Arhivă pentru aprilie 2018

30
apr.
18

De ce greşim dacă nu vrem să greşim ? – Părintele Calistrat 30.04.2018

30
apr.
18

Lumea e stricată și noi suntem lumea ! – Părintele Calistrat 30.04.2018

30
apr.
18

Minunea cu pestii

La începutul primăverii anului 1946, mai mult de jumătate din prizonierii de la Manastârca au orbit. Cum apunea soarele, ni se punea o ceaţa pe ochi şi, pana la răsăritul soarelui, eram orbi de-a binelea. Şi ziua aveam greutăţi la vedere (în lumina ne jucau puncte negre) care ne oboseau îngrozitor, silindu-ne sa închidem pleoapele. Dar nu se; putea lucra la pădure sau ia colhoz cu ochii închişi.

Citește în continuare ‘Minunea cu pestii’

30
apr.
18

Sa fii om al lui Dumnezeu

„Dacă vedem oameni că suferă sau au nevoie de ajutor şi mila mişcă inima noastră pentru a-i ajuta, este adevărată dragostea pe care o simţim?”

Citește în continuare ‘Sa fii om al lui Dumnezeu’

30
apr.
18

Cum sa potoliti setea de iubire

Foarte mulţi dintre cei care se gândesc la sinucidere sunt nemulţumiţi de relaţiile lor cu lumea. Cunoaştem două formulări ale acestei nemulţumiri. Prima este: „Lumea este rea, oamenii sunt răi.” Şi a doua: „Nu mă iubeşte nimeni şi nu sunt de nici un folos nimănui.”

Citește în continuare ‘Cum sa potoliti setea de iubire’

30
apr.
18

Ce inseamna sa te rogi cum trebuie

Dorind să te rogi cum trebuie, să nu întristezi vreun suflet, iar de nu, alergi în zadar.

Citește în continuare ‘Ce inseamna sa te rogi cum trebuie’

30
apr.
18

Surâsul duhovnicesc în fața valurilor vieții

Sfântul Paisie Aghioritul, canonizat de către Patriarhia Ecumenică în urmă cu trei ani și având ca dată calendaristică de prăznuire ziua de 12 iulie, le spunea celor care îl vizitau și îi cereau sfatul, la coliba sa din Sfântul Munte Athos, că pentru a ajunge în Rai creștinul trebuie să poarte în mână „pașaportul încercărilor”, iar acesta trebuie să aibă aplicat pe el „viza suferințelor” sau a „pătimirilor fără de voie”.

Citește în continuare ‘Surâsul duhovnicesc în fața valurilor vieții’

30
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-30

LUNI
ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(VI, 56-69)

is-a Domnul către iudeii care crezuseră în El: cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el. Aşa cum Tatăl Cel-Viu M’a trimis pe Mine şi Eu viez prin Tatăl, tot astfel cel ce Mă mănâncă pe Mine va via prin Mine. Aceasta este Pâinea Care S’a pogorât din cer; nu ca a părinţilor voştri care au mâncat mană şi au murit: cel ce va mânca Pâinea aceasta, viu va fi în veac“. Pe acestea le-a spus în sinagogă pe când învăţa în Capernaum. Deci mulţi din ucenicii Săi, auzind, au zis: „Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte?…“. Iar Iisus, ştiind întru Sine că ucenicii Lui murmură în astă privinţă, le-a zis: „Vă este aceasta piatră de poticnire? Dar dacă-L veţi vedea pe Fiul Omului suindu-Se acolo unde era mai înainte? Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care Eu vi le-am grăit, ele duh sunt şi viaţă sunt. Dar sunt unii dintre voi care nu cred“. Că Iisus ştia de la început cine erau aceia care nu cred şi cine este cel care-L va vinde. Şi zicea: „De aceea v’am spus că nimeni nu poate veni la Mine dacă nu-i este dat de la Tatăl“. De atunci, mulţi dintre ucenicii Săi au dat înapoi şi nu mai umblau cu El. Deci a zis Iisus celor doisprezece: „Nu cumva şi voi vreţi să vă duceţi?…“. Simon Petru I-a răspuns: „Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieţii veşnice; şi noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Hristos, Fiul Dumnezeului Celui-Viu“.
30
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-30

LUNI
ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(X, 1-16)

n zilele acelea, în Cezareea era un bărbat cu numele Corneliu, sutaş, din cohorta ce se chema Italica, cucernic şi temător de Dumnezeu cu toată casa lui şi care făcea multe milostenii poporului şi se ruga lui Dumnezeu totdeauna. Şi a văzut în vedenie, lămurit, cam pe la ceasul al nouălea din zi, un înger al lui Dumnezeu, intrând la el şi zicându-i: Corneliu! Iar Corneliu, căutând spre el şi înfricoşându-se, a zis: Ce este, Doamne? Şi îngerul i-a zis: Rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit, spre pomenire, înaintea lui Dumnezeu. Şi acum, trimite bărbaţi la Iope şi cheamă să vină un oarecare Simon, care se numeşte şi Petru. El este găzduit la un om oarecare Simon, tăbăcar, a cărui casă este lângă mare. Acesta îţi va spune ce să faci. Şi după ce s-a dus îngerul care vorbea cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale de casă şi pe un ostaş cucernic din cei ce îi erau mai apropiaţi. Şi după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iope. Iar a doua zi, pe când ei mergeau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit pe acoperiş, să se roage pe la ceasul al şaselea. Şi i s-a făcut foame şi voia să mănânce, dar, pe când ei îi pregăteau să mănânce, a căzut în extaz. Şi a văzut cerul deschis şi coborându-se ceva ca o faţă mare de pânză, legată în patru colţuri, lăsându-se pe pământ. În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi târâtoarele pământului şi păsările cerului. Şi glas a fost către el: Sculându-te, Petre, junghie şi mănâncă. Iar Petru a zis: Nicidecum, Doamne, căci niciodată n-am mâncat nimic spurcat şi necurat. Şi iarăşi, a doua oară, a fost glas către el: Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le numeşti spurcate. Şi aceasta s-a făcut de trei ori, şi îndată acel ceva s-a ridicat la cer.
29
apr.
18

Evanghelia Slăbănogului de la Vitezda – Părintele Calistrat 07.05.2017

29
apr.
18

Duminica slăbănogului din Vitezda – Părintele Calistrat 29.04.2018

29
apr.
18

În aşteptarea minunii

De fiecare dată când preotul se roagă la slujba de sfinţire a apei, fie în biserică, fie la casele oamenilor, el citeşte începutul pasajului care ne este pus înainte în fiecare an, în a 4-a duminică după Paşti. Sfântul Evanghelist Ioan ne introduce în atmosfera unei piscine din Ierusalimul antic, a cărei apă devenea vindecătoare o dată pe an, atunci când îngerul o tulbura. Slăbănogul sau paraliticul despre care vorbeşte Evanghelia aștepta o minune, în afară de cea anuală: el aștepta şi spera să fie vindecat chiar dacă nu putea ajunge în apă primul. Fără să conștientizeze, slăbănogul Îl aștepta pe Hristos, Care nu pregetă să-l vindece, chiar dacă acesta nu-I ceruse, pentru că nu ştia pe Cine are în faţă. După ce va fi încercat să-l „pârască” autorităților, Mântuitorul îl va avertiza să nu mai păcătuiască, pentru a nu-i fi mai rău ca înainte.

Citește în continuare ‘În aşteptarea minunii’

29
apr.
18

Biserica – Vitezda tămăduirii noastre

În vremea aceea era o sărbătoare a iudeilor și Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care se numea pe evreiește Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăcea mulțime de bolnavi: orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora din când în când în scăldătoare și tulbura apa, și cine intra întâi după tulburarea apei, se făcea sănătos de orice boală era cuprins. Și era acolo un om care era bolnav de treizeci și opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând și, știind că este așa încă de multă vreme, i-a zis: Voiești să te faci sănătos? Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om ca să mă arunce în scăldătoare, când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea. Iisus i-a zis: Scoală-te, ia-ți patul tău și umblă! Și îndată omul s-a făcut sănătos, și-a luat patul și umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau iudeii către cel vindecat: Este zi de sâmbătă și nu este îngăduit să-ți iei patul. El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ți patul tău și umblă. Ei l-au întrebat: Cine este omul care ți-a zis: Ia-ți patul tău și umblă? Iar cel vindecat nu știa cine este, căci Iisus Se dăduse la o parte din mulțimea care era în acel loc. După aceasta, Iisus l-a aflat în templu și i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva mai rău. Atunci, omul a plecat și a spus iudeilor că Iisus este Cel Care l-a făcut sănătos. Ioan 5, 1-15

Citește în continuare ‘Biserica – Vitezda tămăduirii noastre’

29
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-29

DUMINICA
A PATRA DUPĂ PAŞTI A SLĂBĂNOGULUI

Evanghelia de la Ioan
(V, 1-15)

n vremea aceea, era o sărbătoare a Iudeilor, şi Iisus S’a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare care se numeşte pe evreieşte Betezda, având cinci pridvoare. În acelea zăcea mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Că înger al Domnului se pogora din când în când în scăldătoare şi tulbura apa; şi cel ce intra întâi după tulburarea apei se făcea sănătos de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om care de treizeci şi opt de ani era bolnav. Pe acesta văzându-l Iisus zăcând, şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?“ Bolnavul I-a răspuns: „Doamne, om nu am ca să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa; că până merg eu, altul se coboară înaintea mea“. Iisus i-a zis: „Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!“ Şi îndată omul s’a făcut sănătos; şi şi-a luat patul şi umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau Iudeii către cel vindecat: „E sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit să-ţi iei patul“. Iar el le-a răspuns: „Cel care m’a făcut sănătos, El mi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă!“ Ei l-au întrebat: „Cine este omul care ţi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă!?“ Dar cel vindecat nu ştia cine este; că Iisus Se dăduse la o parte, fiind mulţime în acel loc. După aceasta l-a găsit Iisus în templu şi i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai greşeşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău“. Omul s’a dus şi le-a spus Iudeilor că Iisus este Cel ce l-a făcut sănătos.
29
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-29

DUMINICA
A PATRA DUPĂ PAŞTI A SLĂBĂNOGULUI

Ap. Fapte

(IX, 32-42)

n zilele acelea, Petru, trecând pe la toţi, a coborât şi la sfinţii care locuiau în Lida. Şi acolo a găsit pe un om, anume Enea, care de opt ani zăcea în pat, fiindcă era paralitic. Şi Petru i-a zis: Enea, te vindecă Iisus Hristos. Ridică-te şi strânge-ţi patul. Şi îndată s-a ridicat. Şi l-au văzut toţi cei ce locuiau în Lida şi în Saron, care s-au şi întors la Domnul. Iar în Iope era o uceniţă, cu numele Tavita, care, tâlcuindu-se, se zice Căprioară. Aceasta era plină de fapte bune şi de milosteniile pe care le făcea. Şi în zilele acelea ea s-a îmbolnăvit şi a murit. Şi, scăldând-o, au pus-o în camera de sus. Şi, fiind aproape Lida de Iope, ucenicii, auzind că Petru este în Lida, au trimis pe doi bărbaţi la el, rugându-l: Nu pregeta să vii până la noi. Şi Petru, sculându-se, a venit cu ei. Când a sosit, l-au dus în camera de sus şi l-au înconjurat toate văduvele, plângând şi arătând cămăşile şi hainele câte le făcea Căprioara, pe când era cu ele. Şi Petru, scoţând afară pe toţi, a îngenunchiat şi s-a rugat şi, întorcându-se către trup, a zis: Tavita, scoală-te! Iar ea şi-a deschis ochii şi, văzând pe Petru, a şezut. Şi, dându-i mâna, Petru a ridicat-o şi, chemând pe sfinţi şi pe văduve, le-a dat-o vie. Şi s-a făcut cunoscută aceasta în întreaga Iope şi mulţi au crezut în Domnul.
28
apr.
18

Datoria unei femei, a unei mame, nu este doar frumusețea trupească – Părintele Calistrat 28.04.2018

28
apr.
18

O temă extrem de interesantă, care ne privește pe toți – Părintele Calistrat 28.04.2018

28
apr.
18

Taina Cununiei

Una dintre cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii este Cununia. Este o taină pentru că, prin rugăciunea preotului împreună cu mirii, nașii și toţi cei prezenţi lucrează în chip tainic, dar real, Duhul Sfânt, Care „îi uneşte pe cei doi într-un gând, îi încununează într-un trup, le dăruieşte roadă pântecelui, dobândire de prunci buni, viaţă paşnică, lungime de zile, înţelepciune, dragoste statornică întru legătura păcii, cununa cea neveştejită a măririi”. Așadar, unirea dintre mire și mireasă nu e menită să fie doar o unire trupească, ci şi una sufletească, după modelul absolut al unirii duhovniceşti dintre Hristos-Mirele și Biserica-Mireasă.

Citește în continuare ‘Taina Cununiei’

28
apr.
18

Logodna

Logodna (cuvânt slav, care înseamnă a face făgăduinţă de căsătorie) este promisiunea reciprocă a unui bărbat şi a unei femei că vor încheia căsătoria. Biserica binecuvântează această veche datină printr-o slujbă scurtă, premergătoare nunţii sau cununiei.

Citește în continuare ‘Logodna’

28
apr.
18

Barbat și nevastă

Dacă te căsătoreşti din dragoste devii bărbat şi nevastă; când te căsătoreşti din comoditate, domn şi doamnă, iar din motive materiale soţ şi soţie. Eşti iubit de nevastă, apărat de doamnă şi suportat de soţie. Nevasta are în grija ei gospodăria, doamna casa, iar soţia banii. Bărbatul bolnav este îngrijit de nevastă, vizitat de doamnă, iar soţia se interesează de starea lui. Când murim, nevasta ne plânge, doamna ne e cuprinsă de jale, iar soţia poartă doliu. G. B. Shaw

Citește în continuare ‘Barbat și nevastă’

28
apr.
18

Puterea femeilor

William Golding, un celebru romancier britanic contemporan, laureat cu Premiul Nobel pentru literatură în 1983, scria despre femeile din zilele noastre următoarele: „Eu cred că femeile greșesc amarnic când pretind că sunt egale cu bărbații; ele sunt de departe superioare și întotdeauna au fost.

Citește în continuare ‘Puterea femeilor’

28
apr.
18

Răni ale familiei contemporane

Dizarmonia maritală și lipsa concesiilor reciproce conduc, în numeroase cazuri, la sentimentul „singurătății în doi”, la absența sau „apocalipsa comunicării”. Cercetările arată că, spre exemplu, în spațiul american, un bărbat petrece în medie 38 de ore pe săptămână în fața televizorului, în timp ce cu soția sa comunică asertiv 24 de minute, iar cu copilul 3,5 minune pe săptămână.

Citește în continuare ‘Răni ale familiei contemporane’

28
apr.
18

Familia …, traditionala ?

Am juxtapus doi termeni în titlu care, până în urmă cu ceva vreme, nu aveau nevoie de învecinare. Fiecare transmite un cumul de valori, oferind repere tari pentru o societate vie. De ce s-a ajuns ea cele doua cuvinte să se ceară reciproc pentru a oferi temeinicie unei realităţi? Descoperim noi interpretau semantice? S-a deschis un nou univers semasiologic’? Iar dacă răspunsul este afirmativ, ce a determinai provocarea acestei stări?

Citește în continuare ‘Familia …, traditionala ?’

28
apr.
18

Unitatea căsătoriei și multiplicarea genurilor

Desigur că există diverse modalități de a aborda o temă, însă uneori viziunea asupra subiectului capătă turnuri nebănuite anterior, datorită stimulilor prin care schimbătoarea mentalitate lumească înțelege să provoace, iar uneori chiar să atace așezăminte deja statornicite, care sunt mai mult decât niște simple creații omenești. Așa se întâmplă astăzi, de pildă, cu căsătoria. După cum bine se știe, binecuvântarea Bisericii a fost dintotdeauna pentru căsătoria dintre un bărbat și o femeie, singurele genuri umane existente de la facerea lumii și până astăzi. Prin aceasta căsătoria legiuiește atracția firească și frumusețea deplină a omului. Dar, în mod surprinzător, tocmai din această pricină vedem că ea este atât de atacată de activiștii noilor ideologii ale distrugerii, care-i refuză chiar și dreptul de a-și afirma identitatea și de a exista.

Citește în continuare ‘Unitatea căsătoriei și multiplicarea genurilor’

28
apr.
18

Învierea, sărbătoarea sărbătorilor

În centrul credinţei creştine stă Învierea Domnului. Fără credinţa în Înviere nu există creştinism. Învierea lui Hristos este piatra de temelie a credinţei noastre şi fundamentul Bisericii creştine. Toată propovăduirea Apostolilor se întemeiază pe credinţa statornică în Înviere. De aceea, creştinismul este religia Învierii.

Citește în continuare ‘Învierea, sărbătoarea sărbătorilor’

28
apr.
18

Lucrarea Duhului Sfânt

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aceasta vă poruncesc: Să vă iubiți unul pe altul. Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că M-a urât pe Mine mai înainte de voi. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar, pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște. Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. Iar toate acestea le vor face vouă din pricina numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel Care M-a trimis. Dacă n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăște pe Mine urăște și pe Tatăl Meu. Dacă nu aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au și văzut și M-au urât, și pe Mine, și pe Tatăl Meu. Dar aceasta s-a făcut ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: «M-au urât pe nedrept». Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Și voi mărturisiți, pentru că de la început sunteți cu Mine. Acestea vi le-am spus ca să nu vă poticniți în credința voastră. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când oricine vă va ucide pe voi va crede că aduce slujire lui Dumnezeu.” Ioan 15, 17-27; 16, 1-2

Citește în continuare ‘Lucrarea Duhului Sfânt’

28
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-28

SÂMBĂTĂ
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(XV, 17-27; XVI, 1-2)

is-a Domnul ucenicilor Săi: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unii pe alţii! De vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte de voi M’a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este-al ei; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v’am ales pe voi din lume, de aceea vă urăşte lumea. Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul ei. Dacă M’au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Dar pe toate acestea vi le vor face din pricina numelui Meu, pentru că ei nu-L cunosc pe Cel ce M’a trimis. De n’aş fi venit şi nu le-aş fi grăit, păcat n’ar avea; dar acum ei nu au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăşte pe Mine Îl urăşte pe Tatăl Meu. De n’aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat n’ar avea; dar acum au şi văzut şi M’au urât – şi pe Mine, şi pe Tatăl Meu, dar aceasta, pentru a se plini cuvântul scris în legea lor: M’au urât pe nedrept. Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu vi-L voi trimite de la Tatăl, Duhul Adevărului, Cel ce din Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Dar şi voi mărturisiţi, pentru că de la’nceput sunteţi cu Mine. Pe acestea vi le-am grăit ca să nu vă poticniţi. Vă vor scoate din sinagogi; ba chiar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că-I aduce închinare lui Dumnezeu.
28
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-28

SÂMBĂTĂ
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(IX, 19-31)

n zilele acelea, a stat Saul cu ucenicii din Damasc câteva zile. Apoi propovăduia în sinagogi pe Iisus, că Acesta este Fiul lui Dumnezeu. Şi se mirau toţi care îl auzeau şi ziceau: Nu este, oare, acesta cel care prigonea în Ierusalim pe cei ce cheamă acest nume şi a venit aici pentru aceea ca să-i ducă pe ei legaţi la arhierei? Şi Saul se întărea mai mult şi tulbura pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că Acesta este Hristos. Şi după ce au trecut destule zile, iudeii s-au sfătuit să-l omoare. Şi s-a făcut cunoscut lui Saul vicleşugul lor. Şi ei păzeau porţile şi ziua şi noaptea, ca să-l ucidă. Şi, luându-l ucenicii lui noaptea, l-au coborât peste zid, lăsându-l jos într-un coş. Şi, venind la Ierusalim, Saul încerca să se alipească de ucenici; şi toţi se temeau de el, necrezând că este ucenic. Iar Barnaba, luându-l pe el, l-a dus la apostoli şi le-a istorisit cum a văzut pe cale pe Domnul şi că El i-a vorbit lui şi cum a propovăduit la Damasc, cu îndrăzneală, în numele lui Iisus. Şi era cu ei intrând şi ieşind în Ierusalim şi propovăduia cu îndrăzneală în numele Domnului. Şi vorbea şi se sfădea cu eleniştii, iar ei căutau să-l ucidă. Dar fraţii, aflând aceasta, l-au dus pe Saul la Cezareea şi de acolo l-au trimis la Tars. Deci Biserica, în toată Iudeea şi Galileea şi Samaria, avea pace, zidindu-se şi umblând în frica de Domnul, şi sporea prin mângâierea Duhului Sfânt.
27
apr.
18

TIMPUL ! – Părintele Calistrat 27.04.2018

27
apr.
18

Exteriorizarea persoanei prin comunicare si saracirea vietii launtrice

Utilizatorii noilor media îşi pierd aptitudinea de a fi întemeietorii vieţii lor lăuntrice şi diriguitorii ei. Simt la cheremul solicitărilor din afară, se lasă călăuziţi de ele, şi acestea ajung să le organizeze viaţa şi să stabilească planul, de-acum aleatoriu, al activităţilor lor.

Citește în continuare ‘Exteriorizarea persoanei prin comunicare si saracirea vietii launtrice’

27
apr.
18

Fratii lui Hristos

In Sfanta Scriptura intalnim de mai multe ori cuvintele „fratii si surorile lui Iisus” (Mt. 15, 55-56; In. 2, 12; 7, 3, 10; Mc. 3, 31-35; 6, 3). Prezenta acestor cuvinte in Scriptura, i-a facut pe unii sa afirme ca Mantuitorul a avut frati trupesti. Unii au spus ca asa-zisii „frati ai Domnului” sunt fratii propriu-zisi ai lui Hristos, adica fiii naturali ai lui Iosif si Maria, iar altii au ajuns sa vorbeasca de faptul ca Iosif, inainte de a se logodi cu Fecioara Maria, a fost casatorit si a avut ca fii pe Iacob, Iosif, Simeon, Iuda si cel putin doua fiice (Mt. 13, 55-56).

Citește în continuare ‘Fratii lui Hristos’

27
apr.
18

Anticrestini pe facebook

Am început să văd tot mai des un fenomen, pe conturile de facebook ale unor credincioși, care pun postări conforme cu credința lor. Nu deranjează pe nimeni, nu atacă, nu intră în polemici. Asta însă nu îi scutește de atenția unor personaje care intervin grabnic pentru a arăta cum stă treaba cu creștinismul. Fără să fie în logica discuției, legat cumva de postare sau de comentariile de până atunci, ei încep să atace creștinismul. Se potolesc cu greu, căci au mereu argumente, se simt imbatabili, nu renunță, îți repetă fără să obosească cele câteva idei pe care le au, și probabil le repetă în mai multe dialoguri la care se auto-invită. Te simți agresat de aceste luări de poziție și nu știi prea bine cum ar trebui să reacționezi.

Citește în continuare ‘Anticrestini pe facebook’

27
apr.
18

Miros de primăvară

Era într-o sâmbătă de primăvară. Mama scosese albia în curte, ca să-l spele pe tata pe cap. După tata, veneam la rând eu. După mine, dudul din fundul grădinii. După dud, berzele din cuibul de peste drum. După berze, seara aceea de primăvară, ce semăna cu una dintre basmalele colorate ale mamei. O vedeam fluturând pe sârma unde punea mama rufele la uscat. De aceea erau atât de curate zilele noastre. Și de aceea miroseau ele atât de frumos.

Citește în continuare ‘Miros de primăvară’

27
apr.
18

Femeile mironosițe – mărturii de credință și de dragoste creștină

Evenimentul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos este un moment solemn în istoria mântuirii; este un praznic al credinței, al bucuriei, al mântuirii și al dragostei, pentru că însăși dragostea lui Dumnezeu către noi „întru aceasta s-a arătat, că pe Fiul Său cel Unul Născut L-a trimis în lume, ca prin El viaţă să avem” (I Ioan 4, 9). Praznicul Învierii este, deopotrivă, și un eveniment liturgic însemnat, un moment de o profundă și sublimă solemnitate spirituală, un prilej de rememorare a unor evenimente importante, o ocazie care cheamă la comuniunea în gând, în credință, în speranță și în iubire.

Citește în continuare ‘Femeile mironosițe – mărturii de credință și de dragoste creștină’

27
apr.
18

Gustați și vedeți că bun este Domnul !

„Zis-a Domnul către iudeii care crezuseră într-Însul: Eu sunt Pâinea vieții. Părinții voștri au mâncat mană în pustie și au murit. Pâinea care Se coboară din cer este aceasta din Care, dacă mănâncă cineva, nu moare. Eu sunt Pâinea cea vie, Care S-a pogorât din cer. Cine mănâncă din Pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar Pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este trupul Meu. Deci, iudeii se certau între ei, zicând: Cum poate Acesta să ne dea trupul Său ca să-l mâncăm? Și le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca Trupul Fiului Omului și nu veți bea Sângele Lui, nu veți avea viață în voi. Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi.” Ioan 6, 48-54

Citește în continuare ‘Gustați și vedeți că bun este Domnul !’

27
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-27

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(VI, 48-54)

is-a Domnul către iudeii care crezuseră în El: Eu sunt Pâinea vieţii. Părinţii voştri au mâncat mană în pustie, dar au murit; aceasta este Pâinea care Se pogoară din cer, pentru ca tot cel ce mănâncă din Ea să nu moară. Eu sunt Pâinea cea vie, Care S’a pogorât din cer. De va mânca cineva din Pâinea aceasta, viu va fi în veci. Iar Pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este Trupul Meu“. Deci se certau Iudeii între ei, zicând: „Cum poate acesta să ne dea trupul lui să-l mâncăm?…“. Şi le-a zis Iisus: „Adevăr, adevăr vă spun: Dacă nu veţi mânca Trupul Fiului Omului şi nu veţi bea Sângele Lui, nu veţi avea viaţă întru voi. Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
27
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-27

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(VIII, 40; IX, 1-19)

n zilele acelea, Filip s-a aflat în Azot şi, mergând, binevestea prin toate cetăţile, până ce a sosit în Cezareea. Iar Saul, suflând încă ameninţare şi ucidere împotriva ucenicilor Domnului, a mers la arhiereu, şi a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc ca, dacă va afla acolo pe vreunii, atât bărbaţi cât şi femei, că merg pe Calea aceasta, să-i aducă legaţi la Ierusalim. Dar pe când călătorea el şi se apropia de Damasc, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată. Şi, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti? Iar el a zis: Cine eşti, Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigoneşti. Greu îţi este să izbeşti cu piciorul în ţepuşă. Şi el, tremurând şi înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voieşti să fac? Iar Domnul i-a zis: Ridică-te, intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci. Iar bărbaţii, care erau cu el pe cale, stăteau înmărmuriţi, auzind glasul, dar nevăzând pe nimeni. Şi s-a ridicat Saul de la pământ, dar, deşi avea ochii deschişi, nu vedea nimic. Şi luându-l de mână, l-au dus în Damasc. Şi trei zile a fost fără vedere; şi n-a mâncat, nici n-a băut. Şi era în Damasc un ucenic, anume Anania, şi Domnul i-a zis în vedenie: Anania! Iar el a zis: Iată-mă, Doamne; şi Domnul a zis către el: Sculându-te, mergi pe uliţa care se cheamă Uliţa Dreaptă şi caută în casa lui Iuda pe un om din Tars, cu numele Saul, că, iată, se roagă. Şi a văzut în vedenie pe un bărbat, anume Anania, intrând la el şi punându-şi mâinile peste el, ca să vadă iarăşi. Şi a răspuns Anania: Doamne, despre bărbatul acesta am auzit de la mulţi câte rele a făcut sfinţilor Tăi în Ierusalim. Şi aici are putere de la arhierei să lege pe toţi care cheamă numele Tău. Şi a zis Domnul către el: Mergi, fiindcă acesta Îmi este vas ales, ca să poarte numele Meu înaintea neamurilor şi a regilor şi a fiilor lui Israel; căci Eu îi voi arăta câte trebuie să pătimească el pentru numele Meu. Şi a mers Anania şi a intrat în casă şi, punându-şi mâinile pe el, a zis: Frate Saul, Domnul Iisus, Cel ce ţi S-a arătat pe calea pe care tu veneai, m-a trimis ca să vezi iarăşi şi să te umpli de Duh Sfânt. Şi îndată au căzut de pe ochii lui ca nişte solzi; şi a văzut iarăşi şi, sculându-se, a fost botezat. Şi, luând mâncare, s-a întărit.
26
apr.
18

Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 25.04.2018

26
apr.
18

Ce sa urmaresti cand te rogi impotriva unui gand

Când te rogi împotriva unui gând, urmăreşte să vezi – dacă acesta dă înapoi cu uşurinţa – din ce pricină s-a întâmplat asta, ca nu cumva să fii atacat pe ascuns si să cazi în rătăcire.

Citește în continuare ‘Ce sa urmaresti cand te rogi impotriva unui gand’

26
apr.
18

Ce facem in fiecare zi ne zideste

Aşadar, dacă până acum o serie de studii arătau că meditaţia are efecte semnificative într-o varietate largă de procese care se petrec în corpul nostru, aceste rezultate noi dezvăluie cum înseşi mecanismele neuronale înregistrează unele modificări. Din perspectivă teologică, aceste rezultate sunt semnificative. Cercetările medicale arată că practicile spirituale antrenează modificări profunde, schimbări structurale în densitate în anumite regiuni din creier, cu rol foarte important în atenţie şi în emoţii.

Citește în continuare ‘Ce facem in fiecare zi ne zideste’

26
apr.
18

Cai catre Dumnezeu

Gândurile pe care vi le-am prezentat în cuvântările anterioare nu reprezintă o învăţătură, ci sunt propriile mele reflecţii şi îndoieli în chestiuni de credinţă, nu în sensul că mă îndoiesc de lucruri în sens negativ, ci în sensul că vreau să înţeleg, iar unde nu înţeleg, vreau să fiu sincer şi deschis cu Dumnezeu, cu mine însumi şi cu voi. Aşa că voi continua să pun întrebări şi să sper că ele se vor maturiza în voi şi că veţi găsi răspunsuri pe care eu nu le-am găsit şi poate că nu le voi găsi niciodată.

Citește în continuare ‘Cai catre Dumnezeu’

26
apr.
18

Ca sa vina Domnul in inima omului

Toate cele pe care le-am zis până acum pot fi socotite ca o introducere. Fiindcă am zis că, în cele din urmă, trebuie să ajungem în punctul în care vorbim în mod special despre rugăciune, de vreme ce Părinţii se bazează în învăţătura despre această temă pe versetele 9-10 din capitolul al X-lea al Epistolei către Romani, cât şi pe alte locuri din Sfânta Scriptură.

Citește în continuare ‘Ca sa vina Domnul in inima omului’

26
apr.
18

De la patimirea sufleteasca la sfintire

Am adus cândva vorba – cred că v-am spus-o şi vouă – despre situaţia în care cineva ajunge la vârsta de treizeci sau treizeci şi cinci de ani şi descoperă că are o boală sufletească. Până atunci nu a avut nimic. Cineva ar putea să privească problema foarte simplu, adică dacă are dispoziţie sufletească bună, să spună: „Dacă Dumnezeu a îngăduit să-mi vină aceasta, se pare că aveam nevoie de ea”. Adică faptul că Dumnezeu a îngăduit-o pentru mântuirea lui, poate s-o ia în mod simplu. Vine însă un alt gând după aceea care zice: „De ce îmi este necesară mie şi nu altuia”? De ce un altul poate să intre pe calea lui Dumnezeu şi să se mântuiască fără boală sufletească, în timp ce eu trebuie să fiu psihopat ca să găsesc calea lui Dumnezeu? Atitudinea aceasta nu schimbă lucrurile cu nimic, pentru că îl împuţinează sufleteşte pe om şi astfel suferă mult. Dacă priveşte problema aşa cum am spus, din punct de vedere al lui Dumnezeu, şi îşi răspunde: „Pentru că Dumnezeu le-a rânduit aşa, îmi erau necesare. El cunoaşte tot, eu nu mă înţeleg pe mine însumi, cred că sunt bun şi că mă voi lupta intr-un fel sau altul, însă Dumnezeu ştie mai bine. Dacă a îngăduit aşa, înseamnă că nu se putea altfel”. Aşa să grăiască şi să se smerească pentru că este bolnav şi pentru că a trebuit ca Dumnezeu să rânduiască astfel lucrurile pentru el.

Citește în continuare ‘De la patimirea sufleteasca la sfintire’

26
apr.
18

Mărturisind şi slujind pe Domnul în inima cetăţii, aidoma femeilor mironosiţe

Cu puțin timp înainte de evenimentele din decembrie 1989 am vizitat biserica de la Stavropoleos, fostă mănăstire, cunoscută în București, în țară și în lume prin frumusețea liniilor arhitecturale, un chivot plăsmuit parcă de mâinile îngerilor, așa încât totul pare desăvârșit: picturi, coloane, turlă, ferestre, ancadramente, care vorbesc de simetrie, de simțul măsurii, smerenie și demnitate deopotrivă.

Citește în continuare ‘Mărturisind şi slujind pe Domnul în inima cetăţii, aidoma femeilor mironosiţe’

26
apr.
18

Viața veșnică

„Zis-a Domnul către iudeii care crezuseră într-Însul: Aceasta este voia Tatălui Meu, ca oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică, iar Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Deci, iudeii murmurau împotriva Lui fiindcă zisese: Eu sunt Pâinea ce S-a coborât din cer; și ziceau: Oare nu este Acesta Iisus, fiul lui Iosif, și nu știm noi pe tatăl Său și pe Mama Sa? Cum spune El acum: M-am coborât din cer? Iisus a răspuns și le-a zis: Nu murmurați între voi. Nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu-l va aduce Tatăl, Care M-a trimis, și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi.” Ioan 6, 40-44

Citește în continuare ‘Viața veșnică’

26
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-26

JOI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(VI, 40-44)

is-a Domnul către iudeii care crezuseră în-Însul: aceasta este voia Tatălui Meu, ca tot cel care-L vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua de apoi“. Deci Iudeii murmurau împotrivă-I fiindcă spusese: „Eu sunt Pâinea Care S’a pogorât din cer“, şi ziceau: „Oare nu este acesta Iisus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată şi mamă noi îi ştim? Cum de spune el acum: M’am pogorât din cer!?…“. Iisus, răspunzând, le-a zis: „Nu murmuraţi între voi. Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu-l va atrage Tatăl, Cel ce M’a trimis, şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
26
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-26

JOI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(VIII, 26-39)

n zilele acelea, un înger al Domnului a grăit către Filip, zicând: Ridică-te şi mergi spre miazăzi, pe calea care coboară de la Ierusalim la Gaza; aceasta este pustie. Şi, ridicându-se, a mers. Şi iată un bărbat din Etiopia, famen, mare dregător al Candachiei, regina Etiopiei, care era peste toată vistieria ei şi care venise la Ierusalim ca să se închine, se întorcea acasă; şi, şezând în carul său, citea pe proorocul Isaia. Iar Duhul i-a zis lui Filip: Apropie-te şi te alipeşte de carul acesta. Şi, alergând, Filip l-a auzit citind pe proorocul Isaia, şi i-a zis: Înţelegi, oare, ce citeşti? Iar el a zis: Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva? Şi a rugat pe Filip să se urce şi să şadă cu el. Iar locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: «Ca un miel care se aduce spre junghiere şi ca o oaie fără de glas înaintea celui ce-o tunde, aşa nu şi-a deschis gura Sa. Întru smerenia Lui judecata Lui s-a ridicat, şi neamul Lui cine-l va spune? Că se ridică de pe pământ viaţa Lui». Iar famenul, răspunzând, a zis lui Filip: Rogu-te, despre cine zice proorocul acesta, despre sine ori despre altcineva? Iar Filip, deschizând gura sa şi începând de la scriptura aceasta, i-a binevestit pe Iisus. Şi, pe când mergeau pe cale, au ajuns la o apă; iar famenul a zis: Iată apă. Ce mă împiedică să fiu botezat? Filip a zis: Dacă crezi din toată inima, este cu putinţă. Şi el, răspunzând, a zis: Cred că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Şi a poruncit să stea carul; şi s-au coborât amândoi în apă, şi Filip şi famenul, şi l-a botezat. Iar când au ieşit din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. Şi el s-a dus în calea sa, bucurându-se.
25
apr.
18

Nenorocirile care vin pe pamânt, si noi ne miram de multe ori si spunem – Părintele Calistrat 25.04.2018

25
apr.
18

Vederea înșeală și părerile amăgesc! Să nu judecăm omul după prima vedere! – Părintele Calistrat 25.04.2018

25
apr.
18

Placerea oripilarii

Nu e simplu să fii credincios în lumea de azi. Credința este încă permisă, dar exercitarea ei devine tot mai dificilă într-o lume care parcă este tot mai urâtă pe zi ce trece, în care ne înțelegem și ne acceptăm tot mai puțin unii cu alții. Manifestările credincioșilor pot îmbrăca diverse forme, așa cum și oamenii sunt diferiți, înțeleg mai mult sau mai puțin din viață, dar mai ales după cum sunt recepționate mesajele lor, după cum sunt sau nu pe placul altora. Odată cu noile tehnologii, unde fiecare își exprimă părerile în aproape orice mod, fără să mai apară jena naturală pe care ar crea-o întâlnirea față către față, s-a creat un grup numeros care judecă, desconsideră, ironizează, acuză și jignește credincioșii, văzând probabil în această acțiune un mod plăcut de petrecere a timpului și de solidarizare în jurul ideii că orice credincios merită disprețul întregii societăți. În acest mod se simt și superiori acelora care n-au fost în stare să se elibereze de minciunile credinței.

Citește în continuare ‘Placerea oripilarii’

25
apr.
18

Indoiala și viața creștină

Nu intenţionez să vă ofer o expunere completă a creştinismului, doresc doar sa mă opresc asupra unor subiecte pe care le consider relevante atât pentru creştini, cât şi pentru oricine doreşte să se înţeleagă pe sine şi situaţia în care ne aflăm noi, creştinii. Poate că atunci când afirm „noi, creştinii” depăşesc limitele celor pe care urmează să le spun şi poate că, de fapt, ar trebui sa spun: „felul în care înţelege această situaţie un creştin care aparţine Bisericii Ruse” pentru că este vorba despre o contribuţie personală – oferită nu ca învăţătură, ci ca modalitate de a stimula gândirea.

Citește în continuare ‘Indoiala și viața creștină’

25
apr.
18

Imaginea, prima servita

O schimbare majoră produsă de noile media în felul în care oamenii văd lumea este foarte marea importanţă acordată imaginii.

Citește în continuare ‘Imaginea, prima servita’

25
apr.
18

Iosif din Arimateea, mărturisitor plin de curaj

„Iosif cel cu bun chip, de pe Lemn luând preacurat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresme în mormânt nou îngropându-L, L-a pus.” Dreptul Iosif din Arimateea este pomenit în Duminica Femeilor Mironosiţe – a treia duminică după Sfintele Paști, şi pe 31 iulie. El este amintit în Sfânta Scriptură în contextul Pătimirilor Mântuitorului. Sfinții Evangheliști îl mai prezintă pe Iosif din Arimateea ca fiind bogat, nu doar material, ci și spiritual, de vreme ce se spune despre el: „Și iată un bărbat cu numele Iosif, sfetnic fiind, bărbat bun și drept” (Luca 23, 50-51). După moartea pe Cruce a Domnului nostru Iisus Hristos, Iosif a mers la Pilat și l-a rugat să-i permită să coboare Trupul lui Iisus de pe cruce, ca să-L îngroape, fiindcă aşa prevedea legea iudaică, pe care o respecta cu stricteţe. Ataşamentul său faţă de Mântuitorul se vede şi în ceea ce a făcut mai departe: „Şi coborându-L, L-a înfăşurat în giulgiu de in şi L-a pus într-un mormânt săpat în piatră, în care nimeni, niciodată, nu mai fusese pus” (Luca 23, 53). Sfântul Evanghelist Matei ne spune că, de fapt, Iosif din Arimateea a renunţat la propriul mormânt săpat în piatră în favoarea Domnului, împlinind profeţia lui Isaia, care vestise că Mesia va fi condamnat împreună cu cei răi, dar mormântul lui va fi pus la un loc cu cel bogat. Datele tradiţiei precizează însă că şi lui i S-a arătat Domnul înviat, dăruindu-i bucuria şi deplinătatea credinţei.

Citește în continuare ‘Iosif din Arimateea, mărturisitor plin de curaj’

25
apr.
18

Luați, mâncați … Trupul lui Hristos !

„Zis-a Domnul către iudeii care crezuseră într-Însul: Eu sunt Pâinea vieții; cel ce vine la Mine nu va flămânzi și cel ce crede în Mine nu va înseta niciodată. Dar am spus vouă că M-ați și văzut și nu credeți. Tot ce-Mi dă Tatăl, va veni la Mine; și pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară; pentru că M-am coborât din cer nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui Care M-a trimis pe Mine. Și aceasta este voia Celui Care M-a trimis, ca, din toți pe care Mi i-a dat Mie, să nu pierd pe nici unul, ci să-i înviez pe ei în ziua cea de apoi.” Ioan 6, 35–39

Citește în continuare ‘Luați, mâncați … Trupul lui Hristos !’

25
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-25

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(VI, 35-39)

is-a Domnul către iudeii care crezuseră în-Însul: „Eu sunt Pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce crede în Mine niciodată nu va înseta. Dar Eu v’am spus că M’aţi şi văzut, şi nu credeţi. Tot ce-Mi dă mie Tatăl, va veni la Mine; şi pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară; pentru că M’am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M’a trimis. Iar voia Celui ce M’a trimis, aceasta este: să nu-l pierd pe nici unul din cei pe care Mi-a dat, ci să-l înviez în ziua de apoi.
25
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-25

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(VIII, 18-25)

n zilele acelea, Simon, văzând că prin punerea mâinilor apostolilor se dă Duhul Sfânt, le-a adus bani, zicând: Daţi-mi şi mie puterea aceasta, ca acela pe care eu voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt. Iar Petru a zis către el: Banii tăi să fie cu tine spre pierzare! Căci ai socotit că darul lui Dumnezeu se dobândeşte cu bani. Tu n-ai parte, nici moştenire la chemarea aceasta, pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu. Pocăieşte-te deci de această răutate a ta şi te roagă lui Dumnezeu, doară ţi se va ierta cugetul inimii tale, căci întru amărăciunea fierii şi întru legătura nedreptăţii te văd că eşti. Şi, răspunzând, Simon a zis: Rugaţi-vă voi la Domnul, pentru mine, ca să nu vină asupra mea nimic din cele ce aţi zis. Iar ei, mărturisind şi grăind cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim şi în multe sate ale samarinenilor binevesteau.
24
apr.
18

Din flora medicinală de primăvară

Încă din primele zile de primăvară, după imaculatul ghiocel, apare urzica vie (Urtica dioica), dar şi alte plante dintre cele mai vechi şi mai valoroase, considerate izvor de sănătate şi purificare, precum spanacul, păducelul sau lăcrămioarele. Plantele medicinale care apar în această perioadă sunt recomandate în cure alimentare şi terapeutice pentru efectele lor tonice, depurative şi mineralizante, mai ales persoanelor anemice, rahitice, convalescente şi obosite.

Citește în continuare ‘Din flora medicinală de primăvară’

24
apr.
18

Feriți-vă de SECTARI – Părintele Calistrat 24.04.2018

24
apr.
18

Despre neagonisire

Virtutea contrară avariției este neagonisirea. Ea are în vedere dezlipirea inimii de bogății. Desigur, nu avutul este păcătos, ci alipirea de el și pofta de mai mult. Dobândirea neagonisirii pentru omul căzut, care din fire ține la ce are și pururea caută să aibă fără măsură, de dragul plăcerii și de frica morții, e un lucru greu. Căci a avea i se pare omului totuna cu a fi.

Citește în continuare ‘Despre neagonisire’

24
apr.
18

Mărarul combate depresia și întărește oasele

Condiment extrem de aromat, originar din estul Mediteranei și folosit în Europa, dar și în India, mărarul este adesea utilizat pentru aromatizarea salatelor, fripturilor, sosurilor, ciorbelor, dar și a dulcețurilor și lichiorurilor. Această mirodenie foarte populară conține numeroși compuși și derivați chimici cunoscuți pentru puterea lor antioxidantă și de prevenire a diverselor afecțiuni.

Citește în continuare ‘Mărarul combate depresia și întărește oasele’

24
apr.
18

Maica Domnului, primul martor al Învierii

Sinaxarul Învierii ne aduce în atenţie un lucru de o importanţă covârşitoare pentru înţelegerea corectă a textelor evanghelice care relatează despre Învierea Domnului, în ceea ce priveşte prezenţa Maicii Domnului în faţa mormântului gol şi întâlnirea ei cu Fiul său înviat. În acest sens, din sinaxar aflăm că: „Învierea a cunoscut-o întâi Maica lui Dumnezeu, care, după cum grăieşte Evanghelia de la Matei, şedea la mormânt împreună cu Maria Magdalena. Dar spre a nu se arunca îndoială asupra Învierii, din pricina dragostei de mamă pentru Fiul său, de aceea zic Evangheliştii că Domnul S-a arătat mai întâi Mariei Magdalena”.

Citește în continuare ‘Maica Domnului, primul martor al Învierii’

24
apr.
18

Mâncarea cea nepieritoare

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Lucrați nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne spre viața veșnică și pe care o va da vouă Fiul Omului, căci pe El L-a pecetluit Dumnezeu-Tatăl. Deci au zis către El: Ce să facem, ca să săvârșim lucrările lui Dumnezeu? Iisus a răspuns și le-a zis: Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, ca să credeți în Acela pe Care El L-a trimis. Deci I-au zis: Dar ce minune faci Tu, ca să vedem și să credem în Tine? Ce lucrezi? Părinții noștri au mâncat mană în pustie, precum este scris: «Pâine din cer le-a dat lor să mănânce». Deci Iisus le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Nu Moise v-a dat pâinea cea din cer; ci Tatăl Meu vă dă din cer Pâinea cea adevărată. Căci Pâinea lui Dumnezeu este cea care Se coboară din cer și care dă viață lumii.” Ioan 6, 27-33

Citește în continuare ‘Mâncarea cea nepieritoare’

24
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-24

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(VI, 27-33)

is-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: lucraţi nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne întru viaţa veşnică pe care v’o va da Fiul Omului, căci pe El Şi-a pus pecetea Dumnezeu-Tatăl“. Deci au zis către El: „Ce să facem, ca să săvârşim lucrurile lui Dumnezeu?“ Iisus le-a răspuns, zicând: „Lucrul lui Dumnezeu acesta este, să credeţi în Cel pe Care El L-a trimis“. Deci I-au zis: „Dar ce minune faci tu, ca să vedem şi să credem în tine? Ce lucrezi? Părinţii noştri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: Pâine din cer le-a dat lor să mănânce“. Deci Iisus le-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: Nu Moise v’a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă din cer pâinea cea adevărată. Că pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer şi dă viaţă lumii“.
24
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-24

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(VIII, 5-17)

n zilele acelea, Filip, coborându-se într-o cetate a Samariei, le propovăduia pe Hristos. Şi mulţimile luau aminte într-un cuget la cele spuse de către Filip, ascultându-l şi văzând semnele pe care le săvârşea. Căci din mulţi care aveau duhuri necurate, strigând cu glas mare, ele ieşeau şi mulţi slăbănogi şi şchiopi s-au vindecat. Şi s-a făcut mare bucurie în cetatea aceea. Dar era mai dinainte în cetate un bărbat, anume Simon, vrăjind şi uimind neamul Samariei, zicând că el este cineva mare, la care luau aminte toţi, de la mic şi până la mare, zicând: Acesta este puterea lui Dumnezeu, numită cea mare. Şi luau aminte la el, fiindcă de multă vreme, cu vrăjile lui, îi uimise. Iar când au crezut lui Filip, care le propovăduia despre împărăţia lui Dumnezeu şi despre numele lui Iisus Hristos, bărbaţi şi femei se botezau. Iar Simon a crezut şi el şi, botezându-se, era mereu cu Filip. Şi văzând semnele şi minunile mari ce se făceau, era uimit. Iar apostolii din Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan, care, coborând, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. Căci nu Se pogorâse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezaţi în numele Domnului Iisus. Atunci îşi puneau mâinile peste ei, şi ei luau Duhul Sfânt.
23
apr.
18

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință – Părintele Calistrat 23.04.2018

23
apr.
18

Panegiric la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă – Pr. Vasile Gordon

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

În anul mântuirii 1500, voievodul Ştefan Cel Mare şi Sfânt a trimis un steag al Moldovei la mânăstirea Zografu din muntele Athos, care poartă pe el chipul Sfântului Gheorghe omorând balaurul, însemnele stemei moldave şi următoarea inscripţie-rugăciune: „O, luptătorule şi biruitorule mare Gheorghe, în nevoi şi nenorociri grabnic ajutător şi cald sprijinitor, iar celor întristaţi bucurie nespusă, primeşte de la noi această rugăciune a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domnul Ţării Moldovei. Păzeşte-l pe el neatins în lumea aceasta şi în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Şi aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei sale”.

Citește în continuare ‘Panegiric la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă – Pr. Vasile Gordon’

23
apr.
18

Călătoria către asemănarea cu Dumnezeu

Praznicul pe care îl aşteptăm, Crăciunul, este întruparea Celui mai înainte de veci, ca să fie om, ca să poată vorbi omului faţă către faţă fără să-l sperie, ca Blând Păstor, ca să-l aducă pe om înapoi la înţelegerea chipului celui dintâi în care Dumnezeu a făcut pe om, chip care este însuşi chipul lui Dumnezeu. Ca şi noi, însufleţiţi de frumuseţea acelui prin chip, să începem cu dumnezeiască insuflare acea călătorie către asemănarea cu Dumnezeu. Chipul îl avem în noi, dar asemănarea cu Dumnezeu unde este? Această călătorie, această lucrare a omului în care se înfăptuieşte asemănarea cu Dumnezeu, care prin lucrarea harului poate duce până la totala identitate a omului cu Dumnezeu, se numeşte pocăinţă.

Citește în continuare ‘Călătoria către asemănarea cu Dumnezeu’

23
apr.
18

Să ne iubim unii pe alții !

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unul pe altul. Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar, pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște. Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. Dar toate acestea le vor face vouă din pricina numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel Care M-a trimis pe Mine. Dacă n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăște pe Mine urăște și pe Tatăl Meu. Dacă nu aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au văzut și M-au urât și pe Mine și pe Tatăl Meu; iar aceasta, ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: «M-au urât pe nedrept». Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Și voi mărturisiți, pentru că de la început sunteți cu Mine. Acestea vi le-am spus ca să nu vă poticniți în credința voastră. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; și chiar va veni vremea când oricine vă va ucide pe voi va crede că aduce slujire lui Dumnezeu.” Ioan 15, 17–27; 16, 1–2

Citește în continuare ‘Să ne iubim unii pe alții !’

23
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-23

Sfântul Mare Mucenic GHEORGHE

Evanghelia de la Ioan
(XV, 17-27; XVI, 1-2)

is-a Domnul ucenicilor Săi: „Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unii pe alţii! De vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte de voi M’a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este-al ei; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v’am ales pe voi din lume, de aceea vă urăşte lumea. Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul ei. Dacă M’au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Dar pe toate acestea vi le vor face din pricina numelui Meu, pentru că ei nu-L cunosc pe Cel ce M’a trimis. De n’aş fi venit şi nu le-aş fi grăit, păcat n’ar avea; dar acum ei nu au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăşte pe Mine Îl urăşte pe Tatăl Meu. De n’aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat n’ar avea; dar acum au şi văzut şi M’au urât – şi pe Mine, şi pe Tatăl Meu, dar aceasta, pentru a se plini cuvântul scris în legea lor: M’au urât pe nedrept. Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu vi-L voi trimite de la Tatăl, Duhul Adevărului, Cel ce din Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Dar şi voi mărturisiţi, pentru că de la’nceput sunteţi cu Mine. Pe acestea vi le-am grăit ca să nu vă poticniţi. Vă vor scoate din sinagogi; ba chiar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că-I aduce închinare lui Dumnezeu.“
LUNI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(IV, 46-54)

n vremea aceea, Iisus a mers din nou în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Şi era un slujitor regesc, al cărui fiu era bolnav în Capernaum. Acesta, auzind că Iisus a venit din Iudeea în Galileea, s’a dus la El şi L-a rugat să Se coboare şi să-i vindece fiul, că era pe moarte. Şi Iisus i-a zis: „Dacă n’aţi vedea semne şi minuni, n’aţi crede“. Slujitorul regesc I-a zis: „Doamne, coboară-Te înainte de a-mi muri copilul…“. Iisus i-a zis: „Du-te, fiul tău trăieşte!“ Şi omul a crezut în cuvântul pe care i l-a spus Iisus şi a plecat. Iar în timp ce el cobora, slugile lui l-au întâmpinat spunându-i că fiul său trăieşte. Atunci el le-a cerut să-i spună ceasul în care i-a fost mai bine. Şi i-au spus: „Ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile“. Aşadar, tatăl a cunoscut că acela a fost ceasul când Iisus i-a zis: „Fiul tău trăieşte“. Şi a crezut, el şi toată casa lui. Aceasta este a doua minune pe care a făcut-o Iisus, când a venit iarăşi din Iudeea în Galileea.
23
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-23

LUNI
ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA DUPĂ PAŞTI

Sfântul Mare Mucenic GHEORGHE

Ap. Fapte

(VI, 8-15; VII, 1-5; 47-60)

n zilele acelea, Ştefan, plin de har şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor. Şi s-au ridicat unii din sinagoga ce se zicea a libertinilor şi a cirenenilor şi a alexandrinilor şi a celor din Cilicia şi din Asia, sfădindu-se cu Ştefan. Şi nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi a Duhului cu care el vorbea. Atunci au pus pe nişte bărbaţi să zică: L-am auzit spunând cuvinte de hulă împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu. Şi au întărâtat poporul şi pe bătrâni şi pe cărturari şi, năvălind asupră-i, l-au răpit şi l-au dus în sinedriu. Şi au pus martori mincinoşi, care ziceau: Acest om nu încetează a vorbi cuvinte de hulă împotriva acestui loc sfânt şi a Legii. Că l-au auzit zicând că Iisus, Nazarineanul Acest, va strica locul acesta şi va schimba datinile pe care ni le-a lăsat nouă Moise. Şi aţintindu-şi ochii asupra lui, toţi cei ce şedeau în sinedriu au văzut faţa lui ca o faţă de înger.

i a zis arhiereul: Adevărate sunt acestea? Iar el a zis: Bărbaţi fraţi şi părinţi, ascultaţi! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, mai înainte de a locui în Haran, şi a zis către el: Ieşi din pământul tău şi din rudenia ta şi vino în pământul pe care ţi-l voi arăta. Atunci, ieşind din pământul caldeilor, a locuit în Haran. Iar de acolo, după moartea tatălui său, l-a strămutat în această ţară, în care locuiţi voi acum. Şi nu i-a dat moştenire în ea nici o palmă de pământ, ci i-a făgăduit că i-o va da lui spre stăpânire şi urmaşilor lui după el, neavând el copil.

ar Solomon I-a zidit Lui casă, dar Cel Preaînalt nu locuieşte în temple făcute de mâini, precum zice proorocul: «Cerul este tronul Meu şi pământul aşternut picioarelor Mele. Ce casă Îmi veţi zidi Mie – zice Domnul – sau care este locul odihnei Mele? Nu mâna Mea a făcut toate acestea?». Voi, cei tari în cerbice şi netăiaţi împrejur la inimă şi la urechi, voi pururea staţi împotriva Duhului Sfânt, precum părinţii voştri aşa şi voi! Pe care dintre prooroci nu l-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei ce au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept, ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum, voi, care aţi primit Legea întru rânduială de la îngeri şi n-aţi păzit-o! Iar ei, auzind acestea, fremătau de furie în inimile lor şi scrâşneau din dinţi împotriva lui. Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu, şi a zis: Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu! Iar ei, strigând cu glas mare, şi-au astupat urechile şi au năvălit asupra lui. Şi scoţându-l afară din cetate îl băteau cu pietre. Iar martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul. Şi îl băteau cu pietre pe Ştefan, care se ruga şi zicea: Doamne Iisuse, primeşte duhul meu! Şi, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta! Şi, zicând acestea, a murit. Iar Saul se învoise la uciderea lui Ştefan.

22
apr.
18

Duminica mironositelor – Părintele Calistrat 22.04.2018

22
apr.
18

Predică la Duminica a 3-a după Paşti – a Mironosiţelor

<p>
	Duminica a III-a după Paşti - a Mironosiţelor</p>

Duminica a III-a după Paşti - a Mironosițelor

După acestea era o sărbătoare a iudeilor şi Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care se numea pe evreieşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăcea mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut.

Citește în continuare ‘Predică la Duminica a 3-a după Paşti – a Mironosiţelor’

22
apr.
18

Apostolatul femeii creștine

Astăzi, instituții de învățământ de prestigiu de la Paris și Londra fac studii și prezintă statistici îngrijorătoare privind un tot mai accentuat declin al religiozității tinerilor europeni. Aflăm din ele că mulți tineri din țările dezvoltate economic spun că participă doar foarte rar la slujbele religioase, alții nu-și mai declară nici măcar apartenența la vreuna dintre religii, mulți dintre ei pur și simplu considerându-se atei. Este o situație pe care trebuie să o privim cu seriozitate și durere, căci ea poate să devină o realitate și în Est. Se impune însă o întrebare: cine sunt mamele acestor tineri și ce au făcut ele cu ei până acum?

Citește în continuare ‘Apostolatul femeii creștine’

22
apr.
18

Dragostea Mironosițelor

Iubirea față de Dumnezeu-omul Iisus Hristos a fost resortul care le-a făcut pe femei, pe purtătoare de miruri, să facă ceva ce ar putea fi considerat la prima vedere lipsit de sens, neverosimil: să ia miruri și noaptea, înainte de ivirea zorilor, să meargă la mormântul care era închis cu o piatră mare, ce nu putea fi ușor urnită din loc, iar pe deasupra era și pecetluită pentru a nu intra nimeni, iar soldații plătiți de iudei păzeau intrarea peșterii-mormânt, în condițiile în care ucenicii Mântuitorului se ascundeau, de frica iudeilor, și stăteau închiși în casă. Istoricul Titus Livius, într-o epocă în care femeia era privată de drepturi fundamentale, afirma: „De îndată ce femeile ajung egale cu noi, ele ne sunt deja superioare” (Ab urbe condita, XXXIV, 3). Nici întunericul nopții, nici locul unde trebuiau să ajungă, nici soldații, nici șansele reduse de a reuși să intre nu le-au împiedicat să cumpere miruri și să meargă la mormânt.

Citește în continuare ‘Dragostea Mironosițelor’

22
apr.
18

Femeile mironosiţe, martorii Răstignirii și Învierii Domnului

În vremea aceea a venit Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu, și, îndrăznind, a intrat la Pilat și a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s-a mirat că Iisus a murit așa curând și, chemând pe sutaș, l-a întrebat dacă a murit de mult. Deci, aflând de la sutaș, a dăruit lui Iosif trupul. Atunci Iosif, cumpărând giulgiu și coborându-L de pe cruce, L-a înfășurat în giulgiu și L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă și a prăvălit o piatră la ușa mormântului. Iar Maria Magdalena și Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus. Și, după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Și dis-de-dimineață, în ziua cea dintâi a săptămânii, pe când răsărea soarele, au venit la mormânt; și ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului? Dar, ridicându-și ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată; căci era foarte mare. Și, intrând în mormânt, au văzut un tânăr șezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veșmânt alb, și s-au spăimântat. Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântați! Căutați pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeți și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru că va merge în Galileea mai înainte de voi; acolo Îl veți vedea, după cum v-a spus vouă. Și, ieșind, au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de frică și de uimire, și nimănui nimic n-au spus, căci se temeau. Marcu 15, 43-47; 16, 1-8

Citește în continuare ‘Femeile mironosiţe, martorii Răstignirii și Învierii Domnului’

22
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-22

DUMINICA
A TREIA DUPĂ PAŞTI A MIRONOSIŞELOR

Evanghelia de la Marcu
(XV, 43-47, XVI, 1-8)

n vremea aceea a venit Iosif, cel din Arimateea, sfetnic cu bun chip, care aştepta şi el împărăţia lui Dumnezeu; şi, îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s’a mirat că a şi murit; şi chemând sutaşul, l-a întrebat dacă a murit de mult. Şi aflând de la sutaş, i-a dăruit lui Iosif trupul mort. Şi Iosif, cumpărând giulgiu şi coborându-L de pe cruce, L-a înfăşurat în giulgiu şi L-a pus într’un mormânt care era săpat în stâncă; şi a prăvălit o piatră la uşa mormântului. Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosif, priveau unde L-au pus. Şi de’ndată ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Şi foarte de dimineaţă, în prima zi a săptămânii, au venit la mormânt în răsăritul soarelui şi-şi spuneau între ele: „Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului?“ Dar, ridicându-şi ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese răsturnată. Şi intrând în mormânt, au văzut un tânăr şezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veşmânt alb; şi s’au înspăimântat. Dar el le-a zis: „Nu vă’nspăimântaţi! Pe Iisus Nazarineanul Îl căutaţi, pe Cel răstignit. A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Mergeţi însă şi spuneţi-le ucenicilor Săi şi lui Petru că va merge mai înainte de voi în Galileea; acolo Îl veţi vedea, aşa cum v’a spus“. Şi, ieşind, au fugit de la mormânt, că de tremur erau cuprinse şi de uimire; şi n’au spus nimănui nimic, fiindcă se temeau.
22
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-22

DUMINICA
A TREIA DUPĂ PAŞTI A MIRONOSIŞELOR

Ap. Fapte

(VI, 1-7)

n zilele acelea, înmulţindu-se ucenicii, eleniştii (iudei) murmurau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la slujirea cea de fiecare zi. Şi chemând cei doisprezece mulţimea ucenicilor, au zis: Nu este drept ca noi, lăsând de-o parte cuvântul lui Dumnezeu, să slujim la mese. Drept aceea, fraţilor, căutaţi şapte bărbaţi dintre voi cu nume bun, plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă. Iar noi vom stărui în rugăciune şi în slujirea cuvântului. Şi a plăcut cuvântul înaintea întregii mulţimi, şi au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt, şi pe Filip, şi pe Prohor, şi pe Nicanor, şi pe Timon, şi pe Parmena, şi pe Nicolae, prozelit din Antiohia, pe care i-au pus înaintea apostolilor, şi ei, rugându-se, şi-au pus mâinile peste ei. Şi cuvântul lui Dumnezeu creştea, şi se înmulţea foarte numărul ucenicilor în Ierusalim, încă şi mulţime de preoţi se supuneau credinţei.
21
apr.
18

Orice neînțelegere din familie, desfășurată în timpul sarcinii, influențează copilul care se va naște

Copilul nu vrea doar bani, ci și mângâiere, nu vrea doar haine, încălțăminte și ciocolate, ci și cuvinte dulci, să se întărească, să se consolideze, să se mângâie, pentru ca inimioara lui să se bucure. De obicei, astăzi, părinții se interesează mai mult pentru hrana și formarea lumească: limbi străine, muzică, dans, gimnastică, lupte, scrimă, box, fotbal. Copilul este continuu ocupat, bombardat de cunoștințe și imagini, știri și reclame. Este obosit de la o vârstă mică. E cunoscut că exagerarea este întotdeauna periculoasă. Părinții trebuie să fie și pedagogi și cateheți ai copiilor lor. Așa cum frumos zice Mitropolitul Emilian de Silivria: „În criza duhovnicească a zilelor noastre, vor fi câștigați copiii dacă părinții lor, cu multă sensibilitate și multă grijă, îi instruiesc cu râvna catehetului și cu responsabilitatea conștiinciosului dascăl. Părinții trebuie să fie pentru copiii lor primul catehet și primul dascăl. Mai mult, în zâmbetul tatălui său copilul va distinge zâmbetul Tatălui Ceresc, iar în afecțiunea mamei, iubirea călduroasă a Maicii Domnului, mama tuturor creștinilor”.

Citește în continuare ‘Orice neînțelegere din familie, desfășurată în timpul sarcinii, influențează copilul care se va naște’

21
apr.
18

Rugăciunea preotului îl unește pe copil cu Hristos

Preotul este singurul om şi vas al Duhului Sfânt, pe Pământ, care lucrează şi cu raţiunea şi cu harul, dar şi prin exemplul personal.

Citește în continuare ‘Rugăciunea preotului îl unește pe copil cu Hristos’

21
apr.
18

Căsătorie

Ce ne învaţă Biblia despre căsătorie? Căsătoria este o asociere, o tovărăşie devotată şi permanentă între un bărbat şi o femeie.

Citește în continuare ‘Căsătorie’

21
apr.
18

Dezvăluiri despre miracolele pe care le descoperă oamenii – Părintele Calistrat 21.04.2018

21
apr.
18

Femeile mironosiţe, martori ai Învierii

Femeile mironosiţe sunt martori ai Învierii Domnului. Ele sunt sărbătorite împreună în Duminica a treia după Paşti. Sinaxarul din Penticostar arată că în această duminică pomenim pe femeile purtătoare de miruri de mare preţ care s-au dus să ungă Trupul Mântuitorului în ziua Învierii Sale din morţi.

Citește în continuare ‘Femeile mironosiţe, martori ai Învierii’

21
apr.
18

„Adevărat zic vouă că nici un proroc nu este bine primit în patria sa”

După distrugerea Templului din Ierusalim în anul 587 î.Hr. de oștile babiloniene conduse de regele Nabucodonosor și reclădirea ulterioară a marelui locaș în timpul conducătorului Zorobabel, în pofida tur­bu­lențelor politice și sociale, poporul ales al lui Dumnezeu și-a găsit o permanentă coerență religioasă. Însă, din momentul Întrupării Mântuitorului, toată această „evlavie” exterioară a jertfelor și împlinirii poruncilor Legii vechi a­junge să fie pusă sub semnul între­bării și nu dovedește deloc cre­dința puternică pe care considerau că o au cei care Îl așteptau pe Mesia.

Citește în continuare ‘„Adevărat zic vouă că nici un proroc nu este bine primit în patria sa”’

21
apr.
18

Îndoiala ca exercițiu al sincerității

De unde știi că religia ta este cea adevărată? O întrebare de neevitat, pe drumul de la îndoială la certitudine. Iată cum răspund la această întrebare istoricii religiilor, în comparație cu Sfinții Părinți ai Bisericii. Atunci când acceptă existența divinului, savanţi ai istoriei religiilor susțin că experiența spirituală este aceeași pentru fiecare dintre noi, că Dumnezeu este același, dar că noi îl percepem diferit, ca urmare a tradiţiilor culturale şi religioase diferite. Mircea Eliade afirma, referindu-se, în particular, la experienţa luminii spirituale, că aceasta este o „descoperire personală”, dar, „pe de altă parte, fiecare descoperă ceea ce era pregătit spiritual şi cultural să descopere”. Adică, modul în care interpretăm o experienţă spirituală este influențat decisiv de „ideologia preexistentă” în care o integrăm („Experienţe ale luminii mistice”, în Mefistofel şi androginul, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 70).

Citește în continuare ‘Îndoiala ca exercițiu al sincerității’

21
apr.
18

„Nu vă temeți!”: în primejdii Hristos este cu noi

„În vremea aceea, văzând minunea pe care a făcut-o Iisus, oamenii ziceau: Acesta este într-adevăr Prorocul, Care avea să vină în lume. Cunoscând, deci, Iisus că au să vină și să-L ia cu sila ca să-L facă Împărat, S-a dus iarăși în munte, El singur. Și, când s-a făcut seară, ucenicii Lui au coborât la mare. Și, intrând în corabie, se îndreptau spre Capernaum, dincolo de mare. Și s-a făcut întuneric, iar Iisus încă nu venise la ei. Și, suflând vântul cu putere, marea se învolbura. După ce au vâslit, deci, ca la douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Iisus umblând pe apă și apropiindu-Se de corabie și s-au înfricoșat. Dar El le-a zis: Eu sunt; nu vă temeți! Deci, voiau să-L ia în corabie, însă corabia îndată a sosit la țărmul la care mergeau. A doua zi, mulțimea, care rămăsese de cealaltă parte a mării, a văzut că nu era acolo decât numai o corabie mai mică și că Iisus nu intrase în corabie împreună cu ucenicii Săi, ci plecaseră numai ucenicii Lui. Și alte corăbii mai mici au venit din Tiberiada în apropiere de locul unde ei mâncaseră pâinea, după ce Domnul mulțumise. Deci, când a văzut mulțimea că nu sunt acolo Iisus și ucenicii Lui, oamenii au intrat în corăbiile cele mici și au venit la Capernaum, căutându-L pe Iisus. Și, găsindu-L dincolo de mare, I-au zis: Învățătorule, când ai venit aici? Iisus le-a răspuns și a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Mă căutați nu pentru că ați văzut minuni, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat. Lucrați nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne spre viața veșnică și pe care o va da vouă Fiul Omului, pentru că pe El L-a pecetluit Dumnezeu-Tatăl.” Ioan 6, 14-27

Citește în continuare ‘„Nu vă temeți!”: în primejdii Hristos este cu noi’

21
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-21

SÂMBĂTĂ
ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(VI, 14-27)

n vremea aceea, văzând minunea pe care a făcut-o Iisus, oamenii ziceau: „Acesta este într’adevăr Profetul care va să vină în lume!…“. Cunoscând deci Iisus că au să vină şi să-L ia cu de-a sila ca să-L facă rege, S’a dus iarăşi în munte, numai El. Şi când s’a făcut seară, ucenicii Lui s’au coborât la mare. Şi intrând în corabie, mergeau în cealaltă parte a mării, la Capernaum. Şi iată că s’a făcut întuneric, şi Iisus încă nu venise la ei. Şi suflând vânt mare, marea se întărâta. După ce au vâslit deci ca la douăzeci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Iisus umblând pe apă şi apropiindu-Se de corabie; şi s’au înfricoşat. Iar El le-a zis: „Eu sunt; nu vă temeţi!“ Deci voiau să-L ia în corabie, şi îndată corabia a sosit la ţărmul la care mergeau. A doua zi, mulţimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că acolo nu fusese altă corabie decât una în care intraseră ucenicii Săi şi că Iisus nu intrase în corabie împreună cu ucenicii Săi, ci numai ucenicii Săi plecaseră. Din Tiberiada au venit şi alte corăbii aproape de locul unde ei mâncaseră pâinea după ce Domnul mulţumise. Deci, când mulţimea a văzut că Iisus nu este acolo, nici ucenicii Săi, au intrat în corăbii şi au venit la Capernaum, căutându-L pe Iisus. Şi găsindu-L dincolo de mare, I-au zis: „Învăţătorule, când ai venit aici?“ Iisus le-a răspuns, zicând: „Adevăr, adevăr vă spun: Nu pentru că aţi văzut minuni Mă căutaţi, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v’aţi săturat. Lucraţi nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne întru viaţa veşnică pe care v’o va da Fiul Omului, căci pe El Şi-a pus pecetea Dumnezeu-Tatăl“.
21
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-21

SÂMBĂTĂ
ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(V, 21-32)

n zilele acelea, apostolii au intrat de dimineaţă în templu şi învăţau. Dar venind arhiereul şi cei împreună cu el, au adunat sinedriul şi tot sfatul bătrânilor fiilor lui Israel şi au trimis la temniţă să-i aducă pe apostoli. Dar, ducându-se, slugile nu i-au găsit în temniţă şi, întorcându-se, au vestit, zicând: Temniţa am găsit-o încuiată în toată siguranţa şi pe paznici stând la uşi, dar când am descuiat, înăuntru n-am găsit pe nimeni. Când au auzit aceste cuvinte, căpetenia pazei templului şi arhiereii erau nedumeriţi cu privire la ei, ce-ar putea să fie aceasta. Dar, venind cineva, le-a dat de veste: Iată, bărbaţii pe care i-aţi pus în temniţă sunt în templu, stând şi învăţând poporul. Atunci ducându-se căpetenia pazei templului împreună cu slujitorii, i-au adus, dar nu cu sila, că se temeau de popor să nu-i omoare cu pietre. Şi, aducându-i, i-au pus în faţa sinedriului. Iar arhiereul i-a întrebat, zicând: Oare nu v-am poruncit vouă cu poruncă să nu mai învăţaţi în numele acesta? Şi iată, aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi voiţi să aduceţi asupra noastră sângele Acestui Om! Iar Petru şi apostolii, răspunzând, au zis: Trebuie să ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni. Dumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Iisus, pe Care voi L-aţi omorât, spânzurându-L pe lemn. Pe Acesta, Dumnezeu, prin dreapta Sa, L-a înălţat Stăpânitor şi Mântuitor, ca să-i dea lui Israel pocăinţă şi iertarea păcatelor. Şi suntem martori ai acestor cuvinte noi şi Duhul Sfânt, pe Care Dumnezeu L-a dat celor ce Îl ascultă.
20
apr.
18

Pacea noastră personală este de zece ori mai importantă decât pacea … ! – Părintele Calistrat 20.04.2018

20
apr.
18

Despre omul care se crede că este stăpân – Părintele Calistrat 20.04.2018

20
apr.
18

Absența lui Toma

La prima arătare a Domnului după Înviere Apostolilor Săi, aflăm de la Sfântul Evanghelist Ioan că „Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus” (Ioan 20, 24). Întrebarea legitimă care se ridică este: unde era Toma? Un răspuns pertinent îl oferă Sinaxarul Bisericii Iacobite Siriene din Mala­bar – India, care arată că din Vinerea Sfintelor Pătimiri Apostolii nu mai știau nimic despre ce se întâmplase cu Domnul nostru Iisus Hristos, rămânând ascunşi de frica iudeilor. În noaptea de sâm­bătă spre duminică, Toma a ieşit de unde erau ascunşi Apostolii şi a mers la mormântul unde era îngropat Trupul Domnului Iisus Hristos, dar văzând paza legionarilor romani nu s-a apropiat, mergând mai departe să caute mâncare pe care să o ducă fraţilor săi întru apostolie. Când s-a întors a aflat de la ceilalţi Apostoli că Domnul a înviat şi ei L-au văzut. Aici revenim la relatarea evan­ghelică a Sfântului Apostol Ioan: „Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20, 25).

Citește în continuare ‘Absența lui Toma’

20
apr.
18

Să nu ne culpabilizăm semenii !

În căsnicie reproșurile sunt inevitabile. Ele sunt expresia personalităților distincte, a nevoilor nesatisfăcute sau a unor așteptări mult prea mari, pe care le avem unii față de alții. Situația se agravează când trecem de la reproș la culpabilizarea celui de lângă noi. În ochii noștri, el devine vinovat pentru tot ce ne provoacă insatisfacție.

Citește în continuare ‘Să nu ne culpabilizăm semenii !’

20
apr.
18

Martiriul, harismă a Duhului Sfânt

Martiriul este un eveniment și o lucrare a Duhului Sfânt în Bi­serica lui Hristos cea una, sfântă, sobornicească/universală și apos­tolică, întrucât aici este prezent și lucrător Duhul Sfânt în viață și mărturisirea sa ca un fapt esențial și revelator. Acest lucru arată legătura intrinsecă ce există între martiriu și Sfânta Liturghie, ca și între martiriu și dogmele credinței. Prin urmare, cea dintâi mărturie pe care martirul o aduce este cea a credinței, ca adeziune personală la pre­zența personală a lui Dumnezeu, Care Se descoperă pe Sine Bise­ricii, în Hristos și în Duhul Sfânt, prin actul de mărturisire al martirului.

Citește în continuare ‘Martiriul, harismă a Duhului Sfânt’

20
apr.
18

Mărturisirea Sfântului Ioan Botezătorul

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Precum aud, judec; dar judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut voia Mea, ci voia Tatălui Meu, Care M-a trimis. Dacă mărturisesc Eu despre Mine însumi, mărturia Mea nu este adevărată. Altul este Cel ce mărturisește despre Mine; și știu că adevărată este mărturia pe care o mărturisește despre Mine. Voi ați trimis la Ioan și el a mărturisit adevărul. Dar Eu nu de la om iau mărturia, ci vă spun acestea ca să vă mântuiți. Acela (Ioan) era făclia care arde și luminează, și voi ați voit să vă veseliți o clipă în lumina lui. Dar Eu am mărturie mai mare decât a lui Ioan; căci lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl ca să le săvârșesc, lucrurile acestea, pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. Și Tatăl care M-a trimis, Acela a mărturisit despre Mine. Nici glasul Lui nu l-ați auzit vreodată, nici fața Lui n-ați văzut-o; și cuvântul Lui nu sălășluiește în voi, pentru că voi nu credeți în Cel pe Care L-a trimis Acela. Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viață veșnică, și acelea sunt care mărturisesc despre Mine. Și nu voiți să veniți la Mine, ca să aveți viață! Slavă de la oameni nu primesc; dar v-am cunoscut că nu aveți în voi dragostea lui Dumnezeu. Eu am venit în numele Tatălui Meu și voi nu Mă primiți; dacă va veni un altul în numele său, pe acela îl veți primi. Cum puteți voi să credeți, când primiți slavă unii de la alții, iar slava care vine de la singurul Dumnezeu nu o căutați? Să nu socotiți că Eu vă voi învinui la Tatăl; cel ce vă învinuiește este Moise, în care voi ați nădăjduit. Căci, dacă ați fi crezut lui Moise, ați fi crezut și Mie, căci despre Mine a scris acela. Iar dacă celor scrise de el nu credeți, cum veți crede în cuvintele Mele? După acestea, Iisus S-a dus dincolo de marea Galileei, în părțile Tiberiadei. Și a mers după El mulțime mare, pentru că vedeau minunile pe care le făcea cu cei bolnavi.” Ioan 5, 30-47; 6, 1-2

Citește în continuare ‘Mărturisirea Sfântului Ioan Botezătorul’

20
apr.
18

EVANGHELIA ZILEI: 2018-04-20

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(V, 30-47; VI, 1-2)

is-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Eu nu pot să fac de la Mine nimic; judec după cum aud, şi judecata Mea este dreaptă; pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M’a trimis. Dacă mărturisesc Eu despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată. Altul este Cel ce mărturiseşte despre Mine; şi ştiu că adevărată este mărturia pe care El o mărturiseşte despre Mine. Voi aţi trimis la Ioan, şi el a mărturisit adevărul. Dar Eu nu de la om iau mărturia, ci pe acestea vi le spun pentru ca voi să vă mântuiţi. Ioan era făclia care arde şi luminează, şi voi aţi vrut să vă veseliţi o clipă întru lumina lui. Dar Eu am mărturie mai mare decât a lui Ioan; că lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl să le săvârşesc, lucrurile acestea pe care le fac, ele mărturisesc despre Mine, cum că Tatăl M’a trimis. Şi Tatăl, Cel ce M’a trimis, El a mărturisit despre Mine. Nici glasul nu I l-aţi auzit vreodată, nici faţa nu I-aţi văzut-o; şi cuvântul Său nu sălăşluieşte întru voi, pentru că voi nu credeţi în Cel pe Care El L-a trimis. Voi cercetaţi Scripturile, de vreme ce socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică; şi ele sunt cele ce mărturisesc despre Mine; iar voi nu vreţi să veniţi la Mine pentru ca viaţă să aveţi! Slavă de la oameni nu primesc; dar v’am cunoscut că n’aveţi în voi iubirea lui Dumnezeu. Eu am venit în numele Tatălui Meu, dar voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul în numele său însuşi, pe acela îl veţi primi!… Cum aţi putea voi să credeţi, voi, cei ce primiţi slavă unii de la alţii, iar slava cea de la unicul Dumnezeu nu o căutaţi? Să nu socotiţi că Eu vă voi învinui la Tatăl. Este cine să vă învinuiască: Moise, în care voi aţi nădăjduit. Că dacă l-aţi crede pe Moise, M’aţi crede şi pe Mine, fiindcă el despre Mine a scris. Iar dacă celor scrise de el nu le daţi crezare, cum veţi crede în cuvintele Mele?“ După acestea, Iisus S’a dus dincolo de Marea Galileii, adică a Tiberiadei. Şi L-a urmat mulţime multă, pentru că vedeau minunile pe care le făcea cu cei bolnavi.
20
apr.
18

Apostolul Zilei: 2018-04-20

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(V, 1-11)

n zilele acelea un om, anume Anania, împreună cu Safira, femeia lui, şi-a vândut ţarina. Şi a dosit din preţ, ştiind şi femeia lui, şi aducând o parte, a pus-o la picioarele apostolilor. Iar Petru a zis: Anania, de ce a umplut satana inima ta, ca să minţi tu Duhului Sfânt şi să doseşti din preţul ţarinei? Oare, păstrând-o, nu-ţi rămânea ţie, şi vândută, nu era în stăpânirea ta? Pentru ce ai pus în inima ta lucrul acesta? N-ai minţit oamenilor, ci lui Dumnezeu! Iar Anania, auzind aceste cuvinte, a căzut şi a murit. Şi frică mare i-a cuprins pe toţi care au auzit. Şi sculându-se cei mai tineri, l-au înfăşurat şi, scoţându-l afară, l-au îngropat. După un răstimp, ca de trei ceasuri, a intrat şi femeia lui, neştiind ce se întâmplase. Iar Petru a zis către ea: Spune-mi dacă aţi vândut ţarina cu atât? Iar ea a zis: Da, cu atât. Iar Petru a zis către ea: De ce v-aţi învoit voi să ispitiţi Duhul Domnului? Iată, picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor scoate afară şi pe tine. Şi ea a căzut îndată la picioarele lui Petru şi a murit. Şi intrând tinerii, au găsit-o moartă şi, scoţând-o afară, au îngropat-o lângă bărbatul ei. Şi frică mare a cuprins toată Biserica şi pe toţi care au auzit acestea.
19
apr.
18

Ispita și decența – Părintele Calistrat 19.04.2018

19
apr.
18

Cât de simplă este viața ! – Părintele Calistrat 19.04.2018

19
apr.
18

Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 18.04.2018

19
apr.
18

Occidentul catedralelor desacralizate sau culturalizate

Unde sunt catedralele de altădată? E o întrebare la care cei care locuiesc în Occident pot răspunde că sunt chiar sub ochii noștri. Dar, continuând, vor spune că nu mai au aceeași funcție, ci pentru a le salva din punct de vedere arhitectural, o nouă destinație le-a fost dată.

Citește în continuare ‘Occidentul catedralelor desacralizate sau culturalizate’

19
apr.
18

Realitatea Învierii

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este adevărul de credinţă fundamental pentru noi creştinii ortodocşi. Mărturisind credinţa în Învierea lui Hristos, mărturisim credinţa în învierea noastră. Realitatea Învierii este afirmată de îngerul care vesteşte femeilor mironosiţe venite la mormânt că Mântuitorul nostru Iisus Hristos a înviat. Îngerul, după cum ne relatează Sfântul Evanghelist Matei în capitolul 28, 2-4, a coborât din cer, arătând mormântul gol şi a mărturisit femeilor mironosiţe Învierea Domnului (Matei 28, 5).

Citește în continuare ‘Realitatea Învierii’




Blog Stats

  • 312.447 hits
aprilie 2018
L M M J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria darul lui Dumnezeu De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi Nu te atinge de Mine omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Epitaf Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Omul „Părinte