Un bijutier statea in pravalia lui si in timp ce lucra, lua mereu numele Domnului in desert, fie injurand, fie invocandu-l la orice pas. Iar un hagiu ce trecea pe strada s-a tulburat auzindu-l, asa ca l-a strigat sa vina afara. Cand bijutierul a iesit in fata usii, hagiul s-a ascuns, facand pe niznaiul. Bijutierul s-a intors in pravalie si si-a reluat lucrul. Hagiul iar l-a strigat, si cand bijutierul a raspuns chemarii, hagiul iar s-a ascuns, repetand figura. Atunci bijutierul s-a intors furios la treaba. Si inca o data, la fel. Bijutierul, nebun de furie, s-a rastit la el:
– Ce ma tot strigi, hagi, si ce tot faci glume cu mine, cand eu nu-mi vad capul de treaba?
La care hagiul i-a raspuns linistit:
– Pai nici Dumnezeu nu-Si vede capul de treaba, dar tu il tot strigi mereu degeaba. Cine ar trebui sa se supere mai tare, Dumnezeu sau tu?
Iar bijutierul, intelegand, s-a rusinat si s-a retras in pravalia lui, fara sa mai ia numele Domnului in desert.
Sfantul Nicolae Velimirovici – Talcuiri,
Editura Predania
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 
0 Răspunsuri to “Sa nu luam numele Domnului in desert”