Arhivă pentru 19 ianuarie 2018
Biblia vorbeşte despre înfăţişarea fizică, iar în anumite cazuri dă porunci specifice cu privire la aspectul fizic. Biblia pune o temelie solidă de principii ale evlaviei cu scopul de a ne călăuzi în privinţa îmbrăcăminţii. Biblia şi experienţa ne învaţă că înfăţişarea noastră proiectează o imagine, oferă o mărturie publică şi îi afectează pe alţii. Felul în care arătăm este o parte esenţială a relaţiei noastre cu Dumnezeu şi cu oamenii. Datorită acestor motive avem necoie să cunoaştem ce spune Biblia cu privire la acest subiect.
Citește în continuare ‘Principii de bază în privinţa îmbrăcăminţii’
Se pune întrebarea AR TREBUI CA BISERICA SĂ STABILEASCĂ REGULI PRIVITOARE LA ÎMBRĂCĂMINTE?
Citește în continuare ‘Standardele bisericii privind îmbrăcămintea’
Crezul este cea mai concisă şi mai exactă expresie a doctrinei de bază a credinţei noastre ortodoxe. Simbolul de credinţă sau Crezul este mărturie şi rugăciune deopotrivă. A fost formulat de Părinţii Bisericii participanţi la primele două sinoade ecumenice desfăşurate la Niceea, în anul 325, şi la Constantinopol, în anul 381, şi a devenit mărturia definitorie a Tradiţiei Bisericii. El este alcătuit din 12 articole, primele 7 articole au fost elaborate la Niceea, iar la Constantinopol au fost alcătuite următoarele 5 articole. Rostirea Crezului, prevăzută în rânduiala premergătoare Tainei Sfântului Botez şi la Sfânta Liturghie, la alte slujbe, precum şi în canonul zilnic de rugăciune al fiecărui creştin, aduce în permanenţă această mărturie în atenţia membrilor Bisericii.
Citește în continuare ‘Crezul ortodox, norma sau regula unității Bisericii’
Lăcomia orbește sufletul
„Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om a sădit vie, a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn și a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe. Și, la vremea potrivită, a trimis la lucrători un slujitor ca să ia de la ei din roadele viei. Dar ei, punând mâna pe ea, au bătut-o și i-au dat drumul fără nimic. Și a trimis la ei, iarăși, altă slugă, dar și pe aceea lovind-o cu pietre, i-au spart capul și au ocărât-o. Și a trimis alta. Dar și pe aceea au ucis-o; și pe multe altele: pe unele bătându-le, iar pe altele ucigându-le. Mai avea și un fiu iubit al său și în cele din urmă l-a trimis la lucrători, zicând: Se vor rușina de fiul meu. Dar acei lucrători au zis între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să-l omorâm, și moștenirea va fi a noastră. Și, prinzându-l, l-au omorât și l-au aruncat afară din vie. Deci, ce va face stăpânul viei? Va veni și va pierde pe lucrători, iar via o va da altora. Oare nici Scriptura aceasta n-ați citit-o: «Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului; de la Domnul s-a făcut aceasta și este lucru minunat în ochii noștri»? Și căutau să-L prindă, dar se temeau de popor. Căci înțeleseseră că împotriva lor zisese pilda aceasta. Și, lăsându-L, s-au dus.” Marcu 12, 1-12
Comentarii recente