Pătrunjelul este planta legumicolă care nu lipseşte din nici o grădină gospodărească, fiind mult consumată ca specie alimentară, medicinală şi condimentară. În România se cultivă atât pătrunjelul de frunze, eventual creţe, cât şi cel de rădăcini, ambele cu gust aromat, devenind zarzavatul cel mai frecvent folosit în bucătăria tradiţională românească.
Citește în continuare ‘Pătrunjelul, „o colecție de vitamine”’
Amarantul este una dintre cele mai vechi cereale cultivate, originară din America Centrală. Are flori asemănătoare spicelor de cereale, de culoare violet aprins, care rămâne neschimbată chiar și când florile sunt uscate, de aceea planta mai poartă numele de „floarea-nemuritoare”. Este cultivată de peste 8.000 de ani pentru proprietățile sale nutritive. Are un gust delicios, asemănător nucilor, cu o aromă ușor înțepătoare și consistență gelatinoasă.
Citește în continuare ‘Amarantul, „floarea-nemuritoare” cu gust delicios’
Mă gândesc adesea că faptele bune sunt niște brațe incredibil de puternice, care pornesc din interior, se extind cât le e cu putință în lume, iar mai apoi, după cuprinderea celor din exterior, revin iarăși înăuntru, uneori ornate cu felurite flori, iar din palma în care și-au rezemat atâția obrazul, lacrima și surâsul se preling firicele de miere; alteori, brațele revin zgribulite, sfâșiate până la os, sau nu revin deloc, căci au fost smulse. Deși ar putea fi smulse, brațele acestea dau muguri continuu, deoarece creștinismul e primăvara nebiruită a sufletului.
Citește în continuare ‘Faptele – seva credinței și a postirii’
Oricine a ajuns să parcurgă măcar jumătate din calea vieţii sale a putut constata, cel puţin în anumite momente, că deodată îi scapă cu totul controlul asupra existenţei sale şi că evenimentele îl conduc, precum o avalanşă, spre stări şi situaţii pe care iniţial nu le-a prevăzut. Sau, dacă le-a prevăzut şi a făcut tot posibilul să le evite, în ciuda acestui calcul, evenimentele tot nu au putut fi rânduite după cum ar fi dorit omul. Ei bine, în astfel de cazuri, starea de echilibru a omului se schimbă într-una de o fragilitate deosebită, în care toate atârnă parcă de un fir de aţă. Dar şi lăuntrul omului reacţionează atunci şi, de la stabilitatea emoţională oferită de siguranţa stăpânirii asupra lucrurilor şi datelor vieţii acesteia, ajunge să-şi piardă stăpânirea de sine, îi slăbeşte puterea voinţei şi poate cădea pradă, dacă nu gândurilor şi faptelor necugetate, neapărat confuziei şi impasului. Iar orice încercare omenească de a-i reda speranţa în mai bine se izbeşte de zidul neînţelegerii pricinii pentru care el a ajuns în acel punct şi a fost subiectul unor evenimente cu totul neaşteptate.
Persoana Mântuitorului se află prezentă în istoria mântuirii oamenilor de la început până la final. Revelaţia dumnezeiască cuprinsă în Noul Testament se identifică cu Persoana lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea noastră, iar cunoaşterea lui Dumnezeu prin revelaţia naturală, ca şi creaţia însăşi, nu are caracter autonom, ci teonom, fiindcă este luminată de Cuvântul Tatălui prin Duhul Sfânt.
Citește în continuare ‘Mântuitorul Iisus Hristos, Dumnezeul nostru’
Sfântul Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1988), vol. 16, p. 200
„Iar cunoscuții care veneau la el (la Cuviosul Antonie – n.n.), deoarece nu le îngăduia să intre și de aceea rămâneau zile și nopți afară, auzeau înăuntru ca niște mulțimi zgomotoase, care rosteau cuvinte plângărețe și strigau: «Pleacă din aceste locuri ale noastre. Ce este între tine și pustie? Nu primești ispitele noastre.» Cei dinafară crezură la început că sunt niște oameni care se luptă cu el și care au coborât pe scări la el. Dar când privind prin gaura cheii n-au văzut pe nimeni, socotind că sunt demoni, s-au înspăimântat și au strigat la Antonie. Dar el îi auzea mai mult pe aceștia, decât se îngrijea de aceia. Și venind aproape de ușă, îi îndemna pe oameni să plece și să nu se teamă. Căci zicea că dracii pricinuiesc năluciri mai ales celor ce se tem. Dar voi pecetluiți-vă pe voi și plecați cu curaj și lăsați-i pe aceștia să se facă ei înșiși de râs. Deci aceia plecau împrejmuindu-se ca și cu un zid cu semnul Crucii.”
| LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST |
| În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică). |
| LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST |
| În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică). |
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 
Comentarii recente