Arhivă pentru 4 octombrie 2018
Este cunoscut rolul părinților în educația și în formarea copiilor lor, în pregătirea lor pentru o viață creștină. În timp, copiii devin oglinda părinților şi duc mai departe ceea ce ei înşişi au primit de la înaintașii lor. Aşa încât recunoștința este sentimentul firesc, pe care copiii trebuie să-l arate părinților.
Citește în continuare ‘Familia patristică, pildă pentru familia de astăzi’
Referendum în Anul Centenar
Suntem în Anul Centenar, când gândurile noastre ar trebui să meargă către valorile pentru care au luptat moșii și strămoșii noștri acum un secol pentru făurirea României Mari. Cei 800.000 de eroi din Primul Război Mondial au luptat pentru România Mare având în suflet credința și iubirea de patrie. Din respect față de valorile pentru care au luptat înaintașii noștri pentru împlinirea idealului de generații al poporului român, și anume făurirea României Mari, suntem datori în acest An Centenar să le promovăm și noi, românii de astăzi, în spațiul Uniunii Europene în care trăim. Valorile pe care ni le-au predat strămoșii noștri sunt credința în Dumnezeu și dragostea de patrie. Nu este întâmplător că tocmai în acest An Centenar poporul român este chemat ca prin referendum să-și exprime încă o dată vocația sa de națiune creștină. Referendumul la care vom participa în zilele de 6 și 7 octombrie ne pune înainte apărarea valorilor milenare ale poporului român, și anume cele ale credinței creștine pe care o mărturisește neamul nostru de 2.000 de ani. Suntem chemați să definim în Constituția țării noastre căsătoria după valorile pe care ni le-au transmis moșii și strămoșii noștri, care au luptat pentru edificarea națiunii noastre, și anume căsătoria dintre un bărbat și o femeie. La prima vedere această modificare constituțională nu pare că este diferită față de ceea ce scria până acum în Constituția României, însă, dacă ne uităm la contextul în care trăim și la bombardamentul ideologic la care este supusă țara noastră și nu numai, ne dăm seama că prezența noastră la acest referendum și votul nostru „DA” pentru căsătoria dintre un bărbat și o femeie reprezintă o afirmare a valorilor credinţei noastre și un mare „DA” pentru România creștină pe care ne-au lăsat-o ca moștenire înaintașii noștri, și mai ales făuritorii Marii Uniri din anul de grație națională 1918.
Familia este cel mai de preț spațiu în care se formează, se dezvoltă și, după un timp, se oglindește viața noastră. Și îmi este greu să înțeleg logica purtată de vânt a celor dispuși să răstălmăcească sensuri și valori de dragul unor principii volatile ori al câtorva clipe mărginașe de glorie. Deși căderea în derizoriu a lumii în care trăim este un fenomen cu rădăcini destul de adânci, la a cărui plantare pe aceste meleaguri am contribuit, în mare măsură, cu toții.
Citește în continuare ‘Dincolo de cotidianul proiectat în derizoriu’
Ce trebuie să știm despre referendum
Peste 18 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi la finalul acestei săptămâni, în secţiile de votare din ţară şi din străinătate, la referendumul pentru clarificarea definiţiei căsătoriei în Constituție. Secţiile se vor deschide în ambele zile la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00. Pentru validarea referendumului este necesar să participe cel puţin 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale, adică circa 5.685.000 de cetăţeni, iar a doua condiție este ca 25% din românii cu drept de vot, adică circa 4.737.000 de persoane, să pună ştampila pe „DA”.
Citește în continuare ‘Ce trebuie să știm despre referendum’
Circulă în mediul on‑line povestea că referendumul pentru clarificarea definiției căsătoriei în Constituția României ar fi inutil, deoarece avem alte urgenţe (sărăcie, alcoolism, separarea familiilor prin emigraţie, violenţă domestică etc.), iar demersul a fost declanşat fără rost de Coaliţia pentru Familie, în condițiile în care reprezentanţii unor anumite „minorități: nu au cerut vreodată legalizarea unei „căsătorii” între persoane de același sex sau a altor drepturi similare.
Citește în continuare ‘De ce este nevoie de acest referendum’
Privind o fotografie veche, în care obiectivul aparatului foto a surprins o familie țărănească românească, am înțeles, dintr-o privire, două lucruri: ierarhia internă a familiei tradiționale și cine se bucura de un statut aparte în cadrul ei. În centrul imaginii erau bărbații familiei (bunicul și soțul), iar lângă ei însoțitoarele lor în viață (bunica și soția). Apoi, copiii, învăluiți de brațele protectoare ale părinților. În pofida trecerii de la societatea arhaică, tradițională, la cea postindustrială, globalistă, trăsăturile esențiale ale familiei tradiționale s-au păstrat. Pentru un copil, „tata” și „mama” nu sunt niște cuvinte golite de orice conținut, interșanjabile ca „părinte 1” și „părinte 2”.
Citește în continuare ‘Masculin și feminin, mărci culturale tradiționale’
Iisus se ruga …
„În vremea aceea Iisus a ieșit la munte ca să Se roage și a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Și, când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi și a ales din ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli: pe Simon, căruia i-a zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, și pe Iacov, și pe Ioan, și pe Filip, și pe Bartolomeu, și pe Matei, și pe Toma, și pe Iacov al lui Alfeu, și pe Simon numit Zilotul, și pe Iuda al lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care L-a vândut. Și, coborând împreună cu ei, au stat în loc șes, El și mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor. Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau. Și toată mulțimea căuta să se atingă de El, că putere ieșea din El și-i vindeca pe toți.” Luca 6, 12–19
Comentarii recente