Aproape 900 de medici au semnat Declaraţia de la Dublin, care afirmă că avortul nu este o soluţie când sănătatea femeii însărcinate este în pericol

Aproape 900 de medici au semnat până acum Declaraţia de la Dublin privind Sănătatea Femeii Însărcinate, declaraţie care afirmă că avortul nu este o soluţie atunci când sănătatea femeii însărcinate este în pericol.

Declaraţia a fost prezentată la Simpozionul de Îngrijire Medicală a Femeii Însărcinate care a avut loc în anul 2012 la Dublin. Medicii care au aderat la ea susţin că există o diferenţă fundamentală între avort şi tratamentele medicale realizate pentru salvarea femeilor însărcinate atunci când viaţa le este pusă în pericol, chiar dacă acest tratament duce în final la moartea fătului.

Dezvoltând ideea, medicii susţin că interzicerea avortului prin lege nu pune cu nimic în pericol viaţa femeilor care suferă complicaţii în timpul sarcinii, medicii având datoria să acorde tratamentul necesar şi să nu recomande avortul ca alternativă.

Unul dintre argumente este acela că în Irlanda şi Chile, ţări unde avortul este ilegal, rata mortalităţii femeilor însărcinate este printre cele mai mici din lume (mai mică chiar şi decât cea din SUA), tocmai pentru că medicii se străduiesc să facă apel la toate alternativele de tratament existente şi să salveze viaţa copilului în acelaşi timp.

sursa http://stiripentruviata.ro/

Este nevoie să existe pace înlăuntrul omului

Astăzi, toate s-au întors cu susu-n jos. Neamul omenesc s-a transformat. Omul a ajuns să aibă probleme și cu somnul. Sunt mulți cei care nu pot dormi și iau medicamente pentru a putea dormi puțin! Este nevoie să existe pace înlăuntrul omului pentru ca somnul să vină.

Trebuie să ne problematizăm mult cei care avem dispoziție să facem aceasta. Fiecare pentru el. Să ne problematizăm și să facem tot ceea ceea ce este nevoie pentru ca sinele nostru să se normalizeze.

În ciuda bunei intenții pe care o are omul, nu lasă să se înstăpânească în el pacea lui Hristos, iubirea lui Hristos, izbăvirea pe care o oferă Hristos, bucuria pe care o dă Hristos.

Nu înseamnă că nu este suficentă credința în Hristos, că omul nu s-ar vindeca prin credința în Hristos.

Problema este că omul își închipuie că el crede , dar în realitate nu crede, își închipuie că se dăruiește lui Hristos, dar în realitate nu se dăruiește, își închipuie că făptuiește poruncile lui Hristos, dar nu o face. Există stări care, în ciuda bunei intenții, nu lasă credința să înainteze mai adânc.

Extras din Arhim. Simeon Kraiopoulos, Sufeltul meu, temnița mea, Editura Bizantină 2009, p. 50

Cum să ne ferim de păcat?

Ce să facem să ne menținem în binele pe care-l voim și să ne ferim de răul pe care nu-l voim, dar adesea îl facem?

În măsura în care te îmbunătățești, se împuținează relele. Știți că, în Epistolele Sfântului Evanghelist Ioan, există cuvintele născut din Dumnezeu, și zice că cel născut din Dumnezeu nu păcătuiește. Să știți că nu-s de părerea asta, conform căreia oamenii în fiecare clipă păcătuiesc. Nu-i adevărat. Nu fac păcate oamenii în fiecare clipă. Fac păcate care țin mult sau au consecințe îndelungate, dar păcate în fiecare clipă nu face nimeni.

Vin câte unii la mine, la spovedit, și spun: Toate păcatele le-am făcut. Eu zic: Nu se poate, nu există niciun om care să facă toate păcatele. Ba eu pe toate le-am făcut! răspund ei. Și atunci eu, pentru că știu că omul e sărac sau nu are atât de multe posibilități materiale, zic: Bani cu camătă ai dat?, că-s puțini oamenii care fac păcatul ăsta. Zice: Nu. Bine atunci, vezi că nu le-ai făcut pe toate? Atunci zi-mi relele pe care le-ai făcut!.

Sunt multe forme ale negativului vieții omenești, nu numai păcatul. Ce-i păcatul? Păcatul este călcarea legii lui Dumnezeu cu deplină voință și știință, adică tu știi că nu trebuie să faci lucrul ăla și-l faci, călcând voia lui Dumnezeu. Nu toate negativele noastre sunt păcate. Există și insuficiențe, există greșeli din nedesăvârșire, există niște lucruri care nu-s de vinovăția păcatului. Bineînțeles că și de astea trebuie să scăpăm. În măsura în care te îmbunătățești nu mai ești propriu pentru rele. Ai ajuns – cum zice Sfântul Ioan Evanghelistul – ca, născut fiind din Dumnezeu, să nu mai poți păcătui. Ajungi la starea de nepăcătuire, nu mai poți păcătui.

Din Părintele Teofil Părăian, Învierea lui Hristos, înnoirea vieții noastre, Editura Doxologia, Iași, 2013, pp. 64-65

EVANGHELIA ZILEI: 2014-09-16

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCISPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu (VI, 1-7)

n vremea aceea a venit Iisus în patria Sa, iar ucenicii au mers după El. Şi fiind sâmbătă, a început să înveţe în sinagogă. Şi mulţi, auzindu-L, se mirau şi ziceau: „De unde are el acestea? Şi ce este înţelepciunea care i s’a dat, ca şi minuni să se facă prin mâinile lui? Oare nu este acesta teslarul, fiul Mariei, şi fratele lui Iacob şi al lui Iosif şi al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt oare surorile lui aici la noi?“ Şi se poticneau întru El. Şi Iisus le zicea: „Un profet nu este dispreţuit decât în patria sa şi între rudele sale şi în casa lui“. Şi n’a putut să facă acolo nici o minune, decât că Şi-a pus mâinile pe câţiva bolnavi şi i-a vindecat. Şi Se mira de necredinţa lor. Şi străbătea satele dimprejur, învăţând. Şi i-a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate.

Apostolul Zilei : 2014-09-16

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCISPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Galateni 2, 21; 3, 1-7

raţilor, nu lepăd harul lui Dumnezeu; căci dacă dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit în zadar. O, galateni fără de minte, cine v-a ademenit pe voi să nu vă încredeţi adevărului, pe voi, în ochii cărora a fost zugrăvit Iisus Hristos răstignit? Numai aceasta voiesc să aflu de la voi: din faptele Legii primit-aţi voi Duhul, sau din ascultarea credinţei? Atât de fără de minte sunteţi? După ce aţi început în Duh, sfârşiţi acum în trup? Aţi pătimit atâtea în zadar? – dacă a fost în zadar, cu adevărat. Deci Cel care vă dă vouă Duhul şi săvârşeşte minuni la voi, le face, oare, din faptele Legii, sau din ascultarea credinţei? Precum şi Avraam a crezut în Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate. Să ştiţi, deci, că cei ce sunt din credinţă, aceştia sunt fii ai lui Avraam.