Noi căutăm eticheta perfecțiunii în lada cu gunoi ! – Părintele Calistrat 04.06.2018

Patimile și necredința strică sistemul de valori – Părintele Calistrat 04.06.2018

Ce recomandă medicina naturistă pentru combaterea celulitei

Tratamentele celulitei sunt dificile și de lungă durată și includ înlăturarea factorilor care au declanșat celulita, remedii fitoterapeutice cu uz intern și extern, controlul riguros al alimentației și îmbunătățirea modului de viață.

Teiul și beneficiile sale pentru sănătatea organismului

Din cele mai vechi timpuri, teiul este cunoscut pentru calitățile sale terapeutice extraordinare, iar mirosul emanat de florile sale este absolut încântător. De la tei se folosesc în scop medicinal florile și frunzulițele, dar și scoarța, care poate fi administrată sub formă de pulbere, ca atare sau în compoziția unor unguente menite să amelioreze leziunile de la nivelul pielii. Florile de tei au numeroase virtuți terapeutice, care pot ajuta la ameliorarea diferitelor probleme de sănătate. Acestea au în compoziție un anumit tip de zahăr ce dă o dulceață naturală, mai conține acid galic, vitamine, catecol, un ulei esențial numit farnesol, care conferă plantelor proprietăți neurosedative și antispastice, reducând inflamațiile de la nivelul aparatului respirator. Astfel, florile de tei sunt benefice în stări de anxietate, nervozitate, tulburări de somn, viroze sau răceli, laringite, faringite, ajută la ameliorarea migrenelor, la o digestie sănătoasă, la tratarea amigdalelor și a tusei convulsive, a crampelor abdominale. Ceaiul de flori de tei este benefic și în curele de slăbire.

În mijlocul neliniștii

Părinții deșertului au fost între primii care au știut limpede cât de puternice sunt atacurile gândurilor negre. Adesea omul pare a fi la fel de neajutorat în fața lor ca o frunză pe un râu de munte. Lupta cu gândurile sau, uneori, simpla rezistență în fața lor este o lucrare importantă a singuraticilor din deșert. Prima imagine pe care o avem în Pateric despre Avva Antonie nu este deloc una glorioasă. În cel dintâi cadru nu apare un erou al credinței strălucitor, fortificat prin asceză, așa cum ni-l arată Sfântul Atanasie cel Mare. Dimpotrivă, apoftegma 1 ne oferă întâlnirea cu un om „căzut pradă acediei și apăsătoarei întunecimi a gândurilor rele”. Înainte de a ni se descoperi amplitudinea spiritului marelui Antonie, suntem puși față în față cu vulnerabilitatea sa. Îl vedem înfrânt, doborât, la limita puterilor. Nu mai este în stare să facă nimic.

Sărbătoarea nu este individuală, ci comunitară

Din felul în care se purtau ucenicii și Apostolii Domnului Iisus Hristos, învățăm și noi ce înseamnă a ține o sărbătoare. Iată cum au reacționat ei la evenimentul Înălțării Domnului: „Și pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și S-a înălțat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Și erau în toată vremea în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin” (Luca 24, 51-53). Îi vedem așadar pe ucenici mergând împreună la biserică, la aceeași biserică, nu unul într-o parte, altul într-alta, ca să se roage. Iată cum se bucurau împreună rugându-se ucenicii Domnului, nu fiecare separat la casa lui sau la biserica lui.

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Biserica Ortodoxă sărbăto­rește în ziua 29 iunie pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pentru rolul major pe care l-au avut acești Sfinți Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea crești­nismului, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post.

Grijile vieții

„Zis-a Domnul: Să nu duceți grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Pentru că după toate acestea se străduiesc păgânii; doar știe Tatăl vostru Cel ceresc că aveți nevoie de toate acestea. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă. Nu vă îngrijiți de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei. Cine este omul acela dintre voi care, dacă îi va cere fiul său pâine, el îi va da piatră? Sau de-i va cere pește, el îi va da șarpe? Deci dacă voi, răi fiind, știți să dați daruri bune fiilor voștri, cu atât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El!” Matei 6, 31-34; 7, 9-11

EVANGHELIA ZILEI: 2018-06-04

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Matei (VI, 31-34)

is-a Domnul: nu vă îngrijoraţi spunând: Ce vom mânca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom îmbrăca? – deoarece pe toate acestea păgânii le caută –; că ştie Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de toate acestea; ci căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate acestea vi se vor adăuga. Nu purtaţi deci grija zilei de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. I-ajunge zilei răutatea ei! Cine oare este omul acela dintre voi căruia fiul său îi va cere pâine şi el îi va da piatră?; sau, de-i va cere peşte, el îi va da şarpe? Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El!

Apostolul Zilei: 2018-06-04

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Romani (II, 28-29; III, 1-18)

raţilor, nu cel ce se arată pe din afară e iudeu, nici adevărata tăiere împrejur nu este cea de din afară, în trup; ci este iudeu cel întru ascuns, iar tăierea împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în literă; şi lauda lui nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu. Care este deci întâietatea iudeului şi folosul tăierii împrejur? Este mare în toate privinţele. Întâi, pentru că lor li s-au încredinţat cuvintele lui Dumnezeu. Căci ce este dacă unii n-au crezut? Oare necredinţa lor va nimici credincioşia lui Dumnezeu? Nicidecum! Ci Dumnezeu se vădeşte în adevărul Său, pe când tot omul întru minciună, precum este scris: «Drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu». Iar dacă nedreptatea noastră învederează dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu care aduce mânia? – Ca om vorbesc. Nicidecum! Căci atunci cum va judeca Dumnezeu lumea? Căci dacă adevărul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a prisosit spre slava Lui, pentru ce, dar, mai sunt şi eu judecat ca păcătos? Şi de ce n-am face cele rele, ca să vină cele bune? Precum suntem huliţi şi precum spun unii că zicem noi. Osânda aceasta este dreaptă. Dar ce? Avem noi vreo precădere? Nicidecum! Căci am învinuit mai înainte şi pe iudei şi pe elini, că toţi sunt sub păcat după cum este scris: «Nu este drept nici unul; nu este cel ce înţelege, nu este cel ce caută pe Dumnezeu. Toţi s-au abătut împreună, netrebnici s-au făcut. Nu este cine să facă binele, nici măcar unul nu este. Mormânt deschis este gâtlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de viperă este sub buzele lor; gura lor e plină de blestem şi amărăciune; iuţi sunt picioarele lor să verse sânge; pustiire şi nenorocire sunt în drumurile lor; şi calea păcii ei nu au cunoscut-o; nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor».