După căsătorie să înlăture amestecurile părinţilor sau influenţa oricăror altora care este pornită spre distrugere

Iubirea cea adevărată şi neschimbătoare, care ne este poruncită de Dumnezeu, poate să fie pusă în lucrare şi să aducă roade. Toate cele din jurul nostru sunt curgătoare, nestatornice şi se mişcă continuu. Ce anume rămâne neschimbat în societate, în înrudirile şi în colaborările dintre oameni? Numai în căsătoria legiuită stăpâneşte dragostea curată şi dezinteresată, deoarece, potrivit poruncii dumnezeieşti, „ceea ce Dumnezeu a unit, nimeni nu trebuie să despartă”.

Până şi cea mai puternică dragoste are nevoie în primul rând să fie întărită zi de zi

Datoria familială este dragostea dezinteresată. Fiecare trebuie să uite de propriul „eu”, dedicându-se celuilalt. Fiecare trebuie să se învinuiască pe sine însuşi, nu pe celălalt, atunci când ceva nu merge aşa cum trebuie. Este neapărată nevoie de răbdare şi stăpânire de sine, pe când nerăbdarea poate să strice totul.

Să mulțumiți totdeauna lui Dumnezeu și să nu iscodiți rânduielile Lui

Când vezi un bărbat și o femeie că duc o viață plină de virtuți, dar nu au copii; când vezi că sunt cinstitori de Dumnezeu și evlavioși, dar fără copii, să nu socotești că se întâmplă asta din pricina păcatelor lor.

Trebuie să se lase în mâinile lui Dumnezeu pentru a se căsători

Trebuie să lăsăm libertatea harului şi intervenţiei lui Dumnezeu, în ceea ce priveşte căsătoria.

„Rugăciunea pentru divort”

O femeie a venit la duhovnicul ei:

Să nu cauţi bogăţia şi frumuseţea, ci să aibă bunăcuviinţă şi minte

Întâlnirea neaşteptată cu necunoscuta domniţă te-a făcut să te gândeşti dacă nu cumva ar putea să fie o partidă bună pentru căsătorie?

Ca să-l rabzi pe celălalt, trebuie să te doară pentru el …

Prima lecţie care trebuie învăţată şi pusă în practică este răbdarea. La începu­tul vieţii de familie se arată atât calităţile firii şi caracterului, precum şi defectele şi trăsăturile aparte ale deprinderilor, gustului, temperamen­tului, pe care cealaltă jumătate nici nu le bănuia. Uneori pare că adaptarea reciprocă e imposibilă, că vor fi mereu conflicte incurabile, însă răbdarea şi dragostea înving totul şi cele două vieţi se contopesc într-una singură, mai nobilă, mai puternică, mai deplină, mai bogată, şi această via­ţă va continua în pace şi linişte.

Intimităţile trebuie să rămână intimităţi şi nu trebuie anulate ca intimităţi

– Cum trebuie ca doi tineri, cuplu, să se comporte? Ispitele vin înainte de a se căsători sau chiar dacă nu se căsătoresc?

Bărbatul și femeia nu trebuie să se scoală unul împotriva altuia, ci să fie uniți

Atunci e adevărata căsnicie, când domnește atâta înțelegere între bărbat și femeie, când sunt atât de strânși uniți prin dragoste, când este o atât de mare legătură între ei câtă a fost și între Avraam și Sarra.

„Codul bunei neveste”, din 1934

Cum erau sfătuite româncele să-şi ţină bărbaţii fericiţi în „Codul bunei neveste”, din 1934: „Să nu mergi în târlici! Nu-i înjura rudele, ale tale nu sunt mai bune“

Codul bunei neveste, publicat în calendarul Lumea Ilustrată din 1934.

Primul cuvânt al mamei

O femeie, când îi greoaie, îi însărcinată și când îi vine timpu ei să nască după patruzăci de săptămâni, prima femeie, ori bărbat care vine în casa la ie și ie-i născută din noaptea aia și o întreabă: „Ce ț-ai născut?” „ O sărăcie de fată.” Ala cuvânt îl dă mă-sa și tăt sărăcie rămâne.

EVANGHELIA ZILEI: 2015-10-24

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (VIII, 16-21)

is-a Domnul: „Nimeni, aprinzând făclia, n’o acoperă cu un vas, nici n’o pune sub pat, ci o aşază în sfeşnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina. Că nu este nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut şi nimic tainic care să nu se cunoască şi să nu vină la lumina zilei. Aşadar, luaţi seama cum auziţi: Celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are se va lua şi ceea ce i se pare că are“. Şi au venit la El mama şi fraţii Săi; şi nu puteau să se apropie de El din pricina mulţimii. Şi I s’a dat de veste: „Mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi vor să Te vadă“. Iar El, răspunzând, le-a zis: „Mama Mea şi fraţii Mei sunt aceia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l îndeplinesc“.

Apostolul Zilei : 2015-10-24

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. II Corinteni (III, 12-18)

raţilor, având deci o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăzneală, şi nu ca Moise, care îşi punea un văl pe faţa sa, ca fiii lui Israel să nu privească sfârşitul a ceea ce era trecător. Dar minţile lor s-au învârtoşat, căci până în ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, rămâne acelaşi văl, neridicându-se, căci el se desfiinţează prin Hristos; ci până astăzi, când se citeşte Moise, stă un văl pe inima lor; iar când se vor întoarce către Domnul, vălul se va ridica. Domnul este Duh, şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate. Iar noi toţi, privind ca în oglindă, cu faţa descoperită, slava Domnului, ne prefacem în acelaşi chip din slavă în slavă, ca de la Duhul Domnului.