Ultima ora: Proiectulul Legii Regionalizarii

 

Romania va fi impartita in 8 regiuni.Resedinta Regiunii Sud-Est se preconizeaza a fi la Braila

Vezi cum arata o parte din aricolele Proiectului Legii care ne va schima in curand viata

CAPITOLUL I

Principii si consideratii generale

SECTIUNEA I. Regiunile si autonomia regionala

Art.1 Prezenta  lege reglementeaza regimul general al autonomiei regionale, precum si  organizarea si functionarea administratiei publice regionale. Art.2 (1)  Conform Constitutiei teritoriul national al Romaniei este impartit in 8  regiuni, iar fiecare regiune este formata din doua sau mai multe  judete, acestea din urma avand delimitarea teritoriala existenta la data  intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) Cele 8 regiuni au urmatoarea denumire si componenta: a) Regiunea Bucuresti-Ilfov: municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, cu resedinta in municipiul Bucuresti; b) Regiunea Centru: judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, cu resedinta in municipiul Alba Iulia ; c) Regiunea Nord Est : judetele Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui, cu resedinta in municipiul Piatra Neamt ; d)  Regiunea Nord Vest : judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures,  Satu Mare si Salaj, cu resedinta in municipiul Cluj-Napoca ; e) Regiunea Vest : judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis, cu resedinta in municipiul Timisoara; f) Regiunea Sud Vest: judetele Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj, cu resedinta in municipiul Craiova; g)  Regiunea Sud: judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita,  Prahova si Teleorman, cu resedinta in municipiul Calarasi ; h) Regiunea Sud Est : judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea, cu resedinta in municipiul Braila. (3)  Delimitarea teritoriala a regiunilor se stabileste prin lege. Orice  modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai  prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din  unitatile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se  organizeaza potrivit legii. (4) Regiunile sunt unitati  administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia regionala si in  care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei  publice regionale. (5) Localitatile de resedinta ale regiunilor  prevazute la alin.2 pot fi schimbate numai prin lege, la propunerea  consiliului regional exprimata prin hotarare a consiliului regional  adoptata cu votul a 3 din numarul de consilieri care constituie  consiliul regional. (6) Sediul consiliilor regionale este in situat  in localitatile de resedinta ale regiunilor. Sediul consiliilor  regionale poate fi schimbat in cadrul localitatii de resedinta prin  hotarare a consiliului regional adoptata cu votul a 3 din numarul de  consilieri care constituie consiliul regional.

Art.3 (1) Obiectivele prioritare pe care regiunea le urmareste sunt: a)  dreptul la munca si protectia adecvata a demnitatii lucratorilor,  dreptul de a avea locuri de munca sigure si accesul la educatie pe tot  parcursul vietii; b) dreptul la pluralismul, surse libere de  informare si comunicare si accesul la cultura atat ca o necesitate  individuala, cat si ca un principiu in comunitate; c) dreptul la asistenta medicala; d)  dreptul la un tratament egal intre barbati si femei si de imbunatatire a  diferentelor de gen in viata sociala, culturala, economica, religioasa  si politica; e) conservarea si punerea in valoare a familiei; f) promovarea stiintei si libertatea cercetarii stiintifice in cadrul limitelor de respect pentru fiintele umane; g) respectarea echilibrului ecologic, protectia mediului si a patrimoniului natural, conservarea biodiversitatii; h) protejarea si imbunatatirea patrimoniului istoric, artistic si peisajului; i)  promovarea dezvoltarii economice intr-un context care favorizeaza  inovarea, cercetarea si formarea ca factori ai competitivitatii, in  conformitate cu principiile de coeziune sociala si dezvoltare durabila; j) consolidarea libertatii publice si private si promovarea cooperarii; k) respingerea tuturor formelor de discriminare si xenofobie; l)  recunoasterea autonomiei comunitatilor locale, promovarea sistemului de  autonomie, sporirea identitati culturale, sociale si economice pe  intreg teritoriul regional, protectia municipalitatilor mai mici si a  zonelor montane ; m) dezvoltarea de relatii de buna vecinatate si promovarea cooperarii transfrontaliere si interregionale.
Art.4 (1)  Administratia publica in cadrul regiunii se organizeaza si functioneaza  in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei regionale,  subsidiaritatii, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice  regionale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea  problemelor regionale de interes deosebit. (2) Aplicarea principiilor  prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat  national, unitar si indivizibil al Romaniei.
……
Art. 7 (1)  Prin autonomie regionala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a  autoritatilor administratiei publice regionale de a solutiona si de a  gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor regionale pe care  le reprezinta, treburile publice, cu respectarea obiectivelor stabilite  la art.3 si in spiritul principiilor autonomiei locale, descentralizarii  si subsidiaritatii. (2) Dispozitiile alin. (1) nu aduc atingere  posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum  sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la  treburile publice, in conditiile legii. (3) Prin colectivitate regionala se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva.
………..
Art. 11 (1)  In regiunile in care ponderea cetatenilor apartinand minoritatilor  nationale este de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile  administratiei publice regionale, institutiile publice aflate in  subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate asigura  folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in  conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale  tratatelor internationale la care Romania este parte.

SECTIUNEA II. Autoritatile administratiei publice regionale

Art. 12 (1)  In fiecare regiune se constituie un consiliu regional, ca autoritate a  administratiei publice regionale. Consiliul regional este ales in  conditiile legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice  locale si regionale. (2) Consiliul regional este condus de un  presedinte, asimilat demnitarului, care nu are calitatea de consilier  regional, fiind ales prin scrutin uninominal. (3) Mandatul presedintelui consiliului regional si al consilierului regional este de 4 ani si se exercita in conditiile legii.

CAP. II

Consiliul regional

SECTIUNEA I. Constituirea si componenta consiliului regional

Art. 13 (1)  Consiliul regional este autoritatea administratiei publice regionale,  fiind compus din consilieri regionali, alesi prin vot universal, egal,  direct, secret si liber exprimat, de catre persoanele cu drept de vot  din regiunea respectiva, in conditiile legii.
Art. 14 (1)  Numarul membrilor fiecarui consiliu regional se stabileste prin ordin al  prefectului regiunii, in functie de numarul locuitorilor regiunii,  raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a  anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda  alegerile regionale, dupa cum urmeaza:
Numarul locuitorilor regiunii

– intre 2.000.001-2.500.000 24 – intre 2.500.001-3.000.000 28 – peste 3.000.000 32

(3)  Candidatii de pe lista fiecarei formatiuni politice, dar care nu sunt  declarati alesi, au calitatea de consilieri regionali supleanti si ii  vor inlocui pe titularii carora le inceteaza mandatul inainte de termen.

SECTIUNEA II. Competentele autoritatilor administratiei publice regionale

Art.18 (1) Autoritatile administratiei publice centrale si regionale exercita urmatoarele tipuri de competente: a) Competente exclusive ale statului; b)  Competente partajate (stat-regiune), in cazul in care ambele niveluri  pot legifera, dar legile nationale prevaleaza in caz de conflict; c) Competentele exclusive ale autoritatilor administratiei publice regionale.
Art. 19 Competentele  exclusive ale statului vizeaza urmatoarele domenii: Constitutie;  aparare; cetatenie, imigratie, emigratie si extradare; finante si sistem  monetar; frontiere si unitati vamale; siguranta nationala.
…..
Art. 21 (1) Competentele exclusive ale autoritatilor administratiei publice regionale includ urmatoarele domenii: a) dezvoltarea regionala; b) planificarea regionala; c) pregatirea si implementarea programelor co-finantate din fondurile europene gestionate regional; d) cooperarea intre autoritatile administratiei publice locale. (2)  Competentele exclusive urmaresc asigurarea cresterii economice si  dezvoltarii sociale echilibrate si durabile a regiuni de dezvoltare,  imbunatatirea competitivitatii si reducerea decalajelor economice si  sociale existente intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene. (3)  Domeniile vizate prin termenul de dezvoltarea regionala prevazut la  lit. a) au legatura cu regiunea sau teritoriu, in cel mai larg sens al  termenului si acopera: a) dezvoltarea economica (infrastructura si  servicii suport pentru afaceri, atragerea si promovarea de investitii,  comert, cercetare-dezvoltare-inovare, turism); b) dezvoltarea urbana si amenajarea teritoriului pentru proiecte si areale definite ca fiind de interes regional; c) agricultura si dezvoltare rurala; d) transport (infrastructura regionala si cea de transport in comun); e) educatie universitara, vocationala si tehnica, precum si pregatirea profesionala; f) sanatate (spitale si asistenta sociala); g) mediul inconjurator si eficienta energetica; h) ocuparea fortei de munca; i) locuinte si managementul terenurilor; j) cooperarea interregionala. (4)  Competenta de planificare regionala prevazuta la lit. b) alin.1)  presupune ca pentru fiecare din domeniile descrise la aliniatul 4 se  realizeaza planuri si strategii ca mijloace de identificare a  obiectivelor de dezvoltare anuale si multianuale, care vor fi incluse in  Planul pentru Dezvoltare Regionala elaborat de Agentia pentru  Dezvoltare Regionala.

SECTIUNEA III. Functionarea consiliului regional

Art. 25 (1)  Consiliul regional se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi  prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. (2)  Consiliul regional isi exercita mandatul de la data constituirii pana  la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales (3)  Consiliul regional se intruneste in sedinta ordinara in fiecare luna, la  convocarea presedintelui consiliului regional. Consiliul regional se  poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar. (4)  Convocarea consiliului regional se face in scris, prin intermediul  secretarului regiunii, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare  sau cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare. (5) Sedintele  consiliului regional se pot desfasura la sediul consiliului regional,  ori in orice alta localitate componenta a regiunii.

CAPITOLUL V

Bugetul regional

Art. 44 (1)  Fiecare regiune isi stabileste un buget multianual, care trebuie  aprobat si actualizat in fiecare an, si care este elaborat avand in  vedere planificarea regionala. (2) Bugetul regional este constituit  luand in considerare obligatiile asumate de catre regiune, implicatii  care au caracter multianual. (3) Bugetul este alcatuit din urmatoarele categorii de venituri: a) Venituri din taxe regionale, incasarile de impozite sau taxe de la nivel central care sunt transferate catre regiune; b) Venituri din contributii si transferuri directe ale statului; c) Veniturile provenite din contributiile, proiectele, alocarile de capital si intrarile de la Uniunea Europeana; d) Venituri din valorificarea proprietatilor si participatiile in asocieri comerciale; e) Venituri din servicii publice regionale; f)  Venituri din exploatarea resurselor naturale transferate de guvern la  regiune (fond forestier, izvoare de ape si izvoare termale, etc.); g) Venituri din vanzarea de active, prin transformarea de capital, de la colectarea creantelor si transferuri; h) Venituri din credite ipotecare, credite si alte operatiuni de credit (4) In cadrul bugetului la categoria cheltuieli vor fi cuprinse urmatoarele elemente: a) Cheltuieli pentru alimentarea Fondului pentru Dezvoltare Regionala; b) Cheltuieli pentru activitatea de functionare a aparatului propriu; c) Cheltuieli pentru dezvoltare regionala; d) Cheltuieli pentru activitatea de planificare si programare regionala; e) Cheltuieli pentru pregatirea si implementarea programelor co-finantate din fondurile europene gestionate regional; f) Cheltuieli pentru activitati de cooperare intre comunitatile locale.

……….
Art.60 (1) Consiliul regional, in componenta numerica prevazuta la art.14, va fi constituit astfel:
a)  din presedintii de consilii judetene care fac parte din Consiliile  pentru Dezvoltare Regionala, conform Legii nr.315/2004 privind  dezvoltarea regionala din Romania, cu modificarile si completarile  ulterioare, acestia devenind membri de drept, fara a fi alesi de catre  electori; b) din primarii municipiilor care fac parte din Consiliile  pentru Dezvoltare Regionala, conform Legii nr.315/2004 privind  dezvoltarea regionala din Romania, cu modificarile si completarile  ulterioare, acestia devenind membri de drept, fara a fi alesi de catre  electori; c) din primarii oraselor care fac parte din Consiliile  pentru Dezvoltare Regionala, conform Legii nr.315/2004 privind  dezvoltarea regionala din Romania, cu modificarile si completarile  ulterioare, acestia devenind membri de drept, fara a fi alesi de catre  electori; d) din membri alesi, care reprezinta diferenta dintre  numarul prevazut la art.14 si totalul membrilor de la lit.a)-c) de mai  sus. (2) In situatia in care presedintele consiliului regional, ales  in conditiile art.59, provine din una din categoriile de membri de la  lit.a)-c) ale alin.1, locul sau ca si consilier regional va fi ocupat de  un membru ales. (3) Consiliul regional in componenta prevazuta la  alin.1)-2) se completeaza cu presedintele consiliului regional, ales  conform prevedrilor art.59, care are drept de vot si conduce sedintele  acestuia. Art.61 (1) Consilierii regionali sunt alesi prin votul  egal, direct, secret si liber exprimat al tuturor consilierilor  judeteni, primarilor si presedintilor de consilii judetene, in functie,  din unitatile administrativ teritoriale care compun regiunea respectiva.
Art.62 (1)  Pentru calitatea de consilier regional poate candida orice primar de  oras sau municipiu, ori consilier judetean, in functie, din unitatile  administrativ teritoriale care compun regiunea respectiva si care nu  sunt membri de drept in conditiile lit.a)-c) ale art.60. 21
Art.63 (1)  Numarul de candidati declarati alesi, in ordinea descrescatoare a  numarului de voturi primite, va fi cel necesar pentru completarea  consiliului regional dupa stabilirea membrilor de drept conform  prevederilor art.59. (2) Candidatii care nu vor fi declarati alesi sunt considerati membri supleanti ai consiliului regional.

antena3.ro

05.02.2013-ora 23,00Modificarea Constituţiei şi regionalizarea I Ponta vrea să pună Vrancea la ancora lui Mazăre

Premierul a anunţat luna trecută propunerea PSD de  regionalizare, judeţul Vrancea urmand să facă parte din regiunea de  sud-est, alături de Tulcea, Constanţa, Buzău, Galaţi şi Brăila.Super-baronul de regiune va fi ales pentru  început  prin votul tuturor primarilor şi al consilierilor judeţeni din zonă

Primul ministru al Romaniei, social democratul Victor Ponta a vorbit recent despre modificarea Constituţiei ţării, făcand referire la termenul de „regiune” care va fi introdus în actul fundamental. Astfel, Ponta a vorbit despre noua împărţire teritorială, despre cele opt regiuni care vor deveni unităţi administrative. În acest moment, cele opt regiuni de dezvoltare în care este împărţită Romania nu au personalitate juridică, nu pot fi ordonatori de credite şi nici nu dispun de o conducere regională. De asemenea, regiunile de dezvoltare nu pot lua decizii privind administraţia locală. Victor Ponta a precizat că partidul pe care-l reprezintă, PSD, vrea să introducă în setul de propuneri privind regiunile şi desemnarea conducerilor pentru viitoarele unităţi administrative, adică a „baronilor regionali”. Şefii de regiuni vor fi aleşi prin votul primarilor şi al consilierilor judeţeni din regiunile respective. Practic, Vrancea va face parte din regiunea de sud-est, alături de judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi şi Tulcea, iar conducerea acestui super-judeţ va fi decisă de toţi edilii şi consilierii judeţeni din zonă. În zona de sud est, baronii PSD nu vor avea nicio problemă să-şi împartă sferele de influenţă, aici dictand Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu de la Constanţa, în special, dar şi Marian Oprişan de la Vrancea. „Din punctul nostru de vedere, soluţia optimă o reprezintă alegerea indirectă a conducerilor regiunilor de dezvoltare. Concret, se întrunesc primarii şi consilierii judeţeni din judeţele care compun regiunea şi, prin vot, aleg conducerea regiunii respective”, a explicat premierul. Ponta a completat că judeţele nu vor dispărea, nici actualele Consilii Judeţene, ceea ce înseamnă că aparatul administrativ regional va fi şi mai stufos. Şeful Guvernului a completat că aceste propuneri vor fi aplicate doar dacă întrunesc două treimi din votul parlamentarilor. Populaţia ar urma să fie consultată printr-un forum constituţional asemănător celui utilizat de PSDR în 2003 pentru modificarea Constituţiei din 1991. Dacă propunerile PSD de regionalizare depăşesc toate aceste trepte, noua împărţire administrativ-teritorială va fi adoptată din 2014, atunci cand se crede că Parlamentul va îmbrăţisa şi noua Constituţie. Cel mai probabil, referendumul pentru noua Constituţie va fi programat să aibă loc împreună cu alegerile europarlamentare sau cu cele prezidenţiale

GHIDUL noului Cod Fiscal. LISTA TAXELOR şi câţi bani speră să obţină statul prin aplicarea noilor impozite

Noul Cod Fiscal care a intrat în vigoare vineri prevede, printre altele, introducerea de taxe noi, precum şi majorarea unora deja existente.

Modificările au vizat toate taxele importante, între care TVA, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe profit, precum şi modificarea sistemului de impozitare din agricultură.

Guvernul a calculat că măsurile din noul Cod Fiscal ar urma să aducă la buget venituri suplimentare de aproximativ două miliarde de lei.

Categoriile care vor fi cel mai afectate sunt, printre altele, firmele cu o cifră de afaceri mai mică de 65.000 de euro, precum şi un milion de mici fermieri. De asemenea, majorarea accizelor la bere, băuturi fermentate, ţigarete, este de aşteptat să conducă la scumpiri ale acestor produse.

Una dintre cele mai importante schimbări fiscale: descurajarea tranzacţiilor cu firme din paradisurile fiscale

O noutate adusă de Codul Fiscal pe 2013 se referă la ţările cu care România nu are încheiate acorduri de schimburi de informaţii, adică cu paradisurile fiscale.

Specialiştii Transfer Pricing Services (TPS), companie specializată în consultanţa privind evaluarea tranzacţiilor intra-grup, sunt de părere că este vorba despre una dintre cele mai importante schimbări de natură fiscală din ultimii ani – „o descurajare oficială şi penalizare a priori a tranzacţiilor încheiate cu entităţi înregistate într-un paradis fiscal”, potrivit unor informaţii furnizate gândul.

Practic, toate veniturile obţinute din România de către companiile off-shore vor fi impozitate în România cu 50%, faţă de 16%, cât era până acum.

Sursa: ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

„Ministerul Finanţelor declară razboi paradisurilor fiscale, închizând una dintre portiţele care duceau la scurgeri importante de venituri impozabile din economie”, potrivit reprezentanţilor firmei de audit Mazars, citaţi de portalul avocatura.com.

Alţii cred că, la acest capitol, este nevoie de clarificări suplimentare din partea autorităţilor.

” Dacă plăteşti, la sursă, 50% din valoarea tranzacţiei, atunci, automat, tranzacţia este acceptată, are substanţă economică, iar contribuabilul poate deduce cheltuiala la impozitul pe profit? Se mai pune problema justificării cuantumului tranzacţiei? Poate această tranzacţie să fie încadrată ca fiind <<artificială>> şi astfel să nu fie recunoscută ca deductibilă la calculul impozitului pe profit?”, se întreabă reprezentanţii TPS.

Un nou sistem de impozitare în agricultură

O altă noutate din Codul Fiscal vizează micii producători agricoli.

Guvernul a schimbat modalitatea de impozitare a micilor fermieri. Aproximativ un milion de mici fermieri vor trebui să plătească impozite din acest an.

Astfel, statul va impozita fermierii persoane fizice în funcţie de veniturile estimate pe baza suprafeţelor agricole deţinute sau în funcţie de numărul de animale pe care le deţin. Până acum statul percepea un impozit de 2% din veniturile declarate de fermierii persoane fizice.

În plus, vor fi impozitate şi veniturile pe care producătorii le au din creşterea animalelor, precum şi din veniturile din silvicultură şi piscicultură.

Cine scapă de impozit

Nu toţi fermierii vor fi impozitaţi. Cei care au o suprafaţă cultivată de maximum două hectare şi obţin venituri din cultivarea cerealelor, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr, hamei şi leguminoase pentru boabe sunt exceptaţi de la impozitare.

De asemenea, nu vor plăti impozit agricultorii care au maxim 10 ovine şi caprine, până la 3 vaci, 6 porci, 100 de păsări sau 100 familii de albine.

Concret, producătorii de cereale persoane fizice cu mai puţin de două hectare nu vor fi impozitaţi, ca şi până în prezent. Cei care deţin între două şi cinci hectare şi care achitau un impozit de 214,5 lei pe hectar vor plăti 96,5 lei, iar proprietarii a mai mult de 50 de hectare de teren, care plăteau tot 214,5 lei pe hectar, vor fi taxaţi cu 84,94 lei pe hectar, după cum a explicat ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

Plata impozitului se face către bugetul de stat în două rate egale. Jumătate din impozit se achită până la 25 septembrie inclusiv, iar diferenţa până la 15 decembrie inclusiv.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Nici micii întreprinzători nu au fost uitaţi.

Toate firmele a căror cifră de afaceri este mai mică de 65.000 de euro vor plăti de la 1 februarie un impozit obligatoriu pe venit de 3%. Analiştii sunt de părere că orice firmă care are o rată a profitului mai mică de 18,75% va avea de suferit de pe urma acestei decizii.

Băuturile şi ţigările, mai scumpe

Pe de altă parte, este de aşteptat ca din acest an românii să plătească mai mult pentru bere, băuturi fermentate şi ţigarete, ca urmare a majorării accizelor.

Pe lângă creşterea accizelor deja existente, Ministerul Finanţelor a decis şi aplicarea unor noi accize.

De exemplu, Guvernul a introdus o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%, precum şi o acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.

De asemenea, nivelului accizelor pentru bere creşte de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato, iar accizele pentru berea realizată de micii producători cresc de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato.

La ţigarete, calendarul de creştere a accizelor a fost devansat de la 1 iulie la 1 aprilie.

TVA-ul bunurilor furate

În ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, noul Cod Fiscal introduce posibilitatea depunerii unei declaraţii de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA.

În cazul bunurilor furate, se prevede obligativitatea ajustării TVA la momentul constatării lipsei în gestiune. Sunt introduse prevederi noi care permit anularea ajustării taxei în cazul dovedirii acestuia prin hotărâre judecătorească definitivă, conform recomandărilor Ministerului Justiţiei, potrivit ZF.

De asemenea, Codul Fiscal clarifică faptul că în cazul stocării electronice a facturilor nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

O altă prevedere a Codului Fiscal se referă la cheltuielile de cercetare-dezvoltare pentru care se prevede o deducere suplimentară la calculul impozitului pe profit de 50%.

Venituri suplimentare la bugetul de stat din noile măsuri fiscale (milioane lei)

Sursa: ZF.ro

Contribuţii sociale obligatorii

O altă noutate vizează persoanele care sunt detaşate în ţară sau străinătate.

Indemnizaţiile primite de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării în ţară şi în străinătate, ce depăşesc 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru personalul din instituţiile publice, sunt subiect de contribuţii sociale, potrivit noului Cod Fiscal.

februarie 2013