Biserica, şcoala, spitalul – instituţii care se completează, nu se opun

În România sunt 16.403 biserici ortodoxe şi 19.540 de școli, conform statisticilor oficiale. Aceleaşi date poziţionează ţara noastră pe locul 6 în Uniunea Europeană (UE) la numărul de spitale, fapt ce atestă că la 100.000 de locuitori avem mai multe paturi ca Franța și Marea Brita­nie. Aceste cifre se contra­pun în mod evident acelor voci din societatea civilă care dezaprobă constru­irea de locaşuri de cult şi, mai cu seamă, con­testă vehement ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, pe motivul că resursele financiare ar trebui direcționate exclusiv către construirea de școli și unități sanitare.

Nu judeca și nu face rău

Viața creștină presupune un efort îndelungat, constant, e o cursă de rezisten­ță, un maraton, și nu un șir de sprinturi. Uneori însă deznădejdea se naște din faptul că punem asupra noastră poveri prea mari înainte de vreme; că ne trezim sub tirania unor legi care sufocă orice urmă de libertate. Avva Pafnutie își amintește într-o apoftegmă din Patericul egiptean un sfat primit de la Avva Macarie Egipteanul: „Odată, l-am rugat pe părintele meu să-mi spună un cuvânt. El mi-a zis «Să nu faci rău nimănui și să nu judeci pe nimeni. Păzește aceste porunci și te vei mântui»”.
Regula pe care i-o trasează Avva Macarie lui Pafnutie în mod sigur nu este una absolută, aplicabilă ca atare tuturor. În schimb, această regulă stabilește cu discernământ un minim, care îți arată dragostea lui Dumnezeu și care te poate umple de nădejde. Macarie nu este singurul care gândește în acești termeni. Mult mai aproape de noi, părintele Arsenie Papacioc, în vremea comunismului, când a spovedit un ofițer de Securitate, i-a dat un sfat care reduce mult exigențele vieții creștine, dar nu le anulează: „Nu face tot răul pe care îl poți face”. Acesta este un prim pas, care, pus în practică mereu, ajunge să producă în timp schimbări radicale. O scenă similară se găsește și în filmul rusesc „Insula” („Ostrov”), în care personajul principal, părintele Anatolie, chiar înainte de moarte este întrebat de un călugăr din obște cum să trăiască. Bătrânul pe când se așeza în sicriu, îi spune cu blândețe: „Trăiește cum poți, numai încearcă să nu păcătuiești prea mult”.

Cuvioasa Parascheva, lauda mult folositoare a Moldovei

În ultima vreme trăim o minimalizare a standardelor din dorinţa de a se impune o nefirească normalitate. Acum, omul trăieşte intens problema libertăţii. Criza şi tulburările vremii noastre creează contexte speciale, omul aflându-se permanent în căutare de repere autentice.

Vestitorii luminii şi ai Învierii

Şi în zilele acelea, Iisus a ieşit la munte ca să Se roage şi a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Şi când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli. Pe Simon, căruia i-a zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, şi pe Iacov, şi pe Ioan, şi pe Filip, şi pe Vartolomeu, Şi pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu şi pe Simon numit Zilotul, Şi pe Iuda al lui Iacov şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut trădător. Şi coborând împreună cu ei, a stat în loc şes, El şi mulţime multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi. Luca 6, 12-19

EVANGHELIA ZILEI: 2017-10-12

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUĂZECI ŞI UNA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (IX, 7-11)

n vremea aceea, când de toate cele petrecute despre Iisus a auzit Irod tetrarhul, era în nedumerire; că se spunea de către unii că Ioan a înviat din morţi; iar de către alţii, că Ilie s’a arătat; şi iarăşi de către alţii, că un profet din cei vechi a înviat. Iar Irod a zis: „Lui Ioan, eu i-am tăiat capul. Cine este dar acesta despre care aud astfel de lucruri?“ Şi căuta să-L vadă. Şi întorcându-se apostolii, I-au spus toate câte au făcut. Şi luându-i doar pe ei-înde-ei, S’a dus într’un loc pustiu, spre cetatea numită Betsaida. Dar când au aflat mulţimile, s’au dus după El; şi El, primindu-le cu bunăvoinţă, le vorbea despre împărăţia lui Dumnezeu; iar pe cei ce aveau trebuinţă de vindecare, îi vindeca.

Apostolul Zilei: 2017-10-12

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUĂZECI ŞI UNA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Filipeni (I, 20-27)

raţilor, după aşteptarea şi nădejdea mea că întru nimic nu voi fi ruşinat, ci, întru toată îndrăzneala, precum totdeauna, aşa şi acum, Hristos va fi preaslăvit în trupul meu, fie prin viaţă, fie prin moarte: căci pentru mine viaţă este Hristos şi moartea, un câştig. Dacă însă a vieţui în trup înseamnă a da roadă lucrului meu, nu ştiu ce voi alege. Sunt strâns din două părţi: doresc să mă despart de trup şi să fiu împreună cu Hristos, şi aceasta e cu mult mai bine; dar este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup. Şi având această încredinţare, ştiu că voi rămâne şi împreună voi petrece cu voi cu toţi, spre sporirea voastră şi spre bucuria credinţei, pentru ca lauda voastră să prisosească în Hristos Iisus prin mine, atunci când voi veni iarăşi între voi. Să vă purtaţi numai în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu şi văzându-vă, fie nefiind de faţă, să aud despre voi că staţi într-un duh, nevoindu-vă împreună întru-un suflet, pentru credinţa Evangheliei.