Ce este rău în a merge la discotecă ?

Răul vine din multe părţi la discotecă, în primul rând, nu există lumină şi viaţa noastră trebuie să se petreacă în lumină, în al doilea rând, acolo se dansează pe o muzică satanică, în majoritatea cazurilor. Adică pe acea muzică în limba engleză, textul înţeles sau nefiind înţeles, uneori cu afirmaţii dure la adresa raiului, iadului, Hristos şi celelalte. Asta ştim, dacă nu în cuvinte, în muzică este compusă ca atare. După aceea acolo se întâmplă lucruri rele. Putem să mergem să vedem şi arătăm ceea ce este rău. Fetele se dezbracă, băieţii fumează şi altele şi mai grave. Am fost eu şi am văzut. Este foarte complicat, peste aşteptări, adică există acolo foarte multe forme de a pescui sufletele, diavolul a inventat foarte multe. De aceea am zis că noi preoţii suntem vinovaţi, noi preoţii nu mai inventăm aproape nimic, noi trebuie să inventăm noi metode de a atrage oamenii, tinerii, iar dacă nu le inventăm, rămânem noi şi credincioşii de acum. Un preot nu poate să facă mare lucru fără o echipă de credincioşi. Ori echipa suntem noi care ne înţelegem să mergem la Liturghie. (…)

Un motiv de supărare des întâlnit între soți

Dilia Enikeeva, psihoterapeut, doctor în ştiinţe medicale, scrie: „Pentru psihicul masculin este caracteristică alternanţa dintre perioadele de activitate şi cele de relaxare (pasivitate). Din punct de vedere psihologic şi fiziologic lucrul acesta este firesc, după ce bărbatul a cheltuit multe forţe pentru a atinge un anumit scop, şi el trebuie să se refacă.

Consecințele comportamentului poruncitor al femeii

Aşa e şi în viaţa de familie. Femeia poate fi şi puternică, şi cu studii, şi inteligentă, dar niciodată nu trebuie să-şi strivească soţul, să primeze asupra lui. O soţie cu adevărat inteligentă, înţeleaptă, nu-şi va domina niciodată soţul. Ea înţelege că de aici nu va ieşi nici un folos pentru familia, pentru soţul ei şi nici măcar pentru ea însăşi.

Ierarhia din familie nu înjosește soția, nici nu înrăiește pe soț

Soţul este capul soţiei, aşa cum şi Hristos este capul Bisericii. În această poruncă evanghelică nu este nimic înjositor pentru femeie, aşa cum pe căprioara gingaşă n-o poate înjosi conştiinţa faptului că ea nu este leu puternic. Nu în bătălii şi nu în afaceri, ci în tandreţea conjugală şi în măreţia maternităţii se descoperă toată frumuseţea sufletului feminin…

Căsătoria este un mijloc prin care omul se poate uni cu Dumnezeu

Căsătoria este un mijloc prin care omul poate să îndrepte şi sa depăşească iubirea sa de sine, care îl desparte de Dumnezeu şi de aproapele, şi mijlocul prin care unirea cu aproapele să-l ridice la unirea cu Dumnezeu, deoarece, atunci când omul se uneşte curat cu aproapele său, se uneşte şi cu Dumnezeu.

De ce nu sunt permise căsătoriile între rude ?

Ştiinţa a dovedit fără putinţă de tăgadă că cei proveniţi din căsătorii consangvine sunt supuşi defectelor de dezvoltare şi altor malformaţii genetice, sunt handicapaţi fizic sau/şi psihic. „Amestecarea sângelui” duce la degenerarea urmaşilor, din cauza acumulării genelor defectuoase de acelaşi tip, cu provenienţă comună.

Este necesar ca soţii să fie mai legaţi unul de celălalt, decât de părinţi

Ei bine, am examinat pe scurt situaţia de pe poziţiile părinţilor; acum, câteva cuvinte despre felul în care o vede tânăra generaţie. Aceştia, bineînţeles, au „dreptatea lor”. În Sfânta Scriptură stă scris: „Va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va uni cu femeia sa, şi vor fi amândoi un trup” (Facere 2, 24). Oamenii se maturizează, părăsesc casa părintească şi îşi întemeiază propria familie.

Există prietenie de durată între un băiat și o fată ?

O rice iubire este de la Dumnezeu. Noi putem doar s-o îndobitocim sau s-o îndrăcim, dar orice iubire este de la Dumnezeu. Sunt minunate prieteniile şi sunt posibile.

Nu uitaţi niciodată prima săptămână a căsătoriei voastre !

O pildă de adevărată mângâiere şi sprijin pe care ne-au dat-o bătrânii noştri sfătuitori, pentru ambele părţi, în momentele dificile este: „Nu uitaţi niciodată prima săptămână a căsătoriei voastre”. Sunteţi amândoi aceiaşi ca şi atunci. Nimic nu vă desparte. Le reamintim bărbaţilor spusa: „Trăiţi înţelepţeşte cu femeile voastre, ca fiind făpturi mai slabe” (I Petru 3, 7). Aceasta înseamnă că abaterea soţiei de la cale se vindecă cu dragoste şi tandreţe, mai curând decât prin ceartă şi mânie. Să nu-i faci observaţie soţiei tale în cazul în care a greşit, mai cu seamă în momentele ispitei şi ale presiunii maxime. Să pui în lucrare cuvintele lui David: „Iar eu ca un surd nu auzeam şi ca un mut ce nu-şi deschide gura sa” (Psalmul 37, 13). Într-un alt moment, când sunteţi numai voi, departe de copii, dacă ei există, ia-o cu tandreţe pe soţia ta în braţe şi spune-i: „Iubita mea, nu ştii cât de mult te iubesc? Eu voiesc ca tu să fii o doamnă cu demnitate. Ceea ce ai făcut nu-ţi face cinste”. Numai atunci va accepta că a greşit şi-şi va cere în mod conştient iertare. Acestea sunt roadele experienţei. Dacă o vei mustra în momentul greşelii sau al pagubei, se va încăpăţâna, va răspunde împotrivă, se va posomori, va invoca pretexte şi va spune minciuni! Înţelepciunea prinde doar dacă este folosit medicamentul iubirii.

EVANGHELIA ZILEI: 2016-06-25

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA ÎNTÂIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Matei (V, 42-48)

is-a Domnul: celui care cere de la tine, dă-i; şi celui ce vrea să se împrumute de la tine, nu-i întoarce spatele. Aţi auzit că s’a spus: Să-l iubeşti pe aproapele tău şi să-l urăşti pe vrăjmaşul tău; dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi face să plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Că dacă-i iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Oare vameşii nu fac şi ei la fel? Şi dacă-i îmbrăţişaţi doar pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Oare păgânii nu fac şi ei tot aşa? Drept aceea, fiţi voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este!

Apostolul Zilei: 2016-06-25

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA ÎNTÂIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Romani (I, 7-12)

raţilor, har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos! Mulţumesc întâi Dumnezeului meu, prin Iisus Hristos, pentru voi toţi, fiindcă credinţa voastră se vesteşte în toată lumea. Căci martor îmi este Dumnezeu, Căruia Îi slujesc cu duhul meu întru Evanghelia Fiului Său, că neîncetat fac pomenire despre voi, cerând totdeauna în rugăciunile mele ca să am cumva, prin voinţa Lui, vreodată, bun prilej ca să vin la voi. Pentru că doresc mult să vă văd ca să vă împărtăşesc vreun har duhovnicesc, spre întărirea voastră. Şi aceasta, ca să mă mângâi împreună cu voi prin credinţa noastră laolaltă, a voastră şi a mea.