Arhivă pentru 28 octombrie 2014

28
oct.
14

Suferind durerea ne cercetează Hristos

2095432_(1)Omul care nu trece prin încercări, care nu vrea să-l doară nimic şi să sufere ceva, care nu vrea să fie mâhnit sau să i se facă vreo observaţie, ci vrea să trăiască bine, este în afara realităţii duhovniceşti. “Tre-cut-am prin foc şi prin apă şi ne-ai scos pe noi la odihnă’, spune psalmistul.

Vezi că şi Maica Domnului şi Sfinţii au suferit, de aceea trebuie ca şi noi să suferim, mai ales că mergem pe acelaşi drum pe care au mers şi ei. Cu deosebirea că noi, atunci când suferim puţin în această viată, ne plătim datoriile şi ne mântuim. Dar şi Hristos a petrecut cu durere pe pământ. A coborât din cer, S-a întrupat, a pătimit şi a fost răstignit. Iar creştinul îşi dă seama că l-a cercetat Hristos, atunci când suferă durere.

Atunci când îl cercetează durerea pe om înseamnă că îl vizitează Hristos. în timp ce, atunci când omul nu trece prin nici o încercare, este ca şi cum l-ar părăsi Dumnezeu, nici nu plăteşte datoriile, nici nu depune. Vorbesc desigur despre cel care nu vrea reaua pătimire pentru dragostea Iui Hristos, care îşi spune în sinea sa: Sunt sănătos, am poftă de mâncare, mănânc bine, o duc foarte bine, sunt liniştit, etc…” şi nu spune nici măcar un “Slavă Ţie, Dumnezeule”. Cel puţin dacă ar cunoaşte că toate aceste binecuvântări sunt ale lui Dumnezeu, oarecum s-ar aranja situaţia. Să spună: Meritam toate acestea, dar fiindcă sunt neputincios, deaceea Dumnezeu mi le-a rânduit pe toate”.

În viaţa Sfântului Ambrozie se spune că odată Sfântul a fost găzduit de un oarecare bogat. Iar Sfântul văzând bogăţiile nemăsurate ale aceluia l-a întrebat dacă a fost încercat vreodată de vreo mâhnire. Nu, niciodată, i-a răspuns acela. Ci bogăţiile mele mereu se înmulţesc, ogoarele îmi rodesc. Nu am simţit niciodată durere şi nici vreo boală nu m-acercetat”. Atunci Sfântul a lăcrimat şi a spus însoţitorilor săi: “Pregătiţi trăsurile ca să plecăm repede de aici,pentru că pe acesta nu l-a cercetat Dumnezeu. Şi deîndată ce a ieşit în drum, casa bogatului s-a scufundat.Traiul bun al aceluia dovedea că Dumnezeu l-a părăsit.

Extras din Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie, Editura Evanghelismos, 2003, p. 211-212
28
oct.
14

Nu există carieră în viața duhovnicească

file_557Munca, poziția socială ar trebui să nu aibă nicio importanță în relațiile dintre persoane. Privilegiul nu este pe plan exterior, ci interior; cel care iubește cel mai mult pe Dumnezeu, cel care se roagă cel mai mult, cel care se silește să împlinească cel mai mult poruncile, acela va fi cel mai aproape de Domnul. Este foarte important să vă eliberați mintea de orice gând de carieră. Nu există carieră în viața duhovnicească.

Păstrând mintea la Dumnezeu, este uşor să observi toate legile, regulile şi limitele exterioare, fără să devii robul acestora. Formele exterioare ale vieţii se îmbină, cu uşurinţă, cu conştiinţa duhovnicească. Ordinea aparentă a vieţii rămâne aceeaşi, doar conţinutul este cel ce se transformă.

Este ciudat, dar nu suntem obişnuiţi să fim atenţi la tot ceea ce se petrece în jurul nostru şi în interiorul nostru. Uităm acest lucru. Impresiile vieţii exterioare, materiale, ni se întipăresc atât de puternic, încât uităm de viaţa duhovnicească.

Trebuie să păstrăm, în acelaşi timp, un elan foarte puternic spre Dumnezeu şi conştiinţa insuficienţei şi sărăciei noastre. Dacă suntem mulţumiţi de noi înşine, rugăciunea încetează să fie ceea ce ar trebui să fie: erupţia unui vulcan.

Într-o societate, unde fiecare se imaginează fiind primul, nimeni nu progresează. În schimb, dacă se consideră întotdeauna ultimul, întâlnirea cu aproapele devine de fiecare dată prilejul unui folos şi al unui spor duhovnicesc. Astfel, e preferabil să fii ultimul. Dacă sunt primul, e o plictiseală groaznică. Dacă sunt ultimul, e o bucurie continuă, pentru că învăţ mereu ceva util.

 

Extras din cartea „Din viață și din Duh”, Arhimandritul Sofronie, Edit. Pelerinul, Iași, 1997, p. 55,58

28
oct.
14

Crucea singuratatii

10803– Imi este foarte greu sa vorbesc pe aceasta tema, insa m-am hotarat sa vorbesc decat sa ma gandesc toata viata la acest lucru si sa sufar. Am aproape 40 de ani si ma chinuiesc foarte mult din cauza ca nu pot sa intalnesc un barbat iubitor si singur, care ar putea sa imi devina sot. Sufar ingrozitor din cauza singuratatii si ma aflu intr-o permanenta stare fizica si sufleteasca de chin. Nu pot gresi, pentru ca merg la biserica, la manastiri si locuri sfinte. Nu reusesc deloc sa ma impac cu situatia mea actuala, fara sot si copii. Tot timpul imi vine sa plang, e pacat, caci anii tineretii au trecut intr-o clipita. Vreau sa intemeiez o familie. Iarta-ma, Doamne, pentru ca vreau dezmierdari si dragoste la varsta mea! Nimeni nu poate intelege de ce o femeie atat de interesanta ca mine nu poate deloc sa isi intalneasca jumatatea.

– Timpul zboara fara oprire, iar anii care au trecut par o clipita, ca si cum nu ne-am trait viata. Cine stie, ati fi fost oare fericita sau nu in viata de familie? De aceea, nu va intristati in legatura cu trecutul. Casatoria este binecuvantata ca ajutor reciproc pentru oameni si ca modalitate de perpetuare a neamului omenesc. Comparati insa numarul casatoriilor fericite si al celor nefericite – care dintre ele cantareste mai mult? Ei bine, la aceasta intrebare va raspunde viata oamenilor din jurul dumneavoastra. Casatoria seamana cu un turn, frumos pe dinafara, mai ales de departe, dar atunci cand intri pe usa nu stii ce te asteapta. De aceea, lasati-va cu totul in voia lui Dumnezeu si multumiti-I Lui pentru fiecare zi traita. Straduiti-va sa vedeti frumusetea si unicitatea fiecarei zile, multumiti pentru asta lui Dumnezeu si nu deplangeti viata, ca si cum ati fi trait-o in zadar. Oricum ar trai omul, casatorit sau nu, il asteapta moartea si vesnicia, de care adeseori uitam.

– Sunt multumita, in general, de viata mea sociala, am putin timp liber – lucrez, ma intalnesc cu prietenii. Dar, in mod periodic, traiesc o durere acuta, se intampla sa plang pe neasteptate, chiar fara sa ma fi gandit inainte. Astfel ma tarasc toata ziua, apoi imi trece. Parinte, rugati-va, va rog, pentru ca Domnul sa imi randuiasca viata – fie familie, fie manastire!

– Puteti sa fiti casatorita, sa aveti o familie si, in acelasi timp, sa simtiti uneori o singuratate acuta, mai ales daca in persoana sotului nu veti vedea un prieten, ci un partener, desi acesta incearca sa isi indeplineasca cu constiinciozitate obligatiile. Nu va este suficienta relatia cu prietenii dumneavoastra. Manastirea este conditie pentru relatia launtrica cu Dumnezeu, insa pentru aceasta este nevoie de chemare deosebita. Aveti aceasta chemare? Asta o hotarati doar dumneavoastra. Daca aveti chemare, atunci manastirea este o pregustare a Raiului; daca nu aveti chemare, manastirea poate sa vi se para un lagar pentru intemnitati si va veti pune intrebarea: de ce ma aflu eu aici? Daca nu simtiti nevoia pentru viata de manastire, daca rugaciunea nu va aduce sentimentul acelei bucurii adanci, pe care lumea nu o poate da, гatunci trebuie sa cautati un sot ca tovaras de viata, fara sa tineti cont de infatisarea sa fizica sau de statutul in societate. Daca oscilati intre manastire si lume, trebuie sa va rugati lui Dumnezeu, ca sa va arate drumul, prin intermediul trairilor interioare si al imprejurarilor de viata.

– Am 42 de ani si nu reusesc deloc sa ma casatoresc. Am avut multe propuneri, insa nu a iesit nimic. Arat mai tanara si adeseori imi acorda atentie barbati cu 11-14 ani mai mici decat mine. Nu mi se pare un lucru ridicol. Acum a inceput sa mearga la biserica (in Moscova) un barbat cu trei ani mai mic decat mine, suntem din acelasi oras, mai demult am lucrat impreuna la aceeasi companie in orasul X, are acelasi sange dupa tata, ca si mine (familia mea este de musulmani), avem aceeasi profesie. Se pare ca ii place de mine, si mie imi place de el. Ne cunoastem de mult timp, dar relatia nu a avansat. Simt ca el a inceput sa vina tocmai lao aceasta biserica din Moscova, stiind ca aici merg si eu. Cui trebuie sa ma rog pentru intemeierea unei familii ortodoxe? Eu, sa spun drept, m-am rugat la toti sfintii. Insa timpul trece, iar eu sunt tot singura. Staretul Ilie din pustia Optinei a spus, la un moment dat, ca Dumnezeu imi va trimite un sot. Poate ca trebuie doar sa am rabdare si sa astept?

– Daca parintele Ilie v-a spus ca Domnul va va trimite un sot, atunci primiti cuvantul sau ca raspuns, fara sa aveti indoieli. Credinta in cuvintele parintelui poate atrage ea insasi milostivirea lui Dumnezeu spre dumneavoastra. De aceea, rugati-va si asteptati.

– Nadajduiesc sa ma casatoresc a doua oara. Este pacat sa astept de la barbat inteligenta, bunatate, marinimie sau trebuie sa ma silesc in tacere sa iubesc pe oricare, caci eu insami nu sunt un inger? Spre deosebire de dragostea catre aproapele, aici ar fi ca si cum i se da omului dreptul de a alege – de a iubi, de a deveni a doua jumatate. Poate ca Domnul nu mi-a dat pana acum sa intalnesc pe cineva si de aceea nu mi-a dat iubire?

– Exista doua feluri de iubire: prima – iubirea patimasa, care este foarte nestatornica; ea poate trece pe neasteptate, precum se schimba vremea dintr-odata. O astfel de dragoste se transforma usor in indiferenta, iar adeseori in ura. Al doilea fel de iubire este intemeiat pe prietenie, pe asemanarea caracterelor si a intereselor, pe intelegerea dintre cei doi inca de la primele cuvinte. Aceasta iubire este mult mai trainica si capabila sa suporte ispitele care sunt atat de multe in viata. Familia este un lucru greu si responsabil. De aceea, sunt de acord cu dumneavoastra ca in casatorie trebuie sa te supui si sa incerci sa faci fericita nu atat persoana ta, cat mai ales persoana sotului.

Daca candidatul deja exista

– Binecuvantati-ne, va rugam, pe mine si pe alesul meu, pentru prietenie, in vederea intemeierii unei viitoare familii ortodoxe.

– In cazul in care casatoria voastra va fi fericita si mantuitoare, atunci Domnul o va binecuvanta; insa, daca nu va fi fericita, atunci Domnul nu va ingadui casatoria. Fie voia Sa cea sfanta! Domnul sa va ajute!

– Multi oameni m-au sfatuit ca nu este de ajuns sa te rogi, trebuie sa fii activa, caci barbatii de astazi sunt pasivi. Am intalnit un baiat pe sufletul meu care a plecat in concediu la parintii sai. Eu as vrea sa il sun, sa ii trimit mesaje, insa daca il voi plictisi sau poate el nu vrea sa continuam relatia? Cum sa fiu activa, dar sa nu ma impotrivesc voii lui Dumnezeu?

– Inteleptul Solomon scrie ca, precum nu se pot gasi urmele pasarilor pe cer, la fel este imposibil sa cunosti calea inimii barbatului spre femeie. De aceea, aici nu exista o anumita regula. Cred ca este mai bine sa va incredintati cu totul Proniei lui Dumnezeu, sa traiti si sa va comportati conform moralei crestine. Daca presupusul ales este un barbat vrednic, atunci va aprecia simplitatea dumneavoastra, iar daca nu, in orice caz, se va uita la dumneavoastra ca la un obiect.

Arhimandrit Rafail Karelin

Extras din volumul “Invataturi desprea Taina Casatoriei”, Ed. Sophia

28
oct.
14

Cum este iadul?

792d891071ec9b83dd6c57c327a3baa5_XL– Gheronda, cum este iadul?

– Am să-ţi povestesc o întâmplare pe care am auzit-o. Odată, un om simplu îl ruga pe Dumnezeu să-i arate cum este Raiul şi iadul. Aşadar, într-o noapte a auzit o voce în somn spunându-i: „Vino să-ţi arăt iadul!”.

Şi îndată s-a aflat într-o încăpere în care mulţi oameni stăteau în jurul unei mese, iar în mijloc era o oală plină cu mâncare. Însă toţi acei oameni erau înfometaţi, pentru că nu puteau mânca. Ţineau în mână câte-o lingură foarte lungă. Luau mâncarea din oală, dar nu puteau aduce lingura la gură. De aceea unii bombăneau, alţi strigau, alţii plângeau… Apoi a auzit aceeaşi voce spunându-i: „Vino acum să-ţi arăt şi Raiul!”. Şi îndată s-a aflat într-o altă încăpere, unde mulţi oameni stăteau în jurul unei mese asemănătoare cu cea dintâi, iar în mijlocul ei era tot o oală cu mâncare, iar ei aveau aceleaşi linguri lungi. Însă toţi erau sătui şi bucuroşi, pentru că fiecare lua cu lingura sa mâncare din oală şi-l hrănea pe celălalt. Ai înţeles acum cum poţi să trăieşti Raiul încă din această viaţă?

Din Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti, Vol. V Patimi și virtuți,Editura Evanghelismos, București, 2007, p. 43-44

28
oct.
14

Totul se poate cumpăra

rembrandt_02Oamenilor le este cu neputinţă să trăiască fără lucruri materiale. E un fapt cât se poate de evident. Dumnezeu ne-a dăruit lumea întreagă, cu condiţia să-i dăm o întrebuinţare bună şi să nu ne împătimim acumulând bunuri fără măsură. Pentru că goana după cele pământeşti îi face pe mulţi să-şi strice viaţa de aici şi să rateze Împărăţia cerurilor.

Era odată un om bogat care-şi strânsese multe avuţii ca să aibă, spunea el, şi pentru lumea cealaltă. Crezul lui era că totul se poate cumpăra. Atât aici, pe pământ, cât şi dincolo, în veşnicie. De aceea n-ar fi dat nimănui un ban. O singură dată a oferit unui cerşetor o monedă de 50 de bani. Într-un sfârşit omul nostru a murit. Ajungând la porţile raiului a încercat să intre, dar a fost întâmpinat de Sfântul Petru care i-a spus că nu poate păşi înăuntru fiindcă nu şi-a pregătit dinainte locul.

Însă bogatul a răspuns că totuşi a făcut ceva. A adunat mereu bani ca să-şi plătească intrarea în rai. Ştia că şi aici totul se cumpără. „Unde ai banii?“ îl întrebă Apostolul. „În buzunare. Am şi cecuri şi hârtii de bancă. Dau cât se cere. Am destui.” „Vreau să-i văd”, îi zise Sfântul Petru zâmbind. Iar omul începu să se caute prin buzunare, care erau cam goale.

„Nu înţeleg ce s-a putut întâmpla. Nu mai găsesc nimic.” „Mai caută”, îl îmbie Sfântul Petru. Şi tot căutându-se omul, găsi moneda dată cerşetorului. „Cu atât ai venit de pe pământ. Ei sunt banii pe care i-ai dat săracului. Cred că ai şi uitat de ei. Cei 50 de bani nu sunt de ajuns să deschidă porţile raiului pentru tine. Îmi pare rău. E adevărat că şi raiul se cumpără, dar plata trebuia să o achiţi pe pământ, aproapelui tău, nu aici”, îi spuse Apostolul îngândurat.

  „Tâlcuri noi la texte vechi“, Mitropolit Antonie Plămădeală, Editura Sophia, 2011

28
oct.
14

Altfel ce-aţi avea de răbdat ?

submarino_-_still_4_-_per_arnesenSoţul meu nu mă înţelege şi este foarte aspru. Cum să mă port cu el?

Greu, greu! Da, vă este greu, dar altfel ce-aţi avea de răbdat ? Iar fără răbdare, nu este mântuire. Iată că Domnul, care vă rânduieşte mântuirea, vă şi dă prilejuri să arătaţi răbdare şi să înaintaţi pe calea mântuirii. Un sfat pentru dumneavoastră: când vă este greu, trebuie să vă întoarceţi către Dumnezeu atât cu graiul, cât şi cu simţirea, zicând: „Slavă Ţie, Doamne!“

Dumnezeu l-a pus pe soţ ca păzitor al soţiei. Nu rareori se întâmplă ca soţul, chiar fără să-şi dea seama, să dea soţiei îngăduinţe ori să îi pună oprelişti insuflate de Dumnezeu. Iată, şi soţul dumneavoastră, împlineşte voia lui Dumnezeu, iar voia lui Dumnezeu este bună întotdeauna. Liniştiţi-vă!

Soţul dumneavoastră nutreşte, în ceea ce vă priveşte, o dragoste adâncă; asprimea lui este numai de suprafaţă. Aşa este structura unora. Nu luaţi în seamă asta. Lăsaţi-l să fie aşa cum este, şi dumneavoastră rămâneţi aşa cum sunteţi. Dumnezeu v-a unit: pentru voi, viaţa împreună este cea mai bună viaţă de pe pământ.

Unii s-au rugat să moară şi au fost auziţi. Pentru dumneavoastră însă este mai bine să primiţi cu supunere de la Domnul ce vă va da: viaţă sau moarte, sănătate sau boală, îndestulare sau sărăcie. Şi pentru toate, mulţumiţi-I!

Extras din Sfântul Teofan Zăvorâtul, Mântuirea în viaţa de familie, Editura Cartea Ortodoxă, Bucureşti, 2004

28
oct.
14

Noi, oamenii, pacătuim uşor cu gândul

monah._lac._gandDumnezeu, Creatorul nostru, ne-a dat uzul vorbirii, ca să ne descoperim unii altora simţămintele inimilor, şi, datorită naturii noastre comune, să facem cunoscute celorlalţi oameni gândurile noastre, dându-le la iveală ca din nişte cămări ascunse ale inimii.

Dacă am fi alcatuiţi numai din suflet, ne-am înţelege unii cu alţii numai prin gândire; dar, pentru că sufletul nostru îşi zămisleşte gândurile în ascuns în trup, ca sub o perdea, este nevoie de cuvinte şi de nume ca să facem cunoscute cele aflate în adâncul nostru. Când gandirea noastră e rostită, atunci este purtată de cuvânt ca de o luntre, străbate aerul şi trece de la cel ce graieste la cel ce aude. Dacă e tacere adâncă şi linişte, cuvântul poposeşte în urechile ascultătorilor ca într-un port liniştit şi nebântuit de vânturi: dacă însă zgomotul făcut de ascultători suflă împotriva lui ca o furtună cumplită, atunci cuvântul naufragiază, risipindu-se în aer.

Faceţi aşadar, prin tăcere, linişte cuvintelor mele. Poate că vă vor părea folositoare unele din gândurile aduse de cuvintele mele. Greu de prins este cuvântul adevărului şi lesne poate scăpa celor ce nu sunt cu luare-aminte. De aceea, Duhul a rânduit ca el să fie scurt şi strâns, să spună mult în puţine cuvinte, că prin scurtimea lui să poata fi uşor de ţinut minte. Că firesc este ca o cuvantare bună sa nu-şi ascundă ideile în cuvintele obscure, dar nici să aibă idei de prisos şi goale, care sa nu atace tema în miezul ei.

Aceste calităţi le are şi textul citit noua adineauri din cartile lui Moise, de care işi aduc aminte negreşit cei care au fost cu luare-aminte la citirea lui, afară doar de a trecut neobservat pe lângă urechile voastre din pricina scurtimii sale. Iată textul:

“Ia aminte de tine însuţi, ca nu cumva un cuvânt ascuns în inima ta să se prefaca în pacat”.

Noi, oamenii, pacătuim uşor cu gândul. De aceea, Cel care a zidit una câte una inimile noastre, ştiind că cele mai multe păcate le săvârşim din imboldul gândurilor noastre, a poruncit ca în primul rând mintea să ne fie curată. Şi pentru ca păcătuim uşor cu mintea, Dumnezeu ne cere să avem de ea mai multă purtare de grijă şi pază. Că precum doctorii cei prevazători întăresc cu mult inainte, prin mijloace profilactice, părţile mai slabe ale trupurilor, tot aşa şi Purtătorul obştesc de grijă şi adevăratul Doctor al sufletelor a prevăzut cu o pază mai puternică mai ales acea parte a sufletului nostru pe care o ştim mai înclinată spre păcat.

Trupul, ca să săvârşească o faptă, are nevoie de timp, de prilej, de osteneli, de ajutători şi de alte înlesniri; mintea însă dă naştere la gânduri într-o clipă şi le săvârşeşte fără oboseală; iar gândurile cresc fără piedică şi le e potrivită orice vreme. Se întamplă uneori ca unuia dintre oamenii serioşi, mândru de respectul ce i se dă pentru faptele lui, îmbrăcat pe dinafară în haina înfrânării, prin mişcarea nevăzută a inimii lui, să-i alerge mintea la locul păcatului, chiar când se află în mijlocul celor ce-1 fericesc pentru virtutea lui; cu închipuirea a vazut cele poftite, şi-a ticluit o întâlnire ruşinoasă şi, zugrăvindu-şi lămurit plăcerea în cămara ascunsă a inimii sale, a săvârşit păcatul înlăuntrul lui, fără de martori, necunoscut de nimeni, până va veni Cel ce descoperă cele ascunse ale întunericului şi vădeşte păcatele inimilor. Fereşte-te, dar, ca nu cumva un cuvânt ascuns în inima ta să se prefacă în păcat, pentru că “cel ce se uită la femeie pentru a o pofti a şi săvârşit desfrânare în inima sa”.

Da, păcatele săvârşite cu trupul sunt împiedicate de multe pricini; dar cel ce pacătuieşte cu gândul, păcătuieşte tot atât de repede pe cât a şi gândit. Deci, acolo unde căderea este grabnică, acolo ni s-a poruncit să avem şi pază mai puternică. De aceea, ni s-a spus: “Nu cumva un cuvânt ascuns în inima ta să se prefaca în păcat”.

Din Sfântul Vasile cel Mare – Omilia a-III-a

28
oct.
14

EVANGHELIA ZILEI: 2014-10-28

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI DOUA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Evanghelia de la Luca
(IX, 23-27)

is-a Domnul către ucenicii Săi: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, în fiecare zi să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie; fiindcă tot cel ce va voi să-şi scape viaţa, O va pierde; iar cel ce-şi va pierde viaţa pentru Mine, acela O va mântui. Că ce-i foloseşte omului dacă va câştiga lumea’ntreagă, dar pe sine se va pierde sau se va păgubi? Că tot cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, de acela şi Fiul Omului Se va ruşina când va veni întru slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri. Dar cu adevărat vă spun Eu vouă: Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu!“
28
oct.
14

Apostolul Zilei : 2014-10-28

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI DOUA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Ap. Coloseni 1,

1-11

P-150x150avel, apostol al lui Hristos Iisus prin voinţa lui Dumnezeu, şi Timotei, fratele nostru, şfinţilor şi credincioşilor fraţi întru Hristos, care sunt în Colose: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul nostru Iisus Hristos. Mulţumim lui Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, rugându-ne totdeauna pentru voi, căci am auzit despre credinţa voastră în Hristos Iisus şi despre dragostea ce aveţi către toţi sfinţii, pentru nădejdea cea gătită vouă în ceruri, de care aţi auzit mai înainte în cuvântul adevărului Evangheliei, care, ajungând la voi, precum şi în toată lumea, aduce roadă şi sporeşte întocmai ca la voi, din ziua în care aţi auzit şi aţi cunoscut întru adevăr harul lui Dumnezeu, precum aţi primit învăţătură de la Epafras, iubitul, împreună-slujitor cu noi, care este pentru voi credincios slujitor al lui Hristos, şi care ne-a arătat iubirea voastră cea întru Duhul. De aceea şi noi, din ziua în care am auzit aceasta, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoaşterea voii Lui, întru toată înţelepciunea şi priceperea duhovnicească, ca voi să umblaţi cu vrednicie întru Domnul, plăcuţi Lui întru toate, aducând roadă în orice lucru bun şi sporind în cunoaşterea lui Dumnezeu. Şi întăriţi fiind cu toată puterea, după puterea slavei Lui, spre toată stăruinţa şi îndelunga-răbdare.



Blog Stats

  • 323.355 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte