Predica la Duminica Infricosatei Judecati

Predica la Duminica lasatului sec de carne

In calendarul bisericesc, Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre Postul Sfintelor Pasti: Duminica Lasatului sec de carne – Duminica Infricosatei Judecati (7 februarie) si Duminica Lasatului sec de branza – Duminica izgonirii lui Adam din rai  (14 februarie).

Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea Judecatii lui Hristos, ca sa ia fiecare dupa cele ce a facut prin trup, ori bine, ori rau (II Corinteni 5, 10)

Iubiti credinciosi,

Astazi am auzit toti cei de fata cuvintele Mantuitorului despre venirea Sa la prea Infricosata Judecata de apoi. Sa stiti ca nici un lucru de la intemeierea lumii si pina la sfarsitul veacurilor nu este mai infricosat ca venirea Domnului la Judecata de apoi. Nici ingerii nu pot sa ne spuna cu deamanuntul despre acea preainfricosata venire a Domnului, cand va judeca toate neamurile pamantului de la Adam si pina la sfarsitul lumii. Noi, fiind prea neputinciosi si nepriceputi, nu vom putea vorbi despre acea negraita spaima si infricosatoare venire a Domnului.

Dar din cele ce am auzit astazi in Sfanta Evanghelie si din cele ce arata dumnezeiasca Scriptura, precum si dininvataturile Sfintilor Parinti despre Judecata zilei celei mari, vom insemna aici cateva invataturi dupa a noastra slaba pricepere despre venirea Domnului la Judecata de apoi. Si vom arata mai intai cu marturii din Sfanta Scriptura, in ce chip va veni Domnul si care vor fi primele semne ale venirii Lui. Primele semne care vor vesti venirea Domnului la Judecata vor fi trambitele cele ceresti. Acest adevar ni-l arata Mantuitorul, zicand: Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita (Matei 24, 31). De aceea si Sfantul Prooroc Sofonie a numit ziua Judecatii de apoi „ziua trambitei si a strigarii” (Sofonie 1, 16). Marele Apostol Pavel, despre invierea mortilor si glasul trambitei ceresti, zice: Deodata, intr-o clipeala de ochi, la trambita cea de apoi; caci trambita va suna si mortii vor invia nestricaciosi. Si in alt loc, aratind ca trambitele vor insoti pe Domnul la Judecata, zice ca: Insusi Domnul, intru porunca, la glasul arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu, se va pogori din cer (I Corinteni 15, 52-53; I Tesaloniceni 4, 16).

Sfantul Ierarh Grigorie Teologul, aratand taria glasului si puterea acelor trambite care vor anunta venirea Domnului, zice: „Infricosat este glasul trambitelor, la care se supun stihiile, care despica pietrele, care vor deschide mormintele, care vor descoperi cele mai dedesubt, care vor zdrobi si vor sfarama porti de arama si vor dezlega si vor risipi legaturile mortii”.

Al doilea semn, care se va arata dupa sunarea cea cu mare strigare a trambitelor, va fi invierea mortilor. Dar oare, fratii mei, in ce fel vor fi trupurile dreptilor si ale pacatosilor la invierea cea de apoi? Oare vor invia asa cum le punem noi in sicrie si in morminte? Nu, caci mare deosebire vor avea trupurile oamenilor la invierea cea de apoi de trupurile de acum. Trupurile dreptilor, in vremea Judecatii de apoi, vor fi impodobite cu patru daruri alese: cu darul stralucirii, al usurimii, al subtiratatii si al nepatimirii. Deci fiecare trup al celor drepti, cu nemasurata raza ca soarele va straluci, dupa cum si Insusi Stapanul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos a zis: Atunci dreptii vor straluci ca soarele intru Imparatia Tatalui lor (Matei 13, 43).

Prea minunata va fi atunci acea usurime si lesne miscare a trupurilor dreptilor incat sa poata umbla in fiecare parte a lumii dupa voia lor, fiindca nici o intirziere nu le va pricinui lor greutatea. Aceasta o arata si inteleptul Solomon care zice: Ca niste scintei care se lasa pe miriste asa vor fi (Intelepciunea lui Solomon 3, 7) caci scanteile cand sunt purtate de vant, pretutindeni cu mare usurinta se raspandesc. Trupurile dreptilor vor avea si subtiratate, incat cu toata lesnirea sa poata trece prin celelalte materii. Asa a trecut trupul Stapanului nostru Iisus Hristos dupa inviere, prin acea piatra mare care zacea deasupra mormantului, fara a rupe pecetile si a intrat prin usile incuiate in casa in care erau ucenicii adunati de frica iudeilor, ca un duh preasubtire care nici in ziduri nu se tine, nici in usi nu se impiedica.

Despre aceste patru daruri ale trupurilor inviate, Sfintul Apostol Pavel zice: Se seamana intru stricaciune, inviaza intru nestricaciune (I Corinteni 15, 42). Iata darul nepatimirii. Se seamana intru necinste, inviaza intru slava. Iata darul stralucirii. Se seamana intru slabiciune, inviaza intru putere. Iata darul usurimii. Se seamana trup firesc, inviaza trup duhovnicesc (I Corinteni 15, 43-44). Iata darul subtiratatii.

Sa aratam pe scurt si in ce fel vor fi trupurile inviate ale celor pacatosi osanditi la munca vesnica. Mare va fi deosebirea trupurilor celor pacatosi de trupurile luminate ale dreptilor si sfintilor lui Dumnezeu. Fiindca in loc de stralucire, se vor imbraca cu adanc de intuneric care va fi asemenea cu prea adancul intuneric al iadului. In loc de frumusete, trupurile pacatosilor vor avea uraciune plina de scarba. In locul usurimii trupurilor dreptilor, trupurile pacatosilor vor fi prea grele si greu de miscat, ca sa nu urmeze cu osardie dumnezeiestile porunci. Caci singure trupurile acestea ale pacatosilor vor fi spre munca vesnica si fara sfarsit.

Iubiti credinciosi,

Ce alte semne vor urma inaintea venirii Domnului la judecata? Citim in Sfanta Evanghelie ca atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului (Matei 24, 30), care, dupa intelesul Sfintilor Parinti este Crucea lui Hristos pe care si-a dat duhul(Ioan 19, 30). Unii zic ca indata ce se va arata Crucea pe cer, se va insemna cu acest semn fruntea tuturor dreptilor (Apocalipsa 7, 3). Vazand semnul Sfintei Cruci pe cer, vor plange toate neamurile pamantului (Matei 24, 30). Dar pentru ce vor plange la aratarea ei toate neamurile pamantului? Vor plange atunci toate popoarele pentru ca vor cunoaste al cui este semnul Sfintei Cruci; vor plange toti care nu au cinstit Sfanta si de viata facatoare Cruce, altarul cel preasfintit cu Sangele lui Hristos si semnul venirii Lui. Ce vor zice atunci paganii, necredinciosii si sectantii care n-au cinstit Sfanta Cruce si nu s-au inchinat semnului Fiului Omului?

Dupa aratarea Sfintei Cruci pe cer, la Infricosata Judecata va veni Iisus Hristos intru slava si putere, cum spune in dumnezeiasca Evanghelie: Si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa (Matei 24, 30).

Iata si citeva prealuminate marturii care ne arata slava cea negraita cu care va veni Domnul la infricosata Judecata. Sfantul prooroc David, zice: Foc inaintea Lui va merge si cu vapaia va arde imprejur pe vrajmasii Lui (Psalm 49, 4). Si iarasi: Luminat-au fulgerele Lui lumea, vazut-a si s-a cutremurat pamantul; muntii ca ceara s-au topit de fata Domnului, de fata Domnului a tot pamantul; vestit-au cerurile dreptatea Lui si au vazut toate popoarele slava Lui (Psalm 96, 4-6).

Iar marele prooroc Isaia, despre infricosata venire a Domnului, zice: Caci Domnul vine in vapaie si carele Lui sunt ca o vijelie, ca sa dezlantuie cu fierbinteala mania Lui si certarea Lui cu vapai de foc. Domnul va judeca cu foc si cu sabie pe tot omul si multi vor fi cei care vor cadea de bataia Domnului! (Isaia 66, 15-16). Iar langa infricosatul scaun cel de vapaie al Domnului va sta Preasfinta si Preacurata Nascatoare de Dumnezeu de-a dreapta tronului Preavesnicului Imparat, dupa cum este scris: De fata a stat imparateasa de-a dreapta Ta… (Psalm 44, 11).

Inaintea Domnului vor merge arhanghelii cei mai intai statatori, iar dupa acestia stapaniile, incepatoriile si inaintea lorArhanghelul Mihail, incins cu sabie de vapaie si stralucind ca un fulger si ca un mai mare ostas al marelui Imparat. Apoi vor urma Apostolii, mucenicii, ierarhii si multimea cea fara de numar a Ingerilor si Sfintilor, cu sabii cu doua taisuri in mainile lor, ca sa razbune pe neamuri si sa pedepseasca pe popoare (Psalm 149, 6-7). Oare cine va putea sa stea atunci inaintea Judecatorului Celui Preainfricosator si nemitarnic?! Acestea le-a cugetat si Proorocul Isaia, care zice: Intrati in crapaturile stancilor si va ascundeti in pulbere de la infricosata fata a Domnului si de la stralucirea slavei Lui (Isaia 2, 10).

Sfantul Evanghelist Matei spune urmatoarele despre venirea Domnului: Vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere si cu slava multa. Si iarasi zice: Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale (Matei 24, 30; 25, 31). Sfantul Evanghelist Luca, de asemenea Il arata venind pe nori cu putere si cu slava multa (Luca 21, 27).

Dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel, Judecata de apoi se va face in vazduh, deasupra vaii lui Iosafat, unde vor fi adunate toate neamurile si limbile, de la primul Adam pina la ultimul om. Apoi ii va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga (Matei 25, 32-33). Dupa aceasta vesnica despartire a celor buni de cei rai, va incepe judecata cea mare.

Dar cine ne va pari atunci in fata Dreptului judecator? Insasi faptele noastre rele pe care le-am facut si nu ne-am pocait. Apoi ne vor osandi duhovicii, carora nu ne-am spovedit de toate pacatele, nici am facut canon pentru ele. Apoi ne vor osandi ingerii care ne-au fost pazitori de la botez, pe care nu i-am ascultat. Ne vor osandi si ingerii care au scris toate faptele noastre din copilarie. Dar cel mai mare piris care ne va pari si ne va cere pedeapsa si osinda vesnica de la Dumnezeu in ziua cea mare a Judecatii de apoi, va fi diavolul pe care noi acum il ascultam si facem voile lui si nu ne pocaim in fiecare zi de cele ce facem.

Vai de noi! Ce vom face atunci daca ne va gasi moartea si judecata nespovediti si nepocaiti? Ce ne va folosi atunci viata aceasta amagitoare si trecatoare in care acum ne desfatam? Ca ne legam cu inima de ea si de grijile veacului de acum, incat uitam de moartea care vine si de osinda cea vesnica care ne asteapta in ziua cea mare a Judecatii de apoi. Vedeti, fratii mei, cum toti murim si nimeni din oameni nu ramane pe acest pamint, oricine ar fi el. Vedeti ca cel ce moare, de fata fiind noi, i se leaga limba, i se schimba ochii, ii tace gura, i se opreste graiul, cand vede pe dumnezeiestii ingeri cum cheama sufletul din trup! Atunci macar imparat de ar fi, macar sluga, macar stapanitor a toata lumea, tot se cutremura, se tulbura, se inspaiminteaza, vazind puteri infricosate, vazind chipuri straine, vazand fete aspre si posomorate, vazand randuielile ingeresti pe care niciodata nu le-a mai vazut.

Atunci luand ingerii sufletul prin vazduh, il duc la judecata, intru care stau incepatoriile, stapiniile si tiitorii de lume ai puterilor celor potrivnice, parasii nostri cei amari, vamesii cei cumpliti, si luatorii de seama si ingerii in vazduh intampinindu-l, cer seama si il socotesc si ii aduc inainte pacatele lui si zapisele lui cele din tinerete, cele din batranete, cele de voie si cele fara de voie, cele prin lucru, cele prin gnduri si cele prin aduceri aminte. Multa este frica acolo, mare este cutremurul ticalosului suflet atunci, care patimeste de la multimea milioanelor de diavoli.

Iubiti credinciosi,

Evanghelia Duminicii de azi este cea mai infricosatoare din tot cursul anului, pentru ca ne vorbeste despre sfarsitul lumii care este tot mai apropiat si de marea Judecata de apoi a tuturor oamenilor si a ingerilor rai. Aceasta este a treia si ultima Duminica pregatitoare pentru Sfantul si marele Post, pentru ca ne aduce aminte de sfiasitul veacurilor, de Judecata, de osanda vesnica a pacatosilor si de rasplatirea dreptilor in Imparatia Cerurilor. Cine va cugeta la toate acestea, va trece cu folos curgerea Sfantului Post, se va impaca cu aproapele sau, se va ruga mai mult, se va spovedi cu cainta de pacatele sale si va primi cu mare evlavie Trupul si Sangele Domnului nostru Iisus Hristos. Iata folosul acestei Duminici.

Se cuvine sa ne amintim ca la Judecata de apoi, Dreptul Judecator va spune celor de-a dreapta Sa: Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii, caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit; gol am fost si M-ati imbracat, bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine… Adevarat zic voua, intrucit ati facut unuia dintr-acestia ai mei prea mici, Mie Mi-ati facut (Matei 25, 34-40).

Vedeti, fratii mei, cata putere are la Dumnezeu milostenia si iubirea aproapelui? Vedeti ca milostenia se lauda asupra judecatii? Vedeti ca cine face milostenie la saracii suferinzi, atat materiala pentru trup, cat si spirituala pentru suflet, acela se mantuieste cel mai usor? Vedeti ca mai mare decat toate faptele bune este dragostea si fiica ei milostenia? De aceea va indemn ca pe aceasta s-o iubiti, pe aceasta s-o lucrati mai mult decat pe toate celelalte, mai ales in sfintele posturi, si veti avea rasplata vesnica in ceruri.

Auziti ce zice Dreptul Judecator si celor zgarciti si rai de la stinga Sa, care nu fac milostenie in viata: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolilor si ingerilor lui, caci flamind am fost si nu Mi-ati dat sa mananc… (Matei 25, 41-45). Vedeti ce mare este pacatul lacomiei si al neiubirii de oameni.

Sa ne fereasca Dumnezeu de acest cumplit pacat. Iar noi sa incepem Sfantul Post chiar de astazi, lasand sec de carne. Apoi sa ne impacam cu toti ai nostri, sa postim, sa ne rugam si sa facem milostenie si orice fapta buna, dupa putere.

De vom face asa, vom trece Postul Mare cu mult folos, vom ajunge cu bine la Invierea Domnului, iar la Judecata de apoi vom auzi pe Hristos zicandu-ne cu dulce glas: Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita pentru voi de la intemeierea lumii. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

Calendar Ortodox

 

t iubesc :X

de-as fi sa mor si nu o sa ne mai intalnim

de-as fi sa mor si nu o sa ne mai intalnim
in groapa mea sa arunci un trandafir
tarziu de tot cand tu ma vei uita
un mort dintr-un mormant te va striga
va plange intregul cimitir
iubirea mea si micul trandafir

Pilda Fiului Risipitor

Cine descopera ca pentru a invia din moartea pacatului, este nevoie de pocainta. Daca am urmat fiului risipitor in cadere, trebuie sa-i urmam si in ridicare. Daca am cheltuit ca el mostenirea noastra harica, sa ne grabim, asemeni lui, sa ne intoarcem in bratele Parintelui Ceresc. Fiul cel tanar cere partea de avere si merge intr-o tara departata. Aceasta tara este chipul libertatii pe care Dumnezeu o acorda omului. Tara departata este un spatiu nedefinit, unde harul lui Dumnezeu nu este cautat, iar libertatea umana devine robie a pacatului.  Acest fiu, foloseste intr-un mod pacatos libertatea – cheltuieste averea si ajunge sluga la un crescator de porci. Tinand seama ca porcii erau considerate a fi animale necurate, fiul devenind paznic al acestor animale, simbolizeaza ca a devenit un pazitor al pacatelor.

Pilda Fiului Risipitor ne marturiseste ca s-a facut foamete mare in acea tara. Dumnezeu, in purtarea Sa de grija fata de aceasta lume, ingaduie sa se abata foametea, ca prin ea omul sa se trezeasca din pacat. Este trist, insa adevarat, ca adesea omul se roaga pentru sanatate, doar atunci cand nu o mai are.

Momentul schimbarii este hotararea sa de a se intoarce acasa. Calea intoarsa catre tatal a fost posibila pentru ca si-a venit in sine. Acesta este punctul de plecare de la pacat spre Dumnezeu. Pacatul cufunda sufletul in somnul uitarii de sine, al nesimtirii si al nepasarii. Pacatosul doarme adanc. A-ti veni in sine inseamna a te destepta din somnul pacatului. Simtind primejda ramanerii in pacat, Fiul Risipitor spune: „Sculandu-ma voi merge”. Deci, nu este de ajuns sa te trezesti, trebuie sa lasi in urma pacatul. Sa nu uitam ca cel ce a fost trezit poate sa adoarma la loc. Insa, cel care s-a hotarat sa paraseasca pacatul, daca nu primeste Spovedania si Sfanta Impartasanie, nu are putere sa faca un lucru bun.

Inainte ca el sa ajunga acasa din tara indepartata unde si-a cheltuit averea si a fost cuprins de foamete, tatal il vede si alearga, fara sa spuna ceva, cade cu totul pe grumazul sau, il imbratiseaza si il saruta. Asa se intampla si in Taina Spovedaniei. Cand omul si-a marturisit pacatul, Dumnezeu trece de la starea de Judecator, la cea de Parinte milostiv. O data ce omul a hotarat sa se schimbe si Dumnezeu ii da alta infatisare: ii daruieste inel, haina, incaltaminte si junghie vitelul cel gras. (Inelul semnifica impacarea, incaltamintea – harul de a calca peste patimi si a merge pe caile Domnului, iar vietulul cel gras – Euharistia)

Potrivit exegezei traditionale, parabola fiului risipitor e o concentrare a iconomiei mantuirii. Graba tatalui care vine in intampinarea fiului sau pocait intinzandu-i bratele, simbolizeaza plecaciunea Cuvantului Care „vine in intampinarea” omului cazut prin intrupare. Hristos isi intinde bratele Sale pe Cruce pentru a strange intreaga umanitate si a o aduce la sanul Tatalui indumnezeind-o, asa cum tatal parabolei isi intinde bratele ca sa primeasca cu drag pe fiul sau. Hristos este de asemenea reprezentat si de vitelul cel gras junghiat, obiect al bucuriei vesnice a invitatilor la banchetul eshatologic.

Doi fii risipitori

Fiul cel tanar pacatuieste pentru ca se indeparteaza de tata si pierde darurile primite (averea). Nu in afara lui te mantuiesti, ci numai vietuind impreuna cu el.

Fiul cel mare pacatuieste pentru ca nu-l vede pe tata ca pe un parinte. Intre el si tata nu este o relatie de inrudire, ci una juridica, caci spune: „Iata, de atatia ani iti slujesc si niciodata n-am calcat porunca ta. Si mie niciodata nu mi-ai dat un ied, ca sa ma veselesc cu prietenii mei. Dar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu desfranatele, ai injunghiat pentru el vitelul cel ingrasat”. Daca ar fi aratat ca este cu adevarat fiu, ar fi facut acelasi lucru pe care l-a facut tatal – ar fi alergat spre fiul care venea spre casa pe care o parasise. Fiul cel mare ignora adevarata natura a iubirii, unde totul e posedat de fiecare: „Tu esti totdeauna cu mine. Tot ce am e al tau”.

Convietuirea cu tatal sau l-a ferit de riscurile si primejdiile, pe care le-a intampinat fratele sau mai mic. Cu toate acestea, fara-ndoiala, gestul lui de a nu vedea cu ochi buni manifestarile de dragoste ale tatalui sau dovedeste ca el nu ajunsese inca la nivelul cuvenit in ce priveste virtutea dragostei. Fiul cel mare, cel care nu paraseste casa, este chipul omului care nu intelege ca milostivirea lui Dumnezeu e mai mare decat dreptatea pe care o inteleg oamenii. Milostivirea lui Dumnezeu depaseste calculele omenesti, este putere de viata. Adesea dupa dreptate se ucide viata, insa, dupa milostivire viata este recuperata.

Constantin Noica, spunea ca „sunt doua feluri de a risipi. Exista risipa celui care, intocmai fratelui cel mic, cheltuieste fara sa fi strans (caci tot ceea ce avea fiul cel mic era un dar). Dar exista si risipa celui care, intocmai fratelui cel mare, strange fara sa poata aduna. Fratele fiului risipitor asa face. El strange ascultare dupa ascultare si fapta buna dupa fapta buna, iar in ultimul ceas, cand nu poate intelege si nu poate ierta dragostea tatalui pentru cel ce a risipit, pierde el insusi tot ce a adunat… La ce bun atata supunere si atata cumintenie, daca n-a putut intra in inima sa si nitica dragoste?“.

Fiul Risipitor model?

Se pune intrebarea: merita a fi recomandata ca model experienta dramatica a fiului pierdut ? Fireste, ca nici un tata n-ar dori-o pentru copilul sau si nici un tanar pe contul lui propriu. Staruinta in virtute si pastrarea comuniunii cu Dumnezeu sunt preferabile unei vieti care aluneca spre pacat. Cel ce recomanda sau doreste aceasta experienta comite un pacat impotriva Duhului Sfant prin prea marea incredere numai in bunatatea lui Dumnezeu fara a colabora si personal la mantuirea proprie. Sa nu uitam ca pacatul poate fi iertat de Dumnezeu prin duhovnic la spovedanie, dar urmarile lui nu sunt prin aceasta cu totul sterse. Spre pilda, rapirea vietii cuiva e ireparabila, chiar daca criminalul obtine iertarea duhovnicului.

Acum e vremea sa ne uitam la noi, daca ne asemanam cu Fiul risipitor, trebuie sa parasim cele contrare firii si sa ne intoarcem la cele potrivit firii. Dimpotriva, daca implinim poruncile, sa fim atenti sa nu ne asemanam fiului cel mare, suntem in casa, dar departe de tata, nevrednici de a gusta din vitelul cel ingrasat.

Evanghelia duminicii Fiului Risipitor

11. „Un om avea doi fii.
12. Si a zis cel mai tanar dintre ei tatalui sau: Tata, da-mi partea ce mi se cuvine din avere. Si el le-a impartit averea.
13. Si nu dupa multe zile, adunand toate, fiul cel mai tanar s-a dus intr-o tara departata si acolo si-a risipit averea, traind in desfranari.
14. Si dupa ce a cheltuit totul, s-a facut foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca lipsa.
15. Si ducandu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei tari, si acesta l-a trimis la tarinile sale sa pazeasca porcii.
16. Si dorea sa-si sature pantecele din roscovele pe care le mancau porcii, insa nimeni nu-i dadea.
17. Dar, venindu-si in sine, a zis: Cati argati ai tatalui meu sunt indestulati de paine, iar eu pier aici de foame!
18. Sculandu-ma, ma voi duce la tatal meu si-i voi spune: Tata, am gresit la cer si inaintea ta;
19. Nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau. Fa-ma ca pe unul din argatii tai.
20. Si, sculandu-se, a venit la tatal sau. Si inca departe fiind el, l-a vazut tatal sau si i s-a facut mila si, alergand, a cazut pe grumazul lui si l-a sarutat.
21. Si i-a zis fiul: Tata, am gresit la cer si inaintea ta si nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau.
22. Si a zis tatal catre slugile sale: Aduceti degraba haina lui cea dintai si-l imbracati si dati inel in mana lui si incaltaminte in picioarele lui;
23. Si aduceti vitelul cel ingrasat si-l injunghiati si, mancand, sa ne veselim;
24. Caci acest fiu al meu mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat. Si au inceput sa se veseleasca.
25. Iar fiul cel mare era la tarina. Si cand a venit si s-a apropiat de casa, a auzit cantece si jocuri.
26. Si, chemand la sine pe una dintre slugi, a intrebat ce inseamna acestea.
27. Iar ea i-a raspuns: Fratele tau a venit, si tatal tau a injunghiat vitelul cel ingrasat, pentru ca l-a primit sanatos.
28. Si el s-a maniat si nu voia sa intre; dar tatal lui, iesind, il ruga.
29. Insa el, raspunzand, a zis tatalui sau: Iata, atatia ani iti slujesc si niciodata n-am calcat porunca ta. Si mie niciodata nu mi-ai dat un ied, ca sa ma veselesc cu prietenii mei.
30. Dar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu desfranatele, ai injunghiat pentru el vitelul cel ingrasat.
31. Tatal insa i-a zis: Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate ale mele ale tale sunt.
32. Trebuia insa sa ne veselim si sa ne bucuram, caci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat”.
(Luca 15, 11-32)

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Calendar Ortodox

 

de-as fi sa mor si nu o sa ne mai intalnim

de-as fi sa mor si nu o sa ne mai intalnim
in groapa mea sa arunci un trandafir
tarziu de tot cand tu ma vei uita
un mort dintr-un mormant te va striga
va plange intregul cimitir
iubirea mea si micul trandafir

:((

De_ar exista un ZEU ce_ar putea crea
o fata pentru viatza mea
Atunci ia si cere sa_mi aduca
Aceea faptura ce cu zile in urma
a tramsformat in dragoste nebuna
un suflet plin rani si ura
caci ea mi_a aratat ca in lume
exista dragoste pe bune
ADINA-INA  este al ei nume
si este cel mai scump pe lume

O reţetă pe zi | Musaca de cartofi

Ingrediente: – 800 g cartofi, – 500 g carne tocată de pui, – o ceapă mare, – doi căţei de usturoi, – două roşii pasate, – pătrunjel, – două linguri de ulei, – sare şi piper.

Preparare: 1. Se curăţă cartofii şi se taie rondele. 2. Ceapa se toacă mărunt şi se pune la călit în ulei. După ce se rumeneşte un pic, se adaugă carnea tocată. 3. Se lasă un sfert de oră, iar spre final se pun roşiile pasate, usturoiul mărunţit, pătrunjelul, sarea şi piperul. 4. Într-o tavă se aşază un rând de rondele de cartofi, apoi amestecul de carne, peste care se pune ultimul rând de felii de cartofi. 5. Se dă la cuptor pentru 45 de minute.

 

4 greseli de evitat in pat cu noul partener

Ai facut o noua cucerire si traiesti o poveste minunata de dragoste cu noul partener? Atunci mai mult ca sigur visezi ca totul sa fie perfect si in dormitor. Dar, exista greseli pe care trebuie sa le eviti neaparat. Iata-le!

Teama de esec

Prima noapte de amor trebuie sa fie extrem de frumoasa, plina de romantism. Secretul unei partide incendiare consta intr-o relaxare deplina, increderea in performantele tale. Ca sa nu transformi o seara romantica intr-un adevarat cosmar, nu te afisa in fata lui emotionata si ingrijorata. Ii vei transmite starea ta de teama si totul va fi un esec.
Un pahar in plus de alcool

Cateva guri de vin rosu consumate inainte de a ajunge in asternuturile lui pot face minuni. Dar cand le uiti numarul poti fi sigura ca vei da gres. Pe langa faptul ca nu vei fi prea atractiva daca te vei clatina incontinuu si vei emana doar vapori de alcool, s-ar putea sa-i lasi impresia ca ai ajuns cu el in pat doar pentru ca esti ametita.
Pretentiile exagerate

Pentru ca sunteti in faza in care abia va descoperiti unul pe celalalt, nu este cazul sa emiti prea multe pretentii in ceea ce priveste tehnicile sexuale. Este posibil ca anumite experiente pe care le-ai avut cu fostii iubiti, care te purtau pe cele mai inalte culmi ale placerii, sa nu intre in gratiile actualului si sa ramai neplacut impresionata de la prima incercare.
Dezvaluirea celor mai profunde fantezii

Este drept ca trebuie sa-ti pui imaginatia la treaba, dar nici sa nu intreci masura. Nu te lauda cu performantele tale sexuale din trecut si nu-ti dezvalui pana si cele mai profunde fantasme. Fii cat se poate de romantica si pasionala si evita, pe cat posibil, sa-ti scoti din dulap jucariile erotice.

Uite cum vrea el sa fii

Am depasit capitolul despre sex si ce trebuie sa-i spui atunci cand sunteti in asternut. Am trecut si de stadiul in care invatam cum sa devenim mai atragatoare pentru barbatul care se afla in centrul universului nostru. Dar se pare ca toate astea nu sunt de ajuns pentru a fi iubita perfecta. Culmea! Exista, pana la urma, dupa spusele expertilor de la cosmopolitan.ro, lucruri pe care crezi ca trebuie sa le faci, dar care sunt de fapt cele pe care nu trebuie sa le faci. Te avertizam ca multe dintre sfaturi te vor uimi, deoarece sunt situatii in care ai fi jurat ca faci lucrurile exact asa cum trebuie.

Dragoste. Crezi ca stii cum sa-l faci fericit? Mai gandeste-te. Uneori un mic gest face diferenta

Trimite-i un SMS

Procedeaza asa: Daca sunteti la inceputul relatiei, orice prilej de trimis mesaje trebuie exploatat. Scrie-i: „Noaptea trecuta a fost fantastica! Repetam si in seara asta?”. Tine-ti degetele in frau si da SMS-uri scurte, provocatoare si te vei asigura ca lucrurile vor ramane incitante intre voi doi.
Nu face asta: Nu-i trimite un mesaj de mai mult de doua fraze… Scurte. Pentru el mesajele pe telefon sunt o modalitate de comunicare rapida. Daca-i trimiti un mic roman care sa-i mai si blocheze telefonul pe la jumatatea mesajului… iti cam pierzi farmecul.
Lenjeria, cheia succesului
Procedeaza asa: Poarta un sutien asortat la slip. Pentru un look sexy-romantic mergi pe nuante de lila sau roz. Ii poti arata „accidental” o bareta a sutienului in asa fel incat sa-si dea seama ce are de descoperit. Retine: feminin si inocent!
Nu face asta: Daca in navigarea ta pe net ai gasit o costumatie sexy, de piele, cu snururi, cu strasuri, cu tinte, nu o lua pe sub rochie. Serios! Oricat ai crede ca barbatii sunt disperati dupa astfel de accesorii, nu sunt pentru o noapte de neuitat. Cu siguranta ele sunt, la un moment dat, pe gustul lui, dar nu vrei sa eclipsezi corpul tau frumos cu niste accesorii pornografice.
Se intampla: orgasmul… nu si-a facut aparitia
Procedeaza asa: Stii si tu si stie si el ca o femeie ajunge mai greu la orgasm. Iar daca s-a intamplat sa nu se intample, arata-i totusi ca nu a fost un esec. Saruta-l, alinta-l, reda-i increderea de care are nevoie pentru o viitoare ocazie.
Nu face asta: Te-ai gandit sa-l bati pe umar prieteneste? Si tu vrei sa te mai caute vreodata? Nu vei face decat sa-l complexezi si sa-l faci sa te evite. Si ar fi pacat, nu?

In vizita la parinti
Procedeaza asa: Du-le preparate facute in casa. Pune-te cu o seara inainte pe copt si fa niste biscuiti sau, dupa aptitudini, cel mai bun tort posibil. E mult mai de bun gust si bun simt sa procedezi asa, decat sa treci in fuga pe la magazin si sa iei o sticla de vin.
Nu face asta: Pe langa sticla de vin, daca tot trebuie sa cumperi ceva, stai departe de mancaruri sofisticate sau pungi de alune, sucuri. Cumpara flori, daca tot trebuie sa iei ceva. Ai grija ca ele sa fie proaspete si evita trandafirii, garoafe sau calele. Nu ca nu ar fi frumoase, doar ca pot lasa un mesaj nepotrivit.
Seara cu baietii
Procedeaza asa: Uita-te la meci cu ei daca te-ai nimerit si tu in zona. Ia parte la activitatile lor, daca ai ales sa ramai sau te-a invitat el. Comporta-te natural, fii placuta, pentru ca prietenii au un cuvant greu de zis in privinta ta. Plus ca se poate ca ei sa fie niste super haiosi!
Nu face asta: Nu te apuca sa vorbesti „barbateste”, sa injuri sau sa faci galerie echipei de fotbal. Cu alte cuvinte, nu te da in spectacol. Ar fi destul de dificil pentru el sa se simta atras sexual de o femeie care-i aminteste de prieteni.
Cadoul mult dorit
Procedeaza asa: Daca a venit momentul sa-i iei un cadou, fa-o cu cap. Ia-i ceva ce sigur ii place, adica bilete la un meci de fotbal sau la concertul unei trupe pe care o indrageste. Nu ai cum sa dai gres cu astfel de daruri.
Nu face asta: Nu-i cumpara un pulover. Are o gramada primite de la mama sa. Si mai mult, stii ca foarte putini barbati se dau in vant dupa haine sau fashion.
Uitatul lucrurilor la el acasa
Procedeaza asa: Daca vrei sa-ti marchezi teritoriul, o poti face discret. Uita o bijuterie delicata, fina, precum un lantisor, pe noptiera.
Nu face asta: Ti-ai adus periuta de dinti de acasa si ai mutat-o la el? Ba, mai mult, ai si o trusa de farduri indesata in sertarele lui? Ii cam invadezi spatiul intim si niciunui barbat nu-i place asta.

Arată-ți dragostea

Procedează așa: Dacă sunteți în public, la plimbare ori cu prietenii, dă-i câte un semnal sexy. Mângâie-l pe mână, pe ceafă, privește-l pe sub gene.Nu face asta: Ei nu se simt în largul lor atunci când sunt în centrul atenției. Nu te apuca să-i acorzi o „respirație
gură la gură” preț de 10 minute, cu suspine și gesturi îndrăznețe, deoarece asta e HOT doar în intimitatea voastră. Mai mult, nici să i te așezi în poală sau să te sprijini de el nu e OK.

O reţetă pe zi | Inimioare dulci

Duminica Vamesului si a Fariseului

Duminica  (a 33-a dupa Rusalii )

Dumnezeule, milostiv fi mie, pacatosului ! (Luca 18, 13)

Fratilor,

De astazi inainte, Sfanta Biserica ne porunceste si ne invata sa incepem pregatirea duhovniceasca pentru ziua cea mare, pentru sarbatoarea sarbatorilor, pentru Sfanta Inviere.

Pregatirea aceasta o putem face: prin pocainta si infranare, prin post si rugaciune. Prin pocainta pentru pacatele trecutului, prin post si rugaciune si prin infranare de la toate cele rele, pentru viata prezenta si viitoare.

Nimeni nu poate spune ca n-are nevoie de pocainta, pentru ca nimeni nu poate spune ca este fara pacat.

Pocainta, fara indoiala, o putem face dupa orice greseala si pacat savarsit, ca nici cugetul sa nu ne mustre, nici inima sa nu ni se impietreasca. Pocainta suntem datori sa o facem mai ales in timpul , care este timp de doliu, pentru Sfintele si infricosatele Patimi si moartea pe cruce a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, pentru pacatele si faradelegile noastre, pentru mantuirea si fericirea sufletelor noastre.

In timpul acestui Sfant si Mare Post, biserica se imbraca in vesminte de doliu, in cursul saptamanii; Sfintele Slujbe sunt mai tainice, cantarile mai jalnice si mai induiosatoare, rugaciunile si citirile mai lungi si toate impreunate cu multe metanii mari la pamant.

Pocainta si infranarea, postul si rugaciunea, chiar pentru multi dintre bunii crestini, sunt ca niste doctorii amare si gretoase. Cu mare greutate se hotaresc sa le ia, desi cred in puterea lor vindecatoare si binefacatoare.

Iata pentru ce Sfanta Biserica, incepand de astazi, cu trei saptamani inainte de inceperea Sfantului si Marelui Post, cauta sa ne obisnuiasca cu aceste sfinte si binefacatoare doctorii, indemnandu-ne sa cerem mila milostivirii lui Dumnezeu si a Maicii Domnului, pentru a ne invrednici sa le primim cu bunavointa, nu cu sila, spre a ne fi de folos la mantuirea si fericirea sufletelor.

Incepand de astazi, iata cum ne invata Sfanta Biserica sa ne rugam in toate duminicile urmatoare: Usile pocaintei deschide-mi, Datatorule de Viata, ca maneca duhul meu la biserica Ta cea sfanta, purtand locas al trupului cu totul spurcat. Ci, ca un indurat, curateste-l pe el, cu mila milostivirii Tale!

Cararile mantuirii indrepteaza-mi, de Dumnezeu Nascatoare, caci cu pacate grozave mi-am spurcat sufletul si cu lenevim viata mea toata am cheltuit. Cu rugaciunile Tale, izbaveste-ma de toata necuratia.

Si apoi: La multimea faptelor mele celor rele cugetand eu, ticalosul, ma cutremur de infricosata ziua judecatii; ci, indraznind spre mila milostivirii Tale, ca David strig Tie: „Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta”.

In fiecare duminica, apoi, ne prezinta prin cantarile si Sfanta Evanghelie pilde cu invataturi care de care mai convingatoare, de a nu respinge, ci de a primi din toata inima, calea pocaintei, a mantuirii si fericirii sufletelor noastre. Astazi, asadar, ne infatiseaza pilda vamesului si a fariseului.

Sa vedem ce invataturi se desprind din aceasta pilda si pentru ce incepe tocmai cu ea.

Doi oameni s-au suit la templu ca sa se roage: unul era fariseu si altul vames. Fariseul era tipul oamenilor cinstiti, care nu sunt hrapareti, nedrepti, desfranati si pacatosi; care fac milostenie, care postesc si se roaga. Asa era fariseul din Sfanta Evanghelie de astazi. Vamesul era un functionar; un incasator de dari catre stat. Clasa aceasta de oameni era cea mai urata si dispretuita pe vremea Mantuitorului, pentru ca mai toti vamesii erau rai, nedrepti, inselatori, lacomi si hrapareti. Din aceasta pricina, cuvantul de vames se confunda cu cel de pacatos. Vamesul deci este tipul omului incarcat de pacate.

Acesti doi oameni, care se deosebeau cu totul unul de altul, mergeau pe acelasi drum la templu si cu acelasi scop, sa se roage. Ei bine, rugaciunea fariseului celui cinstit si cu atatea fapte bune a fost respinsa, pe cand rugaciunea vamesului celui incarcat de pacate a fost bine primita de Dumnezeu. Fariseul a plecat de la templu mai pacatos de cum venise, iar vamesul mai drept, mai luminat si usurat de pacate.

Pricina cred c-o intelegeti fiecare: este mandria. Fariseul intrase in templu tantos, ingamfat, dispretuind pe ceilalti, pana a ajuns la Sfantul Altar.

Acolo, fara a se aseza in genunchi, ramanand in picioare, cu tinuta semeata si cu ochii ridicati, la cer se ruga. Dar se ruga el oare? Nu, caci nimic nu cerea lui Dumnezeu. Si daca-i multumea, nu facea aceasta din datorie, ci numai ca sa-si insire lista pretinselor lui calitati, pentru ca sa-si atraga lauda si admiratia lumii. Fariseul era mandru si fatarnic.

Vamesul intrand in templu, a ramas mai la usa. Si acolo, simtindu-se impovarat de multimea pacatelor, se credea cu totul nevrednic de a ridica ochii catre cer, ci, in genunchi, cu capul plecat, isi batea pieptul, isi recunostea pacatosenia si se ruga. Da, el intr-adevar se ruga caci cerea mila de la Dumnezeu: Dumnezeule milostiv, fi mie pacatosului! Vamesul era sincer, era smerit si pocait.

Fratilor,

Mandria este cel dintai dintre pacatele de moarte. Este cel mai urat nu numai lui Dumnezeu, ci si oamenilor. Este obarsia, este mama tuturor pacatelor. Din pricina acesteia, ingeri luminati au devenit diavoli intunecati. Din pricina acesteia, primii nostri parinti au fost scosi din raiul pamantesc. Din pricina acesteia, s-au intamplat si se intampla atatea rele si nenorociri in lume. Mandria rascoala popor impotriva altui popor, clasa impotriva altei clase de oameni; frate impotriva fratelui, fiu impotriva tatalui. Caci mandria naste egoismul, neascultarea, ambitia, incapatanarea, dispretul fata de aproapele, invidia, ura si alte multe rele, care, daca pun stapanire pe sufletul cuiva, il fac din om neom; il fac fiara salbatica, incat calca in picioare orice lege, tot ce e mai curat si mai sfant.

Dar mandria razvrateste, rascoala pe om nu numai impotriva omului, dar si impotriva lui Dumnezeu, pe a carui lege o calca in picioare nu numai cu dispretul unui indiferent, dar cu razbunarea unui nelegiuit.

Iata pentru ce Sfanta Biserica incepe pregatirea noastra cu pilda fariseului. Ca adica, daca dupa trei saptamani incepem timpul de pocainta si infranare, de post si rugaciune, de curatire sufleteasca, pentru a sarbatorii cu adevarat crestineste Sfintele Patimi si Sfanta inviere, cand tot crestinul este dator ca macar atunci sa se invredniceasca sa ia Sfanta Cuminecatura, sa luam aminte, din pilda fariseului, ca toate aceste virtuti: pocainta, in-franarea, postul, rugaciunea, venirea la Sfanta Biserica, impartasirea cu Sfintele Taine, milostenia si orice alte fapte bune vom savarsi in acest timp de pocainta, de nici un folos nu ne vor fi, daca ele vor fi atinse de otrava acestui mare pacat care este mandria. Dumnezeu, mandrilor le sta impotriva. A pus aceasta pilda astazi pentru ca, daca voim sa ne po-caim si sa ne curatim simtirile de toata rautatea si nedrepta-tea, sa incepem curatirea raului de la radacina. Daca radacina, mandria, este secatuita, pomul ei nu mai poate da roade.

Sa dezbracam sufletele si inimile noastre de aceasta haina urata si respingatoare si sa le imbracam in haina cea frumoasa a smereniei, ca sa fim placuti oamenilor, dar mai ales lui Dumnezeu. Caci daca mandria este inceputul tuturor rautatilor, smerenia, dimpotriva, este pamantul binecuvantat de Dumnezeu, din care rasar toate bunatatile. Este aroma dumnezeiasca prin care toate faptele noastre bune, toate virtutile capata adevarata lor valoare si prin smerenie se intareste si se ridica pana la cer vrednicia noastra de crestini adevarati.

„Doamne Dumnezeul parintilor nostri, Tu stii daca si in ce masura, in viata noastra de pana astazi, am fost cinstiti sau nu, daca am fost sau nu si noi hrapareti, nedrepti, desfranati si pacatosi; daca am facut milostenie, daca am postit si ne-am rugat sau nu.

Totusi, am venit astazi la Biserica Slavei Tale. Si am venit nu cu tinuta fariseului, caci, poate, nimic bun n-am facut, ci cu tinuta vamesului pacatos. Am venit sa ne smerim, sa ne rugam, sa cerem mila milostivirii Tale si a Maicii Tale. Caci recunoastem si marturisim, Doamne, ca pentru multimea pacatelor noastre si pentru dreptatea Ta ai trimis asupra-ne si asupra tarii noastre atatea dureroase incercari, din care intelegem marea Ta milostivire care cauta sa ne opreasca pe marginea prapastiei pacatelor. Deci, in genunchi si cu capetele plecate, strigam si noi ca si vamesul pacatos: Milostiv fii noua pacatosilor”. Parinte bun si milostiv, iarta pe fiii Tai nerecunoscatori si rai! Asculta si implineste rugaciunile noastre. Caci ne smerim, Doamne, si vrem sa ne pocaim si sa ne indreptam.

Ajuta-ne ca pocainta si indreptarea noastra macar acum, in ceasul al unsprezecelea, sa fie sincere si hotarate. Ajuta-ne sa ne curatim simtirile, sa ne spalam sufletele si inimile, prin botezul spovedaniei, sa scoatem din ele, prin marturisire sincera si deplina, toata mandria, sub toate formele ei, egoismul, invidia, mania, ura, razbunarea si lacomia, toata rautatea si nedreptatea care ne-au departat si ne departeaza de Tine si care ne-au atras asupra-ne mania si pedeapsa Ta !

Si astfel, cu inimile curate si smerite, iertati de Tine si im-pacati cu Tine, sa ne si unim cu Tine prin , si sa fim ocrotiti si acum, si in viitor de toate uneltirile vrajmasilor vazuti si nevazuti, sa fim ocrotiti de razboi, de cutremure, de seceta, de foamete, de razboiul cel dintre noi si toata intamplarea cea rea si astfel sa traim in pace si buna intelegere si acum si in vecii vecilor”. Amin !

Pr. Nicolae Runceanu

Calendar Ortodox

 

Criza s-a terminat? Hosni Mubarak ar fi parasit Cairo

http://www.flickr.com/photos/sierragoddess/5428671730/

Presedintele egiptean, Hosni Mubarak, a renuntat la putere, a anuntat vineri vicepresedintele Omar Suleiman, in cadrul unei interventii televizate. Suleiman a afirmat ca Mubarak a renuntat la functie si a transferat puterea armatei egiptene

„Tinand cont de conditiile dificile pe care le traverseaza tara, presedintele Hosni Mubarak a decis sa abandoneze postul de presedinte al Republicii si a insarcinat Consiliul suprem al fortelor armate sa administreze afacerile tarii”, a declarat Suleiman, potrivit MEDIAFAX.

Sutele de mii de manifestanti din piata Tahrir, din Cairo, au explodat de bucurie la anuntul demisiei presedintelui Hosni Mubarak, dupa 30 de ani la putere.

„Poporul a daramat regimul! Poporul a daramat regimul!”, scanda o multime in delir, in aceasta piata devenita simbolul miscarii de contestare. Manifestantii strigau de bucurie si agitau drapele egiptene. Unele persoane au lesinat din cauza emotiei.

Potrivit unei surse apropiate Guvernului, presedintele Hosni Mubarak, care i-a delegat joi prerogativele sale vicepresedintelui Omar Suleiman, sub presiunea protestatarilor, a parasit Cairo impreuna cu familia sa. Postul de televiziune israelian Channel 10si cel arab Al-Arabiya au anuntat ca Mubarak a parasit Cairo. Potrivit televiziunii israeliene, acesta s-ar afla in Sharm el-Sheikh, pe litoralul Marii Rosii, unde detine o vila, informeazaMEDIAFAX.

Presedintele si familia sa ar fi plecat de la o baza militara aeriana din suburbii, scrie Realitatea.net.

Initial, Al Arabiya a anuntat ca Mubarak a parasit Egiptul, transmite NewsIn.

Intre timp, protestele continua in Cairo, unde zeci de mii de oameni isi exprima nemultumirea fata de mentinerea sa in functie. [Grevele si protestele continua in Egipt]

• Armata egipteana a anuntat vineri ca va renunta la starea de urgenta care este in vigoare de 30 de ani, „imediat ce situatia actuala se va sfarsi”, anunta BBC News.

Zeci de mii de protestatari au reactionat violent dupa ce armata l-a ajutat pe presedintele Mubarak, care nu dorea sa renunte la putere, sa-si mentina pozitia, in ciuda protestelor masive din intregul Egipt, scrie Al-Arabiya.

Manifestantii s-au adunat in Piata Tahrir in timp ce armata aflata in tancuri si vehicule blindate, a vegheat ceea ce organizatorii a fost „cea mai mare dovada a indignarii lor” in cea de-a 18-a zi de proteste.

• „Nu Mubarak! Nu Suleiman”

Potrivit Al-Arabiya, protestatarii nu sunt multumiti de succesorul presedintelui Mubarak, deoarece acestea scandeaza in Piata Tahrir, sau a Libertatii, din Cairo: „Nu Mubarak. Nu Suleiman. Unul este un spion si celalalt este un las”.

Vice preseintele Omar Suleiman, in varsta de 74 de ani este un fost agent secret care a pastrat relatii stranse cu SUA si Israel, pentru ca mai tarziu sa apara la televizune si sa promita ca Egiptul va avea parte de alegeri democratice. [Cine este Omar Suleiman?]

Cu toate acesta, daca acum doua saptamani manifestantii nici macar nu visau la asemenea concesii, acestia nu sunt multumiti si au declarat ca vor continua sa protesteze ca sa-l preseze pe Mubarak sa-si dea demisia si sa puna capat sistemului militar care conduce Egiptul de peste sase decade.

• Mii de manifestanti se indreapta spre palatul prezidential din Cairo

Cel putin 3.000 de persoane se indreptau vineri dupa-amiaza spre principala resedinta a presedintelui Hosni Mubarak, din cartierul Heliopolis, iar numarul lor continua sa creasca, relateaza AFP.

Aproape 2.000 de manifestanti se aflau de asemenea in afara cladirii televiziunii de stat, pe malul Nilului, in apropiere de piata Tahrir, unde sute de mii de persoane erau reunite in cea de-a 18-a zi a unei revolte populare fara precedent impotriva lui Mubarak, aflat la putere de aproape 30 de ani, potrivit MEDIAFAX.

„Mubarak a parasit Cairo cu toata familia sa”, a declarat o sursa apropiata Guvernului, sub acoperirea anonimatului, refuzand sa precizeze daca acestia au parasit Egiptul sau au mers in statiunea balneara Sharm el-Sheikh, din Sinai, unde presedintele detine o locuinta.

 

O reţetă pe zi – Praz cu măsline

Ingrediente:

patru fire de praz, 100 g măsline, un pahar cu borş, un pahar cu sos de roşii, o legătură de pătrunjel, sare, piper.

Preparare:

Se opăresc măslinele în borş, apoi se scurg şi se lasă deoparte. Prazul se taie rondele şi se căleşte în puţin ulei, să se înmoaie puţin. Se adaugă apoi apă cât să acopere prazul, se pun măslinele, se acoperă cu un capac şi se fierb la foc mic. Când prazul este fiert, se adaugă sosul de roşii, se asezonează cu sare şi piper şi se lasă pe foc până scade de tot zeama. Se presară peste mâncare pătrunjel verde tocat mărunt şi se serveşte caldă.

 

Aşa ai o factură mai mică la curent

Factura la curent electric este din ce în ce mai mare şi-ţi goleşte în fiecare lună buzunarele? E cazul să iei măsuri! Sistemele standby, numite şi vampiri energetici, sunt adevăraţi hoţi de energie. Click îţi dă 10 sfaturi despre cum poţi să economiseşti curent electric pentru o factură cât mai mică.

Deşi oprite, «mănâncă» energie

Sistemele standby, cele care ţin în aşteptare aparatele electrocasnice, sunt scumpe şi nu fac decât să consume inutil energie.

Dacă ai face noaptea un tur al casei şi ai număra toate ledurile aprinse ale aparatelor, ai fi surprins cât de multe sunt: televizor, combină audio, calculator, CD player, monitorul şi tastatura computerului, filtrul de cafea, ceasul cuptorului cu microunde… Toate acestea nu fac decât să-ţi încarce factura la electricitate.

Consumă şi când nu funcţionează

Banalul încărcător de telefon este campionul furturilor. De câte ori n-ai plecat în grabă de-acasă luând telefonul de la încărcat şi lăsând încărcătorul în priză?

Află că acesta, chiar dacă nu este conectat la telefon, consumă electricitate. Se estimează că 95% din energie este risipită de un încărcător uitat în priză.

Cât putem economisi

Deşi ţi se poate părea că energia consumată de fiecare aparat lăsat în standby este mică, dacă ai înmulţi cu numărul aparatelor din casă şi cu numărul de zile dintr-un an va ajunge la o sumă substanţială.

Dacă toţi consumatorii din ţările industrializate ar scoate încărcătoarele din priză şi ar opri toate aparatele electrocasnice, în loc să le lase în standby, ar putea fi închise patru termocentrale electrice.

Aparatele sub tensiune afectează şi sănătatea

Un televizor care funcţionează trei ore zilnic, iar restul de 21 de ore rămâne în modul standby consumă aproximativ 40% din energie în modul standby. Un aparat lăsat sub tensiune poate fi „prăjit” la variaţii mari de tensiune.

Ca să nu mai vorbim de câmpul electromagnetic care există în jurul fiecărui aparat aflat sub tensiune şi care-ţi poate afecta organismul.

Pe lângă faptul că opţiunea standby consumă energie electrică, aparatele mai sunt expuse şi altor riscuri: riscul de producere a incendiilor, riscul de defectare a aparaturii în cazul apariţiei de supratensiuni în reţea.

Iată cât consumă pe an aparatele în standby:

Testele efectuate de experţi arată că valoarea consumului ascuns este de 5 euro pentru fiecare aparat (televizor, calculator, combină) lăsat în standby.

Dacă adăugăm radioul sau cuptorul cu microunde, atunci totalul poate să ajungă la 75 de euro anual. Potrivit unui studiu International Consumer Research&Testing totalul pentru toate aparatele din casă pe care le laşi în standby este de 500 de kwh/an.

Telefon fără fir: 7 kwh/an

Cafetieră: 13 kwh/an

Ceas cu radio: 15 kwh/an

Radio: 15 kwh/an

Computer: 43 kwh/an

Televizor: 48 kwh/an

Boiler de bucătărie: 142 kwh/an

5 obiceiuri bune pentru un consum redus

Închide lumina când pleci din cameră. De fiecare dată când ieşi dintr-o încăpere, stinge lumina în urma ta. Nu are rost să laşi becuriele aprinse dacă nu mai stai în camera respectivă. Consumi energie electrică degeaba.

Nu te încălzi cu aparatul de aer condiţionat. Dacă ai impresia că la tine în casă este frig, în nici un caz nu încălzi camerele folosind aparatul de aer condiţionat. Acesta consumă foarte multă energie iar factura la lumină îţi va goli buzunarele.

Foloseşte prelungitoare cu butoane on-off. Foloseşte prelungitoare cu butoane on-off care îţi permit să închizi accesul la curent chiar dacă laşi aparatura electrică sau electronică în priză. În felul acesta este mult mai uşor să reduci consumul de curent, fără a mai fi nevoie să scoţi aparatele, pe rând, din priză.

Foloseşte becuri economice. Becurile cu incandescenţă consumă foarte mult curent electric faţă de cele economice şi se ard mult mai repede decât acestea. Becul fluorescent consumă de 4-5 ori mai puţin curent electric deci factura ta la lumină va fi mult mai mică.

Nu deschide prea des uşa frigiderului. Cu cât ţii uşa la frigider mai mult timp deschisă, cu atât frigiderul va consuma mai multă energie pentru a răci aerul cald care pătrunde din exterior. Uşa frigiderului trebuie să fie închisă etanş. Verifică din când în când dacă garnitura care asigură închiderea etanşă se află la locul ei, în poziţie corectă.

 

O reţetă pe zi | Salată italiană

Ingrediente: 150 g mortadella, 100 g mazăre din conservă, doi castraveţi muraţi, doi morcovi, un pic de pătrunjel. Pentru sos: o lingură de muştar, trei linguri de maioneză, sare, piper, sucul de la jumătate de lămâie.

Preparare: se curăţă morcovii, se spală şi se fierb întregi. După ce se răcesc, se taie felii împreună cu mortadella şi cu castraveţii muraţi. Se adaugă mazărea şi pătrunjelul tocat. Separat se prepară sosul, amestecând maioneza cu linguriţa de muştar şi cu sucul de lămâie. Se condimentează după gust cu sare şi piper şi apoi se amestecă toate ingredientele

 

Cele trei etape ale îndrăgostirii

Dragostea e ca o boală, care te cuprinde încet, până când ajunge să te devoreze de-a dreptul iar uneori, la final, să te lase fără vlagă. Sunt cazuri mai fericite, în care dragostea te cuprinde şi nu-ţi mai dă drumul. Cum se petrec lucrurile depinde de la persoană la persoană, dar pentru că sunt implicate reacţii chimice, psihice şi fizice, îndrăgostirea poate fi explicată ştiinţific, prin trei etape simple.

1. Dorinţa

La început apare dorinţa, cauzată de testosteron şi estrogen, cei doi hormoni, masculin şi feminin.  Vrem să ne căutăm un partener şi începem să scanăm împrejurimile în speranţa că vom găsi „victima perfectă”.

2. Atracţia

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că suntem atraşi de fapt, în mod subconştient de genele persoanei respective, deoarece se potrivesc cu ale noastre şi ar face „o combinaţie” reuşită. Atfel, după ce am găsit „victima perfectă” şi suntem atraşi de ea începem să ne îndrăgostim. Aici intervin serotonina şi dopamina.

3. Ataşamentul

Ultima etapă, care de altfel este şi cea mai… periculoasă apare atunci când devenim parţial dependenţi de persoana de lângă noi. Acum vine rândul oxitocinei şi a vasopresinei să acţioneze. În această fază, când suntem pierduţi de-a dreptul, modificările din creierul nostru se aseamănă cu acelea care apar în cazul persoanelor care suferă de o boală psihică. Deci… concluzia ar fi că iubirea nu e doar oarbă, ci chiar ne fură minţile.

 

Logo Google, dedicat zilei de naştere a scriitorului Jules Verne

Motorul de căutare Google a dedicat logo-ul său de astăzi împlinirii a 183 de ani de la naşterea marelui scriitor francez de science-fiction Jules Verne.

Logo-ul animat prezintă literele care formează cuvântul Google, sub forma unor hublouri prin care se poate vedea un decor marin extraordinar, care cuprinde diverse vietăţi, scafandri şi chiar şi o comoară, o aluzie la unul dintre cele mai cunoscute romane ale scriitorului, „Douăzeci de mii de leghe sub mări”.

Jules Verne s-a născut pe 8 februarie 1828, la Nantes, în Franţa. Printre operele sale remarcabile se mai numără „Călătorie spre centrul Pământului”, „Ocolul Pământului în 80 de zile”, „Cinci săptămâni în balon” sau „800 de leghe pe Amazon”. Scriitorul a încetat din viaţă pe 24 martie 1905.

// //

// // // //

// // // //

O reţetă pe zi – Tochitură cu afumătură à la Gheorg

Ingrediente: – carne afumată de porc, – cârnaţi de casă afumaţi, – trei cepe, – doi ardei graşi, – usturoi, sare, piper, foi de dafin, – pastă de tomate.

Preparare:

Ceapa tăiată mărunt se căleşte cu carnea şi cârnaţii. Se adaugă pe rând celelalte ingrediente: ardeiul gras tăiat fâşii şi pastă de tomate. La final se pune usturoiul pisat.

Se serveşte cu ou ochi şi cu mămăliguţă.

Pentru mai multe reţete şi demonstraţii de gătit marca Gheorg, urmăriţi, de luni până vineri, între orele 8.00 şi 12.00, la Etno TV, emisiunea “Veselie în bucătărie”.

 

Duminica femeii cananeence

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Vrednicilor de iubire si dreptmaritorilor crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos,

Ne impartasim, precum Bunul Dumnezeu ne-a daruit, din dumnezeiescul cuvant al Evangheliei. Si cuvantul pentru astazi daruit si randuit este asa precum l-am ascultat la vremea cuvenita, iar acum il readucem in inimile noastre. Sa ascultam cuvantul dumnezeiesc:

Mantuitorul Iisus Hristos, Domnul nostru, “iesind de acolo (din locul unde se afla, intr-o comunicare cu fariserii si carturarii, despre care vom spune un cuvant mai pe urma), a plecat in partile Tirului si ale Sidonului (in partea de nord a Israelului, pe litoralul Marii Mediterane). Si iata o femeie cananeianca (de alt neam decit cel evreiesc), din acele tinuturi, iesind striga, zicand: Miluieste-ma, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rau chinuita de demon. El insa nu i-a raspuns nici un cuvant; si apropiindu-se, ucenicii Lui Il rugau, zicand: Slobozeste-o, ca striga in urma noastra. Iar El, raspunzand, a zis: Nu sunt trimis decat catre oile cele pierdute ale casei lui Israel. Iar ea, venind, s-a inchinat Lui, zicand: Doamne, ajuta-ma. El insa, raspunzand, i-a zis: Nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar si cainii mananca din faramiturile care cad de la masa stapanilor lor. Atunci, raspunzand, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinta ta; fie tie dupa cum voiesti. Si s-a tamaduit fiica ei in ceasul acela.” (Matei 15, 21-28)

Iubitilor, acesta este cuvantul si momentul de adanca revelare, descoperire a uneia dintre cele mai adanci chemari de la noi, anume a credintei. Taina a tainelor, inceput al virtutilor. Mai intai, cand auzim cuvantul: “Iesind de acolo” . De unde anume iesise Iisus? De la o intalnire cu fariseii si carturarii, venind din Ierusalim. Si care ii pusesera o intrebare din partea lor rascolitoare. Anume, L-au intrebat: “Pentru ce ucenicii Tai calca datina batranilor? Caci nu-si spala mainile cand mananca paine. Iar El, raspunzand, le-a zis: De ce si voi calcati porunca lui Dumnezeu pentru datina voastra? Caci Dumnezeu a zis: Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, iar cine va blestema pe tata sau pe mama, cu moarte sa se sfarseasca. Voi insa spuneti: Cel care va zice tatalui sau sau mamei sale: Cu ce te-as fi putut ajuta este daruit lui Dumnezeu, Acela nu va cinsti pe tatal sau sau pe mama sa; si ati desfiintat cuvantul lui Dumnezeu pentru datina voastra.”  (Matei 15, 2-6).

In scurt, ei puneau in fata Mantuitorului o intrebare dintr-un anumit asezamant al vietii. Deci una era tema pe care o puneau ei: de ce nu-si spala omul inainte de a primi painea… era o randuiala fireasca a Legii, un anumit mod – nu doar ca Mantuitorul nu ar fi luat seama si la acest mod de a vietui, dar ei il fixau in felul lor. Problema lor era aceasta, a unui comportament – i-am zice astazi – civilizat, dar mai propriu zis pentru sanatatea trupeasca, fireasca. Atunci Mantuitorul le raspunde: luati aminte la aceasta datina a batranilor (datina dupa randuiala vietii, cum ii invatau batranii pe copii). Voi ati calcat porunca lui Dumnezeu de a cinsti pe tata si pe mama si, mai grav, ca sa fie scutiti de aceasta randuiala sfanta a iubirii de parinti, fundamental, de om, mai ales de parinti, cum era statornicita prin una din poruncile Decalogului si incercau sa se acopere in fata parintilor: iata, ajutorul pe care trebuia sa vi-l dau voua, tata si mama, l-am dat la templu. Nu mai am de unde. Dar cata trebuinta are Dumnezeu de bani? Ca dovada, Mantuitorul nu s-a atins de bani. Atunci cand a venit oarecine dintre cei care adunau impozitele, birurile, Mantuitorul stiti ce a facut: L-a pus pe Petru sa arunce mreaja in mare, a scos un peste si, din sanul pestelui a scos un banut si a achitat darea.

Atunci, tema intrebarii adresate Mantuitorului de catre farisei si carturari era una de la suprafata existentei, nu din miezul, din adancul asezarii si chemarii noastre. Caci Iisus zice: “Fatarnicilor, bine a proorocit despre voi Isaia, cand a zis: «Poporul acesta Ma cinsteste cu buzele, dar inima lor este departe de Mine. Si zadarnic Ma cinstesc ei, invatand invataturi ce sunt porunci ale oamenilor». Si chemand la Sine multimile, le-a zis: Ascultati si intelegeti: Nu ceea ce intra pe gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om. Atunci, apropiindu-se, ucenicii I-au zis: Stii ca fariseii, auzind cuvantul, s-au scandalizat? Iar El, raspunzand, a zis: Orice rasad pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc va fi smuls din radacina”. Care credeti ca este rasadul acesta? De a fi creat dupa chipul lui Dumnezeu. Rasadul fundamental al omului e in acest binom (dupa cuvantul lui Newton), adica a fi creat dupa chip. Dumnezeu – Chipul si tu, omule, dupa chipul lui Dumnezeu. Acesta e rasadul divin al zidirii si vocatiei umane. “Lasati-i pe ei, a zis Iisus, sunt calauze oarbe orbilor”.

Ce cuvant greu! Cei orbi pot sa asculte de aceste calauze. E o mare tragedie nu numai sa fii calauza oarba, ci si eu, care ascult, sa fiu tot orb, sa nu deslusesc intre bine si rau. Si a zis Domnul si acest cuvant, adeseori intrebat de noi: “Daca orb pe orb va calauzi, amandoi vor cadea in groapa” (Matei 15, 7-14). Intelegem atunci ca aceasta disputa este una a mergerii la adanc, ca sa te cunosti pe tine, omule, sa fii in stare sa raspunzi chemarii lui Dumnezeu. Caci din nou a zis Iisus catre ucenici: “Nu intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara? Iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om. Caci din inima ies: ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurca pe om, dar a manca cu maini nespalate nu spurca pe om” (Matei 15, 17-20).

Adica, propriu-zis, cum Psalmistul spusese inspirat, “Dumnezeu a pus in vistierii adancurile” (Ps. 32, 7) si, iarasi: “adanc pe adanc cheama” (Ps. 41, 9). Vistieria e sanul lui Dumnezeu; adancul e zidirea noastra dupa chip dumnezeiesc. Si atunci, adanc pe adanc cheama. Sau a te simti cu adancul din tine in vistieria lui Dumnezeu inseamna a comunica cu El. Si numai aceasta comunicare din adanc te lumineaza si te asaza in adevar, in adevarul lucruirilor, cum zice un tropar la sf Nicolae: “Indreptator credintei si chip blandetilor, invatator infranarii te-au aratat pe tine turmei tale adevarul lucrurilor”. Iar adevarul e Dumnezeu si lumina Lui.

Atunci, in disputa aceasta, Mantuitorul a iesit din mijlocul lor cu tristete… Era aproape de hotarul de nord al Israelului, si a trecut dincolo, in partile Tirului si ale Sidonului, doua cetati pe care Mantuitorul le-a mai numit, zicand tot catre farisei si carturari: “Daca s-ar fi facut in Tir si in Sidon minunile din mijlocul vostru, de mult s-ar fi pocait” (Matei 11, 21). Erau doua cetati din lumea aceea antica, pe care nu se cuvine sa o numim dupa graiul nostru obisnuit, pagana, adica despartita de Dumnezeu. Nimic nu cade din bratele lui Dumnezeu. Cazi numai tu, cu cugetul, cu constiinta ta. Dar “al Domnului este pamantul si plinirea lui” (Ps. 23, 1).

Si a trecut Mantuitorul in partile Tirului si ale Sidonului si sa ascultam acum cu deosebita luare aminte, pentru ca ni se descopera ca tocmai de acolo, dupa ce s-a despartit pentru o clipa, trupeste, fizic, de farisei si carturari, iata, acolo iese in fata Lui o femeie hanaaneeanca. Dupa evanghelia sfantului Marcu spune pagana. Pagani erau numiti de catre evrei indeosebi grecii, si pentru ca se inchinau la idoli, dar si pentru ca de curand fusese pe acolo imperiul elenist, de la Alexandru Macedon. Si intrucat elinii vroiau sa introduca un fel de cult al zeitatilor lor, si evreii isi pastrau legea lor, ne aducem aminte de fratii Macabei, care s-au jertfit pentru legea lui Dumnezeu. De aceea, acea femeie hanaaneeanca, spun interpretii, era o grecoaica. In partile Tirului si ale Sidonului erau despartite neamurile – Galileea neamurilor. Mai ales, fiind si la hotar cu Marea Mediterana, calatoreau, era o mare plina de corabii… si aceasta femeie, siro-feniciana, ca localitate, dar de neam grec, a venit in calea Mantuitorului si a strigat: “Miluieste-ma, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rau chinuita de demon.

El insa nu i-a raspuns nici un cuvant”. Iisus tace. Si noi stim: tacerea lui Dumnezeu e si raspuns. Cand Mantuitorul, in gradina Ghetsimani, S-a rugat: “Avva Parinte, toate sunt Tie cu putinta. Departeaza paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voiesti Tu” (Marcu 14, 36), a tacut Parintele ceresc. Acum Iisus, la fel, tace. Sfantul Ignatie Purtatorul de Dumnezeu spune ca tacerea e graiul vesniciei, graiul cerescului, al divinului. Si acolo sunt graiuri, auzite in taina aceasta, pe care noi o numim tacere. N-a raspuns nici un cuvant Iisus. Atunci, ucenicii intra ei in aceasta asezare – o repet: Iisus, femeia hanaaneeanca in fata Lui, ucenicii. Femeia s-a rugat: Fiule al lui David, ai mila… Inca un gind: Fiule al lui David – aceasta femeie a carei fiica era chinuita de demon, de o suferinta inspaimantatoare… Asezati-va fiecare in clipa aceasta in starea unei mame si a unei copile bolnave, si ea, desi pagana, Il numeste Fiul lui David.

Inseamna ca ea, de cand era bolnava fiica ei, alerga oriunde – la medici, la intelepti, cumva, la vreun preot din legea lor; fiind la hotarul lui Israel, si la evrei. Stia ca un descendent din David, Mesia, trimisul lui Dumnezeu, va veni in lume. Si atunci, ea asa striga: Fiul lui David, Mesia, Doamne, ai mila de mine. Iisus tace. Atunci, in aceasta asezare, intervin ucenicii. Si ucenicii Il roaga: Iata, slobozeste-o, striga in urma noasra. Interventia lor, daca vreti, nu e cuvenit sa spun in predica, dar, pentru intelesul nostru, ca intr-o scena, cum intervin atatea glasuri, atatea prezente, atatea constiinte, fiecare cu asezarea, cu chemarea, cu dorul, cu stiinta, cu priceperea, cunostinta, virtutea ei. Deci dupa femeie, Mantuitorul, apoi ucenicii, si cand zic ucenicii: slobozeste-o, striga in urma noastra, Iisus, din nou, intervine.

Si ce spune: Nu sunt trimis decat la oile cele pierdute ale casei lui Israel. Ramanem uimiti cand privim pe de afara lucrurile, nu patrunzand in launtrul lor. Cum, Doamne, puteau spune ucenicii, nu esti trimis decat la oile pierdute ale casei lui Israel? Dar Tu acum unde esti? Esti pe alt pamant. Da, noi stim, cand i-ai trimis pe cei saptezeci sa vesteasca, ne-ai spus: “In calea paganilor sa nu mergeti, in cetate de samarineni sa nu intrati. Mai curand mergeti la oile cele pierdute ale casei lui Israel” (Matei 10, 5; Luca 10, 1). Iar acum, Tu spui: Nu sunt trimis decat la oile cele pierdute ale casei lui Israel. Totusi, acum, esti in partile Tirului si ale Sidonului. Cum stau lucrurile, care e talcul din toata aceasta asezare si reasezare, impletire si implinire? Da, pentru ca asa se socotea in sanul lui Israel, ca Mesia e trimisul lui Dumnezeu pentru Israel. Iar acum Mantuitorul – o, Doamne, ce pedagogie divina se dezvaluie aici! – pe de o parte le raspunde lor ca si cum ar fi vorbit in numele fariseilor si al carturarilor cu care se intalnise putin mai inainte, si dintre care plecase. A iesit de acolo si a venit aici, in lumea acestora care-s dincolo de Israel, dar Il cautau.

Iata, acea femeie pagana Il si recunoaste, ca e Fiul lui David. Deci in graiul lor, al fariseilor si carturarilor le raspunde. Ii prinde si pe ei in acest asezamant. Observati? In aceasta arie, in acest loc dumnezeiesc, cu adevarat, atotcuprinzator. Incat, cum sesizam, si iertati ca ma repet: vorbeste hanaaneeanca, vorbeste El, apoi ucenicii, dar ii pune si pe farisei si carturari, caci vorbele Lui nu erau ale Lui: “Nu sunt trimis decat catre oile pierdute ale casei lui Israel”. Dar El a fost trimis catre toata lumea. Insa ei credeau ca numai pentru ei. Si atunci, din nou, in aceasta confruntare de inimi, de constiinte, cand femeia aude, permanent vie in constiinta ei, atat de vie precum vom vedea, ea vine in fata Mantuitorului, cade in genunchi, se prabuseste si striga: Doamne, ajuta-ma, nu ma lasa! Si cu tot strigatul ei, atat de rascolitor, sfasietor in acelasi timp. Si Iisus, o noua proba, o noua incercare: in linistea lui dumnezeiasca, in seninatatea, serenitatea Lui, ii spune: Femeie, nu se cuvine sa iei painea fiilor si s-o arunci cainilor. Textul grecesc spune, mai precis: cateilor. Cu adevarat, uimirea este la culme. Un asemenea raspuns… nici nu stii la ce sa te astepti.

De unde era acest cuvant care, in gura Mantuitorului, in gura Iubirii supreme, sa raspunda unui suflet atat de chinuit, zdrobit. Cine, Doamne, sunt stapaniii si cine sunt cainii? In lumea aceasta, care e una, Doamne, a Ta. Oricare din lumea aceasta care se va socoti stapan si pe ceilalti sa-i faca drept caini… si din nefericire in istorie de atatea ori a fost asa. Sa nu mai fie! Si raspunsul, iubitilor, iarasi, e atat de uimitor. Totul, intr-o lumina negraita. Atunci, femeia, ingaduiti… Care din femeile de aici, chiar si barbati, la o asemenea provocare, cine ar fi raspuns asa? Nu le judecam. Numai cand spunem: dar ce, Doamne, eu sunt caine sau catea? Or, ce-a raspuns ea? Da, Doamne, adevarat, Doamne, dar si cainii mananca macar din faramiturile care cad de la masa stapanilor lor. Raspunsul e uluitor; e inspirat din partea celui care, El cel dintai, daduse pilda aceasta. El, care, cum va spune sfantul Pavel mai pe urma, “Dumnezeu fiind in chip, n-a socotit o stirbire a fi El intocmai cu Dumnezeu, ci S-a desertat pe Sine, chip de rob luand, facandu-Se asemenea oamenilor, si la infatisare aflandu-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultator facandu-Se pana la moarte, si inca moarte pe cruce (Filipeni 2, 6-8). Pe cruce in vremea aceea numai robii, sclavii erau executati.

Deci in starea cea din urma. Atunci, cu adevarat, femeia avea in fata ei pe acela care, Fiul lui Dumnezeu, Domn al vietii, luase chipul robului, lasandu-se la puterea stapanilor. Ea, ca sa raspunda: Iata, si cainii mananca macar din firmituri. Doamne, da-mi din firmiturile puterii Tale, daruieste puterea ta acelor stapani, tuturor, numai daca ei vor sti ca acea putere este a robului, a sclavului, nu a celui ce cu puterea lui nu stie ce sa faca.

Si raspunsul acesta… Atunci, s-a revelat, iubitilor, in raspunsul, si aici sa fim iarasi cu luare aminte, nu numai sentimental, ci si adanc, nu numai la virtute si la cunostinta, ci si mai adanc, ca intai e cunostinta de Dumnezeu, spun Parintii, cunostinta adevarului, si care se primeste prin virtute, prin smerenie, credinta si dragoste. Atunci, femeia, cu adevarat a revelat in adanc taina credintei. Credinta, iubitilor, e inceputul virtutilor, maica virtutilor, adancul virtutilor. E calea cunoasterii lui Dumnezeu. Avem ratiune, logica, ne-a dat Dumnezeu si aceasta, sa cunoastem lumea aceasta. Ne-a dat simturile prin care, daca vreti, o pipaim, o porcepem, ne-a dat mintea prin care o patrundem, o judecam, dar mai adanc, adancul adancurilor, al sufletului, e spiritul, inima. Si ochiul inimii e credinta. Zicea sfantul Grigorie Cuvantatorul de Dumnezeu: trei lucruri cere Dumnezeu de la om: credinta de la suflet, adevarul de la limba si infrinarea de la trup – ca sa poti sa ajungi sa-L cunosti pe Dumnezeu, sa comunici cu El, sa te impartasesti de El, din puterea Lui, din darurile Lui.

Si aceasta femeie avea acest dar, al credintei. Suferinta ei pentru copila ei, indelungata suferinta. Iarasi, parca in sensul negativ, adanc al adancurilor suferintei. Una e sa suferi in trup. Cel putin, iti vezi boala, te duci, ti-o tratezi, judeci asupra ei. Dar cand e bolnav in suflet, sa nu mai fii in stare sa-ti cunosti suferinta… “Calea nebunului e dreapta in ochii lui, spune Inteleptul (adica nebunul nu stie ca-i bolnav), iar inteleptul cere sfat”. Acea mama avea tragismul acestei dureri a durerilor. Asa s-a forjat adanc in ea credinta.

Si, poate, s-o talcuim putin, timp de un minut. Cum dumnezeiescul Maxim Marturisitorul, a carui zi, iata, de curand am cinstit-o, ce spune el despre credinta: Credinta, daca e cunostinta ce nu se poate dovedi (Evrei 11, 1), atunci credinta e o legatura mai presus de fire; de firea noasra. Adica firea mintii si a trupului cu puterile daruite. Trupul cu cele cinci simturi, mintea cu judecata, cu logica ei. Atunci, credinta e mai presus. Cum zice un filosof astazi: ea decoleaza mai sus de ratiune. Adica in universul infinit. Nu nesocotim ratiunea, Doamne pazeste! E dumnezeiasca. Dar ratiunea merge pana la un loc; ea judeca cele vazute si, cum o spunem mereu: uneltele de masura ale ratiunii sunt cele marginite in timp si spatiu; cele zidite, cele care tin de ce a creat Dumnezeu in timp si spatiu, in inceput; nu din vesnicie. Care e deosebirea adanca intre Cel nezidit, Cel vesnic, Dumnezeu, si noi cei ziditi, marginiti, vremelnici? E pentru stiinta oricui. Or, asa zice Sf Maxim: credinta e legatura mai presus de fire. Cand zice fire, sa nu uitam: sunt doua firi – firea lui Dumnezeu, care e nesfarsita, fiinta nemarginita, vesnica, si firea noastra zidita. Deci credinta mai presus de firea noastra, dincolo de ceea ce este marginit. Credinta te inalta intr-un univers mai presus de firea noastra, te uneste cu firea dumnezeiasca. De aceea zice un om credincios: Dumnezeu a dat omului credinta ca El sa locuiasca in noi. Sa simtim prezenta Lui in noi. Cu ochiul acesta, vederea aceasta, simtirea aceasta a inimii. Sa-L simtim pe El in noi. Deci iata ce e credinta.

Atunci, cand din acest dar al lui Dumnezeu, eu cred in El, si la ce masura sa ajung sa cred… Se ridica in noi, te inalta credinta… Si urmarim aceasta suita pe care sf Maxim a trait-o. Si atunci ajunge omul, prin credinta, la cunoasterea lui Dumnezeu si, prin lucrarea virtutilor, cand a ajuns sa se izbaveasca de patimi, sa rabde incercarile, sa inteleaga ratiunile virtutilor si chipurile lucrarilor (cand incep lucrarile sa capete lumina aceasta a virtutilor, a darurilor dumnezeiesti, se vede pe fata omului, imediat, ca adancul cerului in ochii unui copilas, in curatie), cand ajungi la dezradacinarea afectiunii sufletului fata de trup. Dezlegarea simturilor de legatura numai cu lucrurile sensibile. Si, scurt vorbind, sa scoti mintea din cele create – din firea aceasta menita stricaciunii si mortii – si sa-ti unesti firea, prin credinta (ca la Sfanta Impartasanie, sa ti-o impartasesti: Fiule al lui Dumnezeu, partas ma primeste!). Cand te-ai dezlegat de toate acestea, atunci ce se petrece? Zice sf Maxim: credinta muta legea firii tale intocmai ca pe un munte nemiscat. Muta legea firii. La ce se refera? Legea firii trupesti, care e legata numai de cele trupesti. Cand Mantuitorul a cautat in smochinul neroditor rod, n-a gasit si l-a blestemat: “In veac sa nu se mai faca rod in tine”. Si a doua zi dimineata, cand au trecut pe langa el, ucenicii Ii spun: “Smochinul pe care L-ai judecat aseara s-a uscat”. Si ce-a raspuns Mantuitorul? Aveti credinta lui Dumnezeu! (Marcu 11, 22) Asa e in original: lui Dumnezeu, nu in Dumnezeu, ca si cum ar pleca de la mine. “Caci adevar zic voua: de veti zice muntelui acestuia: Ridica-te si te arunca in mare, nimic nu-i va fi cu neputinta celui care crede”. Auziti. Dar ce fel de credinta? Credinta lui Dumnezeu. Adica legea firii tale s-a mutat.

Credinta a mutat legea firii tale din stricacios in nestricacios. Din puterea lumii acesteia. Un medic, un binefacator fac ce pot. Acolo intervine, atunci, legea firii lui Dumnezeu, puterea lui Dumnezeu, si, cum zice sf Maxim, credinta muta legea firii in legea lui Dumnezeu, Ziditorul, Atotputernicul. Dar cind te-ai dezlegat de orice te slabanogeste si te indoieste. Numai cand am citit adancimile acestea mi-am dat seama: omul acesta, sf Maxim a trait aceasta: dezradacinarea afectiunii sufletului fata de trup. Incercarea, necazurile, suferinta… El pentru credinta lui stiti unde a ajuns. Si imparatul era impotriva. El n-a clintit. Si ca sa nu mai vorbeasca si sa nu mai scrie, i s-a spus: daca tu ramai in acest crez care spui ca e adevarul, vei suferi urmatoarea pedeapsa: ti se va smulge limba si ti se va taia mana dreapta. Sf. Grigorie Teologul, pe care el il stia probabil pe din afara, spunea ca Dumnezeu cere adevarul de la limba, credinta de la suflet si infranarea de la trup. A fost sa aleaga daca sa taca, sa nu mai dea marturia adevarului sau sa i se ingaduie si sa suporte aceasta marturie. Si i s-a taiat mana dreapta, i s-a scos limba, ca sa nu mai vorbeasca. Dar credinta in el, din adancul ei a ramas in lumina divina.

Intelegem atunci ce inseamna taina credintei care muta muntii. Muta legea firii noastre stricacioase, creata si ne impartaseste din lumina divina. Si atunci tu crezi si marturisesti, cu toata fiinta ta, asa cum a marturisit femeia hanaaneeanca. Cand ea a dat acel raspuns, in loc sa se manie, sa socoteasca ca a fost batjocorita, dispretuita: Doamne, dar si cainii mananca macar o faramitura de la masa stapanilor. Da-mi o faramitura, Doamne, Tu, Stapane! Si Iisus i-a spus: O, femeie, mare este credinta ta! Fie tie precum vedeti. Si s-a tamaduit fiica ei in clipa aceea. Dar ce incercare, ce proba, ce marturisire, ce punere la incercare din partea Mantuitorului. Si le spune, si ei si ucenicilor. Ia marturie si a fariseilor. Si, ca sa le puna in lumina ucenicilor, dupa ce avusese disputa cu fariseii si carturarii: iata, in aceste locuri, dincolo de hotarele unde am fost, iata ce lume veti intalni. Pentru ca ii pregatea pentru toate neamurile de sub cer. Iata ce lume veti intalni, ca aceasta femeie, cu marturia aceasta sfanta. De oriunde de pe fata pamantului, de unde scanteiaza si o scanteie care aprinde universul luminos al adevarului. Si nu stii pe cine intalnesti.

Zilele acestea a venit un crestin sa ma roage: “Parinte, am primit o sarcina (el e tamplar): sa fac catapeteasma unei biserici”. Noi am primit o biserica la Roma, unde slujeste un preot ortodox – parintele Iuvenalie. La Trei fantani, locul unde a primit martiriul sf. Pavel, capul lui a sarit de trei ori. El, care a spus ce inseamna credinta. Si a fost data biserica aceea sa slujeasca un preot ortodox roman. Deci Biserica romano-catolica intr-o comuniune cu noi, romanii. Si tamplarul acesta a primit sarcina sa faca o catapeteasma, pentru ca, stiti, romano-catolicii nu au altarul ca noi. “Ma cutremur pentru sarcina pe care mi-a dat-o Dumnezeu. Te rog, binecuvinteaza-ma si roaga-te, parinte pentru mine”. Si eu m-am cutremurat si m-am minunat, si mi-am adus aminte cum iconarii nostri intai posteau si se rugau. Si, ca orice lucru bun, trebuie sa-l incepi cu Dumnezeu. Orice lucru pe care-l fac sa-l primesc cu binecuvantare, cu rugaciune si cu post, cu infranare de la orice patimire trupeasca. Orice lucru pe care-l faci sa-l faci cu ochii credintei. Sa incercam astazi, la ochii credintei canaaneencei, la ochii credintei acestui smerit tamplar (un om tare cuvios si smerit), oriunde ne-am afla, asa sa incepem a lucra, cu ochii credintei, adica sa-L ai pe Mantuitorul in fata. Sa zici: Doamne, ajuta-ma! Sa incercam sa credem. Atunci, ca un raspuns din partea Mantuitorului: mare e credinta ta, fie tie precum voiesti. Implineasca-se lucrul tau! Oriunde: in fabrica, in uzine, in birou, in cabinet medical, la scoala. Totul sa-l faci cu ochiul credintei. Noi asa credem ca se mantuie lumea.

O, Doamne, in clipa aceasta noi rostim, ca si canaaneeanca: Doamne, ajuta-ma! Si fa-ne, Doamne, sa auzim cuvantul Tau! Omule, de oriunde, fa asa. Si, “mare este credinta ta”. Daca ai suferinte, boli, necazuri… fie tie precum voiesti, zice Domnul. Amin

Parintele Constantin Galeriu

Calendar Ortodox

 

Poliţia nu îţi face nimic dacă descarci filme prin DC++ sau torrente. Află de ce

Românii descarcă la greu filme şi seriale de pe Internet. Unii preferă programe de genul DC++ sau torrentele, iar alţii se uită la filme online. Care sunt riscurile la care se expun şi unii şi alţii, în textul de mai jos.

Dacă descarci filme de pe DC++ sau torrente şi te uiţi la ele în propria casa, fără să mergi în piaţa să le vinzi, nu eşti luat în vizor de poliţie.

Oficiul Român Pentru Drepturile de Autor (ORDA) nu mai are drept de control asupra distribuţiei ilegale de filme pe Internet, DVD-uri sau CD-uri din 2006. „De acest lucru se ocupă acum Poliţia. Noi oferim suport şi participăm la toate acţiunile lor”, ne-a declarat Marius Bejan, şef serviciu organism de gestiune colectivă ORDA.

„Drepturile titularilor de filme nu sunt foarte bine reprezentate în ţara noastră. Avocatul Maria Voican este singura care a primit împuternicire pe anumite case de producţie şi atât. Noi ne putem sesiza din oficiu sau la plângeri penale”, a declarat Andreea Onică, subinspector, Direcţia de Investigare a Fraudelor, serviciul 3 de investigare a fraudelor din sfera proprietăţii intelectuale şi fraudelor vamale.

“Poliţia instrumentează mai multe dosare în prezent, nu pot sa vă dau o cifră acum dar sunt dosare. Actul de descărcare a filmelor de pe Internet nu constituie infracţiune. Dacă filmele sunt descărcate şi urmărite acasă cu familia nu intră sub incidenţa legii 8/1996. Numai cei care descarcă şi pun la dispoziţia altora sunt pasibili cu amendă sau închisoare”, a încheiat subinspectorul Onică.

Ce spune legea

Ordonanţa de urgentă nr. 123 din 01/09/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe: Art. 1398. Constituie infracţiune şi se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 4 ani sau cu amendă de la 2.500 lei  la 40.000 lei punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin Internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor ori a produselor purtătoare de drepturi conexe sau de drepturi sui-generis ale fabricanţilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual.

 

Zi istorica! Opozitia s-a unit in mod oficial

Presedintii PSD, PNL si PC au semnat Protocolul de constituire a Uniunii Social-Liberale.
Presedintii PSD, PNL si PC au semnat, la Parlament, Protocolul de constituire a Uniunii Social-Liberale. Presedintele PC, Daniel Constantin, si presedintele PNL, Crin Antonescu, au semnat mai intai acordul prin care ACD aproba constituirea USL, scrie MEDIAFAX.

Alianta PSD-ACD se va numi Uniunea Social-Liberala
Presedintele PNL si presedintele PSD, Victor Ponta, au semnat, apoi, protocolul de constituire, intre ACD si PSD, a Uniunii Social-Liberale.

Ponta si Antonescu „baronii” aliantei PSD-ACD

Anterior, conducerile PNL, PSD si PC au validat prin vot constituirea USL. Consiliul National al PC a aprobat alianta cu 388 de voturi „pentru”, 13 „impotriva” si 14 „abtineri”.

Protocolul este valabil pana in 2020.
In aceasta dimineata, presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ca Alianta PSD-PNL-PC are cea mai mare sustinere din partea electoratului din Bucuresti, mentionand ca, potrivit sondajelor realizate de liberali, 62-68% dintre romani ar vota cu USL.

„Conform acestor sondaje, astazi, sau mai degraba ieri, in zilele din urma cand aceste sondaje au fost facute, sunt gata sa voteze pentru aceasta uniune, aceasta coalitie PSD-PNL-PC o cifra intre 62 si 68% din electoratul Romaniei”, a conchis Antonescu.

„Paradoxul si chiar surpriza este pentru mine si pentru Vlad Moisescu, un om care se temea cot la cot cu mine de asta, ca electoratul bucurestean, un electorat foarte important, va fi foarte rezervat. Ei bine, surpriza este ca din toate zonele tarii, gradul de sustinere pentru aceasta alianta cel mai mare este in Bucuresti si asta, cred, ca trebuie sa ne spuna ceva”, a sustinut Crin Antonescu, conform MEDIAFAX.

Ion Iliescu, despre USL:
Ion Iliescu a afirmat ca noua alianta reprezinta o pavaza pentru apararea „libertatilor” castigate in decembrie 1989.

„Este vorba de o decizie eminamente politica, promovarea acestei aliante trece dincolo de interesele electorale, si ele legitime ale partidelor noastre. (…) Vad de asemenea in aceasta structura politica o pavaza a libertatii si libertatilor castigate in decembrie 1989 si un instrument de consolidare a democratiei si statului de drept, care s-a edificat ca urmare a Revolutiei din decembrie”, a spus Iliescu, citat de Realitatea.

O reţetă pe zi | Plăcintă cu brânză şi mărar

Ingrediente: pentru aluat – 20 g drojdie, o linguriţă zahăr, un pahar cu lapte, 250 g făină, 120 g margarină, un ou, sare.

Pentru umplutură: opt ouă, 400 g brânză de vaci, un plic de zahăr vanilat, o ceşcuţă smântână, 60 g griş, o legătură de mărar.

Preparare: în laptele călduţ se pune drojdia sfărâmată şi frecată cu zahăr. Se amestecă apoi cu făina, margarina, oul şi puţină sare. Compoziţia se pune într-un bol şi se acoperă cu un şervet curat. Se ţine la cald până îşi dublează volumul.

Se prepară umplutura: gălbenuşurile se freacă cu zahărul vanilat. Brânza zdrobită şi trecută prin sită se amestecă cu smântâna, grişul şi mărarul tocat fin. Se adaugă sare şi se amestecă cu albuşurile bătute spumă. Pe o tavă unsă se pun trei sferturi din aluat în aşa fel încât să acopere şi părţile laterale ale tăvii. Peste aluat se adaugă umplutura şi se nivelează. Apoi se pune şi cealaltă foaie de aluat deasupra. Se dă la cuptor la 200 de grade Celsius până se rumeneşte bine.

16 lucruri pe care nu le ştiai despre avort

60% din femei nu au dreptul legal să facă avort, aşa că apelează la metode precum ceaiul din excremente animale. Află şi alte lucruri interesante despre avort.

1. La nivel mondial, 24% din sarcini se termină prin avort la cerere.

2. Anual se fac 42 milioane de avorturi, dintre care 20 de milioane sunt făcute de persoane fără pregătire medicală, prin metode empirice şi în condiţii neigienice.

3. Zilnic se fac în lume peste 100.000 de avorturi.

4. Întreruperea de sarcină realizată în condiţii corespunzătoare este printre cele mai puţin riscante intervenţii medicale. Rata deceselor materne este de 0,2 -1,2 la 100.000 de avorturi. Naşterea este de aproximativ 10 ori mai riscantă.

5. Avorturile realizate în condiţii improprii provoacă peste 70.000 de decese pe an. Peste 5 milioane de femei rămân cu sechele grave. Anual 220.000 de copii rămân orfani de mamă din cauza avorturilor neigienice.

6. Printre metodele empirice de avort: plante introduse în vagin, beţe, umeraşe sau oase de animal introduse în uter, săritul de pe casă, loviturile în abdomen. În unele zone femeile beau înălbitor, terebentină sau ceai făcut din excremente de animale.

7. 60% din femeile lumii nu au dreptul legal de a cere un avort, acesta fiind motivul pentru care se practică avorturile periculoase în condiţii neigienice.

8. Pentru sarcinile în primul trimestru metoda cea mai folosită este prin vacuum aspiraţie.

9. Cea de-a doua cea mai folosită metodă este chiuretajul care implică folosirea unui instrument în formă de lingură, chiureta. Cu aceasta se curăţă pereţii uterului.

10. În unele state ale SUA şi în Canada este ilegal să împiedci accesul cuiva la o clinică specializată în avorturi. Legea a fost dată pentru cazurile când activiştii anti avort protestează în faţa clinicilor.

11. Avortul la cerere este legal în America de Nord, mare parte a Europei şi mare parte a Asiei.

12. În America de Sud, Africa şi Orientul Mijlociu, avortul este în general interzis sau este permis numai în anumite situaţii, de exemplu când sarcina a rezultat în urma unui viol sau când sarcina pune în pericol sănătatea şi viaţa mamei.

13. În zonele unde avortul este interzis se fac totoşi astfel de intervenţii, dar 95% din ele sunt în condiţii precare.

14. În Irlanda avortul este permis doar dacă sarcina pune în pericol viaţa mamei. Nu ai voie să faci avort dacă ai fost violată, din motive socio-economice sau dacă fătul are malformaţii. De asemenea nu ai voie să ceri avort dacă sarcina îţi ameninţă sănătatea.

15. În Polonia este interzis avortul la cerere dar dacă porţi un copil bolnav sau ai fost violată, legea îţi permite să faci avort.

16. În Chile, Uruguay şi alte câteva ţări ale Americii de Sud avortul nu este legal nici dacă el ar putea salva viaţa femeii.

 

 

 

Intampinarea Domnului

Intampinarea Domnului numita in popor si Stretenia (dupa numele vechi slavon) este sarbatoarea anuala a zilei in care Sfanta Fecioara Maria, conformandu-se legii (Lev. 12, 8), s-a suit la templul din Ierusalim, la 40 de zile dupa Nasterea Domnului, pentru curatirea ei, cand dumnezeiescul Prunc a fost intampinat si tinut in brate de batranul si Dreptul Simeon (Luca 2, 22 s.u.). Ea se serbeaza deci la 40 de zile dupa Nastere, adica la 2 februarie. La ortodocsi, accentul sarbatorii se pune pe persoana dumnezeiescului Prunc si de aceea e numita Intampinarea Domnului (de catre Simeon), fiind trecuta intre sarbatorile Mantuitorului, pe cand la catolici, pe primul plan sta persoana Preacuratei Fecioare, care a venit la templu pentru curatirea ei, dupa lege. De aceea, la ei sarbatoarea se numeste Curatirea Sfintei Marii (Festum Purificationis Beatae Mariae Virginis) si e trecuta intre sarbatorile Maicii Domnului.

Vechimea acestei sarbatori nu e asa de mare ca a celorlalte praznice imparatesti. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice si in Testamentum Domini. Prima mentiune documentara despre existenta acestei sarbatori este cea din memorialul de calatorie al pelerinei Egeria, care ia parte la ea, la Ierusalim, in anii 382-384 si o numeste Quadragesimae de Epiphania. Intrucat pe atunci la Ierusalim Nasterea Domnului se serba inca la 6 ianuarie, odata cu Epifania, Intampinarea era sarbatorita la 40 de zile dupa Epifanie, adica la 14 februarie. Se atribuie, de asemenea, Sfantului Chiril al Ierusalimului (+386) un panegiric la aceasta sarbatoare, scris, probabil, in ultimii ani ai vietii sale.

Marturiile despre existenta sarbatorii se inmultesc spre sfarsitul secolului V. Pe la inceputul sec. VI, Sever al Antiohiei (512-518) pretindea ca sarbatoarea Intampinarii ar fi fost de curand introdusa la Ierusalim si ca era necunoscuta la Antiohia. Dar, intre timp, s-a descoperit o omilie inedita a Sf. Ioan Gura de Aur, la Antiohia (deci, intre 386-398), la sarbatoarea „Curatirii Mariei”, omilie care s-a dovedit autentica.

La Roma, ea a fost introdusa de papa Gelasiu la anul 494, pentru a inlocui stravechea sarbatoare pagana a Lupercaliilor, de la inceputul lui februarie, cand aveau loc lustratiuni si procesiuni in jurul orasului, cu faclii aprinse, in onoarea zeului Pan, supranumit si Lupercus, adica ucigatorul lupilor sau ocrotitorul turmelor impotriva lupilor; era totdata si sarbatoarea fecunditatii si a lui Februus, alt nume dat de romani zeului Saturn. Se inlocuiau astfel conceptia si practica lustratiunilor pagane cu aceea a curatirii Sfintei Fecioare (Purificatio Beatae Mariae Virginis, sau Praesentatio Domini), pastrandu-se si facliile traditionale. De aceea, in Apus, aceasta sarbatoare se mai numeste si Sarbatoarea luminilor.

La Antiohia, dupa marturia istoricului Cedren, sarbatoarea Intampinarii s-ar fi introdus in penultimul an al domniei imparatului Justin 1 (526), iar generalizarea ei in Rasarit s-a facut in cursul secolului VI, incepand din anul 534, cand imparatul Justinian a schimbat data sarbatorii de la 14 februarie la 2 februarie (40 de zile socotite de la 25 decembrie, noua data a sarbatorii Nasterii Domnului). Dupa unele izvoare, acesta ar fi decretat pentru prima oara sarbatorirea, cu multa solemnitate, a Intampinarii Domnului in ziua de 2 februarie, pentru a scapa Constantinopolul si imprejurimile de calamitatea unei epidemii si a cutremurelor care bantuiau de mai multi ani prin acele parti.

Dintre crestinii rasariteni, numai armenii sarbatoresc pana astazi Intampinarea Domnului tot la vechea data, adica la 14 februarie. Avand o baza biblica, sarbatoarea Intampinarii e respectata si la protestanti, indeosebi la evanghelici (luterani).

A doua zi dupa sarbatoarea Intampinarii Domnului (3 febr.), Biserica Ortodoxa cinsteste amintirea Dreptului Simeon batranul si a Sfintei Proorocite Ana, cele doua personaje biblice principale, care au luat parte la evenimentul istoric comemorat prin marele praznic al Intampinarii (vezi Luca 2,25-38).

Ene Braniste

Calendar Ortodox

 

O reţetă pe zi – Salată de pui à la Gheorg

Ingrediente: – 300 g piept de pui, – 100 g castraveţi muraţi, – 200 g castraveţi proaspeţi, – 400 g cartofi, – 100 g ardei gras, – 300 g roşii, – 250 g maioneză, – sare şi piper după gust, – pătrunjel pentru decor.

Preparare:

Pieptul de pui şi cartofii se fierb, se taie cubuleţe şi se adaugă restul legumelor, tăiate în acelaşi mod.

Se pun maioneză, sare şi piper şi se amestecă.

Salata se serveşte pe felii de lipie şi se ornează cu frunzuliţe de pătrunjel.

Pentru mai multe reţete şi demonstraţii de gătit marca Gheorg, urmăriţi, de luni până vineri, între orele 8.00 şi 12.00, la Etno TV, emisiunea “Veselie în bucătărie”.