Arhivă pentru februarie 2019

28
feb.
19

Căderea cu gândul, cu mândria minții sau cu înălţarea minții – Părintele Calistrat 28.02.2019

28
feb.
19

Tristeţea poate fi gonită

Vom putea goni din noi această patimă ucigătoare numai dacă suntem susţinuţi de speranţa celor viitoare şi de contemplarea fericirii făgăduite.
28
feb.
19

Tristețea și manifestările ei

Tristeţea este, uneori, sau urmarea unei mânii anterioare sau este pricinuită de neîmplinirea vreunei pofte sau a vreunui câştig, atunci când cineva a văzut spulberată speranţa ce-şi făurise în minte despre aceste lucruri. Câteodată însă, chiar fără să existe vreun motiv care să ne pricinuiască această cădere, din îmboldirea vicleanului vrăjmaş, suntem apăsaţi de o atât de neaşteptată tristeţe încât nu mai putem primi cu bunăvoinţa de altă dată pe cei dragi nouă sau pe prietenii sosiţi. Oricât de firească ar fi fost convorbirea lor, nouă ni se pare supărătoare şi de prisos şi niciun răspuns plăcut nu le dăm, fierea amărăciunii punând stăpânire pe toate tainiţele inimii noastre.

Citește în continuare ‘Tristețea și manifestările ei’

28
feb.
19

Folosul luptei dintre trup și suflet

Această luptă este arătată a fi de folos chiar mădularelor noastre, precum spune Apostolul: „Căci trupul poftește împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului. Acestea se împotrivesc unul altuia, ca să nu faceți cele ce ați voi” (Galateni 5, 17). Pricina acestui război dintre trup și suflet este arătată astfel: „Ca să nu faceți cele ce ați voi”. Αșadar de ce S-a îngrijit Domnul să nu poată fi îndeplinit de noi, adică să nu facem cele ce vrem, dacă totuși acest lucru se îndeplinește, cum putem crede că este altfel decât vătămător? Ne este de folos într-un chip oarecare această luptă sădită în noi din grija Creatorului, căci ea ne cheamă sau ne împinge către o stare mai bună și, dacă n-ar exista, fără îndoială că i-ar urma o pace primejdioasă.

Citește în continuare ‘Folosul luptei dintre trup și suflet’

28
feb.
19

De ce să mă spovedesc eu la preot ? Spovedește-te dragă la o tufă – Părintele Calistrat 28.02.2019

28
feb.
19

Sfântul Cuvios Ioan Casian, mărgăritar al literaturii monahale

Ne amintim cu evlavie astăzi, 28 februarie, de Sfântul Cuvios Ioan Casian, când este prăznuit de Biserica Ortodoxă Română.El este monahul care a reușit să lege duhovnicește două lumi, exportând prin limba latină gândirea monahismului orien­tal. Se cuvine să medităm pe marginea câtorva îndemnuri ale acestui mare viețuitor născut între anii 360 şi 365 și trecut la cele veșnice în anul 435 d.Hr. Sfântul a trăit la confluența a două secole esențiale pentru istoria gândirii teologice și dezvoltarea monahismului, mai ales pentru monahismul occidental, asupra căruia va exersa o influență considerabilă, dar și la întrepătrunderea a două tradiții congruente: creștinismul oriental siriac și grecesc, pe de o parte, și cel latin, pe de altă parte.

Citește în continuare ‘Sfântul Cuvios Ioan Casian, mărgăritar al literaturii monahale’

28
feb.
19

Înfricoşătoarea Judecată, ziua descoperirii depline a adevărului

Înfricoşătoarea Judecată este numită aşa pentru că este completă şi definitivă. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel arată că Judecata universală este înfricoşătoare pentru că ea descoperă contrastul între smerenia lui Dumnezeu-Omul în istorie, care respectă libertatea omului, pe de o parte, şi slava dreptăţii Sale la sfârşitul istoriei sau al lumii, pe de altă parte.

Citește în continuare ‘Înfricoşătoarea Judecată, ziua descoperirii depline a adevărului’

28
feb.
19

Judecarea aproapelui – o primejdie actuală

„În vremea aceea arhiereii, ținând sfat cu bătrânii, cu cărturarii și cu toată adunarea și legând pe Iisus, L-au dus și L-au dat lui Pilat. Și L-a întrebat Pilat: Tu ești Împăratul iudeilor? Iar El, răspunzând, i-a zis: Tu zici. Iar arhiereii Îi aduceau multe învinuiri, însă El nu le răspundea nimic. Atunci Pilat L-a întrebat: Nu răspunzi nimic? Iată câte spun împotriva Ta. Dar Iisus nimic n-a mai răspuns, încât Pilat se mira. Iar la sărbătoarea Paștilor le elibera un întemnițat, pe care-l cereau ei. Și era unul cu numele Baraba, închis împreună cu niște răzvrătiți, care în timpul răscoalei săvârșiseră ucidere. Și mulțimea, venind sus, a început să ceară lui Pilat să le facă precum obișnuia pentru ei. Iar Pilat le-a răspuns, zicând: Voiți să vă eliberez pe Împăratul iudeilor? Fiindcă știa că arhiereii Îl dăduseră în mâna lui din invidie. Dar arhiereii au întărâtat mulțimea ca să le elibereze mai degrabă pe Baraba. Iar Pilat, răspunzând, din nou le-a zis: Ce voi face, deci, cu Cel despre care ziceți că este Împăratul iudeilor? Ei iarăși au strigat: Răstignește-L! Însă Pilat le-a zis: Dar ce rău a făcut? Iar ei mai tare strigau: Răstignește-L! Și Pilat, vrând să facă pe placul mulțimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat ca să fie răstignit.” Marcu 15, 1-15

Citește în continuare ‘Judecarea aproapelui – o primejdie actuală’

28
feb.
19

28 februarie – Sfântul Cuvios Ioan Casian [ TRINITAS TV ]

28
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-28

JOI
ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE

Evanghelia de la Marcu
(XV, 1-15)

n vremea aceea arhiereii au ţinut sfat cu bătrânii, cu cărturarii şi cu tot sinedriul; şi după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus şi i L-au predat lui Pilat. Şi Pilat L-a întrebat: „Tu eşti împăratul Iudeilor?“ Iar El, răspunzându-i, a rostit: „Tu o spui“. Şi arhiereii Îl învinuiau de multe. Şi Pilat L-a întrebat, zicând: „Nu răspunzi nimic? Vezi câte spun ei împotriva ta“. Dar Iisus n’a mai răspuns nimic, aşa încât Pilat se mira. Iar de sărbătoarea Paştilor el le elibera un întemniţat pe care-l cereau ei. Şi era unul cu numele Baraba, închis împreună cu nişte răsculaţi care în răscoală săvârşiseră omor. Şi mulţimea, strigând, a început să-i ceară lui Pilat să facă aşa cum întotdeauna făcea pentru ei. Iar Pilat le-a răspuns, zicând: „Vreţi să vă eliberez pe împăratul Iudeilor?“ Fiindcă ştia că din invidie i-L dăduseră arhiereii în mână. Dar arhiereii au aţâţat mulţimea, ca mai degrabă să le elibereze pe Baraba. Iar Pilat, răspunzând iarăşi, le-a zis: „Ce vreţi să fac cu cel despre care ziceţi că e împăratul Iudeilor?“ Ei iarăşi au strigat: „Răstigneşte-l!“ Iar Pilat le-a zis: „Dar ce rău a făcut?“ Iar ei mai tare strigau: „Răstigneşte-l!“ Şi Pilat, vrând să facă pe voia mulţimii, le-a eliberat pe Baraba; iar pe Iisus, după ce L-a biciuit, L-a dat să fie răstignit.
28
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-28

JOI
ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE

Ap. I Ioan

(IV, 20-21; V, 1-21)

ubiţilor, dacă cineva zice: Iubesc pe Dumnezeu!, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este. Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. Şi această poruncă avem de la El, cine iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său. Oricine crede că Iisus este Hristos este născut din Dumnezeu şi oricine iubeşte pe Cel care a născut, iubeşte şi pe Cel ce S-a născut din El. Din aceasta cunoaştem că iubim pe fiii lui Dumnezeu, dacă iubim pe Dumnezeu şi împlinim poruncile Lui. Pentru că dragostea de Dumnezeu aceasta este: să păzim poruncile Lui; şi poruncile Lui nu sunt grele. Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea, şi aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră. Cine este cel ce biruieşte lumea dacă nu cel ce crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu? Acesta este Cel care a venit prin apă şi prin sânge: Iisus Hristos; nu numai prin apă, ci prin apă şi prin sânge; şi Duhul este Cel ce mărturiseşte, pentru că Duhul este adevărul. Trei sunt Care mărturisesc în cer: Tatăl şi Cuvântul şi Sfântul Duh şi Aceşti trei Una sunt. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: duhul şi apa şi sângele; şi aceşti trei mărturisesc Ia fel. Dacă primim mărturia oamenilor, mărturia lui Dumnezeu este mai mare, întrucât aceasta este mărturia lui Dumnezeu: că a mărturisit pentru Fiul Său. Cine crede în Fiul lui Dumnezeu, are această mărturie în el însuşi. Cine nu crede în Dumnezeu, L-a făcut mincinos, pentru că n-a crezut în mărturia pe care a mărturisit-o Dumnezeu pentru Fiul Său. Iar mărturia este aceasta: că Dumnezeu ne-a dat viaţă veşnică şi această viaţă este întru Fiul Său. Cel ce are pe Fiul, are Viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu, nu are Viaţa. Acestea am scris vouă, care credeţi în numele Fiului lui Dumnezeu, ca să ştiţi că aveţi viaţă veşnică, şi aceasta este încrederea pe care o avem către El că, dacă cerem ceva după voinţa Lui, El ne ascultă. Şi dacă ştim că El ne ascultă ceea ce Îi cerem, atunci ştim că dobândim cererile pe care I le-am cerut. Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind păcat nu de moarte, să se roage şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela. Orice nedreptate este păcat, dar este şi păcat care nu e de moarte. Ştim că oricine e născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte; şi cel ce s-a născut din Dumnezeu se păzeşte pe sine, şi cel rău nu se atinge de el. Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace sub puterea celui rău. Ştim, iarăşi, că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci. Fiilor, păziţi-vă de idoli!
27
feb.
19

Feriţi-vă de fumat pentru că strică sănătatea ! – Părintele Calistrat 27.02.2019

27
feb.
19

Într-o lume civilizată, cu medicină, cu farmacie, de ce atâta colesterol ? – Părintele Calistrat 27.02.2019

27
feb.
19

Muntele Carantania – locul ispitirii Mântuitorului

Imagine similarăPotrivit tradiţiei creştine, acesta este locul în care Mântuitorul Iisus Hristos S-a retras şi a postit vreme de 40 de zile, precum şi locul în care El a fost ispitit de diavol (Matei 4, 1-11; Luca 4, 1-13; Marcu 1, 12-13).

Citește în continuare ‘Muntele Carantania – locul ispitirii Mântuitorului’

27
feb.
19

Părinte, eu de o lună de zile nu m-am rugat, credeți că este bine ? – Părintele Calistrat 27.02.2019

27
feb.
19

Ce se întâmplă cu cel care nu se roagă ?

Sunt mulţi oameni care nu se roagă. Socotesc netrebnică această practică a vieţii creştineşti şi omeneşti.

Citește în continuare ‘Ce se întâmplă cu cel care nu se roagă ?’

27
feb.
19

Propria nimicnicie

Atmosfera generală care respiră în Pateric este una de permanentă nădejde. Cuvintele care ne-au rămas de la bătrâni nu sunt toate de aceeași intensitate și elevație spirituală. Din când în când apare câte un gând izbitor prin forța lui, care indică radicalismul asceților. Elementul comun este îndreptarea spre sine a oricărei atitudini fără rest. De la avva Pimen avem cele mai multe apoftegme, sfaturile sale alcătuiesc miezul consistent al Patericului. Pentru că sunt multe sfaturile sale, vedem limpede cum bătrânul se așază într-o tradiție pe care a asumat-o viu. De aceea monahul citează adesea cuvintele altor bătrâni, atunci când are la îndemână gândurile lor. Așa îl găsim amintind un cuvânt al avvei Alonios, care explică ce este nimicnicia: „A te vedea pe tine mai prejos decât toate necuvântătoarele și a ști că ele nu sunt judecate”.

Citește în continuare ‘Propria nimicnicie’

27
feb.
19

Fiscul bizantin

De fiecare dată când intră în discuție taxele și impozitele datorate, oamenii capătă o mină serioasă, pe alocuri disperată. În general, problemele întâmpinate de cei care își doresc să respecte legea și dispozițiile guvernamentale par că au rămas aceleași precum cele din Antichitate: fiscalitate excesivă, biro­crație, taxe care apar și dispar la fel de repede. Însă eficiența sistemului fiscal atât în vechime, cât și în prezent a fost determinat exclusiv de încasările performante, iar acestea devin realitate numai acolo unde există o activitate lipsită de co­rupție și transparentă a autorită­ților în cauză.

Citește în continuare ‘Fiscul bizantin’

27
feb.
19

Semnele prevestitoare ale celei de a Doua Veniri a Domnului

Ziua celei de a Doua Veniri a Domnului nu o cunoaşte nimeni în afară de Dumnezeu-Tatăl, dar semnele apropierii ei sunt ară­tate în Sfânta Evanghelie şi în Apoca­lipsa Sfântului Ioan Teologul. În acest sens, sinaxarul duminicii care urmează ne arată că în această zi a Înfricoşătoarei Jude­căţi `se face pomenirea Venirii a Doua, întru slavă, a Domnului nostru Iisus Hristos. (…)
Au rânduit deci Dumne­ze­ieştii Părinți în această duminică po­menirea în­fricoşătoarei zile a celei de a Doua Veniri a Domnului, ca, înfri­coşându‐i pe oameni prin moarte şi prin aştep­tarea chi­nurilor ce vor să fie, să‐i întoarcă spre virtute pe cei ce trăiesc fără nici o grijă şi să nu se încreadă numai în iubirea Sa de oameni, ci să țină seama şi de aceea că Dumnezeu este un Judecător drept Care răsplăteşte fiecăruia după faptele lui. (…) Se numeşte a Doua Venire pentru motivul că întâia oară Hristos a trăit cu trupul printre noi, dar blând şi fără slavă. La a Doua Venire însă va veni din Cer cu minuni mai presus de fire şi cu mare strălucire; va veni în trup ca să fie cunoscut de toți că El este Cel Care a venit întâia oară pentru a mântui neamul omenesc, iar acum a doua oară, ca să‐l judece dacă a păzit bine poruncile ce i‐au fost date. Nimeni nu ştie când va fi venirea Lui. Domnul a ascuns‐o chiar Apos­tolilor Săi (…).

Citește în continuare ‘Semnele prevestitoare ale celei de a Doua Veniri a Domnului’

27
feb.
19

Prieteniile rele

„În vremea aceea, vorbind Iisus cu ucenicii Săi, a venit Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, și cu el mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege, trimiși de arhierei, de cărturari și de bătrâni. Iar vânzătorul le dăduse semn, zicând: Cel pe Care-L voi săruta, Acela este. Prindeți-L și duceți-L cu pază. Și, venind, îndată s-a apropiat de El și I-a zis: Bucură-te, Învățătorule! Și L-a sărutat. Iar ei au pus mâna pe El și L-au prins. Unul din cei ce stăteau pe lângă El, scoțând sabia, a lovit pe sluga arhiereului și i-a tăiat urechea. Și răspunzând, Iisus le-a zis: Ca la un tâlhar ați ieșit, cu săbii și toiege, ca să Mă prindeți. În fiecare zi eram la voi în templu, învățând, și nu M-ați prins. Dar acestea sunt ca să se împlinească Scripturile. Și, lăsându-L, au fugit toți. Iar un tânăr mergea după El, înfășurat într-o pânză de in pe trupul gol, și l-au prins. El însă, smulgându-se din pânza de in, a fugit gol. Și L-au dus pe Iisus la arhiereu și s-au adunat acolo toți arhiereii și bătrânii și cărturarii. Iar Petru, de departe, a mers după El până a intrat înăuntru în curtea arhiereului și ședea împreună cu slujitorii, încălzindu-se la foc. Arhiereii și tot sfatul căutau împotriva lui Iisus mărturie ca să-L dea la moarte, dar nu găseau. Că mulți mărturiseau mincinos împotriva Lui, dar mărturiile nu se potriveau. Și ridicându-se unii, au dat mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând: Noi L-am auzit zicând: Voi dărâma acest templu făcut de mână și în trei zile altul, nefăcut de mână, voi clădi. Dar nici așa mărturia lor nu era la fel. Atunci, ridicându-se în mijlocul lor, arhiereul L-a întrebat pe Iisus, zicând: Nu răspunzi nimic la tot ce mărturisesc aceștia împotriva Ta? Iar El tăcea și nu răspundea nimic. Iarăși L-a întrebat arhiereul și I-a zis: Ești tu Hristos, Fiul Celui binecuvântat? Iar Iisus a zis: Eu sunt și veți vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta Celui Atotputernic și venind pe norii cerului. Iar arhiereul, sfâșiindu-și hainele, a zis: Ce trebuință mai avem de martori? Ați auzit blasfemia. Ce vi se pare vouă? Iar ei toți au judecat că El este vinovat de moarte. Și unii au început să-L scuipe și să-I acopere fața și să-L bată cu pumnii și să-I zică: Prorocește! Și slujitorii Îl loveau cu palmele. Și, Petru fiind jos în curte, a venit una din slujnicele arhiereului și, văzându-l pe Petru încălzindu-se, s-a uitat la el și a zis: Și tu erai cu Iisus Nazarineanul. El însă a tăgăduit, zicând: Nici nu știu, nici nu înțeleg ce zici. Și a ieșit afară, înaintea curții; și a cântat cocoșul. Dar slujnica, văzându-l, a început iarăși să spună celor de față că acesta este dintre ei. Iar el a tăgăduit iarăși. Însă, după puțin timp, cei de față ziceau iarăși lui Petru: Cu adevărat ești dintre ei, căci ești galileean și vorbirea ta se aseamănă. Iar el a început să se blesteme și să se jure: Nu știu pe Omul acesta despre care ziceți. Și îndată cocoșul a cântat a doua oară. Iar Petru și-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Iisus: Înainte de a cânta de două ori cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Și a început să plângă. Iar dis-de-dimineață, arhiereii, ținând sfat cu bătrânii, cu cărturarii și cu toată adunarea și legând pe Iisus, L-au dus și L-au dat lui Pilat.” Marcu 14, 43-72; 15, 1

Citește în continuare ‘Prieteniile rele’

27
feb.
19

27 februarie – Sfântul Cuvios Mărturisitor Procopie [ TRINITAS TV ]

27
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-27

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE

Evanghelia de la Marcu
(XIV, 43-72; XV, 1)

n vremea aceea, în timp ce Iisus vorbea cu ucenicii Săi, a venit Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, şi cu el o gloată cu săbii şi cu ciomege, de la arhierei, de la cărturari şi de la bătrâni. Iar trădătorul le dăduse semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta, acela este. Prindeţi-l şi duceţi-l sub pază“. Şi venind îndată şi apropiindu-se de El, I-a zis: „Învăţătorule!…“. Şi L-a sărutat. Iar ei au pus mâna pe El şi L-au prins. Unul din cei care stăteau pe lângă El, scoţând sabia, a lovit-o pe sluga arhiereului şi i-a tăiat urechea. Şi răspunzând, Iisus le-a zis: „Ca la un tâlhar aţi ieşit, cu săbii şi ciomege, ca să Mă prindeţi. În fiecare zi eram la voi în templu, învăţând, şi nu M’aţi prins. Dar acestea sunt ca să se plinească Scripturile“. Atunci, părăsindu-L, toţi au fugit. Iar un tânăr mergea după El, învelit într’un cearşaf pe trupul gol; şi l-au prins, dar el, lăsând cearşaful, a fugit gol. Şi L-au dus pe Iisus la arhiereu; şi s’au adunat toţi arhiereii şi bătrânii şi cărturarii. Iar Petru, de departe, a mers după El până înlăuntru în curtea arhiereului; şi şedea cu slugile, încălzindu-se la foc. Arhiereii şi tot sinedriul căutau mărturie împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, dar nu găseau. Că mulţi mărturiseau mincinos împotriva Lui, dar mărturiile nu se potriveau. Şi ridicându-se unii, au dat mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând: „Noi l-am auzit spunând aşa: Voi dărâma acest templu făcut de mână şi în trei zile voi clădi altul, nefăcut de mână“. Dar nici aşa, mărturia lor nu era la fel. Şi sculându-se arhiereul în mijloc, L-a întrebat pe Iisus, zicând: „Nimic nu răspunzi la tot ce mărturisesc aceştia împotriva ta?“ Iar El tăcea şi nu răspundea nimic. Iarăşi L-a întrebat arhiereul şi I-a zis: „Eşti tu Hristosul, fiul Celui-Binecuvântat?“ Iar Iisus i-a zis: „Eu sunt, şi-L veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Puterii şi venind pe norii cerului“. Iar arhiereul, sfâşiindu-şi hainele, a zis: „Ce trebuinţă mai avem de martori? Aţi auzit blasfemia! Ce părere aveţi?…“. Iar ei toţi au judecat că vrednic e de moarte. Şi au început unii să-L scuipe şi să-I acopere faţa şi să-L bată cu pumnii şi să-I zică: „Profeţeşte!…“. Şi slugile Îl băteau cu palmele peste obraz. Şi pe când Petru era jos în curte, a venit una din slujnicele arhiereului şi văzându-l pe Petru încălzindu-se, s’a uitat la el şi i-a zis: „Şi tu erai cu Iisus Nazarineanul!“ El însă a tăgăduit, zicând: „Nici că ştiu, nici că înţeleg ce spui“. Şi a ieşit afară în faţa curţii; şi a cântat cocoşul. Iar slujnica, văzându-l, a început iarăşi să le spună celor de faţă că şi acesta este dintre ei. Iar el din nou a tăgăduit. Şi după puţin timp, cei de faţă i-au zis iarăşi lui Petru: „Cu adevărat eşti dintre ei, că eşti galileean şi graiu-ţi este asemănător“. Iar el a început să se blesteme şi să se jure: „Nu-l cunosc pe omul acesta de care-mi vorbiţi…“. Şi îndată cocoşul a cântat a doua oară. Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Iisus: „Înainte de a cânta cocoşul de două ori, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine“. Şi a’nceput să plângă. Şi, dimineaţa, arhiereii au ţinut de’ndată sfat cu bătrânii, cu cărturarii şi cu tot sinedriul; şi după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus şi i L-au predat lui Pilat.
27
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-27

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE

Ap. I Ioan

(III, 21-24; IV, 1-11)

ubiţilor, dacă inima noastră nu ne osândeşte, avem îndrăznire către Dumnezeu. Şi orice-I cerem primim de la El, pentru că păzim poruncile Lui şi cele plăcute înaintea Lui le facem. Şi aceasta este porunca Lui, ca să credem întru numele lui Iisus Hristos, Fiul Său, şi să ne iubim unul pe altul, precum ne-a dat poruncă. Cel ce păzeşte poruncile Lui rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu în El; şi prin aceasta cunoaştem că El rămâne în noi, din Duhul pe Care ni L-a dat. Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi proroci mincinoşi au ieşit în lume. În aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu; orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu. Şi orice duh care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, despre care aţi auzit că vine, şi acum este chiar în lume. Voi, fiilor, sunteţi din Dumnezeu şi i-aţi biruit pe acei proroci, de vreme ce mai mare este Cel ce e în voi, decât cel ce este în lume. Aceia sunt din lume, de aceea grăiesc ca din lume şi lumea îi ascultă. Noi suntem din Dumnezeu; cine cunoaşte pe Dumnezeu ascultă de noi; cine nu este din Dumnezeu nu ascultă de noi. Din aceasta cunoaştem Duhul adevărului şi duhul rătăcirii. Iubiţilor, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu. Cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire. Întru aceasta s-a arătat dragostea lui Dumnezeu către noi, că pe Fiul Său cel Unul-Născut L-a trimis Dumnezeu în lume, ca prin El viaţă să avem. În aceasta este dragostea, nu fiindcă noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindcă EI ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. Iubiţilor, dacă Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi şi noi datori suntem să ne iubim unul pe altul.
26
feb.
19

Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi folosesc – Părintele Calistrat 26.02.2019

26
feb.
19

Mișcarea Ecumenică – Părintele Calistrat 26.02.2019

26
feb.
19

Urgia socetății [Cuvinte de folos] – Părintele Calistrat 26.02.2019

26
feb.
19

Invidia este în principal tristeţea interioară a noastră – Părintele Calistrat 26.02.2019

26
feb.
19

De la superstiție la viața în Hristos

De la superstiție la viața în HristosRațiunea neiluminată de cre­dință, sau lipsită de trăire, se împotmolește adesea în ateism. Acesta exprimă însă o perspectivă limitată asupra vieții, pentru că acuză religia și credința că sunt o superstiție, o doctrină, o ideologie. Ceea ce nu este corect. Căci și noi, cei care credem, putem privi ateismul ca pe o superstiție. Mai ales că acest sistem de gândire se bazează pe o metafizică și o mitologie pe care nu vrea să le recunoască, dar fără de care nu poate func­ționa. Spunem „mitologie”, pentru că în locul certitudinii întâlnim doar o constelație de cre­dințe personale.

Citește în continuare ‘De la superstiție la viața în Hristos’

26
feb.
19

Parusia

Parusia

Parusia este învăţătura Bisericii despre cea de-a Doua Venire a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Învăţătura este de o deosebită importanţă, deoarece atunci lumea sub actuala ei înfăţişare se va transforma, va fi un „Cer nou” şi un „Pământ nou”; se va face judecata întregului neam omenesc de la începutul făpturii până la sfârşitul veacurilor. Însă momentul când se vor întâmpla toate acestea este necunoscut şi nici nu poate fi cunoscut de către oameni. În această privinţă, relatarea Sfântului Evanghelist Matei este pe cât se poate de categorică: „Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Matei 24, 36). Iar pentru a se explicita mai bine, în continuare în Sfânta Scriptură se înfăţişează, în analogie, venirea potopului din vremea lui Noe cu Parusia: precum a fost de necunoscută necredincioşilor, năprasnică şi pierzătoare venirea potopului, tot astfel necunoscută, năprasnică şi pierzătoare va fi Parusia pentru cei care nu s-au pregătit şi vor fi găsiţi astfel nevrednici de a sta înainte Domnului: „Şi precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi venirea Fiului Omului” (Matei 24, 37). Tot Sfântul Evanghelist Matei ne îndeamnă: „Drept aceea privegheaţi, că nu ştiţi ziua,  nici ceasul când vine Fiul Omului” (Matei 25, 13). Ceea ce ştim sigur este că Domnul va veni a doua oară „ca un fulger” şi vederea Lui va fi o surpriză universală, atât pentru cei vii, cât şi pentru cei morţi. Sfânta Scriptură ne oferă perspectiva unor semne concrete, văzute şi simţite, care să vestească apropierea Parusiei: propovăduirea Evangheliei la toate popoarele (Matei 24, 14) , apariţia prorocilor mincinoşi (Matei 24, 11-12), războaie între popoare, convertirea poporului evreu la creştinism (Osea 3, 5; Romani 11, 25-27), înmulţirea fărădelegilor şi răcirea dragostei dintre oameni, înmulţirea urii, cataclisme în natură (Luca 21, 9; Matei 24, 4; Marcu 25-27), prigonirea celor drepţi, venirea lui Enoh şi a lui Ilie (Apocalipsa 11, 3-11), venirea lui Antihrist, care va prigoni pe cei credincioşi (I Ioan 2,18; II Tesaloniceni 2, 3-8, 9), semne cosmice deosebite şi arătarea pe cer a „semnului Fiului Omului” (Matei 24, 30) – Sfânta Cruce.

Citește în continuare ‘Parusia’

26
feb.
19

Somnul

„În vremea aceea Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca să-L vândă pe Iisus. Și, auzind ei, s-au bucurat și au făgăduit să-i dea bani. De aceea el căuta cum să-L dea lor la timpul potrivit. Iar în ziua cea dintâi a Azimelor, când jertfeau Paștile, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voiești să mergem să pregătim, ca să mănânci Paștile? Și a trimis doi dintre ucenicii Lui, zicându-le: Mergeți în cetate și vă va în­tâm­pina un om ducând un ulcior cu apă; mergeți după el. Și unde va intra, spuneți stăpânului casei că În­vă­țătorul zice: Unde este încăperea în care pot să mă­­nânc Paștile împreună cu ucenicii Mei? Iar el vă va arăta un foișor mare, așternut gata. Acolo să pregătiți pentru noi. Și au ieșit ucenicii și au venit în cetate și au găsit așa precum le-a spus și au pregătit Paștile. Și, făcându-se seară, a venit cu cei doisprezece. Pe când ședeau la masă și mâncau, Iisus a zis: Adevărat grăiesc vouă că unul dintre voi, care mănâncă împre­ună cu Mine, Mă va vinde. Atunci ei au început să se întristeze și să-I zică, unul câte unul: Nu cumva sunt eu? Iar El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, care întinge cu Mine în blid. Că Fiul Omului merge precum este scris despre El; dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului! Bine era de omul acela dacă nu s-ar fi născut. Și, mâncând ei, Iisus a luat pâinea și, binecuvântând, a frânt și le-a dat lor, zicând: Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu. Apoi, luând paharul, mulțumind, le-a dat și au băut din el toți. Și a zis lor: Acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pen­tru mulți se varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu. Și, cân­tând laude, au ieșit la Muntele Măslinilor. Și le-a zis Iisus: Toți vă veți sminti, că scris este: «Bate-voi păs­torul și se vor risipi oile»; dar, după învierea Mea, voi merge mai înainte de voi în Galileea. Iar Petru I-a zis: Chiar dacă toți se vor sminti întru Tine, totuși eu nu. Și i-a zis Iisus: Adevărat grăiesc ție că tu astăzi, în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta de două ori cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine. El însă spu­nea mai stăruitor: Și de-ar fi să mor cu Tine, nu Te voi tăgădui. Și tot așa ziceau toți. Și au venit la un loc al cărui nume este Ghetsimani, și acolo a zis către uce­nicii Săi: Ședeți aici până ce Mă voi ruga. Și a luat cu El pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și a început a Se tul­bura și a Se mâhni; și le-a zis lor: Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați. Și, mer­gând puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și Se ruga ca, de este cu putință, să treacă de la El cea­sul acesta. Și zicea: Avva, Părinte, toate sunt Ție cu putin­ță. Depărtează paharul acesta de la Mine. Dar nu pre­­cum voiesc Eu, ci precum voiești. Apoi a venit la ucenici și i-a găsit dormind și a zis lui Petru: Simo­ne, dormi? N-ai avut tărie să veghezi un ceas? Pri­­ve­­­­gheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită, căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios. Și, iarăși mergând, S-a rugat, același cuvânt zicând; apoi, ve­nind iarăși, i-a găsit dormind, căci ochii lor erau în­gre­uiați și nu știau ce să-I răspundă. Și a venit a treia oară și le-a zis: Dor­miți de acum și vă odihniți! E gata, a sosit ceasul. Iată, Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor. Sculați-vă să mergem. Iată, cel ce M-a vândut s-a apropiat.” Marcu 14, 10-42

Citește în continuare ‘Somnul’

26
feb.
19

26 februarie – Sfântul Ierarh Porfirie, Episcopul Gazei [ TRINITAS TV ]

26
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-26

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE

Evanghelia de la Marcu
(XIV, 10-42)

n vremea aceea Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s’a dus la arhierei ca să li-L dea pe Iisus în mână. Şi auzind ei, s’au bucurat şi au făgăduit să-i dea bani. Şi el căuta cum să-L dea în mâna lor la un prilej potrivit. Iar în ziua cea dintâi a Azimelor, când jertfeau Paştile, ucenicii Săi L-au întrebat: „Unde vrei să mergem să-#i gătim, ca să mănânci Paştile?“ Şi a trimis doi din ucenicii Săi şi le-a zis: „Mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el; şi acolo unde va intra el, spuneţi-i stăpânului casei că Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile împreună cu ucenicii Mei? Iar el vă va arăta un foişor mare, gata aşternut. Acolo să pregătiţi pentru noi“. Şi au ieşit ucenicii şi au venit în cetate şi au găsit aşa cum le spusese El şi au pregătit Paştile. Iar făcându-se seară, a venit cu cei doisprezece. Şi pe când şedeau la masă şi mâncau, Iisus a zis: „Adevăr vă grăiesc că unul dintre voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va vinde“. Ei au început să se întristeze şi să-I zică unul câte unul: „Nu cumva sunt eu?…“. Iar El le-a zis: „Unul din cei doisprezece, care întinge cu mine în blid. Că Fiul Omului merge cum este scris despre El; dar vai acelui om prin care Fiul Omului este vândut! Bine era de omul acela dacă nu s’ar fi născut!“ Şi pe când mâncau, Iisus a luat pâine şi, binecuvântând, a frânt şi le-a dat şi a zis: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu“. Şi luând paharul, mulţumind, le-a dat şi au băut din el toţi; şi le-a zis: „Acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, carele pentru mulţi se varsă. Adevăr vă grăiesc că de acum nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua aceea când îl voi bea, nou, întru împărăţia lui Dumnezeu“. Şi după ce au cântat imnuri, au ieşit la Muntele Măslinilor. Şi le-a zis Iisus: „În această noapte toţi vă veţi poticni, că scris este: Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile; dar după ce voi învia, voi merge mai înainte de voi în Galileea“. Iar Petru I-a zis: „Chiar dacă toţi se vor poticni, eu unul, nu!“ Şi i-a zis Iisus: „Adevăr îţi grăiesc că astăzi, în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoşul de două ori, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine“. El însă spunea cu mai mare stăruinţă: „Şi de-ar fi să mor cu Tine, nu Te voi tăgădui!…“. Şi tot aşa spuneau toţi. Şi au venit într’un loc al cărui nume este Ghetsimani şi le-a zis ucenicilor Săi: „Şedeţi aici până ce Mă voi ruga“. Şi i-a luat cu El pe Petru şi pe Iacob şi pe Ioan; şi a început a Se tulbura şi a Se mâhni şi le-a zis: „Întristat de moarte Îmi este sufletul… Rămâneţi aici şi privegheaţi“. Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi Se ruga ca, de este cu putinţă, ceasul acela să treacă pe-alături de El. Şi zicea: „Avva, Părinte, toate-Ţi sunt cu putinţă. Depărtează paharul acesta de la Mine!… Dar fie nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu!“ Şi a venit şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: „Simone, dormi? Un ceas n’ai fost în stare să priveghezi?… Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Că duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.“ Şi mergând iarăşi, S’a rugat spunând acelaşi cuvânt. Şi din nou venind, i-a găsit dormind; că ochii le erau îngreuiaţi; şi nu ştiau ce să-I răspundă. Şi a venit a treia oară şi le-a zis: „De-acum dormiţi şi odihniţi-vă!… Destul! A sosit ceasul. Iată, Fiul Omului este dat în mâinile păcătoşilor. Sculaţi-vă să mergem. Iată, s’a apropiat cel care M’a vândut“.
26
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-26

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE

Ap. I Ioan

(III, 9-22)

ubiţilor, oricine este născut din Dumnezeu nu săvârşeşte păcat, pentru că sămânţa lui Dumnezeu rămâne în acesta; şi nu poate să păcătuiască, fiindcă este născut din Dumnezeu. Prin aceasta cunoaştem pe fiii lui Dumnezeu şi pe fiii diavolului: oricine nu face dreptate nu este din Dumnezeu, nici cel ce nu iubeşte pe fratele său; pentru că aceasta este vestea pe care aţi auzit-o de la început, ca să ne iubim unul pe altul, nu precum Cain, care era de la cel viclean şi a ucis pe fratele său. Şi pentru care pricină l-a ucis? Fiindcă faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau drepte. Nu vă miraţi, fraţilor, dacă lumea vă urăşte. Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi; cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte. Oricine urăşte pe fratele său este ucigaş de oameni şi ştiţi că orice ucigaş de oameni nu are viaţă veşnică, dăinuitoare în El. În aceasta am cunoscut iubirea: că El Şi-a pus sufletul Său pentru noi, şi noi datori suntem să ne punem sufletele pentru fraţi. Iar cine are bogăţia lumii acesteia şi se uită la fratele său care este în nevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în acela dragostea lui Dumnezeu? Fiii mei, să nu iubim cu vorba, numai din gură, ci cu fapta şi cu adevărul. În aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi în faţa lui Dumnezeu vom afla odihnă inimii noastre, fiindcă, dacă ne osândeşte inima noastră, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi ştie toate. Iubiţilor, dacă inima noastră nu ne osândeşte, avem îndrăznire către Dumnezeu. Şi orice-I cerem, primim de la El, pentru că păzim poruncile Lui şi cele plăcute înaintea Lui le facem.
25
feb.
19

Ce spun unii din lume, că nu există suflet, că nu mai este nimic după moarte – Părintele Calistrat 25.02.2019

25
feb.
19

Brânza de vaci și multiplele beneficii pentru sănătatea organismului

Deși brânza a devenit subapreciată de mulți pe motivul că are un conținut ridicat de grăsimi saturate, date noi atestă că aceasta nu are impact negativ asupra sănătății, ba chiar este foarte sănătoasă, ca parte a unui regim alimentar echilibrat. Prepararea brânzeturilor este una din cele mai vechi tehnici de pregătire a alimentelor. În 3000 î.Hr., sumerienii făceau 20 de tipuri de brânză.

Citește în continuare ‘Brânza de vaci și multiplele beneficii pentru sănătatea organismului’

25
feb.
19

Urzica vie, medicament și aliment complet

Urzica vie este una dintre cele mai vechi plante din flora spontană, apreciată peste tot ca plantă alimentară, medicinală și textilă. Considerată „buruiana pe care o cunoaște și orbul”, din cauza perișorilor urzicanți cu care se apără de animale, urzica face parte dintre cele mai valoroase specii de plante.

Citește în continuare ‘Urzica vie, medicament și aliment complet’

25
feb.
19

Drama răutății personale – Părintele Calistrat 25.02.2019

25
feb.
19

Despre o anume întoarcere

În orice civilizație tra­di­țională, plecarea de acasă reprezintă un moment de răscruce, care marchează definitiv maturitatea sau mai exact spus momentul în care începe procesul extrem de complex al maturizării omului. Impulsul acestei plecări este atât de puternic, încât tânărul pleacă, fără să știe ce-l așteaptă, dintr-un spațiu familiar, al afecțiunii și siguranței, într-unul de cele mai multe ori necunoscut, chiar ostil. Însă, în societatea tradițională, tocmai această desprindere din mediul cald al familiei și trecerea prin diverse munci, încercări sau chiar probe constituie temelia pe care se vor așeza viitoarele forțe și virtuți ale omului de a clădi o nouă casă, o nouă familie, o nouă viață.

Citește în continuare ‘Despre o anume întoarcere’

25
feb.
19

Fiul risipitor

Ieri, la Sfânta Liturghie am ascultat Pilda Întoarcerii Fiului risipitor. Un fiu recuperat până la urmă. Recuperat prin pocăința lui și bunăvoința și iertarea tatălui. Rușinea față de starea deplorabilă în care se afla, aducerea aminte de acel acasă unde nu-i lipsea nimic, iar datorită statutului său era respectat de toți, toate l-au făcut să se întoarcă la părintele său. În cele ce urmează citim despre rușine și cum ne salvează, cum ne indică ea că am luat-o pe drumul greșit.

Citește în continuare ‘Fiul risipitor’

25
feb.
19

Pocăinţa, întoarcerea la viaţă

În această a doua săptămână din perioada Triodului, Biserica ne propune să medităm prin Evanghelia citită duminică, la Pilda Întoarcerii Fiului risipitor. Această parabolă se referă în mod direct la noi toţi, întrucât în ea este descrisă istoria iconomiei lui Dumnezeu cu privire la mântuire; căderea omului din comuniunea cu Dumnezeu în robia patimilor, a omului care prin propria experienţă amară cunoaşte puterea pierzătoare a păcatului. Ea ne arată şi calea întoarcerii în braţele părinteşti. „Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă”!

Citește în continuare ‘Pocăinţa, întoarcerea la viaţă’

25
feb.
19

Smerenia te ridică mai sus decât împărații

„În vremea aceea S-a apropiat Iisus de Ierusalim și a venit în Betfaghe și în Betania, lângă Muntele Măslinilor, și a trimis pe doi dintre ucenicii Săi și le-a zis: Mergeți în satul care este înaintea voastră și, intrând în el, îndată veți afla un mânz legat, pe care n-a șezut până acum nici un om. Dezlegați-l și aduceți-l. Iar de vă va zice cineva: de ce faceți aceasta? spuneți că Domnul are trebuință de el și îndată îl va trimite aici. Deci au mers și au găsit mânzul legat la o poartă, afară la o răspântie, și l-au dezlegat. Și unii din cei ce stăteau acolo le-au zis: De ce dezlegați mânzul? Iar ei le-au spus precum le zisese Iisus și i-au lăsat. Și au adus mânzul la Iisus și ei și-au pus hainele pe el, iar Iisus a șezut pe el. Și mulți își așterneau hainele pe cale, iar alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe cale. Iar cei ce mergeau înainte și cei ce veneau pe urmă strigau, zicând: «Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!». Binecuvântată este Împărăția ce vine, a părintelui nostru, David! Osana întru cei de sus! Și a intrat Iisus în Ierusalim și în templu și, privind toate în jur, iar vremea fiind spre seară, a ieșit spre Betania cu cei doisprezece.” Marcu 11, 1-11

Citește în continuare ‘Smerenia te ridică mai sus decât împărații’

25
feb.
19

25 februarie – Sfântul Ierarh Tarasie, Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ]

25
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-25

LUNI
ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE

Evanghelia de la Marcu
(XI, 1-11)

n vremea aceea, când s’au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe şi Betania, lângă Muntele Măslinilor, a trimis pe doi din ucenicii SăI şi le-a zis: „Mergeţi în satul care este în faţa voastră şi, intrând în el, îndată veţi afla un mânz legat, pe care nici un om n’a şezut până acum. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l. Iar de vă va zice cineva: De ce faceţi aceasta?, spuneţi-i: Domnul are trebuinţă de el. Şi îndată îl va trimite aici“. Deci s’au dus şi au găsit mânzul legat la drum în faţa unei porţi şi l-au dezlegat. Şi unii din cei ce şedeau acolo le-au zis: „Ce faceţi?, de ce dezlegaţi mânzul?“ Iar ei le-au răspuns aşa cum le spusese Iisus; şi aceia i-au lăsat. Şi au adus mânzul la Iisus şi şi-au pus hainele pe mânz şi Iisus a şezut deasupra. Şi mulţi îşi aşterneau hainele’n cale, iar alţii aşterneau ramuri tăiate din câmp. Iar cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau în urmă strigau: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este împărăţia care vine, a părintelui nostru David! Osana întru cei de sus!“ Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu; şi după ce S’a uitat la toate de jur-împrejur, fiind vremea spre seară a ieşit spre Betania împreună cu cei doisprezece.
25
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-25

LUNI
ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE

Ap. I Ioan

(II, 18-29; III, 1-8)

iilor, este ceasul de pe urmă şi, precum aţi auzit că vine Antihrist, iar acum mulţi antihrişti s-au arătat, de aici cunoaştem noi că este ceasul de pe urmă. Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri, pentru că, de-ar fi fost de-ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci, ca să se arate că nu sunt toţi de-ai noştri, de aceea au ieşit. Iar voi ungere aveţi de la Cel Sfânt şi ştiţi toate. V-am scris vouă nu pentru că nu ştiţi adevărul, ci pentru că îl ştiţi şi ştiţi că nicio minciună nu vine din adevăr. Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduieşte că Iisus este Hristosul? Acesta este antihristul, cel care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul. Oricine tăgăduieşte pe Fiul nu are nici pe Tatăl; cine mărturiseşte pe Fiul are şi pe Tatăl. Deci, ceea ce aţi auzit de la început, în voi să rămână; de va rămâne în voi ceea ce aţi auzit de la început, veţi rămâne şi voi în Fiul şi în Tatăl. Şi aceasta este făgăduinţă pe care El ne-a făgăduit-o: Viaţa veşnică. Acestea v-am scris vouă despre cei ce vă amăgesc. Cât despre voi, ungerea pe care aţi luat-o de la El rămâne întru voi şi n-aveţi trebuinţă ca să vă înveţe cineva, ci, precum ungerea Lui vă învaţă despre toate şi adevărat este şi nu este minciună, rămâneţi întru El, aşa cum v-a învăţat. Şi acum, copii, rămâneţi întru El, ca să avem îndrăzneală când Se va arăta şi să nu ne ruşinăm de El, la venirea Lui. Dacă ştiţi că El este drept, cunoaşteţi că oricine face dreptate este născut din El. Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea, lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El. Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu, şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă îl vom vedea cum este. Şi oricine şi-a pus în El nădejdea, acesta se curăţeşte pe sine, aşa cum Acela curat este. Oricine făptuieşte păcatul săvârşeşte şi nelegiuirea, şi păcatul este nelegiuirea. Şi voi ştiţi că El S-a arătat ca să ridice păcatele, şi păcat în El nu este. Oricine rămâne întru El nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut. Copii, nimeni să nu vă amăgească. Cel ce săvârşeşte dreptatea este drept, precum Acela drept este. Cine săvârşeşte păcatul este de la diavolul, pentru că de la început diavolul păcătuieşte. Pentru aceasta S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să strice lucrurile diavolului.
24
feb.
19

Dragobete – fratele geamăn al lui Valentin

În ultima vreme, la fiecare sfârşit de februarie revine cu insistenţă aceeaşi dilemă existenţială a românului îndrăgostit: Valentin sau Dragobete? Să fim mai occidentali sau să păstrăm tradiţia cu rădăcina ei bine hrănită de lumea satului şi udată din când în când de câte un muzeu sau de câte un etnolog idealist care vede în tradiţiile româneşti identitate şi identificare cu cei care nu mai sunt, cu strămoşii al căror stil de viaţă încercăm să-l mai conectăm la aparatele de supravieţuire ale nostalgiei noastre de citadini la a doua generaţie.

Citește în continuare ‘Dragobete – fratele geamăn al lui Valentin’

24
feb.
19

Risipitori în lumea risipirilor

În a doua duminică din perioada Triodului, Biserica propune atenţiei noastre, prin Evanghelia ce se citeşte la Sfânta Liturghie, Pilda despre întoarcerea fiului risipitor. Prin această parabolă Mântuitorul Iisus Hristos ne arată trei coordonate esen­țiale ale vieții noastre, pe care trebuie să le avem mereu în vedere: iubirea milostivă a lui Dum­nezeu, drama libertății omului și puterea pocăinței sau a întoarcerii acasă, la comuniunea cu Dumnezeu. Aceste trei dimensiuni ale vieții sunt distincte, dar unite între ele în profunzimea existen­ței.

Citește în continuare ‘Risipitori în lumea risipirilor’

24
feb.
19

Duminica a XXXIV-a după Rusalii [a Întoarcerii Fiului risipitor] – Părintele Calistrat 24.02.2019

24
feb.
19

Venirea în fire a lumii se naşte din pocăința ei

Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Atunci el le-a împărţit averea. Dar nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea trăind în desfrânări. Şi, după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea şi el a început să ducă lipsă. Şi, ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei ţări şi acesta l-a trimis la ţarinile sale să pască porcii. Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi, ridicându-se, a venit la tatăl său. Dar, încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat. Atunci i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Iar tatăl a zis către slugile sale: Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna lui şi încălţăminte în picioarele lui; apoi, aducând viţelul cel îngrăşat, înjunghiaţi-l, ca, mâncând, să ne veselim, căci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la ţarină. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri. Atunci, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos. Şi el s-a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl lui, ieşind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, de atâţia ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el viţelul cel îngrăşat. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Luca 15, 11-32

Citește în continuare ‘Venirea în fire a lumii se naşte din pocăința ei’

24
feb.
19

24 februarie – Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul [ TRINITAS TV ]

24
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-24

DUMINICA
FIULUI RISIPITOR

Evanghelia de la Luca
(XV, 11-32)

is-a Domnul această parabolă: „Un om avea doi fii. Şi cel mai tânăr din ei i-a zis tatălui său: Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s’a dus într’o ţară’ndepărtată şi acolo şi-a risipit averea trăind în desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s’a făcut foamete mare în ţara aceea şi el a început să ducă lipsă. Şi ducându-se, s’a alipit de unul din locuitorii acelei ţări, iar acesta l-a trimis la ţarinile sale să pască porcii. Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu-i dădea. Dar venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, greşit-am Cerului şi faţă de tine; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi sculându-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, tatăl său l-a văzut şi i s’a făcut milă şi, alergând, i-a căzut pe grumaz şi l-a sărutat. Şi i-a zis fiul: Tată, greşit-am Cerului şi faţă de tine şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Şi a zis tatăl către slugile sale: Aduceţi-i degrabă haina cea mai scumpă şi-l îmbrăcaţi, şi inel puneţi-i pe mână, şi încălţăminte în picioare; şi aduceţi viţelul cel îngrăşat, înjunghiaţi-l şi, mâncând, să ne veselim; căci acest fiu al meu era mort şi a înviat, pierdut era şi s’a aflat. Şi au început să se veselească. Iar fiul lui cel mai mare era la ţarină. Şi când a venit şi s’a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri. Şi chemând-o pe una din slugi, a întrebat: Ce sunt acestea? Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos. Şi el s’a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl său, ieşind, îl ruga. Iar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: Iată, de atâţia ani îţi slujesc şi niciodată nu ţi-am călcat porunca. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei; dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, pentru el ai înjunghiat viţelul cel îngrăşat… Iar el i-a zis: Fiule, tu’ntotdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s’a aflat“.
24
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-24

DUMINICA
FIULUI RISIPITOR

Ap. I Corinteni

(VI, 12-20)

raţilor, toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte. Trupul însă nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup. Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi, prin puterea Sa. Oare nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos, le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! Sau nu ştiţi că cel ce se alipeşte de desfrânată este un singur trup cu ea? «Că vor fi – zice Scriptura – cei doi un singur trup». Iar cel ce se alipeşte de Domnul este un duh cu El. Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârşi omul, este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării, păcătuieşte în însuşi trupul său. Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt, Care este în voi, pe Care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? Pentru că aţi fost răscumpăraţi cu preţ! Slăviţi, deci, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.
23
feb.
19

Parabola fiului risipitor, nesecat izvor de inspiraţie

Impresionantă se dovedeşte inspiraţia exercitată de parabola fiului risipitor asupra artelor. Una dintre cele mai cunoscute picturi inspirate de cunoscuta relatare evanghelică rămâne, fără doar şi poate, cea a pictorului olandez Rembrandt, trăitor în veacul al XVII-lea, expusă astăzi într-una din sălile fastuoase ale palatului Ermitaj din Sankt Petersburg, acolo unde l-am admirat şi eu nu cu mult timp în urmă.

Citește în continuare ‘Parabola fiului risipitor, nesecat izvor de inspiraţie’

23
feb.
19

Sufletul pereche, Chimia sufletului – Părintele Calistrat 23.02.2019

23
feb.
19

Când o femeie face în taină o întrerupere de sarcină are o durere mută – Părintele Calistrat 23.02.2019

23
feb.
19

Cine ar putea vreodată s-o înlocuiască pe mama ?

A fi mamă e o slujire, iar cea dintâi condiţie a slujirii credincioase este abnegaţia. Mama adevărată, credincioasă chemării sale, nu spune: „Iată fiul meu, pe care l-am născut pentru mine însămi”; ea gândeşte: „Iată un om care s-a născut în lume spre binele lumii”. Ce va fi pruncul acesta? (Luca 1, 66) – întreabă pământul, Cerul şi iadul, aplecându-se deasupra leagănului acestei făpturi slabe. Răspunsul depinde în mare măsură de educaţie, iar educaţia – de mamă.

Citește în continuare ‘Cine ar putea vreodată s-o înlocuiască pe mama ?’

23
feb.
19

Cum să ne alegem perechea potrivită

În primul rând, trebuie să cereţi de la Domnul Dumnezeu, de la Maica Domnului şi de la toți sfinţii, din toate simţirile sufletului şi inimii dumneavoastră, ca Domnul Dumnezeu să vă arate mila şi voia Lui cea sfântă.

Citește în continuare ‘Cum să ne alegem perechea potrivită’

23
feb.
19

Soția care și-a cucerit soțul prin răbdare și blândețe

Tratând-o cu multă dragoste, Vaso a observat caracterul frumos al soțului, bucurându-se și el la rândul său de dragostea soției sale. Dar într-o zi Taki a întrebat-o:

Citește în continuare ‘Soția care și-a cucerit soțul prin răbdare și blândețe’

23
feb.
19

Năravul naște obiceiul rău, din care se fac apoi toate faptele rele – Părintele Calistrat 23.02.2019

23
feb.
19

Conștiința valorilor, temă deschisă pentru presa creștină

În genere, presa din zilele noastre se distanțează de funcția educativă. Accentul se pune pe surprinderea noutăților cotidiene, asamblate în fluxul știrilor, și pe zona de comentarii, ca aplicare a libertății de exprimare și a gândirii critice.

Citește în continuare ‘Conștiința valorilor, temă deschisă pentru presa creștină’

23
feb.
19

Triodul, de la pocăință la Înviere

Cuvântul „triod” își are obârșia în termenul de origine greacă „triodon”, în a cărui compoziție se regăsesc două cuvinte: tria – trei și odi – odă, în consecință cuvântul „triod” se traduce prin cântare în trei ode sau în trei strofe. Ca atare, denumirea de Triod este conferită atât perioadei liturgice în care ne aflăm, cât și cărții de cult întrebuințate la strană pe parcursul acestui urcuș duhovnicesc până la Învierea Domnului.

Citește în continuare ‘Triodul, de la pocăință la Înviere’

23
feb.
19

Sâmbetele Triodului

Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos. Sâmbetele din perioada Triodului sunt cele mai importante din ­cursul anului bisericesc. În sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi sau a Lăsatului sec de carne, în Biserica Ortodoxă se săvârșesc slujbe de pomenire generală a celor adormiți, numită Moşii de iarnă, deoarece prin cuvântul „moş” sunt denumiţi îna­intaşii dintr-un neam. Sâmbăta Moşilor de iarnă marchează începutul sâmbetelor celor adormiţi din timpul liturgic al Triodului, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului. Sâmbăta Mare, a opta la numărătoare, este una aparte, căci Mântuitorul Însuşi a murit cu trupul, urmând să învieze a treia zi, spre răscumpărarea neamului omenesc din moartea păcatului strămoşesc şi spre viaţa veşnică. În afară de Moşii de iarnă, pomeniri pentru cei adormiţi se fac în fiecare sâmbătă din Postul Mare. Citește în continuare ‘Sâmbetele Triodului’

23
feb.
19

Mândria te coboară în cele mai de jos

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Păziți-vă de cărturarii cărora le place să se plimbe în haine lungi, care iubesc plecăciunile în piețe și scaunele cele dintâi în sinagogi și locurile cele dintâi la ospețe, care mănâncă întru totul casele văduvelor și se prefac că se roagă îndelung; aceștia vor lua mai mare osândă. Și, privind, a văzut pe cei bogați aruncând darurile lor în vistieria templului. Și a văzut și pe o văduvă săracă aruncând acolo doi bani. Și a zis: Adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toți. Căci toți aceștia au aruncat ca dar lui Dumnezeu din prisosul lor; aceasta însă din sărăcia ei a aruncat tot ce avea pentru viață. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă!” Luca 20, 46-47; 21, 1-4

Citește în continuare ‘Mândria te coboară în cele mai de jos’

23
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-23

SÂMBĂTĂ
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Evanghelia de la Luca
(XX, 46-47; XXI, 1-4)

is-a Domnul către ucenicii Săi: „Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe’n haine lungi, care iubesc salutările’n pieţe şi scaunele cele dintâi în sinagogi şi locurile cele dintâi la ospeţe, ei, care mănâncă de istov casele văduvelor şi cu făţărnicie se roagă’ndelung; aceştia mai mare osândă-şi vor lua“. Şi privind cu luare-aminte, a văzut pe cei bogaţi aruncându-şi darurile în cutia milelor. Şi a văzut-o şi pe o văduvă săracă aruncând acolo doi bănuţi; şi a zis: „Adevăr vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toţi. Fiindcă toţi aceştia, din prisosul lor au aruncat la daruri; aceasta însă, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, totul de la gura ei“.
23
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-23

SÂMBĂTĂ
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Ap. II Timotei

(III, 1-9)

iule Timotei, aceasta să ştii că, în zilele din urmă, vor veni vremuri grele; că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie, lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de bine, trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu, având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te şi de aceştia. Dintre ei sunt cei ce se vâră prin case şi robesc femeiuşti împovărate de păcate şi purtate de multe feluri de pofte, mereu învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului. După cum Ianes şi Iamvres s-au împotrivit lui Moise, aşa şi aceştia stau împotrivă adevărului, oameni stricaţi la minte şi netrebnici pentru credinţă. Dar nu vor merge mai departe, pentru că nebunia lor va fi vădită tuturor, precum a fost şi a acelora.
22
feb.
19

Pildă despre păcatele mari (bolovanii) sau despre păcatele mici dar multe – Părintele Calistrat 22.02.2019

22
feb.
19

Ce trebuie să facem să fim convinși că Dumnezeu ne-ar mântui sufletul – Părintele Calistrat 22.02.2019

22
feb.
19

Sfânta Gorgonia, model creștin de soție și de mamă

Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește mâine, 23 februa­rie, pe Sfânta Cuvioasă Gorgonia, care s-a remarcat prin credința puternică, cultura vastă și puritatea vieții. Singurele date biografice ne sunt cunoscute prin intermediul necrologului pe care fratele ei, Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, i l-a închinat, atât ca o datorie de pietate față de memoria ei, cât și ca motiv de instruire pentru ascultători și cititori.

Citește în continuare ‘Sfânta Gorgonia, model creștin de soție și de mamă’

22
feb.
19

Ea

Maica Domnului este femeia care îmi spune, de fiecare dată când mă pierd de mine însumi, cum mă pot regăsi cât mai repede cu putință. Poate pentru că era în noaptea de Paști când m-am născut, și-n loc de lumina zilei am văzut, născându-mă, lumina Învierii Fiului Său.

Citește în continuare ‘Ea’

22
feb.
19

Imnurile Triodului

Triodul este o perioadă de invitație la profundă asceză, căință și rugăciune, precum și de redescoperire a felului ortodox de a fi în lume. Acest timp liturgic este o pregătire spirituală pentru sărbătoarea Învierii Domnului.

Citește în continuare ‘Imnurile Triodului’

22
feb.
19

Moartea împreună cu Hristos

„În vremea aceea, fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, și șezând la masă, a venit o femeie având un alabastru cu mir de nard curat, de mare preț, și, spărgând vasul, a vărsat mirul pe capul lui Iisus. Dar erau unii mâhniți între ei, zicând: Pentru ce s-a făcut această risipă de mir? Căci putea să se vândă acest mir cu peste trei sute de dinari și să se dea săracilor. Și cârteau împotriva ei. Dar Iisus a zis: Lăsați-o! De ce îi faceți supărare? Lucru bun a făcut ea cu Mine. Că pe săraci totdeauna îi aveți cu voi și oricând voiți puteți să le faceți bine, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. Ea a făcut ceea ce avea de făcut: mai dinainte a uns trupul Meu spre înmormântare. Adevărat zic vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia, în toată lumea, se va spune și ce a făcut aceasta, spre pomenirea ei.” Marcu 14, 3-9

Citește în continuare ‘Moartea împreună cu Hristos’

22
feb.
19

22 februarie – Aflarea moaștelor sfinților mucenici din Constantinopol [ TRINITAS TV ]

22
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-22

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Evanghelia de la Marcu
(XIV, 3-9)

n vremea aceea, fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, în timp ce şedea la masă a venit o femeie având un alabastru cu mir de nard curat, de mare preţ; şi spărgând vasul, a vărsat mirul pe capul Lui. Dar erau unii care murmurau în sinea lor, zicând: „De ce s’a făcut această risipă de mir?; că mirul acesta putea să fie vândut cu peste trei sute de dinari şi să li se dea săracilor“. Şi murmurau împotriva ei. Dar Iisus a zis: „Lăsaţi-o, de ce-i faceţi supărare? Bun lucru a făcut ea pentru Mine. Că pe săraci îi aveţi pururea cu voi şi puteţi să le faceţi bine oricând vreţi, dar pe Mine nu Mă aveţi pururea. Ea a făcut ceea ce avea de făcut: mai dinainte Mi-a uns trupul cu mir, spre îngropare. Adevăr vă spun Eu vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut ea, spre pomenirea ei“.
22
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-22

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Ap. I Ioan

(II, 7-17)

ubiţilor, nu vă scriu poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care o aveţi de la început; porunca cea veche este cuvântul pe care l-aţi auzit. Iarăşi vă scriu poruncă nouă, ceea ce este adevărat întru El şi întru voi, pentru că întunericul se duce şi lumina cea adevărată începe să răsară. Cine zice că este în lumină, şi pe fratele său îl urăşte, acela este în întuneric până acum. Cine iubeşte pe fratele său, rămâne în lumină şi sminteală nu este în el. Iar cel ce urăşte pe fratele său, este în întuneric şi umblă în întuneric şi nu ştie încotro se duce, pentru că întunericul a orbit ochii lui. Vă scriu vouă, copiilor, fiindcă iertate v-au fost păcatele pentru numele Lui. Vă scriu vouă, părinţilor, pentru că aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu vouă, tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel viclean. V-am scris, copiilor, pentru că aţi cunoscut pe Tatăl. V-am scris, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Scris-am vouă, tinerilor, pentru că sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean. Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este întru el, pentru că tot ce este lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi trufia vieţii, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume. Şi lumea trece, şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac.
21
feb.
19

Tot ce este trecător nu poate fi numit fericire – Părintele Calistrat 21.02.2019

21
feb.
19

Părerea de rău, Clevetirea – Părintele Calistrat 21.02.2019

 

21
feb.
19

Un nou format pentru cărţile de identitate

Imagine similarăCărţile de identitate ale românilor se vor schimba, treptat, cu carduri în format unic, european, cu standarde ridicate de siguranţă. Noile documente vor avea mărimea unui card de credit şi vor include o fotografie, două amprente digitale, o zonă de citire optică şi un steag cu codul ţării. Actualele cărţi de identitate vor fi preschimbate pe măsură ce vor expira, însă nu mai târziu de 10 ani de la aplicarea noilor norme. De asemenea, la solicitarea părinţilor, vor putea fi eliberate cărţi de identitate şi pentru minorii cu vârste mai mici de 14 ani.

Citește în continuare ‘Un nou format pentru cărţile de identitate’

21
feb.
19

Triodul

TriodulCartea de cult Triodul cuprinde cântările, citirile şi regulile tipiconale din perioada liturgică cu acelaşi nume. Denumirea cărţii provine de la numărul odelor (cântărilor) din canoanele Utreniei acestei perioade. Spre deosebire de canoanele cuprinse în cartea Octoihului şi în Minei (ce cuprinde slujbele sfinţilor din fiecare lună), în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode, ci, de regulă, numai din trei. Reducerea numărului cântărilor de la opt la trei nu simplifică rânduiala Utreniei, ci accentuează caracteristica Postului Mare: pocăința.

Citește în continuare ‘Triodul’

21
feb.
19

Profețiile Mântuitorului Hristos

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar despre ziua aceea și despre ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. Luați aminte, privegheați și vă rugați, că nu știți când va fi ziua aceea. Este ca un om care a plecat în altă țară și, lăsându-și casa, a dat puterea în mâna slugilor, dând fiecăruia lucrul lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze. Privegheați, dar, că nu știți când va veni stăpânul casei: seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșilor, sau dimineața; ca nu cumva, venind fără de veste, să vă afle pe voi dormind. Iar ceea ce vă zic vouă, zic tuturor: Privegheați! Și după două zile erau Paștile și Azimele. Și arhiereii și cărturarii căutau cum să-L prindă cu vicleșug, ca să-L omoare. Dar ziceau: Nu la sărbătoare, ca să nu fie tulburare în popor.” Marcu 13, 31–37; 14, 1–2

Citește în continuare ‘Profețiile Mântuitorului Hristos’

21
feb.
19

21 februarie – Sfântul Cuvios Timotei [ TRINITAS TV ]

21
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-21

JOI
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Evanghelia de la Marcu
(XIII, 31-37; XIV, 1-2)

is-a Domnul către ucenicii Săi: „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar despre ziua aceea şi despre ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. Luaţi aminte, privegheaţi şi vă rugaţi, că nu ştiţi când va fi vremea aceea. E ca un om care a plecat departe, şi-a lăsat casa, a dat puterea pe mâna slugilor, fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze. Aşadar, privegheaţi, că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: seara, ori la miezul nopţii, ori la cântatul cocoşilor, ori dimineaţa; ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. Iar ceea ce vă spun vouă le spun tuturor: Privegheaţi!“ Şi peste două zile erau Paştile şi Azimele. Şi arhiereii şi cărturarii căutau cum să-L prindă cu vicleşug, ca să-L omoare. Dar ziceau: „Nu în ziua praznicului, ca să nu fie tulburare în popor“.
21
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-21

JOI
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Ap. I Ioan

(I, 8-10; II, 1-6)

raţilor, dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de toată nedreptatea. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi cuvântul Lui nu este întru noi. Copiii mei, acestea vi le scriu, ca să nu păcătuiţi; iar, dacă va păcătui cineva, avem Mângâietor către Tatăl, pe Iisus Hristos, Cel drept. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi. Şi întru aceasta ştim că L-am cunoscut, dacă păzim poruncile Lui. Cel ce zice: L-am cunoscut, dar poruncile Lui nu le păzeşte, mincinos este şi întru el adevărul nu se află. Iar cine păzeşte cuvântul Lui, întru acela cu adevărat dragostea lui Dumnezeu este desăvârşită. Prin aceasta cunoaştem că suntem întru El. Cine zice că rămâne întru El, dator este, precum Acela a umblat, şi el aşa să umble.
20
feb.
19

Orice prescură pe care ai dat-o la proscomidie, ajută ! – Părintele Calistrat 20.02.2019

20
feb.
19

Dau un ban la biserică și mă iartă Dumnezeu, Gresit ! – Părintele Calistrat 20.02.2019

20
feb.
19

Gândurile insistente sunt neserioase

Poate cel mai bun criteriu pentru a re­cu­noaște autenticitatea textelor din Pateric este surpriza, lipsa de previzibilitate, întorsătura care nu este născută din cuvinte potrivite, ci dintr-o gândire vie, alertă și lipsită de conformism. Uneori, în mijlocul celor mai serioase avertismente, când se discută despre temele profunde, care ating praguri intime ale ființei, te poți aștepta să găsești acolo și un zâmbet discret, însoțit de îndemnul subiacent de a nu te lua prea în serios.

Citește în continuare ‘Gândurile insistente sunt neserioase’

20
feb.
19

Harţi miercuri şi vineri în prima săptămână a Triodului

Suntem în prima săptămână a Triodului, când în calendarul bisericesc vedem că miercuri şi vineri este harţi. Când întâlnim cuvântul harţi înseamnă că se face dezlegare la toate mâncărurile, adică la produsele de carne, precum şi la lactate şi ouă. Harţi este termenul popular pentru a denumi zilele de dezlegare sau suspendare a postului, miercurea şi vinerea din anumite săptămâni: în Săptămâna Luminată (săptămâna întâi de după Paşti), în săptămâna întâi de după Rusalii; miercuri şi vineri în răstimpul dintre Crăciun şi Botezul Domnului, miercuri şi vineri din săptămâna după Duminica Vameşului şi a Fariseului (prima din perioada Triodului), cum este şi săptămâna în care ne aflăm din punct de vedere liturgic. Se suspendă postul când marile sărbători Naşterea şi Botezul Domnului cad miercuri sau vineri.

Citește în continuare ‘Harţi miercuri şi vineri în prima săptămână a Triodului’

20
feb.
19

Domnul este aproape

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: În acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca și luna nu-și va mai da lumina ei. Și stelele vor cădea din cer și puterile care sunt în ceruri se vor clătina. Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă și cu slavă. Și atunci El va trimite pe îngerii Săi și va aduna pe aleșii Săi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. Învățați de la smochin pilda aceasta: Când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, cunoașteți că vara este aproape. Tot așa și voi, când veți vedea împlinindu-se aceste lucruri, să știți că El este aproape, lângă uși. Adevărat grăiesc vouă, că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea. Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” Marcu 13, 24–31

Citește în continuare ‘Domnul este aproape’

20
feb.
19

20 februarie – Sfântul Ierarh Leon, Episcopul Cataniei [ TRINITAS TV ]

20
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-20

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Evanghelia de la Marcu
(XIII, 24-31)

is-a Domnul către ucenicii Săi: „În acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile cele din ceruri se vor clătina. Şi atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă. Şi atunci pe îngerii Săi îi va trimite şi pe aleşii Săi îi va aduna din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. Învăţaţi de la smochin parabola: Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara e aproape. Tot aşa şi voi, când le veţi vedea pe acestea plinindu-se, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi. Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea nu vor fi. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.“
20
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-20

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Ap. II Petru

(III, 1-18)

ubiţilor, aceasta este acum a doua epistolă pe care v-o scriu. În ele caut să trezesc, în amintirea voastră, dreapta voastră judecată, ca să vă aduceţi aminte de cuvintele cele mai înainte grăite de sfinţii proroci şi de porunca Domnului şi Mântuitorului, dată prin apostolii voştri. Întâi, trebuie să ştiţi că, în zilele cele de apoi, vor veni, cu batjocură, batjocoritori care vor umbla după poftele lor şi vor zice: Unde este făgăduinţă venirii Lui? Că de când au adormit părinţii, toate aşa rămân, ca de la începutul făpturii. Ei în chip voit uită că cerurile erau de demult şi că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă şi prin apă; şi prin apă lumea de atunci a pierit înecată; iar cerurile de acum şi pământul sunt ţinute prin acelaşi cuvânt şi păstrate pentru focul din ziua judecăţii şi a pieirii oamenilor necredincioşi. Şi aceasta una să nu vă rămână ascunsă, iubiţilor, că o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o zi. Domnul nu întârzie cu făgăduinţa Sa, după cum socotesc unii că e întârziere, ci îndelung rabdă pentru voi, nevrând să piară cineva, ci toţi să vină la pocăinţă. Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui. Deci, dacă toate acestea se vor desfiinţa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblaţi întru viaţă sfântă şi în cucernicie, aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi! Dar noi aşteptăm, potrivit făgăduinţelor Lui, ceruri noi şi pământ nou, în care locuieşte dreptatea. Pentru aceea, iubiţilor, aşteptând acestea, sârguiţi-vă să fiţi aflaţi de El în pace, fără prihană şi fără vină. Şi îndelunga-răbdare a Domnului nostru socotiţi-o drept mântuire, precum v-a scris şi iubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui, cum vorbeşte despre acestea în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare. Deci, voi, iubiţilor, cunoscând acestea de mai înainte, păziţi-vă, ca nu cumva, lăsându-vă târâţi de rătăcirea celor fără de lege, să cădeţi din întărirea voastră, ci creşteţi în har şi în cunoaşterea Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Hristos. A Lui este slava, acum şi în ziua veacului. Amin!
19
feb.
19

Ai toate sansele de mântuire – Părintele Calistrat 19.02.2019

19
feb.
19

Trăim vremea metodelor diabolice de discreditare în orice mediu social – Părintele Calistrat 19.02.2019

19
feb.
19

Psihologia patristică

Psihologia patristică reprezintă o nouă metodă de cunoaștere a omului, din perspectiva sa dihotomică, trup și suflet. Deși sintagma este nouă, domeniul de cercetare este mai vechi de două mii de ani, conform învățăturii Bisericii noastre: „Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie” (Facerea 2, 7). În ceea ce priveşte trupul, omul a fost zidit de Dumnezeu din ţărână, în timp ce sufletul a fost zidit „după chipul Său” (Facerea 1, 26).

Citește în continuare ‘Psihologia patristică’

19
feb.
19

Treptele Triodului

Treptele TrioduluiCele 10 săptămâni ale perioadei Triodului sunt trepte de desăvârşire duhovnicească pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Fiecare duminică din această perioadă liturgică are o temă proprie. Duminicile premergătoare Postului Mare: a Vameşului şi a Fariseului, a Întoarcerii Fiului risipitor, a Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne) şi a Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză, numită şi Duminica iertării).

Citește în continuare ‘Treptele Triodului’

19
feb.
19

Necazurile vieții

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Iar când veți vedea «urâciunea pustiirii», cea prezisă de prorocul Daniel, stând unde nu se cuvine – cine citește să înțeleagă –, atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munți, iar cel de pe acoperiș să nu coboare în casă, nici să intre ca să-și ia ceva din casa sa și cel ce va fi în țarină să nu se întoarcă îndărăt ca să-și ia haina. Dar vai celor ce vor avea în pântece și celor ce vor alăpta în zilele acelea! Rugați-vă, dar, ca să nu fie fuga voastră iarna. Căci în zilele acelea va fi necaz cum nu a mai fost până acum de la începutul făpturii pe care a zidit-o Dumnezeu și nici nu va mai fi. Și, de nu ar fi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nici un trup, dar pentru cei aleși, pe care El i-a ales, a scurtat acele zile. Și atunci, dacă vă va zice cineva: Iată, aici este Hristos, sau: Iată, este acolo, să nu credeți. Se vor ridica hristoși mincinoși și proroci mincinoși și vor face semne și minuni ca să ducă în rătăcire, de va fi cu putință, chiar pe cei aleși. Dar voi luați seama! Iată, dinainte v-am spus vouă toate.” Marcu 13, 14-23

Citește în continuare ‘Necazurile vieții’

19
feb.
19

19 februarie – Sfântul Apostol Arhip, Filimon și soția sa Apfia [ TRINITAS TV ]

19
feb.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-02-19

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Evanghelia de la Marcu
(XIII, 14-23)

is-a Domnul către ucenicii Săi: „Când veţi vedea urâciunea pustiirii, cea prezisă de profetul Daniel, stând unde nu se cuvine – cine citeşte, să înţeleagă – , atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munţi; şi cel ce va fi pe acoperiş să nu se coboare, nici să intre să-şi ia ceva din casa sa; şi cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă îndărăt să-şi ia haina. Dar vai de cele ce vor fi însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea! Rugaţi-vă, dar, ca fuga voastră să nu fie iarna. Că necaz va fi în zilele acelea, cum n’a mai fost până acum de la’nceputul zidirii pe care a zidit-o Dumnezeu, şi nici nu va mai fi. Şi dacă Domnul n’ar fi scurtat zilele acelea, nici un trup n’ar mai scăpa; dar El a scurtat acele zile de dragul celor aleşi, pe care El i-a ales. Şi dacă va zice atunci cineva: Iată, aici este Hristos!, sau: Iată, acolo!, să nu credeţi. Că se vor scula hristoşi mincinoşi şi profeţi mincinoşi şi vor face semne şi minuni ca să-i ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi. Dar voi luaţi seama! Iată, pe toate vi le-am spus de mai’nainte.“
19
feb.
19

Apostolul Zilei: 2019-02-19

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Ap. II Petru

(II, 9-22)

ubiţilor, Domnul poate să scape din ispite pe cei credincioşi, iar pe cei nedrepţi să-i păstreze, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii; şi mai ales pe cei ce umblă după îmboldirile cărnii, în pofte spurcate şi dispreţuiesc domnia cerească. Îndrăzneţi, îngâmfaţi, ei nu se cutremură să hulească măririle (din cer); pe când îngerii, deşi sunt mai mari în tărie şi în putere, nu aduc în faţa Domnului judecată defăimătoare împotriva lor. Aceştia, însă, ca nişte dobitoace fără minte, din fire făcute să fie prinse şi nimicite, hulind cele ce nu cunosc, vor pieri în stricăciunea lor; ei înşişi fiind nedrepţi îşi vor lua plata nedreptăţii, socotind o plăcere desfătarea de fiecare zi; ei sunt pete şi ocară, făcându-şi plăcere, în rătăcirile lor, să ospăteze cu voi la mesele voastre; având ochii plini de pofta desfrânării şi fiind nesăţioşi de păcat, ei amăgesc sufletele cele nestatornice; inima lor e deprinsă la lăcomie şi sunt fiii blestemului; părăsind calea cea dreaptă, au rătăcit şi au apucat calea lui Valaam, fiul lui Vosor, care a iubit plata nedreptăţii, dar a primit mustrare pentru călcarea lui de lege; căci dobitocul fără grai, pe care era călare, grăind cu glas omenesc, a oprit nebunia prorocului. Aceştia sunt izvoare fără de apă şi nori purtaţi de furtună, cărora li se păstrează în veac întunericul cel de nepătruns, întrucât, rostind vorbe trufaşe şi deşarte, ei momesc întru poftele trupului, cu desfrânări, pe cei care de-abia au scăpat de cei ce vieţuiesc în rătăcire. Ei le făgăduiesc libertate, fiind ei înşişi robi stricăciunii, fiindcă ceea ce te biruieşte, aceea te şi stăpâneşte. Pentru că, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dacă iarăşi se încurcă în acestea, ei sunt învinşi; li s-au făcut cele de pe urmă mai rele decât cele dintâi. Că mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă, dată lor. Cu ei s-a întâmplat adevărul din zicală: câinele se întoarce la vărsătura lui şi porcul scăldat la noroiul mocirlei lui.
18
feb.
19

Taina iertarii, „Te iert dar nu te uit !” Asta e o blasfemie ! – Părintele Calistrat 18.02.2019

18
feb.
19

Somonul scade nivelul colesterolului din sânge

Există două tipuri de somon: sălbatic și de crescătorie. Somonul sălbatic se găsește în oceanele Atlantic și Pacific și se hrănește cu plante bogate în carotenoide, cu care intră în contact în mediul său natural. De aici și culoarea spre portocaliu a acestuia.

Citește în continuare ‘Somonul scade nivelul colesterolului din sânge’

18
feb.
19

Recomandări pentru dieta hipertensivilor

În întreaga lume, hipertensiunea a devenit principala cauză a morbidităţii, corelată cu îmbătrânirea treptată a populaţiei şi cu frecvenţa ridicată a factorilor de risc (tabagismul, hiperglicemia, obezitatea şi sedentarismul). Din cauza acestei maladii, omenirea plăteşte, anual, cu 7,5 milioane de vieţi pierdute. Se consideră că 80% din cazurile de hipertensiune înregistrate în ţările bogate se datorează unei alimentaţii greşite.

Citește în continuare ‘Recomandări pentru dieta hipertensivilor’




Blog Stats

  • 314.135 hits
februarie 2019
L M M J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728  

Arhive

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Doamne DUMNEZEU Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugaţi-vă Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Apostol Andrei Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Omul „Părinte