Sfanta minciuna

Un parinte se nevoia cu ucenicul sau in pustie. Si s-a intamplat sa aiba batranul o chilie libera, alaturi de a sa. Si a oferit-o temporar unui alt parinte vestit, om sfant. Lumea, afland, a venit sa-l vada pe parintele cel sfant.

Grijile zilei

Un frate l-a intrebat pe un batran: pentru ce, cand stau la rugaciune, mai mult ma trage gandul la alte griji?

Rugaciuni nepotrivite

Cuviosul Daniil Egipteanul s-a rugat pentru Evloghie Pietrarul sa-l imbogateasca Dumnezeu. Pietrarul era primitor de oaspeti si la el tragea Sfantul de fiecare data cand se ducea in oras.

Durerea trece, dar frumusetea ramane

Imi amintesc mereu o povestire despre Renoir, marele pictor francez, pe care am citit-o demult.
Renoir a suferit ingrozitor, ani la rand, din cauza artritei. Mainile ii erau strambe si deformate; articulatiile degetelor ii erau umflate, enorme. In cele din urma, a ajuns intr-o asemenea stare, incat abia mai putea tine pensula intre degetul mare si aratator, sprijinita intre ele, caci nu mai avea putere in degete. Si totusi continua sa lucreze. Starea sa era atat de grava, incat trebuia sa fie purtat pe brate pana la sevalet. Un ajutor trebuia sa-i miste panza, caci nu mai putea picta decat suprafata care se afla in dreptul mainii. Dar nu se plangea niciodata. Ramanea voios si senin. Si picta mai departe.

Cum aș putea să-ți fac ziua mai bună ?

Fiica mea cea mare, Genna, mi-a povestit acum ceva timp: „Când eram mică, mă temeam cel mai mult ca nu cumva tu și mama să vă despărțiți. La 12 ani, mi-am dat seama că vă certați atât de des, încât mai bine ați fi divorțat”. Apoi Genna a zâmbit și mi-a spus: „Acum sunt bucuroasă că voi, dragii mei părinți, v-ați rezolvat, în sfârșit, toate problemele”.

Copiii să sugă evlavie odată cu laptele mamei …

Bine fac mamele care alăptându-şi pruncii cântă: „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este Rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre!” Iată ce înseamnă, după cum spune vorba din bătrâni, să sugi evlavia odată cu laptele mamei! Şi, fără îndoială, cuvintele minunatei rugăciuni îl sfinţesc pe prunc, şi pacea lui Dumnezeu odihneşte asupra lui.

Să uiţi nu înseamnă să ierţi …

Suntem încon­juraţi de oameni cu care uneori întreţinem relaţii anevoioase. De câte ori nu se întâmplă să aşteptăm ca celalalt să vină să se pocăiască, să ne ceară iertare, să se umilească înaintea noastră. Poate că l-am ierta dacă am simţi că s-a coborât atât de mult în faţa noastră încât iertarea ar fi ca un joc de copii.

Iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este …

Sfântul apostol şi evanghelist Ioan este de asemenea, cunoscut sub numele de Apostol al dragostei . Anume dragostea este  tema esenţială a celor trei epistole ale sale. Pentru câteva momente încercaţi şă lasaţi la o parte grijile şi problemele cotidiene şi citiţi macar câteva pasaje din ele.

Nu pot, Stăpâna casei m-a alungat …

O creştină ortodoxă a hotărât să adere la o sectă. A părăsit biserica şi a început să frecventeze adunările sectanţilor, să le asculte predicile. De la ei a aflat că icoanele nu ar trebui să fie cinstite. A venit acasă şi le-a aruncat. Pregătindu-se să plece la adunare, a observat că a mai rămas o singură icoană, cea a Sfântului Nicolae. Femeia a scos-o afară şi a aruncat-o la gunoi, spunând: Aici îţi este locul!

Nu lipsa păcatelor aduce sfinţenia, ci inima smerită …

Ce crezi că este pacea inimii, oare curăţarea de păcate? Dar să ştii că şi un gând poate arunca în deznădejde mai mare decât cea în care te afli acum. Nu lipsa păcatelor aduce pacea inimii, nu lipsa păcatelor aduce sfinţenia, ci inima smerită, adică inima care primeşte toate câte i se întâmplă, chiar şi păcatele, şi în toate vede lucrarea lui Dumnezeu.

Bunicuțul m-a prins …

Demult, o bătrânică evlavioasă îngrijea un copil.

Ispita diavolului este foarte perfidă …

Ispita diavolului este foarte perfidă. El încearcă să se insinueze chiar şi în lucrările şi ostenelile noastre cele mai curate. El se sârguieşte să se strecoare în faptele noastre bune, duhovniceşti, pentru a ne împinge, prin acestea, la pierzare. Cu cei care se roagă, îngerul căzut se preface că se roagă şi el, cu scopul de a-i împinge la părerea de sine, pentru calitatea rugăciunii lor. Posteşte împreună cu cei ce postesc, pentru a-i înşela cu măsura şi mândria postirii. Celor ce se îndeletnicesc cu lectura Scripturii şi a scrierilor duhovniceşti, încearcă să le umple mintea de gânduri şi cugetări proprii şi semeţe, străine celor citite. Celor mai înalţi în făptuire, care s-au învrednicit de vederea luminii necreate, li se înfăţişează ca înger al luminii, care coboară din lumină, arătându-şi întunericul propriu, sub forma luminii curate. Diavolul „se acomodează în chip felurit cu fiecare şi se face asemenea tuturor, ca folosindu-se de ceea ce este asemănător, să le pricinuiască pierzania, printr-o aparenţă ce le pare binecuvântată”.

Binele pe care l-am făcut continuă să dăinuie după noi și din nefericire și răul

Moartea nu înseamnă sfârşitul a toate. Binele pe care l-am făcut continuă să dăinuie după noi şi dă roade în viaţa celorlalţi. Din nefericire, contrariul poate fi şi el adevărat. E posibil să trăim şi sub domnia răului. Ca pildă pozitivă să con­siderăm impactul Evangheliilor în viaţa oamenilor. Nenumărate sunt exemplele celor care s-au convertit, s-au schimbat, prin citirea fie şi numai a unui pasaj din Sfânta Scriptură. Ei se hrănesc din ceea ce, cu multe secole în urmă, cineva, din dragoste pentru Hristos, a formulat aşternând pe hârtie.

Sa postim si de rautate

Un taran a plecat intr-o zi de targ sa-si vanda boii. Drumul inspre targ trecea printr-o padure mare. Si-a vandut omul boii si se intorcea spre casa prin padure. Banii si-i pusese in traistuta cu merinde. Doi talhari, care erau ascunsi in padure, i-au iesit in cale, l-au ucis, i-au luat traistuta si si-au insusit banii. Facandu-li-se foame au cautat in traistuta si-au gasit paine si slanina. Fiind o zi de vineri au exclamat indignati: noi nu mancam de dulce vinerea!

EVANGHELIA ZILEI: 2015-05-22

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞASEA DUPĂ PAŞTI Evanghelia de la Ioan (XIV, 1-11)

is-a Domnul ucenicilor Săi: să nu se tulbure inima voastră; credeţi în Dumnezeu, şi în Mine credeţi. În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt. Iar de nu, oare v’aş fi spus Eu vouă că Mă duc să vă pregătesc loc? Şi de vreme ce Mă voi duce şi vă voi pregăti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, pentru ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi. Voi ştiţi şi unde Mă duc Eu, şi calea“. Toma I-a zis: „Doamne, nu ştim unde Te duci; iar calea, cum o putem şti?“ Iisus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Dacă M’aţi fi cunoscut pe Mine, şi pe Tatăl Meu L-aţi fi cunoscut; dar de acum Îl cunoaşteţi, şi L-aţi şi văzut“. Filip I-a zis: „Doamne, arată-ni-L nouă pe Tatăl şi ne e de-ajuns“. Iisus i-a zis: „De atâta vreme sunt cu voi, Filipe, şi nu M’ai cunoscut? Cel ce M’a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl; şi cum de zici tu: Arată-ni-L nouă pe Tatăl!? Nu crezi că Eu sunt întru Tatăl şi că Tatăl este întru Mine? Cuvintele pe care Eu vi le grăiesc, nu de la Mine le grăiesc, ci Tatăl – Cel ce rămâne întru Mine – Îşi face lucrurile Sale. Credeţi-Mă că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl întru Mine; iar de nu, credeţi-Mă de dragul acestor lucruri.

Apostolul Zilei : 2015-05-22

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞASEA DUPĂ PAŞTI Ap. Fapte 19, 1-8

n zilele acelea, pe când Apollo era în Corint, Pavel, după ce a străbătut părţile de sus, a venit la Efes. Şi găsind câţiva ucenici, a zis către ei: Primit-aţi voi Duhul Sfânt când aţi crezut? Iar ei au zis către el: Dar nici n-am auzit dacă este Duh Sfânt. Şi el a zis: Deci în ce v-aţi botezat? Ei au zis: În botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, spunând poporului să creadă în Cel ce avea să vină după el, adică în Iisus Hristos. Şi auzind ei, s-au botezat în numele Domnului Iisus. Şi punându-şi Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit asupra lor şi vorbeau în limbi şi prooroceau. Şi erau toţi ca la doisprezece bărbaţi. Şi el, intrând în sinagogă, a vorbit cu îndrăzneală timp de trei luni, vorbind cu ei şi căutând să-i încredinţeze de împărăţia lui Dumnezeu.