Valoarea terapeutică şi nutritivă a fructelor de toamnă

În alimentaţia zilnică, fructele nu trebuie să fie considerate suplimente, servite ca desert. Compoziţia lor biochimică şi proprietăţile terapeutice foar­te variate fac din fructe unele dintre cele mai importante alimente, recomandate atât pentru persoanele sănătoa­se, cât şi pentru cele bol­na­ve, de la copii până la vârstnici.

Să avem milă faţă de necredincioşi, nu ură

Trebuie să ne gândim la atei în primul rând ca la nişte oameni, ca la cei mai săraci dintre fiii oamenilor, ca la nişte otrăviţi şi nu numai ca la nişte otrăvitori. Iar că ei sunt cei mai săraci dintre fiii oamenilor este un lucru ce sare în ochi – căci dacă alţi oameni săraci n-au pâine, nici haine, nici pământ, nici sănătate, aceştia îl au totuşi în inimă pe Dumnezeu, Dătătorul tuturor darurilor, şi au nădejde în Dumnezeu, Făcătorul lor. Iar ateii nici asta n-o au. Ei n-au acea avuţie, cea mai mare dintre toate, pe care trebuie şi pot s-o aibă toţi oamenii: nu-L au pe Dumnezeu.

Credincioșii nu sunt fără de păcat, fără probleme și fără supărări

Credincioșii nu sunt fără de păcat, fără probleme și fără supărări. Trăiesc mucenicia pocăinței, renasc și primesc mângâiere de la Dumnezeu. Cu harul lui Dumnezeu se sensibilizează, devin iertători, milostivi, răbdători, consolatori, compătimitori, buni. Sunt plini de dragoste care îi mișcă să se roage pentru toată lumea. Omul lui Dumnezeu întâmpină faptele de fiecare zi în mod diferit. Primește ispitele vieții ca pe o îngăduință a lui Dumnezeu pentru mântuirea lui. Dumnezeu îngăduie necazurile în viață pentru educare și pentru maturizare și dă putere pentru întâmpinarea lor. Dumnezeu îngăduie încercările, dar poartă de grijă și pentru slobozirea din ele, ca un părinte iubitor.

Necazurile sunt scrisori de la Dumnezeu

Când vin necazurile peste noi, să le primim ca de la Dumnezeu. El este cel ce le îngăduie pentru ispăşirea unor păcate ale noastre. Niciodată să nu învinovăţim pe nimeni, ci totdeauna noi să ne socotim vinovaţi de ceea ce ni se întâmplă. Şi să nu ne mirăm.

Unde este dragoste, acolo este Dumnezeu

Dragostea nefăţarnică către Dumnezeu şi către oameni cuprinde şi uneşte la un loc toate virtuţile. Numai prin dragoste sunt îndeplinite poruncile şi se duce o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu. Dragostea constă în aceea, să-ţi jertfeşti sufletul pentru aproapele tău şi să nu faci altuia ceea ce nu-ţi doreşti ţie. Din dragoste, Fiul lui Dumnezeu s-a făcut Om. Cine trăieşte în dragoste, în Dumnezeu trăieşte. Unde este dragoste, acolo este Dumnezeu.

Pocăința, întoarcerea la viața cea conform firii

Cuvântul Domnului este foarte clar. Viața veșnică ne este dăruită prin iertarea fărădelegilor noastre. Iar iertarea nu se dă în nici un alt mod decât numai în Spovedanie. Însă, pentru a primi iertarea în Taina Sfintei Spovedanii nu este de ajuns numai simpla înșirare a păcatelor noastre.

De ce nu simt dragostea lui Dumnezeu ?

Mulţi vorbim despre dragoste (precum şi eu), dar nu cunoaştem de câte carate este dragostea noastră. Dacă Hristos ne-ar fi spus, vrând să ne încerce: „Fiilor, Raiul s-a umplut şi nu mai am unde să vă pun!” ‒ pentru ca astfel fiecare dintre noi să ne cunoaştem valoarea dragostei noastre ‒, unii dintre noi am fi spus cu obrăznicie: „De ce nu ne-ai spus aceasta mai devreme!”. Iar alţii ar fi alergat ca să nu piardă deloc timp, nici măcar un minut, ca să se distreze şi nu ar mai fi vrut nici să audă de Hristos.

Rugăciunea lui Iisus cuprinde inima, iar inima cuprinde rugăciunea

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine”. Dacă cineva, cu dorinţă şi neîncetat precum e răsuflarea din nări, spune această rugăciune, atunci în scurt timp, în el pogoară Sfânta Treime – Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh şi creează în el lăcaş, şi rugăciunea cuprinde inima, iar inima cuprinde rugăciunea, şi omul spune ziua şi noaptea această rugăciune, şi astfel se eliberează de toate mrejele vrăjmașului.

Rostiți rugăciunea lui Iisus oriunde vă aflați !

Rugăciunea lui Iisus trebuie să fie rostită în felul următor: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă”.

A te ruga lui Dumnezeu este un câștig

De multe ori, rugăciunea pe care o facem noi nu este la măsura la care trebuie să fie, iar Dumnezeu, știind mai bine ce ne este nouă de folos, nu ne dă ceea ce-I cerem. Ne dă, însă, posibilitatea să stăruim în rugăciuneși e bine să stăruim și să nu ne pierdem nădejdea. Cândva tot ne ajută Dumnezeu și, dacă nu ne ajută cum vrem noi, ne ajută cum știe El să ne ajute. Oricum, faptul de a te ruga lui Dumnezeu este un câștig.

Să-ți pui nădejdea în Dumnezeu și să calci peste frică

Cine a dobândit minte curajoasă şi şi-a pus nădejdea în Dumnezeu, acela nu se teme de nimic, acela îl are pe Dumnezeu ca pe un ajutor puternic şi o nădejde mare. Căci cine poate să ne facă vreun rău, dacă Dumnezeu nu lasă?

Cuvintele Sale deschideau ferestre spre veşnicie

Dar vai vouă bogaţilor, că vă luaţi pe pământ mângâierea voastră. Vai vouă celor ce sunteţi sătui acum, că veţi flămânzi. Vai vouă celor ce astăzi râdeţi, că veţi plânge şi vă veţi tângui. Vai vouă când toţi oamenii vă vor vorbi de bine. Căci tot aşa făceau proorocilor mincinoşi părinţii lor. Iar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi; Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri. Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt; pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa; Oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi. Luca 6, 24-30

EVANGHELIA ZILEI: 2017-10-16

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (X, 22-24)

is-a Domnul către ucenicii Săi: „Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte cine este Fiul decât numai Tatăl, şi cine este Tatăl decât numai Fiul şi cel căruia vrea Fiul să-i descopere“. Şi întorcându-Se către ucenici, le-a zis îndeosebi: „Fericiţi sunt ochii care văd ceea ce vedeţi voi!, că vă spun Eu vouă: Mulţi profeţi şi împăraţi au vrut să vadă ce vedeţi voi şi n’au văzut, şi să audă ce auziţi voi, dar n’au auzit!“

Apostolul Zilei: 2017-10-16

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Filipeni (II, 12-16)

raţilor, precum totdeauna m-aţi ascultat, nu numai când eram de faţă, ci cu atât mai mult acum când sunt departe, cu frică şi cu cutremur lucraţi mântuirea voastră; căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă. Toate să le faceţi fără de cârtire şi fără de îndoială, ca să fiţi fără de prihană şi curaţi, fii ai lui Dumnezeu neîntinaţi în mijlocul unui neam rău şi stricat şi întru care străluciţi ca nişte luminători în lume, ţinând cu putere cuvântul vieţii, spre lauda mea în ziua lui Hristos, că nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit.