Cum să te lași de fumat – Feriţi-vă de fumat pentru că strică sănătatea – Părintele Calistrat 10.01.2019

Predică la Taina Sfântului Maslu [Supărarea umanității față de Dumnezeu !] – Părintele Calistrat 10.01.2019

„Pentru ca un om să poată ierta este nevoie ca un întreg segment al vieții sale să fie vindecat”

Foarte adesea ni se pare că este suficient să gândim că sunt vinovat, voi cere iertare și acel om trebuie să mă ierte de vreme ce îi cer aceasta, sau viceversa. Dar aici este nevoie de o pregătire atentă. Uneori persoana este atât de rănită, nu din cauza a ceea ce îi ceri, ci a întregii sale vieți. Prin urmare, pentru ca acest om să te poată ierta, este de trebuință ca un întreg segment al vieții sale să fie vindecat.

Cum să dăruim iertare și liniște celor care pleacă la Domnul ?

Dacă în slujba de pomenire ne concentrăm atenţia asupra sufletului celui adormit, în cadrul slujbei de înmor­mântare atenţia noastră se îndreaptă de asemenea către plecarea sufletului. Con­form tradiţiei ortodoxe, în primele trei zile de la moartea unei persoane, sufletul rămâne aproape de pământ, vizitând locurile familiare, amintindu-şi tot ce a însemnat pământul pentru el, tot ce a petrecut pe pământ; aşa încât, sufletul care va părăsi această lume va fi deplin stăpân pe amintirile lui atunci când va sta înaintea lui Dumnezeu. Acordăm de aceea o atenţie deosebită acestor trei zile. Se fac rugăciuni, pomeniri, gândul nostru stăruie asupra tuturor aspectelor relaţiei noastre cu cel plecat dintre noi. Avem şi noi o menire de împlinit. Şi noi trebuie să desfacem nodurile dinlăuntrul sufletului nostru, să fim capabili ca din străfundul inimii şi din toată fiinţa noastră să-i spu­nem celui plecat: „Iartă-mă” şi, de ase­menea, „Te iert, mergi în pace!”.

Ce putere au rugăciunile pentru cei adormiţi ?

Ce putere au rugăciunile pentru cei adormiţi?

Libertatea omului

Una dintre principalele obiecţii pe care le întâlnim în societatea autonomă este următoarea: Dacă Dumnezeu guvernează lumea şi în special veghează asupra omului şi-l conduce pe acesta în acţiunile sale, aceasta înseamnă că El nimiceşte sau anulează, ori cel puţin restrânge libertatea omului, care astfel nu mai e stăpânul acţiunilor sale, libertatea lui morală fiind anulată sau cel puţin diminuată.

Cum să realizăm faptele bune

„Zis-a Domnul: Păziți-vă de cărturarii cărora le place să se plimbe în haine lungi și să li se plece lumea în piețe și să stea în băncile dintâi în sinagogi și să stea în capul mesei la ospețe. Ei, care secătuiesc casele văduvelor și de ochii lumii se roagă îndelung, își vor lua mai multă osândă. Și, șezând în preajma cutiei darurilor, Iisus privea cum mulțimea aruncă bani în cutie. Și mulți bogați aruncau mult. Și venind o văduvă săracă, a aruncat doi bani, adică un codrant. Și chemând la Sine pe ucenicii Săi le-a zis: Adevărat grăiesc vouă că această văduvă săracă a aruncat în cutia darurilor mai mult decât toți ceilalți. Pentru că toți au aruncat din prisosul lor, pe când ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, toată avuția sa.” Marcu 12, 38-44

10 ianuarie – Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodești [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2019-01-10

După Prăznuirea Botezului Domnului şi cel între sfinţi Părintele Grigore, episcopul Nissei, şi Cuvioşii Dometian şi Marchian Evanghelia de la Luca (III, 19-22)

n vremea aceea Irod tetrarhul, mustrat fiind de Ioan cu privire la Irodiada, femeia lui Filip, fratele său, şi pentru toate relele pe care le făcuse Irod, tuturor acestora le-a adăugat: l-a închis pe Ioan în temniţă. Şi a fost că după ce s’a botezat tot poporul, botezându-Se şi Iisus şi rugându-Se, s’a deschis cerul şi Duhul Sfânt S’a pogorât peste El în chip trupesc, ca un porumbel; şi glas din cer s’a făcut: „Tu eşti Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit“. Se citeşte şi Evanghelia Sfântului de la Matei (IV, 25; V, 1-12) n vremea aceea mulţimi numeroase mergeau după Iisus, din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan. Văzând Iisus mulţimile, S’a suit în munte: şi şezând El, au venit la Dânsul ucenicii SăI Şi, deschizându-Şi gura, îi învăţa, zicând: „Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi veţi fi când din pricina Mea vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi, minţind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa i-au prigonit pe profeţii de dinaintea voastră.“

Apostolul Zilei: 2019-01-10

După Prăznuirea Botezului Domnului şi cel între sfinţi Părintele Grigore, episcopul Nissei, şi Cuvioşii Dometian şi Marchian Ap. I Petru (IV, 12-19; V, 1-5)

ubiţilor, nu vă miraţi de focul aprins între voi, spre ispitire, ca şi cum vi s-ar întâmpla ceva străin, ci, întrucât sunteţi părtaşi la suferinţele lui Hristos, bucuraţi-vă, pentru ca şi la arătarea slavei Lui să vă bucuraţi cu bucurie mare. De sunteţi ocărâţi pentru numele lui Hristos, fericiţi sunteţi, pentru că Duhul slavei şi al lui Dumnezeu Se odihneşte peste voi; de către unii El se huleşte, iar de voi se preaslăveşte. Nimeni dintre voi să nu sufere ca ucigaş, sau fur, sau făcător de rele, sau ca un râvnitor de lucruri străine. Iar de suferă pentru că este creştin, să nu se ruşineze, ci să primească pe Dumnezeu, pentru numele acesta. Căci vremea este ca să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu; şi dacă începe întâi de la noi, care va fi sfârşitul celor care nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu? Şi dacă dreptul abia se mântuieşte, ce va fi cu cel necredincios şi păcătos? Pentru aceea, şi cei ce suferă, după voia lui Dumnezeu, să-şi încredinţeze Lui, credinciosului Ziditor, sufletele lor, săvârşind fapte bune. Pe preoţii cei dintre voi îi rog, ca unul ce sunt împreună-preot şi martor al pătimirilor lui Hristos şi părtaş al slavei celei ce va să se descopere: Păstoriţi turma lui Dumnezeu, dată în paza voastră, cercetând-o, nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu pentru câştig urât, ci din dragoste; nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste Biserici, ci pilde făcându-vă turmei. Iar când Se va arăta Mai-marele păstorilor, veţi lua cununa cea neveştejită a măririi. Tot aşa şi voi, fiilor duhovniceşti, supuneţi-vă preoţilor; şi toţi, unii faţă de alţii, îmbrăcaţi-vă întru smerenie, pentru că «Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har».