Am spus cu diferite ocazii că postul se asociază nu doar cu abţinerea de la mâncare şi distracţie, cu rugăciunea şi pocăinţa, dar şi cu săvârşirea faptelor bune.
Metaniile sunt intim legate în viaţa credinciosului de pocăinţa sinceră pentru păcate, de aceea în perioada Postului Sfintelor Paşti, perioadă prielnică acestei stări sufleteşti, Biserica recomandă o înmulţire a metaniilor.
Despre cuvenita pregatire pentru vesnicie. Despre corecta citire a Sfintilor Parinti.
Sfaturile poarta cu ele puterea cuvantului nostru, fiind in stare sa impiedice sau sa impinga spre o anumita fapta pe aproapele nostru. Un sfat bun, primit la vremea potrivita, face mai mult decat orice bogatie, iar un sfat netrebnic poate strica mai mult decat orice altceva. Pentru aceasta, se cuvine sa avem multa grija la sfaturilor pe care le dam celor de langa noi, binestiind ca intentiile bune nu sunt intotdeauna si bine infaptuite.
Se pare ca, noi oamenii am fost si suntem o specie ciudata; fiecare dintre noi poate fi o fiinta in care locuiesc simultan sau pe rand: un demon, un inger, un animal sau un om. Autentici si reali, toti deodata sau unul cate unul, care se lupta intre ei sau cu ceilalti, care vrea sa domine sau care se lasa biruit…
Dezbracarea – dezgolirea – trupului este un lucru ce trebuie facut in taina. Trupul barbatului poate fi vazut gol doar de sotia lui, iar al femeii doar de sotul ei. Si chiar intre ei se cuvine a nu disparea cu desavarsire rusinea, ci a se pastra o anumita masura de sfiala si bunacuviinta. Astfel este viata crestina. Apoi, este lipsit de rost a mai analiza in vreun fel dezbracarea in public, „semi-hainele” sau nudismul.
Libertatea, de toti dorita, de prea putini cunoscuta. Multi oameni se cred liberi, nefiind. Prea putini sunt aceia care au gustat si au trait adevarata libertate. Nu pot fi liberi decat robii lui Dumnezeu. Oricare alta robie, de orice natura ar fi ea, anuleaza starea de libertate.
Intrand Iisus in Capernaum, dupa cateva zile s-a auzit ca este in casa, si indata s-au adunat multi, incat nu mai era loc, nici inaintea usii, si le graia lor cuvantul. Si au venit la El, aducand un slabanog, pe care-l purtau patru insi (Mc. 2,1-3)
Sfantul Grigorie Palama are doua zile de praznuire in Biserica Ortodoxa: 14 noiembrie si a doua duminica a Postului Sfintelor Pasti. Nu multi dintre noi stiu insa ca, incepand cu anul 2009, in ziua de 14 noiembrie au fost randuiti spre pomenire ceilalti cinci membri ai familiei Sfantului Grigorie: tatal sau – Constantiu, sfetnic al imparatului Andronic II Paleologul, om intelept, credincios, evlavios si profund rugator, considerat sfant inca din timpul vietii; mama sa – Kalloni; fratii ieromonahi Teodosie si Macarie si surorile Epiharia si Teodota, toti calugari si vietuitori plini de ravna in dobandirea luminii celei neapropiate prin ascultare, lepadare de lume si rugaaciune neincetata.
Duminica Sfantului Grigorie Palama este a doua duminica din Postul Sfintelor Pasti. A fost inchinata Sfantului Palama din anul 1386, anul canonizarii sale. Biserica Ortodoxa face pomenirea Sfantului Grigorie Palama de doua ori pe an: pe 14 noiembrie, ziua trecerii sale la cele vesnice si in aceasta a doua Duminica a Postului Mare.
Vindecarea slabanogului din Capernaum: Si intrand iarasi in Capernaum, dupa cateva zile s-a auzit ca este in casa. Si indata s-au adunat multi, incat nu mai era loc, nici inaintea usii, si le graia lor cuvantul. Si au venit la El, aducand un slabanog, pe care-l purtau patru insi. Si neputand ei, din pricina multimii, sa se apropie de El, au desfacut acoperisul casei unde era Iisus si, prin spartura, au lasat in jos patul in care zacea slabanogul. Si vazand lisus credinta lor, i-a zis slabanogului: Fiule, iertate iti sunt pacatele tale! Si erau acolo unii dintre carturari, care sedeau si cugetau in inimile lor: Pentru ce vorbeste Acesta astfel? El huleste. Cine poate sa ierte pacatele, fara numai unul Dumnezeu? Si indata cunoscand lisus, cu duhul Lui, ca asa cugetau ei in sine, le-a zis lor: De ce cugetati acestea in inimile voastre? Ce este mai usor a zice slabanogului: Iertate iti sunt pacatele, sau a zice: Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla? Dar, ca sa stiti ca putere are Fiul Omului a ierta pacatele pe pamant, a zis slabanogului: Zic tie: Scoala-te, ia-ti patul tau si mergi la casa ta. Si s-a sculat indata si, luandu-si patul, a iesit inaintea tuturor, incat erau toti uimiti si slaveau pe Dumnezeu, picand: Asemenea lucruri n-am vazut niciodata. (Marcu 2, 1-12. Duminica a doua din Postul Mare, a Sfantului Grigorie Palama)
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
n vremea aceea, a intrat iarăşi Iisus în Capernaum după câteva zile şi s’a auzit că este acasă. Şi s’au adunat atât de mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii; şi le grăia lor Cuvântul. Şi au venit la El aducându-I un slăbănog pe care-l purtau patru inşi. Şi neputând ei să se apropie de El din pricina mulţimii, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: „Fiule, iertate fie păcatele tale!“ Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor: „Pentru ce vorbeşte acesta astfel? El blasfemiază. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?“ Şi îndată cunoscând Iisus cu Duhul Său că aşa cugetau ei în sinea lor, le-a zis: „De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai lesne, a-i zice slăbănogului: Iertate fie-ţi păcatele!, sau a-i zice: Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului să ierte păcatele pe pământ – i-a zis slăbănogului –: ţie-ţi spun: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta!“ Şi el de’ndată s’a ridicat şi, luându-şi patul, a ieşit afară de faţă cu toţi, încât toţi erau uimiţi şi-L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Asemenea lucruri niciodată n’am văzut“.
– Pasiunea pentru profesie să afecteze viața de familie?
Poţi să fii drept cu copilul tău? Nu are importanţă dacă un tată îşi pedepseşte copilul. Dar să-l pedepsească în aşa fel încât copilul să poată spune în sinea lui: „M-a pedepsit pe drept!”. Nu are importanţă prea mare dacă vorbim cu asprime copilului la nevoie, dar să vorbim în aşa fel încât copilul să poată spune în sinea lui: „Aşa îmi trebuie!”. Chiar dacă nu o spune cu glas tare, să o spună în sinea lui. Poate să nu aibă curajul să o spună cu glas tare, dar are mare importanţă s-o spună în adâncul sufletului lui.
Aș dori să ştiu de ce băieţii din zilele noastre se îndrăgostesc mai uşor de o fată frumoasă, cu aspect exterior frumos şi nu observă mai uşor o tânără cu aspect interior frumos.
Nici Craciunul, nici Pastele, nici Boboteaza, nici Schimbarea la Fata nu sunt numite Buna-Vestire. Si iata ca Praznicul de astazi se numeste Buna-Vestire. De ce?
Acum, fraţilor, prăznuim Buna Vestire, vestea de bucurie – o prăznuim în chip luminat, după cuvântul Bisericii, care pe toţi ii cheama la veselie, si cerul, si pamantul, si ingerii, si oamenii, toata faptura văzuta şi nevăzută. Binevesteşte, pământule, cântă ea, bucurie mare; lăudaţi, ceruri, slava lui Dumnezeu… să se veselească cerurile şi pământul să se bucure… să se bucure făptura toată, şi cu glasuri să cânte [1]. In mijlocul unei asemenea bucurii atotcuprinzătoare, despre ce ar fi mai cuvenit să cugetăm decât chiar despre bucurie?
Sarbatoarea Buna Vestire
Buna Vestire este praznuita pe 25 martie. Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului.
Sarbatoarea Buna Vestire este praznuita pe 25 martie. Buna Vestire inseamna veste buna, anume instiintarea Maicii Domnului de catre Arhanghelul Gavriil, ca Dumnezeu a ales-o ca Fiul Sau sa se intrupeze din ea pentru mantuirea neamului omenesc. Este cea mai importanta veste din istorie, pentru ca vesteste ca umanitatea nu este pentru moarte.
Buna Vestire este praznuita pe 25 martie. Praznicul Bunei Vestiri a Maicii Domnului este cunoscut in popor sub denumirea de Blagovestenia. In aceasta zi Fecioara Maria a fost vestita de Arhanghelul Gavriil ca Il va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
Vino în chilie, să o binecuvântezi pentru mine!, m-a chemat gheronda. 
Iată, cu adevărat, israilitean intru care nu este vicleşug (Ioan 1, 47)
Duminica Ortodoxiei – Triumful frumusetii lui Dumnezeu 
Evanghelia despre atotştiinţa Domnului şi despre omul în care nu este vicleşug Ioan (1, 43-51)
Prima Duminica a Postului Mare este Duminica Ortodoxiei, adica sarbatoarea biruintei dreptei credinte (ortodoxia) impotriva tuturor ereziilor si ratacirilor care au asaltat-o vreme de opt veacuri si indeosebi sarbatoarea restabilirii cinstirii sfintelor icoane, care s-a facut la ultimul sinod ecumenic, dupa multi ani de lupte sangeroase impotriva dreptei credinte.
i ce voi mai zice? Căci timpul nu-mi va ajunge, ca să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel şi de prooroci, care prin credinţă au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în războaie, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă; unele femei şi-au luat pe morţii lor înviaţi. Iar alţii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea ca să dobândească mai bună înviere; alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare, au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi, rău primiţi. Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului. Şi toţi aceştia, mărturisiţi fiind prin credinţă, n-au primit făgăduinţa, pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârșirea.
Când citim Evanghelia vedem că Dumnezeu ne cheamă să fim aici, pe pământ, ceea ce a fost Însuşi Hristos, adică Cel care e gata să slujească celui care e în nevoie: să fie cel mai nedreptăţit, să accepte umilinţe, înjosiri şi cea mai umilă poziţie în rândul oamenilor. Domnul ne arată aceasta în modul cel mai vădit atunci când, la Cina cea de Taină, El spală picioarele ucenicilor, spunând că le-a dat un exemplu de urmat. În aceasta constă alegerea noastră, prima noastră chemare: creştinul este cel căruia Dumnezeu i-a dat alţi oameni în grijă, nu pentru a-i stăpâni, ci pentru a le fi rob şi a le sluji cu credincioşie, ştiind că are toţi atâţia stăpâni câţi oameni în nevoie se află în jurul lui (oricare le-ar fi nevoia), fie o nevoie de prietenie, de adevăr, nevoie de integritate şi orice fel de nevoie fizică sau duhovnicească.
Noi ne inchinam Domnului Hristos si cinstim pe Maica Domnului si pe Sfinti, si prin icoanele care ii reprezinta.
is-a Domnul către ucenicii Săi: „Eu sunt viţa cea adevărată, iar Tatăl Meu este lucrătorul. Fiece mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi fiece mlădiţă care aduce roadă, El o curăţă, pentru ca ea mai multă roadă să aducă. Voi sunteţi de-acum curaţi prin cuvântul pe care vi l-am grăit. Rămâneţi întru Mine şi Eu întru voi. Aşa cum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu veţi rămâne întru Mine. Eu sunt viţa; voi, mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu întru el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic. Dacă cineva nu rămâne întru Mine, se aruncă afară ca o mlădiţă şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard. Dacă voi rămâneţi întru Mine, şi cuvintele Mele rămân întru voi; cereţi orice veţi vrea şi vi se va da.“
Alexie din calendarul popular, serbat in ziua de 17 martie, este considerat a fi patronul tuturor vietuitoarelor care au hibernat in subteran (reptilele, mai ales) sau au stat ascunse sub coaja copacilor (insectele, numite gujulii) si care se trezesc, acum, la viata.
Sfântul Cuvios Alexie este praznuit pe 17 martie. Pe vremea dreptcredincioşilor împăraţi Arcadie (395-408) şi Onorie (395-423) a fost în Roma cea veche un bărbat dreptcredincios, anume Eufimian, mai mare între boieri şi foarte bogat. El avea trei mii de slugi, care purtau haine de mătase şi brâie de aur. Dar nu avea fii, fiindcă femeia lui era neroditoare. Şi era bun acel om, păzind poruncile lui Dumnezeu cu dinadinsul, postea în toate zilele până la al nouălea ceas şi punea trei mese în casa sa sărmanilor, văduvelor, săracilor, străinilor şi bolnavilor; iar el, într-al nouălea ceas, se ospăta împreună cu monahii cei străini. Iar dacă se întâmpla în vreo zi să aibă puţini săraci la mesele puse înaintea lor şi de i se întâmpla că prea puţină milostenie să dea săracilor din obişnuitele sale îndurări, atunci, căzând la pământ înaintea lui Dumnezeu, zicea: „Nu sunt vrednic să umblu pe pământul Dumnezeului meu!”
Sfantul Hristodul – Christodulos – este ctitorul Manastirii Sfantul Ioan Teologul din insula Patmos. Cuviosul Hristodul este recunoscut drept mare facator-de-minuni, multime de pelerini venind, cu credinta si dragoste, la Sfintele lui Moaste. Sfantul Hristodul cel din Patmos este praznuit de doua ori pe an: pe 16 martie, cand sfantul a adormit in Domnul, si pe 21 octombrie, cand au fost descoperite Sfintele lui Moaste.
Foamea este cel mai bun dascal al rugaciunii, zic Sfintii Parinti. Toti sfintii au iubit nevointa renuntarii la alimente. Ei nu s-au ingrijit decat prea putin de hrana trupului. Ei sunt cei care ne-au aratat cum se flamanzeste si se inseteaza dupa dreptatea si harul lui Dumnezeu.
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 
Comentarii recente