Arhivă pentru 20 martie 2019

20
mart.
19

Viața este frumoasă și și-o trăiesc deplin, iar tu trăiești în teroarea asta ?!?! – Părintele Calistrat 20.03.2019

20
mart.
19

Cum scap de ispita de a mânca mult in Postul Mare ? – Părintele Calistrat 20.03.2019

20
mart.
19

Vremea pocăinței

Vremea pocăinței Totdeauna m-a uimit biserica plină de oameni din serile în care se cântă Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. M-am întrebat, deseori, ce-i atrage pe toți acei oameni de cele mai diverse condiții și stări sufletești să vină în serile canonului? De altfel, o slujbă destul de lungă și de complex alcătuită. Cu siguranță, mi-am zis, frumusețea versurilor și a cântărilor e cea care-i mișcă atât de profund pe credincioși. Dar, totuși, am simțit că mai era ceva ce nu-mi puteam explica pe deplin; poate, sfințenia noimelor cuprinse în texte, care mi-au rămas totdeauna inteligibile doar la suprafață? Însă, am avut de curând ocazia să citesc un studiu mai vechi despre Triod, al unui anume arhimandrit Calist,de unde am aflat câteva lucruri ce mi-au explicat ceva mai bine atracția irezistibilă a Canonului Mare. Arhimandritul despre care vorbim face o afirmație extrem de interesantă: „Anumite semne ne arată că acest canon a fost scris de către Sfântul Andrei în ultimii ani ai vieții sale, avându-se în vedere doar pe sine”. Adică, afirmă că Sfântul Andrei Criteanul a compus acest canon la vârsta bătrâneții, într-o vreme în care și-a simțit moartea foarte aproape. Dar nu moartea propriu-zisă îl înfricoșa pe bătrânul imnograf, ci Judecata și întâlnirea cu Hristos și de aici plângea pentru răspunsul ce avea să-l dea în fața Lui. Există chiar și între troparele Canonului astfel de indicii:

Citește în continuare ‘Vremea pocăinței’

20
mart.
19

O singură faptă bună

O singură faptă bunăUna dintre cele mai cunoscute imagini din romanul dostoievskian Frații Karamazov este cea a firului de cea­pă care poate funcționa ca o punte în iad și rai; o singură faptă bună făcută într-o viață poate fi salvatoare. Povestea este următoarea: „A fost odată ca niciodată o femeie rea și hapsână. Și femeia aceea a făcut cât a făcut umbră pământului și, împlinindu-i-se so­rocul, a murit. Și murind n-a lă­­sat după ea nici o faptă bună. Dracii au pus atunci gheara pe ea și au aruncat-o în iazul de foc. Iar îngerul ei păzitor sta pe mal și-și tot frământa mintea: «Oare ce faptă virtuoasă o fi săvârșit în via­ța ei ca să pot pune o vorbă bună pentru ea la Dumnezeu?» și, aducându-și aminte, se duce el și-i spune lui Dumnezeu: «A smuls din grădină un fir de ceapă și l-a dat de pomană, a miluit o biată femeie săracă». «Ia firul cela de ceapă, zice Dumnezeu, și dă-i-l să se agaţe de el, și pe urmă caută s-o tragi afară. Dacă izbutești s-o scapi, să vină aici, în rai, iar dacă s-o rupe firul de ceapă, să rămână unde se află acum.» Îngerul a coborât degrabă în iad și, întinzându-i firul de ceapă, a zis: «Apucă-te vârtos de el, femeie, și eu am să te scot afară». Și a început să tragă binișor, binișor de fir, până ce a scos-o aproape de tot din iad. Dar ce să vezi: ceilalți osândiți, când au prins de veste că îngerul vrea s-o scape, s-au agățat care mai de care de ea, să-i tragă și pe ei afară. Scorpia de femeie însă, haină cum era la suflet, a început să dea din picioare și să urle: «Pe mine vrea să mă scoată, nu pe voi, ceapa-i a mea, nu a voastră!» Nici n-a apucat să termine și firul de ceapă s-a rupt. Femeia a căzut înapoi în iad şi arde şi acum în focul gheenei. Îngerul a izbucnit în plâns și a plecat”.

Citește în continuare ‘O singură faptă bună’

20
mart.
19

Rugăciunea lui Iisus, centrul trăirii isihaste

Rugăciunea lui Iisus, centrul trăirii isihasteDuminică, la finalul celei de-a doua săptămâni a Postului Mare, Sinaxarul din Triod ne spune că se face pomenirea celui între sfinți Părintele nostru Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului. De numele lui se leagă teologhisirea trăirii isihaste. În centrul acestei trăiri stă rostirea Rugăciunii lui Iisus. Pentru Sfântul Grigorie Palama, isihasmul nu este doar un tip de rugăciune între altele, ci „singurul scop al viețuirii crești­ne”. El afirmă că vârful sau țelul creștinismului îl reprezintă purificarea inimii și dobândirea unei atât de profunde stări de con­templație, încât Dumnezeu, din marea Sa milostivire, dăruiește o licărire a slavei Sale. Sfântul Grigorie Palama a pus această experiență în legătură cu Schimbarea la Față, atunci când Domnul nostru Iisus Hristos i-a luat cu Sine pe cei trei Apostoli – Petru, Iacob și Ioan – pe Muntele Tabor, iar acolo le-a arătat slava Sa dumnezeiască „pe cât li se putea” (după cum spune troparul Schimbării la Faţă). Conform Sfântului Grigorie Palama, rostirea neîncetată a Rugăciunii lui Iisus poate culmina cu acel tip de vedere a luminii dumnezeiești pe care cei trei Apostoli au experiat-o pe Muntele Tabor.

Citește în continuare ‘Rugăciunea lui Iisus, centrul trăirii isihaste’

20
mart.
19

Grijile lumești ne pot răpi libertatea

Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre rugăciunea domnească, Cuvântul IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 29, p. 438

„Iar dacă sfătuitorul Evei ți-ar vorbi și ție despre ceva frumos la vedere și dulce la gustare și ai căuta, pe lângă pâine, ceva pregătit și amestecat cu unele dulcețuri, iar prin acestea ți-ai duce pofta în afara hotarului celor de trebuință, să vezi pe șarpe târându-se pe ascuns spre lăcomie. Căci târându-se de la hrana de neapărată nevoie, la mâncarea pregătită, se va muta la ceea ce e dulce ochilor, căutând vase strălucitoare, slujitori rafinați, pături de mătase, saltele moi, acoperăminte străvezii și țesute cu aur, fotolii, scăunele cu trei picioare, băi, bazine, țevi prin care curge apa răcoritoare, carafe de vin, spălătoare, candelabre, cățui cu aromate. Pentru aceasta intră și pofta lăcomiei. Căci pentru adunarea și pregătirea acestora e nevoie de venituri prin care se câștigă cele dorite. Deci trebuie să plângă cutare și să se vaite vecinul și să ajungă mulți în sărăcie, prin lipsirea de ale lor, ca prin lacrimile lor să se facă strălucitoare veselia din jurul mesei tale.”

Citește în continuare ‘Grijile lumești ne pot răpi libertatea’

20
mart.
19

20 martie – Sfinții Cuvioși Mucenici din Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit [ TRINITAS TV ]

20
mart.
19

EVANGHELIA ZILEI: 2019-03-20

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).
20
mart.
19

Apostolul Zilei: 2019-03-20

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).



Blog Stats

  • 323.355 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria Doamne DUMNEZEU episcopul Antiohiei [ TRINITAS TV ] episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ] Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Prusiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Episcopul Trimitundei Familia Familia creştină Focsani fraților! făcătorul de minuni (Dezlegare la peşte) făcătorul de minuni [ TRINITAS TV ] Hristoase Hristos Icoana Iertarea Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi oamenii omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie smerenia Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Părinte