Despre Nașterea Mântuitorului, zi Sfântă și de mare însematate – Părintele Calistrat 20.12.2018

Ce este psihologia pozitivă

Atunci când oamenii aud că un concept este din psihologia pozitivă, primul lucru care le vine în minte, de regulă, este legat de mentalitatea gânditului pozitiv (a vedea partea plină a paharului) în orice circumstanță. Lucru absolut fals.

„Hristos Se naște, slăviți-L!”

Prin Înainte-prăznuirea Naşterii Domnului, de astăzi pregustăm duhovniceşte bucuria sărbătorii Crăciunului. Bucuria este una spirituală şi anticipează sărbătoarea care se apropie. Această apropiere se reflectă în viața liturgică prin prefigurarea sărbătorii în slujbele care se țin în perioada înainte-prăznuirii. Acest lucru se întâmplă deoarece o singură zi nu este de ajuns pentru a ne ajuta să ne aducem aminte de un eveniment sfânt. Acum ne pregătim prin reflecţie spirituală asupra sensurilor teologice şi duhovniceşti ale praznicului Naşterii Domnului.

Ierarhul Mărturisitor – grâul curat semănat în brazda credinței

În ziua a 20-a a lunii decembrie, calendarul ortodox consemnează înainte-prăznuirea marii sărbători a Nașterii Domnului, pentru că bucuria marilor praznice este trăită de credincioși pe parcursul mai multor zile, începând cu ­înainte-prăznuirea şi încheindu-se cu odovania (finalul) acestora.

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, episcopul Antiohiei

Sfântul Ignatie (†107) a trăit pe vremea împăratului Traian (98-117) şi a fost ucenic al Sfântului Ioan Evanghelistul.

Ce înseamnă a învia din morți

„În vremea aceea, ucenicii au păstrat cuvântul lui Iisus, întrebându-se între ei: Ce înseamnă a învia din morți? Și L-au întrebat pe El, zicând: Pentru ce zic fariseii și cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie? Iar Iisus le-a răspuns: Ilie, venind întâi, va așeza iarăși toate. Și cum este scris despre Fiul Omului, că va să pătimească multe și să fie defăimat? Dar vă zic vouă că Ilie a și venit, și i-au făcut toate câte au voit, precum s-a scris despre el. Și, venind la ucenici, a văzut mulțime mare împrejurul lor și pe cărturari sfădindu-se cu ei. Și, îndată, toată mulțimea, văzându-L, s-a spăimântat și, alergând, I se închina.” Marcu 9, 10–15

EVANGHELIA ZILEI: 2018-12-20

JOI Înainte prăznuirea Naşterii celei după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru IISUS HRISTOS şi Sfântul Sfinţit Mucenic IGNATIE, purtătorul de Dumnezeu Evanghelia de la Marcu (IX, 33-41)

n vremea aceea au venit Iisus şI ucenicii Lui în Capernaum. Şi fiind ei în casă, i-a întrebat: „Ce vorbeaţi între voi pe drum?“ Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se sfădiseră unii cu alţii, cine dintre ei este mai mare. Şi şezând jos, i-a chemat pe cei doisprezece şi le-a spus: „Dacă vrea cineva să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor“. Şi luând un copil, l-a pus în mijlocul lor; şi luându-l în braţe, le-a zis: „Tot cel ce va primi în numele Meu pe unul din aceşti copii, pe Mine Mă primeşte; şi cel ce Mă primeşte pe Mine, nu pe Mine Mă primeşte, ci pe Cel ce M’a trimis pe Mine“. Şi I-a zis Ioan: „Învăţătorule, am văzut pe cineva, care nu merge cu noi, scoţând demoni în numele Tău; şi l-am oprit, pentru că el nu merge cu noi“. Iar Iisus a zis: „Nu-l opriţi, că nu e nimeni care să facă o minune în numele Meu şi după aceea să poată degrab să Mă vorbească de rău. Fiindcă cel ce nu-i împotriva noastră e pentru noi. Că oricine vă va da să beţi un pahar de apă în numele Meu, fiindcă sunteţi ai lui Hristos, adevăr vă spun că nu-şi va pierde răsplata.“

Apostolul Zilei: 2018-12-20

JOI Înainte prăznuirea Naşterii celei după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru IISUS HRISTOS şi Sfântul Sfinţit Mucenic IGNATIE, purtătorul de Dumnezeu Ap. Evrei (X, 35-39; XI, 1-7)

raţilor, nu lepădaţi încrederea voastră, care are mare răsplătire. Căci aveţi nevoie de răbdare ca, făcând voia lui Dumnezeu, să dobândiţi făgăduinţa. «Căci mai este puţin timp, prea puţin, şi Cel ce are să vină va veni şi nu va întârzia; iar dreptul din credinţă va fi viu; şi de se va îndoi cineva, nu va binevoi sufletul Meu întru el». Noi nu suntem (fii) ai îndoielii spre pieire, ci ai credinţei spre dobândirea sufletului. Iar credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute. Prin ea, cei din vechime au dat buna lor mărturie. Prin credinţă înţelegem că s-au întemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut din nimic cele ce se văd. Prin credinţă, Abel a adus lui Dumnezeu mai bună jertfă decât Cain, pentru care a luat mărturie că este drept, mărturisind Dumnezeu despre darurile lui; şi, prin credinţă grăieşte şi azi, deşi a murit. Prin credinţă, Enoh a fost luat de pe pământ ca să nu vadă moartea şi nu s-a mai aflat, pentru că Dumnezeu îl strămutase, fiindcă, mai înainte de a-l strămuta, el a avut mărturie că a bine-plăcut lui Dumnezeu. Fără credinţă, dar, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, pentru că cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că Se face răsplătitor celor care Îl caută. Prin credinţă, luând Noe înştiinţare de la Dumnezeu despre cele ce nu se vedeau încă, a pregătit, cu evlavie, o corabie spre mântuirea casei sale; prin credinţă, el a osândit lumea şi s-a făcut moştenitor dreptăţii celei din credinţă.