Taina sfârşitului lumii …

Creştinii trebuie să ştie că numai Dumnezeu cunoaşte taina sfârşitului lumii, când anume va fi, cum va fi. (…) Noi creştinii trebuie să ştim că sfârşitul vieţii noastre este, în acelaşi timp, şi sfârşitul lumii pentru fiecare dintre noi. De aceea, suntem datori să ne pocăim din toată inima, să facem fapte bune, mai ales rugăciune şi milostenie, şi să aşteptăm în tot ceasul sfârşitul vieţii şi venirea Mirelui Hristos, pregătiţi, cu făcliile aprinse, arzând de dumnezeiescul dor, pentru a ne închina înaintea tronului Preasfintei Treimi şi a cânta măririle lui Dumnezeu, împreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii.

Care sunt criteriile Judecății de Apoi ?

A doua venire a lui Hristos și învierea morților sunt în strânsă legătură cu judecata viitoare, când toți oamenii vor sta înaintea înfricoșătorului tron de judecată al lui Hristos. Paragraful despre cea de-a doua venire a lui Hristos, urmată de judecata tuturor oamenilor, este prezentat în capitolul 25 al Evangheliei după Matei. Acolo se spune că, atunci când Hristos va veni în slavă, împreună cu îngerii Săi, va separa oamenii, cum face păstorul cu oile și caprele, iar cei drepți vor fi așezați la dreapta Lui, iar păcătoșii, la stânga Lui. Judecata se va face după măsura dragostei pe care au arătat-o față de frații lor, care se găseau în situații dificile, concretizată prin milostenie. Întrebarea este, de ce milostenia este singurul criteriu? Și este corect ca unii oameni să fie mântuiți de milostenie, în timp ce alții să fie condamnați la moarte veșnică, pur și simplu pentru că nu au arătat compasiune față de semenii lor?

Judecata de Apoi şi trei nedumeriri

Problema sfârşitului lumii este şi va fi întotdeauna una de căpătâi pentru omenire. Nici măcar acum, în epoca unui progres tehnologic fără precedent, a tendinţei omului de a se încrede mai mult în descoperirile ştiinţei decât în revelaţia biblică, nu s-au curmat preocupările de ordin eshatologic. În creştinism, este limpede că nu se poate vorbi despre o dată anume la care lumea, aşa cum o ştim acum, nu va mai exista (când vor fi „cer nou şi pământ nou”). Dar se vorbeşte despre anumite semne premergătoare celei de a doua veniri a Fiului lui Dumnezeu (şi nu mă refer aici la cei care o fac într-un mod obsesiv şi isteric). Mai mult, avem chiar o descriere foarte precisă asupra modului în care va decurge Judecata finală, în cuvinte aparţinând chiar Domnului şi care sunt consemnate ca atare în pericopa lecturată în toate bisericile ortodoxe cu o săptămână înainte de Postul Mare – recomand a se (re)citi pasajul de la Matei 25, 31-46, înainte de a continua parcurgerea acestui articol. Sunt cel puţin trei nedumeriri pe care le poate isca în mintea noastră acest text evanghelic lecturat în Duminica numită a Înfricoşătoarei Judecăţi:

Cartile constiintelor

Fiii mei binecuvantati,
Iubirea lui Dumnezeu si nemarginita Lui milostivire care s-a aratat fata de om pana la jertfa pe cruce a binevoit, chiar si in acest an, sa indrume pasii mei – cu toate ca sunt pentru totdeauna un om nevrednic si nemernic – sa fiu langa voi cu sentimente de dragoste parinteasca, pe care cred ca le nutriti si voi in inimile voastre fata de mine.

Infricosata judecata

Infricosata judecata – Ziua judecatii: o zi strasnica si inspaimantatoare. Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela bland, Care a venit pentru iertare si rascumparare, ci cu un plin de marire Judecator, inconjurat de ingeri. Care va da sentinta cea grozava: „Duceti-va de la Mine!”

Duminica infricosatoarei Judecati – Predica Sfantului Iustin Popovici

Evanghelia iubirii se incheie cu infricosatoarea Judecata! Domnul Hristos este Dumnezeul Iubirii si iata, incheie istoria lumii, istoria tuturor popoarelor cu infricosatoarea Judecata. Va judeca toate popoarele si pe fiecare om in parte (2 Timotei 4,1; 1 Petru 4, 5). Acesta este sfarsitul istoriei noastra omenesti, acesta este sfarsitul meu si al tau si al fiecarei fapturi omenesti. La infricosatoarea Judecata, Bunul Domn, sosit in slava Sa, ii va judeca pe toti. Dumnezeul Iubirii, totodata si al Dreptatii, iata, va rosti ultima sentinta pentru mine si pentru tine. Ce ai facut cu aceasta viata pe care ti-a daruit-o El, ce ai facut cu fratii tai, oamenii, pe pamant, ce ai facut cu Evanghelia?

Parintele Petroniu Tanase – Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati – Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea, prin milosti­virea si negraita dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu. De aceea, poate, Mantuitorul a voit sa moara rastignit, adica cu bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel, pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise, ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca.

Predica la Duminica Înfricoșătoarei judecăți (a Lăsatului sec de carne)

Duminica de astazi se numeste si Duminica Judecatii, Duminica in care se pomeneste Judecata de apoi, Judecata viitoare, ultima Judecata, la care se vor prezenta toti credinciosii. La sfintele slujbe ale Bisericii noastre se pomeneste de mai multe ori Judecata din urma. La ectenie se spune asa: „Sfarsit crestinesc vietii noastre, fara durere, neinfruntat, in pace si raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos sa cerem”. Ce sa cerem? Sa cerem de la Domnul Hristos sfarsit crestinesc. Ce inseamna sfarsit crestinesc? Sa ne sfarsim asa cum vrea Dumnezeu sa se sfarseasca cei ce sunt ai Lui („crestin” inseamna „apartinator Domnului Hristos”). „Sfarsit crestinesc vietii noastre” – sa ni se sfarseasca viata frumos, in liniste; sa ni se sfarseasca viata uniti fiind cu Domnul Hristos prin impartasirea cu Trupul si Sangele Lui; sa ni se sfarseasca viata in lumina, in liniste.

EVANGHELIA ZILEI: 2016-03-06

DUMINICA LĂSATULUI SEC DE CARNE Evanghelia de la Matei (XXV, 31-46)

is-a Domnul: „Când va veni Fiul Omului întru slava Sa şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna în faţa Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci Împăratul va zice celor din dreapta Sa: „Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Că am flămânzit şi Mi-aţi dat să mănânc; am însetat şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M’aţi primit; gol, şi M’aţi îmbrăcat; bolnav, şi M’aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine”. Atunci Îi vor răspunde drepţii, zicând: „Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? sau însetat şi #i-am dat să bei? sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?” Şi răspunzând Împăratul, le va zice: „Adevăr vă spun, întrucât aţi făcut unuia dintr’aceşti foarte mici fraţi ai Mei, Mie Mi-aţi făcut”. Atunci va zice şi celor din stânga: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Că am flămânzit şi nu Mi-aţi dat să mănânc; am însetat şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M’aţi primit; gol, şi nu M’aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M’aţi cercetat”. Atunci vor răspunde şi ei, zicând: „Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu ţi-am slujit?” Atunci le va răspunde, zicând: „Adevăr vă spun, întrucât nu aţi făcut unuia dintr’aceşti foarte mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut”. Şi vor merge aceştia la osânda veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică“.

Apostolul Zilei : 2016-03-06

DUMINICA LĂSATULUI SEC DE CARNE Ap. I Corinteni (VIII, 8-13; IX, 1-2)

raţilor, nu mâncarea ne va pune înaintea lui Dumnezeu. Că nici dacă vom mânca, nu ne prisoseşte, nici dacă nu vom mânca, nu ne lipseşte. Dar vedeţi ca nu cumva această libertate a voastră să ajungă poticnire pentru cei slabi. Căci dacă cineva te-ar vedea pe tine, cel ce ai cunoştinţă, şezând la masă în templul idolilor, oare conştiinţa lui, slab fiind el, nu se va întări să mănânce din cele jertfite idolilor? Şi va pieri prin cunoştinţa ta cel slab, fratele tău, pentru care a murit Hristos! Şi aşa, păcătuind împotriva fraţilor şi lovind conştiinţa lor slabă, păcătuiţi faţă de Hristos. De aceea, dacă o mâncare sminteşte pe fratele meu, nu voi mânca în veac carne, ca să nu aduc sminteală fratelui meu. are, nu sunt eu liber? Nu sunt eu Apostol? N-am văzut eu pe Iisus, Domnul nostru? Nu sunteţi voi lucrul meu întru Domnul? Dacă altora nu le sunt Apostol, vouă, negreşit, vă sunt. Căci voi sunteţi pecetea apostoliei mele întru Domnul.