelor. În unele cazuri, aplicarea de cremă cu aciclovir la primele simptome (arsură, înţepătură) poate împeidica dezvoltarea leziunii.

Mâncărimile pielii pot apărea iarna pe fondul unei pieli uscate. Din cauza frigului şi a vântului, pot apărea mici fisuri microscopice ale pielii, care dau senzaţia de mâncărime. Pentru prevenire se recomandă aplicarea din abundenţă a cremelor emoliente.

 

18
dec.
10

7 sfaturi de la Protecţia Consumatorului pentru jucăriile copiilor

 

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor îţi spune ce jucării să alegi
//

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ne dă câteva sfaturi despre cum să cumpărăm jucării sigure pentru cei mici. Comisarul ANPC Duţu Ion ne spune ce trebuie să avem în vedere atunci când ne pregătim să mergem la magazin.

Cumpăraţi jucării numai din magazine sau raioane specializate unde se eliberează documente de cumpărare (factură, bon fiscal, chitanţă fiscală) de care veţi avea nevoie în cazul unei eventuale reclamaţii;

Verificaţi existenţa marcajului CE care conduce la supoziţia că produsul este sigur, conform legislaţiei în vigoare. Verifică şi existenţa denumirii şi a coordonatelor sediului producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat;

Alegeţi jucării specifice vârstei copilului şi nu adresate altei categorii de vârstă;

Verificaţi existenţa instrucţiunilor de utilizare şi a avertismentelor specifice care trebuie să fie traduse în limba română;

Evitaţi achiziţionarea jucăriilor care au muchii tăioase, piese uşor detaşabile (de dimensiuni mici, care pot fi înghiţite sau din material textil şi păr ce ar putea produce sufocare);

Nu cumpăraţi jucării care conţin elemente detaşabile (magneţi permanenţi)sau sunt fabricate numai din magneţi permanenţi ce ar putea fi înghiţiţi;

Atenţie la jucăriile alimentate electric: dacă sunt branşate direct la reţea, verificaţi starea cablului şi a prizelor ; dacă jucăria utilizează un transformator sau redresor verificaţi ca acesta să furnizeze o tensiune mai mică de 24V.

 

17
dec.
10

Învăţaţi să vă alegeţi bradul perfect

În această lună, românii dau iama prin pieţe sau prin magazine ca să-şi cumpere pom de Crăciun. Dana Vlad, inginer horticultor, în cadrul Administraţiei Parcuri Bucureşti, vă învaţă cum să vă alegeţi bradul perfect.

Copiii sunt bucuroşi din cale-afară când merg să-şi aleagă un brăduţ

  • Când vă duceţi să căutaţi brazi, trebuie să le verificaţi prospeţimea. Pomul trebuie să fie verde crud, iar acele de pe crenguţe, greu de smuls.
  • Acele de pe crenguţe nu trebuie să se rupă atunci când le îndoiţi între degete.
  • Treceţi mâna prin coroana brăduţului sau zgâlţâiţi-l puţin. Numărul acelor care cad pe sol trebuie să fie foarte mic.
  • Brazii abia tăiaţi au la baza trunchiului răşină proaspăt scursă, nu uscată şi întărită.
  • Înainte să-l băgaţi în camera unde va fi împodobit, brăduţul ar trebui ţinut o zi sau două într-un recipient cu apă. Astfel pomul va fi hidratat şi se va menţine verde.
  • Dacă doriţi ca bradul să reziste mai mult timp, aşezaţi-l într-un recipient plin cu nisip şi udaţi-l zilnic. Temperatura din cameră trebuie să fie constantă, în jur de 20 de grade. Aveţi grijă să nu aşezaţi pomul de Crăciun lângă o sursă de căldură, gen calorifer, sobă sau şemineu.

Florin GeorgescuBradul argintiu, foarte rezistent

Dacă vreţi să ţineţi pomul de Crăciun mai mult timp în casă, trebuie să ştiţi că alegerea potrivită este bradul argintiu. “Acesta rezistă cel mai bine, poate fi ţinut şi o lună fără să se usuce”, ne-a spus Florin Georgescu (foto), reprezentantul Asociaţiei Florarilor.

Preţurile pentru un brad argintiu variază în funcţie de dimensiune şi sunt cuprinse între 100 şi 400 de lei.

 

16
dec.
10

ATENTIONARE METEOROLOGICA 16 decembrie, ora 20 – 17 decembrie, ora 18

 


 


Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 16/12/2010 Ora: 9 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: intensificari ale vantului, ninsoare
Intervalul: 16 decembrie, ora 20 – 17 decembrie, ora 18
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului:

ATENTIONARE METEOROLOGICA

COD GALBEN

 

In intervalul mentionat in Dobrogea, Baragan si in sudul Moldovei va ninge, iar vantul va avea intensificari ce vor depasi la rafala 60 km/h. In partea continentala a Dobrogei ninsorile vor fi mai consistente.

Trecator, pe litoral vor fi si precipitatii mixte ce vor favoriza producerea de polei.

Nota: Astfel de fenomene vor fi posibile si in judetele limitrofe ariei atentionate, insa de intensitate mai mica si pentru o perioada mai scurta de timp.

 

 

Emitent: C.N.P.M.
16
dec.
10

Scrisori amuzante trimise de copii lui Moş Crăciun

Copiii vor să fie siguri că sub bradul împodobit vor primi cadourile dorite şi îi trimit scrisori Moşului. Unii cer lucruri scumpe sau animale ciudate. alţii nu vor nimic material, ci îşi doresc sănătate sau, de ce nu, copilărie veşnică. Vezi mai jos unele dintre cele mai amuzante scrisori trimise de micuţi către Moş Crăciun.

Scrisori amuzante trimise de copii lui Moş Crăciun1. Moşule, aş vrea să mănânc toată viaţa, la cină, numai cârnaţi.

2. Moş Crăciun, îţi cer să-mi aduci nişte raţe fără dinţi. Dar să nu uiţi şi să-mi aduci cu dinţi, că nu le primesc.

3. Aş vrea să am mereu 12 ani.

4. Nu îmi doresc altceva decât să-mi fie oferit un job la Ikea atunci când mă fac mare.

5. Moşule, vreau să-mi cumpăr un păianjen de la magazinul cu animale şi te rog să vii tu să-l plăteşti. Vezi că magazinul se închide devreme în ajunul Crăciunului, aşa că ar fi bine să nu întârzii.

6. După ce ieşi la pensie, crezi că aş putea să devin eu noul Moş Crăciun?

7. Spui „Ho, ho, ho!” pentru că nu ştii să vorbeşti limbi străine?

8. Ştiu că nu am fost cuminte anul ăsta, dar o să fiu anul viitor. Aşa că… ai putea să-mi dai un cadou în avans?

9. De ce cobori mereu pe coş? La Polul Nord nu aveţi uşi?

10. Poţi să o trimiţi pe Doamna Crăciun în locul tău? Mie mi-e frică de tine.

 

15
dec.
10

Atenţie, părinţi! Nu toate cadourile sunt potrivite pentru micuţi. Iată care sunt jucăriile periculoase

Copiii îl aşteaptă pe Moş Crăciun cu sacul plin cu jucării. Atenţie, însă! Multe dintre acestea le pot face rău micuţilor. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a realizat un ghid al celor mai periculoase jucării.

Conform ANPC, unele jucării pot fi periculoase pentru cei miciIată care sunt, potrivit reprezentanţilor ANPC, jucăriile care le pot pune copiilor sănătatea în pericol:

√ Figurinele din pluş. Li se pot desprinde cu uşurinţă fibrele textile, care pot duce la sufocare prin înghiţire;

√ Jucăriile muzicale. Unele conţin zăpadă artificială, care poate fi înghiţită de copii;

√ Jucăriile Yo-Yo. Atenţie la şnururile elastice, care prezintă pericol de strangulare!

√ Jucăriile electrice. Dacă sunt branşate direct la reţea, verificaţi starea cablului şi a prizelor. Supravegheaţi copiii când se face alimentarea jucăriei;

√ Jucăriile cu baterii. Prezintă riscuri inerente de arsuri ale pielii sau ale ochilor prin contact cu bateriile în cazul supraîncălzirii acestora. Pentru copiii sub 36 de luni, trebuie alese jucării al căror compartiment de baterii să nu poată fi deschis.

La ce să fiţi atenţi :

– Verificaţi existenţa marcajului Comunităţii Europene, care indică faptul că produsul este sigur, conform legislaţiei în vigoare;

– Evitaţi achiziţionarea jucăriilor cu muchii tăioase, de dimensiuni mici, care pot fi înghiţite;

– Nu cumpăraţi jucării care conţin magneţi permanenţi sau alte elemente detaşabile ce pot fi înghiţite.

 

14
dec.
10

Plăcintă jr scapă de puşcărie?

Andrei Plăcintă

Andrei (foto), fiul senatoarei Sorina Plăcintă, acuzat că, în urmă cu o săptămână, şi-a bătut prietena şi că l-a călcat cu maşina pe bărbatul care a încercat să intervină între ei, ar putea scăpa de puşcărie.

Potrivit unor surse judiciare, încadrarea de tentativă de omor ar putea fi schimbată în vătămare corporală, astfel că ar scăpa de pedeapsa cu închisoarea. Avocatul băiatului se bazează pe faptul că omul pe care Andrei l-a lovit cu autoturismul era beat şi s-ar fi dezechilibrat. Victima a fost supusă ieri unei expertize medico-legale în urma căreia se va stabili şi numărul de zile de îngrijiri de care are nevoie. În acest timp, Andrei Plăcintă speră ca azi să fie eliberat, după ce avocatul său a făcut recurs la decizia de arestare.

 

13
dec.
10

Studiile lui Andrei Plăcintă au costat-o pe mămica senator 500.000 €!

Senatoarea Sorina Plăcintă a dat o grămadă de bani pentru educaţia fiului ajuns la inchisoare.

Beau Soleil, din localitatea Villars-sur-Ollon, este un colegiu cu tradiţie înfiinţat în 1910, în Alpii elveţieni. Aici învaţă 180 de tineri din 40 de ţări

Când a fost arestat, Andrei Plăcintă purta geaca oficială a Colegiului Beau SoleilMama lui Andrei Plăcintă, senatoarea PDL de Vrancea Sorina Plăcintă, a cheltuit o avere pentru studiile fiului ei. Echivalentul a 500.000 de euro a fost vărsat, timp de şase ani, în conturile colegiului elveţian Beau Soleil, unde Plăcintă jr a studiat între clasele a 7-a şi a 12-a.

Senatoarea Plăcintă nu s-a uitat la bani, când a venit vorba de studiile fiului său, Andrei, arestat preventiv pentru tentativă de omor. În 2002, după divorţul părinţilor şi căsătoria mamei cu un om de afaceri suedez, Plăcintă jr s-a mutat de la Colegiul Unirea din Focşani în Elveţia, la Colegiul Beau Soleil, din Villars-sur-Ollon. Senatoarea Sorina PlăcintăSituat într-un cadru idilic, în Alpii elveţieni, liceul e unul dintre cele mai scumpe din Europa. Conform site-ului oficial al instituţiei, taxele de şcolarizare sunt uriaşe. În ele sunt incluse tot felul de alte taxe: de înscriere, cea de cazare şi studiu, pentru manuale, asigurări medicale, dar şi pentru cheltuielile neprevăzute. Senatoarea PDL Sorina Plăcintă a cheltuit cu băiatul său, în cei şase ani de studii de la Beau Soleil, echivalentul a 500.000 de euro! Degeaba, Plăcintă jr a ajuns un golan, care a fost la un pas să omoare un om.

Copiii ştabilor, şcoliţi în Elveţia

Taxele de şcolarizare plasează Colegiul Beau Soleil, absolvit de Plăcintă junior în 2008, în topul celor mai scumpe licee din Europa, alături de Le Rosey, Aiglon College, Lyceum Alpinum Zuoz şi Brillanmont International School. Toate aceste instituţii de învăţământ sunt pe teritoriul Elveţiei. La Le Rosey au studiat Andrei şi Diana, copiii lui Adriean Videanu, fost ministru al economiei, în timp ce la Zuoz învaţă Mihnea, băiatul cel mic al fostului premier Adrian Năstase.

sursa: www.beausoleil.ch, site-ul colegiului

Este acuzat de cinci infracţiuni

Andrei Plăcintă a fost arestat pe 8 decembrie după ce, spun anchetatorii, ar fi încercat, pe o stradă din Capitală, să-l calce cu maşina de 26 de ori pe cel care a intervenit între el şi iubita sa, Delia Harabulă, pe care o păruia. Dacă avocaţii nu vor reuşi să-i convingă pe magistraţi că Plăcintă poate fi judecat în libertate pentru cele cinci capete de acuzare (tentativă de omor calificat, tâlhărie, loviri sau alte violenţe, ultraj şi tulburarea liniştii publice), tânărul va petrece Crăciunul şi Revelionul după gratii.

 

12
dec.
10

Pilda celor poftiti la cina

Pilda celor poftiti la cina

Pilda celor poftiti la cina – Predica la duminica a 28 – a dupa Rusalii

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Binecuvantati si dreptmaritori crestini ai Sfintei Biserici a Domnului nostru
Iisus Hristos,

Era o zi de sambata – sarbatoare a Vechiului Testament. Domnul tocmai vindecase un bolnav. Unul dintre fruntasii fariseilor il roaga sa ia cina in casa lui. Mantuitorul raspunde chemarii si, luand seama cum ceilalti invitati isi alegeau locurile, foloseste prilejul si-i povatuieste: “Cand esti chemat impreuna cu altii la vreun ospat, nu te aseza in locul cel dintai, ca nu cumva sa fie chemat altul mai de cinste decat tine. Si venind cel care te-a chemat pe tine si pe el, iti va zice: Da acestuia locul. Atunci, cu rusine, te vei duce sa te asezi pe locul cel mai de pe urma… Tu asaza-te in cel din urma loc. Si vazandu-te cel ce te-a chemat, sa-ti zica: Prietene, muta-te mai sus” (Luca 14, 7-9).
Cu grija, Domnul previne si fereste de calea dureroasa care te da in jos, te pravale. Dar de jos nu ai unde sa cazi; in schimb, ai unde sa urci – cu duhul.

Si Domnul continua: “Cand faci pranz sau cina, nu chema pe prietenii tai, nici pe fratii tai, nici vecinii bogati (…). Cheama pe saraci, pe neputinciosi, pe schiopi, pe orbi. Fericit vei fi, ca nu pot sa-ti rasplateasca. Ti se va rasplati la invierea dreptilor. Atunci, auzind unul din cei care sedeau cu El la masa, I-a zis: Fericit este cel ce va pranzi in imparatia lui Dumnezeu” (Luca 14; 12-15). Cuvantul era inspirat de insasi prezenta Domnului, era imaginea unei cine impreuna cu Fiul lui Dumnezeu, o anticipare a Imparatiei. Ucenicii vor si spune mai tarziu: “Noi am mancat si am baut impreuna cu El” (Fapte 10, 41). Intr-o asemenea atmosfera duhovniceasca, liturgica, Mantuitorul rosteste cunoscuta Pilda a celor chemati la cina. Si a zis:

“Un om oarecare a facut cina mare si a chemat pe multi. Si a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca sa spuna celor chemati: Veniti, ca iata toate sunt gata. Au inceput insa toti, cate unul, sa-si ceara iertare. Cel dintai i-a zis: Doamne, tarina am cumparat si am nevoie sa ies ca s-o vad; te rog iarta-ma! Altul a zis: Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc; te rog iarta-ma. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni. Intorcandu-se, sluga a spus stapanului sau acestea. Si atunci, maniindu-se, stapanul casei a zis: Iesi indata in pietele si in ulitele cetatii, si pe saraci, si pe neputinciosi, si pe orbi, si pe schiopi adu-i aici. Si a zis sluga: Doamne, s-a facut precum ai poruncit si tot mai este loc. Si a zis stapanul catre sluga: Iesi la drumuri si la garduri si sileste sa intre, ca sa mi se umple casa, caci zic voua: Nici unul din barbatii aceia care au fost chemati nu va gusta din cina mea”.

Preaiubitilor, aceasta este parabola. Mantuitorul a rostit-o in chip deosebit – atrag aceasta luare aminte. Caci L-am auzit pe El vorbind, chemand la cina, la Cina impreuna cu El; tainic, precum la cina de dinaintea jertfei, patimii Lui, cand a rostit: “Luati, mancati, acesta este trupul Meu; beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu”. Adaugand: “Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea”. Cand Iisus rosteste parabola aceasta, sa facem legatura adanca intre cuvintele ei si Cina cea de Taina.

El le-a vestit atunci celor de fata: “Un om oarecare a facut cina”. Omul care a facut cina este Dumnezeu. Mantuitorul asa se numea mereu: Fiul Omului. De la Sfintii Parinti am inteles ca se numea asa fiind intre oameni, facandu-Se Om: iata, Eu Om m-am facut pentru voi; si Eu ca Om, ca Dumnezeu si Om, fac cina si va chem la aceasta cina, la aceasta impartasire cu Mine; cina – darurile Lui, bunatatile acestui pamant al Lui, viata Lui insasi. Chematii cei multi suntem noi. Toti suntem chemati la acest ospat. Nu insa toti si alesi. Domnul va spune altcandva: “Multi chemati, putini alesi”. De ce? “Ales devine cel ce raspunde la chemare” (Sf. Chiril al Alexandriei).

Asa s-a petrecut si in parabola. Chemati au fost multi. La ceasul cinei, dupa obiceiul timpului, a fost trimis slujitorul sa spuna celor poftiti de mai inainte: “Veniti, ca iata toate sunt gata”. “Gata”, ca in zilele creatiei. Pentru fiecare zi a creatiei Sfanta Scriptura graieste: “Si a vazut Dumnezeu ca este bine, ca este frumos…”. Iar la zidirea omului, “a privit Dumnezeu toate cate a facut si iata, erau bune foarte” (Facerea 1, 31). Acum, la pregatirea acestei Cine, Domnul da porunca slujitorilor sa spuna celor chemati: “Veniti ca iata toate sunt gata”. Sunt cu desavarsire gata; caci, iata, acum a venit “plinirea vremii, cand Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau nascut din femeie (din Fecioara-Maica), nascut sub Lege, ca pe cei de sub Lege sa-i rascumpere, ca sa dobandim infierea”(Galateni 4; 4-5), sa dobandim darul infierii divine; dar in cel mai real, concret fapt: cinand, mancand cu El. Si nu numai primind din mana Lui, nu numai cu ceea ce aduce El la Cina, ci cu Trupul Lui: “Ca Tu esti Cel ce aduci si Cel ce Te aduci, Cel ce primesti si Cel ce Te imparti, Hristoase Dumnezeule”, se roaga preotul la aducerea Sfintelor Daruri. “Gata sunt toate” pentru ca de fata este Cel prin Care Tatal toate le-a facut; acum, Cel Care trup S-a facut de la Duhul Sfant si din Fecioara e de fata si cheama: “Veniti la Cina! Imparatul ne asteapta”, oferindu-ne Painea cea vie care S-a pogorat din cer, painea – “Trupul Meu care da viata lumii”(Ioan 6, 51).

Cuvantul Ziditorului este numai da: “Veniti la Mine. Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara”. Faptura Lui, omul, poate sa spuna si nu. Dar ferice de cel ce spune nu numai raului. Unul din cei chemati i-a vorbit slujitorului despre tarina lui: “Tocmai am cumparat-o acum si am nevoie s-o vad”; altul: “Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc”; in sfarsit, al treilea: “Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni” . Impiedicau acestea prezenta celor chemati la cina? Sau nesocotea Ziditorul aceasta lume, a Lui? Nu, pentru ca “toate printr-Insul s-au facut” (Ioan 1, 3) si pe toate le iubeste. Pamantul il numeste doar “asternut picioarelor Lui” (Matei 5, 35); boul si asinul Ii incalzesc trupul in pestera nasterii Lui, aceste vietuitoare recunoscand in iesle pe Stapanul lor (Isaia 1, 3); de asemenea, El, Hristosul Domnului, binecuvanteaza nunta din Cana Galileii (Ioan, cap. 2). Deci pe toate acestea: tarina, boii, familia, le cuprinde in grija si iubirea Lui divina. Putea atunci stapanul sa se mahneasca si sa osandeasca pe cei ce I-au refuzat cinarea impreuna pentru ca iubeau si ei aceste fapturi pe care El le-a zidit?

Dar iata: tarina, boii, familia umana; altfel spus, in cateva cuvinte e cuprinsa lumea toata. Aici este un adanc de intelegere, negrait. Anume: El cheama la Cina si Cina e implinita, e randuita, e gata, e facuta, daca vreti, din toate aceste categorii, din intreaga faptura, si pentru om. De aceea si in Apostolul care se citeste astazi (cu legatura adanca intotdeauna intre Apostol si Evanghelie), vedem ca in Hristos “avem rascumpararea prin sangele Lui, prin iertarea pacatelor (prin jertfa Lui), El Care este chipul lui Dumnezeu Celui nevazut, mai intai nascut decat toata zidirea” (Coloseni 1, 14-15). El e Capul intregii zidiri. Asa cum Sfantul evanghelist Ioan spune: “La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate printr-Insul s-au facut; si fara de El nimic nu s-a facut din ce s-a facut” (Ioan 1, 1-3).

Avem in aceasta parabola a Mantuitorului participarea, partasia intregii creatii. Deodata, Cina ni se descopera drept jertfa Lui. Si iarasi, citim mai departe in Apostolul de astazi: “…intru El au fost facute toate, cele din ceruri si cele de pe pamant, cele vazute si cele nevazute, fie tronuri, fie domnii, fie incepatorii, fie stapanii. Toate s-au facut prin El si pentru El. El este mai inainte decat toate si toate prin El sunt asezate. El este capul Trupului, al Bisericii; El este inceputul, intaiul nascut din morti, ca sa fie El cel dintai intru toate. Caci in El a binevoit Dumnezeu, sa salasluiasca toata plinirea” (Coloseni 1, 16-19). Pe noi toti Tatal vrea sa ne stramute in imparatia Fiului iubirii Sale.

Deci in aceasta marturie sfanta toate sunt cuprinse – simtim si privim in adanc cu ochii duhului – in El, in Hristos, El Care “Dumnezeu fiind, Om s-a facut” si ne cuprinde pe noi in Sine. Aici se dezvaluie taina intruparii Sale, taina inomenirii Sale. Toate cele savarsite sunt facute, sunt create din nimic, iubitilor, caci zidind Dumnezeu lumea, faptura, din nimic, El coboara la ea, Se uneste cu aceasta faptura, sa o indumnezeiasca, sa o patrunda cu dumnezeirea Lui, sa nu o lase prada nimicului. Iar ispita demonului aceasta a fost – cum ne incredinteaza dumnezeiestii Parinti, indeosebi Sfantul Atanasie cel Mare: ca noi, ramanand numai in lumea creata din nimic, despartindu-ne de Dumnezeu si de vesnicia Lui, sa tindem catre neant.

De aceea spunem in rugaciunile de seara: “Atottiitorule, Cuvinte al Tatalui… Nu te dezlipi de mine… Cel ce esti pastor bun al oilor Tale! Nu ma da ispitei sarpelui, nu ma lasa in pofta satanei, odihneste intru mine pururea, robul Tau!…”. Rostul adanc al acestei rugaciuni este ca eu, cel muritor, sa simt odihna lui Dumnezeu intru mine. Pentru ca demonul – si il simtim atat de bine – se ascunde, se face oarecum nevazut ochilor nostri. Dar ori de cate ori omul gandeste numai trupeste (“Treci zi, treci noapte, apropie-te moarte”), in el se usuca parca simtul nemuririi, al vesniciei, se usuca simtul credintei in Cel Vesnic; si in boala, in suferinta, cade sub povara obsesiva a gandului mortii. Iata, aceasta e ispita pacatului! Dumnezeu ne cheama spre viata, nu spre moarte.

Or, toate cele trei categorii evocate in Sfanta Evanghelie – cel cu ogorul, cel cu vietuitoarele, cel cu casatoria – absenteaza de la Cina. Refuza, sub pretexte lumesti, sa se uneasca cu Hristos, cu Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Care toate le-a facut: si ogorul, si vietuitoarele, si lumea oamenilor. Dar, in marea Lui bunatate, acestei lumi, zidita din nimic, El ii intinde inelul Lui de logodna, harul Lui. Il cheama pe om la aceasta Cina, adica dumnezeiasca Impartasanie; il cheama pentru a-l scoate din lumea mortii si a-l uni cu El; El Care uneste cerul cu pamantul, dumnezeirea cu omenitatea.

Se dezvaluie aici pacatul din adanc al omului care se lasa “inspirat” de demon. Cum vedea Dumnezeu atunci, si mereu in istorie, traim intr-o lume desacralizata, care uita de El. Erau si atunci oameni “putin credinciosi”. Dar astazi?! S-a si intrebat Mantuitorul: “Cand va veni Fiul Omului, gasi-va El oare credinta pe pamant?” (Luca 21,17). Voiau cei de atunci – si voiesc tot mai mult cei de azi – sa cineze fara Dumnezeu. La porunca biblica “Din tot pomul din rai sa mananci…” (Facerea 2,16), Sfantul Ioan Damaschin talcuieste: “Prin aceste cuvinte socotesc ca a vrut Dumnezeu sa spuna: Suie-te prin toate fapturile la Mine, Viata cea adevarata”. Dintru inceput, Dumnezeu toate le-a pregatit pentru Euharistie, pentru Cina Lui. Sa nu pierdem acum din vedere acest gand si fapt: Cel Ce rosteste parabola ascultata de noi, Cel Ce cheama: “Veniti la Cina…”, este Acelasi Care la Cina cea de Taina zice: “Luati, mancati, acesta este trupul Meu… Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu…”. Cina, masa aceasta divina, este una cu El, este una cu ceea ce este El – Dumnezeu si Om, Dumnezeu unit cu toata faptura Lui si, in chip sublim, cu omul.

Pe cand omul este ocupat: cu ogorul, cu vietuitoarele, cu femeia; ocupat cu toate acestea, dar fara Dumnezeu, fara Ziditorul lor. Doamne, Tu esti acolo, sus, la originea lor, departe, departe in timp si departe in spatiu, iar noi suntem aici, departe de Tine, in lumea seculara a veacului acestuia. Le avem pe toate si Te-am uitat pe Tine; si fara Tine petrecem cu ele. Ne implinim poftele prin ele. Cat de tragic! Fara Tine petrecem numai cu cele trecatoare, create din nimic, petrecem in intuneric, “in latura si-n umbra mortii”. Stim ca Tu ai zis: “Despartiti de Mine nu puteti face nimic”. In realitate, ramanem cu acest “nimic”, cei ziditi din nimic, din neant. De aceea si auzim nu o data spunandu-se, cand cineva isi da obstescul sfarsit: “cutare a trecut in nefiinta” – in neant; am devenit filosofi ai neantului.

Dar ele, cele ale ogorului, vietuitoarele, adancul, “omul tainic al inimii”, n-au oare glas, nu spun nimic? Nu cumva le auzim? Caci dintru inceput Adam a fost chemat prin porunca: “Poti sa gusti din toti pomii gradinii”, cu intelesul dat de Sfantul Ioan din Damasc: “Gusta din toate un singur fruct: viata Mea”. Nu le auzim noi cum striga: “noi, omule, suntem pentru tine Impartasanie, Euharistie. Nu ma intina cu departarea ta de Dumnezeu, apropie-te, atinge-ma, primeste-ma ca pe un sfant dar! Pentru ca din mine se aduc Sfintele Daruri. Din holda mea – striga ogorul – se aduce painea care e trupul lui Hristos, din boabele mele de struguri – striga via – se alege vinul care devine sange divin, al Impartasaniei!”

Si odata cu glasul lor cheama Hristos: M-am pogorat din cer, din vesnicie sa Ma unesc cu tine si cu cele aduse din nimic, din neant, si pandite de neant, ca sa le dau si sa va dau eternitate; intai de toate, tie, omule, care te rogi in fiecare seara: “Atottiitorule, Cuvinte al Tatalui, Tu singur fiind desavarsit, Iisuse Hristoase, pentru multa milostivirea Ta nu Te dezlipi de mine, robul Tau, ci odihneste intru mine pururea, Cel ce esti pastor bun al oilor Tale. Nu ma da ispitei sarpelui, nici nu ma lasa in pofta satanei, ca samanta putreziciunii este intru mine…”. Da, samanta putreziciunii si a mortii, semanata de demon, prin care el vrea sa ma desparta de Tine, sa ma desparta de Viata. Pentru care iarasi ma rog catre Preacurata, cea care Te-a purtat pe Tine, Viata: “Nepatata, neintinata, nestricata, pururea Fecioara, a lui Dumnezeu Mireasa, care pe Dumnezeu-Cuvantul cu oamenii ai unit prin prea curata nasterea ta, si firea cea lepadata a neamului nostru cu cele ceresti o ai impreunat…” (din rugaciunile pentru Sfanta Impartasanie). O, auziti: firea fiecaruia dintre noi! Noi spunem adesea cand ne vedem in slabiciunea noastra, in neputinta noastra trupeasca: “Doamne, samanta putreziciunii este intru mine”. Deci, cand te vezi in slabiciune, gusti parca samanta putreziciunii. Cand te vezi falnic si maret, cum zice canonul, te cuprinde ispita trufiei. Si intr-un caz si in altul, despartit de Dumnezeu, esti cazut. Fie ca te sminteste maretia, barbatia, frumusetea cuiva, fie ca te scarbeste neputinta, putreziciunea, care vezi ca e deja semanata de demon. Dar, dimpotriva, cand esti cu El la Cina, atunci te impartasesti. Fie ca e cuvantul lui Dumnezeu, care este Dumnezeu, fie rugaciunea (mai ales), in care vorbesti cu Cel vesnic, fie Impartasania. Pentru care si zice Canonul Sfintei Impartasanii (cand citim sa ne cutremuram, sa avem teologia rugaciunii, gandirea rugaciunii!): “Paine a vietii vesnice sa-mi fie mie prea curat Trupul Tau si prea scump sangele Tau! Tamaduieste toate patimirile mele!”. Iar dumnezeiescul Simeon Noul Teolog spune in rugaciunea lui: “Tu, Doamne, Tu, prin trupul si sangele Tau, ma luminezi si ma faci partas cu lumina. Stralucesti in mine si ma faci partas dumnezeirii Tale, fara pizmuire (adica Tu nu esti pizmas pe mine, Doamne)”.

Adica omul ramane doar in lumea aceasta; unul langa ogorul lui, potrivit meseriei, altul langa vietuitoarele lui, altul cu familia lui, dar fara Dumnezeu. Ramai in lumea mortii. Desi toate dau cuvant si slava lui Dumnezeu. Simti parca intreaga faptura: bobul de grau, bobul de strugure, cum striga: “Eu sunt Impartasanie! Eu sunt Euharistie!”. Caci striga lanul de grau: “din mine ia Hristos painea si o preface in trupul Lui” iar strugurele spune: “Din mine, din boabele mele ia Hristos si din vin face sangele Sau”. Toate striga, toate marturisesc ca sunt Impartasanie. Ele striga, iar noi nu auzim. Or numai in El e salvarea noastra, viata noastra. Si, dimpotriva, fara El, ramanem in lumea mortii. Caci Dumnezeu – si aici este taina – a creat lumea aceasta, dar si-a logodit-o Lui prin harul Lui. Harul lui Dumnezeu este inelul nostru de logodna cu Dumnezeu. Si El a devenit Mirele Bisericii (asa Il numeste si Scriptura, si Biserica) spre a ne cununa Lui; si faptele acestea sunt logodna a Imparatiei.

Asadar – citim in Scriptura – a trimis stapanul pe sluga: “Mergi in piete si in ulitele cetatii, si cheama-i pe schiopi, pe saraci, pe lipsiti, pe toti”. Si i-a adunat si a venit sluga spunand stapanului: “Mai este loc”. “Mergi atunci din nou, la uliti si la garduri (adica la cei care, sarmanii, se tineau de garduri ca sa poata merge) si sileste-i sa intre, sa mi se umple casa!”. Si sluga i-a adunat.

Un cuvant aici ne cere o judecata si o intelegere mai adanca: “Sileste-i sa intre”. Un mare teolog apusean, pe care din veneratie nu-l numesc, talmaceste acest cuvant prin “forteaza-i sa intre”. El socotea la vremea lui ca afla aici temei in Sfanta Scriptura pentru a forta pe eretici sa intre in Biserica. Adica in afara e silirea, constrangerea, iar inlauntru se naste convingerea. Acest teolog interpreta Sfanta Evanghelie in chip exclusiv juridic, autoritar, cautionand chiar violenta, care anuleaza vointa, libertatea constiintei, crezul launtric, deschizand astfel in istorie calea tragediilor inchizitiei. Si e stiut ca inchizita s-a indepartat de la Evanghelie, de la Noul Testament, de la Noul Adam, Care “S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria” si asa S-a facut Om; si a poruncit ca intreg lucrul Bisericii in lume sa se implineasca numai prin puterea Duhului. De aceea Domnul insusi “cu Duhul lui Dumnezeu izgonea si demonii” din oameni (Matei 12; 28), nu cu rugul sau cu sabia. Contemporan unei astfel de interpretari apusene, Sfantul Ioan Gura de Aur spunea: “Cel ce ucide un eretic savarseste un pacat de neiertat”. Si, unanim, Parintii rasariteni afirma: “Un lucru nu-l savarseste Dumnezeu: Nu-ti impune sa-L iubesti”. Iar Sfantul Ioan Damaschin aduce o nuanta noua: “In necesitate nu e virtute”. Ceea ce este impus, ca necesar, nu mai e virtute. Daca folosesti forta, atunci nu mai e virtute. Numai in libertate este virtute; de aceea, adauga Sfantul Vasile cel Mare: “Daca i-ai luat virtutii libertatea, i-ai luat esenta”. In tinerete, pe la douazeci de ani, cugetam si eu: “Doamne, nu mai am nevoie de libertate; am nevoie de mantuire. Vreau, nu vreau, mantuieste-ma!”. Mai tarziu mi-am dat seama – o data mai mult – de taina aceasta a Duhului Sfant si a libertatii; numai asa se castiga virtutea (care inseamna barbatie; de la latinescul vir, viri – barbat).

Exista insa o “silire” pe care o accepti de buna voie, despre care Sfantul Ioan Scararul spune: “Adevaratul crestin e o silire a firii”; si care te invata sa adaugi mereu: “zel peste zel, ravna peste ravna, foc peste foc”. Iar aceasta, plinind cuvantul Mantuitorului, care zice: “Imparatia cerurilor se ia prin straduinta, si cei ce se silesc pun mana pe ea” (Matei 1, 12). La Cina Mantuitorului, la dumnezeiasca Euharistie, la impartasirea din viata Fiului lui Dumnezeu, cu “silire”, cu ravna si focul duhului ajungem; cu acel foc care mistuie in noi “spinii patimilor”, ai urii, ai orgoliului, cei care ucid comuniunea. Prin acest foc al iubirii sfinte sa intampinam acum venirea Fiului lui Dumnezeu in lume!

Deci in Duhul Sfant, in Duhul Adevarului, in Duhul luminii si al iubirii divine este marturia adevarului. Aceasta a insemnat porunca stapanului: “Sileste-i sa intre”. “Caci adevar zic voua: Nici unul din cei trei nu va gusta din Cina Mea”. Adica nici unul din cei care au refuzat sa ia parte la cina. Repet: in toata faptura e prezent Dumnezeu. Harul e legatura de unire intre lumea zidita, creata din nimic, si Cel Ce este Vesnicul Dumnezeu. Si numai legatura mea cu Dumnezeu ma inalta, ma impartaseste pe mine de vesnicia Lui. Si aceasta legatura, impartasire de vesnicia Lui, eu o dobandesc prin rugaciune (caci eu ma rog Celui Vesnic), prin cuvantul Evangheliei (cuvantul vietii vesnice) si prin dumnezeiasca Impartasanie, prin participarea, partasia mea la dumnezeiasca intrupare a Fiului lui Dumnezeu.

Un episcop a fost intrebat: “De care fapte se teme diavolul mai mult? Care sunt puterile care il opresc pe el?”. Si acest episcop marturiseste ca i-au raspuns chiar demonii: “Trei sunt puterile voastre, pentru care noi nu ne putem atinge de cel credincios: unul e darul pe care il poarta el atarnat de grumaz; altul e apa; iar altul e trupul lui Hristos”. Semnul si darul pe care-l poarta crestinii la grumaz e semnul Sfintei Cruci; apa e taina sfantului Botez; trupul e dumnezeiasca Impartasanie. Cei care se simt loviti, bantuiti de duhurile rele sa cugete totdeauna la aceste trei daruri dumnezeiesti.

Toate cele trei categorii – ogorul, vietuitoarele, omul – asa le vede si le cere Mantuitorul: sa fie ca o ofranda adusa lui Dumnezeu. Sa ma simt totdeauna in starea aceasta de oferire, de jertfa. Nu in sensul mortii, pentru ca jertfa nu e moarte; e moarte numai a raului, a pacatului. Altfel, adanc, moartea este inconstienta; jertfa o savarsesc constient. Jertfa e da; moartea e nu; jertfa e lumina, moartea este intuneric; jertfa e profetie, viziune a viitorului, a invierii; profetia mortii e groapa. Deci starea aceasta de jertfa, de oferire lui Dumnezeu – asa cum rostim la dumnezeiasca Liturghie: “Ale Tale dintru ale Tale, Tie Iti aducem de toate si pentru toate”; ale Tale sunt, Doamne, si ogorul, si vietuitoarele, si sotia sau sotul; dintru ale Tale, Tie Iti aducem de toate si pentru toate – aceasta a vrut sa spuna dumnezeiasca Evanghelie, in lumina Cinei, Evanghelia care e citita astazi tocmai pentru intampinarea venirii, intruparii Fiului lui Dumnezeu, cand crestinii se spovedesc si se impartasesc.

O pomenim astazi, de asemenea, pe Sfanta Lucia; Lucia, care inseamna lumina. Ce nume minunat! O mica paranteza: vedeti, cuvantul lume, la noi, vine de la lumina. E un cuvant latinesc, dar din latina noastra populara, de aici, venita din sudul Dunarii, unde s-a intins Imperiul Roman inca pe la anii 165, dupa o batalie prin care a fost cucerita Macedonia. Si aceasta limba latina, populara, am primit-o in sufletul nostru si am pecetluit-o cu duhul nostru. Daca in Apusul latinofon lumea este el mondo (in spaniola), il mondo (in italiana), sau le monde (in franceza), la noi nu vine de acolo; vine de la cuvantul lumen, care inseamna lumina (a cazut n si a ramas lume). Deci, la noi, cuvantul lume vine din lumina. Fapt de mare insemnatate: lumea e lumina pentru noi; si lumina trebuie sa fie.

Deci Lucia, pe care o pomenim astazi, aceasta inseamna: lumina. Sfanta Lucia a trait pe la anii 300 d.Hr.; era din Siracuza. De copila, pe la cinci ani, i-a murit tatal; si a crescut, in sfatuirile mamei ei, Eutihia, cu mare evlavie si curatie. Facandu-se marisoara, s-a imbolnavit mama ei. Si a ingrijit-o cu sfintenie negraita. Si tot suferind mama ei – avea o pierdere de sange continua – auzi ea intr-o zi in Evanghelie ca o femeie bolnava de aceasta pierdere de sange s-a atins doar de vesmintele Mantuitorului si s-a vindecat… Se afla prin locurile acelea mormantul unei martire, Sfanta Agata. Si evlavioasa Lucia si-a zis: daca va merge mamica mea si se va atinge de moastele, de mormantul ei, se va vindeca. Si a mers impreuna cu mamica ei si cu credinta s-au rugat si cu lacrimi (credinta care pleaca din adanc, din acel adanc care are legatura cu Dumnezeu) si s-a vindecat.

Iubitilor, rugaciunea nu trebuie s-o rostim asa, fara cugetare la ea; ci gandit fiecare cuvant. Aceasta cugetare adanca e in suflet. Si cand eu, cu credinta rostesc orice cuvant al rugaciunii Tatal nostru – Te simt, Tata, pe Tine, sau cand rostesc Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu – simt, constientizez ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu Celui viu, iar cand ma impartasesc, realizez ca Tu esti Cel Care “ai venit sa-i mantuiesti pe cei pacatosi…”. Cu aceasta stare s-a rugat Sfanta Lucia, in acea adancime a sufletului ei, locul de talc al omului cu Dumnezeu, mai adanc decat trupul.

Or, cei poftiti la cina din pilda Mantuitorului n-au trait in adancul lor aceasta legatura cu Stapanul care ii chema la masa Lui; ci numai in trup. Si daca eu imi indrept atentia numai catre trup, o indrept catre muritor si catre moarte. Si daca eu mananc doar paine si vin, si orice din lumea aceasta, fara sa simt ca e darul lui Dumnezeu, atunci ma unesc cu ce e mortaciune. Si uit parca, si sunt surd la glasul fapturilor care, cum spuneam adineaori, toate striga, si bobul de grau, si bobul de strugure: “Eu sunt menit pentru Impartasanie”.

Asadar, revenind la Sfanta Lucia, mama ei s-a atins de trupul sfintit al Sfintei Agata, si s-a vindecat. Daca s-a vindecat, au hotarat sa traiasca intr-o stare de jertfire in fata lui Dumnezeu. Si au inceput sa daruiasca sarmanilor tot ce aveau. Dar logodnicul Luciei si-a intrebat slugile: “Dar ce e cu Lucia? (El avea de-acum plan de casatorie.) De ce da toate acestea?”. Una din slugi i-a spus: “Vrea sa adune bani ca sa obtina o mostenire deosebita, o mare mostenire” (intelegeti talcul). Prin urmare, observand el ca ea nu osteneste in darnicia ei, a intrebat-o ce are de gand. Ea a raspuns: “De-acum eu mi-am descoperit Logodnicul si Mirele meu”. Era, vai, in vremea prigoanei lui Diocletian. ”Vei da seama pentru cuvantul tau”, i-a fagaduit logodnicul ei si a parat-o mai-marelui cetatii. A fost chemata in judecata, cum erau atunci chemati crestinii, iar cei dintre ei care ramaneau nestramutati din credinta lor erau supusi torturii.

In fata judecatorului a spus: “Eu pentru aceasta traiesc. Tot ce am agonisit am oferit ca jertfa Mantuitorului pentru Cina Domnului, saracilor. Sa ia parte ei la aceasta Cina, caci toate le socotesc un dar al lui Dumnezeu. Iar acum nu mai am nimic si ma ofer pe mine ca jertfa Mantuitorului. Eu sunt ofranda, jertfa Lui”.

Erau de fata si logodnicul, si chinuitorul ei: “Aceste cuvinte spune-le crestinlor tai, nu mi le spune mie! Noi ne inchinam mai-marilor nostri”. “Sunteti liberi s-o faceti. Dar eu nu cunosc alt mai-mare. Mai mare este Hristos”. “Indata vor inceta cuvintele acestea in gura ta” – a strigat schingiuitorul ei. “Niciodata, a raspuns ea, niciodata cuvantul lui Dumnezeu nu va inceta in lume”. Atunci a fost supusa caznelor; intre altele, au aprins foc mare in jurul ei. Ea a stat cu mainile inaltate la cer si s-a rugat Mantuitorului, si flacarile n-au atins-o. Si a fost lovita cu sabia.

Si asa a mucenicit aceasta Lucie, aceasta lumina, iubitilor. Cu asemenea marturii intampinam noi astazi pe Hristos, Cel care S-a facut noua jertfa, ca prinsi, cuprinsi si noi in jertfa Lui, sa-L simtim in noi ca ofranda – repet – mai ales in cele trei ipostaze: in cea de rugaciune, in cea de citire a cuvantului dumnezeiesc si in cea de Impartasanie. Sa simtim impartasirea cu vesnicia lui Hristos, iubitilor! Sfantul Simeon Noul Teolog, tanguindu-se la o impartasanie de starea lui sufleteasca, zice: “Doamne, adeseori primesc Trupul si Sangele Tau, si stiu teoretic ca eu ma impartasesc cu Trup si Sange, dar eu nu simt, Doamne! Tu, Care ai trecut prin usile incuiate (deci Tu, al carui Trup e indumnezeit), Doamne, lumineaza-ma cu Duhul Tau cel Sfant. Induhovniceste-ma, Doamne! Sa simt cu duhul in painea si vinul de pe altar, Trupul si Sangele Tau! Induhovnicite, indumnezeite, Doamne!… Si asa, din Tine sa ma impartasesc, si asa sa traiesc mereu taina Ta, Doamne, taina venirii Tale. Sa simt ca Impartasania este darul eternitatii Tale, Doamne! Ca in toate eu Te vad pe Tine, caci toate prin Tine s-au facut, si toate sunt un dar, o Euharistie, toate dorind sa devina trup si sange dumnezeiesc”.

Si eu insumi sa fiu partas la Cina Ta, la Trupul si Sangele Tau, la masa Ta, in casa slavei Tale… Cu Tatal si cu Duhul Sfant, cu rugaciunile Maicii Tale si ale tuturor sfintilor. Amin.

Parintele Constantin Galeriu

Calendar Ortodox

 

11
dec.
10

Remedii pentru afectiunile cauzate de frig

Temperaturile extrem de scazute si intensificarile vantului au efect profund asupra sanatatii noastre. Cand iti este frig se creeaza un dezechilibru in organism. Fenomenele meteorologice afecteaza tot corpul, pielea, ochii, buzele, respiratia si oasele fiind cele mai expuse disconfortului creat de ger si viscol. Iata care sunt cele mai frecvente suferinte care ne ingreuneaza viata in zilele friguroase si cum poti actiona pentru vindecarea lor!

 

Pielea care iti acopera intregul organism contine o serie de glande ce secreta substante cu rol antimicrobian, antiparazitar si poliprotector. Si totusi, daca esti nevoit sa petreci mai mult timp in frig, odata expus la temperaturi scazute, acest invelis exterior al corpului va avea reactii neplacute. De la banalele dermatoze provocate de incetinirea circulatiei sanguine la nivelul pielii pana la aparitia crizelor reumatismale si chiar a degeraturilor. Daca suferi de psoriazis, frigul si umiditatea iti pot agrava boala. In cazul in care ai o deficienta a circulatiei sanguine, vei resimti si mai puternic senzatia de rece cauzata de vreme. Nu este exclus sa te trezesti cu trupul brazdat de basicute rosii, insotite de mancarime si usturime. Chiar daca initial urticaria se localizeaza la nivelul mainilor, pe fata si pe antebrate, in doar cateva ore este posibil sa se extinda pe toata suprafata corpului. Tabloul clinic al suferintelor provocate de frig nu se incheie insa aici.
Buzele crapate
Unul dintre cele frecvente fenomene impotriva carora trebuie sa lupti in zilele geroase il reprezinta craparea buzelor. Pe langa fisurile care pot duce la sangerari, vei fi nevoit sa suporti si disconfort cauzat de usturimea insuportabila. Ca sa treci mai usor peste aceasta perioada critica este bine sa stii ca si pasta de dinti, si rujul pe care il folosesti pentru infrumusetarea buzelor usuca din cauza compozitiei chimice. Oricum, comparativ cu restul tenului, buzele sunt mult mai uscate, pentru ca nu au acele glande care secreta substante protectoare. Asadar, in tot acest timp poti renunta la pasta de dinti cu fluor si foloseste bicarbonat de sodiu, usor umezit, sau un gel de dinti pe baza de aloe vera. Ca remedii poti folosi pentru ungerea buzelor comprese cu smantana, ulei de masline, castravete crud si vitamina E. De asemenea, este indicat sa folosesti un ruj hidratant sau un balsam de buze. In cazul in care fenomenul este insotit si de herpes foloseste un unguent antibacterian din farmacii pentru tratarea acestei afectiuni.
Maini uscate
Asprimea si uscarea mainilor este o problema care de obicei se inrautateste in sezonul rece. Cutele devin mai evidente, pielea este aspra, capatand un aspect tocit si solzos. Daca nu le ingrijesti la timp, pielea se va usca atat de mult, incat va avea aspectul unei plase de peste. Pana ajungi la dermatolog ca sa-ti prescrie un medicament eficient, poti folosi un unguent pe baza de vitamina E, calciu si glicerina. De asemenea, iti vor rehidrata mainile si cremele de galbenele, nalba si unt de shea.
Piele rosie, usturime si arsura

De fiecare data cand te expui la frig, celulele pielii elibereaza histamina, o substanta care declanseaza inrosirea pielii si produce senzatia de usturime si arsura. Asadar, daca stii ca ai astfel de probleme, cel mai bine este sa-ti protejezi pielea purtand haine adecvate, din materiale speciale precum gore- tex. Mai mult, poarta caciula, deoarece surplusul de caldura il elimini prin pielea capului si vei resimti frigul in tot corpul.

Ochii injectati, umflati

Inghetarea membranei transparente a ochilor, lipirea pleoapelor, orbirea cauzata de zapada care reflecta o mare parte din radiatia solara (inclusiv ultraviolete si infrarosii), ochii umflati, injectati sunt urmari grave ale viscolului, frigului si ninsorilor. In acest caz, cel mai bine este sa-ti incalzesti mainile si sa le plasezi direct pe pleoape. Nu-ti freca ochii! Seara, inainte de culcare, poti sa aplici comprese cu apa calda pe ochii inchisi, apoi sa dormi cel putin opt ore. Daca ai gheata pe ochi, tine o palma pe pleoapa pana cand se dezgheata si apoi deschide ochiul. Si nu uita: nu iesi niciodata din casa fara sa porti ochelari de protectie!
Durerilede oase
Frigul este unul dintre dusmanii cei mai de temuti ai oaselor si articulatiilor. Mai ales cand petreci cateva zile la munte. Asadar, daca ti-a intrat frigul in oase iti poti imbunatati circulatia sanguina prin bai calde si cataplasme cu galbenele. Pe portiunile dureroase aplica foi de varza strivite. Sucul acestei legume este un adevarat medicament pentru crizele reumatismale. Este bine sa aplici si cataplasme cu amestec de miere de albine si propolis in parti egale. Pentru refacerea imunitatii consuma usturoi, hrean, telina, varza, conopida si multe fructe cu un continut bogat in vitamina C. In acest fel scapi mai repede si de raceala sau gripa.
Parul aspru
Podoaba capilara are mult de suferit chiar si in anotimpul rece. Parul devine aspru, uscat si necesita o ingrijire speciala. Ideal ar fi sa ai parul acoperit atunci cand este frig. Daca acest lucru nu se poate, seara, cand ajungi acasa, aplica-ti o masca de galbenus si ulei de masline. Ai nevoie doar de doua linguri de ulei de masline si un galbenus de ou. Aplica pasta proaspata pe parul uscat si maseaza. Apoi inveleste capul cu un prosop, lasa amestecul sa actioneze o jumatate de ora si clateste bine. Ca sa nu ti se despice varfurile, evita palariile sau fesurile din material sintetic.
Sfatul medicului:

Pentru a trata o degeratura superficiala, cea mai buna metoda este incalzirea degetele la subsuoara sau intre pulpe ori acoperirea partilor degerate cu mainile calde ale altei persoane. Pentru degeraturi mai severe se recomanda incalzirea partilor degerate cu apa fierbinte (40?-42?C). Incalzirea cu apa mai calda de 40?-42? este contraindicata. Se pot aplica local si comprese caldute. Este contraindicata tinerea partilor degerate in fata focului sau a unui incalzitor electric. Fitoterapia recomanda plante care stimuleaza circulatia sangelui la nivelul tesuturilor. Se fac bai locale caldute, cataplasme, evitandu-se bandajarea stransa a partilor afectate, pentru a nu fi impiedicata circulatia sanguina. Pentru bai locale sau comprese, fitoterapia recomanda urmatoarele plante:
Flori de galbenele:
Infuzie preparata din 20 g flori la 1 l apa, care poate fi utilizata pentru spalaturi locale sau cataplasme.
Schinel:
Infuzie preparata din 20 g planta la 1 l apa, cu ajutorul acesteia se fac spalaturi sau se aplica prisnite (n.r. – comprese) locale.

10
dec.
10

Top 10 cele mai sănătoase alimente

Pentru a funcţiona corect, organismul are nevoie de peste 50 de nutrienţi, mai exact de vitamine, de minerale, de proteine, fibre, carbohidraţi şi de grăsimi vegetale. Şi deşi există numeorase alimente ale căror proprietăţi sunt esenţiale pentru a-ţi menţine sănătatea, unele dintre acestea trebuie să se afle în fruntea listei atunci când îţi întocmeşti dieta. Iată care sunt acestea!

1. Cerealele integrale
Fulgii de ovăz, de grâu, de ovăz, de secară şi tărâţele de grâu sunt surse excelente de fibre, de vitamine şi de minerale. Astfel, numeroase studii au arătat că o dietă bogată în cereale intergale uşurează digestia, combate obezitatea, ajută la menţinerea sănătăţii inimii şi la prevenirea diabetului zaharat de tip 2.

2. Orezul brun
Orezul se numără şi el printre alimentele care alcătuiesc o dietă echilibrată, dar ai grijă să alegi orez brun sau orez nedecorticat. Aceasta deoarece în coaja orezului se găsesc uleiuri esenţiale, importante pentru menţinerea sănătăţii celulelor de la nivelul întregului organism. Ţine cont de faptul că orezul are un indice glicemic ridicat (50). De aceea, pentru a evita acumularea kilogramelor, este bine să consumi maximum 100 gr de orez fiert pe zi şi numai în combinaţie cu legume precum roşii, castraveţi, dovlecei, ardei, vinete şi varză.

3. Fructele şi legumele colorate
Specialiştii recomandă să consumăm zilnic cinci porţii de legume şi de fructe de diverse culori. Aceasta deoarece crudităţile colorate ne asigură aportul necesar de antioxidanţi, inclusiv licopen, nutrienţi care ajută la prevenirea a numeroase boli, inclusiv a cancerului. Aşadar, include în dieta ta zilnică roşii, spanac, urzici, varză, broccoli, ridichii, ceapă, usturoi, salată verde, fructe de pădure (mure, afine), citrice, mere, pere şi pepeni. Ideal ar fi să consumi aceste alimente, pe cât posibil, în stare proaspătă pentru a beneficia la maximum de toate proprietăţile lor.

4. Rădăcinoasele
Rădăcinoasele intră şi ele în categoria alimentelor care îţi asigură necesarul zilnic de nutrienţi. Specialiştii spun că rădăcinoasele sunt vitale organismului pentru a funcţiona corect, pentru menţinerea funcţiilor fiziologice şi metabolice la cote optime, dar şi pentru întărirea sistemului imunitar al organismului. În plus, datorită faptului că pot fi conservate, morcovii, sfecla, ţelina, cartofii, păstârnacul, pătrunjelul şi toate legume din categoria rădăcinoaselor sunt salvarea noastră iarna, atunci când organismul este mai solicitat din cauza temperaturilor scăzute şi nu poate benefica de pe urma consumului varietăţii de legume, fructe şi verdeţuri disponibile în celelalte anotimpuri. Poţi consuma rădăcinoase sub formă de salate (crude sau fierte), de sucuri sau în mâncărurile gătite.

5. Peştele

Orice tip de peşte, dar mai ales cel gras, precum somonul, heringul, macroul, păstrăvul, sardinele şi tonul au un conţinut ridicat de acizi graşi esenţiali Omega 3, care ajută la menţinerea sănătăţii inimii, dar şi a creierului şi a rinichilor. De altfel, peştele este o sursă de proteine cu puţine calorii, fiind mai indicat decât orice alt tip de carne. Specialiştii recomandă să consumi peşte de două-trei ori pe săptămână.

6. Iaurtul
Probioticele conţinute de iaurt, de kefir sau de brânză proaspătă favorizează digestia, stimulează sistemul imunitar, reduc nivelul de colesterol şi al tensiunii arteriale. În plus, consumul zilnic al unui pahar de iaurt proaspăt (100-150 g) intensifică absorbţia mineralelor în organism, în special a calciului şi a vitaminei D, atât de necesare unui sistem osos sănătos.

7. Uleiul de măsline
Considerat a fi unul dintre cele mai sănătoase tipuri de grăismi vegetale, uleiul de măsline este bogat în vitamine (A, B1, B2, C, D, E şi K), în antioxidanţi şi în acizi graşi Omega 3 şi Omega 6. De aceea, acest aliment este recomadat atât la gătit, cât şi în terapii pentru diverse boli cum ar fi afecţiunile cardiovasculare, gastrita, ulcerul, diabetul, bolile de ficat sau cancerul.

8. Ouăle
Oul este considerat un aliment „complet”. Reprezintă una dintre cele mai bune surse de proteine, iar dacă este consumat crud, se poate beneficia la maximum de calităţile lui ca aliment. De regulă, el se prepară termic din motive de siguranţă şi în acest caz se recomandă ouăle fierte timp de cel mult 60 de secunde. Copiii în creştere şi tinerii pot consuma unul până la cinci ouă pe săptămână. Atenţie însă, dacă sunt consumate prăjite, ouăle pot obosi ficatul. Persoanele care au probleme hepatice, renale sau un nivel ridicat al colesterolului trebuie să fie foarte atente la cantitatea de ouă consumată şi la modul lor de preparare: să nu depăşească două ouă pe săptămână, iar acestea să nu fie preparate prin prăjire.

9. Semniţele de in
Seminţele de in stimulează tranzitul intestinal, conferă senzaţia de saţietate şi încetineşte asimilarea grăsimilor în organism. De aceea, specialiştii recomandă curele cu seminţe de in pentru detoxifierea intestinală, în caz de constipaţie, în diferite boli inflamatorii intestinale, în sindromul de colon iritabil, pentru scăderea nivelului de colesterol sau în caz de infecţii urinare şi litiază renală. În plus, datorită conţinutului ridicat de acizi graşi Omega 3 şi 6, seminţele de in menţin sănătatea inimii, au efect antioxidant şi antitumoral, contribuind la prevenirea cancerului sân, de colon şi de prostată. Poţi consuma seminţele de in ca atare, întregi sau măcinate, ori ca ingredient în pâine, prăjituri şi salate. De asemenea, poţi face cure cu ulei de seminţe de in, câte două linguriţe pe zi, sau îl poţi folosi la asezonarea salatelor.

10. Soia
Bogată în nutrienţi precum protide, aminoacizi esenţiali, lipide, săruri minerale (calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu şi sodiu), vitamine (A, B1, B2, C, D şi E), enzime, fibre şi proteine, soia este alimentul care poate înlocui cu succes carnea, asigurându-ţi toţi nutrienţii necesari bunei funcţionări a organismului. În plus, datorită conţinutului de lecitină, soia stimulează capacitatea de memorare, iar izoflavonele ce intră în componenţa ei ne protejează împotriva cancerului de sân şi de prostată. Pentru a beneficia de proprietăţile ei, este indicat să consumi soia într-o formă cât mai puţin prelucrată, cele mai recomandate fiind laptele de soia, făina de soia, germenii de soia şi boabele de soia coapte.

09
dec.
10

ATENTIONARE METEOROLOGICA 09 decembrie, ora 20 – 10 decembrie, ora 12

 

MESAJ PRIVIND FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 09/12/2010 Ora: 9 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: intensificari ale vantului, ninsoare, racire accentuata
Intervalul: 09 decembrie, ora 20 – 10 decembrie, ora 12
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului:ATENTIONARE METEOROLOGICA 

COD GALBEN

In intervalul mentionat vantul va prezenta intensificari temporare in toate regiunile, cu viteze ce vor depasi la rafala 70…75 km/h, indeosebi in sudul si in estul tarii. In nord, centru si est, precum si in zonele montane va ninge, local viscolit.

Nota: In regiunile vestice ploile se vor transforma in ninsori inca din aceasta dupa-amiaza. Pe parcursul zilei de 10 decembrie precipitatiile si vantul vor diminua, dar vremea va intra intr-un proces de racire accentuata, devenind local geroasa.

In functie de evolutia si intensitatea fenomenelor prognozate, Administratia Nationala de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj prin atentionări sau avertizari meteorologice ulterioare.

Emitent: C.N.P.M.

08
dec.
10

Ştii ce rişti mâncând de la fast-food? | Ulcer – Obezitate – Cancer

Pizza, kebabul, puiul la rotisor sau hamburgerul sunt produse fast-food sărace in nutrienţi, dar cu care romaniii işi astampără foamea rapid şi ieftin. Libertatea a întocmit un top al caloriilor conţinute de aceste preparate.

 Prof. dr. GhRomânii înfulecă pofticioşi mâncărurile de tip fast-food care le pun sănătatea în pericoleorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a studiat compoziţia produselor de la fast-food şi poate confirma: sunt periculoase pentru sănătate. De altfel, specialistul a publicat mai multe cărţi despre nutriţia nesănătoasă a românilor, printre care şi “Biblia alimentară”.

“Mâncarea de la fast-food are o valoare nutritivă aproape nulă, oferă calorii goale. Iar din cauza ingredientelor slabe calitativ şi a modului de preparare, multe conţin substanţe cancerigene”, explică specialistul.

Combinaţiile nesănătoase, precum produsele din carne cu unele lactate, duc la anemie, anorexie, la creşterea necontrolată în greutate, dar şi la gastrită, ulcer, diminuarea puterii de concentrare şi chiar a cancerului, susţine nutriţionistul.

Şi sedentarismul ne afectează

“Stilul de viaţă sedentar şi alimentaţia nesănătoasă sunt cauza a peste 70% din bolile care ne macină astăzi sănătatea”, ne-a mai spus prof. dr. Mencinicopschi.

Iată câte calorii au cele mai populare preparate şi ce boli grave îţi pot cauza

 1. Pui prăjit: 250-320 kcal
Puiul prăjit la rotisor e cel mai sărac în calorii, dar asta nu înseamnă că e mai sănătos. La prepararea lui se folosesc uleiuri nerezistente la căldură, care îşi modifică structura şi devin cancerigene.

 2. Cartofi prăjiţi: 330 – 350 kcal
Sunt un produs hipercaloric, care îngraşă. Conţin multe grăsimi periculoase, numite “trans”, care cresc riscul de obezitate, boli digestive (gastrită, ulcer), boli cardiace şi afecţiuni neurologice.

 3. Hamburger: 320 – 450 kcal
Chifla, sosurile bogate în aditivi alimentari şi brânza de proastă calitate transformă hamburgerul într-o gustare extrem de nesănătoasă. Poate cauza obezitate, diabet şi afecţiuni cardiovasculare.

 4. Hotdog: 425 – 550 kcal
Carnea procesată din hotdog conţine nitrit de sodiu, o substanţă cancerigenă. Consumat în exces, alimentul scade performanţele intelectuale şi creşte riscul de accident vascular.

 5. Kebab: 500 kcal
La noi, kebabul e o adaptare a celui arăbesc. S-au adăugat maioneză şi cartofi prăjiţi şi s-a “învelit” într-o chiflă. E periculos pentru cei care au probleme cu colesterolul, cu diabetul sau sunt predispuşi la obezitate.

 6. Clătite: 800 kcal
Umplutura clătitelor – ciocolată sau gemuri ieftine – e cea mai periculoasă, pentru că le poate provoca probleme bolnavilor de diabet, celor cu ulcer sau copiilor în creştere, cărora nu le oferă nimic hrănitor.

 7. Pizza: 1.300 – 3.000 de kcal
Din cauza combinaţiei de ingrediente folosite, pizza e o bombă calorică şi, dintre toate mâncărurile de la fast-food, poate fi cea mai nocivă. Îţi creşte periculos de mult nivelul colesterolului, dar şi riscul de boli cardiovasculare.

08
dec.
10

Fiul senatoarei Sorina Placinta, acuzat de tentativa de omor

Fiul senatoarei Sorina Placinta, acuzat de tentativa de omorINTACT IMAGES/Jurnalul National/Christian Silva

Fiul senatoarei PDL Sorin Placinta este acuzat de tentativa de omor dupa un incident pe care l-a avut luni seara cu iubita sa, in ajutorul careia au intervenit mai multi bucuresteni, unul fiind lovit de masina lui Andrei Placinta, iar un altul tragand un foc de avertisment cu o arma detinuta legal.

In zona intersectiei Stirbei Voda cu Berzei, inspre Piata Matache, fiul senatoarei, Razvan Andrei (19 ani) a avut un incident cu iubita sa. Dupa ce a fost lovita, tanara a vrut sa paraseasca locul, urcandu-se la volanul unui Volkswagen, insa Andrei Placinta a blocat-o cu masina sa, un Renault Laguna, au declarat surse judiciare, scrieMEDIAFAX.
  • Un bucurestean, martor al intregii scene, a incercat sa intervina pentru aplanarea conflictului, fara rezultat
Cand a vazut ca tanara s-a urcat in masina, Andrei Placinta a sarit pe autovehicul, spargand luneta si oglinda. Apoi, tanarul a urcat in masina sa, iar bucuresteanul s-a pus in fata autovehiculului in incercarea de a-l opri, dar fiul senatorului PDL a trecut peste el, barbatul ramanand blocat sub Renault.
  • Pe de alta parte, un alt martor, cand a vazut ca lucrurile degenereaza, a tras cu pusca cu aer comprimat, pe care o detine legal, pentru a-l speria pe tanar.
Razvan Andrei a fugit de la locul scandalului, intre timp fiind apelata Politia Rutiera, care a apreciat ca nu este de competenta sa, astfel ca au fost chemati politistii judiciaristi. 

Renaultul a fost rasturnat pentru a-l scoate de sub masina pe bucuresteanul blocat. Politia a inregistrat cazul, luand numar unic de la Parchetul Tribunalului Bucuresti.

Nu este prima data cand fiul Sorinei Placinta este implicat intr-un scandal. In urma cu cateva luni, presa a relatat ca Andrei Placinta a postat pe contul sau de pe o retea de socializare fotografii in care apare urinand pe o troita maramureseana, iar in 2009 a postat imagini in care saruta un barbat.
  • Andrei Placinta a plecat din spital marti la pranz
Andrei Razvan Placinta a fost tratat pentru rani superficiale la nivelul membrelor, in Serviciul Urgente de la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, iar marti la pranz a plecat din unitatea sanitara, a declarat pentru MEDIAFAX purtatorul de cuvant al SUUB, Bogdan Popescu. 

Medicul Bogdan Popescu a precizat ca Andrei Placinta a avut doar rani minore, care au fost tratate in Serviciul Urgente.

Purtatorul de cuvant al Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti (SUUB) a mai spus ca o alta persoana care a fost implicata in incident a ajuns la spital, cu rani superficiale, insa nu a necesitat internare.


  • Parchetul incepe urmarirea penala impotriva fiului senatoarei
Parchetul Tribunalului Bucuresti a inceput urmarirea penala impotriva fiului senatoarei PDL Sorina Placinta, tanarul fiind acuzat de tentativa de omor, ultraj contra bunelor moravuri si talharie, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. 

In scandal, telefonul tinerei agresate a disparut, astfel ca Razvan Andrei este pus sub acuzare si pentru talharie.

Razvan Andrei Placinta a dat o scurta declaratie politistilor la spital, el fiind cercetat pentru mai multe infractiuni, printre care tentativa de omor, distrugere, lovire.

Iată de ce e acuzat:
– tentativă de omor calificat
– tâlhărie 4 loviri sau alte violenţe
– distrugere
– ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Maşina răsturnată şi abandonată a fiului senatoarei PDL a fost repusă pe patru roţi de oamenii aflaţi în zona unde a avut loc scandalul

Sorina PlăcintăSorina Plăcintă: «Va răspunde pentru ce a făcut»

Senatoarea PDL Sorina Plăcintă (foto) a precizat, ieri, că Andrei Răzvan este un tânăr responsabil, în vârstă de 20 de ani, aşa că trebuie să explice ceea ce a făcut. “El va răspunde pentru ceea ce s-a întâmplat. Doar ancheta instituţiilor abilitate poate stabili dacă el a acţionat în legitimă apărare”, se arată într-un comunicat al senatoarei

Andrei (dreapta) se sărută cu un băiatSatanist şi cu apucături homosexuale?

Tânărul, şcolit în Elveţia, a devenit, în 2008, preot al Primei Biserici Ateiste (First Church of Atheism), un cult care neagă existenţa lui Dumnezeu, considerat de unii preoţi ca fiind similar celor sataniste. În plus, Andrei a pus pe internet o fotografie în care apare urinând pe o cruce. Şi asta nu e tot! În alte poze, Andrei Răzvan Plăcintă este surprins în timp ce se sărută cu băieţi.

Nu a suportat ideea că iubita vrea să pună punct relaţiei şi şi-a ieşit din minţi. A lovit-o, i-a furat telefonul, i-a distrus maşina şi a bătut-o în plină stradă. Tânărul de numai 20 de ani, nimeni altul decât fiul senatorului PDL Sorina Plăcintă, a fost potolit doar după ce un trecător a tras mai multe focuri de armă.

Incidentul s-a petrecut luni seară, în jurul orei 19.00, pe strada Berzei, din Capitală.

«A fost doar o ceartă între îndrăgostiţi»

Marţi în jurul orei 16.00, Andrei Plăcintă s-a prezentat la Parchetul Capitalei, însoţit de doi avocaţi, unde a fost audiat mai multe ore.

El a primit mandat de reţinere, fiind acuzat de tentativă de omor, tulburarea liniştii publice, distrugere şi ultraj.

La ieşire, avocatul lui Andrei a declarat: „A fost doar o ceartă între îndrăgostiţi. Nu ştiu de ce Parchetul face atâta caz”.

07
dec.
10

Sfanta Mucenita Filofteia

Sfanta Mucenita Filofteia de la Arges

Sfanta Mucenita Filofteia a trait in sec. al XIII-lea, in sudul Dunarii, insa nu se stie cu exactitate daca provenea din neam de romani sau de bulgari. Numele sau in limba greaca inseamna „iubitoare de Dumnezeu”. Pentru ca a dovedit mila fata de oamenii sarmani, a fost omorata de tatal sau, la varsta de numai 12 ani.  Chiar daca moastele sale se afla la Curtea de Arges de la sfarsitul sec. al XIV-lea, abia in anul 1950, Sinodul BOR a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia.

Istoria arata ca moastele Sfintei Filofteia au fost duse initial la Tarnovo, unde au ramas pana in anul 1393. In acel an, Taratul bulgar a fost ocupat de turci, care au si ars orasul. Pentru a le feri de profanare, moastele au fost duse la Vidin, unde au stat putin timp, probabil pana in 1396. Dupa infrangerea armatelor crestine la Nikopole, crescand amenintarea turca, moastele au fost oferite domnitorului Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (1386-1418). Acesta le-a asezat in vechea ctitorie domneasca, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Arges, pe atunci catedrala mitropolitana. In acest fel se explica si alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat dupa ziua hramului). Dupa construirea noii biserici de catre Neagoe Basarab, sfintita la 15 august 1517, moastele au fost asezate aici a doua zi, cand s-a facut si proclamarea canonizarii Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).

Moastele au ramas la Curtea de Arges pana in 1893, cand, datorita starii avansate de degradare a bisericii, au fost mutate in bisericile „Sf. Gheorghe” si „Adormirea Maicii Domnului” – Olari, din aceeasi localitate. In timpul primului razboi mondial, datorita mutarii frontului in apropierea acestei localitati, moastele au fost duse in paraclisul Manastirii Antim din Bucuresti. Dupa terminarea razboiului, au fost readuse la Curtea de Arges, iar din 1949 se afla in paraclisul acestei manastiri.

In traditia populara este Sfanta Filofteia este numita Poitra lui Nicolae.

Sfantul Ambrozie de Milan, Episcopul Mediolanului

Sfantul Ambrozie s-a nascut, la inceputul secolului al IV-lea, intr-o familie de nobili, tatal sau fiind deputatul imperial pentru Galia si Spania. Chiar daca pagan cu credinta, mama sa a fost crestina. Dupa moartea tatalui lui, imparatul l-a numit reprezentant al sau in provincia Liguria, in care cetatea de resedinta era Mediolanul (Milanul de astazi). Murind Episcopul Milanului, s-a starnit cearta apriga intre crestinii ortodocsi si cei eretici, arieni, cu privire la cine sa fie urmatorul episcop. Sfantul Ambrozie a intrat in biserica ca sa instaureze linistea. Atunci a strigat un prunc de la sanul maicii lui asa: „Ambrozie sa ne fie episcop!” Oamenii au vazut in strigatul limpede al copilului voia lui Dumnezeu, si l-au ridicat pe Ambrozie arhiereu al eparhiei lor. Astfel, Sfantul Ambrozie a primit Sfantul Botez, a trecut prin toate randuitele trepte preotesti si a fost sfintit episcop in durata unei singure saptamani. De pe scaunul arhieresc Sfantul Ambrozie a intarit credinta ortodoxa, a starpit neghina ereziei, a impodobit sfintele biserici, a propovaduit credinta la pagani, a scris minunate carti de adanca invatatura crestina si a fost icoana si pilda de vietuire adevarata dupa Dumnezeu, ca un adevarat pastor crestin. El a compus cunoscuta cantare „Pre Tine Dumnezeule Te laudam” intalnita in slujba Te-Deum-ului. Dumnezeu i-a daruit Sfantului Ambrozie har peste har, incat el a inviat si mortii, a scos afara diavolii din oameni, a vindecat bolnavii de bolile lor incurabile si a vestit mai inainte viitorul. Sfantul Ambrozie al Mediolanului s-a savarsit cu pace in dimineata Slavitului Praznic al Invierii Domnului din anul 397.

Tot astazi, facem pomenirea:

– Sfantului Neofit;

– Sfantului Dometie;

– Sfintilor Isidor, Achepsima si Leon;

– Cuviosului Amun cel din Nitria;

– Sfintilor mucenici Gain si Gaie;

– celor 300 de Sfinti Mucenici din Africa;

Sursa: crestinortodox.ro

Calendar Ortodox

 

06
dec.
10

Sfantul Ierarh Nicolae

Sfantul Ierarh Nicolae s-a nascut in localitatea Patara din Asia Mica, in a doua jumatate a secolului al III lea. Participa in calitate de episcop la primul sinod ecumenic tinut la Niceea in anul 325. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform careia Iisus Hristos nu este Fiului lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. La acest sinod este recunoscut drept un mare aparator al ortodoxiei. Atat de puternic a argumentat Nicolae si atat de incapatanat a fost Arie, incat, ingrijorat de ruptura care se putea face in Biserica, viitorul sfant i-a dat ereticului o palma in cadrul sinodului. De la palma Sfantului Nicolae a ramas obiceiul ca, in 5 decembrie, celor neascultatori sa li se dea o joarda in semn de avertisment.

In colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar. Daca ne intrebam de ce de mar, trebuie sa stim ca batranii nostri cunosteau ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceasta, pusa in apa, va inflori pana la Nasterea Domnului, insemna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a dat crenguta flori albe.

Sfantul Nicolae a avut masura lucrurilor atat de buna, incat a stiut ca dupa mustrare se cere mangaiere si ca incercarile vietii pot fi pentru unii prea apasatoare. A daruit mult saracilor, a linistit pe intristati, a vindecat cu putere de la Dumnezeu pe bolnavi, aratand lumii slava Tatalui ceresc. A ramas in seama ierarhului Nicolae o poveste adevarata, dureroasa si miscatoare. Zic cei vechi ca, intr-o zi, a aflat Sfantul Nicolae despre un tata din cetatea Mira care, de durere ca nu are zestre suficienta sa-si marite cu cinste fiicele, planuia sa le ia zilele si apoi sa se omoare, ca nu cumva fetele sale sa fie nevoite sa ajunga batjocura barbatilor avuti. Miscat de durerea tatalui si ingrijorat de soarta fetelor si a batranului, Sfantul Nicolae a poruncit slugilor sale sa ia cateva pungi cu galbeni si sa le strecoare in casa familiei aceleia.

 

Moare in anul 340, iar din anul 1087, moastele sale se pastreaza la Bari, in sudul Italiei.

 

Sfantul Nicolae – etimologia

 

Nicolae este unul dintre numele personale cele mai indragite si mai raspandite. El este format din cuvintele grecesti: nike – victorie, biruinta si laos – popor, si are intelesul de „om ce face parte dintr-un popor victorios”. Sarbatoarea lui are si numele de Sin Nicoara, o posibila derivatie din „Sanctus Nicolaus”.

 

Sfantul Nicolae – Mos Nicolae

 

In traditiile romanesti Mos Nicolae are atributii straine de statutul sau ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zapada care cade la inceputul iernii, pazeste Soarele care incearca sa se strecoare pe langa el spre taramurile de miazanoapte pentru a lasa lumea fara lumina si caldura, ajuta vaduvele, orfanii si fetele sarace la maritat, este stapanul apelor si salveaza de la inec corabierii si apara soldatii pet imp de razboi.

 

De Sfantul Nicolae peste 800 000 de romani isi sarbatoresc ziua numelui

 

Peste 800.000 de romani isi sarbatoresc onomastica de Sfantul Nicolae. Din totalul persoanelor care poarta aceste nume, aproape 538.500 sunt barbati (Nicolae, Niculai, Nicusor, Niculae, Nicu, Nicula, Nicoara), iar aproximativ 280.000 sunt femei (Nicoleta, Niculina, Neculita, Nicolina, Nicola)”.

Dintre aceste prenume, cel mai raspandit este Nicolae/ Nicolaie, apartinand unui numar de 353.415 barbati, urmat de Nicoleta, prenumele a 191.030 de femei.

Maine, 7 decembrie, facem pomenirea Sfintei Mucenice Filofteia.

Calendar Ortodox

 

05
dec.
10

Tamaduirea femeii garbove

Tamaduirea femeii garbove – Duminica a XVII-a Rusalii

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Vrednicilor de dragoste dreptmaritori crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos,

Citește în continuare ‘Tamaduirea femeii garbove’

04
dec.
10

De ce este mai riscantă sarcina după 35 de ani

Sarcina survenită după 35 de ani prezintă mai multe riscuri, atât pentru mamă, cât şi pentru bebeluş, atrag atenţia medicii. Totuşi, cu o monitorizare medicală atentă, aceste riscuri pot fi prevenite. Tot mai multe femei aleg să devină mame mai târziu, atunci când au o situaţie materială şi profesională mai stabilă. Medicii atrag însă atenţia că, în cazul sarcinii târzii, este nevoie de mai multe precauţii, pentru evitarea eventualelor probleme care pot apărea la mamă şi la copil. În cazul sarcinii apărute după 35 de ani, este nevoie de o monitorizare medicală mai atentă, printr-o serie de analize de sânge, ecografii şi prin unele teste specifice, precum amniocenteza.

Gravida are un risc mai mare de hipertensiune

Hipertensiunea arterială şi diabetul gestaţional sunt câteva dintre complicaţiile posibile la gravida cu vârsta peste 35 de ani. Hipertensiunea mamei este riscantă şi pentru făt, deoarece poate reduce fluxul de sânge către placentă. În absenţa diagnosticării şi tratării diabetului gestaţional, copilul este mai expus riscului de a deveni obez sau de a face diabet zaharat. La acestea se adaugă modificările de adaptare a corpului femeii. Avortul spontan, inserarea joasă a placentei (placenta previa) şi dezlipirea placentei sunt, de asemenea, mai frecvente la gravidele peste 35 de ani. Operaţia de cezariană este mai des recomandată în cazul sarcinii la vârste înaintate, mai ales dacă există şi alte complicaţii.

Atenţie la anomaliile cromozomiale!

Vârsta înaintată a mamei este asociată şi cu o probabilitate mai mare de apariţie la copil a anomaliilor cromozomiale, precum sindromul Down. Cea mai cunoscută modificare pe care o implică o sarcină apărută la o vârstă mai mare de 35 de ani este creşterea riscului de apariţie a malformaţiilor genetice, în special a sindromului Down (trisomia 21). Bolile genetice sau anomaliile cromozomiale sunt diagnosticate prin analize invazive precum amniocenteza. Testul presupune recoltarea de lichid amniotic şi se efectuează între săptămânile 16 şi 18.

Riscul de sindrom Down creşte odată cu vârsta mamei

Vârsta Risc

20 – 1 din 1.526

25 – 1 din 1.351

30 – 1 din 894

32 – 1 din 658

34 – 1 din 445

36 – 1 din 280

38 – 1 din 167

40 – 1 din 96

42 – 1 din 55

44 – 1 din 30

03
dec.
10

ATENTIONARE METEOROLOGICA 04 decembrie, ora 14 – 05 decembrie, ora 08

 

MESAJ PRIVIND FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE


Tipul mesajului ATENTIONARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 03/12/2010 Ora: 13 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: precipitatii insemnate cantitativ, ninsori, intensificari ale vantului, viscol
Intervalul: 04 decembrie, ora 14 – 05 decembrie, ora 08
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului:ATENTIONARE  METEOROLOGICA 

COD GALBEN


In intervalul intervalul mentionat in Moldova, nordul si estul Munteniei si partea continentala a Dobrogei, precum si in zona Carpatilor Orientali vor predomina ninsorile, iar vantul se va intensifica, viscolind trecator ninsoarea. Indeosebi in centrul si sudul Moldovei si in zona montana aferenta se va depune strat de zapada mai consistent.

Nota: Pe parcursul zilei de 4 decembrie va ploua abundent in cea mai mare parte a Olteniei, in Muntenia si in sudul Moldovei, unde cantitatile de apa vor depasi local 25…30 si izolat 50 l/mp.
In municipiul Bucuresti va ploua insemnat cantitativ pe parcursul zilei de 4 decembrie, iar noaptea sunt conditii de transformare a precipitatiilor in lapovita sau ninsoare.

 

Emitent: C.N.P.M.

 

02
dec.
10

Ce acte iti trebuie pentru permisul de portarma

Siguranta proprie in Romania este tot mai subreda si poate nu de putine ori ti-a trecut prin minte sa-ti achizitionezi o arma. Daca vrei sa-ti iei un pistol, letal sau nu, pentru autoaparare, iata ce conditii trebuie sa indeplinesti.

Pentru obtinerea unui permis de arma neletala trebuie sa depui un dosar la Inspectoratul de Politie, care sa cuprinda urmatoarele acte:

cerere de eliberare,

actul de identitate in original

si copie, precum

si cazierul judiciar din care sa reiasa ca nu ati comis cu intentie fapte cu violente.

De asemenea, mai trebuie sa ai un certificat medical eliberat de reprezentantul unei unitati sanitare specializate, cu cel mult sase luni inaintea depunerii.

In plus, trebuie sa ai si un aviz psihologic care sa ateste ca esti apt sa detii, sa porti si sa folosesti o arma.

Acest document tre buie sa ti se elibereze cu cel mult 12 luni inainte.

La dosar trebuie sa anexezi si doua fotografii color de 4×5 cm, dovada achitarii taxelor pentru autorizare si certificatul de detinator al armelor neletale in care e inscris tipul celei pentru care soliciti eliberarea permisului.
Trebuie sa cunosti legea
Foarte important de stiut este ca orice candidat la permisul de portarma trebuie sa cunoasca regimul armelor si munitiilor, regulamentul conditiilor de depozitare, legislatia in vigoare a folosirii de arma si va trebui sa faca dovada clara ca necesita un astfel de obiect, letal sau neletal. Mai multe informatii gasiti pe site-ul Politiei Romane, http://www.politiaromana.ro.

01
dec.
10

1 DECEMBRIE LA MULTI ANI ROMANIA!!!!

1 Decembrie – Ziua Nationala a Romaniei

„…Marea Unire din 1918 a fost si r�m�ne pagina cea mai sublim� a istoriei rom�nesti. M�retia ei st� �n faptul c� des�v�rsirea unit�tii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoric� a �ntregii natiuni rom�ne, realizat� �ntr-un elan t�snit cu putere din str�fundurile constiintei unit�tii neamului, un elan controlat de fruntasii politici, pentru a-l c�l�uzi cu inteligent� politic� remarcabil� spre telul dorit. […] 

Marea Unire nu a fost rezultatul particip�rii Rom�niei la r�zboi. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut �n vedere revolutia din Rusia si destr�marea monarhiei austro-ungare. Rationamentul lor s-a �nscris formulei traditionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania si Banatul,

victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruint� o excludea pe cealalt�, astfel c� nimeni nu vedea cum ar fi cu putint� ca toate aceste provincii s� intre aproape simultan �n frontierele Vechiului Regat. […] 

Nu o victorie militar� a stat la temelia Rom�niei Mari, ci actul de voint� al natiunii rom�ne de a-si da arm�tura teritorial-institutional� care este statul national.[…]O necesitate istoric� – natiunea trebuie s� tr�iasc� �ntr-un stat national – s-a dovedit mai puternic� dec�t orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetent�, si, pun�nd �n miscare natiunea, i-a dat acea fort� urias� ca peste toate adversit�tile s� dea viat� aspiratiei sale: statul national.”

Florin Constantiniu – O istorie sincer� a poporului rom�n,

ed. Univers Enciclopedic, 1997, p. 301-302

Romania in Primul Razboi Mondial

ROM�NIA �N 1918
27 Ianuarie –
Se �ncheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria si Ucraina.
18 Februarie –  Se �ncheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovietic� si Germania.
5 Martie – Se semneaz� la Buftea (�n apropiere de Bucuresti) Tratatul preliminar de pace �ntre Rom�nia si Puterile Centrale, pe baza c�ruia �ncep la Bucuresti, la 9 mart., tratativele �n vederea �ncheierii p�cii.
24 Aprilie – Tratatul de pace de la Bucuresti, dintre Rom�nia, pe de o parte, si Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de alt� parte. Rom�nia era nevoit� s� cedeze Dobrogea, s� accepte rectific�ri de frontier� �n Carpati si s� �ncheie conventii economice dezavantajoase pentru ea.
24 August – Se creeaz� la Paris Consiliul National al Unit�tii Rom�ne, av�nd �n conducere pe Take Ionescu (presedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu si Ioan Th. Florescu. Consiliul este recunoscut la 29 sept. de guvernul francez, la 23 oct. de guvernul SUA, la 29 oct. de guvernul englez, iar la 9 nov. de cel italian drept exponent al intereselor poporului rom�n.
–––––––––––––––––––––––––––
UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROM�N:
27 Martie – Sfatul t�rii de la Chisin�u (capitala Basarabiei) hot�reste unirea Basarabiei cu Rom�nia.
–––––––––––––––––––––––––––
UNIREA TRANSILVANIEI CU REGATUL ROM�N:
29 Septembrie – Comitetul Executiv al Partidului National Rom�n, �ntrunit la Oradea adopt� �n unanimitate o declaratie redactat� de Vasile Goldis prin care se dorea recunoasterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de Actiune”, cu sediul la Arad, av�ndu-l presedinte pe Vasile Goldis.
3 Octombrie – Manifestul �mp�ratului Carol I de Habsburg – C�tre popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei �ntr-o Federatie de sase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez si ucrainean).
3 Octombrie – Declaratia de r�spuns a „Corpului voluntarilor transilv�neni si bucovineni”, la manifestul lui Carol I de Habsburg, �n care, acestia proclam� unirea teritoriilor lor cu Regatul Rom�niei.

–––––––––––––––––––––––––––
MAREA UNIRE:
La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputatii decid �n unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Rom�nia, cu p�strarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea nationalit�tilor si a religiilor. La Alba Iulia, asa cum fusese �nainte si la Cern�uti, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor rom�nilor din Austro-Ungaria. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adun�rii, se constituie Marele Consiliu National Rom�n, format din 200 de membri alesi si 50 de membri cooptati. A doua zi, acest Consiliu numeste un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, �n frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul trimite o delegatie la Bucuresti, condus� de episcopul de Caransebes, Miron Cristea (viitorul patriarh al Rom�niei), care, la 1/14 decembrie, �nm�neaz� regelui Ferdinand I declaratia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulg� decretul de sanctionare a unirii (totodat� si a Bucovinei si Basarabiei). Protestele guvernului K�rolyi la Budapesta sunt inutile.

01
dec.
10

AVERTIZARE METEOROLOGICA 01 decembrie, ora 02 – 02 decembrie, ora 08

 

MESAJ PRIVIND FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Tipul mesajului AVERTIZARE METEOROLOGICA
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Ziua/luna/anul: 30/11/2010 Ora: 12 Numarul mesajului: 1
Fenomene vizate: precipitatii insemnate cantitativ, ninsori, intensificari ale vantului, polei
Intervalul: 01 decembrie, ora 02 – 02 decembrie, ora 08
Zona afectata: conform textului
Textul mesajului:ATENTIONARE  METEOROLOGICA 

COD GALBEN

In Moldova, precum si in zona Carpatilor Orientali si Meridionali in intervalul 1 decembrie, ora 02 – 2 decembrie, ora 08 vremea se va inrautati. Va ninge, local chiar abundent, si se va depune strat consistent de zapada.

Nota: In restul teritoriului precipitatiile vor fi mixte. Cantitatile de apa vor fi mai insemnate in vestul si nord-vestul tarii unde vor depasi local 25…30 l/mp. Vor fi conditii de producere a poleiului. Vantul va avea intensificari locale, indeosebi la munte, in sud si sud-est.

In functie de evolutia si intensitatea fenomenelor prognozate, Administratia Natională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj prin atentionări sau avertizări meteorologice ulterioare. 

Emitent: C.N.P.M.



Blog Stats

  • 314.135 hits
decembrie 2010
L M M J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhive

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Doamne DUMNEZEU Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugaţi-vă Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Apostol Andrei Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Omul „Părinte